Sunteți pe pagina 1din 5

Ideea europeana - Economie si capitalism -

Cum de a fost cu putinta ca in europa a aparut o forma numita capitalism care este intr-o anumita masura responsabila de prosperitatea pe de o parte pe care a dobandit-o in raport cu alte regiuni ale lumii si in raport cu puterea dar si cu unele dintre necazurile si neajunsurile care au rezultat. Exista in dezvoltarea europei, momente de ruptura care au facut ca europa sa fie o civ aparte. A fost momentul grecesc, aparitia filosofiei, politicii, teatrului tragic, modalitati de expresie greu de gasit in alte regiuni. Pe urma a fost mom renasterii, modernizarii, stiinta europeana a descentrat treptat, a impins locul la periferie, a produs o refundamentare(rasturnare) a tuturor valorilor traditionale. Sunt multe alte elemente unele tinand strict de anumite forme culturale, Europa este aproape singura zona a lumii in care a fost inventata polifonia(cantatul pe mai multe voci independente) . Problema capitalismului- un tip de organizare economica care este capabil sa produca o avutie personala si sociala asa fel incat sa schimbe fata lumii intrun timp relativ scurt. Emergenta capitalismului, societatea industriala si piata libera Europa traditionala este o societate care cunoaste schimburi comerciale bazate pe moneda. Inventarea monedei este primul mare element care duce pana la capitalism desi inventarea monedei in sine nu inseamna capitalism dar fara moneda el nnu poate exista, este o conditie necesara. Inventarea monedei nu apartine europei, ea a fost nascocita intr-un regat din asia mica si prin sec 7 de unde a fost preluata de greci si mai tarziu de romani. Pana atunci oamenii initial faceau trocuri dar mai tarziu se incetatenise obiceiul de a utiliza diferite metale pretioase ca mijloc de evaluare a bogatiei(aurul sau argintul) numai ca trebuiau cantarite. Daca voiai sa cumperi o vita te duceai cu o cantitate de argint si se cantareau si pretul era determinat de greutatea argintului, la fel se proceda si cu aurul. De aici s-au si pastrat in limbi unele amintiri, pound vine de la pondus=greutate, livra, lira vine de la libra=balanta. Pt a evalua pretul marfilor oamenii utilizau alta marfa, metal pretios dar pe care il cantareau. Moneda fiind un mic obiect de forma unui disc, au existat si monede de alta forma pe care se aplica un semn valoric, cantitatea de argint sau de aur care era inmagazinata in ea dupa care avea o stampila pe partea cealalta, un semn care marca autoritatea regelui si marca autenticitatea si faptul ca moneda nu era falsificata. Trecerea de la ceva extrem de concret la un element de abstractie care implica o cantarire care este marcata de autoritatea regala. Rolul statelor devine mai important, isi afirma puterea prin

