Algebra II

A Probleme grele
B Probleme medii
C Probleme uşoare
D True / False

D 36 λ = 3 este una din valorile proprii ale transformarii liniare T(x, y)=(3x+y, x+3y). F
(1,1) si (1,0) formeaza un sistem liniar independent pentru că

C 43 a. pentru orice numere reale a,b avem ca (0,0)=a(1,1)+b(1,0) c

b. exista numere reale a,b asa ca (0,0)=a(1,1)+b(1,0)
c. daca (0,0)=a(1,1)+b(1,0) pentru doua numere reale a,b atunci a=b=0
d. nu exista numere reale a,b asa ca (0,0)=a(1,1)+b(1,0)
(1,2) este combinatie liniara de (1,1) si (1,0) pentru ca

C 42 a. pentru orice numere reale a,b avem ca (1,2)=a(1,1)+b(1,0) b

b. exista numere reale a,b asa ca (1,2)=a(1,1)+b(1,0)
c. daca (1,2)=a(1,1)+b(1,0) atunci a=b =0
d. nu exista numere reale a,b asa ca (1,2)=a(1,1)+b(1,0)
D 35 1, 2 si 3 sunt valorile proprii ale transformarii liniare T(x, y, z)=(3x, 2x-y, x-y+z). F
D 34 1, 2 şi 3 sunt valorile proprii ale transformarii liniare T(x, y, z)=(2x, x+3y, 3x+y+z). T
3 3
Aflati coordonatele vectorului x = (1,1,1) , x ∈ ℜ in baza canonica din spatiul ℜ

C 36 a
a. 1,1,1 c. 2,2,2
b. 1,2,2 d. 1,0,1
3
Aflati coordonatele vectorului x = (1,1,1) , x ∈ ℜ in baza
B = {ν 1 = ( 2, 2, −1) ,ν 2 = ( 2, −1, 2 ) ,ν 3 = ( −1, 2, 2 )} din spatiul ℜ3
C 37 b

a. -1/3,-1/3,-1/3 c. 2/3,1/3,2/3
b. 1/3,1/3,1/3 d. -1/6,1/3,1/3

Care dintre urmatoarele valori pentru parametrii a si b reali fac ca matricea de mai jos
sa nu aiba rangul 3:
 a 1 2 4
 
 1 b 2 3
 1 2b 2 4 
C 92   b

a. a = 1, b = 0 c. a = b =1
1
b. a = 1, b = d. a = 0, b = 1
2

1/29
 Care este rangul matricii:
 −1 2 1 0 2
 
 −2 4 2 2 0
c
C 94  −3 6 3 2 2 d
 
 −5 12 6 4 4

a. 1 b. 2 c. 3 d. 4 e. 5
Care este rangul matricii:
1 3 0 3 8 
 
 0 0 12 16 9 
 1 3 2 1 −1
C 95   c
 1 3 −2 5 17 
 4 12 6 6 5 
 

a. 1 b. 2 c. 3 d. 4 e. 5
Care valoare a parametrului real λ face ca sistemul de mai jos sa aiba solutii nenule:
x + y + z + t = 0

 x + (1 + λ ) y + z + t = 0

C 99 x + y + (2 + λ ) z + t = 0 c
 x + y + z + (3 + λ ) t = 0


a. λ = 2 b. λ=1 c. λ = −2 d. λ = −3
Cat este 2(1,1)+3(0,1)?
C 44 c
a. (2,4) c. (2,5)
b. (3,4) d. (3,5)
2
Câte subspaţii vectoriale are R ?
B 15 d
a. 1 c. niciunul
b. 2 d. o infinitate
3
Câte subspaţii vectoriale are R ?
B 16 d
a. 1 c. niciunul
b. 3 d. o infinitate

Considerăm expresiile f ( x ) = 1 + cos x , g ( x ) = 1 + sin x , h ( x ) = 1 − sin x , elementele

 f (a) g (a) h (a)

 
a, b, c ∈ R şi matricea A =  f ( b ) g ( b ) h ( b )  . Determinantul matricei A este egal cu
A 17 b
 f (c) g (c) h (c) 
 

a. -1 c. 1
b. 0 d. 10
4 2
Daca f :
→
, f ( x1 , x2 , x3 , x4 ) = ( 2 x1 − x2 − x3 , x1 + 3 x2 + x4 ) , atunci f este o aplicatie
D 26 T
liniara de
– spatii vectoriale.

2/29
  z w  
D 22 Daca N =   z , w ∈   ⊂ M 2 (  ) , atunci nu este un
– subspatiu al M 2 (  ) . F
 − w z  
Dacă V este un K − spaţiu vectorial, aplicaţia identică, 1V : V → V ,1V ( x ) = x nu este transformare
D 13 F
liniară.

Dacă V este un K – spaţiu vectorial de dimensiune n ≥ 1 , atunci V  K .

n
D 18 T

Dacă V şi V ′ sunt două spaţii vectoriale peste corpul K , aplicaţia

D 12 0 : V → V ′, 0 ( x ) = θ ′, ∀x ∈ V , F
unde θ ′ este vectorul zero a lui V ′ nu este transformare liniară de la V la V ′ .
Dacă A este o matrice cu 3 linii şi trei coloane cu toate elementele egale cu 1 sau -1 , iar D=det(A) care din
următoarele afirmaţii este adevărată?
A 12 b
a. D este divizibil cu 3 c. D este divizibil cu 5
b. D este divizibil cu 4 d. D este divizibil cu 6
Determinati a real astfel încât matricea de mai jos sa nu fie inversabila:
 2 −1 0 
 
 a 1 3
C 93  1 0 2 d
  a

1 3 2 1
a. a= b. a= c. a= d. a=−
2 4 3 2
Determinati parametrii a si b reali astfel încât matricea de mai jos sa aiba rangul 2:
 a 1 2 4
 
 1 b 2 3
C 91  1 2b 2 4  a
 
1
a. a = 1, b = c. a = 0, b = 1
2
b. a = 1, b = 1 d. a=b=0
Determinati x ∈ R astfel încât sistemul de mai jos sa fie compatibil:
a + b + 3c + d = 4

3a + b − 4c − d = 3
C 84 a − b − 4c − 3d = x E


a. x=0 b. x = −3 c. x=5 d. x = −5 e. x=7

1 x x
Ecuatia x 1 x = 0 are solutiile
x x 1
C 89 1 c
a. x1 = x2 = x3 = 1 c. x1 = x2 = 1, x3 = −
2
1 1
b. x1 = 1, x2 = , x3 = 2 d. x1 = x2 = 1, x3 =
2 2

3/29
 1 x x
Ecuatia x 1 x = 0 are solutiile
x x 1
C 90 1 c
a. x1 = x2 = x3 = 1 c. x1 = x2 = 1, x3 = −
2
1 1
b. x1 = 1, x2 = , x3 = 2 d. x1 = x2 = 1, x3 =
2 2
 2 a + b + c + 2 d + 2e = 2

D 40 Este sistemul  a + 2b + c − d + e = 4 compatibil? T
2a + 2b + c + 3d + e = −2

3 3
Fie f : R → R , f ( x, y, z ) = ( x − y + z, y + z, x − z ) . Suma elementelor matricii lui f în baza
canonică este
C 8 c
a. 1 c. 3
b. 2 d. 4
4 2
Fie f : R → R , f ( x, y , z , t ) = ( 2 x − y − z , x + 3 y + t ) .Câte elemente are o bază a subspaţiului
vectorial Kerf ?
C 6 b
a. 1 c. 3
b. 2 d. 4
4 2
Fie f : R → R , f ( x, y , z , t ) = ( 2 x − y − z , x + 3 y + t ) .Câte elemente are o bază a subspaţiului
vectorial Im f ?
C 7 b
a. 1 c. 3
b. 2 d. 4

  a+b+e = 0 
  
 5 a − c + d + e = 0  5
D 37 Fie L = ( a, b, c, d , e ) ∈
  Atunci L este subspatiu vectorial al lui
T
  2 a − e = 0 
  3a − c + d = o 


Fie {
V =

= { f f :
→
} , X = f ∈ V f ( − x ) = f ( x ) , ∀x ∈
si }
D 8 { }
Y = f ∈ V f ( − x ) = − f ( x ) , ∀x ∈
. Atunci X si Y sunt subspaţii vectoriale ale
− spaţiului T

vectorial V =

si V = X ⊕ Y .
Fie V şi V ′ două K – spaţii vectoriale şi f : V → V ′ o transformare liniară. Avem:
D 14 T
f (θ ) = θ ′, f ( − x ) = − f ( x ) , oricare ar fi x ∈ V .

