FOAIA DE OBSERVATIE

Nume, prenume, vrst, sex, studii, starea civil, domiciliu, profesia, locul de munc, internri anterioare, data internrii actuale, cine a soliciat internarea. Motivele internrii, semne de violent corporal: Se noteaz cuvintele pacientului Date de la familie Date de la prieteni, poliie, vecini etc.

Implicatii judiciare ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE ANTECENDE PERSONALE PATOLOGICE ANTECENDENTE HEREDO-COLATERALE ISTORICUL BOLII: Descrierea simptomelor i cronologia acestora Durat, debut, intensitate, periodicitate, factori declanatori Factori agravani sau protectivi Intervenii terapeutice anterioare

EXAMEN SOMATIC EXAMEN PSIHIATRIC Psihodiagnosticul expresiei: atitudine, tinuta vestimentar, privirea, vocea, mimica, pantomimica
1

Functia de cunoastere: senzatia, perceptia, atentie, memoria, gndirea, imaginatia Functia afectiv-motivational: dispozitia, emotia, sentimente, pasiune, instincte (alimentar, sexual, de aprare, matern), somn Functii efectorii: vointa, activitatea, condiute motorii Functii de sintez: temperament, caracter, constiint, personalitate, intelect. EXAMEN PSiHOLOGIC ANALIZE DE LABOARTOR ALTE ANALIZE TRATAMENT

CLASIFICAREA ICD 10 Tulburri psihice organice Tulburri psihice cauzate de substane psihoactive Schizofrenia, tulburarea schizotipal i tulburrile delirante Tulburrile afective Tulburrile nevrotice, legate de stres i somatoforme Sindroame comportamentale asociate cu dereglri psihologice i factori fizici Tulburrile de personalitate ale adultului Retardul mintal Tulburri ale dezvoltrii psihologice Tulburri de comportament i emoionale cu debut n copilrie i adolescen

Clasificarea clasica (Kraepelin)

2

Tulburari la limita cu normalitatea Tulburari psihice majore

Tulburari la limita cu normalitatea Nevrozele Neurastenia Nevroza obsesivo-fobica Isteria Nevrozele mixte (motorii) Psihopatiile (tulb de personalitate) Schizoida Epileptoida Paranoic Impulsiv Anankast Histrionic Oligofrenia gr. I

Tulburari psihice majore Oligofreniile gr. II si III Psihozele Endogene

3

Schizofrenia, PMD, paranoia, parafrenia Exogene Factori fizici, chimici, infectiosi, carentiali etc. Endo-exogene Postpartum, b. endocrine, epilepsie etc. Dementele Alzheimer, b. Pick, PGP

EXAMEN PSIHIC Psihodiagnosticul expresiei: atitudine: cooperant, indiferent, preocupat, schimbtoare tinuta vestimentar: ngrijit sau nu, excentric privirea: fix, atent, vioaie, mirat vocea: joas, monoton sau cu tonalitate nalt, tare mimica: mobil, fix, anxioas, indiferent

Functia de cunoastere: senzatia, perceptia, atentia,memoria, gandirea, imaginatia Senzatia -Act psihic elementar monomodal de realizare a unei imagini singulare a unor nsuiri ale obiectelor i fenomenelor lumii materiale asupra organelor de sim. Mecanism de producere : Excitaie ( realitatea obiectiva-obiecte si fenomene din lumea materiala ) Analizatori: intero-, extero-proprioceptivi Scoara cerebral senzaie

Perceptia - Proces senzorial elementar, multimodal, caracterizat prin sintetism, unitate i integritate, de realizare a unei imagini de ansamblu a realitatii. Tulburari de perceptie : Modificari cantitative: hipoestezia, hiperestezia. HIPERESTEZIE: scaderea pragului senzorial cu creterea intensitii senzaiilor i percepiilor - surmenaj, stari de suprasolicitare nervoasa si fizica,debutul unor boli infecto-contagioase, afeciuni psihice, b. Basedow. Forma de hiperestezie - cenestopatiile: senzaii penibile difuze, cu sediu variabil, care apar fr o modificare organic evideniabil- sdr nevrotice cu componente astenice HIPOESTEZIA: cresterea pragului senzorial cu scaderea intensitatii senzatiilor si perceptiilor, scaderea receptivitatii la diversi excitatnti, scaderea acuitatii senzoriale - stri reactive acute, isterie, oligofrenii, schizofrenie, tulburri de contiin, stari de inductie hipnotica Modificari calitative: iluzii, agnozii, halucinaii ILUZII = Orice eroare cognitiv sau perceptiv. Mecanism: Proiectarea imaginarului i a incontientului n actul perceptiv Prelucrarea eronat a imaginilor percepute Iluzii fiziologice ( optico-geometrice ) ex: bat in apa=frant Iluzii patologice: Veridice ( perceptie falsa fara obiect) + Interpretare delirant Generate de un excitant real
5

VIZUALE: Metamorfopsii: deformarea obiectelor i a spaiului perceput - Macropsie, micropsie, dismegalopsie (largi, alungite) Porropsia (mai apropiate sau mai ndeprtate) Pareidolie (interpretare imaginativ) ex: semne pe tavan perceptii deformate anxiogene Falsele recunoateri (identificarea greit a diverselor persoane): dj vu, deja connu, deja vecu, jamais vu. - st maniacale confuzii, dementa vasc, senila traumatica Iluzia sosiilor: sdr. discordante ( ex : persoanele cunoscute au fost substituite in mod ostil ) AUDITIVE GUSTATIVE I OLFACTIVE (parosmie) percepere eronata gust/miros Viscerale percepere eronata a fct organelor De modificare a schemei corporale: form, mrime, greutate, poziie(ex: picioarele depasesc patul, ajung in tavan ) - schizo, intoxicatii, o-f ( dismorfofobiee nas mare, fata stramba se adreseaza chirurgului ) Normal distanta mare, lumina scazuta, emotivitate, veghe-somn=hipnagigice Tulb. funcionale sau leziuni ale receptorilor, cilor de conducere, zonelor integrative LT senzorial Stri febrile, b. infecto-contagioase, toxice Stri confuzionale Nevrotici (isterici, TOC) Psihotici

