Analiza macroeconomica

- Brazilia -

1. Introducere
Republica Federativa Brazilia este a treia tara ca marime si a doua ca populatie din continentul american si a cincea ca suprafata din lume. Suprafata totala este de 8.514.876,599 km si este localizata in partea central-orientala a Americii de Sud. Granitele sunt: la nord cu Venezuela, Guiana, Suriname si Guiana Franceza; la est si sudest - Oceanul Atlantic; la sud - Uruguay; la sudest - Argentina si Paraguay; la vest - cu Bolivia si Peru, si la nordest - Columbia. Unicele tari sud-americane care nu au granita cu Brazilia sunt Chile si Ecuador. Conform Constitutiei din 1988, Brazilia este o Republica Federativa Prezidentiala, de inspiratie americana. Sistemul legislativ brazilian urmeaza traditia romano-germanica. Puterea Executiva este exercitata de catre Presedinte, care cumuleaza functiile de sef de Stat si sef al Guvernului, ales la fiecare patru ani. Concomitent cu alegerile prezidentiale, se voteaza pentru Congresul National, sediul Puterii Legislative, impartit in doua camere parlamentare, Camera Deputatilor cu mandat de 4 ani si Senatul Federal, ai carui membri poseda mandate de 8 ani si sunt alesi, cate o treime si doua treimi, la fiecare 4 ani. Brazilia este impartita in 26 State si un District Federal, si este subdivizata in 5.564 municipii. Brazilia si-a castigat independenta in 7 septembrie 1822 si s-a transformat in monarhie, condusa de D. Pedro I, urmat de D. Pedro II. In 1889 este proclamata Republica, mentinuta pana in zilele noastre. Colonizata de catre Portugalia, Brazilia este unica tara de limba portugheza din America Latina. Religia dominanta este catolicismul, fiind tara cu cel mai mare numar de catolici din lume. Societatea braziliana este una dintre cele mai multi-rasiale din lume, 45% din populatie are origine africana si o parte semnificativa are ascendenta indigena. Majoritatea brazilienilor au ascendenta portugheza. In multe regiuni din centrul-sud al tarii, se intalnesc descendenti de imigranti care formeaza majoritatea populatiei. Brazilia are cea

mai mare populatie de origine italiana in afara Italiei si cea mai mare populatie japoneza din afara Japoniei, plus o notabila colonie a diasporei germane. Brazilia este a 6-a putere economica mondiala conform Produsului Intern Brut. In prezent Brazilia se situeaza printre primele 20 tari exportatoare din lume. Brazilia este apreciata ca o tara cu mare potential, precum Rusia, India si China, facand parte din asanumitul grup BRICS. Politica externa adoptata de catre Brazilia priorizeaza aliantele dintre tarile in curs de dezvoltare, pentru a negocia cu tarile bogate.

2. Economia braziliana
2.1 Indicatori
Principalul rezultat macroeconomic este produsul intern brut (PIB). Derivat din acesta se mai calculeaz i produsul intern net (PIN), produsul naional brut (PNB), produsul naional net (PNN), venitul naional (VN), venitul personal (VP) i venitul disponibil (VD). Produsul intern brut (PIB) poate fi determinat prin trei metode: Determinarea PIB prin metoda produciei: PIB reprezint valoarea tuturor bunurilor i serviciilor destinate consumului final, rezultate n interiorul unei ri ntr-o perioad determinat; Determinarea PIB prin metoda cheltuielilor: PIB se calculeaz nsumnd cheltuielile de consum ale populaiei (C), investiiile brute (Ib), cheltuielile guvernamentale (G) i exportul net (EN). n consecin, PIB se va determina astfel: PIB = C + Ib + G + EN, unde EN = export import; Determinarea PIB prin metoda veniturilor: n calculul PIB-ului prin metoda veniturilor se includ veniturile aferente factorilor de producie antrenai n activitatea economic dintr-o ar, ca de exemplu veniturile factorului de producie munc, venituri din munca pe cont propriu, profiturile firmelor, veniturile factorilor de producie nchiriai, dobnzile, impozite indirecte, deprecierea capitalului, subveniile sunt considerate impozite negative, deci se scad din PIB. Prin urmare, formula de calcul este urmtoarea: PIB = Vf + A + Iind S, unde Vf = veniturile factorilor, A = deprecierea capitalului, Iind = impozite indirecte, S = subvenii.

