Sunteți pe pagina 1din 6

Familia Formula florii Taxoni Fructul Reprezentanti

superiori
Rosacee *K5C5AinfinitGinfinit Domeniul -Capsula Subfamilia Pomoideae
(Rosaceae) *Flori pentamere cu Eukarya -Achena
Simetrie radiala, • Genul Crataegus (păducel, gherghinar)
Regnul -Drupa
componente dipuse cyclic. • Crataegus monogyna
*Bisexuate
Plantae -Fruct fals
poama,fraga • Crataegus pentagyna
*Caliciul şi corola sînt de Subregnul
• Cydonia oblonga (gutui)
regulă în număr de 5. La Tracheobionta • Genul Malus
unele genuri mai găsim un Phylum • Malus domestica (măr cultivat)
caliciu extern numit Magnoliophyta
calicul (Fragaria, • Malus pumila (măr pitic)
Potentilla). Staminele sunt
Clasa • Malus silvestris (măr pădureţ)
în număr de 20-10 sau mai Magnoliopsida • Mespilus germanica (moşmon)
multe, mai rar 4-1 Subclasa • Genul Pirus
(Sanguisorba). Ele sînt Rosidae • Pirus piraster (păr pădureţ)
dispuse ciclic. Părţile Ordinul • Pirus sativa (păr cultivat)
componente ale florii,
Rosales • Genul Sorbus (scoruş)
caliciul, corola, staminele,
• Sorbus aucuparia (scoruş păsăresc)
sunt prinse la marginea
axei florale, care poate • Sorbus torminalis (sorb)
avea diferite forme: plană,
bombată sau în formă de Subfamilia Prunoideae
cupă. Gineceul are
alcătuire foarte variabilă, • Amygdalus communis (migdal)
putând să fie format dintr- • Genul Prunus
un număr mare de carpele • Prunus armeniaca (cais)
sau prin reducere să • Prunus avium (cireş)
ajungă la o singură
• Prunus cerasifera (corcoduş)
carpelă. Carpelele pot fi
libere între ele, apocarpe • Prunus cerasus (vişin comun)
sau concrescute cu • Prunus domestica (prun)
receptaculul, la speciile • Prunus mahaleb (vişin turcesc)
mai evoluate. La unele • Prunus padus (mălin alb)
specii (Geum), stilul este • Prunus persica (piersic)
persistent, se dezvoltă şi • Prunus spinosa (porumbar)
devine păros, servind la
împrăştierea fructelor.
Subfamilia Rosoideae
Ovarul poate fi superior,
semiinferior sau inferior.
Saminta este adesea lipsita • Genul Alchemilla (creţişoare)
de endosperm. • Alchemilla hybrida
*Frunze simple sau • Alchemilla vulgaris
compuse prevazute cu • Genul Filipendula
stipele,deseori persistente. • Filipendula hexapetala (aglică, coada
mielului)
• Filipendula ulmaria (creţuşcă)
• Genul Fragaria
• Fragaria vesca (fragi)
• Fragaria viridis (căpşuni)
• Genul Geum
• Geum montanum (mărţişor)
• Geum urbanum (cerenţel)
• Genul Potentilla
• Potentilla argentea (scrântitoare)
• Potentilla reptans (cinci degete)
• Potentilla ternata
• Genul Rosa
• Rosa canina (măceş)
• Rosa gallica (răsură)
• Genul Rubus
• Rubus caesius (mur de mirişte)
• Rubus idaeus (zmeur)
• Genul Sanguisorba
• Sanguisorba minor
• Sanguisorba sanguinea

Subfamilia Spiraeoidae

• Spiraea chamaedryfolia (cununiţă)


• Spiraea vanhouttei (taulă)

Leguminoase *K5C5A(9+1)G1 Domeniul -Pastaie Anthyllis vulneraria (iarba ranii, vătămătoare)