HALUCINAIILE perceptia fara obiect 1. Halucinaii funcionale - percepia unor excitani obiectivi determin apariia unor percepii false zgomotele roilor de tren voci amenintoare percepute att timp ct exist excitantul real ( se confunda cu iluziile ob e luat drept altceva ) 2. Halucinoidele ( prehalucinatorii ) - fenomene psihopatologice cu aspect halucinator situate ntre reprezentri vii i halucinaii vagi - nu izbutesc s conving pe deplin bolnavul asupra existenei lor reale 3.Imaginile eidetice - reproiectri n exterior ale imaginilor unor obiecte, fiine care au o for receptiv deosebit de vie, legate de triri afective intense i apropiate de prezent ca desfurare n timp ( ex: reproduce in exterior o fotografie ce ia fost expusa doar cateva clipe ) - fiziologice la copii ( ex: trairi din vis, viziuni din semisomn ) - naintea instalrii somnului sau la trezire 4.Halucinozele - h. a cror semnificaie psihopatologic este recunoscut de bolnav - caut s le verifice autenticitatea - atitudine critic fata de ele Halucinoza peduncular, intoxicatii alcool, barbiturice, encefalita epidemic Alta semnificatie: psihoze delirant halucinatorii in afara unor episoade de tb a le constientei halucinoza ac Wernicke/ halucinoza cr Korsakov ) 5.Halucinaii propriu-zise (psihosenzoriale):

Caracteristici: Proiecia spaial: n/dincolo de spatiul perceptiv proiectia spatiala a ob perceput Convingerea asupra realitii lor Perceperea prin modalitti senzoriale obisnuite si ci senzoriale normale apar in orice tip de analizator Intensitate discrete/intense Claritate diferit Complexitate variabil Durat (intermitente/continue) Rezonan afectiv (anxiogene)

H. exteroceptive

H. Auditive: (afeciuni ORL- otite, mastoidite, surditate, b. neurologice, st. confuzionale, deliruri toxice i infecioase, depresie- continut trist dureros voci care ii condamna, schizo caracter bizar neinteligibil, parafrenie, aur epileptic) Localizare n cmpul auditiv - n afara Intensitate discrete, surde - puternice Complexitate Elementare (foneme, acoasme fosnete, pocnete, bubuituri ) Comune (ciripit, scrtit)

Verbale (voci ) - ex la poligloti vocile nematerne sunt ostile / ex- vocea Evei spune unui alcoolic sa-si ucida copii Continuitate Episodice/ continui ( impiedica pacienul sa se odihneasca) Rsunet afectiv favorabile/defavorabile H. Vizuale: Normal trecerea veghe somn surmenaj, neurastenie ( anxiogen, terifiant ) af. oftalmologice, neurologice ( st infectioase, delir alcoolic, psihoze-schizo paranoida ) - macroscopice/microscopice - mono-/policromatice - n cmpul perceptiei/ h. extracampine - claritate - complexitate Elementare (fosfene, fotopsii) Complexe fantasmoscopii ( figuri informe )/ h. figurate Scenice: statice (panoramice), n micare (cinematografice- scene de vis- onirice -unice/multiple -statice/dinamice -accese/permanente

H. Autoscopice - subiectul i percepe vizual propriul corp, pri din corp, organe. imaginea dubl
9

- unic/persistent - acompaniament afectiv ( de groaza ) H. Olfactive i gustative gust/miros neplcut sau mai rar plcut crize uncinate epilepsie, tumori, leziuni lob T, stri delirante, stri confuzionale H. Tactile: impresia de atingere cutanat continue (intoxicaia cu cloral) sau discontinuu, punctiform (cocain) epidermice/hipodermice parazitoze halucinatorii ( insecte ) H. interoceptive: H viscerale: Senzaia existenei unei fiine n corp sau a schimbrii poziiei unor organe, a obstrurii sau perforrii lor, sau a transformrii organismului n animale. H. Somatognozice modificri de schem corporal ( membru fantoma ) -isterie (violuri directe sau de la distant, orgasm), schizofrenia paranoid, st hipocondriace, tb o-c H. proprioceptive: H. motorii sau kinestezice: impresii de micare sau de deplasare a unor segmente sau ale corpului n ntregime.

6. Pseudohalucinatii Nu se confund de obicei n totalitate cu reprezentarea imaginilor unor obiecte i fenomene reale
10

Se petrec n minte, n cap, n interiorul corpului, nu se proiecteaz n afar Sunt convini de realitatea existenei lor, aciuni impuse din afar P. auditive: aude ceea ce citete fr voce i crede c o persoan strin pronun cuvintele n capul lui sonorizarea gndirii, sonorizare a lecturii Schizofrenie P. vizuale: apar n spaiul perceptiv Imagini izolate/ scene panoramice Continut plcute/neplcute, terifiante, insulttoare Vd cu ochii mintii P. gustative i olfactive P. tactile: curenti magnetici, iradiere ( ex: aparat-orgasm-sustrage maduva ) localizare sfera genital ( senzatie de organsm, viol) P. interoceptive lips de libertate interioar ( ex: spiritul preotului pe care il simte in cap si ii tulbura gandurile sau in torace=dureri,tahicardie ) , stpnire interioar ( posedati de spirite sau animale actioneaza ca ele) P. motorii sau kinestezice: perceperea executrii unor miscri impuse P. plurisenzoriale: sdr. toxiinfectioase, parafrenie, schizofrenie

ATENTIA = prosexie ( test metoda Kraepelin 100-3-3/zilele sapt inapoi )

11

= Orienteaz i concentreaz activitatea psihic spre un anumit grup limitat de obiecte i fenomene, cu scopul de a asigura condiiile de claritate a grupului de imagini percepute, ct i delimitarea lor net de cmpul perceptiv. HIPERPROSEXII: st. maniacale, depresii, cenestopai, hipocondriaci, fobici, obsesionali. HIPOPROSEXII, APROSEXII: St. confuzionale, anxietate, surmenaj, oligofrenii, demene, sch.