Conform datelor oficiale ale Ministerul Dezvoltarii, Industriei si Comertului Exterior, indicatorii macroeconomici brazilieni inregistreaza urmatoarele valori: - PIB: 2326 miliarde USD (2012 prev.) - Crestere economica: + 2,7% in 2011 si 1,56% in 2012 - Total Exporturi: 256,039 miliarde USD (2011); 202,360 miliarde USD (2012, 10 luni) - Total Importuri 226,243 miliarde USD (2011); 184,980 miliarde USD (2012, 10 luni) - Sold Balanta Comerciala: + 29,796 miliarde USD (2011); +17,380 miliarde USD (2012, 10 luni) - Rezerva valutara: 355 miliarde USD (oct. 2012) - Investitii straine directe in Brazilia 66 miliarde USD (2012 prev.) - Rata inflatiei 5,4 %; - Rata somajului 6 %; - Datoria externa: 230 miliarde USD.

Evolutie PIB 2008 - 2013:

2.2 Structura economiei

Producia industrial, cu o participare de 28,7% la P.I.B. (2011), este concentrat n ramurile: siderurgie, construcii de maini, electrotehnic, materiale de construcii, zahr,
4

cauciuc, prelucrarea lemnului, industria chimic, de autovehicule (2,5 - 3 milioane autoturisme produse anual), alimentar, telecomunicaii, construcii de nave i aeronave, textile, rafinarea petrolului etc. Sectoarele textil, confecii, alimente i buturi reprezint 50% din totalul industriei. Productia indurstriala a Braziliei a cunoscut o medie de crestere ce cca. 2% , in ultimii ani, in principal in sectoarele auto, metalurgic, textil, informatica si telecomunicatii, mecanica, materiale transport, electrice, mobila, etc. Principalele productii industriale: otel 37 mil. tone; laminate 23,5 mil. tone; aluminiu 320 mii tone; motoare pentru autovehicule 1800 mii buc; materiale militare si armament; pietre pretioase si semi-pretioase (acopera 65% din cererea mondiala); petrol 45 mil. tone; energie electrica 90.500 mii MW putere instalata, din care 90% de origine hidraulica. In ce priveste programul nuclear, Brazilia a semnat un acord cu Germania pentru construirea a 8 centrale nucleare, din care doua au fost deja puse in functiune (Angra I si Angra II), iar cea de-a treia, Angra III, este in curs de realizare. Energia nucleara contribuie in prezent cu 3% la productia totala energetica a tarii. In general, productia industriala a cunoscut cresteri in ultimii zece ani, fiind folosita peste 81% din capacitatea instalata. Sectorul industrial asigura cca. 64% din export. Agricultura impreuna cu activitatea forestiera si pescuitul absoarbe peste o treime din populatia activa, contribuind cu 7% la produsul national brut si cu aproximativ 25% la valoarea exporturilor. Brazilia se situeaza pe primele locuri in lume in randul tarilor exportatoare de produse agricole. Produsele principale de export sunt: cafea, zahar, suc de portocale, carne de pui si de vaca (primul loc pe glob), cacao, soia, porumb (locul 2), carne de porc (locul 4), bumbac, orez, tutun etc. Transporturi - Brazilia detine o retea de 1,6 milioane km sosele, situandu-se pe locul 2 in lume, dupa SUA, si 32.460 km cai ferate, ocupand locul 10 pe glob. Poseda peste 20,8 milioane autovehicule in circulatie, avand o productie anuala de peste 2,5 milioane autovehicule (in cursul anului 2009, productia de autovehicule a fost de 2,9 milioane utilitati). Are o capacitate de transporturi maritime de 6,8 milioane tone si detine un numar de 126 aeroporturi. Sectorul serviciilor contribuie cu cca. 64% la formarea PIB-ului brazilian. Resurse naturale potentialul impresionant de resurse naturale care ii confera acestei tari o serie de avantaje comparative in multe sectoare economice printre care produsele agricole (cafea, boabe de soia, grau, porumb, zahar, portocale, tutun si cacao), cresterea animalelor (carne de vaca, porc, pui, pielarie pentru incaltaminte), lemn si produse
5

din lemn (celuloza, hartie, PFL), minereuri (18 miliarde tone 17% din rezervele modiale), mangan, nichel, bauxita, uraniu (locul 6 pe glob), thoriu, aur, argint, cupru, cositor, crom, wolfram, beriliu, zirconiu, zacaminte de carbuni, pietre pretioase, petrol si gaze naturale; paduri: 5.511.000 km2. Forta de munca populatia activa a Braziliei este de 93,5 milioane persoane, distribuie dupa cum urmeaza (in procente): 24,2 % - sectorul primar; 19,3 % - sectorul secundar; 13,4 % - comert; 19,2 % - servicii; 4,6 % - administratie publica; 9,6 % - activitati sociale; 3,9 % - transporturi si comunicatii; 5,8 % - altele.