(Fabacee) *Saminta este lipsita de Arachis hypogaea (alune de pamânt)
Eukarya dreaptă, Cercis siliquastrum (arborele iudei)
endosperm. Regnul arcuită, Cicer arietinum (năut)
*Bisexuate rareori Coronilla varia (coroniştea)
unisexuate
Plantae răsucită
Galega officinalis (ciumăreaua)
*Flori cu simetrie Subregnul sau Genista sagittalis (grozamă)
zigomorfă, Caliciul este Tracheobionta articulat Genista tinctoria (drobiţă)
format din 5 sepale Phylum Gleditsia triacanthos (plătică, glădiţă)
concrescute. Corola este Glycyrrhiza echinata (lemn dulce, ciorânglav)
Magnoliophyta Laburnum anagyroides (salcâm galben)
formată din 5 petale: una
mare — stindard sau vexil
Clasa Lathyrus pratensis (lintea pratului)
Magnoliopsida Lathyrus tuberosus (sângele voinicului, oreşniţa,
— două laterale (faţă de bobuşor)
planul de simetrie al Subclasa Lens culinaris (linte)
florii), numite aripioare Rosidae Lotus corniculatus (ghizdei mărunt)
sau ale şi două Ordinul Lupinus angustifolius (lupin, cafeluţe)
concrescute, la vârf, Lupinus luteus (niprală)
alcătuind luntriţă sau
Fabal Medicago falcata (lucerna galbenă, culbeceasă)
carena, în care sunt Medicago lupulina (trifoi mărunt)
adăpostite staminele şi Medicago sativa (lucernă albastră)
Melilotus albus (sulfina albă)
pistilul. Staminele sunt în Melilotus officinalis (sulfină galbenă)
număr de 10 (rar 8), Mimosa pudica (senzitivă)
alcătuiesc un mănunchi Onobrychis viciifolia (sparcetă)
monadelf (Ononis) sau Phaseolus vulgaris (fasole)
două mănunchiuri 9 + 1; Pisum sativum (mazăre)
(5 + 4) + 1 — diadelfe, Robinia pseudoacacia (salcâm, acăţ)
cazul celor mai multe Soja hispida (soia)
plante din această familie. Sophora japonica (salcâm japonez, sofora)
Trifolium fragiferum (trifoi fragifer)
Gineceul este
Trifolium hybridum (trifoi hibrid, trifoi suedez)
monocarpelar, unilocular. Trifolium pratense (trifoi roşu)
*Frunze compuse,cu Trifolium repens (trifoi alb, târâtor)
stipele,asezate spiralat. Vicia faba (bob)
Vicia pannonica (măzăriche de toamnă)
Vicia sativa (măzăriche de primăvară)
Vicia striata (landră)
Solanacee * K(5)C(5)A5G(2) Domeniul -Capsula • Atropa belladonna (mătrăgună)
(Solanaceae) * Sămânţa are un embrion Eukarya -Baca • Capsicum annuum (ardei)
curbat cu cotiledoane mici Regnul • Datura stramonium (ciumăfaie)
şi înconjurat de albumen • Hyoscyamus niger (măselariţă)
cărnos.
Plantae
Subregnul • Lycopersicum esculentum (pătlăgele roşii,
* Florile sunt simpetale, tomate)
bisexuate, actinomorfe, Tracheobionta • Genul Nicotiana (tutun)
excepţional zigomorfe şi Phylum • Nicotiana alata (regina nopţii)
pentamere, cu excepţia Magnoliophyta
gineceului, care este • Nicotiana rustica
dimer, solitare sau în
Clasa • Nicotiana tabacum
inflorescenţe axilare sau Magnoliopsida • Petunia hybrida (petunie)
terminale. Caliciul este Subclasa • Genul Solanum
sinsepal şi adesea Asteridae • Solanum melongena (pătlăgele
persistent, corola sinpetală Ordinul vinete)
de formă tubuloasă, rotată, • Solanum nigrum (zârna)
infundibuliformă,
Solanales
• Solanum tuberosum (cartof)
campanulată. Androceul
este format din 5 stamine,
prinse de corolă, uneori
inegale (Petunia) sau
reduse la 4. Gineceul este
format din 2 carpele
concrescute într-un ovar
superior şi bilocular,
prevăzut cu un singur stil.
Ovulele sunt numeroase,
prinse pe 2 placente mari.
Uneori numărul lojilor
este 4, datorită formării
unui perete fals în fiecare
carpelă.
*Frunze simple,cu limbul
intreg,lobat sau divizat.

