Sunteți pe pagina 1din 43

BULETIN INFORMATIV

CUPRINS

Afaceri interne şi europene

Evoluţia comerţului exterior în regim de perfecţionare activă în România în primele 11 luni 2006

CREŞTEREA ECONOMICĂ ŞI OCUPAREA PÂNĂ ÎN ANUL 2013

Piaţa de capital - realizări şi perspective -

Productivitatea

Europeana

muncii

din

Romania

a

ajuns

la

41%

din

media

Scapati-ne de stampila!

Ministrul Agriculturii - la Bruxelles

Comisia Europeana cheama Romania la raport

Controale pe filiera cerealelor in Constanta

Guvernul a adoptat modul de functionare al societatilor europene in Romania

Sanatatea va fi deductibila fiscal

Romania este tinta preferata a investitorilor din sud-estul Europei

Elvetia primeste nota de plata pentru Romania si Bulgaria

Internaţionale

Bulgaria aresteaza 11 persoane pentru deturnarea de fonduri Sapard

Banca Centrala Europeana spune 'pas' cresterilor salariale

Strategia de la Lisabona

Divertisment

Afaceri interne şi europene

Evoluţia comerţului exterior în regim de perfecţionare activă în România în primele 11 luni 2006

Analiza fenomenului de perfecţionare activă (PA), în contextul globalizării, trebuie să plece de la concretizarea sferei de cuprindere a operaţiunilor de outsourcing care se referă, în general, la procurarea de inputuri materiale sau servicii din afara ţării de reşedinţă a firmei care efectuează operaţiunea. Outsourcing-ul, ca metodă de lucru, oferă scurtarea perioadei de timp pentru lansarea unui nou produs, optimizarea costurilor de producţie, exploatarea rapidă a resurselor necesare, accesul la forţa de muncă specializată. După unele aprecieri, se consideră că în comerţul mondial, schimbul comercial în regim de perfecţionare activă reprezintă circa 40 %.

Companiile din statele dezvoltate au elaborat şi aplicat strategii şi politici economice şi comerciale pentru delocalizarea, (transferul în statele în curs de dezvoltare) unor activităţi productive sau segmente ale acestora, în scopul valorificării oportunităţiilor ce derivă din avantajele comparative la nivel mondial, desigur, din raţiuni de eficienţă economico-socială şi de sporire a competivităţii pe pieţele externe, care pentru acestea reprezintă operaţiuni de prelucrare pasivă.

În acelaşi timp ţările în curs de dezvoltare, prin preluarea acestor segmente, au beneficiat atât de materii prime, materiale, semifabricate, cât şi de documentaţia tehnologică şi know-how-ul necesare realiz ării produselor şi serviciilor contractate. Astfel oferta făcută de ţările dezvoltate ţărilor în curs de dezvoltare, a reprezentat pentru acestea din urmă o oportunitate, contribuind în acelaşi timp atât la folosirea mai eficientă a forţei de muncă cât şi la ridicarea nivelului de trai din aceste ţări.

În general pentru România, fenomenul de perfecţionare activă (PA) a prezentat o serie de avantaje, cel mai vizibil fiind menţinerea locurilor de muncă în sectoarele care produceau şi exportau în regim de perfecţionare activă. Dar au existat şi alte avantaje, precum transferul de tehnologie care a însoţit investiţiile străine, creşterea nivelului de calificare a forţei de muncă şi a capacităţii manageriale inclusiv în domeniul marketingului, precum şi a competitivităţii, conectarea la standardele de calitate şi control a acestuia, specific pieţelor externe, contribuţia aportului valutar rezultat la diminuarea deficitului comercial şi de cont curent.

Principalele caracteristici ale comerţului exterior derulat în primele 11 luni ale anului 2006 cu produse rezultate din perfecţionarea activă sunt următoarele:

• se constată menţinerea tendinţei de diminuare a contribuţiei comerţului exterior cu produse rezultate din perfecţionare, la realizarea atât a exportului total cât şi a importului total, în favoarea contribuţiei exportului şi importului definitiv;

• pierderea de viteză a ritmului de creştere în cazul exporturilor implicit şi al importurilor în regim de perfecţionare activă a produselor textile, confecţii şi încălţăminte, fenomen datorat unui complex de factori precum diminuarea competitivităţii ca urmare a creşterii câştigurilor salariale, aprecierii monedei naţionale dar şi al puternicii concurenţe pe plan mondial, deţinând totuşi încă o pondere majoritară; • câştigare de viteză a ritmului de creştere pentru comerţul cu produse ale industriei construcţiilor de maşini; • cu o pondere de 40% în total PA, grupa de produse ale industriei construcţiilor de maşini a reprezentat a doua grupă de produse ca şi contribuţie la realizarea exporturilor şi importurilor în regim de perfecţionare activă după produsele industriei uşoare; • comerţul exterior în regim de prelucrare activă desfăşurat cu ţările membre UE deţine o pondere semnificativă, în totalul comerţului exterior al României în regim de perfecţionare activă chiar majoritară în cazul exporturilor; în cadrul comerţului desfăşurat cu Uniunea Europeană, produsele industriei uşoare deţin cca. 50% din total produse în regim de PA; • grupele care au înregistrat venituri în urma procesului de prelucrare activă sunt produsele industriei construcţiilor de maşini cu un venit de cca 2 mld. euro, produse ale industriei uşoare cu 1,7 mld. euro şi produse din lemn inclusiv mobila cu 0,3 mld. euro, restul grupelor înregistrând pierderi temporare; construcţiilor de maşini, pe primele 11 luni ale anului 2006, a reprezentat cca 60% din total venit realizat.

Din analiza evoluţiei în primele 11 luni ale anului 2006, a rezultat o menţinere a tendinţei de diminuare a contribuţiei exportului după PA la exporturile totale pe seama majorării participării exporturilor definitive, ajungând la 45,1% comparativ cu 48,0% cât a reprezentat în primele 11 luni ale anului 2005. În schimb importurile pentru PA s-au menţinut practic constante în importurile globale la cca 20%.

- modificări procentuale faţă de perioada corespunzătoare a anului anterior -

EXPORT

IMPORT

2005

2006

2005

2006

TOTAL

6,9

9,8

9,7

9,2

Din care

Produse agroalimentare

43,6

41,8

43,0

40,4

Produse minerale

45,3

39,3

240,0

9,9

Produse ale industriei chimice

13,4

-6,6

13,3

8,5

Produse ale industriei uşoare

-1,1

-1,4

-5,2

-3,7

Produse din lemn, incl. mobilier

7,0

3,4

-9,6

-9,1

Articole piatră, ciment, sticlă

-17,2

-4,8

4,7

13,8

   

-

   

Metale comune şi articole

63,9

15,9

23,1

27,5

Produse ale ind.constr.maşini

8,7

28,4

11,5

27,3

Exporturile după PA au crescut cu 9,8%, înregistrând o creştere superioară comparativ cu perioada corespunzătoare a anului trecut (6,9%) dar şi faţă de creşterea înregistrată pe întregul an 2005 (7,4%), datorită majorării substanţiale a exporturilor după PA a produselor construcţiilor de maşini, agroalimentare şi minerale. Exporturile după PA la metale comune şi articole, produsele chimice, articole din piatră, ciment, sticlă, industria uşoară au înregistrat evoluţii negative.

Principalele creşteri ale exporturilor după PA s-au înregistrat la: produsele alimentare (41,8%), combustibili minerali (39,3%), mase plastice şi cauciuc (16%), lemn şi produse din lemn (2,2%), celuloză,

hârtie, carton (26,4%), mobilier (3,8%), produse din cupru (de 2,3 ori), maşini şi aparate mecanice şi electrice (23,5%), mijloace de transport (40,7%). Evoluţia exporturilor în regim de PA, ale industriei uşoare, s-a datorat în principal reducerii cu 6,3% la confecţii netricotate, care reprezintă cca 50% din totalul exporturilor după PA în industria uşoară, şi majorări la produsele tricotate cu 2,2% .

Ca urmare a ultimelor evoluţii, în structura exporturilor după PA au intervenit modificări în sensul micşorării ponderii exportului industriei uşoare de la 48,6% la 43,6%, produselor metalurgice cu 0,8 puncte procentuale, a majorării ponderii industriei construcţiilor de maşini cu 5,8 puncte procentuale, produselor minerale cu 1,1 puncte procentuale .

În privinţa importurilor pentru PA se remarcă o uşoară reducere a creşterii cu 0,5 puncte procentuale determinată în principal de importurile de produse minerale, a căror contribuţie la creşterea valorică a importurilor după PA, pe întreaga economie a scăzut de la 69% în anul 2005 la 9,3% în anul 2006 datorită practic, tendinţei manifestate de importul de combustibili minerali.

Importurile pentru PA de produse ale industriei construcţiilor de maşini s-au majorat cu 27,3% în primele 11 luni ale acestui an, cu mult peste creşterea realizată în aceeaşi perioadă a anului trecut (11,5%). În ceea ce priveşte importul pentru industria uşoară cu o pondere de circa 40% în importurile totale, se remarcă reduceri cu 5,7% la secţiunea materiale textile şi confecţii, şi în cadrul acesteia la bumbac (6,1%).

Creşteri s-au înregistrat la importurile din secţiunea piei crude şi tăbăcite (de 1,3 ori), încălţăminte cu 0,7%.

Ca o consecinţă a evoluţiilor diferenţiate a importurilor pentru PA pe grupe de produse, în primele 11 luni ale anului 2006 se consemnează modificări de structură a importurilor pentru PA în sensul creşterii aportului produselor construcţiilor de maşini cu 4,4 puncte procentuale şi a produselor metalurgice cu 1,3 puncte procentuale. Importul pentru PA de produse ale industriei uşoare îşi reduce contribuţia cu 5,4 puncte procentuale.

Comerţul exterior în regim de prelucrare activă desfăşurat cu ţările membre UE deţine o pondere majoritară în totalul comerţului exterior al României în regim de perfecţionare activă.

Exporturile după PA în ţările UE au o pondere de circa 57,2% în total exporturi după PA, în diminuare faţă de anii anteriori. Contribuţiile cele mai mari sunt deţinute de exporturile industriei uşoare (88,9%), materialelor de construcţii (87,8%) şi construcţiilor de maşini (56,6%), iar cele mai reduse sunt ale exportului după PA la produse din lemn, inclusiv mobilier (7,7%).

Comerţul exterior în regim de prelucrare activă cu ţările UE în primele 11 luni ale anului 2006

-ponderi în exportul şi importul grupei-

- % -

 

EXPORT

IMPORT

2005

2006

2005

 

2006

Total

61,7

57,2

27,9

23,7

din care :

 

10,8

12,5

1,6

1,6

Produse agroalimentare Produse minerale

18,8

27,3

7,3

6,4

Produse ale industriei chimice

14,4

11,9

12,7

10,7

Produse ale industriei uşoare

91,6

88,9

83,7

78,9

Produse din lemn, incl. mobilier

9,1

7,7

12,9

9,4

 

64,5

87,8

2,7

2,7

Articole piatră, ciment, sticlă Metale comune şi articole

57,7

50,6

22,4

21,7

Produse ale ind.constr.maşini

64,6

56,6

18,3

16,4

Importurile pentru PA din ţările UE în primele 11 luni ale anului 2006 deţin o pondere de 23,7%, în reducere faţă de perioadele anterioare, datorită în special diminuării ponderii produselor industriei uşoare cu 4,8 puncte procentuale, a celei aferente produselor din lemn, inclusiv mobilier cu 3,5 puncte procentuale precum şi a scăderii aportului produselor industriei chimice cu circa 2 puncte procentuale.

Evoluţia valorică a exportului şi importului de mărfuri 11 luni PA

 

mil. euro

 

Export

 

Import

 

2004

2005

2006

 

2004

 

2005

2006

Total

 

9169,7

9800,7

10760,1

6261,8

6866,6

7498,9

din care :

 

A.

Produse agroalimentare

38,1

54,8

77,6

20,1

28,8

40,4

B.

Produse minerale

 

284,4

413,3

575,5

174,4

593,1

652,1

C.

Produse ale industriei

           

chimice

 

139,4

158,1

147,6

407,2

461,3

500,8

D.

Produse ale industriei

           

uşoare

 

4814,7

4760,3

4693,7

3293,1

3122,9

3006,9

E.

Produse din lemn, incl.

351,2

375,9

388,7

153,9

139,2

126,6

mobilier

 

F.

Articole piatră, ciment,

14,9

12,4

11,8

13,7

14,3

16,3

sticlă

 

G.

Metale comune şi

 

311,5

510,5

429,5

436,2

537,1

684,7

articole

 

H.

Produse ale

             

ind.constr.maşini

3088,8

3356,6

4308,4

1622,2

1809,4

2303,8

Evoluţia valorică a exportului şi importului de mărfuri 11 luni PA UE 25

mil. euro

 

Export

   

Import

2004

2005

2006

2004

 

2005

2006

Total

8247,3

8586,4

9278,9

5028,0

5144,5

5439,2

din care :

  • A. Produse agroalimentare

 

31,0

43,7

60,0

11,2

14,9

19,0

  • B. Produse minerale

 

68,5

131,2

140,3

15,5

27,6

25,7

  • C. Produse ale industriei chimice

107,7

109,2

114,7

368,4

391,7

418,5

  • D. Produse ale industriei uşoare

4669,4

4621,6

4547,1

2924,5

2701,1

2572,6

  • E. Produse din lemn, incl. mobilier

113,0

114,4

108,2

133,7

126,9

113,3

  • F. Articole piatră, ciment, sticlă

100,9

95,5

123,7

11,3

11,5

13,9

  • G. Metale comune şi articole

 

643,9

710,8

933,1

330,6

395,6

536,8

  • N. ANAMOB. Pentru cei doritori va putem furniza raportul complet.

