Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
de masa, iar cina sa fie cu cel putin 2ore inainte de culcare. Alimente permise pacientului diabetic: - rosii, ardei gras, ciuperci, castraveti, varza, vinete, praz, salata,morcovi, telina, sfecla, ceapa uscata, usturoi; - pepene, lamai, capsuni, cirese, coacaze, nuci; - carne, peste si derivatele lor; - lapte si derivate (branzeturi, smantana, frisca, unt); - oua; - bauturi nealcoolice preparate fara zahar(cu indulcitori). Alimente cu continut glucidic mare, interzise diabeticilor: - zahar, miere, malt; - biscuiti, prajituri preparate cu zahar, bomboane, ciocolata, halva; - smochine, stafide, curmale, prune uscate, struguri, dulceturi,marmelada; Alimente ce trebuie consummate doar dupa cantarire: - paine alba; - paine graham; - cartofi, fasole boabe, mazare boabe; - orez. Pentru un adult tanar cu inaltime de 170 cm si greutate de 70kg, carerealizeaza o activitate fizica medie (consum energetic de 40cal/kg/zi),un exemplu de regim poate fi urmatorul: Dimineata: lapte cu cafea(250 gr.), paine (60 gr.) cu branza de vaci(100 gr.) si ardei gras Gustare: paine(40 gr.) cu unt(20 gr.) si parizer(100 gr.), fructe(100gr.) Dejun: supa limpede de legume cu crutoane (paine 100 gr.), perisoarecu verdeturi si pireu de cartofi(150 gr.), salata verde, paine(60 gr.),compot cu zaharina(100 gr. fructe) Gustare: branza telemea(50 gr.) cu rosii si paine(40 gr.), fructe(100gr.) Cina: salata asortata, paine(40 gr.), budinca de orez cu carne, cremade ou (o cescuta) La culcare: lapte(250 ml.) si paine(20 gr.) Total calorii: 2800/zi Un alt regim in diabetul fara complicatii, de data aceasta insumand 1600calorii este urmatorul (este necesara ajustarea dietei in functie deactivitatea fizica, sex - necesarul caloric zilnic in functie de acesteaspecte a fost prezentat intr-un articol trecut): Dimineata: ceai cu zaharina, paine(20 gr.), branza de vaci(50 gr.) Ora 11.30: iaurt(250 gr.) Ora 15: supa de rosii cu legume, musaca din carne(100 gr.) si cartofi(150gr.), salata de varza, paine(40gr.) Ora 18: gelatina din fructe(100 gr.) si frisca Ora 21: crap la cuptor cu garnitura de morcovi(200 gr.) si rosii, spumade gris(15 gr. gris) cu lapte(250 gr.) si mar ras(200 gr.), paine(40 gr.) Total calorii:1600/zi
Regimul alimentar in diabetul zarahat Dieta este elementul terapeutic primordial, constant intalnit in toate formele de boala. Aproape o treime din diabeticii tip2 nou descoperiti pot fi echilibrati initial numai prin dieta. Dieta pacientului diabetic se apropie cat mai mult de dieta oricarui om sanatos, fiind caracterizata de un aport crescut de fructe si legume si de evitarea consumului exagerat de sare si grasimi animale. O dieta corect stabilita trebuie individualizata in functie de greutatea pacientului si de afectiunile asociate. Astfel, se recomanda o dieta normocalorica la normoponderali , hipocalorica la hiperponderali si hipercalorica la subponderali; glucidele trebuie sa reprezinte 55% din aportul caloric, 30% grasimi, din care 10% mononesaturate ( ulei de masline), 10% polinesaturate (ulei de floarea soarelui, margarina, macrou, sardine, etc), 15% proteine. Astfel, o caracteristica a dietei in diabetul zaharat o reprezinta stabilirea unei cantitati fixe de glucide, cantitate stabilita de medic, ce oscileaza intre 120 si 200 de grame pe zi. Restrictia facuta la glucide se compenseaza caloric cu alte alimente .care nu contin glucide (albumine, grasimi, verdeturi) din care bolnavul poate manca atat cat sa se sature. Pentru a fi sigur ca respecta regimul alimentar, diabeticul este obligat sa cantareasca zilnic alimentele care contin glucide. Orice depasire a prescriptiei medicului la alimentele din aceasta categorie, duce la decompensarea diabetului. Regimul alimentar in diabet este format din doua grupe de alimente, dupa cum urmeaza: A) Alimente care nu contin glucide si nu trebuie cantarite zilnic Carne: vaca, vitel, pasare, miel, mezeluri (parizer, cremwursti, sunca),Peste: proaspat sau conservat ( salau, stiuca, cod, hering, crap, biban, pastrav, etc)Oua: proaspete .Grasimi: unt, untdelemn, margarinaSmantana: proaspataNuci, alune: (4-5 bucati).Bauturi: ceai, cafea, apa minerala. De asemenea vin alb, tuica sau coniac, dar cu moderatie, abuzul fiind daunator oricui si cu atat mai mult diabeticului.Zarzavaturi: rosii, vinete, spanac, ciuperci, ardei gras, varza alba, bame, varza rosie, conopida, castraveti, dovlecei, fasole verde, ridichi, andive, stevie, loboda, papadie, untisor, salata verde (800 - l 000 g). B) Alimente care contin glucide si trebuie socotite si cantarite zilnic pe cantar Fructe proaspete: fragi, capsuni, zmeura, agrise, mure, piersici, mere, cirese timpurii, caise, visine, portocale (fara coaja, gutui, prune nu prea dulci (contin 10% glucide).Lactate: branza de vaci, iaurt (contin 4% glucide) lapte dulce ( 5%glucide)Fainoase: paste fainoase, cartofi, orez sau gris, toate cantarite fierte (contin 20% glucide).Paine: proaspata, indiferent de calitate (contine 50% glucide) - painea va fi impartita pe felii si mese, cat mai exact; mesele se vor repartiza la ore cat mai precise; (dimineata, ora 11, pranz, ora 17 si seara). Ultima masa sub forma unei mici gustari va fi luata la orele 22. Painea prajita va fi cantarita inainte de prajire, deoarece prin deshidratare cresc glucidele;Mamaliga pripita, la fel si fasolea boabe cantarita fiarta (contin 12% glucide). Alimentele cu continut glucidic permise diabeticului se pot inlocui unele cu altele ( in cantitati echivalente). Astfel: 20 g paine ( o felie paine) = 200 ml lapte (o cana ) sau 200 g (iaurt, branza de vaci) = 50 g cartofi (doua linguri) = 50 g orez sau gris fiert = 50 g paste fainoase fierte = 100 g fructe permise = 80 g mamaliga pripita = 100 g morcovi=100 g sfecla rosie= 120g mazare= 150 g fasole verde. Mai precis putem exemplifica cu o foaie de echivalente, frecvent utilizata in stabilirea dietelor in Institutul de Diabet si boli de nutritie N . Paulescu Foaie de echivalenta Continutul in zahar a 20 g paine este egal cu zaharul continut in cantitatile indicate, din alimentele de mai jos. Deci in loc de 20 g de paine se poate lua cantitatea indicata in alimentul corespunzator, asa cum se vede pe lista urmatoare: 20 g paine = 15 g faina de grau20 g paine = 15 g faina de porumb20 g paine = 86 g mamaliga 20 g paine = 18 g macaroane20 g paine = 65 g macaroane fierte20 g paine = 250 g lapte20 g paine = 350 g lapte acru sau iaurt20 g paine = 60 g cartofi20 g paine = 20 g mazare, fasole, linte uscata boabe20 g paine = 70 g mazare, fasole linte fierte20 g paine = 120 g mazare verde30 g paine = 220 g fasole verde20 g paine = 140 g mere, pere10 g paine = 170 g portocale20 g paine = 190 g pepene20 g paine = 195 g fragi (de pamant)20 g paine = 225 g afine20 g paine = 135 g cirese, visine20 g paine = 130 g prune20 g paine = 80 g nuci. Dupa cum se vede, greutatea pastelor fainoase, a grisului si a orezului se socoteste dupa fierbere. Alimentele interzise Diabeticului ii sunt oprite fainurile, biscuitii, castanele, zaharul, ciocolata, bomboanele, prajiturile, rahatul, dulceata, inghetata, berea, vinul dulce, mustul, siropurile, lichiorurile, smochinele, stafidele, curmalele, prunele uscate, perele pergamute. Reguli privitoare la regimul de viata: Dati multa atentie igienei personale, in special pastrati cu strictete curatenia pielii si a gurii. Spalati-va pe dinti dupa fiecare masa si tratati-va eventualele focare dentare.Ingrijiti-va picioarele, prin spalarea lor zilnica cu apa si sapun precum si prin evitare frigului si a incaltamintei necorespunzatoare.Evitati viata, zbuciumata, cu incordare nervoasa permanenta care stanjeneste echilibrarea diabetului.Luati masa mereu la aceleasi ore si respectati orele de somn.Evitati viata sedentara si supraalimentatia care predispun la obezitate. Obezitatea agraveaza diabetul si inlesneste aparitia complicatiilor vasculare.Pentru o mai buna ardere a glucozei va este folositoare o activitate musculara, insa fara eforturi intense. De aceea va recomandam plimbari, mici excursii, gimnastica si sporturi usoare: tenis de masa, ciclism, canotaj, vanatoare, scurte ascensiuni etc. Cu speranta ca aceste informatii va vor fi de folos va doresc multa sanatate si... Pofta buna!