Crucifere * K2+2C04A2+4G(2) Domeniul -silicvă • Alliaria officinalis (usturoiţă)


(Brassicaceae) Eukarya sau o • Armoracia lapathifolia (hrean)
* Seminţele sunt prinse pe Regnul siliculă, • Berteroa incana (ciucuşoară)
septa despărţitoare. Ele Plantae care se • Genul Brassica
conţin uleiuri şi • Brassica napus (nap)
glicozizi.*Florile sunt
Subregnul deschide
Tracheobionta pe 4 linii • Brassica nigra (muştar negru)
hermafrodite, mai rar • Brassica oleracea (varză)
zigomorfe, dispuse în Phylum în 2 valve,
• Brassica rapa
inflorescenţe racemoase. Magnoliophyta obişnuit
Florile sunt lipsite de • Camelina sativa (lubiţ)
Clasa de jos în
bractee. Caliciul este • Capsella bursa pastoris (traista ciobanului)
format din 4 sepale, pe 2
Magnoliopsida sus • Cheiranthus cheiri (micşunele ruginii)
cercuri. Corola este Subclasa • Genul Lepidium
alcătuită tot din 4 petale, Dilleniidae • Lepidium campestre
dispuse în cruce. Ordinul • Lepidium draba (urda vacii)
Androceul este Capparales • Lepidium perfoliatum
tetradinam, format din 6
stamine, dintre care 2 mai • Lepidium ruderale (păducherniţă)

scurte pe cercul exterior, • Matthiola incana (micsandră)


iar cele 4 mai lungi de pe • Genul Raphanus
cercul interior provin din • Raphanus raphanistrum (ridiche
dedublarea a 2 stamine, sălbatică, ridichioară)
chiar în primele faze de • Raphanus sativus (ridiche)
dezvoltare. La baza • Genul Sinapis
staminelor se află 4 glande • Sinapis alba (muştar alb)
nectarifere sub formă de • Sinapis arvensis (muştar de câmp,
mamelonaşe. Gineceul are muştar sălbatic)
poziţie superioară şi este • Sisymbrium sophia (voinicică)
bicarpelar, sincarp, cu un • Thlaspi arvense (punguliţă)
număr variabil de ovule.
Secundar, în timpul
formării fructului, apare
un perete fals despărţitor
(septă) *Frunze
intregi,alterne.
Asteracee * Sămânţa este lipsită de Domeniul -achenă • Genul Achillea
(Asteraceaea) endosperm, substanţele Eukarya monosper- • Achillea collina
oleaginoase sunt •
acumulate în cotiledoane
Regnul mă Achillea millefolium (coada şoricelului)

Plantae • Achillea pannonica


Subregnul • Arctium lappa (brusture)
Această parte lăţită în mod Tracheobionta • Genul Artemisia
curent se numeşte Phylum • Artemisia absinthium (pelin)
receptacul. El poate avea •
mărimi şi forme diferite,
Magnoliophyta Artemisia austriaca (peliniţă)

Clasa • Artemisia dracunculus (tarhon)


reduse însă la 3 tipuri:
Magnoliopsida • Bellis perennis (părăluţe, bănuţei)
plan, bombat şi concav.
• Calendula officinalis (filimică, gălbenea)
Florile sunt dispuse pe Subclasa
receptacul în spirală, • Callistephus chinensis (ochiul boului, ruji de
Asteridae toamnă)
alcătuind o floare
biologică. La marginea
Ordinul • Genul Carduus
calatidiului se găsesc Asterales • Carduus acanthoides (scaiete)
frunze reduse (hipsofile) • Carduus nutans (ciulin)
de forme variate, uneori • Carlina acualis (turtă, carul zânelor)
colorate şi imbricate, • Genul Centaurea
unite, numite foliole • Centaurea austriaca
involucrale. Florile în
• Centaurea cyanus (albăstriţă, vineţea)
general sunt mici,
hermafrodite (mai rar • Centaurea jacea

