Sunteți pe pagina 1din 31

Tahicardia ventricular n tahicardia ventricular sedeiul activrii ventriculilor este situate la nivel ventricular i are o frecven de 140-220/min.

tahicardi aventricular est eo aritmie grav prin faptul c induce sau agraveaz insuficiena cardiac i ocul cardiogen, iar uneori precede fibrilaia ventricular. Simptomatologia funcional este dominat de palpitaii, dispnee accentuat, anxietate, imposibilitatea de deplasare a pacientului. La examenul obiectiv se constat o tahicardie accentuat, care nu este stric regulat, simptome de insuficien cardiac, transpiraii reci, scderea tensiunii arteriale.uneori tahicardia se nsoete cu character anginos. Examenul EKG prezint o succesiune rapid de complexe ventriculare deformate (asemntoare cu extrasistolele ventriculare,undele T sunt inversate, iar intervalele R-R dintre complexele QRS adiacente nu sunt strict regulate.cnd undele P pot fi individualizate, acestea sunt independente de complexele ventriculare i au o frecven n jur de 100/ min.n unele cazuri imulsurile ventriculare sunt conduse la atrii i creaez dificulti de diagnostic cu tahicardia atrial asociat,cu tulburri de conducere intraventriculare(blocurile de ramur. n aceste situa ii compresiunea soncarotidian poate fi util n tranarea diagnosticului tiut fiind c tahicardia ventricular nu rspunde la aceast manevr. Tratamentul tahicardiei ventriculare Se instituie promt ncepndu-se cu administarea intravenoas "n bol" a 50 100 mg xilin. Pot fi utilizate i alte antiaritmice administrate ca n tratamentul ectopiilor ventriculare.dac aritmia nu este controlat n cteva minute se aplic ocul electric extern.ocul electric extern poate fi aplicat de la nceput atunci cnd avem la ndeman defibrilatorul electric.dup controlul tahicardiei ca i n cazul ectopiilor ventriculare se instituie un tratament de ntre inere pe o durat de 2 3 saptmni. Recidiva tahicardiei ventriculare la pacieni cu infarct miocardic acut este sugestiv pentru anevrismul ventricular.

tahicardia ventriculara

Introducere Cauze si factori de risc Semne si simptome Diagnostic Tratament

Tahicardia ventriculara se refera la orice ritm cardiac peste 100 batai pe minut care isi are originea distal de fascicolul Hiss. Ritmul poate avea originea din miocardul ventricular activ si/sau din sistemul de conducere distal. Tahicardia ventriculara determina simptome importante precum sincopa, palpitatiile si dispneea. Este asociata cu riscul crescut de deces subit. Cel mai frecvent apare pe un cord afectat de boala ischemica, in care cicatricea miocardica este substratul pentru reintrarea electrica. Se asociaza frecvent cu instabilitatea hemodinamica, mai ales daca ventriculul sting este afectat sau daca frecventa cardiaca este foarte rapida. Tahicardia ventriculara se poate dezvolta atunci cind un pacient nu prezinta nici o alta afectiune, cunoscuta drept tahicardia ventriculara idiopatica si tinde sa fie mai periculoasa decit alte cauze de tahicardie ventriculara. Alte cauze care pot determina tahicardia ventriculara includ: istoricul persoanl de infarct miocardic care a afectat unul sau ambii ventriculi, boala cardiaca congenitala, cum ar fi tetralogia Fallot sau sindromul de QT prelungit, cardiomiopatia dilatativa si cea hipertrofica, miocarditele, hipokaliemia, medicatia aritmogena si unele pilule de slabit , mai ales cele care contin efedrina. Unii pacienti cu tahicardie ventriculara nu prezinta nici un simptom. Pentru cei la care tabloul clinic este evident, acesta include dispneea, ametelile, sincopa, durerea precordiala si senzatia ca inima a sarit o bataie sau palpitatii. Pacientul poate prezenta hipotensiune, iar in cazurile severe stop cardiac si colaps. In unele cazuri de tahicardie ventriculara, fara boala cardiaca nu este necesar nici un tratament. Daca totusi acesta se impune, cel mai indicat este cel farmacologic, cu agenti care stopeaza ritmul cardiac anormal si previn reaparitia acestuia. In ultimii ani alternativa la terapia farmacologica include ablatia prin cateter, care este recomandata pacientilor fara boala cardiaca de baza sau pentru cei cu anumite tipuri de tahicardii. Pentru pacientii cu boala cardiaca se utilizeaza defibrilatoarele implantabile, care elibereaza un soc electric spre cord pentru a reinstaura activitatea electrica normala. Chirurgia este de asemeni o optiune. Anterior acestei interventii se determina o harta a cordului pentru a identifica atent zonele aritmogene de unde origineaza tahicardia. In timpul operatiei aceste zone sunt excizate. Pentru pacientii cu infarct miocardic operatia este acompaniata de tehnici de bypass pentru a restabili fluxul sanguin normal. Chirurgia poate fi recomandata si pacientilor care nu prezinta rezultate la terapia medicala sau care necesita inlaturarea unui anevrism ventricular sau

repararea unei valve cardiace defective. In multe cazuri, episodul initial al tahicardiei ventriculare nu poate fi prevenit. Totusi, o data diagnosticat tratamentul poate ajuta la prevenirea episoadelor viitoare. Bolnavii pot adopta strategii sanatoase pentru cord care sa scada predispozitia de a dezvolta factori de risc cum ar fi boala arteriala coronariana.

Patogenia tahicardiei ventriculare


Tahicardia ventriculara este un termen general care include orice ritm rapid, peste 100-120 batai pe minut, cu originea in ventriculi. In functie de mecanismul aritmiei, severitatea simptomelor clinice determina urgenta cu care tehicardia ventriculara trebuie tratata. In timpul tahicardiei ventriculare, debitul cardiac este redus datorita frecventei rapide si lipsei contractiilor atriale coordonate. Ischemia si insuficienta mitrala pot de asemenea contribui la intoleranta hemodinamica. Colapsul hemodinamic este mai frecvent cind este prezenta disfunctia ventriculara stinga sau la frecvente foarte rapide. Debitul cardiac diminuat poate rezulta prin perfuzia scazuta miocardica, alterarea raspunsului inotropic si degenerarea in fibrilatie ventriculara cu deces subit. Disociatia atrioventriculara este prezenta la jumatate din episoadele de tahicardie ventriculara. Aceasta apare cind nodulul sinusal depolarizeaza atriile la frecventa sa normala, care este mai mica decit frecventa centriculara patologica. Undele P pot fi vizualizate intre sau in cadrul complexelor QRS, dar cele doua au frecvente diferite. Pot apare batai fuzionate cu morfilogie mixta. Tahicardia ventriculara monomorfa. Cind secventa de activare ventriculara este constanta modelul electrocardiografic ramine acelasi, iar ritmul este denumit tahicardie ventriculara monomorfa. Este mai intilnita la pacientii cu boala cardiaca structurala de baza. Exista o zona de conducere lenta, cel mai frecvent prin cicatrici datorate infarctelor miocardice anterioare, cardiomiopatiei primare, interventiilor chirurgicale, hipertrofiei si degenerarii musculare. Tahicardia reintranta apare cind o unde electrica calatoreste prin zona de conducere lenta, permitind repolarizarea unui circuit electric. Unda se sparge in cicatrice, activeaza ventriculii si reintra in zona de conducere lenta. Tahicardia ventriculara monomorfa este denumita dupa locul de origine, cele mai frecvente zone sunt tractul ventriculului sting, cel al ventriculului drept, septul interventricular si radacina aortica. Tahicardia ventriculara polimorfa. Aceasta apare cind secventele de activare ventriculara variaza. Poate fi observata cu sau fara boala cardiaca structurala. Cind se observa in cadrul sindromului de QT prelungit este denumita torsada virfurilor. Cauzele includ anumite medicamente si defecte cardiace ereditare in structura si expresia canalelor ionice. Cele mai frecvente cauze sunt administrarea de quinidina, eritromicina, haloperidol. Tahicardia ventriculara si torsada virfurilor sunt observate si in afara medicamentelor, la pacienti cu cord normal dar care prezinta tulburari genetice care afecteaza performanta sau procesarea intracelulara a canalelor ionice. Exemple: sindromul de QT prelungit, sindromul de QT scurt, sindromul Brugada, fibrilatia ventriculara idiopatica si tahiacradia ventriculara catecolaminergica familiala. O a doua varianta a tahicardiei ventriculare este ritmul idioventricular accelerat, citeodata denumit si tahicardia ventriculara lenta este o aritmie cu o frecventa de 60-100 batai pe minut. Apare

de obicei pe un cord afectat ischemic sau structural, este tranzitorie si rar se asociaza cu instabilitate hemodinamica sau colaps.