Dac ai deja diabet, nu nseamn c totul e pierdut. Un regim de via corect, i mai ales de alimentaie, poate face minuni. Pe baza recomandrilor fcute de specialiti, revista Men's Health, citat de ziare.com, a alctuit un mic ndrumar al alimentelor extrem de sntoase pentru diabetici, mai ales brbai. Merele n cadrul unui studiu realizat n Finlanda, brbaii care mncau cele mai multe mere sau alte alimente bogate n quercetina aveau o speran de via mai bun dect ceilali, n rndul lor nregistrndu-se mai puine decese cauzate de diabet sau boli de inim. Scorioar O cercetare realizat de Centrul de Cercetare n domeniul Nutriiei, din Beltsville, Maryland, a artat c cei care includeau zilnic n alimentaie i jumtate de linguri de scorioar aveau numai de ctigat, celulele lor fiind mai sensibile la insulin, convertind cu succes zahrul din snge n energie. Dup 40 de zile n care li se administrasera diferite cantiti de scorioar, nu numai c nivelul zahrului din snge se echilibrase, dar s-au observat mbuntiri i n ceea ce privete sntatea inimii. Suc de citrice Studiile au artat c diabeticii tind s aib caren de Vitamina C n organism, aa c citricele bogate n acest nutrient reprezint gustarea perfect. Chiar dac Vitamina C sub form de pilul ar putea prea o alegere mai la ndemn, citricele reprezint o alternativ de dorit, datorit coninutului mare de fibr. Pete Bolile de inim sunt de dou ori mai ntlnite n rndul diabeticilor dect n rndul celor care nu sufer de aceast boal, arat statisticile. Drept urmare, dieta bogat n acizi grai omega 3 - cum ar fi cea care conine colesterol bun, respectiv somon, sardine i macrou - scade colesterolul ru i nivelul trigliceridelor. Alimente bogate n fibre O cercetare realizat la o universitate texana a scos la iveal faptul c cei care i-au crescut cantitatea zilnic de fibre de la 24 la 50 de grame i-au mbuntit considerabil nivelul zahrului din snge. De fapt, o alimentaie bogat n fibre e la fel de eficient ca i anumite medicamente pentru diabet. Dac i se pare obositor s ncerci s calculezi cte fibre conine fiecare aliment, ncearc s incluzi zilnic n diet fructe, legume, orez - mai ales brun -, paste din cereale integrale, pine. Legume De la fasole pn la linte, toate sunt recomandate, putnd fi adugate n supe i salate. i cei care nu au fost diagnosticai cu diabet au de ctigat de pe urma acestor alimente bogate n proteine i fibre, dar srace n grsimi, cu puine calorii, sczndu-i considerabil riscul de diabet i boli de inim. Fibrele ncetinesc eliberarea glucozei n snge, prevenind urcarea i scderea nivelului de zahr n snge, care nrutesc diabetul i dau senzaia de foame. Ceai verde Studiile au artat c inflamaiile cronice, cauzate de alimentele care abund n grsime, de lipsa exerciiului fizic i de o alimentaie din care lipsesc fructele, legumele i grsimile benefice, cresc riscul de crize cardiace i afecteaz capacitatea organimsului de a absorbi zahrul din snge. O soluie simpl este adugarea ceaiului verde n alimentaie sau a sucului de portocale sau de merior. Toate abund n flavonoide, care lupt cu inflamaiile. Nuci Studiile au artat c diabeticii care consum nuci n mod regulat prezint un risc sczut de a se mbolnvi de inim. Nu numai diabeticii au de ctigat de pe urma nucilor, ci i oamenii sntoi. n ambele cazuri, proporia e important: dou linguri de miez ar trebui s fie suficient. Oet Dou linguri de oet nainte de mas te pot ajuta s-i echilibrezi nivelul zahrului din snge, arat un studiu realizat n Arizona. Trei grupe de subieci au luat oet zilnic: oameni sntoi, cu predispoziie mare la diabet i diabetici. nainte de dou mese din zi, voluntarii au luat cte dou linguri de oet obinuit, observndu-se c n cazul diabeticilor nivelul zahrului din snge sczuse cu un sfert, iar n cazul celor cu predispoziie mare la aceast boal, acesta se njumtise.