Asociaþia Naþionalã a Industriilor de Morãrit ºi Panificaþie din România str. Cristea Mateescu nr. 2, bl.
Asociaþia Naþionalã a Industriilor de
Morãrit ºi Panificaþie din România
str. Cristea Mateescu nr. 2, bl. 35, scara 2, parter, ap. 57, sector 2, Bucureşti 023667
Tel: 021-242-2113, 021-243-4400
Fax: 021-242-1131, E-mail: vmarin@anamob.ro

ANAMOB

Pagina Internet la adresa http://www.anamob.ro/

CREŞTEREA ECONOMICĂ ŞI OCUPAREA PÂNĂ ÎN ANUL 2013

Previziunile economice pentru perioada 2007-2013 în România au la bază ipoteza că mediul de afaceri va rămâne stabil, iar creşterea economică a principalilor parteneri comerciali ai României nu va urma un curs descendent. Aderarea la Uniunea Europeană va accelera dezvoltarea economică şi socială a României. Potenţialul intern de capital şi de forţă de muncă sunt necesare pentru a susţine o creştere continuă şi sustenabilă, concomitent cu trendurile manifestate la nivel mondial, şi anume: globalizarea, dezvoltarea tehnologiilor de comunicare şi informaţii, asigurarea protecţiei mediului.

Conform previziunilor macro-economice realizate de CNP, Produsul Intern Brut al României va creşte în medie cu
Conform previziunilor macro-economice realizate de CNP, Produsul Intern Brut
al României va creşte în medie cu 5,7%, cu posibilitatea de a înregistra rate
peste medie la începutul perioadei. O consecinţă va fi reducerea decalajelor
economice şi sociale dintre România şi statele membre UE. Din punct de vedere
al ofertei interne, se estimează că ratele de creştere vor fi mai mari în comparaţie
cele ale PIB în construcţii şi servicii.
Suportul pentru înregistrarea unui ritm ridicat de creştere economică îl va
reprezenta, în principal, cererea internă, iar în cadrul acesteia cererea pentru
investiţii, bazată atât pe ipoteza unor fluxuri importante de investiţii străine cât
mai ales pe absorbţia fondurilor comunitare.
O premisă decisivă pentru dezvoltarea economică accelerată o reprezintă
valorificarea potenţialului intern de creştere (evaluat atât de Comisia Naţinală de
Prognoză cât şi de Comisia Europeană la un nivel care să asigure o creştere
economică de peste 6%) şi îmbunătăţirea în consecinţă a contribuţiei producţiei
naţionale la satisfacerea cererii agregate.
Totuşi, necesarul tot mai mare de echipamente şi tehnologii, dar şi de materii
prime şi materiale, va face ca importurile să continue să devanseze exporturile.
Ca urmare, exporturile nete îşi vor menţine contribuţia negativă la creşterea reală
a produsului intern brut, în jur de 2 procente.

Rata de creştere a consumului individual va scădea după 2007 la o rată medie anuală de 6,2%, în timp ce consumul colectiv al administraţiei publice este prevăzut să crească în medie cu 3,3% pe an. Investiţiile vor creşte, alimentate de finanţări interne şi externe, ca şi de oportunităţile create de finanţarea UE. Formarea bruta de capital fix va creşte cu

Asociaþia Naþionalã a Industriilor de Morãrit ºi Panificaþie din România str. Cristea Mateescu nr. 2, bl.
Asociaþia Naþionalã a Industriilor de
Morãrit ºi Panificaþie din România
str. Cristea Mateescu nr. 2, bl. 35, scara 2, parter, ap. 57, sector 2, Bucureşti 023667
Tel: 021-242-2113, 021-243-4400
Fax: 021-242-1131, E-mail: vmarin@anamob.ro

ANAMOB

Pagina Internet la adresa http://www.anamob.ro/

o rată anuală estimată la 11,1%. În aceste condiţii, rata investiţiilor va creşte de la 23,9% din PIB în 2006 la 31,5% în 2013 .

2006 Produsul intern brut - modificări procentuale - Rata medie 2007-2013 (%) Cererea internă, din care:
2006
Produsul intern brut
- modificări procentuale -
Rata medie
2007-2013 (%)
Cererea internă, din care:
9,5
7,2
-
consum individual al populaţiei
9,4
6,2
-
consum colectiv al administraţiei publice
4,0
3,3
formarea brută de capital fix
Exporturi de bunuri şi servicii
-
12,6
11,1
13,1
8,2
Importuri de bunuri şi servicii
Produs Intern Brut
18,0
11,1
7,0
5,7
Industrie
6,4
5,1
Agricultură
0,5
2,7
Construcţii
15,2
10,7
Servicii
6,8
5,9
Sursa: Comisia Naţională de Prognoză

Atât ritmurile de creştere cât şi rata investiţiilor se încadrează în valorile medii ale ţărilor europene cu expansiune economică accelerată sau cu grade ridicate de absorbţie a fondurilor structurale, precum Spania, Irlanda, Estonia, Letonia. Chiar şi Comisia Europeană, în prognozele sale, anticipează o astfel de evoluţie. Astfel, prognoza de toamnă a CE pentru România prognozează o creştere a ratei investiţiilor cu 1 punct procentual anual în următorii doi ani, tendinţă care dacă se va menţine până în 2013 va conduce la o rată a investiţiilor de cel puţin 31%. De altfel, în multe din ţările amintite s-au înregistrat în anul 2005 ritmuri de creştere a formării brute de capital fix foarte ridicate, ca de exemplu, în Irlanda 12,7%, Slovacia 17,5%, Bulgaria 19%, Letonia 18,6%. Conform estimărilor, comerţul exterior va continua să se dezvolte într-un ritm susţinut, care va depăşi ritmul de creştere a PIB. Se aşteaptă, de asemenea, ca în contextul aderării României la UE, orientarea geografică a fluxurilor comerciale să ducă la consolidarea poziţiei ţărilor membre UE ca şi parteneri comerciali principali. Exporturile de bunuri şi servicii vor creşte, în medie, cu 8,2% pe an, în

Asociaþia Naþionalã a Industriilor de Morãrit ºi Panificaþie din România str. Cristea Mateescu nr. 2, bl.
Asociaþia Naþionalã a Industriilor de
Morãrit ºi Panificaþie din România
str. Cristea Mateescu nr. 2, bl. 35, scara 2, parter, ap. 57, sector 2, Bucureşti 023667
Tel: 021-242-2113, 021-243-4400
Fax: 021-242-1131, E-mail: vmarin@anamob.ro

ANAMOB

Pagina Internet la adresa http://www.anamob.ro/

vreme ce importurile vor creşte cu 11,1%, fapt care va influenţa în mod negativ balanţa comercială.

În general, extinderea UE a condus la creşterea comerţului în uniunea lărgită fără a afecta schimburile comerciale cu ţările extra UE. Acordurile europene semnate de către fiecare ţară candidată au admis schimburile comerciale libere dintre UE şi cele 10 noi ţări membre ale uniunii pe baza reciprocităţii, dar aplicate într-o manieră asimetrică, cu o liberalizare mai rapidă din partea UE decât din partea ţărilor candidate şi cu restricţii în câteva sectoare (ex. sectorul alimentar, textile şi cel al articolelor vestimentare). Ca urmare, acestea au devenit rapid partenere comerciale importante pentru ţările UE. Cu toate că noile ţări membre au avut sisteme economice cu un grad de deschidere peste media celor 15 state UE, este posibil ca ele să tindă spre o integrare mai puternică cu cele 15, faţă de vechile state membre. Această creştere a comerţul regional s-a datorat faptului că aderarea nu numai că a eliminat barierele comerciale rămase între noile state membre şi EU-15, dar a îmbunătăţit accesul acestora la piaţa comună.

Acelaşi fenomen se va face resimţit şi în ceea ce priveşte comerţul exterior al României după
Acelaşi fenomen se va face resimţit şi în ceea ce priveşte comerţul exterior al
României după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Privind în perspectivă, lărgirea
UE va determina o creştere suplimentară a comerţului, în special a sectoarelor
pentru care liberalizarea comercială a fost limitată de acordurile europene.
Ca urmare a investiţiilor efectuate se estimează ca accelerarea ritmului de
creştere al exporturilor româneşti să-l devanseze pe cel al importurilor,
întrerupând trendul creşterii ponderii deficitului comercial în PIB, care se va
stabiliza la 11% în perioada 2007-2010, scăzând până la 9,6% în 2013.
Ritmul de creştere a exporturilor extra -UE va devansa pe cel al exporturilor către
ţările UE datorită cuceririi de noi pieţe de desfacere dar şi consolidării exporturilor
în tările în care deja România este prezentă ; urmare a creşterii competitivităţii
ofertei de produse. În acelaşi timp se estimează creşterea valorii importurilor
provenite din UE peste media pe ţară, importuri caracterizate de bunuri
prelucrate cu tehnologii dezvoltate, în schimb importurile din alte zone se vor
majora în ritmuri inferioare, odat ă cu reducerea gradului de energo şi materialo
intensivitate a economiei naţionale.

Exporturile şi importurile de bunuri intra UE vor înregistra în perioada 2007-2013, un ritm mediu de creştere de 12,7% respectiv 12,8%. În acelaşi timp ritmul mediu anual de creştere al deficitului comercial se va diminua, comparativ cu perioadele anterioare, estimându-se la cca. 9%.

Asociaþia Naþionalã a Industriilor de Morãrit ºi Panificaþie din România str. Cristea Mateescu nr. 2, bl.
Asociaþia Naþionalã a Industriilor de
Morãrit ºi Panificaþie din România
str. Cristea Mateescu nr. 2, bl. 35, scara 2, parter, ap. 57, sector 2, Bucureşti 023667
Tel: 021-242-2113, 021-243-4400
Fax: 021-242-1131, E-mail: vmarin@anamob.ro

ANAMOB

Pagina Internet la adresa http://www.anamob.ro/

În ceea ce priveşte comerţul exterior extra UE, acesta va avea un ritm mediu de creştere de 14,5% pentru export şi 12,8% pentru import.

Ca rezultat al proceselor pozitive din economia reală, pe termen mediu şi lung, nu se aşteaptă o deteriorare accentuată a balanţei contului curent. În perioada 2007- 2010 deficitul nominal se va majora în ritmuri relativ semnificative, însoţite de reducerea graduală a ponderii acestuia în PIB cu 0,1 puncte procentuale în fiecare an ajungând la finele anului 2010 la 8,9%. În termeni valorici, deficitul de cont curent se va majora anual în medie cu circa 1 mld. euro. Nivelul nominal al deficitului extern îşi va reduce substanţial ritmul de creştere, acest fenomen conducând la diminuarea ponderii acestuia în PIB până la 7,3% în 2013.

Comparativ cu anul 2006, pe perioada 2010-2013, ritmul de creştere al importurilor va fi mai moderat,
Comparativ cu anul 2006, pe perioada 2010-2013, ritmul de creştere al
importurilor va fi mai moderat, ponderea deficitului balanţei comerciale în PIB
diminuându-se cu 1,5 puncte procentuale până la 9,6% în 2013. Totuşi deficitul
balanţei bunurilor îşi va menţine nivelul ridicat al contribuţiei la formarea
deficitului de cont curent.
O componentă importantă a deficitului de cont curent reprezentată de balanţa
veniturilor primare, în care se reflectă în special fluxul profitului repatriat şi
reinvestit de către investitorii străini, îşi va reduce ponderea în PIB cu 0,8 puncte
procentuale, odată cu reducerea fluxului de ISD.
În ceea ce priveşte evoluţia balanţei transferurilor curente se prognozează o
creştere nominală relativ moderată, contribuind astfel la atenuarea deficitului
comercial şi cel al veniturilor. În acest context se preconizează o diminuare a
ponderii balanţei transferurilor curente în PIB de la 4,1% în 2007 la 3,7% în 2013.

Pe perioada 2010-2013, sursele compensatorii de finanţare a deficitului extern, generatoare de dobânzi, vor reprezenta în medie cca 34% din PIB iar cele autonome, negeneratoare de dobânzi cca 66% din PIB, în special pe seama investiţiilor directe dar şi a trasferurilor de capital dinspre UE. Starea de funcţionalitate a pieţelor, respectiv cea a muncii, se poate reflecta şi prin dinamica populaţiei totale, populaţiei ocupate şi a numărului de salariaţi. Actuala situaţie demografică va influenţa în mod decisiv evoluţia populaţiei în perioada 2006-2013. Potrivit ipotezelor care stau la baza prognozelor până în anul 2013, populaţia totală va continua să scadă cu aproximativ 0,4 puncte procentuale anual. Importante modificări vor avea loc şi în structura pe vârste a populaţiei, care va fi caracterizată de continuarea procesului de îmbătrânire demografică, prin reducerea populaţiei tinere sub 15 ani şi a creşterii celei vârstnice.

Asociaþia Naþionalã a Industriilor de Morãrit ºi Panificaþie din România str. Cristea Mateescu nr. 2, bl.
Asociaþia Naþionalã a Industriilor de
Morãrit ºi Panificaþie din România
str. Cristea Mateescu nr. 2, bl. 35, scara 2, parter, ap. 57, sector 2, Bucureşti 023667
Tel: 021-242-2113, 021-243-4400
Fax: 021-242-1131, E-mail: vmarin@anamob.ro

ANAMOB

Pagina Internet la adresa http://www.anamob.ro/

Sursa de formare a ofertei de forţă de muncă va fi influenţată de soldul mişcării migratorii externe, inclusiv a celei cu caracter temporar.

Imbătrânirea demografică va influenţa şi în următorii ani populaţia activă şi populaţia ocupată, numărul persoanelor peste 65 ani scăzând cu aproximativ 95 mii persoane în perioada 2006-2013. Reducerea acestei grupe de vârstă se datorează şi funcţionării sistemului de asigurări sociale şi de pensii în conditii mai avantajoase. Dacă în anul 2005 ponderea acestora în total populaţie activă era de 4,7 %, până în anul 2013 va scădea la 3,7 %.