capacitatea de a bate moneda. Introducerea monedei ca si alte fenomene conduc la fluidizarea schimburilor la intensificarea comertului la creseterea avutiei sociale si treptat in romanul roman intalnim si monede de aur de argint, de bronz dar intalnim si operatiuni comerciale: banci, camata, operatii financiare, se pun in practica intr-un mod empiric si organizat anumite operatiuni comerciale care vor caracteriza si mai tarziu lumea europeana. Evul mediu timpuriu, invaziile barbare, duc la prabusirea acestui sistem, la involutia acestui sistem, occidentul saraceste, dispune de putina moneda si schimburile se raresc, revine trocul intr-o mare masura. Catre sec 12-13 si gratie unificarii statelor, regatelor europene si datorita cruciadelor din nou se observa o revitalizare a societatii comerciale. Sec 12-13 orasele devin centre economice, se bat monede din nou(de aur), florini batuti de Florenta, ducatii. Ducatii sunt imitati de alte tari, ducatii venetieni vor fi mai tarziu(sec 17) circulati prin principate, iar atunci cand devine moneda proprie si o numesc leu. In aceasta perioada sf evului mediu inceputul renasterii din nou schimburile comerciale se bazeaza pe moneda. Existau insa niste piedici: predomina proprietatea funciara(pamantul), alaturi fiind proprietatea monezilor, dar ea se dezv mai incet. Exista si o piedica religioasa, biserica condamna camata; ceea ce condamna de fapt act bancarea, considera ca nu este normal ca cineva sa perceapa o dobanda pt un imprumut, interzicea camata. Orice lucru care are o valoare mai mare, pe care il pretuim pentru valoarea sa economica, este considerat in economie un lucru rar,ne-am dori mai mult decat este deja. Aerul de ex nu este un lucru rar, cel curat, pur este un lucru rar in schimb. In epoca preindustriala cand era aer curat peste tot, nimeni nu se ducea in turism, motivul fiind ca aerul curat nu era o marfa. Banii sunt si ei un lucru rar, tot timpul vrem sa avem mai multi decat avem. Banii si ei sunt o marfa ca oricare alta. Biserica interzicea imprumutul cu dobanda. Lombarzii au atras ura si invidia regilor si au fost nimiciti. In fata unei dezv libere a comertului existau obstacole ideologice, religioase. Alt lucru care crea obstacole era asa numitul pret just. Se cons in evul mediu, in teoria economica ca orice pret are un pret just. Beneficiul pretului just trebuie sa fie ok astfel incat sa ofere un trai decent. Acest lucru devenea injust si era acuzat de biserica si ar fi dus la ruina agentului economic resp. doctrina pretului just interzicea de fapt comertul liber, nu puteai sa vinzi lucrurile la ceea ce mai tarziu se va numi valoarea de piata si trebuia sa te limitezi la acest pret just. (se calcula pretul de cost si se includea un beneficiu in care trebuia sa intre si traiul decent al producatorului impreuna cu familia lui). Problema pretului just nu corespundea cu valoarea de marfa, de piata a marfii. (daca o marfa se gase in exces valoarea ei de piata putea sa scada dar pretul just urca si bineinteles devenea o formula teoretica). Oamenii de la sf evului mediu, doctrina pretului just ca si interdictia cametei ducea la bariere in fata comertului. A aparut celebra teorie a lui Adam Smith in sec 18 (avutia natiunilor) care demonstreaza ca eliminand barierele comerciale de tip vamal si corporatist si abandonand ideea de pretul just si lasand marfurile

sa se vanda in stricta legatura cu legea cererii si a ofertei rezultatul final al acestei operatiuni va duce la imbogatirea generala, ca si cum o mana invizibila ar veghea si supraveghea astfel incat sa se nasca un avantaj comun. Ideea lui Smith: daca un lucru este prea scump deci prea rar vor aparea imediat noi producatori care vor voi sa profite de aceasta situatie, se vor inmulti cei care vor sa ia bunul respectiv, devenind apoi mai putin rar deci mai ieftin si apoi treptat nr celor care il produc se va reduce. Aceasta idee a lui Smith tine de modernitate si vine ca urmare a dezvoltarii capitalismului pe care Smith a putut-o percepe. A doua jum sec 16 putem vb in anumite zone ale europei(rep italiene, cateva orase germane, anglia sec 17) incepe sa apara un fenomen nou pe care oamenii nu il percep ca pe o mare noutate dar mai tarziu va deveni una, si acela este capitalismul. Factorii care explica aceasta dezvoltare noua: Capitalismul este format din anumite nuclee urbane(nord, olanda, cateva zone din franta de rasarit si germania de apus, florenta). Exista o legatura intre ceea ce s-a numit burghezie (locul unde locuieste un burg=burger=locuitor al burgului, cetatean, om liber, burghez-om care detine o proprietate. Este o legatura intre capitalism si burghezie chiar daca nu orice burghezie nu inseamna capitalism. Importanta descoperirilor geografice si faptul ca au adus in europa o cantitate de metale pretioase si au declansat apetitul pt exploatarea unor noi piete, operatiuni foarte avantajoase. S-a mai vorbit despre schimbari demografice. Din sec 17 intervine o incalzire care are legatura cu poluarea. Aceasta racire face ca resursele agricole sa fie mai rare in raport cu o populatie in crestere. Nici una dintre aceste toate explicatii nu este relevanta si nu pot explica nici macar aparitia capitalismului. Apare treptata intarire a ideii de libertate personala pe care o are burghezul (burger-ul) care este un om liber si se simte tot mai dreptatit sa utilizeze tot ce are asa cum crede de cuviinta si treptat regulamentele incep sa fie incalcate. Ideea de a vinde/cumpara totul la pretul just si ideea de libertate personala se impun tot mai mult. Aceste idei sunt mai usor de impus in tinut prostestant decat in tinut catolic deoarece biserica protestanta este mai toleranta in aceste chestiuni comerciale. Apare existenta banilor in europa, din cauza legaturilor cu noile tinuturi si trebuie sa fie utilizati cumva. Ideea de a-I folosi strict pt consum nu este buna. Burger-ul este obisnuit cu lumea lui,cu organizarea ei, nu este obisnuit cu aceste idei noi ce apar. Schimburile comerciale: 1. Un tip traditional care candva a fost singurul existent. Porneste de la o marfa pe care cineva o poseda pt ca a produs-o