unisexuate), tetraciclice, • Centaurea micranthos


pentamere şi simpetale. • Centaurea nigrescens
Caliciul este redus la peri • Centaurea solstitialis
sau la ţepi, care la • Chondrilla juncea (răsfug, mastică, ghiţion)
maturitatea fructelor le • Genul Chrysanthemum
asigură răspândirea, ce se • Chrysanthemum indicum (crizantemă,
face prin vânt sau animale. tufănică)
Acest caliciu transformat • Chrysanthemum leucanthemum
se numeşte papus. Uneori (margaretă)
caliciul lipseşte. La • Cichorium intybus (cicoare de vară)
exteriorul şi la baza • Genul Cirsium
florilor unor specii se mai
• Cirsium arvense (pălămidă)
păstrează bracteea
modificată şi redusă, • Cirsium lanceolatum (scai)

numită paietă. Corola • Genul Cynara


simpetală este tubuloasă, • Cynara cardunculus (cardon)
în formă de pâlnie, sau • Cynara scolymus (anghinară)
partea superioară a tubului • Dahlia variabilis (dalie, gherghină)
este parţial despicată şi • Erigeron canadensis (bătriniş)
este plană. După felul • Genul Helianthus
corolei se deosebesc 4
• Helianthus annuus (floarea soarelui)
tipuri de flori.
- Flori tubuloase, unite • Helianthus tuberosus (topinambur, napi
porceşti)
aproape în întregime, cu o
simetrie radiară, • Helichrysum bracteatum (floare de pai)

hermafrodite. • Hieracium pilosella (vulturică)


- Flori ligulate sterile. • Inula helenium (iarbă mare, lacrimile Elenei)
Sunt zigomorfe, cu o • Genul Lactuca
ligulă provenită din • Lactuca sativa (salată, lăptucă)
prelungirea a 3 petale • Lactuca scariola (plantă busolă)
concrescute, terminată cu • Leontopodium alpinum (floare de colţ, albumiţă)
3 dinţi. Celelalte 2 petale
• Genul Matricaria
care formau cealaltă buză
sunt reduse. • Matricaria chamomilla (muşeţel)
- Flori în formă de pâlnie. • Matricaria inodora (muşeţel
Au simetrie tot zigomorfă. nemirositor)
Corola este în formă de • Onopordum acanthium (scai măgăresc)
pâlnie, cu 5 lacinii inegale, • Genul Senecio
prezentându-se bilabiate. • Senecio cineraria
- Flori ligulate. Au • Senecio cruentus
petalele unite, în partea • Solidago canadensis (sânziană de grădină)
inferioară alcătuind un • Genul Sonchus
tub, iar restul formând o
• Sonchus arvensis (susai)
• Sonchus oleraceus
singură ligulă cu 5 • Tagetes patulus (crăiţe, vâzdoage)
dinţişori. Ele sunt • Tanacetum vulgare (vetricea)
zigomorfe şi hermafrodite. • Taraxacum officinale (păpădie)
Androceul este alcătuit din • Telekia speciosa (lăptucul oii)
5 stamine, cu filamentele
• Tussilago farfara (podbal)
prinse de corolă şi cu
anterele unite într-un tub • Genul Xanthium
prin care trece stilul. • Xanthium spinosum (holeră, scai
Gineceul este întotdeauna tătăresc)
inferior, bicarpelar, • Xanthium strumarium (cornet, scaietele
popii)
sincarp şi unilocular. Are
un singur ovul anatrop. • Zinnia elegans (cârciumăreasă)

Stilul este bifurcat şi


păros. Florile
compozitelor sunt
protandre. Stigmatele în
dezvoltarea lor se freacă
de anterele mature şi se
încarcă cu polen, care este
luat de insecte de pe
stigmat şi stil.*
• Embrionul are 2 cotiledoane
• Frunzele au nervatiune peata ,reticulara.
• Tulpina poate fi ierboasa sau lemnoasa,creste in
grosime.
• Fascicole conducatoare sunt de tip deschis,prevazute
cu cambiu.
• Sistem radicular de tip pivotant,mixt sau ramificat.

• Floarea este pentamera sau tetramera.