Cauze si factori de risc


Tahicardia ventriculara este consecinta unei boli cardiace ischemice sau structurale sau unei tulburari electrolitice (hipokaliemia, hipocalcemia, hipomagneziemia) . Poate fi declansata si de urmatoarii factori: -consumul de agenti simpatomimetici: cafeina, cocaina, metamfetamina -medicamente care prelungesc complexul QT: antiaritmice de clasa 1A, droperidol, fenotiazide -afectiuni reumatologice: lupusul eritematos sistemic, artrita reumatoida -afectiuni cardiace congenitale: displazia ventriculara drepata, tetralogia Fallot -toxicitatea la digitalice -ischemia, inflamatia si apnea de somn -cauze mecanice: tumorile miocardice, cateterele intraventriculare -cauze metabolice: tulburarile electrolitice, acidemia, hipoxia, febra -cauzele inflamatorii: carditele virale, si alte miocardite -miopatiile electrice: sindromul Brugada, sindromul de QT patologic.

Semne si simptome
Anamneza urmareste colectarea de date referitoare la aritmia ventriculara, cum ar fi: -prezenta si severitatea simptomelor -prezenta simptomelor la efectuarea de exercitii fiice -interventii si diagnostice cardiace anterioare -istoricul medical familial sugestiv pentru boli mostenite -consumul recent de droguri ilicite sau medicamente. Majoritatea pacientilor cu tahicardie ventriculara se prezinta cu simptomatologie caracteristica ischemiei cardiace sau instabilitatii hemodinamice. Princilalele simptome si semne cuprind: -discomfortul toracic, dispnea, greata -diaforeza, palpitatiile, anxietatea sau senzatia de moarte iminenta -sincopa si presincopa. Sincopa. Sincopa cardiaca in contrast cu cea mediata nural se caracterizeaza prin instalare brusca, asociata cu exercitiile fizice, incontinenta, convulsii si recuperare rapida cind aritmia este tranzitorie. Palpitatiile sunt comune in sincopa cardiaca si cea mediata neural. In timpul episoadelor benigne aceste palpitatii sunt descrise drept batai puternice la o frecventa scazuta, comparate cu pulsul rapid identificat cind tahicardia declanseaza sincopa. Sincopa in prezenta unei boli cardiace cunoscute sau aparente necesita presupunerea existentei unei aritmii severe. Pre-sincopa sau ametelile. Majoritatea pacientilor cu ameteli episodice, cefalee usoara sau alte simptome presincopale prezinta diagnostice benigne sau autilimitante.

Palpitatiile. Pacientii cu extrasistole ventriculare si cei cu aritmie sustinuta raporteaza palpitatii simptomatice. Examenul fizic. In afara de tahicardie, se evidentiaza si gradul de instabilitate hemodinamica. Semne ale insuficiantei cardiace congestive cuprind: -hipotensiunea, hipoxemia -distensia venoasa jugulara -raluri prin edemul pulmonar. Modificarea statusului mental cuprinde: -anxietatea, agitatia -letargia, coma. Semne ale disociatiei atrioventriculare cuprind: -unde a neregulate la pulsul jugular -intensitate variabila a primului zgomot cardiac -modificari in presiunea sanguina sistolica de la bataie la bataie. Evolutia bolii. La pacientii cu tahicardie ventriculara monomorfa, riscul mortalitatii se coreleaza cu gradul de boala structurala. Boala cardiaca de baza, cum ar fi cardiomiopatia ischemica, cardiomiopatia dilatativa, cardiomiopatia hipertrofica, boala Chagas si displazia ventriculara dreapta sunt asociate cu tahicardie ventriculara monomorfa sau polimorfa care degenereaza in fibrilatia ventriculara. Daca tahicardia ventriculara se asociaza cu colapsul hemodinamic, morbiditatea la pacientii resuscitati poate include encefalopatia ischemica, insuficienta renala acuta, disfunctia bentriculara tranzitorie, pneumonia de aspiratie si trauma. Daca tahicardia ventriculara este tolerata hemodinamic tahicardia poate determina o cardiomiopatie dilatativa, care se dezvolta dupa o perioada de citeva luni si este rezolvata prin controlul eficient al tahicardiei.

Diagnostic
Studii de laborator. Teste ale electrolitilor serici: -hiperkaliemia si hipokaliemia, neimportind etiologia lor sunt asociate cu cresterea ectopiei ventriculare si pot afecta repolarizarea -hipocalcemia severa poate prelungi intervalul QT si permite instalarea tahicardiei ventriculare polimorfe -hipomagneziemia poate fi importanta clinic la pacientii cu patologii cardiace in perioada postoperativa imediata. Testele toxicologice: -administrarea unor antiaritmice si a drogurilor ilicite si recreationale pot declansa aritmia ventriculara -se urmareste detectarea supradozelor de antidepresante triciclice, medicamente care afecteaza canalele de potasiu (cisaprid) si stimulantele.

Testele functiei tiroidiene: -hipertiroidismul, nivelul ridicat al tiroxinei pot declansa aritmia ventriculara -necesitatea evaluarii functiei tiroidiene la pacientii care consuma amiodarona. Alte studii de laborator cuprind: -evaluarea nivelului transaminazelor si bilirubinei -saturatia nivelului de oxigen venos central ajuta la evaluarea severitatii hemodinamice a aritmiei -testarea genetica pentru cardiomiopatia hipertrofica, sindromul de QT prelungit, sindromul Brugada si tahicardia polimorfa catecolaminergica. Teste imagistice. Electrocardiografia permite analiza morfologiei, frecventei si substratului electric a aritmiei. Ajuta la excluderea tahicardiei supraventriculare sau aritmiilor atriale cu bloc de ram fascicular. In combinatie cu monitorizarea Holter, electrocardiografia aduce date suficiente pentru diagnosticarea initiala a majoritatii tahicardiilor ventriculare. Caracteristicele electrocardiografice care sustin diagnosticul de tahicardie ventriculara cuiprind: -disocierea atrioventriculara -bataile fuzionate la initierea aritmiei -durata complexului QRS peste 140 ms -axa QRS intre 180-270 grade. Monitorizarea Holter reprezinta inregistrarea activitatii electrice cardiace pe o perioada de 24 de ore. Se pune accentul mai ales pe intervalul QT si undele T. Electrocardiograma de efort. Testarea repetata cu exercitii fizice a cordului ajuta la adoptarea unor doze farmacologice adecvate si a unor strategii interventionale speciale. Exercitiile Treadmill sunt eficiente in recreerea aritmiilor si permit evaluarea eficienta a presiunii sanguine in cardiomiopatia hipertrofica, sincopa si alte scenarii clinice. Testarea la efort are o sensibilitate mai crescuta fata de monitorizarea electrocardiografica. Radiografia toracica permite o evaluare rapida a dilatatiei ventriculare, a presiunii venoase pulmonare si a influentelor mecanice-cateterele ventriculare. O data cu accesul rapid la echocardiografie importanta radiografiei a scazut. Echocardiografia. Toti pacientii cu ectopie semnificativa clinic trebuie sa fie examinati echocardiografic complet. Testul permite evaluarea functiei ventriculare, grosimii peretilor, caracteristicile arterei coronare proximale, tumorile si bolile cardiace structurale. Rezonanta magnetica cardiaca este folosita pentru a evidentia tumorile cardiace si cardiomiopatia dilatativa. Proceduri efectuate. Cateterizarea cardiaca ramine controversata si este in general rezervata pacientilor cu simptome severe, cu aritmie la care diagnosticul si evaluarea riscului sunt imposibile prin metode neinvazive. Poate permite biopsierea cardiaca pentru a detecta miocardita, permite efectuarea studiilor hemodinamice, angiografia coronariana, ventriculografia stinga care faciliteaza creearea de harti ale ventriculului.

Stimularea atriala si ventriculara programata sunt eficiente in reproducerea tahicardiei ventriculare reintrante. Poate identifica zonele de conducere lenta din peretele liber al ventriculului drept si sept care reprezinta substratul reintrarii. Diagnosticul diferential se face cu urmatoarele afectiuni: fibrilatia atriala si ventriculara, flutter atrial, torsada virfurilor, tahicardia supraventriculara, hipocalcemia, hipomagneziemia, edemul pulmonar, insuficienta cardiaca congestiva, infarctul miocardic acut, extrasistolele ventriculare, sindromul de QT patologic, sindromul de pacemaker, sindromul Wolff-Parkinson-White, ritm idioventricular accelerat.