2.3 Comertul exterior al Braziliei

Comertul exterior brazilian a marcat cresteri continue, in principal ca urmare a dezvoltarii accentuate a exporturilor, 2008 fiind cel de-al optulea an consecutiv cu un excedent comercial semnificativ. Balanta comerciala excedentara a atins nivelul de 40 mld. USD in 2007, cu exporturi de 160,6 mld. USD si importuri de 120,6 mld. USD. Anul 2008 a confirmat tendinta de crestere accelerata a exporturilor braziliene, care au atins nivelul record de 197,9 mld. USD. O sporire considerabila au inregistrat si importurile, care s-au cifrat la 173,2 mld. USD, ceea ce a condus la un excedent comercial de 24,7 mld. USD. Anul 2009 a insemnat o diminuare a schimburilor comerciale braziliene, datorita efectelor generate de criza internationala. Astfel exporturile s-au redus cu 22,7%, de la 197,0 la 152,9 mld. USD, in timp ce importurile s-au diminiat cu 26,4%, de la 173,2 la 127,6 mld. USD. Cu toate acestea, s-a mentinut un sold pozitiv al balantei comerciale de 25,3 mld. USD, 2009 fiind cel de-al noualea an consecutiv incheiat cu excedent comercial. Pe parcursul crizei financiare i economice, autoritile braziliene i companiile nregistrate n Brazilia i-au concentrat din ce n ce mai mult atenia asupra pieei interne, cu o mare capacitate de absorbie. De altfel, consumul intern robust, impulsionat de o rat sczut a omajului i de salarii reale n cretere, este considerat de experi drept principalul motor al creterii economiei braziliene n ultimii zece ani (sursa: Reuters 2013). Anul 2010 a insemnat o recuperare rapida a economiei braziliene (una dintre tarile care a depasit cel mai repede efectele crizei), care a avut o crestere de 7,5%. Fluxurile comerciale au fost de asemenea mai mari decat in 2009, exportul fiind de 201,9 mld. USD, iar importul de 181,6 mld. USD. Se observa ca excedentul comercial arata o diminuare fata de 2009 (20,3 fata de 25,3 mld. USD), indeosebi datorita aprecierii monedei nationale in raport cu USD. In anul 2011, exporturile braziliene au inregistrat o noua sporire considerabila, ajungand la 256,039 mld. USD, cu 26,8% mai mult decat in anul anterior. La sfarsitul anului
6

2011 s-a obtinut un record absolut al exporturilor, in istoria statisticii braziliene. La randul lor importurile in 2011, au fost de 226,243 mld. USD, cu 24,5% mai mari decat in 2010. Balanta comerciala excedentara a fost de 29,796 mld. USD in anul 2011. In anul 2012, pe primele 10 luni, s-a inregistrat o tendinta de diminuare usoara a exporturilor braziliene, care au totalizat 202,359 mld. USD, cu 4,6% mai putin decat in primele 10 luni din 2011. Importurile au fost de 184,988 mld. USD, mai mici cu 0,93% decat in aceeasi perioada din anul anterior. Soldul pozitiv al balantei comerciale in perioada ianuarie-octombrie 2012 a fost de 17,371 mld. USD.

Principalii parteneri externi ai Braziliei sunt: UE, China, SUA, Argentina. Anul 2010 a insemnat o modificare importanta la nivelul partenerilor comerciali ai Braziliei, fiind pentru prima data cand China a devenit cel mai mare partener comercial, depasind SUA, aceasta tendinta mentinandu-se si in 2011 si 2012. Export: Produsele de export braziliene se indreapta prioritar spre urmatoarele destinatii: China (11,5%), SUA (10,9%), Argentina (9,5%), Olanda (5,6%), Germania (4,2%), Japonia (2,8%), Italia (2,8%), Rusia (2,5%), Venezuela (2,4%), Chile (2,4%), Belgia (2,3%), Mexic (2,2%). Pe regiuni, exporturile braziliene se distribuie astfel: UE (21,33%), America Latina (22,1%), Asia (21%), SUA (10,9%), Africa (4,8%), Orientul Mijlociu (3,7%), Europa de Est (3%).