MEMORIA = mnezie ( test proba oraselor ) = Proces psihic al orientrii retrospective, realizat prin ntiprire (fixare), pstrare (conservare) i evocare (reactualizare). Memoria imediata nr de telefon sau o serie de 6 numere Memoria recenta 3 obiecte pe care le repeta dupa 5 10 min Memoria indepartata descrierea unui eveniment din urma cu 2 ani sau mai mult Dismnezii cantitative : HIPERMNEZIA: HIPOMNEZIA: Surmenaj, stri nevrotice, oligofrenii, st. de involuie AMNEZIILE pierderea totala a fortei mnezice Anterograde ( de fixare ): evenimentele trite dup debutul bolii Retrograde ( de evocare ): se ntind progresiv spre trecut inaintea debutului bolii Legea disolutiei memoriei de la cuvinte complexe la cele simple , de la nume proprii, comune la verbe A. lacunar: hiatus mnezic temporar stri confuzionale, TCC, echivalente epileptice

12

A. totale si partiale hipoamnezii A. tardiv/ ntrziat- tb de constienta lacun mnezic despre tulburarea de constient se instaleaz treptat , nu imediat dup aceasta A. electiv/tematic - evenimente uitate electiv datorit ncrcturii afective negative acoperite cu voal, nu sunt uitate definitiv ( ex: femeia care ucide sotul si isi aduce aminte tot pana in momentul in care ia toporul ) Dismnezii calitative (Paramnezii): a) Tulburri ale sintezei mnezice imediate Iluzii de memorie CRIPTOMNEZIA instrainarea amintirilor ( ex: o lucrare straina pe care a citit-o, o considera proprie ) - schizo, deliruri sistematizate ( paranoia/parafrenie),demente FALSA IDENTIFICARE sau FALSA RECUNOASTERE - recunoaste ceea ce de fapt nu cunoaste - surmenaj, manie, schizo ILUZIE DE NERECUNOASTERE PARAMNEZII DE REDUPLICARE ( Pick dedublarea; ex: crede ca a mai fost tratat in clinia identica eventual de acelasi medic )

b)Tulburri ale rememorrii trecutului - Allomnezii PSEUDOREMINISCENELE evenimentele trecutului le traieste in prezent (ex: pacientul desi are 80 de ani duce inca copilul la sc in clasa I ) CONFABULAIILE / Halucinatiile de memorie reproducerea unor evenimente imaginare pacientul nu stie ca minte ECMNEZIA confunda trecutul cu prezentul

13

ANECFORIA - reproducerea unor amintiri pe care le credea uitate (daca sugeram cateva elemente ) - surmenaj, demanta

GNDIREA: ( test comarerea obiectelor capacitatea de comparare; definitii, notiuni matematice capacitate de generalizare, abstractizare si concretizare; proverbe, zicale capacitate de judecata si rationament ) = Proces central al vieii psihice, o activitate cognitiv complex, mijlocit i generalizat prin care se distinge esenialul de fenomenal, n ordinea lucrurilor i ideilor, pe baza experienei i a prelucrrii informaiilor Operaiile g. : analiza, sinteza, comparaia, abstractizarea, generalizarea ( cuvnt- noiunejudecata- raionament- ntelegere) . Tulb. de ritm i coeren: Accelerarea ritmului ideativ: Fug de idei (asociaii ntmpltoare, asonan, rim, localizare n timp i spaiu, contraste facile) - vorbesc mult, labilitatea atentiei, exacerbarea evocarii, ilogici, pierd firul ( schizo, ebrietate, intoxicatii) Mentismul (depnare rapid, incoercibil a reprezentrilor i a ideilor; au atitudine critic): st. de mare tensiune nervoas, oboseal, intoxicaie uoar cu cofein, alcool, sch., Tahipsihie ( cresterea ritm ideativ + cresterea fortei de imaginatie si reprezentare + cresterea atentiei + cresterea tonusului afectiv ) Incoerena gndirii la maxim duce la salat de cuvinte, verbigeraie ( repetarea stereotipa a acelorasi cuvinte- trancaneste ) ncetinirea ritmului ideativ: bradipsihie, bradilalie, vscozitatea psihic, fading mental ( oprirea treptata a fluxului ideativ) , baraj ideativ ( brusc) Anideaie: idioie, demen sau epilepsie, st comatoase
14