Tratament
Tratamentul tahicardiei ventriculare acute. Se incearca diagnosticarea corecta si conversia aritmiei. Tahicardia ventriculara asociata cu pierderea cunostintei sau hipotensiune este o urgenta medicala care necesita cardioversie imediata la o energie de 100-200 J cu soc bifazic. Daca este hemodinamic stabil si nu sunt evidente ale ischemiei coronare sau ale infarctului, conversia ritmului poate fi efectuata prin cardioversie sau medicatie intravenoasa. Se plaseaza o linie intravenoasa si se monitorizeaza electrocardiografic anterior cardioversiei. Daca functia ventriculului sting nu este afectata se administreaza amiodarona, apoi lidocaina. Daca terapia medicala nu are succes se aplica cardioversia electrica sincronizata cu energie de 50-200 J si sedarea pacientului. Tahicardia ventriculara fara puls. Se trataeaza cu defibrilare imediata, cu energie inalta, nesincronizata. Socul electric initial este dee 200 J urmat de un soc egal sau mai mare. Daca se foloseste un defibrilator monofazis, socul trebuie sa fie de 360 J. Se administreaza agenti vasopresori, se prinde un abord venos, se suplimenteaza cu oxigen si se administreaza antiaritmicele. Tahicardia ventriculara instabila. Se caracterizeaza prin semne si simptome ale aportului insuficient de oxigen la organele vitale, durere precordiala, dispnee, hipotensiune si nivele alterate ale cunostintei. Aceasta situatie se trateaza imediat prin cardioversie sincronizata cu energie de start de 100 J. Tahicardia ventriculara stabila. Se caracterizeaza de obicei prin tahicardie monomorfa cu perfuzie adecvata. Acesti pacienti nu experimenteaza simptome ale instabilitatii hemodinamice. Se trateaza cu amiodarona, procainamida sau sotalol. Se indica cardioversia sincronizata daca terapia medicala esueaza in stabilizarea ritmului. Socul initial este de 100 J, urmat de energii ridicate. Terapia de lunga durata-chirurgicala. Biopsia excizionala. Tahicardiile ventriculare permanente secundare cardiomiopatiei lipoide focale, fibroamelor izolate sau hamartroamelor beneficiaza de biopsie excizionala diagnostica si terapeutica. Implantarea de cardioverter/defibrilator. Dispozitivul este folosit mai ales la pacientii cu risc crescut. Similar stimulatoarelor aceste dispozitive pot fi implantate transvenos. O data instalate detecteaza ritmurile ventriculare patologice si le stopeaza prin administrarea unor socuri electrice.

Ablatia endocardiaca pe cateter. Este folosita in tahicardia ventriculara idiopatica (cord normal structural) dar poate fi utilizata pentru a reduce aritmia in prezenta cardiomiopatiei. La unii pacienti ablatia percutana epicardica poate fi folosita cu succes cind ablatia endocardica esueaza. Tehnicile actuale includ evaluarea 3D a cicatricii, isopotential sau creearea unei harti a activarii, urmata de ablatia prin radiofrecventa de inalta energie. Prognostic. Prognosticul variaza cu procesul cardiac specific dar are o predictie pozitiva daca functia ventriculara stinga este buna. La pacientii cu cardiomiopatie ischemica si tahicardie ventriculara nesustinuta, rata mortalitatii subite se apropie de 30% in 2 ani. La pacientii cu tahicardie ventriculara idiopatica prognosticul este excelent iar riscul major este reprezentat de sincope. Totusi pacientii cu sindromul de QT patologic, displazia ventriculara dreapta si cardiomiopatie hipertrofica sunt la risc crescut de deces subit in ciuda functiei ventriculare stingi prezervate. Mortalitatea si morbiditatea in tahicardia ventriculara apar de obicei datorita degenerarii spontane in fibrilatie ventriculara. Chiar si fara aceasta degenerare, tahicardia ventriculara poate produce insuficienta cardiaca congestiva si instabilitate hemodinamica cu deces secundar.

anatomia inimii
Pur i simplu facei clic pe o regiune a inimii pe diagrame sau hyperlink-uri de mai jos pentru a afla mai multe despre structurile de inima.

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Dreptul coronarian Anterior Left Descrescator Stnga circumflex Vena cava Vena cava inferioara Aort Artera pulmonar

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Dreptul Atrium Ventricul drept Stnga Atrium Ventriculului stng Muschii papilare Chordae Tendineae Tricuspida Valve Valva mitrala

8. Pulmonar Ven

9. Pulmonar Valve Aortica Valve (nu foto)

Arterelor coronare
Deoarece inima este compus n principal din tesut muscular cardiac care continuu contracte i relaxeaz, trebuie s aib o aprovizionare constant de oxigen si substante nutritive. Arterele coronare sunt reelei de vase de sange care transporta oxigen si nutrienti-sange bogat pentru atesutul muscular cardiac. Snge lsnd iese ventriculului stng prin aorta, artera corpul principal. Dou arterelor coronare, menionate ca "stnga" i "dreapta" arterele coronare, emerge de la nceputul aortei, n partea de sus a inimii. Segmentul iniial al arterei coronare stanga se numeste coronarian stng principal. Acest vas de sange este de aproximativ limea de un pai sifon i este mai puin dect un centimetri lungime. Se ramific n dou artere mai mici, uor: stanga anterioara artera coronarian i descendent arterei coronare stnga circumflex. Anterior stanga descendent arterei coronare este ncorporat n suprafaa de partea din fa a inimii. De stnga circumflexe cercuri n jurul arterei coronare partea stanga a inimii i este ncorporat n suprafaa din spate a inimii. La fel ca ramurile de pe un copac, ramura arterelor coronare in vasele progresiv mai mici. Cele mai mari nave cltori de-a lungul suprafeei de inim, cu toate acestea, cele mai mici ptrund ramurile muschiul inimii. Cele mai mici ramuri, numite capilare, sunt att de nguste nct celulele roii din snge trebuie s cltoreasc n singur fiier. n capilarele, celulele rosii din sange furniza oxigen si substante nutritive pentru a tesutului muscular cardiac i de obligaiuni cu dioxid de carbon i a altor produse metabolice reziduale, lundu-le departe de inima pentru eliminarea prin plamanii, rinichii si ficatul. Cand placa de colesterol se acumuleaz pn la punctul de a bloca fluxul de sange, printr-o arterei coronare, tesutul muscular cardiac alimentat de arterei coronare dincolo de punctul de blocaj este lipsit de oxigen si substante nutritive. Aceast zon de esut muscular cardiac nceteaz s mai funcioneze corect. Condiiile n care unei artere coronare devine blocat cauzand pagube la tesutul muscular cardiac se servete este numit un infarct miocardic sau atac de cord.

Vena cava
Vena cava superioara este una dintre cele dou vene principale care aduc de-sangele oxigenat de la inim organism. Venele de la cap i a furajelor n partea superioar a corpului vena cava superioara, care se vars n atriul drept al inimii.

Vena cava inferioara


Vena cava inferioara este una dintre cele dou vene principale care aduc de-sangele oxigenat de la inim organism. Venele de la picioare i alimente trunchiului inferior n vena cava inferioara, care se varsa in atriul drept al inimii.

Aort
Aorta este cel mai mare vas de sange unic n organism. Acesta este de aproximativ diametrul de degetul mare. Aceasta nava transporta sange bogat in oxigen de la ventriculului stang la diferite pri ale corpului.

Artera pulmonar
Artera pulmonar este nav care transport de-sangele oxigenat de la ventriculul drept la plamani. O concepie greit comun este c toate arterele transporta sange bogat in oxigen. Este mai potrivit s se clasifice ca arterele care transport sngele navelor la distan de inim.

Pulmonar Ven
Vena pulmonar este nava transport sange bogat in oxigen de la plamani la atriul stang. O concepie greit comun este c toate venele transporta sangele oxigenat de-. Este mai potrivit s se clasifice ca navele care transport vene sangele la inima.

Dreptul Atrium
Atriul drept primeste sangele oxigenat de-la corp prin vena cav superioar (cap i partea superioar a corpului) i vena cav inferioar (picioare i trunchi inferior). Nodul sinoatrial trimite un impuls care cauzeaz tesutul muscular cardiac din atrium de a contracta ntr-un mod coordonat, val-ca manier. Valva tricuspida, care separ atriul drept de ventriculul drept, se deschide pentru a permite sangelui oxigenat de-colectate n atriul drept s curg n ventriculul drept.