Populaţia inactivă în vârstă de muncă (15-64ani) va scădea în perioada 2006- 2013 cu aproximativ 500
Populaţia inactivă în vârstă de muncă (15-64ani) va scădea în perioada 2006-
2013 cu aproximativ 500 mii persoane, datorită strategiilor de ocupare a forţei de
muncă.
Creşterea robustă din ultimii ani a făcut posibilă îmbunătăţirea ocupării fără a fi
afectate productivitatea muncii şi competitivitatea. Ca urmare, populaţia ocupată
în vârstă de muncă a crescut în 2005 cu 13 mii persoane, deşi populaţia activă în
vârstă de muncă a scăzut cu 129 mii persoane.
In perioada 2006-2013 se estimeaza o creştere a populaţiei active în vârstă de
muncă cu aproximativ 145 mii persoane. Populaţia ocupată în vârstă de muncă
se va mojora cu aproximativ 340 mii persoane, datorită, în principal, sporirii
nivelului investiţiilor străine, creşterii competitivitătii şi, nu în ultimul rând, creşterii
veniturilor salariale.
In acelaşi timp este de subliniat că, necesarul de resurse de muncă se va
menţine peste posibilităţile oferite de populaţia în vârstă de muncă. Este vorba
de faptul că, deşi gradul de inactivitate se va reduce, totuşi proporţia celor care
din diferite motive nu doresc să activeze pe piaţa muncii rămâne ridicată. La
nivelul anului 2005, populaţia activă în vârstă de muncă reprezenta 62,4% din
populaţia totală în vârstă de muncă (9,4 mil. Faţă de 15 mil.). este de menţionat,
totuşi, că din populaţia în vârstă de muncă inactivă circa 1,3 mil. (îndeosebi elevi
şi studenţi). Ca urmare, estimăm că la orizontul anului 2013 aproape 400 mii
locuri de muncă vor fi acoperite de alte categorii de populaţie activă, fie din afara
vârstei de muncă, fie din exterior. În anul 2005, din populaţia ocupată totală de
9147 mii persoane 463 mii persoane su nt din afara vârstei de muncă, ceea ce
reprezintă 5,1%.

Datorită schimbărilor structurale, ponderea populaţiei ocupate din agricultură a scăzut în anul 2005 faţă de anul 2002 cu 4,3 puncte procentuale (de la 36,4 % la

Asociaþia Naþionalã a Industriilor de Morãrit ºi Panificaþie din România str. Cristea Mateescu nr. 2, bl.
Asociaþia Naþionalã a Industriilor de
Morãrit ºi Panificaþie din România
str. Cristea Mateescu nr. 2, bl. 35, scara 2, parter, ap. 57, sector 2, Bucureşti 023667
Tel: 021-242-2113, 021-243-4400
Fax: 021-242-1131, E-mail: vmarin@anamob.ro

ANAMOB

Pagina Internet la adresa http://www.anamob.ro/

32,1%) şi a crescut în servicii (3,4 puncte procentuale) şi construcţii (1,0 puncte procentuale).

In perioada 2006-2013, ponderea populaţiei ocupate în agricultură va scădea cu aproximativ 16 puncte procentuale, iar a celei din servicii va cunoaşte o creştere cu 11,5 puncte procentuale. Creşterea populaţiei ocupate poate fi apreciată ca fiind în corelaţie cu dinamica restructurării economice, a modificării structurilor productive şi funcţionale de bază ale sistemului economic şi social .

Dezvoltarea resurselor umane, pe o piaţă globală a forţei de muncă, a fost un factor important
Dezvoltarea resurselor umane, pe o piaţă globală a forţei de muncă, a fost un
factor important luat în considerare când s-au făcut aceste proiecţii. Populaţia
României va continua să scadă ca urmare a scăderii ratei natalităţii, în timp ce
populaţia activă va creşte uşor, iar rata de ocupare va creşte la circa 60% până
în 2013.
Forţa de muncă
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
- modificări procentuale în comparaţie cu anul trecut -
Populaţia activă*
Populaţia ocupată*
Salariaţi
-1,1
0,3
0,3
0,4
0,3
0,4
0,3
0,3
0,3
-0,1
0,7
0,5
0,5
0,5
0,5
0,5
0,5
0,3
-1,9
0,5
0,5
0,4
0,3
0,1
0,2
0,2
0,4
- % -
Rata de activitate*
Rata de ocupare *
Rata şomajului BIM
62,4
62,5
62,8
63,0
63,3
63,5
63,8
64,0
64,3
57,7
58,1
58,4
58,7
59,0
59,3
59,6
60,0
60,3
7,2
6,8
6,7
6,6
6,5
6,4
6,3
6,1
6,0
*) populaţia în vârstă de muncă (15 -64 ani)
Sursa: Comisia Naţională de Prognoză

Intrarea României pe piaţa forţei de muncă a UE va creşte mobilitatea forţei de muncă, ea atrăgând şi pierzând lucrători. Se estimează că România va avea o poziţie echilibrată în acest proces. Atât rata de activitate cât şi cea a ocupării se vor redesa uşor dupa anul 2005. Dacă în anul 2005 am asistat la o scădere accentuată a ratei de activitate a populaţiei în vârstă de muncă cu 0,8 puncte procentuale faţă de anul 2004, în

Asociaþia Naþionalã a Industriilor de Morãrit ºi Panificaþie din România str. Cristea Mateescu nr. 2, bl.
Asociaþia Naþionalã a Industriilor de
Morãrit ºi Panificaþie din România
str. Cristea Mateescu nr. 2, bl. 35, scara 2, parter, ap. 57, sector 2, Bucureşti 023667
Tel: 021-242-2113, 021-243-4400
Fax: 021-242-1131, E-mail: vmarin@anamob.ro

ANAMOB

Pagina Internet la adresa http://www.anamob.ro/

intervalul 2006 - 2013 vom avea o creştere a acesteia de la 62,4% în 2005 la 64,3% în 2013.

Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă va continua să crească de la 57,7%
Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă va continua să crească de la
57,7% în 2005 la 60,3% în 2013, datorită politicilor fiscale, a creării unor locuri de
muncă durabile şi performante şi a unui echilibru între flexibilitatea ocupaţională
şi securitatea locului de muncă.
Numărul salariatilor va prezenta un trend crescător, datorat în principal efectului
reformei fiscale, dupa o scădere cu 1,9% în 2005 faţă de 2004. La orizontul anul
2013 numărul mediul al salariaţilor se estimează la un nivel de 6085 mii
persoane, în creştere cu 2,8 % faţă de anul 2005. Creşteri semnificative ale
numărului de salariaţi se regăsesc în ramura servicilor şi construcţiilor şi scăderi
în industrie.
Structura salariaţilor pe ramuri ale economiei
-
% -
2002
2004
2005 2013
Total
100,0
100,0
100,0
100,0
Agricultura
3,5
3,2
3,0
3,6
Industrie
39,4
38,4
37,3
35,1
Constructii
6,3
6,6
6,9
7,6
Servicii
50,8
51,8
52,8
53,7
Este de remarcat că, la orizontul anului 2013, populaţia ocupată nesalarială se
va menţine la un nivel constant, ceea ce înseamnă că reducerea de populaţie
ocupată din agricultură (exclusiv salariaţi) va fi compensată de creşterea
populaţiei ocupate nesalariale, precum patroni, lucrători pe cont propriu etc.
Fenomenul există deja şi el se explică, pe de o parte prin aceea că programele
de modernizare a agriculturii conduc la reducerea populaţiei din acest sector, iar
pe de altă parte dezvoltarea economică şi socială au stimulat extinderea
profesiilor liberale.

Reducerea ratei şomajului a fost şi va fi una din principalele preocupări ale Guvernului României. In anul 2005, rata şomajului a fost de 7,2%, cu 0,8 puncte procentuale mai mică decât în anul 2004. Această scădere se va manifesta şi în

Asociaþia Naþionalã a Industriilor de Morãrit ºi Panificaþie din România str. Cristea Mateescu nr. 2, bl.
Asociaþia Naþionalã a Industriilor de
Morãrit ºi Panificaþie din România
str. Cristea Mateescu nr. 2, bl. 35, scara 2, parter, ap. 57, sector 2, Bucureşti 023667
Tel: 021-242-2113, 021-243-4400
Fax: 021-242-1131, E-mail: vmarin@anamob.ro

ANAMOB

Pagina Internet la adresa http://www.anamob.ro/

viitor, pentru anul 2013 estimându-se o rată de aproximativ 6,0%. Această reducere va fi posibilă datorită implementării mai eficiente a politicilor ocuparii forţei de muncă.

Piaţa de capital - realizări şi perspective - În primele nouă luni ale anului 2006 piaţa
Piaţa de capital - realizări şi perspective -
În primele nouă luni ale anului 2006 piaţa românească de capital a avut o
evoluţie în general pozitivă, însă sub nivelul aşteptărilor generale sau a
estimărilor formulate la finele anului trecut. Acest fapt a impus adâncirea
analizelor, pentru o mai bună fundamentare a prognozelor şi determinarea
interdependenţelor dintre indicatorii macroeconomici şi cei ai pieţei de
capital. Analizele Comisiei Naţionale de Prognoză s-au efectuat pe o
perioadă cuprinsă între 2002 şi primele 9 luni ale anului curent, pentru care
au fost disponibile date statistice pentru indicatorii macroeconomici.
Deşi începutul de an a fost unul promiţător, în această perioadă au
avut loc o serie de evenimente care au temperat ritmul de creştere:
Expansiunea indicatorilor bursieri de anul trecut s-a bazat, în primul
rând, pe sectorul financiar. Creşterea de peste 50% a indicelui BET-FI a
început odată cu aprobarea modificării pragului de deţinere de la 0,1% la
1% şi cu mediatizata privatizare a BCR (la care SIF-urile deţin câte 6%
din acţiuni). În 2006, limitarea pragului de deţinere de 1% din capitalul
social al acestor Societăţi de Investiţii Financiare a fost extinsă de la nivel
individual la deţinerile concertate prin intermediul unor grupuri de
persoane şi firme, iar trendul pozitiv s-a oprit. Faţă de luna februarie când
s-a înregistrat maximul, în luna iunie (când a ap ărut legea prin care se
limita deţinerea de acţiuni) indicele BET-FI s-a depreciat cu 25,1%. Abia
în finalul lunii septembrie, indicele BET-FI a reuşit să câştige 2,1% faţă
de luna februarie.

Societăţile de Investiţii Financiare sunt foarte atractive pentru investitorii de pe piaţa românească, datorită profitului pe care îl înregistrează şi a procentelor importante pe care le deţin la societăţi nelistate la bursă. Totodată ele au şi o valoare de piaţă foarte ridicată, ponderea capitalizării

Asociaþia Naþionalã a Industriilor de Morãrit ºi Panificaþie din România str. Cristea Mateescu nr. 2, bl.
Asociaþia Naþionalã a Industriilor de
Morãrit ºi Panificaþie din România
str. Cristea Mateescu nr. 2, bl. 35, scara 2, parter, ap. 57, sector 2, Bucureşti 023667
Tel: 021-242-2113, 021-243-4400
Fax: 021-242-1131, E-mail: vmarin@anamob.ro

ANAMOB

Pagina Internet la adresa http://www.anamob.ro/

lor în capitalizarea totală fiind acum de aproape 10%, aceasta fiind explicaţia similitudinii, foarte evidentă pentru anul 2006, dintre evoluţia indicelui BET-FI şi cea a capitalizării.

De la 1 ianuarie 2006 au intrat în vigoare noile prevederi ale codului fiscal prin
De la 1 ianuarie 2006 au intrat în vigoare noile prevederi ale codului
fiscal prin care creşte la 16% cota de impozitare a veniturilor realizate din
investiţii şi din transferul proprietăţilor imobiliare înstrăinate într-o
perioadă mai mică de un an de la data dobândirii. Pentru proprietăţile
imobiliare înstrăinate într-o perioadă mai mare de un an se menţine cota
de impozitare de 1%. Această prevedere a contribuit şi ea la descurajarea
într-o oarecare măsură a investitorilor, în special a celor care doresc să
obţină câştiguri mari în perioade scurte de timp.
Al doilea pilon important al pieţei de capital este sectorul energetic.
Cele 2 mari companii, Petrom şi Rompetrol Rafinare Constanţa, deţin
împreună aproape 48% din capitalizarea totală. Problemele cu justiţia ale
conducerii Rompetrol şi cele legate de vânzarea pachetului reprezentând
până la 8% din acţiunile Petrom deţinute de Ministerul Economiei şi
Comerţului către salariaţi au influenţat randamentul bursier al celor două.
Mai afectate au fost acţiunile Rompetrol Rafinare Constanţa, care au
cunoscut cea mai mare cădere, similar SIF-urilor, în luna iunie (şi anume
-38%). Această situaţie este ilustrată elocvent prin ponderea tranzacţiilor
cu acţiuni ale societăţilor petroliere, foarte volatilă în această perioadă,
diminuându-se de la 20,1% în luna ianuarie până la 15,5% în septembrie,
trecând printr-un un minim de 14,1% în luna mai şi un maxim de 21,4%
în august.

În ciuda acestor probleme, în această perioadă au avut loc şi evenimente importante pentru BVB. Este vorba de listarea de către statul român a primei companii de interes strategic naţional, Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica S.A. Această ofertă era aşteptată de mult timp, faptul că listarea a fost benefică fiind demonstrat atât de preţul de închidere pentru acţiunile Transelectrica la finele lunii septembrie, cât şi de ponderea pe care a deţinut-o în valoarea totală a

Asociaþia Naþionalã a Industriilor de Morãrit ºi Panificaþie din România str. Cristea Mateescu nr. 2, bl.
Asociaþia Naþionalã a Industriilor de
Morãrit ºi Panificaþie din România
str. Cristea Mateescu nr. 2, bl. 35, scara 2, parter, ap. 57, sector 2, Bucureşti 023667
Tel: 021-242-2113, 021-243-4400
Fax: 021-242-1131, E-mail: vmarin@anamob.ro

ANAMOB

Pagina Internet la adresa http://www.anamob.ro/

tranzacţiilor după numai două luni în care a fost prezentă la Bursă (9%), care le depăşeşte pe cele ale sectoarelor produselor farmaceutice, echipamente, IT, servicii, bunuri de larg consum, materii prime şi materiale. De reţinut că în cadrul capitalizării bursiere Transelectrica deţine o pondere de 3,2%.

