Sunteți pe pagina 1din 87

Editura cartea de buzunar Toate drepturile rezervate.

Orice reproducere, integral sau parial, prin orice mijloace, efectuat fr consimmntul editurii este ilegal si constituie un delict sancionat de Legea Dreptului de Autor si de Codui Penal.

Coordonator: Dan Apostol SGR:Tite!Folea Secretar de redacie: Mirela Ctlinoiu Redactor: Rodica Bretin Tehnoredactor: Cristian Dinu Coperta I: Cristian Dinu

Director Marketing/Publicitate: Georgeta Moldovan Consultant redacional: Tudor Octavian


Descrierea CIP a
Bibliotecii Naionale a Romniei

Difuzare:
Librria NOI

Str. Comana nr. 50, Bucureti, sector 1 Tel/fax: 222,89.84 email; nmp@xnet,ro
NDC Grup 2000 SRL

APOSTOL, DAN

Extraterestri n Preistorie / Dan Apostol Bucureti: cartea de buzunar ISBN 973-8351-27-8 001.94

P-a Presei Libere, nr. 1, Casa Presei Libere, Corp C, Parter, Bucureti, Sector 1 Tel: 205.72.00; Fax: 205.72.20; Email: office@ndc.ro

Tiprit la:
CoPrlnt

Editura cartea de buzunar Str, Tokio nr. 1, Bucureti, sector 1 C.P. 135-O.P, 13 Telefon: 230.20.53,230.20.52 Fax: 230.20.53 Mobil: 0744.379.859 E-mail: office@cdb.ro www.carteadebuzunar.ro www.cdb.ro Contact: Titel Folea (SGR)

Tel.; 490.82.41 fax: 490,82.43 e-mail: vanzari@imp.ro


Editura PUNCT

Bd. Timioara, nr. 139, Bucureti, Sector 6 Telefon: 211.58.04, 212.03.47' Fax; 212.03.48 Email: paideia@fx.ro

ENIGME IN ARHEOLOGIE
aleoastronautica. Acest termen compus din dou noiuni aparent incompatibile si-a fcut apariia n lingvistic cu peste patru decenii n urm, fiind introdus n 1960 de ctre savantul sovietic M. Agrest. Treptat, disputa n jurul ipotezei paleoastronautice a devenit similar, pentru secolul al XX-Iea, cu ceea ce constituia problema originii animale a omului n secolul al XlX-lea, numai c tiina se va dovedi chiar mai intransigent dect Biserica. Se pare c este nc de actualitate superba butad a lui Einstein, care, ntrebat ntr-un interviu cum se produc marile descoperiri n tiin, a rspuns: "Foarte simplu. Toat lumea tie c este imposibil s demonstrezi unele fenomene. Din cnd n cnd ns se ivete cte un ignorant care nu a aflat acest lucru!", ntr-adevr, se pare c n spatele acestor fenomene si dovezi materiale stranii este ceva de care unii nu vor sau nu pot s in seama, astfel c ele sunt evitate sau discreditate, oamenii cutnd un refugiu n lumea noiunilor cunoscute. Exist totui ntrebri ce rezist cu tenacitate oricror "noi" explicaii "satisfctoare". Multitudinea de fosile humanoide si vestigii arheologice stranii descoperite sunt oare toate de origine terestr? Am fost vizitai de fiine raionale venite din Univers care au intervenit (voit sau nu, pozitiv sau negativ) n dezvoltarea speciei umane? Dac nu au avut contacte cu civilizaii avansate, de unde posedau popoarele antice extraordinarele lor cunotine tehnico-stiinifice, de unde i de ce au nvat oamenii erei preistorice s lase urme care uimesc astzi? Prin ce metode au fost tiate, extrase, ridicate si, mai ales, transportate Ia mari distane (peste dealuri, deserturi, jungle, fluvii sau chiar muni), iar apoi mbinate perfect (fr mortar), n gigantice construcii, mase imense de piatr dur si de ce au fost construite acele uriae edificii respectndu-se nite reguli precise bazate pe avansate cunotine de arhitectur, matematic, fizic, chimie si astronomie? Cum poate fi acceptat teoria dup care toate aceste sculpturi, statui, piramide, temple, sanctuare, ceti, orae sau, n unele cazuri, chiar modificri ale mediului nconjurtor ar fi fost manifestarea ambiiei unor conductori orgolioi sau erau dedicate unor diviniti sacramentale? Cine a inspirat picturile si sculpturile rupestre, legendele, epopeile si poemele ce conin descrierea cu neputin de confundat a unor obiecte moderne, elemente tehnice avansate sau fenomene fizice si astronomice descoperite sau

Extraterestri n Preistorie
realizate de-abia n epoca noastr? Ce tehnologie siderurgic a realizat n neolitic sau n epoca bronzului prelucrarea unor metale sau producerea unor aliaje ca aluminiul, platina, oelul, fierul inoxidabil {complicatul lor proces de producie fiind complet asimilat numai n secolul al XX-lea)? Ce tehnic a produs discuri de piatra cu nalt coninut de cobalt si ncrcate electromagnetic, generatoare electrice, pile voltaice, lentile de cristal lefuit, esturi mai fine dect cele actuale? Ce tehnic a permis tierea pietrei la milimetru si a metalului la micron, a lsat urme radioactive si a indicat folosirea mercurului si a titanuluipentru aparatele de zbor n antichitate? De unde aveau vechile popoare cunotine astronomice precise privind nu numai sistemul nostru solar, dar si stele din galaxii ndeprtate (unele descoperite doar n ultimele decenii)? De unde cunotinele de matematic ce le permiteau calcule cu 15 zecimale si rezolvarea unor probleme de geometrie accesibile doar calculatoarelor electronice, noiunile de fizica ce au fcut posibile descrierile zborurilor spaiale cu elementele lor caracteristice: imponderabilitatea, efectul accelerrii asupra corpului uman sau chiar "dilatarea timpului"? Cum pot fi justificate unele vechi descrieri, denumiri sau chiar hari geografice denotnd o imagine precis asupra unor regiuni terestre sau chiar continente ntregi, datorat n mod evident unor observaii de cartografie aerian (unele de la mare altitudine)? De unde aveau ndeprtaii notri strmoi uimitoarele cunotine anatomice si medicale care le permiteau operaii de cataract, trepanaii sau chiar operaii estetice (!), amputri si suturi perfecte ale oaselor, tratarea unor complicate boli infecioase, interne, circulatorii, cardiace, respiratorii ori psihice si ce i determina oare s-si mumifice morii? De ce afirm vechile legende att de categoric interveniile unor fiine venite din spaiul cosmic n cursul evoluiei omenirii si cum poate fi explicat descrierea folosirii si efectelor unor maini sau arme moderne (unele chiar atomice, biologice sau radioactive)? Cum poate fi justificat construcia unor adevrate piste de aterizare lungi de 60 km, a caselor n form de cazemata-cupol sau a caselor-turn cu intrare prin acoperi? De unde provine similitudinea stranie a costumelor de pe unele picturi rupestre sau basoreliefuri cu mbrcmintea modern (mnui, cizme, pantaloni bufani sau strmi, pulovere si canadiene) si ce modele au inspirat ciudatele costume de scafandru sau aviator avnd cti prevzute cu antene, mti si filtre respiratorii si antiluminoase, vizoare, ochelari, capse metalice si garnituri de etanseizare, rezervoare de aer, toate redate cu fidelitate de oameni din neolitic? De ce unii zei "se nfiau" oamenilor n maini stranii propulsate de jeturi de foc, toate fiind prevzute cu roti, senile, aripi si proiectoare, aparate care

Enigme n arheologie
fceau un zgomot ca de tunet si ridicau praful n timpul decolrii sau deplasrii? De ce se foloseau de amplificatoare de sunet, generatoare electrice si arme radioactive, cnd ar fi putut foarte bine s prezinte imaginea clasic a unor zei nclai cu sandale si mnuind toiege, avnd capul nconjurat cu raze si dobo-rnd un popor la pmnt prin simpla ridicare a minii, zei care puteau s apar si s dispar fulgertor dup cum doreau? Oare oamenii primitivi din America de Sud, Asia Central, Oceania, Africa de Nord si de Sud, Orientul Mijlociu si Extremul Orient, Europa de Nord si de Sud, Sahara si Extremul Nord i fceau vizite reciproce sau n preistorie arta era mai unitar dect astzi? tiina, care a blamat att de aspru intolerana Bisericii nc din secolul al XlX-lea, i poate scuza sau justifica propria sa intransigen? Cci, rnd pe rnd, locomotiva, telegraful, lumina electric, motorul cu abur, telefonul, radioul, avionul, televiziunea, motoarele cu explozie si cu reacie, automobilul, submarinul, rachetele, sateliii, transplanturile de organe, laserul, energia atomic, ingineria genetic, ntr-un cuvnt toate marile descoperiri ale geniului uman, au czut invariabil Ia primul examen n faa savanilor "serioi", ceea ce din fericire nu le-a mpiedicat s devin realitate. tiina modern se afl ntr-o situaie curioas: datorit faptului c multitudinea de teorii tiinifice se completeaz, se continu si se ntreptrund reciproc, ele pot fi comparate cu betele unui joc de marocco, din care nu se poate scoate unul fr a fi deranjate celelalte, ceea ce a avut ca urmare proclamarea intangibilitii schemelor clasice, de frica unei revizuiri prea "radicale". Conform modului nostru orgolios de gndire, este inadmisibil ca o civilizaie avansat ce descoper una aflat nc n copilrie s nu lase urme de neters, care s conin relatri detaliate ale evenimentului pentru urmaii celei din urm. n plus, pare ciudat faptul c n ultimele dou milenii vizitatorii probabili au evitat orice contact "oficial", spre deosebire de cei anteriori. Dar nu este oare posibil ca noii venii s aparin altor civilizaii sau s fi fost neplcut impresionai de belicoasa noastr istorie din ultimele secole?! Un fapt este n orice caz evident: uimitoarele cunotine menionate nu puteau s aparin primitivilor notri strmoi, cci atunci nimic nu le-ar putea justifica dispariia ireversibil din memoria umanitii. Cea mai teribil catastrof natural sau cel mai nimicitor rzboi nu au putut distruge toate arhivele ce conin relatri amnunite despre vopsitul pnzei, stocurile de cereale, vntoarea unui rege sau o campanie de jaf si cucerire. Este uor de intuit deci ct de amnunit ar fi descris anticii "minuni" ca realizarea unui aparat de zbor, un proces metalurgic complex sau modul de a controla cmpul gravitaional. Or,

Extraterestri n Preistorie
astfel de descrieri sau imagini precise lipsesc, fiind nlocuite de informaii datorate observrii exclusiv exterioare si interpretrilor simpliste, aparinnd unor popoare impresionate mai mult de aspectul ciudat sau pur decorativ al obiectelor respective, dect de complexitatea fenomenelor ce le puneau n micare sau pe care le produceau. Aceste fenomene Ie depeau complet capacitatea de nelegere, astfel ca au rmas nu numai neanalizate, dar, n multe cazuri, nici nu au fost sesizate. Desigur, nu orice legenda, piatr neobinuit sau descoperire arheologic mai ciudat trebuie considerate a priori dovezi n sprijinul ipotezelor paleoas-tronauticii. Poate fi ns justificat afirmaia c ele "nu trebuie private de mister"? Poate fi acceptat ndemnul Ia renunarea de a nelege? S ne amintim afirmaia unui "savant" de acum 500 de ani: "Nu st nicieri scris n Biblie c Pmntul se nvrtete n jurul Soarelui, n consecin, orice afirmaie de felul acesta este opera diavolului!".