Lentoare ideativa : o forma de vascozitate - epuizare fizicasi psihica, covalescenta bolii somatice, toxice,infectioase, afectiuni neuro cu interesare extrapiramidala, Parkinson, encefalite, intox cu CO, melancolie schizo, oligo Tulb. de coninut: Ideea dominant (reversibil, sfera normalului) Ideea obsedant ( anancasta ) - strin, contradictorie personalitii individului, i recunoate caracterul parazitar, lupt pt. a o nltura OBSESIA: Obsesii ideative intoxicatii prin idee ( de ce , poate daca) Amintiri i reprezentrile obsesive - aparitia ideii ce contrazice realitatea- reproiectare ( ex: mama constienta ca si-a pierdut copilul era obsedata de ideea ca l-a ingropat de viu si isi reprezinta copilul tipand in mormant ) Obsesii fobice teama nejustificat, pe care nu o poate alunga, n ciuda faptului c evit situaia respectiv agarofobia ( de piata ), hipsofobia ( locuri inalte ), claustrofobia ( locuri inguste ), aihmofobia ( ob ascutite ), antropofobia ( oameni ) monofobia ( de singuratate ), pentofobia ( de societate ), erentofobia ( de a rosi ), nosofobia ( de boala ), misofobia ( de murdar ), tanatofobia ( de moarte ), sitiofobia ( de a manca ), pantofobia ( teama generala ) Obsesii impulsive compulsiune, ritualuri ( ziceti ,stiti mana prin par daca nu le face = stare de anxietate ) - surmenaj, Tb O-C, debut schizo, remisiune psihoze Ideea prevalent: Poziie dominant n cmpul contiinei Neconcordant cu realitatea i cu semnificaie aberant Orienteaz i difereniaz cursul gndirii Celelalte ideii o sprijin, nu se opun ei.
15

Concordant cu personalitatea individului Tendina la dezvoltare i nglobare a evenimentelor i persoanelor din jur, potenialitate delirant. - St. postonirice, epilepsie, alcoolism, PMD, st. predelirante.

Ideii delirante: O judecat eronat care stpnete, domin contiina bolnavului i-i modific comportamentul n sens patologic. Este impenetrabil la contraargumente i inabordabil prin confruntare, n ciuda contradiciilor cu realitatea. Este incompatibil cu existena unei atitudini critice, este lipsit de capaciatea de a-i sesiza n mod contient esena patologic. Delir sistematizat: caut s impun ideiile sale realitii, le triete cu o nestrmutat convingere. Delir nesistematizat: coerena i stringena aparent logice nu sunt aa de puternice: slab structurat, instabil, polimorf, variabil ca tematic, fr tendina a se impune realitii Delir= stare de tb a luciditatii constiintei Idee deliranta = tb a gandirii - idee, sistem de idei patologice elaborate mental Ideile delirante pot fi : Expansive: De mrire i bogie ( manie, schizo paranoid ) De invenie ( elaborarea unor planuri, aparate de interes major ce preocupa in special oamenii de stiinta ) De reform ( pace universala, filantropie ) Filiaie ( convingera ca sunt mostenitori )
16

Mistice ( menit sa instaureze pacea ) Erotomaniace ( erotomani canvingerea ca e iubit de pers superioara ) Depresive: Persecuie ( crede ca sunt observati , urmariti ) Revendicare ( crede ca a fost victima nedreptatii ) Gelozie ( suspectare a partenerului ) Relaie ( crede ca pers din jur au o influentata - ) Autoacuzare ( omor altruist ) Hipocondriace Transformare i posesiune (metamorfozare dementa schizo ) negaie ( nu recunoaste realitatea evidenta dementa, melancolie ) Mixte: Influen ( unde, rediatii, diavol ) Metafizice ( elucideaza originea vietii ) Tb ale comunicarii verbale si grafice a gandirii : Tb lb oral : Dislogii tb mentale ale lb. Consecutive modificarii de forma si continut a gandirii; - hiperactivitate verbala tehifemie ( + ritm ideativ=logoree manie, hipomanie, intoxicatii) - hipoactivitate verbala bradifemie - mutism akinetic,absolut, relativ, discontinuu, electiv -mutitatea= imposibilitatea de a vb -musitatia = vorbirea in soapta, inteligibila- schizo - mutacismul = voluntar, simulatii
17

- onomatomanie = repetitia obsedanta de expresii gosolane - palilalie= repetarea (involuntara) a ultimului cv din fraza -ecolalie =repetarea unor cuvinte exacte - ecomimie= imitarea expresiei mimice a interlocutorului - ecopraxie= imitarea gesturilor

Disfazii tb a exprimarii lb scris/oral provocat de o lez cerebrala unilat. - surditatea verbala intrebari fara raspuns - intoxicatia prin cuvant repeta raspunsurile - amnezia verbala metafore, adjective, nume proprii, numele de fam, substantive, verbe ( in aceasta ordine legea disolutiei ) sau - uitarea de la prezent la trecut de la desistematizat la sistematizat de la complex la mai putin complex legea regresiunii memoriei Dislalii - tb de pronuntare ( articulare a cuvintelor ) pt R = rotacism pt s,z j sisiiala = sigmatismul vorbire pe nas = rinolalia balbaiala = balbismul Tb limbajului scris Tb activitatii grafice : - hipoactivitate grafica schizo/ hiperactivitate grafica ( graforee- tendinta patologica si irezistibila de a scrie ) - incoerenta grafica cuvintele sau frazele lipsite de legatura - stereotipii grafice
18

Tb morfologiei grafice: - manie, hipomanie, excitatie psihica litere mari, randuri ascendente - depresii- litere marunte, randuri descendente - scrisul seismic litere inegale, randuri suprapuse grifonaj = mazgalituri ( dementa, debili ) - scrisul in oglinda de la dr la stg tb de perceptie spatiala , manierism in schizo - scrisul in ghirlanda schizo, delir, demente Tb semanticii grafice: - paragramafismele- omisiuni, substitutii IMAGINATIA: = Proces psihic de prelucrare, transformare i sintetizare a reprezentrilor i ideilor, n scopul furirii unor noi imagini i idei. Intentionala = activa Neintentionala = pasiva Sczut: ologofrenii, demene, st. de inhibiie, nevroze, depresii, psihastenii. Exaltarea imag. Intoxicaii uoare, st. de excitaie, delir cronic, sch. Ex: alutinarea ( centauri, diavol, ingeri ) combinarea imagine in context neobisnuit) , amplificarea ( uriasi, pitici ), tipizarea, schematizarea, simbolizarea Mitomania- delir de imaginatie, fantastic ( diferit de minciuna deteriorarea adevarului, sarlatanie- plan, reguli tehnice, simulatie- falsificarea adevarului in privinta starii de sanatate ) :isterie, Korsakov Relatarea mitomana se caract prin: Organizarea romaneasc a tririi - aspectul formal al discursului nu e adecvat continutului
19