Ventricul drept
Ventriculul drept primeste sangele oxigenat de-ct contractele atriul drept. Valva pulmonara care duce n artera pulmonar este nchis, permind ventriculului pentru a umple cu sange. Odat ce ventriculi sunt pline, ele contracta. ntruct contractele ventriculul drept, valva tricuspida se nchide i se deschide valva pulmonara. nchiderea valvei tricuspide mpiedic de snge de la susinerea n atriul drept i de deschidere a valvei pulmonare permite sangelui sa curga in artera pulmonara spre plamani.

Stnga Atrium
Atriul stang primeste sange oxigenat de la plamani prin vena pulmonar. Ca contracia declanat de nodul sinoatrial progreseaza prin atrii, sangele trece prin valva mitrala in ventriculul stang.

Ventriculului stng
Ventriculul stang primeste sange oxigenat cum contractele atriul stng. Snge trece prin valva mitrala in ventriculul stang. Valva aortica conduce n aorta este nchis, permind ventriculului pentru a umple cu sange. Odat ce ventriculi sunt pline, ele contracta. ntruct contractele ventriculului stang, valva mitrala se inchide si se deschide valva aortica. nchiderea valvei mitrale mpiedic de snge de la susinerea n atriul stng i deschiderea valvei aortice permite sangelui sa curga in aorta si debitul de-a lungul corpului.

Muschii papilare
Muschii papilari ataa la partea de jos a peretelui interior al ventriculelor. Ei conecta la tendineae chordae, care s ataai valva tricuspida n ventriculul drept si valva mitrala in ventriculului stng. Contracia muchilor papilari nchide aceste supape. Cand muschii papilari relaxa, supapele deschide.

Chordae Tendineae
Tendineae chordae sunt tendoanele care leag muchii papilari la valva tricuspida n ventriculul drept si valva mitrala in ventriculului stng. Ca contractul papilar muchii i relaxai-v, tendineae chordae transmite creterea rezultat i scderea n tensiune la supapele respective, fcndu-le pentru a deschide i nchide. Tendineae chordae sunt string-ca n aparen i sunt denumite uneori ca "siruri de caractere inima."

Tricuspida Valve
Valva tricuspida separ atriul drept de ventriculul drept. Ea se deschide pentru a permite sangelui oxigenat de-colectate n atriul drept s curg n ventriculul drept. Se nchide i contractele ventriculului drept, prevenind de snge de la revenirea la atriul drept, astfel, fornd-o s ias prin valva pulmonara in artera pulmonara.

Valoare mitrala
Valva mitrala separa atriul stang de la ventriculului stng. Ea se deschide pentru a permite sangelui oxigenat colectate n atriul stang sa curga in ventriculul stang. Se nchide i contractele ventriculului stng, prevenind de snge de la revenirea la atriul stang, astfel, fornd-o s ias prin valva aortica in aorta.

Pulmonar Valve
Valva pulmonara separ ventriculul drept de artera pulmonara. Ca contractul de ventricule, se deschide pentru a permite sangelui oxigenat de-colectate n ventriculul drept s curg la plamani. Acesta se nchide ca ventriculele se relaxeze, prevenind de snge de la revenirea la inima.

Aortica Valve
Valva aortica separ ventriculul stang de la aorta. Ca contractul de ventricule, se deschide pentru a permite sangelui oxigenat colectate n ventriculului stng s curg de-a lungul corpului. Acesta se nchide ca ventriculele se relaxeze, prevenind de snge de la revenirea la inima.

Inima este organul muscular al sistemului circulator, care n mod constant pompele de sange in tot corpul. Aproximativ de mrimea unui pumn ncletat, inima este compus din tesut muscular cardiac, care este foarte puternic i capabil de a contracta si relaxeaza-te ritmic pe tot parcursul vietii unei persoane.

Inima are patru compartimente separate sau camere. Camera superioar pe fiecare parte a inimii, care este numit un atrium, primete i colecteaz sngele vine la inim. Atrium ofer apoi snge n camera inferioar puternic, numit un ventricul, care pompeaza sange departe de inima prin contractii ritmice, puternice. Inima omului este, de fapt dou pompe ntr-o singur. Partea dreapta primeste sangele sarac in oxigen din diferite regiuni ale corpului si livreaza-l la plamani. n plmni, oxigenul este absorbit n snge. Partea stng a heartreceives sange bogat in oxigen de la plamani si livreaza-l la restul corpului.

Sistolei
Contractia tesutului muscular cardiac n ventriculi se numeste sistola. Atunci cnd contractul de ventricule, au fora de snge de la camerele lor n arterele care prsesc inima. De vrsare ventriculului stng n aorta si ventriculul drept in artera pulmonara. Presiunea a crescut ca urmare a contractiei ventriculelor a se numete presiunii sistolice.

Diastol
Relaxarea tesutului muscular cardiac n ventriculi se numete diastol. Cnd ventriculi relaxa, ei a face loc s accepte snge din atrii. Presiunea a sczut ca urmare a relaxare a ventriculilor se numeste tensiunii arteriale diastolice.

Conducia electric Sistem


Inima este compus n principal din tesut muscular. O reea de fibre nervoase coordoneaz contracia i relaxarea tesutului muscular cardiac pentru a obine un sistem eficient, val-ca actiunea de pompare a inimii.

Nodul sinoatrial (adesea numit nodul SA sau nodului sinusal) servete ca stimulatorul cardiac natural pentru inima. Amplasat n zona superioar a atriul drept, acesta trimite impulsuri electrice care declaneaz fiecare btaie a inimii. Impulsul se raspandeste prin intermediul atrii, determinnd tesutul muscular cardiac sa se contracte ntr-un mod coordonat val-ca manier. Impuls care provine de la nodul sinoatrial lovete nodul atrioventricular (sau nodul AV), care este situat n partea de jos a atriul drept. Nodul atrioventricular, la rndul su trimite un impuls, prin nervul reea la ventriculi, iniierea val-ca acelai contractie a ventriculelor. Reea electric de servire ventricule prsete nodul atrioventricular prin Filiale Bundle dreapta i stnga. Aceste fibre nervoase trimite impulsuri care produc tesutul muscular cardiac sa se contracte.

1. Nodul sinoatrial (SA nodul) 2. Nodul atrioventricular (AV nod) 3. AV comun Bundle 4. Dreapta Stnga & Bundle Filiale

De departe, cel mai eficient mod de a duce o "inima sanatoasa" stil de via este de a obtine o intelegere cu privire la factori de risc cardiac i s ia msuri pentru a minimiza impactul acestora asupra vietii tale. Factori de risc cardiac sunt caracteristici sau trasaturi care prezic fiabil sansele unei persoane de a dezvolta ateroscleroza sau boli coronariene. Mai mare numrul sau gravitatea factori de risc cardiac care vi se aplic, de mari sunt sansele de boli cardiovasculare. Prin identificarea acestor factori de risc cardiac i ia msuri active pentru a reduce numrul lor sau de severitatea, v ajuta s scdei riscul de a dezvolta o conditie cardiovasculare. Atunci cnd sunt luate sondaje importana duratei de sntate i viaa sunt n partea de sus a listei. Dar noi nc mai continu s-i asume riscuri cu sntatea noastr. Ceea ce ne motiveaz s i asume riscuri cu bunstarea noastr? n primul rnd, am de multe ori sperana i cred c comportamentul nostru nu ne va afecta. Noi credem c efectele negative din aciunile noastre se aplic la alte persoane. Ne ia acordat pentru sntatea noastr. n al doilea rnd, activitile riscante au recompense de-al lor. Poate prea plin de farmec, sociabil, i distractiv. i, n sfrit, consecinele

de riscuri (n special n domeniul factorilor de risc cardiac) nu apar imediat. Consecinele apar mai tarziu in viata. Deci, ce sunt aceste factori de risc cardiac? Este ceva ce putem face despre ei? Dac da, cum putem schimba pentru a reduce riscurile noastre? La urma urmei, sanatatea noastra si durata de viata sunt, cu siguran, la partea de sus a listei prioritatea noastr!