HOMO SAPIENS -ACCIDENT SAU INCIDENT?


nu a putut da o explicaie rezonabil cu privire la accidentele Paleontologia genetice, salturile calitative, fizice i psihice, sau hiatusurile intervenite n evoluia omului. La aceasta se adaug lipsa unor explicaii satisfctoare n legtur cu dispariia stranie a unor specii umane ajunse la apogeul evoluiei lor sau cu apariia unor noi specii, al cror nivel superior de dezvoltare fiziologic si social nu poate fi justificat de o evoluie normal. Cea mai convingtoare teorie tiinific privind evoluia speciei umane a aprut n anii 1976-1977, ca rezultat al cercetrilor ntreprinse de civa dintre cei mai strlucii paleontologi ai lumii: Richard Leakey (Kenya), Maurice Taieb, Yves Coppens, Maurice Klein si Jean de Grouchy (Frana), Donald Johanson, Jon Kalb i Tom Grey (Statele Unite). Aceasta teorie nu este sprijinit numai de argumente tiinifice si logice, ci se bazeaz si pe o serie de dovezi edificatoare, furnizate de importantele descoperiri fcute de expediiile "Leakey" (n Kenya, Tanganyica sau Tanzania) si de senzaionalele rezultate ale celor patru expediii franco-americano-etiopiene "IARE" n "Triunghiul Afar". La apariia ei, noua teorie a produs un adevrat soc lumii tiinifice, dar si opiniei publice, deoarece se ndeprteaz att de clasicul darwinism al secolului al XlX-lea, care punea accentul pe adaptarea organismului la mediul nconjurtor, urmat de transmiterea caracterelor dobndite si evoluia lor, ct i de recenta teorie a variaiei genotipului (aprut n anii 1960-1970), care considera c principalul factor evolutiv este mutaia genetic, opinnd c umanizarea ar fi rezultatul schimbului treptat de gene ntre populaii (realizat n timp, prin imigrare i emigrare), care a dus la modificarea combinrii si frecvenei genelor diverselor grupri umane. S-a demonstrat ns c teoria darwinist nu luase n considerare (din lipsa datelor la momentul respectiv) faptul ca procesul evoluionist si adaptarea ncep dup ce s-a atins o anumit treapt a dezvoltrii unei specii, n momentul cnd s-a produs fenomenul numit sugestiv de Grouchy "indispensabilul incert", prima translocaie n cadrul speciei, transmis apoi urmailor. Teoria genetic, la rndul ei, nu sesiza faptul c, dat fiind perioada de timp pus n discuie

Extraterestri n Preistorie

(acum aproape 20 de milioane de ani), micrile maselor de animale erau relativ reduse, iar maimuele nu ar fi putut traversa oceanele, munii sau deserturile. De altfel, n anul 1976 s-a constatat c mutaiile genetice au avut o contribuie minor n diferenierea si evoluia speciilor, cci studiul secvenelor aminoa-cizilor unui mare numr de proteine la om si la maimuele antropoide a relevat diferene minime. Rezult deci c evoluia se datoreaz n primul rnd unor modificri ale expresiei genei, astfel nct speciaia ca fenomen general este consecina unor modificri n sistemul regulator, acestea, Ia rndul lor, fiind produse de schimbarea aranjamentului cromozomial. Desigur, umanitatea n-a fost prea ncntat s afle c i datora existena unui ir de "accidente cromozomiale". Prerea, lipsit de modestie, potrivit creia omul este realizarea suprem inevitabil, un adevrat finit ecranat opus al naturii, teorie care susine c specia uman s-a dezvoltat evolund continuu, a cedat n fata incontestabilei evidene: de-a lungul a peste 20 de milioane de ani, hominidele au evoluat prin nenumratele ramuri discontinue, disprnd adesea la apogeul dezvoltrii lor fiziologice, dovad clar a "accidentelor" biologice amintite. De fapt, sepaiarea omului de maimu este rezultatul a doua astfel de "accidente", consecutive sau poate simultane: reducerea numrului de cromozomi de la 48 la 46 {prin fuzionarea a doi cromozomi acrocentrici) si homozi-goia (naterea unor copii cu aceeai modificare cromozomial). Un astfel de fenomen rarisim nu se putea produce dect ntr-un grup restrns de indivizi si n condiii aparte: este probabil c a aprut o translocaie, transmis urmailor, care s-au ncruciat, la rndul lor, dnd natere homozigoilor. Prin ncruciri ulterioare ntre acetia, anomalia cromozomial a devenit treptat predominant si s-a izolat reproducliv de restul speciei, formnd n timp o linie evolutiv. Aventura evoluionist a nceput, se pare, de la cupluri izolate sau grupuri restrnse i nu de la transmutaiile ntre specii, cci aceste accidente vor fi fost totui destul de numeroase pentru a justifica "tentativele" de umanizare ale cror urme au fost descoperite n mai toat Lumea Veche: Europa Central i de Sud, estul Chinei, Indonezia, nord-vestul i sud-estul Africii - singura "tentativ" reuit avnd loc ns n regiunile africane Afar (Etiopia) si Oldowai (Kenya).

O evoluie marcat de incertitudini


Dup cum se tie astzi, evoluia omului a decurs astfel: acum 70 de milioane de ani s-a desprins dintre mamiferele arboricole ordinul Primatelor, care s-a diversificat n mai multe linii evolutive, una dintre acestea fiind ordinul

Homo sapiens - accident sau incident?


Hominoizilor (aprut acum 30 de milioane de ani) din care s-au dezvoltat Pongidele (strmoii marilor maimue antropoide actuale) si Hominidele (din care a evoluat omul). Din Hominide s-au desprins acum 15 milioane de ani Parapitecii, Propliopitecii, Oreopitecii (toi disprui acum 2 milioane de ani) si Ramapitecii, care s-au separat cu 5 milioane de ani n urm, n patru ramuri principale: ramura Ancestralus, din care fac parte Australopitecii (descoperii n Kenya si China), disprui acum 2 milioane de ani; ramura Robustus, din care fac parte Parantropi (Kenya), Megantropii (Jawa) si Zinjantropii (Tanganyica), disprui acum un milion de ani; ramura Africanus, cuprinzndu-i pe Homo habilis (descoperii n Tanzania, Tanganyica si Israel) si disprui acum 650 000 de ani; si, n sfrit, ramura Homo, singura care a reuit s supravieuiasc. Evoluia ei a pornit de la o grupa de Australopited denumii Gracili (aprut acum 3,8 milioane de ani), ce au evoluat n Homo timpuriu (aprut acum 2,6 milioane de ani), din care s-a desprins, cu un milion de ani n urm, Homo erectus cu cele patru subspecii ale sale - Pitecantropul jawanez, Pitecantropul chinez (Sinantropul), Pitecantropul nord-african (Atlantropul) si Omul din Mauer. Homo erectus a disprut acum 400 000 de ani, cnd se deschide cel de-al treilea mare hiatus n paleontologie: pn la urmtoarele trei ramuri de Homo sapiens (aprute n urm cu 150 000 de ani) nu au fost gsite dect foarte puine fosile, aparinnd unor grupuri numite Presapiens, descoperite n Marea Britanie, Frana si Germania. Se pare deci c, ntr-un moment crucial al evoluiei, din specia Homo erectus au aprut brusc i inexplicabil cele trei ramuri cu adevrat umane: Homo sapiens palestinianus, disprut fr nici un motiv aparent acum 70 000 de ani; Homo sapiens neanderthalensis (descoperit Ia Neanderthal, n Germania), o ras enigmatic: dei avea talia de 1,55 m, capacitatea cranian de 1600 cm3 si dantura tipic uman, dei folosea focul, prelucra piatra, osul si lemnul, tria n cete, avea limbaj i rituauii de nmormntare, fiind relativ evoluat, a disprut fr urm din Europa si Africa acum 30 000 de ani, supravieuind doar n zone restrnse din Asia; Homo sapiens cu grupele Cro-Magnon, Chancelade, Grimaldi, Murzak-Koba, Briinn, Comb-Capelle si La Madeleine, aprute acum 40-30 000 de ani i rmase cele mai evoluate rase umane preistorice. Specia Homo sapiens este astzi divizat n patru rase principale, inndu-se seama n mod subiectiv doar de caracterele fizice ereditare, nu i de rezervorul genetic caracteristic: rasa Europid ("alb"), rasa Mongolid ("galben"), rasele Negrid si Australid ("negre"). Rasele Mongolid si Australid populeaz Asia si bazinul Pacificului. O parte a populaiei mongolide siberiene a trecut peste Strmtoarea Bering n America, n timp ce tribuii australide au migrat din Jawa n Australia si Noua Guinee.