Alibiul existenial ideile merg spre supraestimarea propriei pers Supraestimarea exagerare, fabulatie ( atrage atentia asupra sa ) Conduita de team realizeaza leg interpersonale prin fabulatie poate duce la teama, fabulatie reala( esec, suicid) ,

Functia afectiv-motivational: dispozitia, emotia, sentimente, pasiune, instincte (alimentar, sexual, de aprare, matern), somn Strile afective: - Procesul psihic cel mai legat de personalitate, prin intermediul cruia omul si manifest caracterul personal, ca existent original, unic, irepetabil. ( atitudinea omului fata de situatiile de viata, fata de realitatea inconjuratoare ) Emotia starea particulara ( tipica) care exprima rasunetul afectiv al raportului dintre subiect si obiecte, fiinte,fenom. Lumii inconjuratoare. - pozitive - placere, staisfactie,bucurie - negative neplacere, tristete, frica dupa tonalitate - stenice maresc capacitatea de efort psihic - astenice scad capacitatea de efort psihic emotiile domina, formeaza starea afectiva a subiectului fiind strans legate de dispozitia buna, veselie, calm sau de una de tristete, neliniste, irascibilitate. Dispozitia stare afectiva generala de fond, de durata, cu intensitate medie, ce reflecta starea de functionalitate a organismului, fiind rezultanta tuturor implusurilor extero, intero, proprioceptive, constientizate sau insuficient constientizate. Sentimente de prietenie, de dragoste - normale: matern, patriotic, religios

20

- anormale: tocite, autostima scazuta sau crescuta, grandoare - trairi emotionale cele mai complexe stabile si generalizate, realizeaza trairea raportului insului cu ambianta. Pasiunile amplitudine mai mare a trairii prin angajare puternica, caracter mai stabil al relatiilor cu ambianta. - pozitive innobileaza omul pt arta, stiinta, pt profesia aleasa - negative egocentrice, individualiste personalitati avare, egoiste, teroriste Tb starilor afective e in fct de criterii: natura (polaritatea), intensitatea,forta, labilitatea, continutul, adecvarea motivational sau motivarea delirant. Cantitative: distimie= toate abaterile afective +/- ; tb nespecifica de la starea de discomfort aectiv la eutimie. Hipotimia: scaderea tensiunii afective si a elanului vital pn la apatie si indiferent.( expresivitate, mimica scazuta : oligo, deteriorare cognitiva, TCC) Atimia scadere f acceantuata a tonusului afectiv ( inexpresivitate mimica pantomimica : idiotie, dementa, catatonii ) Apatia lipsa de tonalitate afectiva si interes fata de propria persoana si ambianta. Depresia ( Hipertimia negativa) puternica traire,participare afectiva intensa cu sentimente de inutilitate si devalorizare ; - mimica, pantomimica exprima continutul dureros al trairilor frunte incretita, omega melancolic, comisuri bucale coborate, corp incovoiat, bratele cad pasiv pe langa corp. - depresia=incarcatura afectiva cu un continut negativ Mania ( Hipertimia pozitiva ) Anestezia psihica dureroasa nu se mai poate bucura, intrista, induiosa nu mai simte afectiunea pers apropiate. - tardiv in depresii, sdr. de depersonalizare si derealizare, debut schizo raptus melancolic= agitatie psihomotorie, acte impulsive de auto si heteroagresiune ce interfera cu anestezia psihica dureroasa
21

Anxietatea- teama fara obiect se manifesta prin neliniste psihica si motorie cu manifestari neuro vegetative ( palpitatii, tb vasomotorii, oscilatii tensiune, transpiratii ) - este mai mult gandita decat traita ( schiz paranoida, hipocondrica, pseudonevrotica, psihoze depresive melancoliforme) Angoasa- anxietate cu acompaniament somatic senzatie penibila de disfunctie a unui organ, aparat, sistem ( constrictie laringiana) - este mai mult traita decat gandita si duce la fobie - NU este o anxietate extrema Euforia incarcatura afectiva pozitiva, exagerarea dispozitiei ( veselie, plenitudine) insotita de fuga de idei, logoree, ironii, glume , mimica expresiva gesturi largi, si variate, exacerbarea tendintelor si trebuintelor in special cele sexuale. ( intox usoare cafea, alcool, stari nevrotice prin suprasolicitare, st. Subfebrile, st maniacale , dementa senila, vasculara traumatica, oligofrenii) Moria jovialitate expansiva, familiaritati, calambuluri, expansivitate saraca (leziuni cerebrale LF ) Labilitatea afectiva ( versatilitate timca) de la + la de la euforie la depresie ( manie, oligo ) Incontinenta afectiva trecerea rapida de la o st emotionala la opusul ei ( ateroscleroza cerebrala avansata ) Disorie dispozitie depresiva, anxioasa, rau general + logoree, excitabilitate crescuta ( perioade intercritice ale epilepticilor, alcoolici cr, encefalopatii posttraum., postencefalice, abtinenta toxicomanilor ) Calitative - paratimii - reactii afective aberante si inadecvate uneori paradoxale fat de motive, situatii ( o situatie afectiv negativa intampinata cu veselie) - situatii psihotraumatizante, stari reactive, schizo