Fie V şi V ′ două K – spaţii vectoriale şi f : V → V ′ o transformare liniară. Avem:

def def
D 15 { }
Ker ( f ) = x ∈ V f ( x ) = θ ′ nu este subspaţiu al lui V , iar Im ( f ) = { f ( x ) x ∈ V } este F

subspaţiu al lui V.

Fie V şi V ′ două K – spaţii vectoriale şi f : V → V ′ o transformare liniară de la V la V ′ .

D 17 T
Dacă , dim K V = n < ∞ , atunci dim K ( Ker ( f ) ) + dim K ( Im ( f ) ) = n = dim K V .

4/29
 Fie V şi V ′ două K – spaţii vectoriale şi f : V → V ′ o transformare liniară. Avem:
D 16 T
f este aplicaţie injectivă dacă şi numai dacă Ker ( f ) = O = {θ } .

D 6
{ n
}
Fie V =
şi N = x ∈
x = ( x1 ,..., xn −1 , 0 ) . Atunci N este un subspaţiu vectorial al
n

T
n

– spaţiului vectorial V =
.
Fie V un spaţiu vectorial nenul de dimensiune finită şi u1 , u2 ,..., un un sistem finit de generatori pentru
D 10 T
V . Atunci există o bază B a lui V astfel incat B ⊆ {u1 , u2 ,..., un } .

D 7
{ n
}
Fie V =
, n ≥ 2 şi N = x ∈
x = ( x1 , x2 ,..., xn ) , 2 x1 = x2 . Atunci N este subspaţiu
n

T
n
vectorial al lui
.
3 3
Fie T :
→
, T ( x ) = ( x1 − x2 , x3 , − x3 ) , atunci

C 59 a
a. ker T = {( a, a, 0 ) a ∈
} c. ker T = {( a, a, a ) a ∈
}
b. ker T = {(1, a, 0 ) a ∈
} d. ker T = {( a,1, 0 ) a ∈
}
3 3
Fie T :
→
, T ( x ) = ( x1 − x2 , x3 , − x3 ) , atunci

C 60 a
a. dim ker T = 1 c. dim ker T = 3
b. dim ker T = 2 d. alt raspuns
3 3
Fie T :
→
, T ( x ) = ( x1 − x2 , x3 , − x3 ) , atunci

C 61 b
a. dim Im T = 1 c. dim Im T = 3
b. dim Im T = 2 d. alt raspuns
3 3
Fie T :
→
, T ( x ) = ( x1 − x2 , x3 , − x3 ) , atunci

C 62 a
a. Im T = {( a, b, −b ) a, b ∈
} c. Im T = {( −a, b, −b ) a, b ∈
}
b. Im T = {( a, b, b ) a, b ∈
} d. alt raspuns

3 3
Fie T :
→
, T ( x ) = ( x1 − x2 , x3 , − x3 ) , atunci o baza pentru ImT o constituie

C 63 a
a. {e = (1, 0, 0 ) , e = ( 0,1, −1)}
2 3 c. {e = (1, 0, 0 ) , e = ( 0,1, 0 )}
2 3

b. {e = (1, 0, 0 ) , e = ( 0,1,1)}
2 3 d. alt raspuns

2 2
Fie f : R → R , f ( x, y ) = ( 2 x + ay, bx + y ) , a, b ∈  , şi c ∈ R astfel încat f  f = cf . Suma
a + b + c este
A 1 c
a. 2 c. 6
b. 4 d. 8

5/29
  a + b + e = 0 
  
 5 a − c + d + e = 0 
Fie L = ( a, b, c, d , e ) ∈ R  .
  2a − e = 0 
C 75  3a − c + d = 0  b
 

a. Dimensiunea lui L este 1 d. Dimensiunea lui L este 4

b. Dimensiunea lui L este 2 e. L nu e subspatiu vectorial al lui R5
c. Dimensiunea lui L este 3

D 23
Fie L = {( x, y ) ∈
2
x = y} . Atunci L este subspatiu vectorial al spatiului (
2 , +,.) peste corpul
T
numerelor reale.

 a b 
Fie L =  A ∈ M 2 (
) A =   , b + d = 0, a, b, c, d ∈
 . Atunci L este subspatiu vectorial al
D 24  c d  T

( )
spatiului M 2 (
) , +,. peste corpul numerelor reale.

3 2
D 25 Fie f :
→
, f ( x, y, z ) = ( 2 x + y − z ,3 x + 2 y + 4 z ) . Atunci f nu este aplicatie liniara. F

D 20
{
Fie V = f ∈
X [ ] }
f = a + bX + cX 2 cu a, b, c ∈
. Atunci V nu este spaţiu vectorial în raport
F
cu operaţia de adunare a polinoamelor şi de înmulţire a polinoamelor cu scalari α ∈
.
3
Fie ν 1 ,ν 2 ,ν 3 ∈
, ν 1 = (1,1, 0 ) , ν 2 = ( 0,1,1) , ν 3 = (1, 0,1) . Avem ind K (ν 1 ,ν 2 ,ν 3 ) în
- spatiul
D 4 T
3
vectorial
.

 −4 0 2 
 
Fie A = 0 1 0 ∈ M 3 (  ) . Matricea Jordan J A asemenea cu A este:
 
 5 1 3
 
C 105 b
 −1 0 0   −2 0 0   −1 0 0 
     
a.
 0 2 1 b.
 0 1 1 c.
 0 1 1
 0 0 2  0 0 1  0 0 1
     

 2 −1 −1 
 
Fie A = −1 2 −1 ∈ M 3 (  ) . Matricea Jordan J A , A ≈ J A este:
 
 −1 −1 2 
 
C 106 a
0 0 0 1 0 0 3 0 0
     
a.
0 3 0 b.
0 3 0 c.
0 1 0
0 0 3 0 0 3 0 0 1
     

[ ] ˆ X + X + 2ˆ X + 4,
Fie f , g ∈ Z 5 X , f = 3 ˆ g = 2ˆ X + 3ˆ X + 1ˆ . Restul împărţirii polinomului
5 3 3 2
f la
polinomul g este
C 22 c

a. 2̂ b. 3̂X c. 3ˆ X + 2ˆ

6/29
 4 2
Fie f : R → R , f ( x, y , z , t ) = ( 2 x − y − z , x + 3 y + t ) . Suma elementelor matricii lui f în baza
canonică este
C 5 b
a. 2 c. 6
b. 5 d. 8
2 2
Fie f : R → R , f ( x, y ) = ( 2 x + y ,3 x + y ) . Suma elementelor matricii lui f în baza canonică este
C 4 d
a. 1 c. 5
b. 3 d. 7

Fie A o matrice cu coeficienti complecsi. Aratati ca, daca exista k ≥ 2 astfel incat A = 0 , atunci matricea
k

este inversabila si avem

A 2 −1 −1 a
a. ( I − A) = I + A + A2 + ... + Ak −1 c. ( I − A) = A + A2 + ... + Ak −1
−1
b. ( I − A) = I + A2 + ... + Ak −1 d. alt raspuns

