Familia Formula florii Taxoni Fructul Reprezentanti

superiori
Rosacee *K5C5AinfinitGinfinit Domeniul -Capsula Subfamilia Pomoideae
(Rosaceae) *Flori pentamere cu Eukarya -Achena
Simetrie radiala, • Genul Crataegus (păducel, gherghinar)
Regnul -Drupa
componente dipuse cyclic. • Crataegus monogyna
*Bisexuate
Plantae -Fruct fals
poama,fraga • Crataegus pentagyna
*Caliciul şi corola sînt de Subregnul
• Cydonia oblonga (gutui)
regulă în număr de 5. La Tracheobionta • Genul Malus
unele genuri mai găsim un Phylum • Malus domestica (măr cultivat)
caliciu extern numit Magnoliophyta
calicul (Fragaria, • Malus pumila (măr pitic)
Potentilla). Staminele sunt
Clasa • Malus silvestris (măr pădureţ)
în număr de 20-10 sau mai Magnoliopsida • Mespilus germanica (moşmon)
multe, mai rar 4-1 Subclasa • Genul Pirus
(Sanguisorba). Ele sînt Rosidae • Pirus piraster (păr pădureţ)
dispuse ciclic. Părţile Ordinul • Pirus sativa (păr cultivat)
componente ale florii,
Rosales • Genul Sorbus (scoruş)
caliciul, corola, staminele,
• Sorbus aucuparia (scoruş păsăresc)
sunt prinse la marginea
axei florale, care poate • Sorbus torminalis (sorb)
avea diferite forme: plană,
bombată sau în formă de Subfamilia Prunoideae
cupă. Gineceul are
alcătuire foarte variabilă, • Amygdalus communis (migdal)
putând să fie format dintr- • Genul Prunus
un număr mare de carpele • Prunus armeniaca (cais)
sau prin reducere să • Prunus avium (cireş)
ajungă la o singură
• Prunus cerasifera (corcoduş)
carpelă. Carpelele pot fi
libere între ele, apocarpe • Prunus cerasus (vişin comun)
sau concrescute cu • Prunus domestica (prun)
receptaculul, la speciile • Prunus mahaleb (vişin turcesc)
mai evoluate. La unele • Prunus padus (mălin alb)
specii (Geum), stilul este • Prunus persica (piersic)
persistent, se dezvoltă şi • Prunus spinosa (porumbar)
devine păros, servind la
împrăştierea fructelor.
Subfamilia Rosoideae
Ovarul poate fi superior,
semiinferior sau inferior.
Saminta este adesea lipsita • Genul Alchemilla (creţişoare)
de endosperm. • Alchemilla hybrida
*Frunze simple sau • Alchemilla vulgaris
compuse prevazute cu • Genul Filipendula
stipele,deseori persistente. • Filipendula hexapetala (aglică, coada
mielului)
• Filipendula ulmaria (creţuşcă)
• Genul Fragaria
• Fragaria vesca (fragi)
• Fragaria viridis (căpşuni)
• Genul Geum
• Geum montanum (mărţişor)
• Geum urbanum (cerenţel)
• Genul Potentilla
• Potentilla argentea (scrântitoare)
• Potentilla reptans (cinci degete)
• Potentilla ternata
• Genul Rosa
• Rosa canina (măceş)
• Rosa gallica (răsură)