Factori de risc pentru boala coronariana


Factori nu controlabile sau modificabil de risc Ereditate Gen Vrst Factorii de risc modificabili sau controlabile Fumat Maxima n colesterolului din snge Hipertensiune arterial Obezitatea Inactivitatea fizic Stresul i Comportament

Aceti factori de risc nu poate fi controlat sau modificate:


Ereditate
Noi cu siguran nu se poate schimba ereditate. Nu avem nici un control asupra celor care ne-a adus n aceast lume. Dar cu siguran trebuie s realizm c, dac prinii notri au avut boli de inima, la o vrst fraged, suntem mult mai susceptibile de a dezvolta boli coronariene. De asemenea, trebuie s realizm c familiile treci pe mai mult de gene. Un studiu recent a indicat faptul c persoanele cu un istoric familial de boala coronariana au de doua ori riscul de a avea o cretere semnificativ a colesterolului. Tipurile de produse alimentare, obiceiurile de exercitii fizice, precum i expunerea la fumatul rula, de asemenea, n familii. Dar aceasta nu nseamn c stm pe spate i nu fac nimic. Dac avem boli de inima "n familia noastr", trebuie s facem totul pentru a reduce noastre altor factori de risc - ar trebui s ne mnnce dreptul de exercitare,, nu fumez, controlul tensiunii arteriale si diabet zaharat noastre, i s scad nivelul de stres.

Gen
Masculii au o incidenta mai mare a bolilor de inima la o varsta mai devreme. Acesta este motivul pentru predomin c exist patru ori mai multe femei in varsta de peste 80 dect brbaii. Cu toate acestea, dup instalarea menopauzei, incidenta bolilor cardiovasculare la femei se apropie mai mult de la oameni. n general, acest lucru nseamn c femeile au tendina de a dezvolta probleme cu boli de inima 10 ani mai trziu dect brbaii. Ca mai multe femei intra forei de munc i i asum obiceiurile de stilul de via ale omologilor lor (a crescut fumatul, locul de munc stresant, etc,), incidenta bolilor de inima la femeile tinere a crescut.

Faptul c menopauza coincide cu care femeile ncep s prind pn la oameni n zona de inciden a bolilor de inima, a condus la o mare parte din cercetare. Se pune ntrebarea - Putem pstra risc mai mic pentru femei pentru o perioad mai lung? Acest lucru a condus la cercetari de mult pe efectul de substituie cu estrogeni (hormonale) terapie si boli de inima. Acesta este, cu siguran merit s discutm argumentele pro i contra cu doctorii vostri.

Vrst
Chiar dac riscul de boli de inima creste cu varsta, aceasta nu nseamn c nu se poate face nimic despre asta. O schimbare n stilul de via, cu modificarea factorilor de risc a fost demonstrat in numeroase studii pentru a fi de ajutor la orice vrst. De fapt, un studiu a sugerat c ntreruperea fumatului, dup vrsta de 60 poate aduga 5-7 ani la viaa noastr.

Factorii de risc care pot fi controlate sau modificate:


Fumat
Fumatul este cauza principala a bolii pot fi prevenite si moarte in Statele Unite ale Americii. Asta-i drept, acest lucru este inamicul # 1 pe lista de lucruri care duc la stare de sntate precar i a sczut durata de viata. De fapt, 20% din totalul deceselor din aceast ar sunt atribuite fumatului. Vestea bun este c numrul de persoane fumat a sczut. Vestea proast este c aceast scdere nu este suficient de rapid i tot mai muli tineri sunt ridicarea acest obicei dependen. Dac vrei s tii de ce ar trebui s renune la fumat sau s sperm niciodat ncepe, uita-te la tabelul de mai jos: Boal Cancerul pulmonar Emfizem Larygeal Rac Cancerul esofagian Blader Rac Boala coronarian Ulcer peptic Risc crescut de a Fumatorilor 700 - 1500% 100 - 3000% 500 - 1300% 400 - 500% 100 - 300% 100 - 300% 100%

Cele mai rmn peste fumat:


1. Este n valoare de renunti?

Dup ce renunta, riscul de boli de inima scade dramatic n termen de doi ani. Dac te-ai lasat dupa 50 de ani, sansa de a muri este redus la jumatate in urmatorii 15 ani. Dac te-ai lasat dupa 60 de ani, adugai 5-7 ani la durata de viata ta. 2. Pot s renun? Da, se poate! Nu va fi uor, deoarece nicotina este o substan dependen. Dar mii de oameni o fac n fiecare zi. nscriei-v medicului dumneavoastr ajutorul, asistente medicale, farmaciti i.! Lucruri interesante despre resurse pentru a v ajuta. 3. Am ncercat i am reuit nainte! De ce ar trebui s ncerc din nou? Mai puin de un sfert din persoanele care au renuntat la fumat sunt capabili de a face acest lucru pe prima lor incercare. Cele mai multe ncercri s ia 3-4. 4. Ce despre pofte? Cele mai multe pofte dureze mai puin de 20 de minute. ncercai s aib un plan cu privire la ce s fac pn cnd dispare nevoia. 5. Eu nu pot sta iritabilitate, lipsa de concentrare, i frustrare. Luai n considerare renunti la o vacanta sau cel puin va face cereri de puin pe tine. D-i o pauz. 6. Dar voi ctiga n greutate! Studiile arat c o treime din greutate ex-fumatori, o treime pierde n greutate, i o treime stai aceeai greutate. Din grupul care ctigurile n greutate, doar 10% pstreze creterea n greutate. Cu toate acestea, va fi nevoie de puterea de vointa de a pstra de la nlocuirea produselor alimentare pentru tigari. Un program de exercitii fizice ar putea ajuta. 7. Ce se ntmpl dac nu pot dormi? Evitai PNA n timpul zilei i doar du-te la culcare atunci cnd obosit. Evitati cofeina si exercite pe timp de noapte. Dac nu adormi n termen de 30 de minute, ridic-te pentru o vreme i s citeasc o carte.

Maxima n colesterolului din snge


Din pcate, un numr semnificativ de persoane din aceast ar s-au ridicat nivelul de colesterol. Acesta este unul dintre motivele pentru boli de inima este de departe principala cauza de deces in Statele Unite. Studii recente indica faptul ca o mare cretere de 1% a colesterolului duce la o cretere de 2% a riscului de boli de inima. Si ne-am rspuns la ntrebarea dac reducerea colesterolului este util pentru noi. Mai multe studii mari din Europa indic faptul c reducerea colesterolului la un nivel-int (LDL <100 la persoanele cu boli de inima cunoscut i <130 la persoanele cu risc crescut de boli de inima), duce la aproape o treime mai puin de decese, atacuri de cord, angioplastie balon () proceduri, si inima chirurgie by-pass.

Controlul nivelului de colesterol poate necesita modificari in dieta si chiar poate implica un tratament de droguri. Urmtoarele "Inima inteligente" indicii de la Willis-Knighton Institutul Inimii poate ajuta:

Au o multime de fructe si legume proaspete disponibile. Serviti paine integrala si cereale. Utilizai sczut de grsimi din lapte i iaurt sczut de grsimi. Alege brnzeturi, care sunt mai mici n grsimi. Include alimente bogate in amidon, cum ar fi cartofi, orez i paste de multe ori. Treci topping-uri, cum ar fi untul, smntna margarina, sos, i acru, care adauga grasimi si calorii suplimentare. ncercai s utilizai parmezan ras, brnzeturi herbed cabana sau sczut de grsimi iaurt in loc topping-uri. Selectai carne slaba de pui, curcan, pete, carne de vit buci de slaba (a rund de sus, ochiul rotund, loin de top si muschi de vita, hamburger macr) i buci de carne de porc slaba (muchi, cotlete, i unc). Tiai toata grasimea vizibila si indeparteaza pielea de la psri de curte. Alege uleiurile vegetale, cum ar fi margarina si rapita, porumb, floarea soarelui, soia i uleiurile de msline. ncercai alimente tort nger, baruri congelate fructe, sau scazut de grasimi iaurt congelat n loc de deserturi bogate cremoase. Utilizai non-stick spray-uri de legume pentru a reduce grasimea adaug cnd gtii. Utilizai fara grasimi metode de gtit ca de copt, fierbere, frigere, braconaj, sau abur cnd pregtete carne, carne de pasre i pete. Serviti supe de legume si supa-based. Sau, folosii lapte degresat atunci cnd se face supe crem.

Exista multe medicamente care sunt relativ sigure de a utiliza pentru scaderea colesterolului. Muli oameni sunt n imposibilitatea de a reduce colesterolul lor la nivelul dorit, n ciuda o dieta buna. Acest lucru nu este eec din partea dumneavoastr. Aceasta se datoreaz faptului c organismul nostru face prea mult colesterol pe plan intern i creterea colesterolului noastr nu este n totalitate dependent de regimul nostru alimentar. Acest lucru este n cazul n care medicament, cum ar fi HMG Co-A reductazei, colestiramin, Niacin, i Lopid devin utile. Trebuie s v adresai-v medicului dumneavoastr cu privire la aceste medicamente, dac este necesar.