Un alt eveniment important îl reprezintă emisiunea de obligaţiuni a Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.
Un alt eveniment important îl reprezintă emisiunea de obligaţiuni a
Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Această ofertă
reprezintă o premieră pentru piaţa de capital românească, fiind prima
prezenţă de acest gen a unei instituţii financiare internaţionale în România.
Fiind una dintre cele mai sigure instituţii din lume, riscul acestor
obligaţiuni este mai mic decât al oricăror plasamente bancare. Deşi
dobânzile bancare au scăzut foarte mult în ultimii ani, populaţia preferă să-şi
păstreze economiile în bănci, percepute ca fiind instituţii sigure. Piaţa de
capital este, în continuare, evitată, datorită nivelului său de risc. Un depozit
bancar este prin natura lui mai puţin riscant decât un plasament pe piaţa de
capital, deşi în ultimii ani Bursa a realizat creşteri importante. Cu toate
acestea, se pare că această ofertă publică de obligaţiuni a avut un succes
aparte şi o influenţă deosebită asupra evoluţiei bursei.
Realizări
Trendul urmat de principalii indicatori bursieri în primele nouă luni
ale anului curent a fost relativ similar celui din aceeaşi perioadă a anului
2005, atingând valori maxime în primele două luni ale anului şi diminuându-
se în perioada următoare. Spre deosebire de anul trecut, deşi corecţiile care
au afectat indicatorii au avut o amploare mai redusă, perioada în care acestea
au fost resimţite s-a extins până în luna septembrie.
În primele nouă luni ale anului, valoarea tranzacţionată totală
(acţiuni, obligaţiuni şi drepturi de preferinţă) a fost de 6959,7 milioane lei, în
creştere cu 35,6% faţă de primele 9 luni ale anului 2005.

În

primele

trei

trimestre

ale anului, valoarea tranzacţionată a

Asociaþia Naþionalã a Industriilor de Morãrit ºi Panificaþie din România str. Cristea Mateescu nr. 2, bl.
Asociaþia Naþionalã a Industriilor de
Morãrit ºi Panificaþie din România
str. Cristea Mateescu nr. 2, bl. 35, scara 2, parter, ap. 57, sector 2, Bucureşti 023667
Tel: 021-242-2113, 021-243-4400
Fax: 021-242-1131, E-mail: vmarin@anamob.ro

ANAMOB

Pagina Internet la adresa http://www.anamob.ro/

comparativ cu perioada similară a anului 2005. Ponderea acesteia în valoarea tranzacţionată totală a fost de 91,6%.

Valoarea tranzacţionată a societăţilor nelistate s-a menţinut la cote nesemnificative (14 milioane lei), fiind în scădere faţă de perioada similară a anului precedent cu 27,8%.

În această perioadă, deşi numărul tranzacţiilor a crescut cu 29,3%, volumul total al titlurilor tranzacţionate a
În această perioadă, deşi numărul tranzacţiilor a crescut cu 29,3%,
volumul total al titlurilor tranzacţionate a fost de 10,7 miliarde, înregistrând
o scădere de 12,3% faţă de perioada corespunzătoare a anului anterior.
În luna septembrie, faţă de sfârşitul anului trecut, indicii bursieri
au înregistrat creşteri semnificative, cu excepţia indicelui BET-FI:
• BET a atins 7952,84 puncte reprezentând o creştere de 20,8%;
• BET-C a atins 4763,26 puncte crescând cu 21,8%;
• BET-FI a atins 50371,82 puncte, în creştere cu 5,8%;
• ROTX a atins 17371,28 puncte, crescând cu 22,0%.

Capitalizarea bursieră a atins nivelul de 69679,8 milioane lei, superior cu 22,4% celui atins la sfârşitul anului 2005. Expansiunea capitalizării a fost rezultatul, în special, al creşterii cotaţiilor la majoritatea acţiunilor, dar în această perioadă au fost listate noi societăţi şi au avut loc majorări ale capitalului social la unele din companiile prezente pe bursă. Aportul de capital, realizat prin absorbţie de pe piaţa bursieră, s-a ridicat la circa 356 milioane lei în primele nouă luni ale anului 2006. Dintre societăţile care au utilizat această modalitate de finanţare menţionăm: Banca Transilvania (156,1 milioane), Petrom Bucureşti (64,4 milioane), Flamingo Internaţional Bucureşti (25,7 milioane), SSIF Broker Cluj ( 22,9 milioane), Impact Bucureşti (20,3 milioane), Mechel Târgovişte (16,4 milioane), Banca Comercială Carpatica Sibiu (12,5 milioane), Biofarm Bucureşti (11,0 milioane), Vrancart Adjud (10,6 milioane). În luna septembrie, ponderea capitalizării bursiere în PIB-ul realizat la 9 luni a fost 30,4%, faţă de 19,8% în decembrie 2005. Se remarcă, începând

Asociaþia Naþionalã a Industriilor de Morãrit ºi Panificaþie din România str. Cristea Mateescu nr. 2, bl.
Asociaþia Naþionalã a Industriilor de
Morãrit ºi Panificaþie din România
str. Cristea Mateescu nr. 2, bl. 35, scara 2, parter, ap. 57, sector 2, Bucureşti 023667
Tel: 021-242-2113, 021-243-4400
Fax: 021-242-1131, E-mail: vmarin@anamob.ro

ANAMOB

Pagina Internet la adresa http://www.anamob.ro/

din luna iulie, un reviriment sensibil care a urmat perioadei de corecţii din primăvara acestui an şi care s-a accentuat în luna septembrie. Estimăm că trendul pozitiv va continua şi în lunile următoare, ceea ce va face ca ponderea capitalizării totale în PIB la sfârşitul anului să depăşească 20%.

PIB Anul (mil. lei) Capitalizarea bursieră (mil. lei) Ponderea capitalizării în PIB (%) 2000 80377,31 1101,9
PIB
Anul
(mil. lei)
Capitalizarea bursieră (mil.
lei)
Ponderea capitalizării în PIB
(%)
2000
80377,31
1101,9
1,4
2001
116768,7
3875,7
3,3
2002
151475,1
9158,0
6,0
2003
197564,8
12186,6
6,2
2004
246371,7
34147,4
13,9
2005
287186,3
56917,1
19,8
2006*
337900
74000,0
21,9
* estimare CNP
Din punct de vedere al lichidităţii, trendul ascendent din 2005 nu s-a
confirmat în 2006, din cauza volumelor tranzacţionate, modeste mai ales în
perioada de scădere. Rata lichidităţii, calculată ca raport între valoarea
tranzacţionată şi capitalizare, a fost 10,6% la finele lunii septembrie, faţă de
19,6% la sfârşitul anului trecut.
Prin comparaţie cu sfârşitul anului 2005, când indicele PER indica
faptul că acţiunile cotate la bursă sunt puternic supraevaluate (24,4), în luna
septembrie acesta a coborât până la valoarea de 16,7, reflectând apropierea
de o evaluare mai rezonabilă a pieţei.

În ultimii ani, interesul investitorilor a fost afectat de realizările sau problemele companiilor ale căror acţiuni le tranzacţionează şi adesea, într-o măsură mai mare, de modificările de legislaţie. Se constată, astfel, că ponderea tranzacţiilor în sectorul financiar aproape s-a dublat în cursul anului 2005, diminuându-se uşor în 2006, datorită evoluţiei SIF-urilor.

Asociaþia Naþionalã a Industriilor de Morãrit ºi Panificaþie din România str. Cristea Mateescu nr. 2, bl.
Asociaþia Naþionalã a Industriilor de
Morãrit ºi Panificaþie din România
str. Cristea Mateescu nr. 2, bl. 35, scara 2, parter, ap. 57, sector 2, Bucureşti 023667
Tel: 021-242-2113, 021-243-4400
Fax: 021-242-1131, E-mail: vmarin@anamob.ro

ANAMOB

Pagina Internet la adresa http://www.anamob.ro/

Analizând evoluţia pieţei în anul anterior şi în cele 9 luni ale anului 2006, putem afirma din nou că în 2005 SIF-urile au ridicat nivelul bursei până la valori maxime istorice ale indicatorilor şi tot ele au stat la originea corecţiilor din acest an. În primele nouă luni ale anului curent, plasamentele investitorilor străini în acţiuni şi obligaţiuni ale companiilor româneşti au urmat tendinţa de creştere din anul anterior, situându-se la un nivel apropiat celui înregistrat la sfârşitul anului 2005.

Cumpărări acţiuni (mil. lei) Vânzări acţiuni (mil. lei) Anul Investitori Pondere Pondere Valoare Total Valoare Total
Cumpărări
acţiuni (mil. lei)
Vânzări acţiuni
(mil. lei)
Anul
Investitori
Pondere
Pondere
Valoare
Total
Valoare
Total
în total
în total
Rezidenţi
1611,8
66,7
1911,7
79,2
2004
2415,2
2415,2
Nerezidenţi
803,4
33,3
503,5
20,8
Rezidenţi
5625,1
72,0
6092,7
78,0
2005
7809,2
7809,2
Nerezidenţi
2184,1
28,0
1716,4
22,0
Rezidenţi
4579,6
70,4
4845,7
74,4
2006*
6509,5
6509,5
Nerezidenţi
1929,9
29,6
1663,8
25,6
* 9 luni 2006
Sursa: BVB, date prelucrate

În ceea ce priveşte Piaţa RASDAQ, aceasta îşi continuă evoluţia modestă. Astfel, la sfârşitul lunii septembrie capitalizarea a ajuns la 9,5 miliarde lei, fiind în creştere faţă de luna decembrie a anului trecut cu 16%. Valoarea tranzacţiilor totale din primele 9 luni ale anului curent a ajuns la 531,7 milioane lei, fiind în scădere cu 34,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Indicii Pieţei RASDAQ au avut evoluţii contradictorii comparativ cu finele anului anterior:

Asociaþia Naþionalã a Industriilor de Morãrit ºi Panificaþie din România str. Cristea Mateescu nr. 2, bl.
Asociaþia Naþionalã a Industriilor de
Morãrit ºi Panificaþie din România
str. Cristea Mateescu nr. 2, bl. 35, scara 2, parter, ap. 57, sector 2, Bucureşti 023667
Tel: 021-242-2113, 021-243-4400
Fax: 021-242-1131, E-mail: vmarin@anamob.ro

ANAMOB

Pagina Internet la adresa http://www.anamob.ro/

• RASDAQ-C a atins 2095,89 puncte, fiind în creştere cu 19,2% faţă de decembrie 2005; • RAQ-I a atins 2386,09 puncte, crescând cu 54,0 procente; • RAQ-II a atins 3756,81 puncte, în scădere cu 8,9%.

Piaţa bursieră românească în contextul macroeconomic Evoluţia pieţei bursiere este importantă pentru aprecierea conjuncturii interne şi
Piaţa bursieră românească în contextul macroeconomic
Evoluţia pieţei bursiere este importantă pentru aprecierea conjuncturii
interne şi a posibilităţii de creştere economică pe termen scurt (trimestrial şi
anual), chiar dacă o relaţie directă între indicatori este dificil de stabilit.
De altfel, şi alte organisme internaţionale de prognoză utilizează
informaţiile de pe piaţa de capital în aprecierea tendinţelor macroeconomice
fără a face, însă, evaluări cantitative asupra interdependenţei dintre acestea.
În cazul pieţei bursiere româneşti, dificultatea ţine, în special, de
structura neomogenă a acesteia. În principal, factorii care constituie un
impediment în realizarea acestui demers sunt următorii:
Structura sectorială a bursei - referindu-ne aici la societăţile listate,
ca fiind actorii cei mai importanţi la bursă - nu reflectă modul de formare a
produsului intern brut. În primele 9 luni ale anului curent, se observă că din
totalul de 87,8% care revine economiei, circa 26% din valoarea PIB-ului se
datorează industriei şi 49,1% serviciilor (în care doar 2% este aportul
serviciilor financiar bancare). Sectorul construcţiilor a asigurat 5,8% din
valoarea totală a PIB.

. - % -

Asociaþia Naþionalã a Industriilor de Morãrit ºi Panificaþie din România str. Cristea Mateescu nr. 2, bl.
Asociaþia Naþionalã a Industriilor de
Morãrit ºi Panificaþie din România
str. Cristea Mateescu nr. 2, bl. 35, scara 2, parter, ap. 57, sector 2, Bucureşti 023667
Tel: 021-242-2113, 021-243-4400
Fax: 021-242-1131, E-mail: vmarin@anamob.ro

ANAMOB

Pagina Internet la adresa http://www.anamob.ro/

Structura PIB pe ramuri

Structura capitalizării pe sectoare

Anul 2005 9 luni 2006 Anul 2005 9 luni 2006 Agricultură 8,9 7,0 - - Industrie
Anul 2005
9 luni 2006
Anul 2005
9 luni 2006
Agricultură
8,9
7,0
-
-
Industrie
24,4
25,8
63,9
62,7
Construcţii
6,5
5,8
0,6
0,7
Servicii
48,3
49,1
35,5
36,6
Total economie
88,1
87,8
100,0
100,0
Sursa: CNP, BVB (date agregate de CNP)
În schimb, capitalizarea bursieră este concentrată pe două sectoare:
industrial şi servicii. Sectorul industrial este, în proporţie de 47,1%, bazat
pe companii petroliere, clasificate în domeniul bursier în sectorul
energetic şi doar 15,6 procente sunt deţinute de celelalte societăţi din
industrie, fapt care reflect ă dependenţa bursei de companiile petroliere şi
modul insuficient de reprezentare a industriei pe bursă.
Capitalizarea în sectorul serviciilor este pusă pe seama serviciilor
financiar-bancare (36,2%), iar sectorul construcţiilor este aproape
inexistent (0,7%).
Structura sectoarelor de activitate la bursă (energie, materii prime şi
materiale, echipamente, bunuri de larg consum, IT, servicii, bănci şi
servicii financiare, produse chimice, produse farmaceutice şi utilităţi) este
axată doar pe un număr restrâns de companii (66 societăţi listate), care nu
sunt reprezentative pentru economie ca întreg.

Analiza simultană a veniturilor din impozitul pe profitul total pe economie (ca indicaţie pentru profitul total) şi a capitalizării bursiere, a relevat faptul că profitul pare doar fundalul pe care se formează preferinţele pentru anumite acţiuni, preţurile acestora şi valoarea capitalizării fiind rezultatul mai degrabă al altor influenţe. Deşi investitorii îşi selectează companiile preferate pe baza rezultatelor

Asociaþia Naþionalã a Industriilor de Morãrit ºi Panificaþie din România str. Cristea Mateescu nr. 2, bl.
Asociaþia Naþionalã a Industriilor de
Morãrit ºi Panificaþie din România
str. Cristea Mateescu nr. 2, bl. 35, scara 2, parter, ap. 57, sector 2, Bucureşti 023667
Tel: 021-242-2113, 021-243-4400
Fax: 021-242-1131, E-mail: vmarin@anamob.ro

ANAMOB

Pagina Internet la adresa http://www.anamob.ro/

financiare, comportamentul lor, cel puţin în ultimii doi ani, indică faptul că ei îşi menţin în portofoliu acţiuni ale unor firme care pentru moment nu sunt la înălţimea realizărilor anterioare, urmărind profit pe termen lung, prin dividende şi, totodată, reflectă încrederea acestora în viitorul sectorului respectiv. Pentru anul 2006 alura celor 2 curbe din graficul de mai jos ilustrează mai degrabă influenţa modificărilor legislative aferente pieţei de capital asupra capitalizării decât a profitului. Acest fapt coincide cu declinul capitalizării din trimestrul al doilea al anului (prin aprobarea legii prin care se limita deţinerea de acţiuni la SIF-uri în luna iunie) şi cu situaţia Petrom şi Rompetrol din aceeaşi perioadă.