Leguminoase *K5C5A(9+1)G1
(Fabacee) *Saminta este lipsita de
endosperm.
*Bisexuate rareori
unisexuate
*Flori cu simetrie
zigomorfă, Caliciul este
format din 5 sepale
concrescute. Corola este
formată din 5 petale: una
mare — stindard sau vexil
— două laterale (faţă de
planul de simetrie al
florii), numite aripioare
sau ale şi două
concrescute, la vârf,
alcătuind luntriţă sau
carena, în care sunt
adăpostite staminele şi
pistilul. Staminele sunt în
număr de 10 (rar 8),
alcătuiesc un mănunchi
monadelf (Ononis) sau
două mănunchiuri 9 + 1;
(5 + 4) + 1 — diadelfe,
cazul celor mai multe
plante din această familie.
Gineceul este
monocarpelar, unilocular.
*Frunze compuse,cu
stipele,asezate spiralat.
Solanacee * K(5)C(5)A5G(2)
(Solanaceae) * Sămânţa are un embrion
curbat cu cotiledoane mici
şi înconjurat de albumen
cărnos.
* Florile sunt simpetale,
bisexuate, actinomorfe,
excepţional zigomorfe şi
pentamere, cu excepţia
gineceului, care este
dimer, solitare sau în
inflorescenţe axilare sau
terminale. Caliciul este
• Genul Rubus
• Rubus caesius (mur de mirişte)
• Rubus idaeus (zmeur)
• Genul Sanguisorba
• Sanguisorba minor
• Sanguisorba sanguinea
Subfamilia Spiraeoidae
• Spiraea chamaedryfolia (cununiţă)
• Spiraea vanhouttei (taulă)
Domeniul -Pastaie Anthyllis vulneraria (iarba ranii, vătămătoare)
Arachis hypogaea (alune de pamânt)
Eukarya dreaptă, Cercis siliquastrum (arborele iudei)
Regnul arcuită, Cicer arietinum (năut)
Coronilla varia (coroniştea)
Plantae răsucită
Galega officinalis (ciumăreaua)
Subregnul sau Genista sagittalis (grozamă)
Tracheobionta articulat Genista tinctoria (drobiţă)
Phylum Gleditsia triacanthos (plătică, glădiţă)
Glycyrrhiza echinata (lemn dulce, ciorânglav)
Magnoliophyta Laburnum anagyroides (salcâm galben)
Clasa Lathyrus pratensis (lintea pratului)
Magnoliopsida Lathyrus tuberosus (sângele voinicului, oreşniţa,
bobuşor)
Subclasa Lens culinaris (linte)
Rosidae Lotus corniculatus (ghizdei mărunt)
Ordinul Lupinus angustifolius (lupin, cafeluţe)
Lupinus luteus (niprală)
Fabal Medicago falcata (lucerna galbenă, culbeceasă)
Medicago lupulina (trifoi mărunt)
Medicago sativa (lucernă albastră)
Melilotus albus (sulfina albă)
Melilotus officinalis (sulfină galbenă)
Mimosa pudica (senzitivă)
Onobrychis viciifolia (sparcetă)
Phaseolus vulgaris (fasole)
Pisum sativum (mazăre)
Robinia pseudoacacia (salcâm, acăţ)
Soja hispida (soia)
Sophora japonica (salcâm japonez, sofora)
Trifolium fragiferum (trifoi fragifer)
Trifolium hybridum (trifoi hibrid, trifoi suedez)
Trifolium pratense (trifoi roşu)
Trifolium repens (trifoi alb, târâtor)
Vicia faba (bob)
Vicia pannonica (măzăriche de toamnă)
Vicia sativa (măzăriche de primăvară)
Vicia striata (landră)
Domeniul -Capsula • Atropa belladonna (mătrăgună)
Eukarya -Baca • Capsicum annuum (ardei)
Regnul • Datura stramonium (ciumăfaie)
• Hyoscyamus niger (măselariţă)
Plantae
Subregnul • Lycopersicum esculentum (pătlăgele roşii,
tomate)
Tracheobionta • Genul Nicotiana (tutun)
Phylum • Nicotiana alata (regina nopţii)
Magnoliophyta
• Nicotiana rustica
Clasa • Nicotiana tabacum
Magnoliopsida • Petunia hybrida (petunie)
Subclasa • Genul Solanum
 sinsepal şi adesea Asteridae • Solanum melongena (pătlăgele
persistent, corola sinpetală Ordinul vinete)
de formă tubuloasă, rotată, • Solanum nigrum (zârna)
infundibuliformă,
Solanales
• Solanum tuberosum (cartof)
campanulată. Androceul
este format din 5 stamine,
prinse de corolă, uneori
inegale (Petunia) sau
reduse la 4. Gineceul este
format din 2 carpele
concrescute într-un ovar
superior şi bilocular,
prevăzut cu un singur stil.
Ovulele sunt numeroase,
prinse pe 2 placente mari.
Uneori numărul lojilor
este 4, datorită formării
unui perete fals în fiecare
carpelă.
*Frunze simple,cu limbul
intreg,lobat sau divizat.

