este tumoarea cea mai frecvent la cine, putnd evolua sub form localizat (limfonodurii submaxilari. letrofarineieni. prescapulari, ingvinali) sau generalizat, afectnd i organele nelimfoide (ficatul, pulmonii. rinichii, stomacul, tiroida, etc). Semnele clinice care atrag atenia sunt date de hipertrofiile limfonodare. sensibilitatea regiunii faringiene i a ficatului. De asemena, se observ pierderea apetitului, jen respiratorie, cordul accelerat, dificultate n deplasare i slbire progresiv. Dup Jarrett (1966) se deosebesc dou forme clinice : muliicentric i digestiv. Forma muliicentric. se caracterizeaz prin hipertrofia limfonodurilor limfatici externi i interni, splenomegaiie. hepatomegalie. tulburri renale i dureri am iada! ie ne. La palpaie, limfonodurii sunt duri. nedurero i mobili sub piele. Forma digestiv, se manifest prin tulburri ale tubului digestiv, fr afectarea limfonodurilor. Pereii intestinului subire i stomacului exteriorizeaz formaiuni tumorale distincte, difuze sau nodulare. Clinic, se constat diaree cu snge (melena) i obstrucii pariale sau totale ale intestinului, febr, astenie i slbire, care evolueaz spre caexia canceroas. Citologic se deosebesc urmtoarele tipuri (Jarrett i col.,1966): a). Limfosarcomul slab difereniat, care se caracterizeaz prin prezena unor celule rotunde mari sau cu foma ovalara, cu citoplasm uor acidofil, limitat neclar. b). Limfosarcomul limfoblastic, este constituit din celule avnd morfologia i structura limfoblastelor, dar cu talia mai mic, forma rotund, structura bazofil t marginile bine conturate. c). Limfosarcomul bine difereniat evolueaz deseori ctre un tablou hematologic de leucemie limfocitar cronic. d). Limfosarcomul prolimfocitar i limfocitar. constituit din celule limfoide. e). Limfosarcomul histiocitar, histoblastic i histolimfocitic format din celule la care predomin aspectul morfologic caracteristic histocitelor. Tabloul unatomoputoiogic Toate organele limfoide pot fi sediul infiltraiei cu celule limfoproliferate malign. Limfonodurii afectai sunt mrii n volum, cu capsula sub tensiune, iar pe seciune se remarc culoarea galben, uniform, cu sau fr strii de snge, iar uneori cu focare evidente de necroz. Diagnosticul se bazeaz pe rezultatele examenelor hematologice, imunologice sau cooniorfologice.