Hipertensiune arterial
Hipertensiunea arterial poate avea un efect negativ asupra organelor vitale. Cresterea presiunii arteriale afecteaza mai ales inima, creierul, rinichii i. Se face inima lucreze mai mult i duce la un risc crescut de atac de cord, accident vascular cerebral, insuficienta renala si. Este ideal pentru a-i pstra numrul dumneavoastr de top (tensiunii arteriale sistolice) <140 i numrul de jos (presiunea diastolic) <90. Cu toate acestea, aceste obiective nu pot fi ntotdeauna ajunge ca vom ajunge mai n vrst i vor fi comparate cu simptome de scdere prea agresiv al tensiunii arteriale. Am, de asemenea, seama tensiunii arteriale pot fi crescute ca urmare a stresului de o vizita de medic. Acest "halat alb" hipertensiune arterial duce de multe ori medicii s aib tensiunea arterial a nregistrat n afara acestui mediu stresant.

Obezitatea
Fiind supraponderali (mai ales> 30% peste greutatea ideala a corpului nostru), conduce la o cretere a incidenei bolilor de inima. Acest lucru este din cauza sarcinii de lucru a adugat la inima noastr, precum i creterea tensiunii arteriale, diabet zaharat, si crescute ale colesterolului. Pierde doar in greutate poate "vindeca" hipertensiune arterial, diabet zaharat, si crescute ale colesterolului, n unele persoane.

Inactivitatea fizic
Medicii au devenit mai convins ca exercitiile fizice regulate este important n prevenirea bolilor de inima. Studii recente arat o reducere de 30%, in boala coronariana la cei care i exercit n mod regulat, n comparaie cu acei oameni cu un stil de viata sedentar. Exemple de activitate aerobica includ mersul pe jos, jogging, ciclism, not, canotaj, schi fond, urcatul scarilor, i dans. Cel puin, ar trebui s ne strduim s facem exercitii aerobice pentru 20-30 de minute de 3-5 ori pe sptmn. Tur 10-20 mile pe sptmn va realiza obiectivul nostru. i este important s realizm c nu avem de a rula maratoane pentru a obine beneficii. Orice exerciiu este mai bun dect nici un exerciiu la toate. Nu ar trebui s ne descurajm cnd nu ne atingem obiectivele noastre imediat.

Stresul i Comportament
Cercetrile au artat c oamenii care rspund cu furie si nerabdare, sunt la un risc crescut de atac de cord. "Reactoare Hot" raspunde cu constrictie intens a vaselor de sange si a hipertensiunii arteriale. Schimbarea comportamentului este important i exist multe resurse utile n librrie i bibliotec, precum i consiliere i gestionarea farmacologice. Personal ne-ar recomanda bestseller Steven Covey lui, "apte Obiceiuri de oameni extrem de eficiente", ca un loc pentru a ncepe.

Anatomia inimii - camerele inimii si peretele cardiac


Inima
Sus Inima este organul care pompeaza sange cu oxigen la toate partile corpului. Este de marimea aproximativa a pumnului strans, are greutatea de aproximativ 300 grame si are forma unui con. Inima este localizata in cavitatea toracica in spatele sternului, intre plamani si deasupra diafragmului. Inima este inconjurata de un sac plin cu lichid numit pericard.

Sangele este pompat de la inima spre organe prin artere si se intoarce la inima prin vene. Cea mai mare artera din corp este aorta si cele mai mari vene ale organismului sunt venele cave.

Cuprins articol
1. 2. 3. 4. 5. Inima Pericardul Camerele inimii Atriile si ventriculele Peretele cardiac

Pericardul
Sus Pericardul este un sac cu lichid care inconjoara inima si capetele proximale ale aortei, venei cave si ale arterelor pulmonare. Pericardul are mai multe functii: - mentine inima in interiorul cavitatii toracice - previne supradistensia inimii atunci cand volumul de sange este prea mare - limiteaza miscarile cardiace Membranele pericardului - pericardul este divizat in trei straturi: - pericardul fibros - sacul exterior fibros care acopera inima - pericardul parietal sa afla intre pericardul visceral si cel fibros - pericardul visceral numit si epicard, este stratul intern al peretelui cardiac. Cavitatea pericardica se gaseste intre pericardul visceral si pericardul parietal. Aceasta cavitate este plina cu lichid care functioneaza ca un amortizor al socurilor prin reducerea frictiunilor dintre membranele pericardului. Tulburarile pericardului. Pericardita este o afectiune a pericardului in care acesta devine inflamat. Unele cauze ale pericarditei sunt infectii bacteriene sau virale, cancer si infarct miocardic. Tamponada cardica este o afectiune determinata de acumularea unei cantitati mari de lichid in cavitatea pericardica.

Camerele inimii
Sus Inima este impartita printr-un sept in doua jumatati. La randul lor cele doua jumatati sunt impartite in camere. Cele doua camere superioare ale inimii sunt numite atrii iar cele doua camere inferioare poarta numele de ventricule. Atriile primesc sangele venit la inima din corp si ventriculele pompeaza sangele de la inima spre organe. Valvele permit sangelui sa circule intr-o singura directie intre camerele inimii.

Atriile si ventriculele
Sus Inima este impartia in patru camere care sunt conectate prin valve. Cele doua camere superioare ale inimii se numesc atriul stang si atriul drept. Functionarea: - Atriul drept: primeste sangele care se intoarce la inima de la venele cave superioara si inferioara. - Atriul stang: primeste sangele care se intorce la inima prin venele pulmonare. Ventriculele Inima este impartia in patru camere care sunt conectate prin valve. Cele doua camere inferioare ale inimii poata numele de ventricule. Ele sunt separate printr-un sept in ventriculul drept si ventriculul stang. Cele doua camere superioare ale inimii poarta numele de atrii. Atriile primesc sangele care se intoarce la inima din organism, iar ventriculele pompeaza sangele primit inapoi in organism. Datorita fortei necesare pentru pomparea sangelui in organism, ventriculele au peretii mai grosi decat atriile. Functiile ventriculelor - Ventriculele au functia de a pompa sangele in intregul organism.

Peretele cardiac
Sus Inima este alcatuita din muschiul cariac care permite acesteia sa se contracte si sa permita sincronizarea ritmului cardiac. Peretele cardic este alcatuit din trei straturi: - epicardul- stratul exterior protectiv al inimii - miocardul stratul mijlociu, muscular al inimii - endocardul stratul interior al inimii care se continua cu stratul interior al vaselor de sange. Epicardul Epicardul este stratul exterior al peretelui cardiac. Este alcatuit din tesut conjunctiv acoperit de epiteliu. Epicardul este cuniscut si sub numele de pericard visceral. Functii - ofera protectie inimii. Miocardul Miocardul este stratul mijlociu, muscular al peretelui cardiac. Este compus din fibre cardiace musculare care se contracta spontan si pompeaza sangele Functii - sustine contractiile cardiace pentru a pompa sangele din ventricule si relaxarea inimii moment in care atriile primesc sangele din vene. Endocardul Endocardul este stratul intern al inimii. El este format din tesut epitelial si tesut conjunctiv Functii:

- acopera cavitatile inimii, valvele cardiace si se continua cu stratul intern al vaselor de sange - fibrele Purkinje sunt localizate la nivelul endocardului. Acestea participa in mecanismul contractiei muschiului cardia

Anatomia inimii - arterele si venele


Arterele
Sus - Aorta - Trunchiul brahiocefalic - Arterele carotide - Arterele iliace comune - Arterele coronare - Arterele pulmonare - Arterele subclaviculare

Cuprins articol
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Arterele Aorta Regiunea toracica si regiunea abdominala Artera brahiocefalica si arterele carotide Arterele coronare Artera pulmonara principala so arterele subclaviculare Venele Venele brahiocefalice si venele iliace comune Venele pulmonare si vena cava

Aorta
Sus Aorta este cea mai mare artera din organism. Arterele sunt vase care transporta sangele de la inima. Aorta isi are originea in ventriculul stang, formeaza un arc, apoi se extinde pana la abdomen, unde se divide in doua artere mai mici. Functionarea aortei. Aorta transporta si distribuie sangele bogat in oxigen spre toate arterele. Majoritatea ramurilor arteriale pornesc din aorta, cu exceptia arterei pulmonare principale. Structura peretilor aortici. Peretele aortei este format din trei straturi. Acestea sunt tunica adventiciala, tunica medie si tunica interna. Straturile sunt compuse din tesut conjunctiv si din fibre elastice. Aceste fibre permit aortei sa se

destinda, dar previn suprexpansiunea aortei datorata presiunii exercitate in peretii aortici de catre fluxul de sange. Ramurile aortei - Aorta ascendenta incepe de la nivelul ventriculului stang al inimii - - arterele coronare - Arcul aortei - - artera brahiocefalica compusa din artera carotida comuna dreapta si artera subclaviculara dreapta - - artera carotida comuna stanga - - artera subclaviculara stanga - Aorta descendenta