Fie A, B, C matrice astfel încât AB = AC. Se considera afirmatiile:

C 96 a. B = C daca A e inversabila b
b. B = C totdeauna
c. B nu este egala cu C niciodata
Fie L = {(a,b,c,d) ∈ R4 | a+2b+2c+5d = 0} si S = {(a,b,c,d) ∈ R4 | -a+b-2d = 0} subspatii vectoriale ale lui
R4. Atunci dimR(L ∩ S) este egala cu:
C 76 b
a. 1 c. 3
b. 2 d. 4
Fie L = {(a,b,c,d) ∈ R4 | a+2b+2c+5d = 0} si S = {(a,b,c,d) ∈ R4 | -a+b-2d = 0} subspatii vectoriale ale lui
R4. Atunci dimR(L + S) este egala cu:
C 77 d
a. 1 c. 3
b. 2 d. 4

 x 1 1
 
Fie maticea A = 1
 x 1  , a ∈ R . Câte rădăcini reale are ecuaţia det ( A ) = 0 ?
 4a 2 −5a 4 x 
A 16  a?

a. 1 c. 3
b. 2 d. 4

 x y 2
Fie matricea X =   , x, y ∈ R+ astfel încât X − 4 X + 13I 2 = 02 . Valoarea sumei x + y este
−y x
B 32 c
a. 3 c. 5
b. 4 d. 6

 2 2 3
 
Fie matricea A = 1 −1 0 , a ∈ R . a pentru care rangul matricii A este 2 este
 
 −1 2 a 
C 9   c

a. 0,25 c. 0,75
b. 0,5 d. 1

7/29
  2 2 3
 
Fie matricea A = 1 −1 0 , a ∈ R . a pentru care matricea este inversabilă este
 
B 2  −1 2 a  c
 
a. 0 c. 0,75
b. 0,5 d. 1

a 1 2 2 2
Fie matricea A =   , a, b ∈ R . Calculaţi a + b astfel încât ( A − I 2 ) = 02
 b 0
A 5 d
a. 2 c. 4
b. 3 d. 5

 a 0 *
Fie matricea A=  . Daca A este matricea adjuncta a matricei A, sa se arate ca
b 1

* n n n n
B 4 a. ( A ⋅ A ) = ( A ⋅ A) *
= An ( A* ) = ( A* ) An , n ∈  a
* n n n n
b. ( A ⋅ A ) = ( A ⋅ A) *
= An −1 ( A* ) = ( A* ) An −1 , n ∈ 
* n n n +1 n +1
c. ( A ⋅ A ) = ( A ⋅ A) *
= An ( A* ) = ( A* ) An , n ∈ 

2 1 2 2003
Fie matricea A=  . Determinantul matricei X = A + A + ... + A este
 −3 −1 
B 23 b
a. 0 c. 2003
b. 1 d. 2007

1 0 0
  2 2004
Fie matricea A = 1 −1 0 . Determinantul matricei X = A + A + ... + A este
 
B 21 0 0 1 a
 
a. 0 c. 2004
b. 1 d. 2007

 3 0 8
 
Fie matricea 3 −1 6 . Determinati PA ( λ )
 
 −2 0 −5 
B 13   a?
3 2
a. − ( λ + 1) c. − ( λ + 1)
3 3
b. ( λ + 1) d. − ( λ − 1)

8/29
  3 0 8
 
Fie matricea 3 −1 6 . Determinati matricea Jordan
 
 −2 0 −5 
 

 −1 0 0   −1 0 0 
B 14     b
a.
 0 −1 0  c.
 0 −1 0 
 0 1 −1  0 0 0
   
 −1 0 0  0 0 0 
   
b.
 0 −1 0  d.
 0 −1 0 
 0 0 −1  0 1 −1
   

8 9 9
 
Fie matricea A = −3 −2 5 . Matricea Jordan J A astfel încât A ≈ J A este:
 
 3 4 −3 
 
C 103 a
 −1 0 0   −2 0 0   −1 0 0 
     
a.
 0 2 1 b.
 0 2 1 c.
 0 1 1
 0 0 2  0 0 2  0 0 1
     

 4 6 0
 
Fie matricea −3 −5 0 . Matricei Jordan asociată matricei A este
 
 −3 −6 1 
 
 −2 0 0   −2 1 1 
   
B 10 a.  0 1 0  c.
 0 1 0 a
 0 0 1  1 0 1
   
 −2 1 0   −2 0 0 
   
b.
 0 1 0 d.
 1 1 0
 1 0 1  1 1 1
   

8 9 9
 
Fie matricea A = −3 −2 5 . Polinomul caracteristic al lui A este:
 
 3 4 −3 
 
C 104 c

a. X 3 − 6X + 4 c. X 3 − 3X 2 + 4
b. X 3 − 6X 2 + 4 d. X 3 − 6 X 2 + 3X + 4

9/29
  1ˆ 2ˆ −1ˆ 1ˆ 
 
Fie matricea A =  2ˆ αˆ 1ˆ −1ˆ  ∈ M 3,2 ( Z 5 ) . Rangul matricei A este 2 daca
 
A 20  0ˆ 2ˆ 3ˆ 2ˆ  b?


a. α = 1̂ b. α = 0̂ c. α = 3̂
 1ˆ 2ˆ −1ˆ 1ˆ 
 
Fie matricea A =  2ˆ αˆ 1ˆ −1ˆ  ∈ M 3,2 ( Z 5 ) . Rangul matricei A este 3 daca
ˆ ˆ 
A 21 0 2
 3ˆ 2ˆ  a

a. α ≠ 1̂ b. α ≠ 0̂ c. α ≠ 3̂
3 2 1
 
Fie matricea A = 6 4 2 . Rangul matricei este
 
9 6 3
C 29   b

a. 0 c. 2
b. 1 d. 3

 2ˆ 0ˆ αˆ 
 
Fie matricea A =  1ˆ 1ˆ 0ˆ  ∈ M ( Z ) . Sa se determine α ∈ Z astfel incat matricea A sa fie
3 3 3
ˆ 
 0 αˆ 1ˆ  b
A 22  
inversabila

a. α = 1̂ b. α = 0̂ c. α = 2̂
 1 1 1
  10
Fie matricea A = 0 1 1 . Suma elementelor matricei A este
 
 0 0 1
B 33   c

a. 0 c. 78
b. 18 d. 98

1 i *
Fie matricea A =   . Suma elementelor matricei A este
B 3  −i 0  b
a. 0 c. i
b. 1 d. -i

 8 4
Fie matricea A =   . Suma elementelor matricei Jordan asociată matricei A este
 −4 0 
B 5 c
a. 8 c. 9
b. 11 d. 14

10/29
 1 2 0
 
Fie matricea A = 0 2 0  . Suma elementelor matricei Jordan asociată matricei A este

 −2 −2 −1
B 6   a

a. 2 c. 7
b. 9 d. 11

 4 6 0
 
Fie matricea −3 −5 0 . Suma elementelor matricei Jordan asociată matricei A este
 
B 9  −3 −6 1  a
 
a. 0 c. -4
b. 4 d. 8

 9 22 −6 
 
Fie matricea −1 −4 1 . Suma elementelor matricei Jordan asociată matricei A este
 
B 11  8 16 −5  d
 
a. 6 c. 7
b. 8 d. 0

 1 −1 2 
 
Fie matricea 3 −3 6 . Suma elementelor matricei Jordan asociată matricei A este
 
B 12  2 −2 4  a
 
a. 2 c. 7
b. 6 d. 8

1 1
Fie matricea A =   . Suma elementelor matricei Jordan asociată matricei A este
 −1 −1
C 25 c
a. -2 c. 1
b. 0 d. 2

x− p q r 
 
Fie matricea A =
 r x− p q  , p, q, r ∈ R . Suma pătratelor radacinilor ecuaţiei
 q r x − p 