10

Extraterestri n Preistorie

Rasele Europid si Negrid (care provin din aceeai grup de populaii, venit n Europa acum 40 000 de ani, dinspre Atlantic) au cea mai mic rspndire din punct de vedere al zonei de apariie i ntindere iniial si se remarc printr-o statur nalt (n medie 1,75 m). Ele s-au desprins acum 30 000 de ani n condiii neclarificate nc: o parte a grupei Gnmali a migrat n Africa de Nord, unde a cptat (datorit condiiilor specifice de mediu si mixajului cu grupe locale ca Broketi Hill) caracterele rasei negride - prognatismul, pigmentaia si pilozitatea specific, iar cealalt parte a ei a rmas n Europa, definind rasa alb mpreun cu grupele Cro Magnon, La Madeleine si Chancelade. Dar creterea brusc n nlime apare stranie si nejustificat, dac ne gndim c de la Australopitecii gracili, avnd 1,20 m, pn la Omul de Neanderthal (1,55 m), deci n curs de 3 600 000 de ani, nu s-a realizat dect o cretere de 30-35 cm. Oare ce a determinat un salt de 20-25 cm n numai 5 000 de ani, perioad scurs ntre stingerea, n Africa si Europa, a Iui Homo neanderthalensis si apariia lui Homo sapiens? Se tie c indicii principalelor criterii de umanizare au avansat destul de repede: nc de acum 3,8 milioane de ani, australopiteca gracil al crei schelet a fost descoperit n 1974 n Afar (Cornul Africii) avea oase lungi si drepte, iar femurele ei indicau un mers exclusiv biped, n timp ce familia de Homo timpuriu, gsit lng ea (5-7 indivizi fosilizai n acea perioad), avea deja maxilarele cu palatul n form de U (n loc de V, ca la maimue), mini subiri si lungi i den-tiia bine dezvoltat (n special incisivii si caninii), ceea ce proba faptul c ncepuser s consume carne. Totui, capacitatea cutiei craniene (care determin mrimea creierului i implicit gradul de inteligen) a evoluat foarte ciudat: de Ia Australoptteci (700 cm3) la Homo erectus (900 cm3), deci numai 200 cm3 n 2-3 milioane de ani, pentru ca apoi s fac un salt spectaculos Ia Homo neanderthalensis (l 600 cm3) si Homo sapiens (l 700 cm3) n doar 300 000 de ani. Nici un exemplu din istoria vieii terestre nu sprijin aseriunile celor care consider aceste hiatusuri simple accidente nesemnificative. Nici o teorie tiinific nu este destul de bine argumentat pentru a explica veridic si complet aventura evoluiei speciei umane!

Adevratul Creator al omului: neotenia i


Cel mai probabil rspuns la aceste enigme ale paleontologiei ar fi neotenia, mecanismul biologic ce permite unor specii s pstreze caractere infantile sau neonatale pe parcursul vieii, si pare a fi procesul care a stat la baza evoluiei omului din maimu, dar acest mecanism nu poate fi declanat dect prin control

Homo sapiens - accident sau incident?

11

genetic, Ideea c ar fi putut exista un astfel de control n evoluia speciei Homo sapiens a fost pentru prima oar sugerat n anii 1920-1930 de anatomistul olandez Louis Bolk. El a observat c att oamenii aduli, ct si puii de maimu nou-nscui posed maxilare mici, creiere de mari dimensiuni (a cincisprezecea parte din greutatea corpului) si au staiunea vertical, biped. Maimuele adulte ns au maxilarele mari, creiere ce ating doar a suta parte din greutatea corpului si staiune patruped. Teoria lui Bolk susine c, iniial, maimuele antropoide si hominidele s-au dezvoltat similar, ns, la un moment dat, viteza de evoluie spre forma adult a hominidelor a ncetinit considerabil. Rezultatul a fost c urmaii primelor specii de hominide au rmas ntr-un perpetuu stadiu de "nou-nscui", neajungnd niciodat la forma adulta a maimuelor antropoide. Dup cum afirma Louis Bolk, neotenia a dat speciei umane o extraordinar vitalitate, favorizndu-i n mod cert evoluia, nzestrnd succesiv generaiile de hominide cu cea mai puternic particularitate juvenil un creier cu volumul mare n comparaie cu cel corporal - mecanismul neoteniei a transformat hominidele sedentare n cele mai inventive, adaptabile si reuite fiine de pe Terra. Dup cum spunea savantul olandez: "Creierul juvenil, mare si neinhibat, si-a dovedit superioritatea, instaurndu-si dominaia n lumea vie terestr". Teoria lui Bolk a fost ignorat la apariia ei, dar a primit sprijinul cvasiunanim al marilor paleontologi din ntreaga lume (Leakey, de Grouchy, Johanson, Gould, Coppens, Taieb) n ultimele trei decenii, dup ce expediiile arheologice au descoperit, n Africa, extraordinare dovezi ce sprijin teoria evoluionist a salturilor genetice. Dup cum consemna revista american "OMNI", descoperirile din Afar si Kenya au demonstrat c, o dat cu fiecare nou treapt n evoluia omului, ultima specie avea capacitatea cutiei craniene sporit fat de precedenta. Paleontologii sunt de prere c aceast dezvoltare a craniului hominidelor a nceput cu milioane de ani n urm, o dat cu naintarea savanelor n dauna pdurilor. Fr protecia copacilor, supravieuirea depindea de continua cretere a volumului unui creier tot mai complex, capabil s conceap unelte, dar si de adoptarea poziiei verticale bipede, necesar eliberrii minilor pentru a folosi obiectele. Dar specialitii cunosc faptul c neotenia nu poate fi provocat dect printr-o intervenie genetic repetat. Un simplu accident nu avea cum s influeneze evoluia unei specii, fiind lipsit de periodicitatea si amploarea necesar unei perpeturi a rezultatelor sale la scara istoric. Antropologul William Chmerny de la Universitatea de Stat din Idaho (S.U.A.) a studiat ani de zile scheletul de hominid gsit n 1974 de ctre paleontologul Donald Johanson, ajungnd la

Extraterestri n Preistorie

Studiu comparativ al craniului la: l ~ nou nscut; 2 - maimu antropoid; 3 - Homo neanderthalensis; 4 - Homo sapiens Cro-Magnon. Rezult clar influena neatentei asupra procesului de umanizare (arhiva autorului).

concluzia c acea femel preuman care a trit n Afar este un exemplu clasic de neotenie. Scheletul (botezat "Lucy") prezint indicii de evoluie remarcabile fa de specia care l precedase cu un milion de ani n urm. Ins aceast perioad nseamn doar o clip din timpul geologic, permind maximum 250 de mutaii genetice. Or, transformrile eseniale produse n detaliile anatomice ale hominidei a/ariene (sporirea considerabil a capacitii cutiei craniene, staiune bipeda, falange lungi si subiri, femure si tibii drepte) necesitau 2 milioane de mutaii genetice, posibile doar n sute de milioane de ani. Chiar favorizate prin mecanismul neoteniei, care ar reduce mult numrul genelor necesare schimbrilor, mutaiile nu s-ar fi putut declana si perpetua prin accidente genetice naturale. Modalitatea si cauzele producerii acestor mecanisme genetice rmn

Homo sapiens - accident sau incident?

13

nc inexplicabile, dar muli cercettori sunt de prere c, dup cte tim astzi, ele nu puteau aprea, n cursul unei evoluii normale, dect ntr-o perioad de cel puin zece ori mai lung dect cei 15-17 milioane de ani, acceptai ca interval al edificrii speciei Homo sapiens.

Strini pe Planeta Albastr


Este de remarcat c, la problemele ridicate de evoluia "n salturi", negradu-al, a hominidelor, se adaug enigmele gruprilor cu caractere genetice neobinuite. Lsnd-la o parte populaiile pitice cu pielea verzuie, albastr, galben sau neagr care au trit n Europa pn prin secolele XH-XIV e.n., se pune problema apariiei nsi a gruprilor protonordice din Homo sapiens, caracterizate prin pigmentaia alb, culoarea blond sau rocata a pilozitii (foarte reduse pe corp), talia nalt, conformaia longiform a oaselor scheletului. In majoritatea legendelor i documentelor provenind de la toate popoarele strvechi, apar cu o regularitate obsedant uriaii albi cu plete si brbi blonde si rocate, cunoscui sub diverse nume ("Fiii Cerului, Soarelui, Aurorei, Tunetului", Wanii, Viracochas), toate invariabil legate de cosmos, considerat mai mult spaiul nvecinat Terrei dect un tabu religios. Legendele sunt categorice: toi uriaii veneau din cer si s-au rentors acolo, dup ce au lsat cunotine vitale pentru supravieuirea si evoluia omenirii - aflat pe atunci n stadiul copilriei -, de la obinerea focului si prelucrarea metalelor, pn la astronomie, arhitectur, matematic, geografie si medicin. Desigur, toate aceste legende au fost tratate cu ironie sau indiferen. Dar erau ele oare numai fantezie? Opinia public nu cunoate dect puine din descoperirile care tind s treac unele "fantezii" din domeniul ficiunii n cel al realitii obiective. In ultimii 100 de ani au fost descoperite attea schelete si mumii ale unor rase umane foarte diferite de cele actuale, nct arheologii s-au vzut obligai s admit c ele nu sunt doar nite accidente genetice. Exist dovezi certe ale apariiei, cu 40 000 de ani n urm, a unei rase de oameni cu caractere europide, avnd nlimea cuprins ntre 2 si 3 m si capacitatea cutiei craniene de l 800-1 900 cm3. Revistele ''Science et Vie" i "Stern" au publicat n 1982 o serie de articole tiinifice nsoite de fotografiile unor dovezi paleontologice remarcabile. Astfel, la nceputul anului 1982, au fost descoperite ntr-o veche necropol de lng oraul german Soest (landul Renania de Nord-Westfalia) aproape o mie de schelete cu nlimea medie de 2 m, precum si mormntul unui conductor militar, al crui schelet msoar 2,30 m: n 1976 fuseser gsite n Flandra