Încercarea de a corela indicatorii bursieri cu economiile populaţiei nu este pe deplin satisfăcătoare, însă
Încercarea de a corela indicatorii bursieri cu economiile populaţiei nu
este pe deplin satisfăcătoare, însă ea ar putea constitui, totuşi, un indiciu,
în sensul că în anul 2006 perioada de scădere a interesului persoanelor
fizice pentru acţiuni s-a suprapus peste creşterea mai uşoară a
economiilor şi a vânzărilor către populaţie, dar a sporirii investiţiilor în
locuinţe, într-un ritm care s-a menţinut la nivelul celui din anul anterior.
Această situaţie poate fi explicată prin evoluţia descendentă a bursei din
prima parte a anului, din motivele deja amintite.
Estimări

În ciuda realizărilor, în primele 9 luni ale anului 2006 Bursa de Valori nu s-a ridicat la nivelul estimărilor bazate pe expansiunea de anul trecut, în special datorită unor factori externi bursei, menţionaţi mai sus. Lipsa unei strategii pe termen lung, care să includă popularizarea şi mai intensă a acestei modalităţi de finanţare, educarea populaţiei în această direcţie (carenţă manifestată în special în discuţiile legate de Fondul Proprietatea), atingerea unui consens cu privire la importanţa unei pieţe de capital în dezvoltarea economiei, listarea unor companii mari care ar putea fi un potenţial interes şi pentru investitori nerezidenţi (exemplul Transelectrica este foarte elocvent), ca şi a Fondului Proprietatea (amânată din nou pentru anul 2007) sunt câteva probleme semn alate în decursul timpului de către specialiştii în domeniu, dar care nu au fost încă soluţionate.

Asociaþia Naþionalã a Industriilor de Morãrit ºi Panificaþie din România str. Cristea Mateescu nr. 2, bl.
Asociaþia Naþionalã a Industriilor de
Morãrit ºi Panificaþie din România
str. Cristea Mateescu nr. 2, bl. 35, scara 2, parter, ap. 57, sector 2, Bucureşti 023667
Tel: 021-242-2113, 021-243-4400
Fax: 021-242-1131, E-mail: vmarin@anamob.ro

ANAMOB

Pagina Internet la adresa http://www.anamob.ro/

Necesitatea apariţiei pe piaţa bursieră a unor companii mari sau de referinţă (care să reflecte situaţia
Necesitatea apariţiei pe piaţa bursieră a unor companii mari sau de
referinţă (care să reflecte situaţia din economia reală) sau a unor instrumente
noi, ca şi dezvoltarea celor deja existente, este mai mult decât evidentă.
Acest fapt a fost demonstrat cu precădere odată cu listarea Transelectrica şi
cu lansarea pe piaţă a obligaţiunilor Băncii Internaţionale pentru
Reconstrucţie şi Dezvoltare. Aceste cerinţe nu pot fi îndeplinite pentru că, în
mare parte, populaţia, agenţii economici nu cunosc acest mijloc de finanţare
şi, ca atare, nu-l folosesc sau nu sunt interesaţi de o eventuală listare pe
bursa românească.
Cu toate acestea, există potenţial şi sunt speranţe pentru o dezvoltare a
pieţei româneşti de capital. În următorii doi ani, având în vedere aderarea la
Uniunea Europeană şi în eventualitatea listării unor companii mari,
reprezentative la bursă, anticipăm că potenţialul bursei româneşti s-ar putea
concretiza într-o evoluţie ascendentă a indicatorilor săi principali. Totodată,
sub aspect legislativ, situaţia pare să se fi stabilizat, iar certificarea aderării
României la Uniunea Europeană poate fi un prilej de atragere a investitorilor
străini.
Din aceste considerente şi luând în calcul şi ultimele cifre publicate de
BVB pentru luna noiembrie, este posibil ca valoarea anuală a tranzacţiilor să
atingă o valoare de circa 10700 milioane lei. Pe fondul ultimelor evoluţii,
estimăm o creştere a indicelui BET de circa 20% faţă de decembrie anul
trecut, în timp ce ponderea capitalizării bursiere în PIB va fi în jur de 22%.
2005
2006
2007
2008
Capitalizare (mil. lei)
56917,1
74000
90000
105000
Asociaþia Naþionalã a Industriilor de Morãrit ºi Panificaþie din România str. Cristea Mateescu nr. 2, bl.
Asociaþia Naþionalã a Industriilor de
Morãrit ºi Panificaþie din România
str. Cristea Mateescu nr. 2, bl. 35, scara 2, parter, ap. 57, sector 2, Bucureşti 023667
Tel: 021-242-2113, 021-243-4400
Fax: 021-242-1131, E-mail: vmarin@anamob.ro

ANAMOB

Pagina Internet la adresa http://www.anamob.ro/

Creştere an/an anterior (%) Ponderea capitalizării în PIB (%) 66,7 30,0 21,6 16,7 19,8 21,9 23,4
Creştere an/an anterior (%)
Ponderea capitalizării în PIB (%)
66,7
30,0
21,6
16,7
19,8
21,9
23,4
24,5
7088,1
Valoare tranzacţionată (mil. lei)
Creştere an/an anterior (%)
10700
15000
22500
162,0
51,0
40,2
50,0
Indicele BET (puncte)
Creştere an/an anterior (%)
6586,1
8000
9700
11750
42,1
21,5
21,3
21,1
În sprijinul activităţii de prognoză, CNP a încercat pentru prima dată
şi o evaluare cantitativă a interdependenţelor dintre indicatorii
macroeconomici şi cei bursieri, din care a rezultat că cea mai probabilă
relaţie este între formarea brută de capital fix şi capitalizare.
Totodată, evoluţia capitalizării sectorului industrial în anul 2005 a constituit
o sursă informativă importantă în aprecierea faptului că dinamica producţiei
industriale din anul trecut a fost una conjuncturală şi că în acest an evoluţia
producţiei industriale se va revigora, înregistrând dinamici superioare.
Productivitatea
muncii
din
Romania
a ajuns la 41% din media
Europeana
Biroul statistic al Uniunii Europene, Eurostat, estimeaza ca productivitatea
muncii din Romania a ajuns, la sfarsitul anului trecut, la 40,9% din media
calculata pentru cele 25 de tari membre la acel moment.
In 2005, productivitatea muncii din Romania reprezenta 38,8% din media
europeana. Dintre cele 27 de tari membre ale Uniunii, in prezent, Romania
este pe penultimul loc la indicatorul productivitatii muncii, depasind doar
Bulgaria, care se situa, anul trecut, la 35,2% din media europeana. Nivelul
productivitatii muncii din Romania l-a depasit, in 2006, pentru prima data,
pe cel inregistrat in Turcia (40,6%).
Eurostat prognozeaza cresterea productivitatii muncii in Romania pana la
42,5% din media europeana in acest an si pana la 44,2% in 2008, cand se va
Asociaþia Naþionalã a Industriilor de Morãrit ºi Panificaþie din România str. Cristea Mateescu nr. 2, bl.
Asociaþia Naþionalã a Industriilor de
Morãrit ºi Panificaþie din România
str. Cristea Mateescu nr. 2, bl. 35, scara 2, parter, ap. 57, sector 2, Bucureşti 023667
Tel: 021-242-2113, 021-243-4400
Fax: 021-242-1131, E-mail: vmarin@anamob.ro

ANAMOB

Pagina Internet la adresa http://www.anamob.ro/

situa tot pe locul 26 in Uniunea Europeana la acest indicator, informeaza NewsIn.

Tara care se claseaza imediat inaintea Romaniei in acest clasament, Letonia, avea, anul trecut, un nivel al productivitatii muncii de 50,5% din media europeana. tara din Uniune cu cel mai mare indicator era, in 2006, Belgia, in care productivitatea muncii era cu 29,4% peste media europeana, urmata de Irlanda, cu 28,6% peste aceeasi nivel, potrivit estimarilor Eurostat.

Indicatorul productivitatii muncii este calculat de Eurostat ca raport intre produsul intern brut (PIB), la paritatea
Indicatorul productivitatii muncii este calculat de Eurostat ca raport intre
produsul intern brut (PIB), la paritatea puterii de cumparare, si numarul
mediu de salariati. in 2006, numarul mediu de salariati a fost de 4,615
milioane in Romania, iar PIB-ul - nominal - de 96,9 miliarde euro (si
aproape dublu, exprimat la paritatea puterii de cumparare, dupa criteriile
Eurostat), potrivit datelor preliminare ale Comisiei Nationale de Prognoza
(CNP). Productivitatea muncii in industria romaneasca a crescut cu 10,6%
anul trecut fata de anul 2005, potrivit Institutului National de Statistica.
Scapati-ne de stampila!
De
anul
acesta,
stampila
nu
mai
este

obligatorie pe facturi. In Uniunea Europeana, astfel de prevederi au fost eliminate de ani buni. Romanii au scapat pentru prima data anul acesta de birocratia in ceea ce priveste facturile. Firmele pot sa-si tipareasca singure facturile, deci nu vor mai fi obligate sa le ridice de la Imprimeria Nationala. Stampila se va practica in continuare pe contracte, desi avocatii sustin ca nu exista nicio lege care sa impuna acest lucru.

Asociaþia Naþionalã a Industriilor de Morãrit ºi Panificaþie din România str. Cristea Mateescu nr. 2, bl.
Asociaþia Naþionalã a Industriilor de
Morãrit ºi Panificaþie din România
str. Cristea Mateescu nr. 2, bl. 35, scara 2, parter, ap. 57, sector 2, Bucureşti 023667
Tel: 021-242-2113, 021-243-4400
Fax: 021-242-1131, E-mail: vmarin@anamob.ro

ANAMOB

Pagina Internet la adresa http://www.anamob.ro/

Codul Fiscal, intrat in vigoare in prima zi a lui 2007, defineste, preluand prevederile europene, ce trebuie sa contina o factura: date de identificare a cumparatorului, a vanzatorului, a operatiunii. Stampila nu se afla printre elementele obligatorii.

In trecut, regulile prevedeau ca fiecare factura sa fie stampilata si semnata. Culmea birocratiei: era necesara
In trecut, regulile prevedeau ca fiecare factura sa fie stampilata si semnata.
Culmea birocratiei: era necesara si seria de buletin a cumparatorului.
Cum prevederile privind bonurile fiscale nu erau incluse in Codul Fiscal,
stampila este in continuare necesara pentru a deconta bonuri de benzina si de
la restaurante.
Cu ani in urma fata de UE
Ceea ce pare o mare „usurare” in Romania este de fapt o situatie obisnuita in
tarile din vestul Europei sau in Statele Unite. „In tarile din Europa de Vest si
America de Nord, stampila nu e obligatorie de 20-30 de ani”, spune Petru
Buzescu avocat din Baroul Bucuresti si cel de la New York.
Aici, daca ati fi cerut stampila pe o factura de la hotel sau de la cumparaturi,
vanzatorii ar fi ridicat din sprancene fiindca existenta stampilei nu mai este
obligatorie de ani buni. In Anglia, de exemplu, au trecut cinci-sase ani de
cand a fost eliminata obligativitatea stampilelor.
La fel si in Statele Unite, unde nu este nicio problema ca o firma sa
deconteze bunuri si servicii achizitionate pe internet, in conditiile in care nu
s-a auzit de stampila pe paginile web.

Probleme Noile reglementari, putin cunoscute Nu toata lumea stie noile reglementari, asa ca au fost semnalate cazuri in care: contabilii cer pentru decont facturi- tip de la Imprimeria Nationala care sa aiba si stampile clientii cer vanzatorilor sa stampileze facturile institutiile de stat nu deconteaza lucrarile, cheltuielile sau TVA-ul in baza facturilor pe tip nou.

Asociaþia Naþionalã a Industriilor de Morãrit ºi Panificaþie din România str. Cristea Mateescu nr. 2, bl.
Asociaþia Naþionalã a Industriilor de
Morãrit ºi Panificaþie din România
str. Cristea Mateescu nr. 2, bl. 35, scara 2, parter, ap. 57, sector 2, Bucureşti 023667
Tel: 021-242-2113, 021-243-4400
Fax: 021-242-1131, E-mail: vmarin@anamob.ro

ANAMOB

Pagina Internet la adresa http://www.anamob.ro/

Solutie: invocati articolul 155, alineatul 6 din noul Cod Fiscal, unde scrie negru pe alb ca „semnarea si stampilarea facturilor nu sunt obligatorii”. Codul este accesibil pe site-ul Ministerului Finantelor. (www.mfinante.ro)

Istoric Peste 200 de ani cu stampila pe documentele oficiale Stampilele au inceput sa fie utilizate
Istoric
Peste 200 de ani cu stampila pe documentele oficiale Stampilele au inceput
sa fie utilizate pe documentele oficiale si de afaceri in timpul razboiului civil
din Statele Unite, din 1861-1865, sustin istoricii.
La vremea aceea, unionistii (statele din Nord) au finantat razboiul prin
introducerea unor prevederi prin care stampila era obligatorie pe aproape
fiecare document de afaceri - facturi, pro forma, cecuri.
In Romania, „meritul” pentru obligativitatea stampilelor apartine regimului
comunist. In 1959, in reglementarile privind „receptia, expeditia si
transportul marfurilor” a fost introdusa obligativitatea stampilei pe
documentele de transport, iar in 1964, stampila cu „achitat” pe chitante.
Doi inventatori isi disputa meritul pentru inventarea stampilei utilizate in
zilele noastre - cu amprenta de cauciuc. Primul este L.F. Witherell, din
Illinois SUA, care sustine ca ideea i-a venit in 1866, iar cel de-al doilea este
James Orton Woodruff, din New York, care sustine ca a vazut o stampila cu
litere de lemn lipite pe cauciuc in 1864 si apoi a trecut la productia de masa.
Ramanem fideli stampilelor
Chiar daca hotararea conform careia facturile de la Imprimeria Nationala si
stampilele nu mai sunt obligatorii a fost publicata in Monitorul Oficial, se
pare ca unele institutii inca mai cer documente parafate.
Ministrul Agriculturii - la Bruxelles

Ministrul Agriculturii Dan Stefan Motreanu a prezentat problemele cu care se confrunta Romania in acesta perioada tranzitorie catre standardele europene, si a cerut ajutorul oficialilor europeni pentru rezolvarea acestora.