A 4 det ( A ) = 0 este a

a. 6qr + 3 p 2 c. 0
b. 3 pq d. p+q

1 2
Fie matricea A =   . Suma valorilor proprii asociate matricei A este
 2 4
C 20 d

a. 2 c. 4
b. 3 d. 5

11/29
 1 0 0
 
Fie matricea A = 0 0 0 . Suma valorilor proprii asociate matricei A este
 
2 2 1
C 21   d

a. -1 c. 1
b. 0 d. 2

1 5
Fie matricea A =   . Suma valorilor proprii asociate matricei A este
0 0 d?
C 23
c
a. -1 c. 1
b. 0 d. 2

 2 −1 −1
 
Fie matricea A = −1 2 −1 . Suma valorilor proprii asociate matricei A este
 
 −1 −1 2 
C 24   d

a. 0 c. 2
b. 1 d. 6

 0 −a 
Fie matricea A =   , a ≠ 0 . Suma valorilor proprii asociate matricei A este
a 0 
C 32 a
a. 0 c. 5
b. 4 d. 7

a b 2
Fie matricea A =   , a, b, c, d ∈ R . Valoarea expresiei A − ( a + d ) A + ( ad − bc ) I 2 este
 c d 
A 18 b

a. -1 c. 1
b. 0 d. 3

 0 −a 
Fie matricea A =   , a ≠ 0 . Valorile proprii asociate matricei A sunt
a 0 
C 33 a
a. λ1 = ai, λ2 = −ai c. λ1 = ai, λ2 = −a
b. λ1 = ai, λ2 = ai d. alt raspuns

 0 −a 
Fie matricea A =   , a ≠ 0 . Vectorii proprii asociati valorilor proprii ale matricei A sunt
a 0 

a. λ1 = −ai,ν = (α , iα ) , α ≠ 0 c. λ1 = ai,ν = ( −α , −iα ) , α ≠ 0

C 34 d
λ2 = ai, nu are vectori proprii λ2 = −ai, nu are vectori proprii
b. λ1 = ai,ν = ( −α , iα ) , α ≠ 0 d. alt raspuns

λ2 = −ai, nu are vectori proprii

12/29
 1 0 0
  −1
Fie matricea A = 1 −1 0 .Suma elementelor matricei A este
  d
B 22 0 0 1 a
 
a. 0 c. -1
b. 1 d. 2

Fie En matricea patratica de ordinul n ale carei elemente sunt toate egale cu 1. Sa se arate ca I n − En este
inversabila si avem (unde In este matricea unitate de ordinul n)
−1 1 −1 1
A 11 a. ( I n − En ) = In −
En c. ( I n − En ) = In − En a
n −1 2n + 1
−1 1
b. ( I n − En ) = I n + En d. alt raspuns
n −1
 2 2
 şi n ∈ N , n > 1 . Atunci det ( I 2 + A ) este
* n
Fie matricea A = 
B 24  −2 −2  b
a. 0 c. -1
b. 1 d. 10

a 0 a
  *
Fie matricea A = 0 0 0 , a ∈ R şi a este un numar real nenul. Sa se determine a astfel incat
 
a 0 a
 
n
egalitatea A = A sa aiba loc pentru un anumit numar natural n.

1
a. a = , daca n ∈ * si in plus c. a = −1, daca n ∈ * si in plus c?
A 19 2
a
1
a = − , daca n este impar a = 1, daca n este impar
2

b. a = 1, daca n ∈ * si in plus
1
a = − , daca n este impar
2
1 1 2 2004 2005
Fie matricea A =   şi matricea X = A + A + ... + A − A . Care din următoarele afirmaţii
 2 2 
este adevărată ?
B 25 c
a. X are si elementestrict pozitive si c. X are toate elementele strict negative
elemente strict negative

b. X are toate elementele strict pozitive

a b c
 
Fie matricea A = b c a unde a,b,c sunt rădăcinile ecuaţiei
 
c a b
 
A 13 3 2
a
X − 2 X + 2 X + 17 = 0 . Determinantul matricei A este

a. 4 c. 3
b. -4 d. -3

13/29
 a b c
 
Fie matricea A = b c a unde a,b,c sunt rădăcinile ecuaţiei
 
c a b
 
A 14 mX + X + ( m − 1) X + 3 = 0, m ∈ R* .
3 2
c
Notăm D ( m ) determinantul matricei A. Atunci lim mD ( m ) este
m →∞

a. -1 c. -3
b. 1 d. 3

 α1 0 0 0 0 
 
 0 α2 0 0 0 
Fie matricea urmatoare, de ordin n, este inversabila daca
     
 
A 6  0 0 0 0 αn  a

a. α i ≠ 0, i = 1, n c. α i ≠ 1, i = 1, n
b. α i = 0, i = 1, n d. alt raspuns

 0 0 0 0 α1 
 
 0 0 0 α2 0 
Fie matricea urmatoare, de ordin n, este inversabila daca
     
 
A 7 αn 0 0 0 0  a

a. α i ≠ 0, i = 1, n c. α i ≠ 1, i = 1, n
b. α i = 0, i = 1, n d. alt raspuns

3 2 1 1
   
Fie matricile A = 6 4 2 , X = 2 , Y = ( 3, 2,1) . Suma elementelor matricei S = A − XY este
   
9 6 3  3
C 30     a

a. 0 c. -1
b. 1 d. 2

1 0 0 0 1 0
   
Fie matricile A = 0 1 0 şi B = 0 0 0 . Notăm cu n cel mai mic număr natural nenul pentru
   
0 0 0 1 0 0
   
C 27 n a
care ( AB ) = 03 . Atunci n este

a. 2 c. 4
b. 3 d. 5

14/29
 1 0 0 0 1 0
   
Fie matricile A = 0 1 0 şi B = 0 0 0 . Notăm cu p cel mai mic număr natural nenul pentru
   
0 0 0 1 0 0
   
C 28 n b
care ( BA) = 03 . Atunci p este

a. 2 c. 4
b. 3 d. 5

Fie A∈ M n (  ) o matrice. Daca x este un vector propriu, atunci se considera afirmatiile:

1. x e vector propriu al matricii A-1 (daca exista)
2. x e vector propriu al matricii A2
3. x e vector propriu al matricii Ak , k numar natural.
C 102 Alegeti varianta corecta: E

a. 1 e adevarata, 2 si 3 sunt false d. 1, 2 si 3 sunt false

b. 2 si 3 sunt adevarate, 1 e falsa e. 1, 2 si 3 sunt adevarate
c. 1 si 2 sunt adevarate, 3 e falsa
5 4 3
Fie polinomul f = X + 15 X + 20 X − 40 X + 35 . Care din următoarele afirmaţii este adevarată?

C 18 a. polinomul are rădăcini întregi c. polinomul nu are rădăcini raţionale c

b. polinomul are rădăcini raţionale

3
Fie polinomul f = X − X + 1 . Care din următoarele afirmaţii este adevarată?

C 19 a. polinomul are rădăcini întregi c. polinomul are radăcini raţionale b

b. polinomul nu are rădăcini întregi

Fie V = M 2 ( R ) si A ∈ V o matrice fixată. Fie fucnţia f : V → V , f ( X ) = A X − X A . Care din

T T

următoarele afirmaţii este adevărată?