14

Extraterestri n Preistorie

dou schelete vechi de peste 30 000 de ani: unul aparinnd unui brbat nalt de 2,47 m, iar cellalt unei femei, cu nlimea de 2,38 m. n 1970 a fost descoperit n Africa Central o necropol veche de 20 000 de ani, coninnd aizeci de schelete ale unor brbai nali de 2,85 m. Nici continentul american nu a fost ocolit de asemenea surprize, dei se tie c amerindienii - ras de tip mongolid - aveau nlimea medie de 1,55 m. Astfel, n 1895, un grup de mineri a gsit n statul California rmiele mumificate ale unei femei cu nlimea de 2,03 m, iar n 1898, cercettorii antropologi de la Universitatea Harvard au descoperit n aceeai zon un alt schelet de femeie, cu nlimea de 2,38 m. n 1876 si 1912 au fost gsite (n statele Carolina de Nord si respectiv Wisconsin) cteva zeci de schelete cu nlimea de 2,40 m, iar n 1930 a fost descoperit n nordul Mexicului o necropol strveche, coninnd sute de morminte ale unei populaii cu nlimea medie de 2,44 m. n sfrit, n august 1982, o echip de arheologi a descoperit pe teritoriul Uniunii Sovietice un schelet de femeie, vechi de peste 3 500 de ani. Expus la Muzeul Ermitaj din Leningrad, scheletul are nlimea de 2,65 m. Aceste descoperiri senzaionale au plit ns atunci cnd au fost gsite urmele unor umanoizi total diferii de rasele umane. Revista mexican "Lunes de Excelsior" publica, n octombrie 1976, un amplu reportaj nsoit de cteva fotografii ale unei descoperiri ciudate: scheletul unei fiine umanoide necunoscute, gsit de Romero Valencia ntr-o carier de piatr din apropierea capitalei mexicane. Acest schelet are nlimea mic, omoplai netezi, coloana vertebral lipsit de coaste si apofize dorsale, precum si unele cioturi care par s fi fost brae, toate strbtute de numeroase orificii si canale ce conineau probabil venele si sistemul nervos. Craniul este rotund, oarecum asemntor cu cel al unui cine, dar nu are orbite, ci doar un fel de "tromp" osoasa. Directorul Muzeului Antropologic din Ciudad de Mexico a refuzat s dea amnunte sau s se pronune definitiv, dar specialitii francezi si americani sunt de prere c aceast fiin nu era de origine terestr. n secolul al XlX-Iea, antropologul francez Eugene Dubois a descoperit n Jawa rmiele unui ciudat pitecantrop: doi molari, o calot cranian si un femur, care prezint o serie de protuberante osoase asemntoare cu nite apofize, identice ca form i egal distanate. Explicaia oficial a acestor hipertrofii a fost: fie reumatismul, fie leziunile mecanice (adic fracturile). Dar este posibil ca omul-maimu din pliocenul tropical care tria 20-30 de ani, s fi suferit de reumatism? Ct despre leziunile mecanice, ce os ar fi putut suporta oare attea fracturi consecutiv-alturate, sudndu-se la loc de fiecare dat?

Homo sapiens - accident sau incident?

15

Paleontologia nu a putut gsi o explicaie rezonabil pentru aceste enigme. Evoluia este nc prezentat ca un proces continuu si putini amintesc despre nenumratele eecuri, marile discontinuiti dintre specii si salturile calitative inexplicabile ale omului. Adevrul este c momentele-cheie din istoria umanitii, cum ar fi clipa n care primul om nu a mai aruncat piatra pe care o folosise, ci a pstrat-o ca unealt, clipa n care a nceput s produc focul lovind dou pietre, cnd a scos primul sunet articulat si a descoperit solidaritatea de grup srind n ajutorul altui semen, atacat de un animal, toate aceste momente marcante n procesul de umanizare rmn un mister, att prin motivele care le-au determinat, ct si prin modul sau timpul n care s-au produs. Specia uman are meritul incontestabil de a fi perseverat neabtut pe calea evoluiei, n ultimii 30 000 de ani. Dar ce s-a ntmplat mai nainte? Ce motiv a determinat maimuele Ramapithecus s porneasc pe acest drum? Omul este cea mai evoluat specie terestr astzi, dup preistoria si istoria sa att de zbuciumate, ns el nu era n nici un caz o specie cu mari anse de evoluie acum 400 000 de ani (Ia dispariia lui Homo erectus), chiar dac avea n urma sa 15 milioane de ani de evoluie. Atunci, de ce tocmai HOMO SAPIENS?!

Ipoteza paleoastronautic
Erich von Dniken scria n 1969: "ntr-un trecut foarte ndeprtat, greu de precizat n timp, o nav spaial strin descoper planeta noastr. Echipajul stabilete c Pmntul ntrunete toate condiiile pentru geneza unor fiine dotate cu inteligen. Firete, omul acelor vremuri nu era nc Homo sapiens, ci altceva... Astronauii strini fecundeaz artificial unele exemplare feminine din aceast specie, le cufund - dup cum spun strvechile legende - ntr-un somn adnc si se rentorc spre locurile de unde au venit. Repet experiena nnobilrii de cteva ori (revenind de-a lungul timpului - n.a.)f pn cnd realizeaz, n fine, o fiin nzestrat cu suficient inteligen spre a -i putea mprti normele vieii sociale.G..) Astfel iau natere primele comuniti umane si apar primele manifestri de ndemnare n munc. Zeii se arat mai departe interesai n transmiterea cunotinelor lor. i ocrotesc nvceii, fac eforturi s-i apere de primejdii si doresc s obin - fie si cu fora - o dezvoltare pozitiv a speciei umane." n timp, va urma transmiterea unor inestimabile cunotine ale acestor vizitatori pmntenilor, care i vor trata cu respect, pstrndu-le amintirea vreme de multe generaii. Dar strinii nu au mai revenit si specia uman i-a urmat singur evoluia. Au izbucnit rzboaie nesfrite,

Extraterestri n Preistorie
mbinndu-se ca reeaua unei plase n istorie, cetile s-au ruinat, multe cunotine s-au pierdut, pentru a fi redescoperite mai trziu, au nflorit si au disprut civilizaii... n momentul apariiei acestei ipoteze s-a iscat o adevrat furtun de proteste gritoare prin diversitatea lor: 1. Ipoteza paleoastronautic deranjeaz autoritile religioase (care, indife rent de religia respectiv, se arat tot mai dornice sa intervin n viaa statelor laice) si contrazice teoriile tiinifice n vigoare. Acceptarea ei nseamn nu att modificarea manualelor colare, ct schimbarea ntregului mod de a privi isto ria, revizuirea tuturor cunotinelor noastre despre trecutul umanitii pn n urm cu dou milenii. 2. Aceast ipotez este prea radical i aici intervin probleme mai serioase dect opoziia unor oameni de tiin conservatori: ea a aprut ntr-o vreme cnd statele naionale sunt ameninate cu dispariia, cnd nsi istoria naiu nilor este contestat, trecuta sub tcere sau minimalizat pentru a face loc globalizrii, unor super-naiuni sau unui "popor planetar" care, uitndu-si iden titatea, cultura si valorile, se va supune mai uor dictaturii grupurilor politicoI M economico-financiare ce rvnesc s stpneasc ntreaga lume. 3. n sfrit, judecnd prin analogie, s-a prezentat urmtoarea situaie: presu punnd c nite astronauti teretri ar descoperi pe o planet din Univers fiine inteligente aflate pe o treapt de dezvoltare inferioar nou, ar interveni ei oare n procesul (biologic sau istoric) de evoluie al acestor fiine? Ar distruge ei pe cele a cror evoluie ar fi considerat prea nceat, pentru a e favoriza pe cele lalte? Ar realiza ei oare fecundarea i hibridarea n grupul unor fiine nzestrate cu raiune ("presupunnd c ar rezolva problema incompatibilitii genetice")? Problema interveniilor de inginerie genetic a depit stadiul explorrilor de ordin teoretic: nc din 1982, prof. dr. Martin Cline a efectuat prima operaie de acest gen la U.C.L.A., obinnd rezultate care au depit cele mai optimiste ateptri. Iar astzi nu mai este lung calea ce urmeaz a fi strbtut pentru a conferi acestui fel de chirurgie atributele unei tehnici de corectare a unor anomalii genetice sau funcionale rezultate ca urmare a afeciunilor patologice dobndite dup natere (n cazul omului) sau de sporire a eficienei economice (n cazul plantelor si animalelor). Ins, avnd n vedere istoria cunoscut a umanitii, exist puine dubii asupra atitudinii unor exploratori teretri n condiiile descrise mai sus: nu numai c nu s-ar osteni s favorizeze o evoluie a fiinelor inteligente, dar, n mod cert, ar cuta s le distrug, pentru a elimina orice concurent biologic la "spaiul vital".

17

ARTA RUPESTRA FUTURISTA


rta este un act specific uman, ale c rui produse nu sunt expresia unei A necesiti fiziologice, ci se conformeaz nevoilor psihologice si afective, care nu sunt ns mai puin importante, deoarece simul artistic joac un rol esenial n evoluia omului, determinnd sau influennd o serie de elemente principale ale specificului uman. Majoritatea creaiilor de art descoperite pn astzi au vechimea de pn la 35-40 000 de ani, aprnd o dat cu specia Homo sapiens fossilis. nceputurile au fost modeste: - reprezentri animaliere naturaliste gravate pe oase, coarne, plci de calcar sau argil; pictate cu oxizi minerali si spate cu obiecte ascuite (silexuri, coarne) pe pereii si plafoanele peterilor sau pe stncile din defileurile si pla tourile montane; - mici statuete si figurine, la nceput modelate din argil, apoi sculptate n os, filde, lemn si piatr, sau chiar sculpturi n pereii de calcar ai unor grote sau pe stnci. Sursa de inspiraie a strmoilor notri a fost, n mod firesc, propria lor lupt pentru existen. Animalele erau reprezentate cu un deosebit sim al micrii si proporiilor, fugind, hrnindu-se, luptnd, murind, uneori vnate de ctre om, niciodat ns n poziie static sau dormind. In Europa predomin siluetele de cai, reni, mamui, ursi sau rinoceri lnosi, dar animalul favorit rmne bizonul, n timp ce leii, mistreii i caprele apar doar incidental, n zone geografice reduse, n Africa erau preferai struii, antilopele, girafele, rinocerii si elefanii africani, foarte rar felinele, n timp ce n America de Nord predomin bizonul, iar n America Central si de Sud sunt reprezentai mai ales jaguarul, arpele si maimua. Feste tot ns psrile, petii, insectele si plantele apar numai n mod cu totul excepional. Splendide picturi si gravuri preistorice au fost descoperite n peterile si platourile montane din Spania (Altamira), Frana (Lascaux), Algeria (Hoggar), Africa de Sud (Brandberg); ns exist alte mii de picturi rupestre n Orientul Apropiat si Mijlociu, Urali, Mongolia, Australia, Siberia, Scandinavia, Peru, Mexic, Guatemala, S.U.A., Italia, Turcia, Elveia si Romnia. Evident, aceste manifestri nu au avut un scop artistic n sensul neles astzi. In volumul

Extraterestri n Preistorie

Dans al fertilitii la oamenii de Cro-Magnon, ceremonie complex, ce demonstra cunotine avansate de astronomie, biologie si anatomie (dup prof. Leroi -Gourhan).