Crucifere * K2+2C04A2+4G(2) Domeniul -silicvă • Alliaria officinalis (usturoiţă)

(Brassicaceae) Eukarya sau o • Armoracia lapathifolia (hrean)
* Seminţele sunt prinse pe Regnul siliculă, • Berteroa incana (ciucuşoară)
septa despărţitoare. Ele Plantae care se • Genul Brassica
conţin uleiuri şi • Brassica napus (nap)
glicozizi.*Florile sunt
Subregnul deschide
Tracheobionta pe 4 linii • Brassica nigra (muştar negru)
hermafrodite, mai rar • Brassica oleracea (varză)
zigomorfe, dispuse în Phylum în 2 valve,
• Brassica rapa
inflorescenţe racemoase. Magnoliophyta obişnuit
Florile sunt lipsite de • Camelina sativa (lubiţ)
Clasa de jos în
bractee. Caliciul este • Capsella bursa pastoris (traista ciobanului)
format din 4 sepale, pe 2
Magnoliopsida sus • Cheiranthus cheiri (micşunele ruginii)
cercuri. Corola este Subclasa • Genul Lepidium
alcătuită tot din 4 petale, Dilleniidae • Lepidium campestre
dispuse în cruce. Ordinul • Lepidium draba (urda vacii)
Androceul este Capparales • Lepidium perfoliatum
tetradinam, format din 6
stamine, dintre care 2 mai • Lepidium ruderale (păducherniţă)

scurte pe cercul exterior, • Matthiola incana (micsandră)

iar cele 4 mai lungi de pe
cercul interior provin din
dedublarea a 2 stamine,
chiar în primele faze de
dezvoltare. La baza
staminelor se află 4 glande
nectarifere sub formă de
mamelonaşe. Gineceul are
poziţie superioară şi este
bicarpelar, sincarp, cu un
număr variabil de ovule.
Secundar, în timpul
formării fructului, apare
un perete fals despărţitor
(septă) *Frunze
intregi,alterne.
Asteracee * Sămânţa este lipsită de
(Asteraceaea) endosperm, substanţele
oleaginoase sunt
acumulate în cotiledoane
• Genul Raphanus
• Raphanus raphanistrum (ridiche
sălbatică, ridichioară)
• Raphanus sativus (ridiche)
• Genul Sinapis
• Sinapis alba (muştar alb)
• Sinapis arvensis (muştar de câmp,
muştar sălbatic)
• Sisymbrium sophia (voinicică)
• Thlaspi arvense (punguliţă)
Domeniul -achenă • Genul Achillea
Eukarya monosper- • Achillea collina
•
Regnul mă Achillea millefolium (coada şoricelului)