22

Inversiunea afectiva ostilitate fata de pers. pe care le-a iubit inainte de boala ( schizo, parafrenie, delir de gelozie ) Ambivalenta afectiva- concomitenta dragoste- ura, atractie- repulsie ( schizo, scaderea libidoului la varstnici)

Instinctele complex de insusiri mostenite ereditar ce reflecta dezv speciei respective. Tb. Instinctelor elemente patologice ale personalitatii. Tb instinct alimentar - bulimia exagerarea nevoii de hrana ( lez org cerebrale, tumori diencefalice, pancreatice, DZ, HTA ) - polifagia ingerarea fara discernamant a produselor necomestibile ( st dementiale, oligo, schizo ) - anorexia scaderea poftei de mancare ( depresii ) - sitiofobia refluxul de alimente depedent de halucinatii, idei delirante de otravire ( depresii, schizo ) Tb instinctului de aparare - exagerare ( frica de moarte, de boala, st. Hipocondriace) ; - abolire indiferenta totala fata de pericole ( tentative suicidare ). Tb instinctului sexual - nimfomanie ( la femei) / satiriazis (la barbat) - crescut ( excitatie maniacala, st dementiale, oligo, LT, hipocamp ) - scazut ( epuizare, nevroze, impotente sexuale psihice, toxicomanii, depresii, shizo ) Perversiuni sexuale

23

 anomalii in alegerea partenerului: autoerotism, pedofilia, gerontofilia, incestul ( cu rude ) , zoofilia, fetisism ( contempla ob de uz intim a sexului opus), pigmalionismul=azoofilia ( cu statui ) - anomalii in desfasurarea actului sexual: sado- mazochismul ( sado=placere sexuala+suferinta fizica si morala ; mazochism=placere la durere fizica si morala ) , scaptofilia- contempla acte sex ale altor pers sau prezenta la acte sex in grup ( scaderea libidoului ), exhibitionism ( tumori T, F, dementa, psihopati)

Functii efectorii: vointa, activitatea, conduite motorii Vointa =activitatea psihic orientat spre atingerea unor scopuri propuse constient pentru a cror realizare trebuie depsite anumite obstacole, interne sau externe, care apar n calea actiunilor. Faze: 1. formularea scopului 2.lupta motivelor 3. adaptarea hotrrii 4.executia Tb de vointa: Disbulii: Hiperbulia: exagerarea fortei volitionale ( st.obsesivo-fobice- eliberarea de sub invazia ideilor, toxicomanii pt procurarea toxicului pe fond de hipob , paranoia ) Hipobulia:scadera fortei volitionale pana la abulie , scaderea capacitatii de a actiona, stie sau crede ca stie ce trebuie sa faca dar nu poate actiona - st nevrotice, astenie, irascibilitate, anxietate (TCC, St. Maniacale, toxicomani, psihopatii) Abulia: lipsa initiativei si a capacittii de a actiona ( catatonie, depresii severe nici macar nu se poate sinucide) disabulia: dificultatea de a trece la o actiune sau de a sfrsi una nceput + perplexitate ( forma particulara de abulie )
24

Parabulia insuficient volitional + acte paralele, pulsiuni, dorinte ( nevroze motorii + ticuri, spasme; schizo ) Impulsivitatea insuficienta vointei pasive ( st psihopatice, impulsivitatea nevroticiloranxiosi ce izbucnesc in momente de maxima tensiune afectiva ) Raptusurile anxioase: psihoze, st.delirante, schzo, manie- buna dispozitie + furie, lovesc, ucid raptus melancolic: alunecat in melancolie are izbucnire de automutilare , suicid ( epilepsie impulsivitate in compensarea lentorii ) atrofia LF scade initiativa si capacitatea de vointa; lez bilaterale ale hipocampului scad capacitatea de inhibitie= comportament agresiv, impulsiv

Semiologia activitatii motorii

Aspectul vestimentar ( tinuta ) - dezordine vestimentara ( oligo, demente, psihoze, schizo ) - rafinament vestimentar exagerat ( personalitate psihopatica, isterica, bizarerie schizo- fard exagerat ornarea cu decoratii tendinte de supraestimare megalomanie paranoia excitatie maniacala ) travestitism=poarta haine ale sex opus; cinvestitism=nepotrivit varstei. Privirea poate sa redea continutul afectiv al vietii psihice - fixa , imobila, incrucisata ( ura, agresivitate, cruzime ) - larg deschisa cu ridicarea sprancene, incretire frunte ( angoasa, anxietate ) - hipermobila, fugace ( manie, hipomanie ) - stinsa, hipomobila, fixa, absenta ( depresie )
25

- detasata, rupta de realitate ( schizo ) Mimica traduce tonalitatea afectiva a insului, emotii, sentimente - exagerata - hipermimie ( manie , excitatie psihomotorie ) - diminuata - hipomimie pana la amimie( imobilitate )- ( melancolie, inhibare psihomotorie, sdr. impregnatiei neuroleptice, stupoare, demente) - dezadaptata paramimii in neconcordanta cu starea timica

mimica de imprumut ( supraestimare, mitomanie, isterie ) ecomimia ( catatonie ) neomimia mimica bizara similara neologismelor ( schizo ) jargonomimia expresii bizare neinteligibile psitacismul mimic hipermobilitate inexpresiva si incomprehensibila a mimicii