Art rupestr futurist

19

"Quatre siecles d'ari parietal; Le cavernes decorees" (Montignac, 1952) celebrul specialist francez, abatele H. Breuil, a lansat principala teorie interpretativ, larg cunoscut si acceptat n secolul trecut: omul paleolitic reprezenta animalele pe care urma s le vneze, strpungndu-Ie apoi cu sgei si lnci pentru a avea succes la vntoare, dup cum reda grafic si animalele de prad, n credina c va fi astfel aprat de ele. A doua teorie {mai complex si relativ diferit de a lui Breuil) aparine celui mai mare specialist al secolului XX, profesorul francez A. Leroi-Gourhan (de la College de France), fiind enunat si argumentat detaliat n monumentala sa lucrare "La Prehistoire de l'Art Occidental" (Paris, 1965). Gourhan a fost totodat primul cercettor care a atras atenia asupra poziiei topografice speciale a tuturor acestor fresce (aezate n locuri favorabile conservrii lor), ceea ce dovedete nu numai importanta deosebit ce li se acorda, dar si dorina ca ele s reziste timpului. Teoria clasic susine c aceste picturi erau destinate dansurilor rituale si ceremoniilor de iniiere, avnd deci o motivaie magico-reli-gioas: "legtura dintre om si animale pe care, desenndu-le, artistul credea c le nsufleete, devenind astfel frai" (fapt argumentat prin numeroasele reprezentri de animale cu expresie uman si figuri mixte om-animal). Noua teorie a profesorului Leroi-Gourhan susine ns ca figurile mixte constituie mai curnd simbolurile interaciunii dintre specii dect oameni mascai si c arta paleolitice este legat n primul rnd de diviziunea speciilor n cupluri de sexe, reprezentarea lor simbolic fiind prima ncercare a oamenilor de a nelege organizarea lumii vii.

Academii de Art n Cuaternar


Dac picturile din Altamira, tascaux, Marsoulas, Hoggar sau Brandberg uimesc prin frumuseea si monumentalitatea lor, ca si prin sigurana vizibil a tusei artitilor, fiind comparabile pentru timpul respectiv cu cele realizate de Michelangelo la Capela Sixtin, n alte locuri de pe glob exist opere de art ce ridic semne de ntrebare de cu totul alt natur. Astfel, n America de Sud, pe platoul de la Marcahuasi (Peru), aflat la altitudinea de 3 800 de metri, au fost gsite stnci sculptate n form de lei, cmile si strui africani (deci animale care nu au trit niciodat pe continentul american) si chiar fpturi preistorice, unele disprute cu milioane de ani naintea realizrii sculpturilor. De altfel, nc din 1801 Aexander von Humboldt descoperise n America Central, n munii Encaramada, n savana de lng oraul Cuycara

20

Extraterestri n Preistorie

si n selva dintre rurile Cassiquiare si Orinoco, stnci uriae numite de indieni "tepumereme" ("pietre pictate")/ pe vrfurile crora, la nlimi inaccesibile, sunt reprezentate animale (tigri, crocodili), stele, sori, precum si multe desene indescifrabile, dintre care unele par siluete umane. La nceputul secolului al XX-lea a fost gsit la Tiahuanaco o reprezentare de toxodon - animal disprut naintea venirii omului primitiv n zon. In 1928, expediia Doheny descoperea n nordul Statelor Unite, la ieirea din faimosul Grand Canyon, o vale lateral adnc si lipsit de viaa, numit de indieni "Hava supai" ("Pereii pictai"). Impuntoarele faleze ce flancheaz valea sunt literalmente acoperite cu petroglife vechi de peste 10 000 de ani, reprezentnd oameni la vntoare de mamui si bizoni, n mijlocul lor se afl zeci de imagini tulburtoare: tyrannosauri, stegosauri, iguanodoni, siluete desprinse parc din albumele muzeelor de istorie natural din Paris si New York, dup cum scria cercettorul american Charles Berlitz. Surpriza cea mare o constituie ns peretele de Ia ieirea de nord a vii, pe care este reprodus cu exactitate harta fluviului Amazon cu toi afluenii si! Lng oraul mexican Acmbaro au fost gsite numeroase statuete strvechi de lut, reprezentnd cai, rinoceri, cmile si dinozauri ai erei secundare (spre exemplu, brachiosauri)... n luna august 1982, o expediie tiinific a revenit din pustiul Koolbura, situat n peninsula Cape York (statul Queensland), anunnd descoperirea urmelor unei splendide civilizaii aborigene, care nflorise acum mai bine de 6 000 de ani n extremul nord al Australiei. Conductoarea expediiei, Josephine Flood, a refuzat s dea detalii asupra vestigiilor gsite (case, unelte, schelete), dar a declarat: "Picturile rupestre din zona Koolbura sunt probabil cele mai interesante descoperite pn acum n lume si vor avea un ecou mondial. Dup aceste descoperiri, suntem obligai s rescriem preistoria Australiei." Nici pn azi datele despre Koolbura nu au fost fcute publice... Spre deosebire de imaginile reprezentnd animale sau elemente decorative si simbolice (sgei, lnci, arcuri, spirale), siluetele umane sunt extrem de rare n arta paleolitic, iar atunci cnd apar totui sunt de o neateptat stngcie. Uneori se ntlnesc siluete mixte om-animal, dar n general au fost descoperite forme filare constituite din linii si puncte, cum sunt cele gsite n Garrone (Frana) sau Oltenia si Dobrogea (Romnia), ns la Im Habeter si Hoggar abund scenele de vntoare n care brbaii sunt reprezentai alergnd si ncordndu-si arcurile sau aruncnd suliele, precum i scene de dans ritual, n care micrile pline de graie si armonie, formele zvelte, uneori sinuoase ale dansatoarelor, avnd panase stranii pe cap, evoc mai mult un balet de curte dect o srbtoare

Art rupestr futurist

21

slbatic din Neolitic. Aceste desene cu o vechime de peste 6 000 de ani prezint caracteristicile stilului artistic egiptean, dei asemenea fresce au aprut n Egipt la o dat ulterioar realizrii celor hoggariene. Este interesant de remarcat faptul c n reprezentrile grafice humanoide din Hoggar se disting dou populaii bine difereniate: cea alb, mai puin numeroas, dar ocupnd o poziie privilegiat, si cea neagr, gasindu-se ntr-o situaie dependent fa de prima. Acest lucru este sugerat pregnant de una din fresce, n care personajul principal este o femeie alb n faa creia danseaz un grup de brbai, unii negri, alii avnd doar feele acoperite cu mti negre. Elemente deosebit de interesante pot fi remarcate la celebra pictur mural "Doamna alb", descoperit la Brandberg (Africa de Sud-Vest) ntr-o peter de pe asa-numitul "Munte de foc" din desertul Namib, pictur a crei vechime pare s ating ntre 3 000 si 5 000 de ani. Se pot observa evidente contingene cu stilurile egiptean, cantabric, cretan si hoggarian (cu care boimanii au avut, se pare, contacte). Oamenii (albi si negri) sunt redai numai din profil, nvesmntai sumar sau purtnd doar podoabe si arme, femeile sunt egal reprezentate cu brbaii si se pot observa foarte bine amnuntele anatomice. Intervin ns i o serie de elemente care nu i au locul ntr-o pictur neolitic. Figura central, o femeie alb, zvelt, mai nalt dect nsoitorii ei, este mbrcat n pulover pe gt si cu mneci, pantaloni strmi, mnui, jartiere, ciorapi, pantofi si are prul rou prins ntr-o plas cu diamante. Oare boimanii citeau reviste de mod acum 5 000 de ani?! n spatele ei se afl un brbat alb care are cizme si ine n mn o vergea ciudat cu epi (identificata de Breuil cu crja imperial egiptean). Dar el poart o casc cu viziera prea complicata pentru a fi o simpl masca ritual (inutil, de altfel, Ia o vntoare). Prin contrast, ceilali brbai i femei (n marea majoritate negri) sunt goi, avnd doar podoabe i arme specifice perioadei. In desenele gravate de Ia Lussac-Poitou (Frana) se pot deosebi oameni mbrcai n haine moderne (sacouri, plrii, sorturi) apreciate de Breuil ca "autentice si inexplicabile". Pentru c, ntr-adevr, este greu de explicat de ce la ceremoniile magice sau la vntorile din Neolitic oamenii purtau vesminte asemntoare cu cele actuale, iar n restul timpului doar blnuri i piei de animale! Asemntoare sunt enigmele pe care le suscit desenele descoperite pe platoul stncos de la Tamanrasset (Sahara de Nord - Algeria), unde pot fi vzute siluete umane mbrcate n costume incomode si groase, avnd cti rotunde prevzute cu cte dou vizoare foarte mari, perfect circulare. n multe fresce si gravuri preistorice apar si alte aspecte stranii: elemente tehnice inexplicabile, costume sau obiecte similare cu cele folosite de astronaut!

22

Extraterestri n Preistorie

si aviatori. S ne reamintim faptul ca n pictura rupestr siluetele umane sunt redate stngaci, filiform, chiar cele mai reuite fiind reprezentate numai din profil. Totui, pe toate continentele au fost descoperite reprezentri ale unor fiine umane purtnd haine greoaie si avnd cti ciudate (rotunde si cu antene), siluete privite din fa i atingnd nlimea de 1-6 m. Arheologii le-au considerat la nceput animale, dar explicaia nu a rezistat la comparaia cu modul obinuit de reprezentare a animalelor. Apoi s-a "descoperit" c erau "zei", ns noiunea de "zeu" nu exista n epoca pietrei, n orice caz nu sub forma n care va aprea n antichitate sau evul mediu. Oamenii erau animisti, adornd animalele, focul, Soarele sau trsnetul, dar n nici un caz nu concepeau nc forele naturii ca avnd form si comportament uman. n 1979 au fost gsite n valea Cioulout (Mongolia) desene rupestre vechi de . 5 500 de ani, gravate n pereii unei galerii cu lungimea de 12 km. Ele reprezint , animale care planeaz deasupra Soarelui si Lunii, oameni, erpi i figuri antropomorfe inexplicabile, greoaie, unele avnd cte trei degete la mini i la picioare, n 1969, pe o stnc din Fergana (Uzbekistan) a fost descoperit si fotografiat un desen neolitic, reprezentnd un om cu o casc sferic etanat prevzut cu antene; el are n spate un dispozitiv ciudat, foarte asemntor cu aparatele de respirat folosite pentru evoluia liber n spaiul cosmic. Cercettorul rus G. Saki descoperise nc din 1961 dou desene asemntoare. Primul, din apropierea satului Ohna (Kazahstan), reprezint un humanoid al crui cap este acoperit cu o casc de scafandru nconjurat de raze (n mprejurimi se gsete exploatarea de uraniu de la Fergana...); al doilea, situat n apropierea localitii Navoy (Uzbekistan), are peste 5 000 de ani vechime si reprezint oameni dotai cu aparate respiratorii. O tav gsit n El Salvador red zborul unei fiine humanoide pe deasupra palmierilor, ntr-un vehicul lung, de forma unui trabuc, n 1956, un arheolog francez descoperea n Alpii italici un desen neolitic, reprezentnd un om n haine greoaie, cu dispozitiv cilindric de respirat n spate si casc rotund cu vizor i antene, n provincia iranian Behystan a fost gsit un basorelief n care este redat Darius, "nvingtorul celor zece seminii", salutndu-1 pe Ahuramazda (zeul focului). Acesta zboar pe deasupra capetelor celorlali ntr-o lad de sub care nesc raze, iar n mna stng ine o inconfundabil man de pilot. La Akkad (Sumer) au fost gsite tblie si gravuri pe care erau reprezentate: stele nconjurate de raze, n jurul crora graviteaz planete de mrimi variabile; personaje purtnd pe cap o stea i fiine stranii care zboar pe globuri naripate. n 1956, cercettorul francez Henri Lhote a descoperit la Jebbaren, n podiul Tassili (Sahara algerian), sute de perei literalmente acoperii cu picturi si