Asociaþia Naþionalã a Industriilor de Morãrit ºi Panificaþie din România str. Cristea Mateescu nr. 2, bl.
Asociaþia Naþionalã a Industriilor de
Morãrit ºi Panificaþie din România
str. Cristea Mateescu nr. 2, bl. 35, scara 2, parter, ap. 57, sector 2, Bucureşti 023667
Tel: 021-242-2113, 021-243-4400
Fax: 021-242-1131, E-mail: vmarin@anamob.ro

ANAMOB

Pagina Internet la adresa http://www.anamob.ro/

Ministrul s-a intalnit in data de 14 februarie, la Bruxelles, cu Comisarul European pentru sanatate si siguranta alimentara, Markos Kyprianou si cu Comisarul European pentru agricultura si dezvoltare rurala, Mariann Fischer-Boel. Markos Kyprianou a precizat ca in cursul acestui an vor avea loc o serie de misiuni de evaluare in Romania, misiuni care se inscriu in programul normal de evaluare condus de catre forurile competente europene. Comisarul a manifestat interes asupra evolutiei procesului de eradicare a pestei porcine si asupra situatiei respectarii standardelor de catre unitatile de procesare a produselor agricole. Demnitarul roman a solicitat Comisiei gasirea, impreuna cu autoritatile romane, de solutii tranzitorii pentru identificarea ovinelor romanesti destinate exportului, astfel incat aceasta activitate importanta pentru producatorii romani sa nu aiba de suferit. Bucurestiul n-a reusit sa puna la punct un sistem de marcare a oilor, astfel ca acestea nu pot fi vandute la export. A mai fost pusa in discutie problema unitatilor de procesare care indeplinesc standardele europene, dar care nu-si pot plasa produsele pe piata comunitara datorita restrictiilor impuse carnii de porc materie prima. Ambele probleme au gasit intelegere si deschidere din partea oficialilor europeni in sensul rezolvarii situatiilor, dupa ce o analiza de detaliu va fi facuta astfel incat interesele consumatorului sa nu fie afectate.

Comisia Europeana cheama Romania la raport Pana la 31 martie, Comisia Europeana asteapta de la Romania
Comisia Europeana cheama Romania la raport
Pana la 31 martie, Comisia Europeana asteapta de la Romania primul raport
privind progresele inregistrate in justitie. In cazul in care Romania nu
indeplineste cele patru obiective mentionate in decizia adoptata la 13
decembrie 2006, Comisia poate aplica masuri de salvgardare.

Purtatorul de cuvant al CE, Friso Roscam Abbing, spune ca „vom urmari in mod special cele patru obiective reglementate foarte clar si vom intocmi

pana in iunie un raport. Atunci vom comenta

nu despre nume sau despre

... evenimentele politice interne ale Romaniei, ci despre fapte”.

Asociaþia Naþionalã a Industriilor de Morãrit ºi Panificaþie din România str. Cristea Mateescu nr. 2, bl.
Asociaþia Naþionalã a Industriilor de
Morãrit ºi Panificaþie din România
str. Cristea Mateescu nr. 2, bl. 35, scara 2, parter, ap. 57, sector 2, Bucureşti 023667
Tel: 021-242-2113, 021-243-4400
Fax: 021-242-1131, E-mail: vmarin@anamob.ro

ANAMOB

Pagina Internet la adresa http://www.anamob.ro/

Ce obiective si-a asumat Guvernul In baza deciziei CE din 13 decembrie 2006 care stabileste un mecanism de cooperare si verificare a progreselor Romaniei in privinta obiectivelor vizand reforma judiciara si lupta impotriva coruptiei, raportul va fi prezentat de Romania in fiecare in an pana in data de 31 martie, timp de 3 ani de la data intrarii in vigoare a Tratatului de Aderare la Uniunea Europeana - 1 ianuarie 2007.

Pe baza acestui raport cu putere juridica si a constatarilor facute de Comisie, articolul 2 din
Pe baza acestui raport cu putere juridica si a constatarilor facute de Comisie,
articolul 2 din aceeasi decizie a CE prevede ca Executivul de la Bruxelles va
comunica Parlamentului si Consiliului in prima parte a lunii iunie propriile
constatari. Comisia se obliga sa raporteze cel putin o data la sase luni si ori
de cate ori este nevoie despre situatia din sistemul judiciar romanesc.
In cazul in care Romania nu indeplineste cele patru obiective mentionate in
decizia adoptata la 13 decembrie 2006, atunci Comisia poate aplica masuri
de salvgardare pe baza art. 37 si 38 din Tratatul de Aderare.
Printre aceste masuri se numara inclusiv posibilitatea ca statele membre sa
nu recunoasca si execute sentintele judecatoresti si mandatele de arestare.
Este vorba de asa numita clauza sectoriala pe justitie, aplicabila in cazul in
care unul dintre urmatoarele patru obiective nu sunt atinse de Romania:

I. Mai multa transparenta si eficienta in functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, precum si monitorizarea impactului Codurilor de Procedura Civila si Penala. II. Al doilea obiectiv este infiintarea Agentiei Nationale de Integritate in scopul verificarii declaratiile de avere, incompatibilitatilor si conflictelor de interes ale demnitarilor. III. In al treilea rand, continuarea investigatiilor impartiale in cazurile de coruptie la nivel inalt. IV. A patra cerinta este prevenirea si combaterea coruptiei la nivelul administratiei locale.

Asociaþia Naþionalã a Industriilor de Morãrit ºi Panificaþie din România str. Cristea Mateescu nr. 2, bl.
Asociaþia Naþionalã a Industriilor de
Morãrit ºi Panificaþie din România
str. Cristea Mateescu nr. 2, bl. 35, scara 2, parter, ap. 57, sector 2, Bucureşti 023667
Tel: 021-242-2113, 021-243-4400
Fax: 021-242-1131, E-mail: vmarin@anamob.ro

ANAMOB

Pagina Internet la adresa http://www.anamob.ro/

Purtatorul de cuvantal Comisiei Europene pe Justitie si Afaceri Interne, Friso Roscam Abbing, spune ca „punctul de referinta al Comisiei Europene este decizia Comisei din 13 decembrie 2006, care stabileste mecanismele de

cooperare si verificare pentru Romania in domeniul, libertatii, securitatii si justitiei. Ce vom urmari in mod special in privinta Romaniei sunt cele patru obiective reglementate foarte clar si vom intocmi pana in iunie un raport.

Atunci vom comenta ... interne ale Romaniei, ci despre fapte”. nu despre nume sau despre evenimentele
Atunci vom comenta
...
interne ale Romaniei, ci despre fapte”.
nu despre nume sau despre evenimentele politice
Controale pe filiera cerealelor in Constanta
In urma unor verificari efectuate privind comertul cu produse cerealiere,
comisarii Garzii Financiare Constanta au identificat o serie de societati
comerciale care, in cursul anilor 2005 si 2006, au functionat in mod ilegal,
producand bugetului de stat prejudicii importante. Principala ilegalitate
constatata se refera la faptul ca firmele nu functioneaza la sediul social
declarat, din aceasta cauza neputand fi contacta nici o persoana, fie ea
asociat sau administrator, care sa furnizeze date despre societate. "De
asemenea, din datele retinute de Garda Financiara, nu au fost depuse nici un
fel de declaratii, nu au fost organizate nici un fel de evidente financiar-
contabile si nu s-a platit nici un impozit catre bugetul de stat", a afirmat
Cristian Radu, comisarul-sef al Garzii Financiare Constanta. In toate cazurile
verificate, comisarii au calculat prejudiciile create bugetului de stat si au
intocmit sesizari penale, care au fost transmise Parchetului de pe langa
Judecatoria Constanta.
Bugetul de stat, prejudiciat cu trei milioane de lei

Controalele Garzii Financiare au inceput la societatea comerciala Visual Trend SRL, cu sediul social in comuna Schitu, judetul Constanta. Aceasta a comercializat, in anul 2006, cereale in valoare totala de 4.333.316 lei. Prin neinregistrarea in evidenta financiar-contabila a operatiunilor mentionate s-a creat un prejudiciu in valoare totala de 1.274.504 lei. Verificarile au continuat la SC Bossini Group SRL, cu sediul social declarat in Lumina,

Asociaþia Naþionalã a Industriilor de Morãrit ºi Panificaþie din România str. Cristea Mateescu nr. 2, bl.
Asociaþia Naþionalã a Industriilor de
Morãrit ºi Panificaþie din România
str. Cristea Mateescu nr. 2, bl. 35, scara 2, parter, ap. 57, sector 2, Bucureşti 023667
Tel: 021-242-2113, 021-243-4400
Fax: 021-242-1131, E-mail: vmarin@anamob.ro

ANAMOB

Pagina Internet la adresa http://www.anamob.ro/

judetul Constanta. Aceasta a comercializat, in perioada anului 2006, cereale in valoare totala de 2.997.789 lei. "Intrucat societatea nu functioneaza la sediul social declarat si nu s-a putut verifica evidenta financiar-contabila, se prezumeaza ca prejudiciul adus bugetului de stat este in suma de 881.702 lei", spune Cristian Radu. De asemenea, SC Euro Activ SRL, cu sediul social declarat in localitatea Techirghiol, a comercializat, tot pe parcursul anului trecut, cereale in valoare totala de 1.638.315 lei, fara a inregistra operatiunile in evidenta financiar-contabila. S-a creat astfel un prejudiciu in suma totala de 481.857,47 lei. Comisarii Garzii Financiare au controlat si SC Dixon SRL Constanta, care a comercializat cereale in valoare totala de 1.452.271 lei, fara sa inregistreze operatiunile in contabilitate. Prejudiciul creat astfel a ajuns la 427.137 lei.

Fara bonuri fiscale Controalele Garzii Financiare Constanta au verificat si punctul de lucru pe care SC
Fara bonuri fiscale
Controalele Garzii Financiare Constanta au verificat si punctul de lucru pe
care SC Midianflor SRL il are in Piata Brotacei din Constanta. Acestia au
constatat ca activitatea se desfasura fara a se emite bonuri fiscale,
incalcandu-se astfel prevederile O.U.G. 28/1999 republicata. Pentru aceasta
fapta s-a aplicat o amenda contraventionala de 8.000 lei si s-a suspendat
activitatea punctului de lucru pana in momentul inlaturarii cauzelor care au
generat-o.
Guvernul a adoptat modul de functionare al societatilor europene in
Romania
Reprezentatii societatilor europene si cei ai societatilor cooperative europene
cu sediul social in Romania trebuie sa-si informeze si sa-si consulte angajatii
romani si sunt obligati sa infiinteze un grup special de negociere care sa
reprezinte angajatii.

Guvernul a aprobat doua hotarari privind informarea, consultarea si alte mecanisme de implicare a salariatilor in activitatea societatilor cooperative europene si ale societatilor europene. Hotararile definesc notiunile din

Asociaþia Naþionalã a Industriilor de Morãrit ºi Panificaþie din România str. Cristea Mateescu nr. 2, bl.
Asociaþia Naþionalã a Industriilor de
Morãrit ºi Panificaþie din România
str. Cristea Mateescu nr. 2, bl. 35, scara 2, parter, ap. 57, sector 2, Bucureşti 023667
Tel: 021-242-2113, 021-243-4400
Fax: 021-242-1131, E-mail: vmarin@anamob.ro

ANAMOB

Pagina Internet la adresa http://www.anamob.ro/

domeniu, partile implicate in procesul de informare si consultare, la nivelul societatii europene, respectiv a societatii cooperative europene, precum si continutul si procedurile aferente.

Actele normative reglementeaza procedura privind infiintarea grupului special de negociere care sa reprezinte angajatii din societatile
Actele normative reglementeaza procedura privind infiintarea grupului
special de negociere care sa reprezinte angajatii din societatile participante
sau din filialele, sucursalele sau alte sedii secundare aferente, potrivit
NewsIn. Prevederile actelor normative se aplica angajatilor societatilor
europene, respectiv societatilor cooperative europene cu sediul social in
Romania, precum si angajatilor cu contract de munca in baza legii romane,
ai societatilor participante, filialelor, sucursalelor sau altor sedii secundare
ale unor astfel de societati cu sediul in alt stat membru al Uniunii Europene
sau intr-un stat apartinand Spatiului Economic European.
In societatile europene, in absenta unui acord in urma negocierilor intre
reprezentantii lucratorilor si organele competente ale societatilor
participante, este necesar sa se prevada anumite cerinte standard care sa se
aplice din momentul constituirii societatii. Cerintele standard trebuie sa
asigure informarea si de consultarea lucratorilor la nivel transnational,
precum si participarea acestora in organele relevante ale societatii, daca o
astfel de participare a existat inainte de infiintarea ei la nivelul societatilor
participante.
In societatile cooperative europene se va infiinta un grup special de
negociere care sa ii reprezinte pe salariatii din entitatile juridice participante
sau ale filialelor, sucursalelor sau altor sedii secundare ale acestora. Membrii
grupului special de negociere sunt alesi sau numiti proportional cu numarul
total al salariatilor prin alocarea a cate unui loc pentru fiecare grup de
lucratori salariati in statul respectiv care echivaleaza cu 10% din numarul de
lucratori salariati in toate statele membre luate impreuna sau o fractiune din
respectivul grup.