singur de exemplu. O parte din ele le vinde pe care obtine bani cu care cumpara alte marfuri. Cu ajutorul acestor lucruri reuseste din nou sa produca dupa care ciclul se reia. Exista si o alta posibilitate care de fapt explica capitalismul. De la productia marfii, poate ajunge sa produca bani. Dupa ce a obtinut banii pe marfa ii investeste tocmai pentru a face mai multi bani, dar si marfa obtinuta o vinde. Prin aceste procese, venitul celui care vinde, creste de la o productie la alta. Lucrul fundamental care apare in acest ciclu este profitul. 2. Ciclul traditional este un lucru concret, evident ca se trece prin intermediul banilor dar se revine la marfa. Capitalismul este mult mai putin negat de concretete. Lucratorul va deveni proletar, va fi tot mai putin interesat de lucrul pe care el il produce si mai putin interesat de banul pe care il primeste pe cand artizanul numai tine seama de ce este in spatele banilor. Legea cererii si a orfertei. Un capital este un lucru rar pt ca banii nu sunt disponibili. Un capital investit intr-o marfa prezinta avantaje fundamentaleprofit mare. Rezultatul acestui lucru intr-un timp destul de scurt, este ca alti capitalisti vor tinde sa investeasca si ei pt ca profitul este bun. Pretul marfii va creste iar rata profitului va scadea. Se va merge asa pana ce rata profitului va ajunge la 0. In general daca am privi societatea in mod static am constata ca rata profitului in general tinde sa scada deoarece competitia tinde sa scada profitul. Apar cel putin 2 mijloace prin care se schimba capitalul: el poate migra in alta parte(in sens general se vor obtine profituri bune cu ajutorul mobilitatii capitalismului), poate exista o expansiune a capitalului sunt raport extensiv(cap poate ocupa piete straine si noi-india devine o piata de desfacere, eficienta capitalului devine mai mare prin intensificare, se poate introduce un element de inovatie tehnologica sau chiar de orice tip. Lumea era obisnuita cu caracterul trad al produselor si nu s-a observat aparitia unor noi metode de productie si creeaza in mod fundamental avutia. Revolutia industriala care incepe in anglia in sec 18 este strict legata de aceste evenimente. Toate acestea formeaza un complex, totul se trage de la o productie de bumbac care este foarte cerut pe piata, pretul nu este foarte mare iar cei ce vor sa faca o afacere mare si profitabila fac tesaturi de bumbac. Acest lucru manual este costisitor si se poate face doar in cantitati foarte mici. De-a lungul timpului apar destui oameni care ajung sa produca cantitati uriase de bumbac. De fapt nu exista capitalism, nu exista ideea de a obtine niste profituri in conditii in care sunt multi competitori si rata profitului scade. Nu este nevoie sa cauti masinarii ca sa produci atata timp cat ai sclavi. Se observa ca in structura de esenta a capitalismului apare dinamismul. Apare o consecinta dinamica. Acest capitalism tinde sa aduca un feedback pozitiv. Exista de asemenea si crize. Acestea devin crize de supraproductie, pest capacitatea

pietei de a consuma. Se pare ca acest proces este ciclic. Se pare ca acest lucru este inevitabil, dar capitalismul nu poate sa se dezvolte decat astfel. Capitalismul cultural si contemporan problema capitalismului clasic este satisfacerea nevoilor pietii. Piata are numeroase nevoi iar capitalismul in dezvoltare incepe sa le satisfaca cat mai bine(articole de imbracaminte, calatorii). Tot ceea ce se producea inainte traditional se poate face acum industrializat cu ajutorul capitalismului, creerea de idei noi. Treptat, ciclul ii invata pe capitalisti ca trebuie sa gaseasca solutii noi si numai sunt suficiente nici macar productiile traditionale. In felul acesta se creeaza capitalismul modern (industria cinematografului)