Art rupestr futurist

23

gravuri rednd mii de animale si oameni. Printre ele si personaje cu o vestimentaie neobinuit pentru acea epoc. Eie in n mini verigi de care sunt fixate nite cutii dreptunghiulare; dou fiine omeneti au "scafandre" prevzute cu evidente antene parabolice fixate pe cretetul ctilor sferice (cti si antene ce nu pot fi asemuite cu mtile rituale sau panaee ornamentale). Alte fresce reprezint nc aproape 20 de asemenea personaje greoaie, cu cti rotunde, n izbitor contrast cu perfeciunea imaginilor de animale slbatice, n centrul platoului, pe o stnc solitar, troneaz figura sumbr a "Marelui zeu marian", nalt de ase metri. Acesta este mbrcat ntr-un costum asemntor celui spaial, complet etanat (fr custuri), pe ai crui umeri masivi se sprijin o casc (prinsa de costum printr-o articulaie), care are cteva fante n dreptul nasului si gurii. Specialitii afirm c uriaa siluet dovedete un remarcabil simt al perspectivei n spaiu si c pentru epoca respectiv o asemenea "costumaie" este greu de justificat Picturi reprezentnd personaje asemntoare au fost gsite n regiunea Tulare (California). Astfel, n Inyo-County, ntr-o peter cu pereii acoperii de picturi, se poate distinge o reprezentare care cu greu ar putea primi o alt semnificaie dect cea a unei rigle de calcul cu rama dubl. In peterile din Suedia i Norvegia au fost descoperite picturi neolitice reprezentnd humanoizi cu capetele rotunde, mari si uniforme, fr trsturi distincte, precum si obiecte aeriene cu aripi, care nu pot fi asemuite cu psri. Arheologul E. Anati a gsit pe stncile de la Val Camonica (Elveia) desene reprezentnd oameni mbrcai n costume asemntoare actualelor combinezoane de aviaie. Pe cap au cti rotunde prevzute cu "antene", iar n mini in obiecte triunghiulare. Ce sunt aceste "cti"? Au rol de protecie, iar "antenele" sunt "elemente de podoab"? La Kun-Ming (provincia Yunan - China), de pe fundul unui lac aflat n apropierea oraului, s-au ridicat la suprafa, cu ocazia unui cutremur, cteva piramide de piatr pe care erau spate ciudate maini cilindrice-fusiforme, orientate n zbor spre cer (chinezii cunosc racheta propulsat cu praf de puc de peste 2 000 de ani), n Rusia s-a descoperit un basorelief reprezentnd un obiect asemntor unei "nave spaiale", format din 10 sfere lipite ntre ele, aezate pe un cadru dreptunghiular susinut de doi stlpi masivi, deasupra crora sunt plasate alte cteva sfere mai mici, dispuse simetric. n 1913 i, mai recent, ntre 1969 i 1970, au fost gsite numeroase gravuri rupestre de acest gen n masivul Ai'r (la Kori Taguei - Nigeria), studiate de cercettorii francezi ai Institutului "ORTSOM", care au sesizat c n apropiere se afl o bogat exploatare de uraniu. Desenele reprezint, printre altele, un

Extraterestri n Preistorie
personaj humanoid avnd acelai ciudat costum-combinezon cu pantaloni bufani si cizme asemntoare celor de aviator, o casc rotund cu obinuitele antene, precum si alte elemente tehnice dispuse pe partea central a costumului... n Guatemala a fost gsit un basorelief, vechi de peste 4 000 de ani, reprezentnd dou personaje n mrime natural: un om cu plete si barb, ngenuncheat n fata unei fiine stranii care st n picioare, cu minile n solduri. De aceast dat, orice confuzie este exclus: personajul poart un inconfundabil costum de scafandru-greu, compus din cizme nalte, pantaloni bufani, bluz semirigid cu centur si cadran rotund n partea stng a pieptului, mnui speciale, cu un singur deget (asemntoare cu cele de box), garnituri de etaneizare la ncheieturi, genunchi si mijloc. O alt garnitur face legtura la casca rotund cu vizet nituit (prin al crei geam se pot remarca ochiul si nasul redate foarte clar) avnd un "bot" cilindric asemntor cartuelor filtrante de la mtile de gaze. De la casc, pornind dintr-un adaptor rotund, pleac un furtun elastic spre rezervorul prins pe spate. Or, toate aceste elemente de mbrcminte erau total necunoscute n acea regiune n antichitate, fiind nu numai inutile, dar si imposibil de purtat n clima tropical fr a fi complet etaneizate si presurizate! Pn si n partea opusa a globului, n izolata Australie, au fost descoperite astfel de gravuri rupestre, la Delamer. Vechi de 10-12 000 de ani, ele reprezint personaje care poart costume de imersiune, groase, etane si, desigur, obinuitele cti rotunde de scafandru. Dar n torida clim australian btinaii nu au avut niciodat haine sau podoabe capilare de acest gen. n sfrit, un ultim exemplu de desene ciudate l constituie grupul celor descoperite pe stncile Insulei Pastelui. Aici, pe vrful celui mai nalt vulcan, Rano Kao, se gsesc ruinele lui Orongo ("Satul Oamenilor-Psri"), n faa cruia, la cteva sute de metri n largul oceanului, se afl Motunui ("Insula Oamenilor-Psri"). n ambele locuri se gsesc gravate n lava dur chipuri ciudate de oameni cu aripi si cap de pasre, avnd un cioc lung i plin de dini i, uneori, innd n vrful aripii un ou (toate acestea fiind elementele tradiionale foarte cunoscute, dar nc inexplicabile, ale Insulei Pastelui). Dar singura pasre cu dini de pe Terra a fost Archaeopteryx lithographica, ce a trit n Jurasic i pe care pascuanii n-aveau de unde s o cunoasc. Alte personaje au ns corpuri greoaie i masive, capete mari, rotunde, cu ochii circulari si privirea de o fixitate stranie. Vechimea acestor desene este apreciat la aproape 2 000 de ani. Toate reprezentrile de acest gen de pe glob conin similitudini evidente: costumele greoaie, ctile rotunde cu antene i vizoare, mnui, pantaloni bufani i aparate ciudate n spate. Oare oamenii cavernelor din toate continentele si

Art rupestr futurist

25

din cele mai izolate insule, din munii inaccesibili si junglele de neptruns urmaser toi aceleai cursuri de pictur si gravur, sau i fceau vizite reciproce pentru a schimba idei si impresii artistice?! Dac asemenea costume reprezint haine si mti rituale, de ce sunt redate identic, chiar si n locuri a cror clim nu a permis niciodat s se poarte mbrcminte? Dac oamenii primitivi le-au desenat astfel datorit "stngciei" lor, cum se poate ca tot ei s fi creat operele de art din Altamira, Lascaux, Tassili si Marsoulas? Oare este chiar att de inadmisibil ipoteza c aceste desene rupestre sunt reproduceri a ceea ce au vzut oamenii n realitate: astronaut! n costume spaiale, cobornd din vehicule zburtoare?

Straniile statuete neolitice


n Paleolitic si Neolitic, mica sculptur avea, se pare, o larg rspndire, dar, statuetele fiind executate din materiale fragile (os, corn, lemn, argil si calcar, extrem de rar din piatr dur), majoritatea au fost distruse de timp, cele care s-au pstrat fiind destul de prost conservate. S-a nceput probabil cu figurine modelate din argil, generalizndu-se apoi sculptura n os si filde, cea n lemn fiind destul de puin cunoscut astzi datorit faptului c acesta era materialul cel mai puin rezistent la degradare. Statuetele aveau, n general, subiecte animaliere sau erau idoli feminini stilizai cu stngcie. Mai rar, si tot att de imperfecte n Paleolitic, apar reprezentri de obiecte, arme si figuri brbteti. Chiar si n Neolitic (cu l 000-2 000 de ani .e.n.) statuetele din Europa si Africa rmn destul de puin reuite; n timp ce n America de Sud - mayaii, incaii, olmecii, n Orient - sumerienii i egiptenii, iar n Asia - hinduii si chinezii ncepuser s realizeze adevrate opere de art, uimitoare prin fineea execuiei si mai ales prin diversitatea subiectelor. Provenind dintr-o perioad de timp ntins pe aproape 15 000 de ani si acoperind vaste teritorii geografice, s-au descoperit ns unele statuete, figurine, machete de fiine si obiecte, a cror stranie nepotrivire cu timpul i locurile crora le aparin ridic probleme spinoase n faa arheologilor... La Ierihon (Israel), unde o parte a caselor construite din piatr erau semisferice, identice cupolelor cazematelor moderne (dei vechi de 12 400 de ani), s-au gsit n morminte capete modelate din ghips, vechi de peste 9 000 de ani. Dar apariia si rspndirea olritului si a prelucrrii obiectcloi din ghips sau argil n Orientul Apropiat si Mijlociu dateaz din anii 6000 .e.n., deci aceste capete (singurele rmase din acea perioad) nu puteau fi fcute de autohtoni. Cu att