- dezinvolta ( timizi) - pseudoironica ( psihastenici) Parakinezii includ si paramimiile- pervertirea sensului si continutului natural si logic al miscarilor - manierism pierderea trasaturilor logice si inteligibile a gesturilor si miscarilor - stereotipii repetarea unei manifestari de atitudine = akinetice (perna psihica) si de miscare = kinetice/parakinetice ( schizo, oligo, demente, afectiuni neuro ) Exagerarea activitatii psihomotorii ( hiperkinezia/ tahikinezia ) mimica mobila pantomimica ampla si rapida ( st. Afective de tonalitate +, isoara intoxicatie, hipomanie/manie )
26

hiperkinezie + neliniste + dezorganizarea actelor motorii + excitatie psihomotorie ( agitatie ) Agitatia psihomotorie ( impregnatie cu neuroleptice akatisie = nu sta in sezut , tahikinezie = tendinta de a se deplasa incontinuu ; afectiuni organice cerebrale ) Agitatia deteriorari, regresiuni, nedezvoltare cognitiva ( demente ) , brusc agresivitate verbala, psihomotorie - din st maniacale ( prodromal irascibilitate furie maniacala ) - din stari depresive de aspect endogen linistit duce la nelinistit raptus melancolic - din schizofrenie apare imprevizibil, vorbire dezordonata ( hebefrenice, catatonice ) - din epilepsie in contrast cu vascozitatea apare agitatie furor epilepticus pot comite acte de violenta - din stari reactive generata de frustrare si paroxisme anxioase , nu-si pastreaza pozitia, merg dintr-o parte in alta fara scop, ofteaza sau pot sa isi rupa hainele, smulg parul , cer compasiune - din psihopatii labilitate afectiva, crize de minie, disperare cu alura teatrala , tendinta de a santaja, acuzatii , injurii Gesturile cu amplitudine exagerata / diminuata, ordonate/ dezordonate, cu finalitate/ bizare si inexplicabile Diminuarea activitatii motorii ( hipokinezia ) - inhibitie psihomotorie, lentoarea miscarilor (bradikinezia ), incetinirea cursului ideativ, hipomimie, inexpresivitate ( sechele meningoencef., encefalopatii traumatice, sdr. parkinsonian organic/neuroleptic, epilepsie ) intreruperea activitatii motorii ( abolirea ) akinezia barajul motor oprirea brusca a miscarilor si vorbirii fading motor diminuarea treptata pana la disparitia aplitudinii gest sau act motor
27

stupoarea imobilitate, inerti, reactioneaza tardiv, mimica impietrita intr-o expresie de durere si anxietate ( depresie) sau inexpresiva ( amimie catatonie, coma, isterie ) s. nevrotica refuzul realitatii - pare drogat psudonarcotism isteric s. melancolica facies melancolic s. schizo amimie, desi pare detasat participa pasiv la activitatile din anturaj apoi poate reda cu exactitate catalepsia = totala inertie motorie ( catatonie, hipnoza, isterie ) catatonia = ansamblu de tb psihomotorii pe fond de inertie si catalepsie sau ca stare de fixare tonica a corpului in anumite pozitii ( lucida/oneiroida-fond confuziv ) sugestibilitatea - receptivitate extrema fata de influentele exercitate de alte persoane ( isterie, oligo, demente ) sdr ecopatic- ecolalie, ecomimie, ecopraxie negativismul tendinta de a opune rezistenta la orice stimul extern (alimentare, mictiuni defecatie ) pasiv alimentar, verbal, intern activ (se indeparteaza cand e chemat , retrage mana ) ( schizo hebefrenica, catatonia, melancolii stuporoase, debilitate mentala, paranoia) Catatonia poate fi provocata de neuroleptice ( halo, levomepromaziana ): ef secundare sdr. akinetic, akinetic hiperton ( tremor , hipertonie, rigiditate ), diskinetic hiperton ( diskinezii buco-lingo-faciale ), hiperkinetic hiperton ( tremor, crize isteriforme ) Pantomimica importante tulburari de mers

Bazofobie teama de a merge Astazoabazie teama ca nu pot sta in ortostatism isterie Thasofobie teama de a se aseza
28

Ergasiofobie de a se pune in miscare

Ticurile categorie speciala a tb activ motorii miscari cu caracter repetitiv contradictia unor grupe musculare scapate de sub control volitional , accesibile constiintei - au aspect intentional ( aranjarea suvitei, lateralitate cap, miscare umar ) onicofagia- roade unghii tricotilomania rupere rasucire par pana la alopecie pot disparea spontan dupa adolescenta ; la adult st psihastenica , obsesionala - dezorganizarea conduitei motorii apraxie pierderea posibilitatii de exprimare gestuala si de efectuare a actelor motorii fara afectarea intelectului sau senzitivo- senzoriale apraxie ideatorie permite acte simple nu si pe cele complexe apraxie ideomotorie nu permite nici acte simple ( incheie nasture, scoate limba )

Functii de sintez: temperament, caracter, constiint, personalitate, intelect. CONSTIINTA functie de sinteza a psihicului , cea mai inalta forma de reflectare a realitatii obiective Campul constiintei inconstientul ( fenomene ce nu au fost constientizate) - subconstientul ( fenomene ce se sintetizeaza in afara campului perceptiv care au fost anterior constientizate pot oricand sa reapara in timp ) Starea de constienta = luciditatea si capacitatea de reflectare a prezentului ( organizarea lui ) Constiinta = conceptia omului despre viata Tb constiintei : episoade in care se tulbura intreaga activitate constienta.
29

In functie de: detasarea de realitate, tb memoriei, dezorientarea, incoerenta ideativa Cantitative: st de obtuzie cresterea pragului senzorial , - dificultati asociative, pierderea - pierderea imobilitatii ideative ( dificultati de a preciza si formula idei ) st de hebetudine - dezinsertia pacientului de ralitate - nu realizeaza nu poate stapani situatia st de torpoare usoara dezorientare, - hipokinezie, - scaderea tonusului afectiv volitional ( scaderea initiativei, indiferntism, apatie ) asemanatoare somnolentei st de obnubilare ridicarea prag senzorial - lentoare, raspunsuri vagi, incomplete , fara sens sau cu caracter de perseverare st de stupoare tb a constiintei accentuata - activitate psihomotorie accentuata st de sopor reactiile la stimuli sunt extrem de diminuate ( seamana cu o somnolenta accentuata) st comatoasa pierderea completa a constiintei + conservarea fct vegetative coma vigila se mentine o oarecare leg cu mediul - carus perturbarea fct vegetative