incipiente, inainte sa afecteze si alte organe, pacientul poate sa-si continue viata in mod normal, respectand cateva reguli de dieta si exercitii fizice menite sa tina nivelul glicemiei sub control.
smbt, 9 mai 2009 Regim alimentar echilibrat pentru suferinzii de diabet de tip 2 Recomandrile Asociatiei Americane de Diabet: Toat lumea ar trebui s mnnce mai multe cereale, fructe i legume i mai puine grasimi saturate. Se permite o cantitate moderat de grsimi, cu condiia s fie grsimi sntoase, nesaturate. Dac avei diabet zaharat i mai vreti si sa slabiti, nu alegeti diete drastice, cum sunt cele low-carb. Alegeti modificri acceptabile pe termen lung. Se spune ca diabetul zaharat este o boal cardiovascular; persoanele cu diabet zaharat sufer i mor de boli de inim i circuatie. Este cel mai important s ne concentram pe controlul tensiunii arteriale i al lipidelor din snge, n special LDL. Ce este prediabetul ? Prediabetul este o etap n care o persoana are glicemie mai mare dect n mod normal, dar nu suficient de ridicata pentru a se pune diagnosticul de diabet zaharat. Diagnosticul de prediabet indica faptul ca va indreptati spre diabetul de tip 2. Dac nu se iau msuri, sunt sanse de 70% anse de a dezvolta diabetul de tip 2.Cum putem preveni acest lucrur? Se impune o mic scdere n greutate - de 5% 7% din greutatea corpului, asociata cu activitate fizic zilnica, dupa puteri. Acestea doua ajuta la amanarea a instalarii bolii.
Care este relaia dintre supraponderali i diabet zaharat de tip 2? Este o relaie direct - 80% dintre persoanele cu diabet zaharat de tip 2 sunt supraponderali. Excesul de greutate duce la rezistena la insulin, rezistena la insulin duce la creterea tensiunii arteriale, a nivelului lipidelor din snge, a diabetului.
Despre dieta
Persoanele cu diabet zaharat se pot bucura de unele dulciuri. E o idee invechita c sunt interzise. Glucidele pot ridica nivelul de glucoz, dar acelasi efecet il are o cantitate egala de amidon. Cat alcool se poate bea: femeile - o butur pe zi, brbaii - doua. Depinde si de ce medicamente se iau si de starea general de sntate. Unele medicamente pot crete riscul de hipoglicemie daca ai but alcool. Activitatea fizic este esenial pentru persoanele cu diabet zaharat de tip 2 i prediabet. El ajut la normalizarea tensiunii arteriale i la creterea nivelului de HDL (colesterol bun), glicemia scade, ca i rezistena la insulin. Miscarea se ncepe .......cu pai mici. Mersul pe jos, zilnic, macar 30 de minute. Cu ct este mai mare procentul de muchi i mai mic cel de grsime, cu att veti fi mai sanatosi.
Incepe cu autoanaliza: ce mnnci i ct de multa activitate fizica faci? Stabiliti-va mici schimbari. Nu va puteti schimba via dintr-o dat. Nu vom mai manca dulciuri de cateva ori pe sptmn, dar o ngheat sau alt desert le putem manca in week end. Ceea ce ne motiveaz e dorinade a fi sanatosi.