Regiunea toracica si regiunea abdominala


Sus Regiunea toracica: - ramurile viscerale duc sangele spre plamani, pericard, nodulii limfatici si esofag - ramurile parietale duc sangele spre muschii toracici, diafragm si coloana vertebrala Regiunea abdominala - Artera celiaca - - artera gastrica stanga- transporta sangele spre esofag si anumite portiuni ale stomacului - - artera hepatica transporta sange spre ficat - - artera splenica transporta sange spre stomac, splina si pancreas - Artera mezenterica superioara transporta sangele spre intestine - Artera mezenterica inferioara transporta sangele spre colon - - artera renala transporta sange spre rinichi - - artera ovariana transporta sange spre organele reproducatoare feminine - - arterele testiculare transporta sange spre organele reproducatoare masculine - Artera iliaca comuna - - arterele femurale transporta sange spre mebrele inferioare

Artera brahiocefalica si arterele carotide


Sus Arterele sunt vase de sange care transporta sangele de la inima. Artera brahiocefalica se intinde de la arcul aortic pana la cap. Ramurile sale sunt artera carotida comuna dreapta si artera subclaviculara dreapta. Functii - transporta sangele incarcat cu oxigen de la aorta spre cap, gat si membrul superior. Arterele carotide Arterele carotide comune sunt doua dintre cele cateva artere care transporta sange la cap. Ramura arterei carotide comune drepte se desprinde din artera brahiocefalica si se intinde pana la partea

dreapta a gatului. Artera comuna carotida stanga porneste din aorta si se extinde pana pe partea stanga a gatului. Fiecare artera carotida se ramifica in vase interne si externe langa tiroida. Functii - transporta sange oxigenat la regiunile gatului si capului Ramuri: - artera carotida stanga transporta sange oxigenat la creier si ochi - artera carotida externa se ramifica pentru a transporta sange oxigenat spre gat, - glandele gatului, limba, fata, gura, ureche, scalp, si dura mater a meningelui.

Arterele coronare
Sus Arterele coronare sunt primele vase de sange care se desprind din aorta ascendenta. Functii - transporta sange incarcat cu oxigen si nutrienti spre muschiul cardiac Ramuri: - artera coronara dreapta transporta sange oxigenat spre peretii ventriculilor si ai atriului drept - artera coronara principala stanga directioneaza sange oxigenat spre artera - stanga anterioara descendenta si artera circumflexa stanga - artera anterioara descendenta stanga transporta sange oxigenat spre peretii ventriculilor si atriul stang (regiunea anterioara a inimii) - artera circumflexa stanga transporta sange oxigenat la peretele ventriculilor si atriul stang (regiunea posterioara a inimii)

Artera pulmonara principala so arterele subclaviculare


Sus Artera pulmonara principala se intinde de la ventriculul drept si se ramifica in arterele pulmonare dreapta si stanga. Arterele pulmonare dreapta si stanga se intind spre plamanii drept si stang. Functii - transporta sange deoxigenat de la ventriculul drept spre plamani. Arterele subclaviculare Artera subclaviculara dreapta se intinde de la artera brahiocefalica spre partea dreapta a corpului. Artera subclaviculara stanga se intinde de la arcul aortic spre partea stanga a corpului. Functii - transporta sange oxigenat spre membrele superioare.

Venele

Sus - Venele brahiocefalice - Venele iliace comune - Vena pulmonara - Vena cava

Venele brahiocefalice si venele iliace comune


Sus Venele brahiocefalice sunt doua vene mari care se unesc si formeaza vena cava superioara. Functii - aduc sange deoxigenat de la cap, gat si membrele superioare ale corpului spre atriul drept. Venele iliace comune Venele iliace comune sunt doua vene principale care se unesc pentru a forma vena cavainferioara. Functii - aduc sange deoxigenat de la membrele inferioare si regiunile inferioare ale corpului spre atriul drept.

Venele pulmonare si vena cava


Sus Venele pulmonare transporta sange oxigenat de la plamani spre atriul stang. Exista patru vene pulmonare care se intind de la atriul stang pana la plamani. Acestea sunt venele pulmonare dreapta superioara, stanga superioara, dreapta inferioara, stanga inferioara. Vena cava Venele cave sunt cele mai mari doua vene din organism. Ele transporta sange deoxigenat din diferite regiuni ale corpului spre atriul drept. Vena cava superioara se formeaza prin unirea venelor brahiocefalice. Vena cava inferioara se formeaza prin unirea venelor iliace comune. Functii: - Vena cava superioara: aduce sange deoxigenat e la cap, gat, membrele superioare si torace spre atriul drept. - Vena cava inferioara: aduce sange deoxigenat din regiunea inferioara a organismului spre atriul drept. TV sustinuta se defineste ca acea tahicardie ventriculara care dureaza mai mult de 30 s sau care necesita oprire, datorita colapsului hemo-dinamic. TV apare in general in cadrul diferitelor boli cardiace organice, cel mai frecvent in boala cardiaca ischemica cronica asociata cu un infarct miocardic in antecedente. TV sustinuta se poate intalni si in cardiomiopatii nonischemice, in tulburari meolice, intoxicatii medicamentoase sau in sindrom QT prelungit si, ocazional, poate aparea in absenta unei boli cardiace sau a altor factori predispozanti. TV nesustinuta (trei batai in 30

s) apare de asemenea in cadrul bolilor cardiace, dar poate apare si la pacientii fara o boala cardiaca, chiar mai frecvent decat TV sustinuta. in timp ce TV nesustinuta nu produce de obicei simptome, TV sustinuta este aproape intotdeauna simptomatica, asociindu-se frecvent cu tulburari severe hemodinamice si/sau aparitia ischemiei miocardice. Existenta unui substrat anatomic bazai, in afara ischemiei acute, reprezinta de cele mai multe ori cauza majoritatii episoadelor recurente de TV sustinuta, uniforma. Ischemia acuta pare sa joace un rol redus in geneza TV sustinute, uniforme la pacientii cu infarct miocardic vechi, dar poate avea un rol in degenerarea TV sile in fibrilatie ventriculara (FV) sau in initierea unei TV polimorfe. Majoritatea episoadelor de fibrilatie ventriculara incep cu TV. Diagnosticul ECG de TV este sugerat de o tahicardie cu frecventa de peste 100 batai pe minut, cu complexe QRS largi. Conuratia QRS in timpul oricarui episod de TV poate fi uniforma (monomorfa) (ura 231-3.B) sau poate varia de la o bataie la alta (polimorfa) (ura 231-3C). Tahicardia bidirectionala se refera la o TV care prezinta alternanta amplitudinii si axei complexului QRS. Tipic, acesta apare ca un complex QRS cu aspect de BRD cu axa electrica deata la stanga (superior) sau la dreapta (inferior). Desi ritmul este aparent regulat, pot exista mici neregularitati. Actitatea atriala poate fi disociata de cea ventriculara sau atriile pot fi depolarizate retrograd. Debutul tahicardiei este in general brusc, dar poate fi gradat in TV neparoxistice. TV paroxistica este de obicei initiata de o EV. Diagnosticul diferential intre tahicardia supraventriculara cu conducere aberanta si TV este important, deoarece implicatiile clinice si tratamentul celor doua aritmii sunt complet diferite. Cel mai important indicator clinic al TV este prezenta unei boli cardiace organice. Observarea unei unde a intermitente si o variatie a zgomotului I cardiac sugereaza o disociatie AV si au rol de diagnostic pentru TV. in majoritatea cazurilor, diagnosticul poate fi si trebuie silit prin examinarea atenta a ECG cu 12 derivatii. Manevrele farmacologice, cum ar fi administrarea intravenoasa de verapamil sau adenozina, pot fi riscante si trebuie etate. De mare utilitate este si area traseului ECG cu 12 derivatii din timpul tahicardiei cu cel din timpul ritmului sinusal. Daca traseele cu ritm sinusal demonstreaza aceleasi caracteristici morfologice ca cele din timpul tahicardiei, se sileste diagnosticul de TPSV cu conducere aberanta. Daca pe traseele cu ritm sinusal apare un aspect ECG de infarct miocardic acut, acesta sugereaza posibilitatea prezentei unui substrat anatomic necesar pentru TV. Caracteristicile ECG cu 12 derivatii din timpul tahicardiei care sugereaza originea ventriculara a aritmiei sunt: (1) complex QRS > 0,14 s in absenta tratamentului antiaritmic, (2) disociatia AV (cu sau fara fuziunea si captura batailor) sau conducere retrograda variabila (ura 231l1), (3) axa QRS orientata superior in prezenta unui aspect de BRD major, (4) concordanta aspectului QRS in toate derivatiile precordiale (de exemplu, complexele sunt toate pozitive sau toate negative) si (5) alte aspecte (morfologia) ale complexului QRS cu durata prelungita care nu pot fi incadrate nici in aspectul de BRD major, nici in cel de BRS major. (Vezi elul 231-3 pentru o prezentare mai detailata a criteriilor ECG care sugereaza diagnosticul de TV si nu de TSV in cazul tahicardiilor cu complexe QRS largi.) Existenta unei tahicardii cu complexe largi, bizare, cu ritm foarte neregulat sugereaza o FA cu conducere pe o cale AV accesorie ( ura 231-2E). in mod similar, prezenta unor complexe QRS > 0,20 s este neobisnuita pentru o TV in absenta tratamentului antiaritmic, fiind mult mai caracteristica pentru un sindrom de preexcitatie. Verapamilul administrat intravenos opreste cele mai recalcitrante TSV care intereseaza jonctiunea AV, dar este rareori eficient in TV. Datorita acestei proprietati, verapamilul a fost utilizat pentru a diferentia TSV cu conducere aberanta de TV. Totusi, aceasta manevra este extrem de riscanta, deoarece verapamilul administrat intravenos produce frecvent stop cardiac la pacientii cu TV. Reproducerea TV sustinute uniforme a fost posibila la peste 95% din pacientii cu aceasta tulburare de ritm, folosind stimularea programata. La majoritatea pacientilor, TV este initiata cu ajutorul unui stimul ventricular precoce, urmat, de regula, de aparitia unei TV sustinute monomorfe, cu aceeasi morfologie ca si aritmia spontana. Semnificatia clinica a TV polimorfe initiate prin stimularea