26

Extraterestri n Preistorie

mai mult cu ct ele prezint o stranie varietate de tipuri si caractere somatice (nasuri lungi si drepte, fruni nalte sau bombate, ochi bulbucai sau oblici, buze groase sau subiri, pomei proemineni) care nu aveau cum s le fie cunoscute locuitorilor acelei regiuni si nu se potrivesc concepiei noastre despre fizicul oamenilor preistorici! Sumerienii au furit cu patru milenii n urm remarcabile opere de art, cum ar fi cele descoperite a Uruk si Babilon: un cerb atacat de lupi si un car de lupt cu caii mnai de vizitiul privind nspimntat doi rzboinici ncletai n lupt n partea din spate a carului. Acum peste 4 500 de ani, tot sumerienii realizau ns ciudate machete ale unor locuine care trezesc stranii analogii cu obinuitele cazemate antiatomice din zilele noastre: semisferice, masive si avnd o singur u joas, complex nrmat, identic ambrazurilor moderne. Oare de ce fureau artitii Sumerului astfel de machete greoaie, inestetice si inutile n acea perioad? Au ele vreo legtur cu imnurile sumeriene ce aminteau c zeii lor rzboinici (Marduk, n special) aruncau fulgere sclipitoare si ploi de foc asupra dumanilor si descriau nlarea zeiei Inanna n cer rspndind o lumin orbitoare ce distrugea casele? Desigur, nc din preistorie, oamenii ddeau foc aezrilor dumane, iar trsnetele distrugeau casele, dar de unde tiau sumerienii c lumina si "ploaia de foc" (cldura) pot ptrunde prin zidurile cetilor si pot distruge viaa din interiorul lor? Oare nu sunt acestea efectele radiaiilor luminoase i calorice ale exploziilor atomice?! La Gumelnia (Romnia) au fost gsite mai multe figurine de lut vechi de peste 6 000 de ani. Printre ele, unele reprezint mese rotunde, scaune cu sptar nalt si chiar adevrate fotolii cu brae. Este greu de crezut c vntorii din Neolitic ineau att de mult la confort, deoarece, dup cum se tie, scaunele au aprut abia mai trziu, n Egiptul antic, i nu erau foarte rspndite nici n antichitate, fiind un atribut caracteristic regalitii si clerului, o dovad de bogie si putere. Statuetele "Gangu", gsite n oraul Kamukai si atribuite culturii "Djemon" (veche de 7-8 000 de ani), nfieaz personaje mbrcate n costume fr custuri, prevzute cu garnituri de etansare ntre cti si costume, cu vizoare rotunde/ identice cu cele ale "Marelui zeu marian" din Tassili. Cercettorul rus A. Kazanev scria: "Asemnarea exterioar cu Marianul lui Lhote este frapant i tulburtoare...". Statuetele "Dogu", descoperite n munii provinciei japoneze Aomori, au vechimea de pn la 6 000 de ani. Dup Al Doilea Rzboi Mondial au fost gsite zeci de asemenea figurine sculptate n piatr dur, cu o adevrat manie a detaliilor. Acurateea operelor sculptorilor anonimi a provocat uimirea oamenilor

Art rupestr futurist

27

de tiin, care nu i pot nc explica modul n Care au fost realizate si finisate numai cu ajutorul uneltelor de piatr, singurele cunoscute n Neolitic. In ulti mele decenii ns, multe reviste tiinifice britance franceze, americane si japoneze au acordat spaii ample studiilor prin care arheologul japonez doctorul Y. Matsumura, cercettorul californian K. Zeissing si A. Kazanev au evideniat si demonstrat c aceste ciudate statuete prezic o costumaie cu interesante "detalii tehnice". Ctile rotunde, echipate cu antene, lantern, vizoare cu monturi speciale i filtre de lumin, difuzoare si filtre respiratorii, sunt legate prin articulaii flexibile de costumele tip semirigid, dotate cu aparate de presurizare, toate aceste elemente fiind similare echipamentelor spaiale folosite n zilele noastre de astronaut!. Cnd Karl Zeissing i-a trimis studiul la N.A.S.A., aceasta (n mod surprinztor) 1-a apreciat pozitiv, rspunzndu-i oficial: "Specialitii notri consider c ipoteza asupra costumuhii-armur prezentat n documentele

Statuete Dogu (Japonia), vechi de 6 000 de ani (arhiva autorului).

28

Extraterestri n Preistorie

pe care ai binevoit s ni le trimitei este extrem de interesant. De altfel, o mbrcminte similar este deja elaborat si a fost supus aprobrii Direciei Centrale N.A.S.A., ea fiind n prezent n curs de perfecionare (a devenit standard abia n 1995 - ..). Adugm, de asemenea, c anumite detalii prezentate de comunicarea dumneavoastr si figurnd n fotografii, cum ar fi modul de mbinare al acestor elemente, monturile vizoarelor, articulaiile flexibile, sar-nierele sferice si conservatoarele de presiune, sunt introduse n mbrcmintea dur realizat de Direcia Special a Echipamentului Navelor Cosmice (...)". Conservatoarele de presiune menionate n rspunsul N.A.S.A. (mici elipse haurate pe pieptul si membrele statuetelor) sunt tipice pentru costumele presurizate, avnd rolul de a preveni accidentele de tip "Squeeze" depresurizare brusc a costumului, ceea ce are ca efect aspirarea corpului de ctre casc, transformat ntr-o teribil ventuz. De cealalt parte a globului, n Peru, au fost descoperite, Ia Mochica, mti funerare, statuete, figurine si basoreliefuri aparinnd civilizaiei incase "moche" si datnd de prin anii 1500 .e.n. Ele prezint o stranie multitudine de tipuri rasiale si somatice, a cror prezen este inexplicabil pentru locul si timpul respectiv: arabi, negri, evrei, mongoli, japonezi, greci si scandinavi, care, teoretic, au ajuns n Peru abia dup conquistadorii lui Pizarro. Unele statuete sunt sculptate n piatr, altele (n special majoritatea mtilor funerare) sunt realizate din jad verde de o provenien necunoscut. n Bolivia, la Tiahuanaco, s-au descoperit statuete sau chipuri umane din piatr prezentnd o inexplicabil ''reuniune" de fizionomii: buze groase sau subiri ca o lam de cuit, urechi mari si grosolane sau delicate si perfect pro-porionate, nasuri lungi sau ncovoiate, ochi bulbucai sau prelungi, trsturile feei fine sau aspre. Unele statuete au capetele acoperite cu "cti curioase", rotunde, cu o mulime de accesorii neidentificabile (epi, bile, cercuri, triunghiuri), n anii 1970-1979, n Kazahstan, au fost gsite obiecte metalice antice, printre care o mic statuet fcut din bronz si foarte veche. Ea reprezint o fiin humanoid, mbrcat ntr-un straniu combinezon greoi, ce formeaz corp comun cu casca de pe cap si este prevzut cu "cizme" si "mnui" ajustate etan.

Desene gigantice pe sol


Statuetele preistorice impresioneaz prin elementele lor "tehnice", prin mesajul artistic ce dezvluie idei naintate sau, pur si simplu, prin nepotrivirea subiectelor prezentate (zoomorfe, antropomorfe sau "tehnice") cu perioada n

Art rupestr futurist

29

care au fost create si locurile unde au fost descoperite. Exist ns si unele reprezentri grafice de-a dreptul uluitoare, care, dei sunt astzi destul de cunoscute, rmn n continuare tot att de misterioase: giganticele "gravuri pe sol", cele mai impresionante si stranii opere de art preistoric ale omenirii n domeniul graficii. Ele sunt realizate de obicei prin decuparea unor poriuni trasate n prealabil pe sol sau chiar prin sculptare n stnc si au (indiferent de locul unde au fost gsite) cteva puncte comune: J X dimensiunile uriae (mergnd de la cteva zeci de metri pn la civa kilometri suprafa sau lungime); \ X faptul c nu pot fi observate n ntregime si identificate, dect de la mari |nlimi (cuprinse ntre 200 si 2 000 de metri), executarea lor neputnd fi coordonat teoretic dect dintr-un aparat de zbor, comunicndu-se probabil cu solul prin staii-radio; X imposibilitatea identificrii, mcar aproximative, a datei Ia care au fost realizate (astfel c au fost convenional atribuite culturilor de la care s-au descoperit urme n apropiere, metod ce nu exceleaz prin precizie si spirit tiinific). De pild, n Insula Pastelui, pe drumul ce duce spre valea Hanga-o-Teo, a fost cioplit n lava dur un arpe uria, ncolcit, avnd crestturi adnci, rotunde, de-a lungul irei spinrii. El seamn perfect cu o specie de crotal din America de Sud, animale veninoase, cu cap turtit i arcade proeminente, periculoii "culebra". n sudul Angliei, n valea dintre oraele Oxford i Swindon, se afl celebrul "Cal alb de la Abingdon" (sau Uffington). Desenul, avnd 110 metri lungime, a fost realizat prin decuparea unui strat adnc de gazon de sub care a aprut suprafaa orbitor de alb a cretei ce formeaz de fapt solul. "Calul" este stilizat cu un surprinztor rafinament artistic, ntr-o manier ce poate fi calificat drept "modern". Datorit faptului c n apropiere s-au descoperit resturile unor aezri celte din epoca fierului, n care au fost gsite monede avnd imprimate imagini asemntoare, s-a presupus c uriaul desen este opera triburilor de clrei celi care au trit n acele locuri cu peste 2 000 de ani n urm. Sub aspect tehnic ns, realizarea lui rmne inexplicabil, indiferent de perioada ei istoric, deoarece desenul poate fi vzut destul de bine numai de pe vrfurile unor coline situate la distane variind ntre 800 i 3 000 de metri, astfel c, n cazul n care celii ar fi condus trasarea lui din acele locuri, ar fi avut nevoie de teleme-tre de mare precizie, teodolite, ingineri topografi si, n special, de staii de radio sau telefoane, pentru a transmite coordonatele si relevmentele necesare celor care l executau, n orice caz, desenul se dezvluie n toat splendoarea lui

30

Extraterestri n Preistorie

numai privit din avion, de la o nlime de 800-1000 de metri, si este att de clar conturat, nct n Al Doilea Rzboi Mondial a trebuit s fie camuflat, pentru a nu servi drept reper piloilor din Luftwaffe... n comitatul Somerset, o mlatin a fost secat, astfel nct contururile canalelor si poriunilor secate s reproduc o parte din harta boltii cereti, iar lng Cambridge, pe colinele Gog si Magog, se gsesc cteva figuri stranii, uriae, n timp ce la Cerne Abbas se remarc o gigantic siluet humanoid. "Desenele pe sol" din Anglia nu au putut fi atribuite unei civilizaii sau unei perioade de timp bine definite, savanii britanici declarnd doar c ele sunt "extrem de vechi", poate contemporane cu desenele de la Nazca. Giganticele, controversatele i, bineneles, inexplicabilele desene de la Nazca se afl n valea dintre oraele peruviene Nazca si Palpa, a crei suprafa msoar 120 km2 (avnd o lungime de 60 km si o lime de 2 km) i pe un podi din apropiere. La realizarea lor, dup trasarea liniilor de contur s-au practicat anuri adnci de 40 cm n stratul de sol cafeniu-roscat (format de milioane de pietre mari si ruginii), iar dedesubt a aprut stratul de pmnt galben-nisipos, ce formeaz prin contrast imaginile: figuri geometrice i reprezentri animaliere.