Plantae • Achillea pannonica

 Subregnul
Această parte lăţită în mod Tracheobionta
curent se numeşte Phylum
receptacul. El poate avea
mărimi şi forme diferite,
Magnoliophyta
Clasa
reduse însă la 3 tipuri:
Magnoliopsida
plan, bombat şi concav.
Florile sunt dispuse pe Subclasa
receptacul în spirală,
Asteridae
alcătuind o floare
biologică. La marginea
Ordinul
calatidiului se găsesc Asterales
frunze reduse (hipsofile)
de forme variate, uneori
colorate şi imbricate,
unite, numite foliole
involucrale. Florile în
general sunt mici,
hermafrodite (mai rar
unisexuate), tetraciclice,
pentamere şi simpetale.
Caliciul este redus la peri
sau la ţepi, care la
maturitatea fructelor le
asigură răspândirea, ce se
face prin vânt sau animale.
Acest caliciu transformat
se numeşte papus. Uneori
caliciul lipseşte. La
exteriorul şi la baza
florilor unor specii se mai
păstrează bracteea
modificată şi redusă,
numită paietă. Corola
simpetală este tubuloasă,
în formă de pâlnie, sau
partea superioară a tubului
este parţial despicată şi
este plană. După felul
corolei se deosebesc 4
tipuri de flori.
- Flori tubuloase, unite
aproape în întregime, cu o
simetrie radiară,
hermafrodite.
- Flori ligulate sterile.
Sunt zigomorfe, cu o
ligulă provenită din
prelungirea a 3 petale
concrescute, terminată cu
3 dinţi. Celelalte 2 petale
care formau cealaltă buză
sunt reduse.
- Flori în formă de pâlnie.
Au simetrie tot zigomorfă.
Corola este în formă de
pâlnie, cu 5 lacinii inegale,
prezentându-se bilabiate.
- Flori ligulate. Au
petalele unite, în partea
inferioară alcătuind un
tub, iar restul formând o
• Arctium lappa (brusture)
• Genul Artemisia
• Artemisia absinthium (pelin)
•
Artemisia austriaca (peliniţă)
• Artemisia dracunculus (tarhon)
• Bellis perennis (părăluţe, bănuţei)
• Calendula officinalis (filimică, gălbenea)
• Callistephus chinensis (ochiul boului, ruji de
toamnă)
• Genul Carduus
• Carduus acanthoides (scaiete)
• Carduus nutans (ciulin)
• Carlina acualis (turtă, carul zânelor)
• Genul Centaurea
• Centaurea austriaca
• Centaurea cyanus (albăstriţă, vineţea)
• Centaurea jacea
• Centaurea micranthos
• Centaurea nigrescens
• Centaurea solstitialis
• Chondrilla juncea (răsfug, mastică, ghiţion)
• Genul Chrysanthemum
• Chrysanthemum indicum (crizantemă,
tufănică)
• Chrysanthemum leucanthemum
(margaretă)
• Cichorium intybus (cicoare de vară)
• Genul Cirsium
• Cirsium arvense (pălămidă)
• Cirsium lanceolatum (scai)
• Genul Cynara
• Cynara cardunculus (cardon)
• Cynara scolymus (anghinară)
• Dahlia variabilis (dalie, gherghină)
• Erigeron canadensis (bătriniş)
• Genul Helianthus
• Helianthus annuus (floarea soarelui)
• Helianthus tuberosus (topinambur, napi
porceşti)
• Helichrysum bracteatum (floare de pai)
• Hieracium pilosella (vulturică)
• Inula helenium (iarbă mare, lacrimile Elenei)
• Genul Lactuca
• Lactuca sativa (salată, lăptucă)
• Lactuca scariola (plantă busolă)
• Leontopodium alpinum (floare de colţ, albumiţă)
• Genul Matricaria
• Matricaria chamomilla (muşeţel)
• Matricaria inodora (muşeţel
nemirositor)
• Onopordum acanthium (scai măgăresc)
• Genul Senecio
• Senecio cineraria
• Senecio cruentus
• Solidago canadensis (sânziană de grădină)
• Genul Sonchus
• Sonchus arvensis (susai)

singură ligulă cu 5
dinţişori. Ele sunt
zigomorfe şi hermafrodite.
Androceul este alcătuit din
5 stamine, cu filamentele
prinse de corolă şi cu
anterele unite într-un tub
prin care trece stilul.
Gineceul este întotdeauna
inferior, bicarpelar,
sincarp şi unilocular. Are
un singur ovul anatrop.
• Sonchus oleraceus
• Tagetes patulus (crăiţe, vâzdoage)
• Tanacetum vulgare (vetricea)
• Taraxacum officinale (păpădie)
• Telekia speciosa (lăptucul oii)
• Tussilago farfara (podbal)
• Genul Xanthium
• Xanthium spinosum (holeră, scai
tătăresc)
• Xanthium strumarium (cornet, scaietele
popii)
• Zinnia elegans (cârciumăreasă)

Stilul este bifurcat şi

păros. Florile
compozitelor sunt
protandre. Stigmatele în
dezvoltarea lor se freacă
de anterele mature şi se
încarcă cu polen, care este
luat de insecte de pe
stigmat şi stil.*
• Embrionul are 2 cotiledoane
• Frunzele au nervatiune peata ,reticulara.
• Tulpina poate fi ierboasa sau lemnoasa,creste in
grosime.
• Fascicole conducatoare sunt de tip deschis,prevazute
cu cambiu.
• Sistem radicular de tip pivotant,mixt sau ramificat.

• Floarea este pentamera sau tetramera.