programata nu este clara, deoarece aplicarea unor stimulari mai agresive (de exemplu, utilizarea a 3 sau 4 extrastimuli) poate induce TV polimorfa sau chiar FV, la unii subiecti normali si la pacienti care nu au avut niciodata tulburari de ritm manifeste clinic. TV sustinuta uniforma poate fi oprita prin stimulare programata sau prin stimulare prin pacemaker rapid, in cel putin 75% din cazuri; restul necesita cardioversie. Capacitatea de a initia si de a opri o TV sustinuta uniforma permite evaluarea eficientei terapiei farmacologice si electrice a acestei aritmii. Testele ce reproduc sistarea TV prin stimulare programata sunt utile in evaluarea eficientei pe termen lung a pacemakerilor antitahicardici in timpul episoadelor paroxistice ale aritmiei. Din pacate, stimularea rapida, cea mai eficienta forma de tratament, poate accelera tahicardia si/sau poate produce FV. De aceea, stimularea antitahicardica este o terapie abila doar daca stimulatorul are si proprietati de defibrilator. Trasaturi clinice Simptomele produse de TV depind de frecventa ventriculara, durata tahicardiei, prezenta si amploarea bolii cardiace de fond. Daca tahicardia este rapida si se asociaza cu disfunctii miocardice severe si boala cerebro-vasculara, aparitia hipotensiunii si a sincopei este frecventa. Totusi, silitatea hemodinamica nu exclude diagnosticul de TV. Pierderea contributiei atriale la umplerea ventriculara, frecventa cardiaca si secventa anormala de activare ventriculara sunt factori importanti ce duc la scaderea debitului cardiac in timpul TV. Prognosticul TV depinde de boala cardiaca de fond. Aparitia TV sustinute in primele 6 saptamani de la debutul unui infarct miocardic acut are un prognostic sever, mortalitatea la 1 an fiind de 75%. Pacientii cu TV nesustinuta aparuta dupa un infarct miocardic au un risc de deces de 3 ori mai mare fata de un grup abil de pacienti fara aceasta aritmie. Totusi, nu a fost silita o relatie de tip cauzaefect intre TV nesustinuta si moartea subita. Pacientii fara boala cardiaca dar care prezinta TV uniforma au un prognostic bun si un risc extrem de mic de moarte subita. TRATAMENTInaintea inceperii tratamentului trebuie facuta o evaluare a raportului risc-beneficiu la fiecare tip de TV. Acest lucru este important, deoarece agentii antiaritmici pot produce sau chiar exacerba aritmia pentru prevenirea careia sunt administrati. In general, pacientii cu TV dar fara o boala cardiaca organica au o evolutie benigna; acesti pacienti cu TV nesustinute, asimptomatice, nu necesita tratament, deoarece acesta nu va influenta prognosticul. Exceptie fac pacientii cu sindrom de QT prelungit congenital. Acesti pacienti au TV polimorfe recurente si o mortalitate crescuta prin moarte subita daca nu sunt tratati. Pacientii cu TV sustinuta in absenta unei boli cardiace necesita de obicei tratament deoarece aritmia produce diverse simptome. Aceste TV pot raspunde la betablocante, verapamil sau agenti din clasa IA sau IC sau clasa III. In cazul pacientilor cu TV si boala cardiaca organica este necesara aplicarea prompta a cardioversiei electrice ( mai jos), daca sunt prezente tulburari hemo-dinamice severe sau daca se edentiaza semne de ischemie, insuficienta cardiaca congestiva sau hipoperfuzie cerebrala. Daca pacientii cu boala cardiaca organica tolereaza bine TV, se poate incerca un tratament medicamentos. Procainamida este probabil cel mai eficient agent in tratamentul de urgenta. Fie ca opreste sau nu tahicardia, acest medicament rareste frecventa ventriculara aproape intotdeauna. Daca pacientul este sil, iar tratamentul medicamentos nu a dus la oprirea tahicardiei, se poate incerca oprirea tahicardiei prin suprasti-mulare cu ajutorul unui cateter plasat la apexul ventriculului drept pe cale endovenoasa. Stimularea programata reprezinta probabil cea mai eficienta metoda de alegere a antiaritmicului cel mai potrit pentru prevenirea TV sustinute, recurente. Dupa ce se demonstreaza ca TV poate fi reprodusa in absenta tratamentului antiaritmic, se studiaza efectul diferitelor antiaritmice si se selecteaza agentul antiaritmic care prene initierea tahicardiei; prevenirea cu succes a aritmiei pe termen lung se poate obtine la 90% din pacienti. Nivelurile antiaritmicului, demonstrate a avea eficienta in laborator, trebuie mentinute in mod cronic. Din pacate prevenirea TV inductibile se estimeaza la aproximativ 50% din cazuri. Folosirea monitorizarii Holter pentru a ghida tratamentul,

desi sustinuta de unii, e putin valoroasa. Stimularea antitahicardica a fost folosita ca o metoda de oprire a tahicardiei care a fost oprita in mod reproductibil prin stimulare in laboratorul de electrofiziologie. Dispozitivele pentru stimularea automata antitahicardica nu se folosesc singure, deoarece stimularea in timpul TV poate accelera tahicardia, convertind o tahicardie sila intr-una insila si poate produce o afectare hemodinamica severa. Totusi, dispozitivele care realizeaza o combinatie intre stimularea antitahicardica si defibrilatorul imil automat (DIA) ( mai jos) asigura o solutie "de rezerva\" in eliminarea aritmiilor insile. Introducerea cateterelor endocardice si a cartografierii intracardiace au dus la elaborarea unor tehnici chirurgicale de tratare a TV. Cartografierea activarii permite identificarea locului de origine al aritmiei. In centrele experimentate in cartografiere, interventiile chirurgicale efectuate pentru eradicarea TV au fost eficiente la majoritatea pacientilor. Desi majoritatea pacientilor cu TV si boala cardiaca ischemica aveau tulburari severe ale functiei ventriculului stang si boala coronariana multivasculara, mortalitatea operatorie a fost intre 8 si 15%. Postoperator, mai mult de 90% dintre supraetuitori au fost controlati fie fara tratament (doua treimi), fie cu tratament antiaritmic (o treime), care a fost ineficient in controlarea acestor ritmuri anterior operatiei.

S-ar putea să vă placă și