A 15 a
a. f este morfism de spatii vectoriale c. f este izomorfism de spatii vectoriale
b. f nu este morfism de spatii vectoriale pentru orice matrice A

 − a + 3b = 0 
Fie L = {( a, b, c ) ∈ R a + 2b − xc = 0} si S = ( a, b, c ) ∈ R 3 
3
 doua subspatii
 2a + xb + 3c = 0 
vectoriale ale lui R3. Sa se afle x ∈ R astfel incat suma L + S sa fie directa.
C 82 b

a. nu exista nici un x care sa verifice cerinta c. doar x=1 verifica conditia

b. x este orice numar real d. doar x ∈ {1,2,3} verifica conditia

x + y + z + t = 1

Fie sistemul  y + z + t = 0 şi A matricea sistemului. Suma elementelor matricei I 3 A este
z + t = 0
C 26  c

a. 1 c. 9
b. 3 d. 12

15/29
 x + y + z + t = 1

Fie sistemul  y + z + t = 0 şi A matricea sitemului. Câte soluţii are ecuaţia AX = I 3 ?
d
B 19 z + t = 0 a

a. una c. niciuna
b. douã d. o infinitate

a − 2b − 2c − 2d − e = 0

Fie sistemul  a − b − c − 3d + e = 1 . Care din următoarele afirmaţii este adevărată ?
a + b − 5c − d + 7e = 2

A 24 c

a. sistemul este incompatibil c. sistemul are o infinitate de soluţii

b. sistemul are o soluţie unică

x + y + z + t = 1

Fie sistemul  y + z + t = 0 şi A matricea sistemului. Câte soluţii are ecuaţia XA = I 3 ?
B 20 z + t = 0 c

a. una c. niciuna
b. douã d. o infinitate

Fie spatiul vectorial V = {( a , a ,..., a ) a

1 2 n 1 = an } . Determinati dim K n V
C 64 ?
a. n-1 c. n+1
b. n d. n-2

Fie spatiul vectorial V = { A ∈ M 2 (
) TrA = 0} . O baza a acestui spatiu este

 1 0   1 1  1 0    1 0   1 −1 1 0  
a.  , ,  c.  , , 
C 65  0 −1  0 0  1 0    0 −1  0 0  1 0   ?

 1 0   −1 −1  1 0    1 0   1 1   −1 0  
b.  , ,  d.  , , 
 0 −1   0 0  1 0    0 −1   0 0   −1 0  

Fie spatiul vectorial { }

V = f ∈ R [T ] f (T ) = f ( −T ) . O baza a acestui spatiu este

n n
C 66 a. {1, T 2
, T 4 ,..., T 2 k } , k ≤
2
c. {T , T 2
, T 4 ,..., T 2 k } , k ≤
2
a

n n
b. {1, T , T 3
,..., T k } , k ≤
2
d. {1, T , T 5
,..., T k +1} , k ≤
2

Fie spatiul vectorial V = f ∈ R T { [ ] f (T ) = − f ( −T )} . O baza a acestui spatiu este

C 67 a
a. {T , T , T ,..., T }
3 5 2 k +1
c. {T , T , T ,..., T }
2 4 2k

b. {1, T , T ,..., T }
3 k
d. {1, T , T ,..., T }
5 k +1

16/29
 Fie spatiul vectorial Vn = multimea polinoamelor cu coeficienti complecsi. Determinati dim  Vn

C 68 a?
a. n+1 c. n-1
b. n d. n+2

Fie spatiul vectorial Vn = multimea polinoamelor cu coeficienti complecsi. O baza a acestui spatiu vectorial
este

C 69 a
a. {1, X − a, ( X − a ) ,..., ( X − a ) }
2 n
c. {1, X − a, ( X − a ) ,..., ( X − a ) }
2 2n

b. { X − a, ( X − a ) ,..., ( X − a ) }
2 n
d. { X − a, ( X − a ) ,..., ( X − a ) }
3 n +3

3
Fie spaţiul vectorial R peste corpul numerelor reale şi subspaţiul vectorial
W = {( x, y, z ) 3x + 2 y + z = 0} . Dimensiunea lui W este
C 3 b
a. 1 c. 3
b. 2 d. infinit
3
Fie spaţiul vectorial R peste corpul numerelor reale şi vectorii a = (1,1, 0 ) , b = ( 2, 0,1) şi

d = ( 3, k , 2 ) . k pentru care vectorul d aparţine subspaţiului generat de a şi b este

C 2 b

a. 0 c. nu existã
b. -1 d. oricare element real
3
Fie spaţiul vectorial real R şi bazele
B1 = {(1,1, 0 ) , (1, 0,1) , ( 0, 0,1)} , B2 = {(1, 2,3) , (1,1,1) , (1, 0,1)} . Linia 2 a matricei de trecere de
la baza B1 la baza B2 este
B 30 a
a. 2, 0, −1 c. −1, 0, −1
1 1 1
b. , 0, d. −1,1,
2 2 2
3
Fie spaţiul vectorial real R şi bazele
B1 = {(1,1, 0 ) , (1, 0,1) , ( 0, 0,1)} , B2 = {(1, 2,3) , (1,1,1) , (1, 0,1)} . Linia 3 a matricei de trecere de
la baza B la baza B2 este
B 31 c?
a. 2, 0, −1 c. −1, 0, −1
1 1 1
b. − ,1, d. −1,1,
2 2 2
3
Fie spaţiul vectorial real R şi bazele
B1 = {(1,1, 0 ) , (1, 0,1) , ( 0, 0,1)} , B2 = {(1, 2,3) , (1,1,1) , (1, 0,1)} . Linia 1 a matricei de trecere de
la baza B1 la baza B2 este

B 29 b
1 1 1 1
a. − , 0, c. − , 0, −
2 2 2 2
1 1 1 1
b. , 0, d. − ,1,
2 2 2 2

17/29
 3
Fie spaţiul vectorial real R şi bazele
B1 = {(1,1, 0 ) , (1, 0,1) , ( 0, 0,1)} , B2 = {(1, 2,3) , (1,1,1) , (1, 0,1)} . Suma elementelor matricei de
B 28 trecere de la baza B1 la baza B2 este a

a. -1 c. 1
b. 0 d. 2
3 3
Fie f : R → R , f ( x, y , z ) = ( x − y + z , y + z , x − z ) şi baza B = {u , v, w} unde
u = (1,1,1) , v = ( 0,1,1) , w = ( 0, 0,1) . Suma elementelor matricii lui f în baza B este
B 1 c

a. -2 c. 1
b. 0 d. 2

Fie V = M 2 ( R ) şi A ∈ V o matrice fixată. Fie funcţia f : V → V , f ( X ) = AX − XA . Care din

următoarele afirmaţii este adevărată?
B 26 a
a. f este morfism de spaţii vectoriale c. f este izomorfism de spaţii vectoriale
pentru orice matrice A
b. f nu este morfism de spaţii vectoriale

Fie V un K – spaţiu vectorial de dimensiune n ∈ * şi v ∈ V , v ≠ θ . Există o bază B a lui V astfel

D 11 T
încât v ∈ B s.
Fie V spaţiul vectorial peste corpul numerelor reale al polinoamelor de grad mai mic sau egal cu 3 cu
coeficienţi reali. Sistemul S = { X , x + 2, X 3 + 3} este

C 1 a. sistem liniar independent si nu este sistem de generatori a

b. sistem de generatori si nu este sistem liniar independent
c. baza pentru spatiul vectorial V
d. nici unul din raspunsurile anterioare
Fie V un K - spaţiu vectorial. Atunci
D 2 T
( −a ) x = a ( − x ) = −ax şi ( −a )( − x ) = ax , oricare ar fi a ∈ K şi x ∈ V .