Structura exporturilor braziliene, pe cele mai importante grupe de marfuri livrate in exterior este urmatoarea: material de transport (13,5%), petrol, combustibili (11,3%), produse metalurgice (10%), soia (10%), minereu (7,9%), carne (7,6%), produse chimice (5,1%), echipamente electrice (3,5%), zahar si biocombustibil (3,3%), hartie si celuloza (3,1%), incaltaminte si articole din piele (2,4%). Import: Produsele importate de Brazilia au indeosebi urmatoarea provenienta: SUA, China, Argentina, Germania, Nigeria, Japonia, Franta, Chile, Coreea de Sud, Italia, Taiwan, Algeria. Pe regiuni, situatia se prezinta astfel: Asia (27%), UE (21,48%), America Latina (16,3%), SUA (14,4%), Africa (9,9%), Orientul Mijlociu (3,7%) si Europa de Est (2,9%). Structura importurilor braziliene, pe grupe mari de produse, este urmatoarea: subansamble, parti, bunuri intermediare (48,5%), bunuri de capital (20,5%), petrol si combustibili (18,5%), bunuri de consum (12,5%). In pofida cresterilor comertului exterior, Brazilia se mentine cu o participare scazuta pe piata internationala, exporturile braziliene in anul 2011 reprezentand numai 1,44% din totalul mondial. Brazilia se pronunta pentru eliminarea barierelor comerciale si acuza SUA si Uniunea Europeana de protectionism la importurile de produse braziliene otel, bumbac, suc de portocale, fructe de mare, soia, carne, biocombustibili, s.a. , reusind in anul 2010 sa castige o disputa comerciala cu SUA in cadrul OMC (Organizaia Mondial a Comerului), ca urmare a subsidiilor (subventiilor) acordate de SUA producatorilor nationali de bumbac. innd cont de faptul c n 2014 vor avea loc alegere prezideniale, experii internaionali consider c autoritile braziliene vor face tot posibilul pentru ca prognozele privind creterea PIB din 2013, de 4%, s se adevereasc. De altfel, ingineria contabil nu mai este un secret pentru guvernul brazilian, aa cum nu este o necunoscut nici pentru guverne din alte ri, inclusiv dezvoltate. Experii apreciaz c printre msurile de stimulare a economiei se va afla n continuare suplimentarea creditelor acordate de bncile de stat (credite subvenionate). Totui, innd cont i de valoarea sczut a ratei reale a dobnzii de politic monetar, de sub 1,5%, exist riscul ca orice stimulent suplimentar s alimenteze mai degrab inflaia dect creterea economic (sursa: The Economist, 2013). Totui, experiena ultimilor ani a artat c interveniile guvernului au fost benefice pentru economia brazilian n ansamblul su. Potrivit datelor publicate n data de 31 ianuarie 2013 de Institutul Brazilian de Geografie i Statistic (acronimul IBGE n portughez), pe ansamblul anului 2012, rat a omajului n Brazilia a fost de 5,5%. Acesta este cel mai sczut nivel de la iniierea Analizei lunare a pieei muncii de ctre guvernul brazilian, n martie 2002. La aceast evoluie au contribuit i msurile adoptate de guvern n 2012, spre exemplu, el iminarea impozitului pe salarii n mai multe sectoare, inclusiv n sectorul construciilor (sector adugat pe lista
8

domeniilor beneficiare de eliminarea impozitului pe salarii n decembrie 2012). Experii FMI prognozeaz majorarea ratei omajului n 2013-2014 (medii anuale de 6,5% i, respectiv 7%), totui, innd cont c anul 2014 este an electoral, este de ateptat ca msurile adoptate de guvern s contribuie la meninerea ratei omajului la sub 6% (ca medie anual). Evolutia ratei somajului in perioada 2010 2012:

3. Perspective
innd cont de cele prezentate anterior, dar i de faptul c Brazilia va gzdui n 2014 Campionatului Mondial de fotbal, iar n 2016 Jocurile Olimpice (aciuni ce implic investiii masive n dezvoltarea infrastructurii, care vor susine creterea sa economic pe termen mediu), de programele de stimulare a creterii economice i a competitivitii, precum Plano Brasil Maior, dar i de programele sociale (de pild Bolsa famlia), se poate afirma c perspectivele economiei braziliene sunt favorabile. Cu toate acestea, nu trebuie trecut cu vederea situaia economiei mondiale i, n special, evoluia conjuncturii economice a principalilor parteneri comerciali ai Braziliei, care, cel puin n 2013, nu dau s emne de relansare puternic.

Totusi, pe termen lung, conform unui studiu al Ernst & Young, economia Braziliei va creste continuu, in medie cu 4% pe an pana in 2030.

10

4. Bibliografie

Economic growth and consumption potential - Brazil, Ernst & Young, 2011; http://www.brasil.gov.br/para/invest/timeline-of-the-brazilian-economy http://www.dce.gov.ro/Materiale%20site/Indrumar_afaceri/Indrumar_afaceri_Brazili a.pdf http://www.iem.ro/ro/publicatii/piaa-internaional/economia-rilor-lumii/472-braziliaperspective-favorabile-in-pofida-incetinirii-pronunate-a-ritmului-de-cretere-economic http://www.tradingeconomics.com/brazil/gdp-growth

11