Cooperativa reprezinta o forma de intreprindere, prin intermediul careia IMM-urile beneficiaza de acces pe piete, putere comerciala si de cumparare,

Asociaþia Naþionalã a Industriilor de Morãrit ºi Panificaþie din România str. Cristea Mateescu nr. 2, bl.
Asociaþia Naþionalã a Industriilor de
Morãrit ºi Panificaþie din România
str. Cristea Mateescu nr. 2, bl. 35, scara 2, parter, ap. 57, sector 2, Bucureşti 023667
Tel: 021-242-2113, 021-243-4400
Fax: 021-242-1131, E-mail: vmarin@anamob.ro

ANAMOB

Pagina Internet la adresa http://www.anamob.ro/

formare si capacitate de cercetare, precum si de dezvoltarea gestiunii. Cooperativele ofera intreprinderilor o forma potrivita pentru a se angaja in activitati comune pe piata europeana. Prin societatile de tip cooperative europene, organizatiile nationale isi impart riscurile, pastrandu-si in acelasi timp independenta. Cele mai multe dintre cooperative sunt intreprinderi ai caror membri pot influenta deciziile in materie de gestiune.

Cooperativele nu au acces sau au un acces restrans la pietele de capital, ele autofinantandu-se prin
Cooperativele nu au acces sau au un acces restrans la pietele de capital, ele
autofinantandu-se prin resurse proprii sau prin credite.Cooperativele sunt
reprezentate la nivel european de federatii nationale sau sectoriale si de
organismele de conducere si vin in sprijinul antreprenorilor care vor sa isi
infiinteze intreprinderi, dar care nu dispun de resurse financiare suficiente
sau de experienta.
Societatile cooperative europene (SCE) actioneaza la nivel comunitar si pot
fi constituite prin fuziune sau prin alte metode si pot fi infiintate exclusiv de
persoane fizice sau de o singura entitate juridica si persoane fizice, care
angajeaza impreuna cel putin 50 de persoane in minimum doua state
europene. Daca o SCE este instituita doar de o singura entitate juridica si
persoane fizice, care angajeaza impreuna mai putin de 50 de angajati in mai
multe state membre sau acelasi stat, implicarea angajatilor este reglementata
de legislatia europeana a statului in care isi are sediul social cooperativa
respectiva.
Hotararile adoptate de guvern, transpun Directivele europene 72/2203 si
86/2001, privind statutul de functionare a societatilor europene si ai
societatilor cooperative europene.
Beneficiarii de fonduri UE - buni de plata TVA

Pana la noul Cod fiscal, cumparaturile din bani europeni erau scutite de TVA; De la 1 ianuarie 2007 Ministerul Finantelor Publice a anulat scutirea pentru orice fel de fonduri UE. Ministerul invoca o directiva; Beneficiarii

Asociaþia Naþionalã a Industriilor de Morãrit ºi Panificaþie din România str. Cristea Mateescu nr. 2, bl.
Asociaþia Naþionalã a Industriilor de
Morãrit ºi Panificaþie din România
str. Cristea Mateescu nr. 2, bl. 35, scara 2, parter, ap. 57, sector 2, Bucureşti 023667
Tel: 021-242-2113, 021-243-4400
Fax: 021-242-1131, E-mail: vmarin@anamob.ro

ANAMOB

Pagina Internet la adresa http://www.anamob.ro/

spun: In fapt, directiva se refera la fondurile structurale (si restul de bani post-aderare), nu si la cele de pre-aderare;

Regula jocului nu trebuia schimbata pentru programele in curs, creand discriminari.

Un laptop cumparat din bani PHARE inainte de aparitia Codului fiscal costa 1.000 de euro. Acum
Un laptop cumparat din bani PHARE inainte de aparitia Codului fiscal costa
1.000 de euro. Acum beneficiarii vor scoate din cont pentru acelasi produs
cu 19% mai mult. Cumparaturile din bani europeni nu mai sunt scutite de
TVA, chiar si pentru finantarile in curs.
De la 1 ianuarie 2007, Romania este membra a Uniunii Europene. Totusi,
fondurile de pre-aderare (acei bani alocati Romaniei inainte de a fi membru)
nu se termina odata cu intrarea Romaniei in UE.
Programe ca Phare, ISPA, SAPARD se deruleaza, finantari repartizate
inainte de 2007 si a caror finalizare se intinde pe o perioada de mai multi
ani.
Pana acum beneficiarii acestor bani erau scutiti de TVA prin certificate
eliberate special in acest scop.
Principiul era simplu: banii UE sunt platiti de contribuabilii europeni pentru
a ajunge la cetatenii din statele mai sarace, candidate si in curs de aderare
(iar incasarea TVA i-ar fi mutat din bugetul UE in cel de stat romanesc).
Codul fiscal contrazice un Acord cu UE din ‘91
In acest sens, Romania a incheiat un Acord in 1991 prin care se angaja sa nu
aplice TVA pe astfel de achizitii. Este vorba de Acordul Cadru semnat la
Bucuresti, in 12 martie 1991, de catre Ministrul de Finante, Eugen Dijmarescu si
vicepresedintele Comisiei Europene, Frans Andriessen.

Regimul urma sa se schimbe doar odata cu fondurile post-aderare, adica acei bani pe care Romania ii va primi in calitate de stat membru.

Asociaþia Naþionalã a Industriilor de Morãrit ºi Panificaþie din România str. Cristea Mateescu nr. 2, bl.
Asociaþia Naþionalã a Industriilor de
Morãrit ºi Panificaþie din România
str. Cristea Mateescu nr. 2, bl. 35, scara 2, parter, ap. 57, sector 2, Bucureşti 023667
Tel: 021-242-2113, 021-243-4400
Fax: 021-242-1131, E-mail: vmarin@anamob.ro

ANAMOB

Pagina Internet la adresa http://www.anamob.ro/

Dar regulile jocului s-au schimbat in mers. Prin noul Cod fiscal Ministerul Finantelor Publice (MFP) a introdus TVA si la fondurile altadata scutite, acelea de pre-aderare. MFP invoca in acest sens Directiva 112/2006/CEE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adaugata.

“Au fost eliminate din Codul fiscal, aplicabil pana la data aderarii, o serie de scutiri de
“Au fost eliminate din Codul fiscal, aplicabil pana la data aderarii, o serie de
scutiri de taxa pe valoarea adaugata care nu erau in concordanta cu directiva,
intre care si scutirile pentru livrarile de bunuri, prestarile de servicii si importurile
finantate din fonduri nerambursabile” - precizeaza Ministerul Finantelor Publice.
Totusi, reprezentantii beneficiarilor nu sunt de acord cu pozitia MinisteruluI
Finantelor Publice si aduc ca principal argument faptul ca Directiva se refera
strict la fondurile de post-aderare, prin urmare nu era cazul sa fie aplicata la
programele in curs.
“Sub incidenta Directivei pomenite de Minister intra fondurile structurale, iar nu
cele de pre-aderare”, explica Dorian Filote, director executiv al Asociatiei
Nationala a Birourilor de Consiliere pentru Cetateni (ANBCC).
Tratament diferit, chiar discriminatoriu Ministerul Finantelor Publice precizeaza
pentru HotNews.ro si EurActiv.ro ca ceritificatele de scutire eliberate pana acum
raman in vigoare, dar ca nu se vor mai elibera altele noi, chiar daca este vorba
de acelasi tip de bani, de aceleasi programe.
“Totusi, in regim tranzitoriu, certificatele de scutire de taxa eliberate pana la data
aderarii isi pastreaza valabilitatea pana la finalizarea obiectivelor, inclusiv pentru
perioade ulterioare datei de 1 ianuarie 2007.
Nu se mai admite insa suplimentarea acestor certificate dupa data aderarii, in
conformitate cu prevederile art. 161 alin. (18) din Legea nr. 571/2003 privind
Codul fiscal, astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 343/2006."
Dorian Filote spune: “Exista contracte de finantare incheiate pe cand vechiul Cod
Fiscal era in vigoare. Sunt organizatii care si-au luat angajamente financiare pe
care, in noile conditii, nu le mai pot respecta.”

Vechiul Cod fiscal respecta Acordul In conformitate cu vechiul Cod Fiscal, adoptat in data de 22.12.2003, statul roman permitea beneficiarilor de finantare PHARE sa obtina scutirea de la plata

Asociaþia Naþionalã a Industriilor de Morãrit ºi Panificaþie din România str. Cristea Mateescu nr. 2, bl.
Asociaþia Naþionalã a Industriilor de
Morãrit ºi Panificaþie din România
str. Cristea Mateescu nr. 2, bl. 35, scara 2, parter, ap. 57, sector 2, Bucureşti 023667
Tel: 021-242-2113, 021-243-4400
Fax: 021-242-1131, E-mail: vmarin@anamob.ro

ANAMOB

Pagina Internet la adresa http://www.anamob.ro/

TVA sau sa-si recupereze TVA cheltuit pe proiecte, pe baza dosarelor depuse trimestrial si in urma controalelor Administratiei Financiare. Acest lucru se putea face in baza art. 143, alin. 1, lit. i) si 2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal.

Pe de alta parte, apare intrebarea: daca e vorba de aceleasi programe, de ce sa se
Pe de alta parte, apare intrebarea: daca e vorba de aceleasi programe, de ce sa
se procedeze altfel? De ce la un computer cumparat in cadrul aceluiasi program
nu se platea TVA acum cateva luni, iar acum se plateste?
Sanatatea va fi deductibila fiscal
Asigurarile de sanatate vor fi deductibile din impozitul pe venit si pe profit, in
limita a 200 de euro. Ordinul ar putea intra in vigoare de la 1 martie.
Ordinul care reglementeaza asigurarile private de sanatate va fi semnat in
aproximativ o saptamina si ar putea intra in vigoare de la 1 martie, dupa
publicarea normelor in Monitorul Oficial.
Inca de anul trecut, Comisia buget, finante, banci a Camerei Deputatilor a
aprobat ca suma de 200 de euro, reprezentind valoarea primei pentru asigurari
voluntare private de sanatate, sa fie anual deductibila la calculul impozitului pe
venit, dar si pe profit, incepind cu 1 ianuarie 2007.
Romania este tinta preferata a investitorilor din sud-estul Europei
Romania este prima optiune a companiilor care isi propun sa investeasca in
Europa de sudest, informeaza Budapest Business Journal, citand un studiu al
Ernst&Young si LLP.
Peste 58% din companiile chestionate au declarat ca intentioneaza sa
investeasca in Romania in decursul anului 2007, 68% precizand ca au de gand
sa faca acest lucru in urmatorii trei ani.
Studiul a centralizat si analizat preferintele unui numar de 200 de companii,
majoritatea din Europa de vest, rezultatele fiind anuntate in cadrul unei conferinte
de presa organizate la Istanbul.
Turcia a fost aleasa a doua cea mai buna tinta investitionala, atragand

raspunsuri favorabile de la 49% din companii.

Asociaþia Naþionalã a Industriilor de Morãrit ºi Panificaþie din România str. Cristea Mateescu nr. 2, bl.
Asociaþia Naþionalã a Industriilor de
Morãrit ºi Panificaþie din România
str. Cristea Mateescu nr. 2, bl. 35, scara 2, parter, ap. 57, sector 2, Bucureşti 023667
Tel: 021-242-2113, 021-243-4400
Fax: 021-242-1131, E-mail: vmarin@anamob.ro

ANAMOB

Pagina Internet la adresa http://www.anamob.ro/

In studiu au mai fost incluse Grecia, Bulgaria, Serbia si Romania. Aproape o treime dintre companiile care au desemnat Turcia ca prima optiune pentru o eventuala investitia in decursul lui 2007, au declarat ca stabilitatea politica este factorul cheie pe care guvernul turc ar trebui sa-l in considerare.

Elvetia primeste nota de plata pentru Romania si Bulgaria UE cere oficial Elvetiei sa continue acordarea
Elvetia primeste nota de plata pentru Romania si Bulgaria
UE cere oficial Elvetiei sa continue acordarea de ajutor
financiar Romaniei si Bulgariei, chiar si dupa aderarea
de la 1 ianuarie 2007. UE a solicitat Elvetiei si libera
circulatie pentru romani si bulgari.
Purtatorul de
cuvant al Oficiului Elvetian pentru
Integrare a confirmat marti ca scrisoarea oficiala a
sosit, dar ca nu are mentionata nici o suma. Elvetia a ajutat, anual, Romania si
Bulgaria cu 25 de milioane franci elvetieni (20 de milioane de dolari) in ultimii ani,
iar acest ajutor de tranzitie urma sa inceteze dupa aderarea celor doua tari la
UE.
UE vrea
ca
Berna
sa
continue
sustinerea
financiara, desi, potrivit
reprezentantului Oficiului elvetian pentru Integrare Adrian Sollberger, Bruxelles-ul
nu a mentionat nici o suma.
Rapoartele anterioare arata ca UE ar vrea aproximativ 300 de milioane de franci
elvetieni.
Desi nu este membra UE, Elvetia a acceptat deja sa plateasca o contributie de 1
miliard de franci elvetieni pentru cele 10 tari care au aderat in mai 2004.
Sollberger spune ca aceasta solicitare suplimentara prin scrisoarea semnata de
comisarul european pentru afaceri externe, Benita Ferrero Waldner, ar
putea fi examinata si cabinetul urmeaza sa dea un raspuns, desi nu a fost stabilit
nici un termen.

Potrivit legii care prevede ajutarea tarilor din Estul Europei, ar putea fi posibila o extra-finantare, dar va trebui aprobata, mai intai, de Parlament. Pana acum, guvernul elvetian nu a exclus aceasta posibilitate, dar nici nu a facut vreo promisiune in vederea unui ajutor financiar, insa afirma ca este posibil ca decizia da fie luata fara convocarea unui referendum pe aceasta tema.

Asociaþia Naþionalã a Industriilor de Morãrit ºi Panificaþie din România str. Cristea Mateescu nr. 2, bl.
Asociaþia Naþionalã a Industriilor de
Morãrit ºi Panificaþie din România
str. Cristea Mateescu nr. 2, bl. 35, scara 2, parter, ap. 57, sector 2, Bucureşti 023667
Tel: 021-242-2113, 021-243-4400
Fax: 021-242-1131, E-mail: vmarin@anamob.ro

ANAMOB

Pagina Internet la adresa http://www.anamob.ro/

Presedintele si ministrul de externe al Elvetiei, Micheline Calmy Rey sustine ca Elvetia doreste sa decida independent asupra acestui subiect si nu pentru ca 'i s- ar impune'.

