fragment n scrisoare, ea se adresa fostului ei senior i stpn, scond la iveal ticloia lui Dam i implora bunvoin i sprijin pentru

Loise, fiica ei i a lui, duce de Montmorency. Zorile luminoase ale recunotinei i fericirii au cuprins sufletul btrnului duce : el n cercase, dar n zadar, s-l aduc pe fratele su n faa judecii regelui, n zadar l chema upt dreapt, tiind c viaa Jeannei i a fiicei ei se aflau n mna lui; n deert rscolis isul pentru a le regsi i era gata s se cufunde din nou n ntunericul doliului su, cnd, at, cavalerul de Pardaillan venise la el. Acest tnr, un erou din alte vremi, a crui tain i se prea c o ghicise ntr-o msur, l de mn pn la locuina misterioas, unde era ascuns tot ce iubise el mai mult pe lume i i o nfiase pe Jeanne de Piennes, prima duces de Montmorency. Sosise n sfrit momentul att de ateptat, dup aptesprezece ani de lacrimi i doliu. Regsea n cele din urm tot ce avusese mai drag, bucuria inimii, vlaga trupului su, nsi raiunea sa de a fi, ntr-un cuvnt, o revedea pe femeia iubit