Calitative ( cu emenete psihoproductive ) caract prin polarizarea si ingustarea campului constiintei

30

tb constiintei de tip delirant dezorientare in spatiu si timp + tb masive de perceptie de tip psihoproductiv ( h vizuale, auditiv, iluzii ) St oneiroida confuzie, dezorientar, indepartare de lumea reala - fragmente din realitate se impletesc cu cele din vis , reprezentari senzoriale, fantastice, reminescente halucinatorii st amentiva dezorientare auto allopsihica si temporala totala - indepartarea totala de lumea reala - constiinta propriului eu absenta - incoerenta gandirii, vb inteligibila, agitatie dezordonata in limitele patului st crepusculara lipsa orientarii auto allopsihice si temporale cu pastrarea automatismelor motorii care pot determina desfasurarea unui comportament coordonat si coerent - pot apare halucinatii sau idei delirante care determina automatismele comportamentale

Tb de orientare autopsihic ( a propriei persoane ) allopsihic ( de identificare a altor persoane ) spatial temporal autopsihic- instrainarea ideilor, sentimentelor, si actiunilor proprii ( surmenaj, trecere somn veghe, depresii, bufeuri delirante acute, psihastenie, nevroza obsesivo-fobica, schizofrenii, st confuzionale, epilepsie,sdr de automatism mental ) depersonalizarea= trairea schimbarii propriei persoane poate fi: - impresia de schimbare psihica (dezanimare ) - impresia de schimbare somatica ( desomatizare )

31

allopsihic imposibilitatea de a identifica mediul ambiant si elemantele constitutive derealizarea = tb constiintei mediului inconjurator, apare ca necunoscut, strain, ireal, lipsit de viata, culoare ( idem autopsihic ) spatiala ( oligo, demente, st confuzionale, st delirante pierderea capacitatii de a percepe timpul , sdr korsakov pierdere a pct de referinta temporara si mai putin o tb in aprecierea duratei timpului scurs ) temporala - tb pereptiei timpului trait manie- accelerarea , scurtarea sa ( buna dispozitie, exaltare psihica, incarcatura afectiva pozitiva ) depresie incetinirea , alungirea sa ( st aectiva negativa, disconfort negativ, tristete ) Personalitate elementul stabil al conduitei unei persoane, modul sau obisnuit de a fi ceea ce o diferentiaza de alte persoane organizarea dinamica in cadrul individului a acelor sisteme psihofizaice cere determina gandirea si comportamentul sau caracteristic Trasatura psihica= insusire sau particularitate relativ stabila de comportament ce caracterizeaza persoana Temperamentul dinamica externa a actiunii formand latura energetica ( exploziv,rezistent,expansiv) dinamica( rapida/lenta) a personalitatii - temperament coleric reactivitate motorie accentuata, tip energetic, tendinta la actiune, nestapanire de sine, agitatie, agresivitate, explozii emotionale, fire dechisa, placere de a opune rezistenta, tendinte dominatoare si inclinatii spre exagerare - temperament sngvin hiperreactiv pe plan motor, emoii intense dar sentimente superficiale, abundenta expresiei verbale, simte nevoia schimbarii de decor, fire deschisa, comunicativa, angajare usoara in activitate, capacitate indelungata de lucru, suporta insuccesele - temperament flegmatic aspect calm, echilibru emotional, sentimente durabile, lentoare in miscari/limbaj, rabdare, toleranta, cansecventa, capabil de munca si cugetat in tot ceea ce face

32

- temperament melancolic- hipoton, capacitate de lucru redusa, volum mic de activitate, slaba rezistenta neuropsihica, sensibilitate ridicata puternic afectat de insuccese, dificultati de adaptare Caracterul profilul psihomoral al individului, manifestat in consistenta relatiilor interpersonale si in activitatea sa. Cuprinde insusiri: onestitate, modestia, solidaritate, spirit colectiv, simt de raspundere, sarguinta. Tb ale personalitatii Tb in dezvoltarea personalitatii -oligofrenia- personalitate insuficient dezvoltata avand numeroase lacune - psihopatia pers dizarmonic structurata, cu slabe posibilitati de adaptare la mediu ; rigiditate psihoafectiva cu comportament antisocial - intarziere afectiva apare datorita carentei afective din copilarie care duce la structurari nevropatice ale personalitatii/imaturare psihoafectiva - regresiunea personalitatii : schizo, isterie, confuzie Tb unitatii persoanei -dedublarea personalitatii ( impresia de dedublare a eului ) - depersonalizarea ( senzatia de schimbare a corpului sau a psihicului in mod straniu ) Tb de identitate -renegarea eului propriu - deliruri de transformare si metabolice - tranzitivismul - deliruri de imaginatie si filiatie Tb ale pers. In raport cu ambianta ( se datoreaza disocierii gandirii, derealizarii, tb in perceptia timpului a tb delirante ) sau
33

Tb de personalitate - prin dezv insuficienta personalitati elementare ( oligo) - prin tb ale constiintei ( depersonalizare/derealizare ) - prin tb ale adaptarii la mediu - pers dizarmonice structurate ( inspre depresie / inspre euforie/ oscilatie d-e = ciclotimie ) - personalitati modificate patologic prin boli psihice ( psihoticii : depresia psihotica acte auto si hetero agresive, schizo- se izoleaza , introvertiti, autisti, pot comite acte f periculoase ) - prin deteriorari ale psihismului ( personalitati deteriorate demente )

34