D 1 Fie V un K - spaţiu vectorial. Atunci 0x = aθ = θ , oricare ar fi a ∈ K şi x ∈ V . T

D 3 Fie V un K - spaţiu vectorial. Dacă ax = θ , atunci a = 0 sau x = θ . T

Fie V un spatiu vectorial peste corpul K si f : V → V o aplicatie liniara astfel incat f o f = f, iar functia
g = 1V - f (unde 1V e functia identitate). Atunci
C 70 b
a. g o g = 1V c. gog=f
b. g o g = g d. g o g = OV (functia nula pe V)
Fie V un spatiu vectorial peste corpul K si f : V → V o aplicatie liniara astfel incat f o f = f, iar functia
g = 1V - f (unde 1V e functia identitate). Atunci
C 71 d
a. f o g = f c. f o g = 1V
b. f o g = g d. f o g = OV (functia nula pe V)
Fie V un spatiu vectorial peste corpul K si f : V → V o aplicatie liniara astfel incat f o f = f, iar functia
g = 1V - f (unde 1V e functia identitate). Atunci
C 73 a
a. g o f = OV (functia nula in V) c. gof=g
b. g o f = 1V d. gof=f

18/29
 Fie V un spaţiu vectorial real şi f , g : V → V morfisme de spaţii vectoriale. Atunci relaţia
f  g − g  f = 1V este posibilă numai dacă
A 8 b
a. dimV = ∞ c. dim V = 3
b. dim V = 1 d. dimV < ∞
2
Fie vectorii ν 1 ,ν 2 ∈ R , ν 1 = (1, 2 ) si ν 2 = ( 3, 4 ) . Să se scrie vectorul ν = ( 4, 2 ) ca o combinaţie
liniară a valorilor ν 1 ,ν 2 .
C 38 a
a. ν = −5ν 1 + 3ν 2 c. ν = 3ν 1 + 5ν 2
b. ν = 5ν 1 + 3ν 2 d. ν = −5ν 1 − 3ν 2
2
Fie vectorii ν 1 ,ν 2 ∈ R , ν 1 = (1, 2 ) si ν 2 = ( 3, 4 ) . Să se scrie vectorul ν = ( 5,8 ) ca o combinaţie
liniară a valorilor ν 1 ,ν 2 .
c
C 39
a. ν = 2ν 1 +ν 2 c. ν = −2ν 1 +ν 2 a?

b. ν = 2ν 1 −ν 2 d. ν = −ν 1 +ν 2

Fie vectorii b1 = ( 2, 4, 5 ) , b2 = ( −1, 1, 0 ) , b3 = ( −2, 0, 2 ) . B = {b1 , b2 , b3 } formeaza o

D 27 T
3
baza in
.
3
Fie vectorii din spatiul R :ν 1 = (1, 4, 2 ) ;ν 2 = ( −1, 2, 0 ) ;ν 3 = ( 3, 2,5 ) . Stabiliti daca

C 41 a. vectorii sunt liniari dependenti c. vectorii sunt liniari independenti c

b. multimea B = {ν 1 ,ν 2 } formeaza d. alt raspuns
3
o baza a spatiului R
3
Fie vectorii b1 = ( 2, 4,5 ) , b2 = ( −1,1, 0 ) , b3 = ( −2, 0, 2 ) şi B = {b1 , b2 , b3 } in bază R . Să se exprime
vectorul ν = ( 2,1,3) ca o combinatie liniara în baza B = {b1 , b2 , b3 }

C 40 3 13 3 6 13 3 c
a. ν =− b1 − b2 + b3 c. ν= b1 − b2 + b3
11 11 22 11 11 22
3 13 3 −6 13 3
b. ν = b1 − b2 + b3 d. ν = b1 − b2 + b3
11 11 22 11 11 22
In R-spatiul vectorial R3 se considera vectorii (m,2,1), (0,n,1), (m,1,3), m si n numere reale. Pentru ce valori
ale lui m si n cei trei vecori sunt liniar independenti?
C 74 ?
a. m = 0, n = 1 c. m = 0, n = -1
b. m = 1, n = 0 d. m = -1, n = -1

19/29
 3
În spaţiul vectorilor coloană
vectorii u1 , u2 , u3 ,

 1 1 1
     
u1 =  1 , u2 =  1  , u3 =  0  ,
 1  0 0
     
 2 −1 1 
 3 
formează o bază. Dacă A ∈ M 3 (
), A = −3 2 1 şi B = ( u1 , u2 , u3 ) , atunci
 
 0 −1 2 
C 56   a

 2  2
   
a. f A ( u1 ) =  0  c. f A ( u1 ) =  0 
1  2
   
1 2
   
b. f A ( u1 ) =  0  d. f A ( u1 ) =  0 
1  −1
   
3
În spaţiul vectorilor coloană
vectorii u1 , u2 , u3 ,

 1 1 1
     
u1 =  1 , u2 =  1  , u3 =  0  ,
 1    
  0 0
 2 −1 1 
3  
formează o bază. Dacă A ∈ M 3 (
), A = −3 2 1 şi B = ( u1 , u2 , u3 ) , atunci
 
 0 −1 2 
C 58   a

2  2
   
a. f A ( u3 ) =  −3  c. f A ( u3 ) =  0 
0  2
   
1 2
   
b. f A ( u3 ) =  0  d. f A ( u3 ) =  0 
1  −1
   

20/29
 3
În spaţiul vectorilor coloană
vectorii u1 , u2 , u3 ,

 1 1 1
     
u1 =  1 , u2 =  1  , u3 =  0  ,
 1  0 0
     

D 19  2 −1 1  T
 
formează o bază. Dacă A ∈ M 3 (
) , A = −3 2 1 şi B = ( u1 , u2 , u3 ) , atunci
 
 0 −1 2 
 
 1 −1 0 
 
M B ( f A ) =  −1 0 −3 
2 2 5
 
3
În spaţiul vectorilor coloană
vectorii , u1 , u2 , u3 ,

 1 1 1
     
u1 =  1 , u2 =  1  , u3 =  0  ,
 1    
  0 0
 2 −1 1 

3 
formeaza o bază. Dacă A ∈ M 3 (
), şi A = −3 2 1 si B = ( u1 , u2 , u3 ) , atunci
 
 0 −1 2 
C 57   a

1  2
   
a. f A ( u2 ) =  −1 c. f A ( u2 ) =  0 
 −1  2
   
1 2
   
b. f A ( u2 ) =  0  d. f A ( u2 ) =  0 
1  −1 
   
3 1
Matricea asociata unei transformari in baza canonica este   . Atunci polinomul caracteristic al acestei
1 3
transformari este
C 50 a

a. P ( λ ) = ( 4 − λ )( 2 − λ ) c. P ( λ ) = ( 5 − λ )( 2 − λ )
b. P ( λ ) = ( 2 − λ )( 3 − λ ) d. P ( λ ) = ( 4 − λ )( 7 − λ )

 3 2
Matricea asociata unei transformari in baza canonica este   . Atunci polinomul caracteristic al
 2 3
acestei transformari este
C 51 b

a. P ( λ ) = ( 4 − λ )( 2 − λ ) c. P ( λ ) = ( 5 − λ )( 2 − λ )
b. P ( λ ) = ( 5 − λ )(1 − λ ) d. P ( λ ) = ( 4 − λ )( 7 − λ )

21/29
  3 4
Matricea asociata unei transformari in baza canonica este   . Atunci polinomul caracteristic al
 4 3
acestei transformari este
C 52 b

a. P ( λ ) = ( 4 − λ )( 2 − λ ) c. P ( λ ) = ( 5 − λ )( 2 − λ )
b. P ( λ ) = ( −1 − λ )( 7 − λ ) d. P ( λ ) = ( 4 − λ )( 7 − λ )

 3 0,5 
Matricea asociata unei transformari in baza canonica este   . Atunci polinomul caracteristic al
2 3 
acestei transformari este
C 53 c

a. P ( λ ) = λ 2 − 2λ + 6 c. P ( λ ) = λ 2 − 6λ + 8
b. P ( λ ) = λ 2 − 6λ + 6 d. P ( λ ) = λ 2 − 6λ + 7