Uniunea Europeana, care este cel mai mare partener comercial pentru Elvetia, a solicitat deja ca Berna
Uniunea Europeana, care este cel mai mare partener comercial pentru Elvetia, a
solicitat deja ca Berna sa extinda acordul de libera circulatie a cetatenilor si
pentru noile sale state membre, Romania si Bulgaria.
Potrivit lui Sollberger, negocierile ar putea sa inceapa cel mai devreme in
primavara acestui an.
Asociaþia Naþionalã a Industriilor de Morãrit ºi Panificaþie din România str. Cristea Mateescu nr. 2, bl.
Asociaþia Naþionalã a Industriilor de
Morãrit ºi Panificaþie din România
str. Cristea Mateescu nr. 2, bl. 35, scara 2, parter, ap. 57, sector 2, Bucureşti 023667
Tel: 021-242-2113, 021-243-4400
Fax: 021-242-1131, E-mail: vmarin@anamob.ro

ANAMOB

Pagina Internet la adresa http://www.anamob.ro/

Internaţionale

Bulgaria aresteaza 11 persoane pentru deturnarea de fonduri Sapard

Procurorii au anuntat miercuri arestarea a 11 persoane - sapte cetateni bulgari, doi germani si doi
Procurorii au anuntat miercuri arestarea a 11 persoane - sapte cetateni bulgari,
doi germani si doi elvetieni - intr-o operatiune comuna efectuata de institutiile de
mentinere a ordinii din cele trei tari. Oficialii declara ca reteaua a deturnat
aproximativ 7,5 milioane euro din programul european SAPARD. Acesta este cel
mai mare caz de deturnare de fonduri europene raportat de Bulgaria.
Ministerul Agriculturii din Bulgaria a primit 22 de atentionari privind delapidarea
programului Sapard, de cand acesta a inceput, a anuntat miercuri ministrul Nihat
Kabil.
Ultima avertizare pentru delapidare a venit din partea Germaniei si se refera la
un complot international pentru frauda, in care a fost implicat si un faimos om de
afaceri, a completat Kabil. Aceasta descoperire arata Uniunii Europene ca
Bulgaria are intentia, dar si posibilitatea sa faca fata acestor infractiuni.
Kabil a asigurat ca se fac investigatii pe aceasta tema, dar a refuzat sa dea
numele persoanelor sau ale proiectelor implicate, fiind necesara mentinerea
secretului, pentru moment. Dar a promis ca persoanele descoperite ca fiind
implicate in fraudarile programului Sapard din Bulgaria vor suporta consecintele
legale.
Banca Centrala Europeana spune 'pas' cresterilor salariale
Presedintele Bancii Centrale Europene tempereaza
optimismul europenilor care asteapta cresteri salariale.
Europa nu isi permite salarii mai mari, daca doreste sa
dea de lucru tuturor cetatenilor sai.

„Moderatia salariala este si va ramane importanta nu doar in Germania, ci in toata Europa. O crestere moderata a costurilor fortei de munca a fost factorul cheie in reducerea somajului pe parcursul ultimilor ani”, a declarat Jean-Claude Trichet, presedintele Bancii Centrale Europene, intr-un interviu acordat recent publicatiei germane Focus.

Asociaþia Naþionalã a Industriilor de Morãrit ºi Panificaþie din România str. Cristea Mateescu nr. 2, bl.
Asociaþia Naþionalã a Industriilor de
Morãrit ºi Panificaþie din România
str. Cristea Mateescu nr. 2, bl. 35, scara 2, parter, ap. 57, sector 2, Bucureşti 023667
Tel: 021-242-2113, 021-243-4400
Fax: 021-242-1131, E-mail: vmarin@anamob.ro

ANAMOB

Pagina Internet la adresa http://www.anamob.ro/

Pledoaria sa pentru calmarea pretentiilor salariale in statele membre ale Uniunii Europene vine pe fondul presiunilor
Pledoaria sa pentru calmarea pretentiilor salariale in statele membre ale Uniunii
Europene vine pe fondul presiunilor crescande din ultima vreme. Este sezonul
negocierii contractelor colective de munca, iar acest lucru se face pe deplin
simtit. Sindicatul german IG Metall, reprezentand circa 2,4 de milioane de
salariati, preseaza in directia majorarii salariilor cu 6,5%. Nici Romania nu este
ocolita de febra revendicarilor. Sindicate cum sunt cel de la Automobile Dacia
Pitesti sau Metrorex incearca negocierea unor salarii mai bune pentru membrii
lor. Socoteala acestora nu se potriveste insa cu cea a Bancii Centrale Europene,
al carui obiectiv principal il reprezinta stabilitatea preturilor, ca si conditie a
cresterii economice si a reducerii somajului in Uniunea Europeana.
Strategia de la Lisabona
Parlamentul European a stabilit, intr-o rezolutie adoptata miercuri la Strasbourg,
un set de actiuni ce trebuie realizate pentru indeplinirea Strategiei de la
Lisabona. Rezolutia, adoptata cu 438 voturi pentru, 103 impotriva si 30 abtineri,
mentioneaza asteptarile deputatilor de la Consiliul european din 8-9 martie, a
carui agenda de lucru va include si aceasta tematica.
Strategia de la Lisabona, adoptata pentru prima oara de liderii Uniunii Europene
in 2000, constituie un pachet de masuri al caror obiectiv este imbunatatirea
performantelor economiilor Europene.
Strategia a fost relansata in timpul Consiliului European din martie 2005, iar
Consiliul European de luna viitoare va trebui sa-si focalizeze atentia asupra celor
trei prioritati stabilite de presedintia germana a Uniunii.
Parlamentul accentueaza inter-dependenta intre reformele economice, sociale si
de mediu, care, impreuna cu cresterea economica si piata muncii, constituie
conditii esentiale pentru obtinerea de succes in crearea unei economii si societati
dinamice.
Parlamentul considera ca pentru rezolvarea problemelor de natura economica si
de piata a muncii este necesara implicarea activa a Parlamentelor, atat la nivel
european cat si national. Parlamentul doreste, totodata, o mai mare implicare a
societatii civile si o eficienta mai mare a coordonatorului national al Strategiei.
Deputatii europeni au elaborat cateva propuneri: o politica economica si

financiara garant al stabilitatii si al cresterii economice, consolidarea Pietei

Asociaþia Naþionalã a Industriilor de Morãrit ºi Panificaþie din România str. Cristea Mateescu nr. 2, bl.
Asociaþia Naþionalã a Industriilor de
Morãrit ºi Panificaþie din România
str. Cristea Mateescu nr. 2, bl. 35, scara 2, parter, ap. 57, sector 2, Bucureşti 023667
Tel: 021-242-2113, 021-243-4400
Fax: 021-242-1131, E-mail: vmarin@anamob.ro

ANAMOB

Pagina Internet la adresa http://www.anamob.ro/

interne si a competitivitatii europene, sprijinul acordat cercetarii si educatiei, asigurarea locurilor de munca si dezvoltarea Modelului social european.

Piata muncii - flexibilitate si siguranta Parlamentul doreste o reforma a pietei muncii care sa asigure o balanta intre cererile industriei pentru o mai mare flexibilitate si aspiratiile cetatenilor la o mai mare siguranta a locurilor de munca.

Notand ca somajul afecteaza in special categoriile defavorizate si mai putin calificate, deputatii solicita promovarea "unor
Notand ca somajul afecteaza in special categoriile defavorizate si mai putin
calificate, deputatii solicita promovarea "unor politici active de formare a
lucratorilor aflati in somaj, putin calificati".
Cercetare si Energie
Eforturile pentru stabilirea unei politici comune de energie sunt esentiale pentru
succesul Strategiei de la Lisabona. Obiectivul ar trebui sa fie crearea unei
competitii sporite si a unui numar mai mare de beneficii pentru consumatori.
Parlamentul noteaza ca energia nucleara constituie o parte importanta a politicii
energetice pentru unele State Membre, insa subliniaza si riscurile care apar si
problema deseurilor nucleare. Utilizarea energiei nucleare este o problema
asupra careia fiecare Stat Membru trebuie sa decida singur, estimeaza deputatii
europeni.
Parlamentul solicita Consiliului European sa sprijine planul de actiune al Comisiei
in care consumatorii sunt plasati in centrul politicii energetice. Deputatii considera
ca ar trebui sa existe un plan de lucru care-si propuna ca obiectiv utilizarea in
procent de 20% a energiei regenerabile pana in 2020, reducerea cu 30% a
emisiilor de dioxid de carbon pentru toate statele industrializate pana in 2020,
procentul minim care ar reveni Uniunii fiind de 20%.
Asociaþia Naþionalã a Industriilor de Morãrit ºi Panificaþie din România str. Cristea Mateescu nr. 2, bl.
Asociaþia Naþionalã a Industriilor de
Morãrit ºi Panificaþie din România
str. Cristea Mateescu nr. 2, bl. 35, scara 2, parter, ap. 57, sector 2, Bucureşti 023667
Tel: 021-242-2113, 021-243-4400
Fax: 021-242-1131, E-mail: vmarin@anamob.ro

ANAMOB

Pagina Internet la adresa http://www.anamob.ro/

Divertisment

Un tip îsi revine dintr-o coma profunda de 7 luni. In tot acest timp, sotia lui
Un tip îsi revine dintr-o coma profunda de 7 luni. In tot acest timp, sotia lui a stat zilnic
lînga patul lui.
La cîteva zile dupa ce si-a revenit, îsi cheama sotia:
Draga mea, ai fost alaturi de mine în toate nenorocirile prin care am trecut: cînd am fost
concediat, m-ai sprijinit enorm.Cînd afacerea mea a dat faliment, ai fost lînga mine.Cînd
-
am fost împuscat, ai stat alaturi de mine.Cind ne-am pierdut casa, ai fost tot lînga mine.
Cînd sanatatea mea s-a subrezit, m-ai sprijinit permanent. Stii ceva?
-
Ce sa stiu, dragul meu? întreaba ea zîmbitoare, în timp ce inima începe sa îi bata mai
repede.
-
Cred ca îmi porti ghinion!
Politia rutiera la locul accidentului discutand despre importanta purtarii centurii de
siguranta: - Uitati-va la acest om care nu a purtat centura: Cap rupt, matze pe parbriz,
ochi in pomi, fara maini
...
In schimb, uitati-va la cel care a purtat centura
...
parca-i viu
...
Doamnelor
si domnilor, avionul nostru se va prabusi in ocean si in jur e plin de rechini.
Luati de sub scaune vestele de salvare si cutiuta cu crema. Trebuie sa va ungeti pe corp,
impotriva rechinilor.
-
Si nu ne mai mananca ?
-
Ba da, dar cu scarba.
Un om intra in curte la un prieten. Bate la usa si iese cainele.Se ridica in doua piciore si
spune:
-Stapanul nu este acasa! Ala, de spaima,lesina Dupa cinci minute se scoala si-l intreaba
pe caine:
-Daca esti caine nu ar trebui sa latri? La care cainele:
-Ba da, dar nu am vrut sa te sperii ..
O baba povesteste alteia:
-
Bai, stateam ieri la biserica si o pustoaica de lînga mine
scoate o tigara, o aprinde si incepe sa fumeze.
Sa-mi scape berea din mîna, nu alta!
Maine aniversam 30 de ani de la casatorie, am putea taia porcul ?
-
De ce, raspunde sotul, doar nu e vina lui ....

Iubitule, spune o blonda sotului ei, astazi un coleg mi-a spus la birou un banc cu blonde de m-am prapadit de ris. Era cit pe-aci sa cad din pat !!! ...

Asociaþia Naþionalã a Industriilor de Morãrit ºi Panificaþie din România str. Cristea Mateescu nr. 2, bl.
Asociaþia Naþionalã a Industriilor de
Morãrit ºi Panificaþie din România
str. Cristea Mateescu nr. 2, bl. 35, scara 2, parter, ap. 57, sector 2, Bucureşti 023667
Tel: 021-242-2113, 021-243-4400
Fax: 021-242-1131, E-mail: vmarin@anamob.ro

ANAMOB

Pagina Internet la adresa http://www.anamob.ro/

Pe nevasta unui fermier o apucasera durerile facerii, asa ca doctoru' satului inhama calul la cabrioleta si o porni in noapte

...

Dupa ce ajunse

la

destinatie, fermierul il conduse in dormitor, gonindu-i pe cei mici - care se holbau

... oracait, iar doctoru' spuse: curiosi Rutinat, doctoru' incepu sa-si faca datoria ... Dupa un timp
...
oracait, iar doctoru' spuse:
curiosi
Rutinat, doctoru' incepu sa-si faca datoria
...
Dupa un timp se auzi un
-
Felicitari, ai o fetita!
Nu apuca fermieru' sa raspunda, ca i se porunci:
-
Da felinarul mai aproape, mai e unul pe teava. Asaaa! Gata!Gemene! Bravo, ai fost tare
? dai de baut!
Intunericul din incapere nu permitea sa se distinga nuanta spre care vira tenul
fermierului ...
Nu trecura, insa, decat cateva secunde si receptiona din nou vocea medicului,
incremenind:
-
Fa lumina mai mare. Am impresia ca vine si al treilea!
Simtind ca mai are putin si lesina, taranul sopti: - Domnu' doctor, sa stingem naibii
felinarul ala! Am impresia ca lumina ii atrage!
Dupa ce loveste un pieton, masina isi continua drumul inca 10 metri. Soferul opreste,
scoate capul pe fereastra si tipa:
-
Fii atent!
Pietonul se ridica speriat si intreaba:
-
De ce, dai inapoi?
In scrierea de tipar, cifra sapte arata astfel: 7. Cand o scriem insa de mina, o taiem cu o
linie orizontala. V-ati intrebat vreodata de ce?
Se spune ca dupa ce Dumnezeu l-a chemat pe Moise pe munte sa-i dicteze cele zece
porunci, acesta i-a adunat pe oameni sa le vorbeasca despre ele.
Cand a ajuns la a saptea porunca, "Sa nu ravnesti la nevasta aproapelui tau", cei mai multi
dintre barbati au inceput sa strige:
-Taiati saptele, taiati saptele, taiati saptele!!!
Doi pensionari stau de vorba in Cismigiu. Primul spune:
Eu de cand am iesit la pensie, n-am mai facut sex ...
Celalalt:
-
-
Nici eu.
  • - Stii ceva? Eu cred ca astia ne pun ceva in pensie ...