 3 0,5 
Matricea asociata unei transformari in baza canonica este   . Atunci polinomul caracteristic al
2 3 
acestei transformari este
C 54 a

a. P ( λ ) = λ 2 − 6λ + 7 c. P ( λ ) = λ 2 − 6λ + 8
b. P ( λ ) = λ 2 − 6λ + 6 d. P ( λ ) = λ 2 − 6λ + 3
3
D 38 Numerele 1, 2, 3 sunt liniar independente peste  ? F

3
D 39 Numerele 1, 3
2, 22 sunt liniar independente peste  ? T

O matrice A ∈ M n (  ) se numeste involutiva daca A2 = I n . O matrice B ∈ M n (  ) se numeste

2
A 9 idempotenta daca B = B . Sa se arate ca daca B este o matrice idempotenta, atunci matricea 2 B − I n este a

a. involutiva b. idempotenta c. alt raspuns

2
O matrice A ∈ M n (  ) se numeste involutiva daca A = I n . O matrice B ∈ M n (  ) se numeste
idempotenta daca B 2 = B . Sa se arate ca daca A este o matrice involutiva, atunci matricea
A 10 1 b
( A + I n ) este
2

a. involutiva b. idempotenta c. alt raspuns

Orice spaţiu vectorial V finit generat, diferit de spaţiul nul, admite cel puţin o bază. Toate bazele sale sunt
D 9 T
finite şi au acelaşi număr de vectori.

Polinoamele f1 = ( X − b )( X − c ) , f 2 = ( X − a )( X − c ) , f 3 = ( X − a )( X − b ) , ( a, b, c ∈
) ,

D 21 formează o bază pentru spatiul vectorial V , unde T

{ 2
}
V = f ∈
[ X ] f = a + bX + cX cu a, b, c ∈
, dacă şi numai dacă ( a − b )( b − c )( c − a ) ≠ 0

22/29
 b 1 2 4
 
Rangul matricei 1 a 2 3 este 2 pentru
 
 1 2a 2 4 
C 17
  a
1
a. a = , b = 1 c. a = 1, b = 1
2
b. a = 2, b = 1 d. alt raspuns

1− x 0 x
Rezolvati ecuatia: 0 1− 2x 0 =0
x 0 1 − 3x

C 88 c
1 2 2
a. x1 = 0, x2 = 1, x3 = 1 c. x1 = , x2 = 1 + , x3 = 1 −
2 2 2
1 1 2 2 2
b. x1 = , x2 = , x3 = 0 d. x1 = , x2 = 1 + , x3 = 1 −
2 2 2 2 2
Sa se afle valorile lui a , pentru care sistemul urmator are solutii nenule
 x + 4 y + z − 2t = 0
 2 x − 5 y − 4 z + 2t = 0


C 16 5 x + 3 y − 3z + 4t = 0 a
 2 x − ay − 2 z = 0

a. 2/3 c. 1/3
b. 1 d. 2

1 2  2 −1  1 −1
Sa se rezolve ecuatia matriciala X −  ⋅ X ⋅ = 
 2 3  −1 1   −1 0 

C 10 1 0  1 1 a
a.   c.  
0 1  0 1
1 0  1 1
b.   d.  
1 1  1 1
1 2 3
  6 9 8
Sa se rezolve ecuatia matriciala X ⋅ 2 3 4 =  
 
 3 4 1 0 1 6
 
C 55 a
1 1 1 1 1 −1 
a.   c.  
1 1 −1  1 1 −1 
1 1 1 1 1 1
b.   d.  
1 1 1 1 1 0

23/29
 6
[ ]
Să se afle astfel a ∈ Z 7 încât polinomul X + aX + 5̂ ∈ Z 7 X să fie ireductibil
B 7 a
a. a = 2̂ b. a = 3̂ c. a = 5̂ d. nu exista
Se considera C - spatiul vectorial M2(C) al matricilor patratice cu 2 linii si 2 coloane, avand elemente
numere complexe (spatiu vectorial in raport cu adunarea matricilor si inmultirea cu scalari numere
complexe). Atunci dimCM2(C) este egala cu:
C 78 b
a. 2 c. 8
b. 4 d. infinit
Se considera doua subspatii vectoriale L si S ale spatiului vectorial V peste corpul K. Suma lui L si S este
directa daca:
C 80 b?
a. dimK(L+S) = dimKL+dimKS c. raspunsurile precedente sunt corecte
b. dimK(L ∩ S) = 0

Se considera functiile f ( x ) = e , g ( x ) = e , h ( x ) = e . Aceste functii sunt liniar independente in R-

ax bx cx

spatiul vectorial V = {f | f : R → R} daca:

C 72 d
a. a = b c. a=c
b. b = c d. a, b, c sunt diferite doua cate doua

 z w  
Se considera R - subspatiul vectorial L =   z , w ∈ C  ⊂ M 2 ( C ) (unde M 2 ( C ) este spatiul
 − w z  
vectorial al matricilor patratice cu 2 linii si 2 coloane, având elemente numere complexe, in rapot cu
C 79 adunarea matricilor si inmultirea cu scalari numere reale). Atunci dimRL este egala cu: b

a. 2 c. 8
b. 4 d. infinit
Se considera sistemul:
x + y = 3
x + 2 y = 5


2 x + y = 4
2 x + 3 y = 1 a?
C 100
c
Atunci afirmatia corecta este:

a. sistemul e compatibil determinat cu solutia x=1, y=2

b. sistemul e compatibil nedeterminat
c. sistemul e incompatibil

24/29
 Se considera sistemul:
 ma + b + c = 4

 a + 2mb + c = 4
 a + b + mc = 3

Atunci solutia lui, in cazul in care este compatibil determinat, este:

a. a=
( 4m − 3)( 2m − 1) , b = m − 2 , c = 6m2 − 12m + 5
C 101 2 ( m − 1) ( m 2 + m − 1) ( m2 + m − 1) 2 ( m − 1) ( m2 + m − 1) c

b. a=
( 2m − 3)( 2m − 1) , b = 4m − 3 , c = 6m2 − 12m + 5
2 ( m − 1) ( m 2 + m − 1) 2 ( m 2 + m − 1) 2 ( m − 1) ( m 2 + m − 1)

c. a=
( 4m − 3)( 2m − 1) , b = 4m − 3 , c = 6m2 − 12m + 5
2 ( m − 1) ( m 2 + m − 1) 2 ( m 2 + m − 1) 2 ( m − 1) ( m 2 + m − 1)

Se considera un spatiu vectorial V de dimensiune n si o multime de m vectori liniar independenti din V.

Atunci relatia intre m si n care sa exprime toate situatiile posibile este:
C 83 a
a. m ≤ n c. m<n
b. m ≥ n d. m>n
Se considera vectorii u = (2,-3,1), v = (1,-1,0), w = (3,0,1), z = (-7,3,0) din R3. Alegeti afirmatia adevarata:

C 81 a. vectorii sunt liniar independenti c. o baza pentru R3 e formata cu vectorii v,w,z c

b. nu se poate extrage o baza pentru R3 din

cei patru vectori

mx + y + z = 4

Se consideră sistemul  x + 2my + z = 4, m ∈
. Sistemul este compatibil determinat pentru
 x + y + mz = 3

B 17 a
−1 ± 5 −1 ± 5
a. m ≠ 1, m ≠ c. m ≠ 1, m ≠
2 4
−1 ± 5 −1 ± 2 5
b. m ≠ 2, m ≠ d. m ≠ −1, m ≠
2 2
ax + ay + 2 z = 1

Se consideră sistemul  ax + ( 2a − 1) y + 3 z = 1 , a ∈ R . Sistemul este incompatibil pentru
 d?
A 3 ax + ay + ( a + 3) z = 2a − 1 a
a. a ∈ {−1,1} c. a ∈ {−1, 0}
b. a ∈ {−1, −2} d. a ∈ {0,1}

25/29
 Se da o transformare liniara a carei matrice asociata in baza canonica este
1 2 3
 
 0 0 1  . Atunci valorile propriii ale transformarii liniare sunt
0 0 0
C 47   c

a. λ1 = 1, λ2 = 1, λ3 = 2 c. λ1 = 1, λ2 = 0, λ3 = 0
b. λ1 = 1, λ2 = 1, λ3 = 1 d. λ1 = 1, λ2 = 5, λ3 = 2
Se da o transformare liniara a carei matrice asociata in baza canonica este
1 2 3
 
 0 2 1  . Atunci valorile propriii ale transformarii liniare sunt
0 0 0
C 48   c

a. λ1 = 1, λ2 = 1, λ3 = 2 c. λ1 = 1, λ2 = 2, λ3 = 0
b. λ1 = 1, λ2 = 1, λ3 = 1 d. λ1 = 1, λ2 = 5, λ3 = 2
Se da o transformare liniara a carei matrice asociata in baza canonica este
1 2 3
 
 0 2 1  . Atunci valorile propriii ale transformarii liniare sunt
C 49
0 0 4
  c

a. λ1 = 1, λ2 = 1, λ3 = 2 c. λ1 = 1, λ2 = 4, λ3 = 2
b. λ1 = 1, λ2 = 1, λ3 = 1 d. λ1 = 1, λ2 = 5, λ3 = 2

 2a + b − c − d + e = 1

Sistemul  a − b + c + d − 2e = 0 are
 a
B 27 3a + 3b − 3c − 3d + 4e = 2
c

a. nici o solutie c. o infinitate de solutii

b. o solutie unica

Solutia sistemului de mai jos cu coeficienti in  5 este:

2ˆ a + 3ˆ b + c = 2ˆ

2ˆ a + b + 3ˆ c = 1ˆ
 ˆ ˆ ˆ
C 87 a + 3b + 2c = 3 b

a. ˆ b = 1,
a = 1, ˆ c = 3ˆ c. ˆ b = 3,
a = 1, ˆ c = 1ˆ

b. ˆ b = 1,
a = 3, ˆ c = 3ˆ d. sistemul nu este compatibil

26/29
 2 1  1 −1   1 1 
Solutia X a ecuatiei matriceale este:  X −X = 
1 2 1 1  1 −1
a
C 98 1  7 −1  1  5 −1 1  7 −1  1  7 −3  E
a.   b.   c.   d.  
5  −3 −1 5  −3 0  3  −3 −1 5  −1 −1 

e. ecuatia nu are solutii

Solutia X a ecuatiei matriceale:
 2 −1 3   4
   
 3 −2 2  ⋅ X =  3  este
 5 −4 0   2
   
C 97 c

1 3
   
a.
 2 b.
 −1  c. ecuatia nu are solutii
1 5
   
x + y + z = 1
Solutiile sistemului  sunt
 x − y + 3 z = −1
C 15 a
a. x = −2a, y = a + 1, z = a, a ∈
c. x = −2a, y = 2a + 1, z = a, a ∈

b. x = a, y = a + 1, z = a, a ∈
d. x = a, y = 2a + 1, z = 2a, a ∈

a + 2b + c + 2d = 1
2a + 2c + d = 0

Suma soluţiilor sistemului  este
 a + 2b + d = 0
A 23 2a + b + 2c + d = −1 b

a. -1 c. 1
b. 0 d. 4

x + y + z + t = 1

Suma soluţiilor sistemului  y + z + t = 0 este
z + t = 0
B 18  b

a. 0 c. -1
b. 1 d. -2

x + y + 2z = 1

Suma soluţiilor sistemului  2 x + 2 y + z = −1 este
 x + y − z = −2
B 34  b

a. -1 c. 1
b. 0 d. -2

27/29
 x − 2 y + z + t = 1

Suma soluţiilor sistemului  x − 2 y + z − t = −1 este
 x − 2 y + z + 5t = 6
C 11  d

a. 0 c. 3
b. -1 d. sistemul este incompatibil

 x − 7 y + 8 z + t = 16a
3x + 5 y − 3 z + 2t = 14a

Suma soluţiilor sistemului  este
3x − y + 8 z + t = 30a
C 13  x + 4 y − 6 z + 2t = a b

a. 3a, a ∈ R c. a, a ∈ R
b. 11a, a ∈ R d. 8a, a ∈ R

x + y + z = 1
Suma soluţiilor sistemului  este
 x − y + 3 z = −1
C 14 b
a. 12 c. -1
b. 1 d. 2

x + 2 y = 1

Suma soluţiilor sistemului 6 x − 8 y = 1 este
5 x + 2 y = 3
C 31  c

a. 0 c. 0,75
b. 0,25 d. 1

x + y − z = 2

Suma soluţiilor sistemului  x − y + z = 1 este
2 x + y − 3z = 0
C 35  d

a. -0,5 c. 0,5
b. -5,5 d. 5,5

x + y = 3
x + 2 y = 5

Suma soluţiilor sistemului  este
2 x + y = 4
C 12 2 x + 3 y = 1 d

a. 0 c. 3
b. -1 d. sistemul este incompatibil
Suma valorilor proprii asociate matricei
 a 2 ab ac 
 
A =  ab b 2 bc  , a, b, c ∈ R, a 2 + b 2 + c 2 = 1 este
B 8 d
 ac bc c 2 
 
a. a+b+c c. 0
b. abc d. 1

28/29
 1 1 1
Valoarea determinantului 2 x y 3 z este:
2 2
4x y 9z2

C 85 E
a. xyz d. ( 2 x − y )( y − z )( z − 2 x )
b. ( 4 x − y )( y − 3z )( 3z − 4 x ) e. ( 2 x − y )( y − 3z )( 3z − 2 x )
c. 6 ( x − y )( y − z )( z − x )

x + y2 y + z2 z + x2
2 3
Valoarea determinantului x + y y2 + z3 z 2 + x 3 este:
x3 + y 4 y3 + z 4 z3 + x4
C 86 a

a. xyz ( x − y )( y − z )( z − x ) c. (1 + x 2
y 2 z 2 ) ( x − y )( y − z )( z − x )

b. x 2 y 2 z 2 ( x − y )( y − z )( z − x ) d. (1 + xyz )( x − y )( y − z )( z − x )
 5 3
Valorile proprii ale matricii   sunt
 3 5
C 45 c
a. λ1 = 1, λ2 = 1 c. λ1 = 2, λ2 = 8
b. λ1 = 1, λ2 = 2 d. λ1 = 1, λ2 = 3

2 1
Valorile proprii ale matricii   sunt
 0 2 b
C 46
a. λ1 = 0, λ2 = 1 c. λ1 = 0, λ2 = 3 d

b. λ1 = 2, λ2 = 2 d. λ1 = 1, λ2 = 3
D 32 Valorile proprii ale transformarii liniare T(x,y)=(5x, x+3y) sunt 0 şi 1. F
D 33 Valorile proprii ale transformarii liniare T(x,y)=(5x, x+3y) sunt 3 şi 5. T
3
D 31 Vectorii (1, 2, -1), (3, 2, 5) sunt liniar independenţi în
F

D 28 Vectorii (1,5) si (2, -9) sunt liniar independenti. T

2
D 29 Vectorii (2, -1) si (3, 4) formeaza o baza a spatiului vectorial
. T
3
D 5 Vectorii ν 1 ,ν 2 ,ν 3 ∈
, ν 1 = (1, −1,1) , ν 2 = ( 2, −1,1) , ν 3 = ( 5, −3,3) sunt liniar dependenţi. T

D 30 Vectorul (1, 10) este o combinatie liniara a vectorilor (1, 3) si (2,-1) deoarece 3(1,3)-(2,-1)=(1,10). T

29/29