Art rupestr futurist

31

Prima categorie cuprinde dreptunghiuri, trapeze, ptrate, triunghiuri, gigantice "piste" perfect rectilinii, cu lungimea de 1-rlO km (s-a calculat c la o pist lunga de 8 km, devierile de pe linia dreapt sunt de... 1-2 centimetri!). Toate aceste piste se ntrerup brusc, fiind parc tiate de o secure uria. Multe se sfresc la marginea falezelor sau prpstiilor, ceea ce a eliminat ipoteza c ar fi fost drumuri. De-a lungul unora dintre ele s-au gsit rmiele unor "borne" de piatr riguros aezate la 1,5 m distant una de alta... De altfel, unul dintre punctele nodale ale sistemului formeaz o suprafa surprinztor de asemntoare cu cosmodromul de la Cape Kennedy. ntr-adevr, cosmodromurile si aeroporturile militare moderne, destinate aparatelor de zbor supersonice, au ca elemente specifice mai multe piste convergnd spre o serie de puncte nodale, precum si anumite suprafee trapezoidale caracteristice, folosite ca repere orientative Ia aterizare. Toate aceste elemente apar si n suprafaa amintit de la Nazca, pistele fiind tiate de zigzaguri uriae. In apropierea nodului central de ntretiere a patru gigantice piste principale exist chiar si un reper format din cercuri concentrice, indicnd o a cincea pist oblic, flancat de alte dou piste paralele, mai puin pronunate (caracteristicile piste "secundare" din marile aeroporturi), n ceea ce privete bornele de piatr, orice pilot este ispitit s le asocieze automat cu imaginea att de familiar a balizelor de aterizare. S-a constatat c o pist are dimensiunile exacte de 1700 de metri lungime i 50 de metri lime. Ele sunt amplasate ntr-o zon ideal pentru un aeroport: un platou nalt, relativ plat, arid, compus din piatr dur, deci un suport rezistent la cele mai grele aeronave, lipsit de vegetaie care s le stinghereasc orientarea si manevrele, dar aprovizionat cu ap de rul Nazca (astzi secat), fr denivelri prea mari ale suprafeei pistelor principale, fr piscuri sau coline nalte n jur, care s pericliteze aterizrile i decolrile sau tururile de pist si s complice reperarea. Gravurile cuprind figuri de animale si oameni realizate la aceeai scar gigantic si n aceeai manier deconcertant, dintr-o singur linie continu care nu se intersecteaz niciodat... Astfel, se pot distinge 18 reprezentri de psri (printre care un colibri, un roi, o pasre de mare lung de 150 de metri si, n sfrit, uriaa fregat ale crei aripi se ntind pe cteva sute de metri), un pianjen de 50 de metri, reptile, precum si o maimu din specia "maimuelor urltoare" (care triesc n pdurile andine, la 330 km distant de Nazca). Aceast maimu se ntinde pe o suprafa egal cu cea a unui stadion (numai laba stng msurnd 14 m lime) si a fost desenat fr s i se respecte anatomia: spirala cozii se rsucete n sus (invers dect n realitate), iar o lab are doar patru degete, inadverten ce revine struitor la toate desenele de mini antropomorfice.

32

Extraterestri n Preistorie

faimosul "colibri" de la Nazca (Peru), lung de 150 metri, filmat de la 870 metri altitudine (arhivele Comisiei Humboldt).

n tot complexul grafic de la Nazca nu exist dect o singur imagine humanoid, reprezentnd o fptur cu ochii mari si rotunzi, imprimat pe o poriune de teren mai nalt si considerat "anterioar perioadei Nazca". Ultimele apariii sunt uriaele balene, unele avnd mini de om, altele purtnd pe nottoare cranii omeneti. Ele au constituit principalul argument al teoriei care atribuie desenele de pe sol civilizaiei preincase Nazca, aprut n anii 100 .e.n., disprut n anii 700 e.n. si atingnd maxima nflorire n perioada 200-400 e.n. Aceasta deoarece vasele ceramice ale acestei civilizaii (vase al cror nivel artistic a rmas neegalat n cele dou Americi) conin, printre alte reprezentri, att pe cele ale unor balene cu mini antropomorfice apucnd capete de om, ct i cealalt variant, balene cu gura roie sub care atrn capete de om si alte obiecte nedefinite. S-a demonstrat c, ntr-adevr, civilizaia Nazca avea att cultul balenelor (curios pentru locuitorii munilor, oameni care nu plecau pe mare

Art rupestr futurist

33

niciodat), ct si pe cel al vntorii de capete. Faptul este straniu, pentru c acesta era singurul popor amerindian ce afirma c elementele vitale ale omului se afl n creier si nu n inim, aa cum credeau toi ceilali, inclusiv vecinii lor mayasii. n afar de balen, vntorii de capete divinizau si condorul, rmas pn astzi simbolul dorinei nenfrnate de libertate a semeilor indieni din Anzi. Aceast dualitate mamifer acvatic-pasie (ambele stpne de necontestat ale mediului lor de via) provoac o relativ derut prin simbolistica ei nc nedescifrat, dar trebuie s ne amintim c aztecii i mayasii aveau alte cupluri simbol (vultur-arpe sau jaguar-sarpe) tot att de inexplicabile. Vasele din perioadele de mijloc si trzii (200-500 e.n., respectiv 500-700 e.n.) ale culturii Nazca sunt pictate cu siluete de animale avnd apendice asemn toare celor aprute la unele desene de pe sol. Cunoscndu -se importanta deosebit pe care o acordau aceti oameni fertilitii solului lor arid si constatndu-se, n 1968, c unele linii de la Nazca sunt ndreptate spre poziiile de solstiiu (de var si iarn) ale Soarelui si Lunii n perioada antic sau spre punctele de rsrit si apus ale ctorva stele mai luminoase, iar figurile de animale reprezint, se pare, alegoriile diferitelor constelaii (ale cror apariii pe bolta cereasc indicau epocile ploioase i perioadele de "campanii agricole"), s -a afirmat c aceste desene ar constitui un fel de calendar agricol, accesibil numai unor iniiai, probabil preoii celor dou diviniti animaliere amintite. La acest punct intervine ns una dintre cele mai dificile ntrebri puse arheo! logilor: cum au fost realizate aceste gigantice desene? Datorit dimensiunilor [ ieite din comun, ele sunt vizibile n ntregime doar de la nlimi de peste 800 de metri; or, n mprejurimi nu exist muni sau dealuri care s permit o aseme1 nea operaie, n acelai timp, ele nu puteau fi trasate de pe sol dup o schi Ia scar mic, avnd coordonatele amnunite ale lucrrilor, pentru c, dat fiind - terenul neregulat, ar fi fost nevoie de telemetre, teodolite i alte instrumente ] topografice pentru a trasa si delimita contururile. Deci, r mne doar ipoteza l j potrivit creia lucrrile au fost coordonate din aer, dup cum au czut de acord \ toi specialitii. Dar cum se nlau preincasii n aer? !) S-a considerat c se foloseau zmeie uriae sau baloane umplute cu aer cald, | ipotez sprijinit de cercettoarea german Mria Reiche, care a studiat 50 de ani aceste desene. Astfel c, n toamna anului 1975, s-a efectuat la Nazca o experien gen "Kon -Tiki": doi "piloi" s -au nla t n aer cu un balon numit "Condor I", construit din esturi, frnghii si materiale fabricate dup metodele precolumbiene. Prima ncercare a fost un eec, deoarece balonul (care se ridicase la 200 de metri nlime) a fost prins brusc de un curent violen t de aer si

34

Extraterestri n Preistorie

trntit la pmnt. A doua ncercare a reuit relativ, cci balonul s-a ridicat la 400 de metri si s-a meninut 18 minute n zbor, parcurgnd distana de 14 kilometri, dar de aceast dat nu a avut echipaj, n orice caz, se prea c problema a fost rezolvat. Dar... umflarea si ridicarea balonului au fost "stimulate" cu butan, iar aparatul nu s-a meninut mult vreme n zbor si nu a putut staiona la punct fix. Desenele au fost probabil trasate de la 500-1 500 de metri, ntr-o perioad ndelungat de timp, dintr-un aparat ce staiona la punct fix, pentru a permite calculul precis al coordonatelor. Aceste operaii nu se puteau efectua dintr-un balon sau zmeu, imposibil de inut "captive" (cci nu ar fi rezistat nici o frn-ghie-ancor) si cu att mai puin stabile (regiunea este bntuit de vnturi puternice si brute). Nici un balon nu putea s se deplaseze contra vntului, s urce si sa coboare cu uurin n mod permanent si s se menin o lung perioad de timp n aer, pentru c si-ar fi consumat repede tot lestul la schimbrile de nivel, n afara cazului n care era un Zeppelin dotat cu motoare si crm (chiar si el, expus la accidente n regiuni furtunoase). Presupunnd prin absurd c toate aceste probleme ar fi fost rezolvate de "balonul" indienilor, mai rmn totui dou puncte inexplicabile: aparatele cu care s-au fcut msurtorile si, mai ales, modul n care au fost transmise coordonatele celor de jos, la cteva sute de metri distan, dominnd urletul vntului. Desigur, un arheolog poate admite mai curnd c un indian se distra trasnd piste de 8 km din balon dect c aceste piste au fost realizate de (sau dup indicaiile unor) fiine ce dispuneau de aparate de zbor moderne si care nu puteau fi n nici un caz indienii! De altfel, legendele acestor popoare afirm c ntemeietorul primei lor dinastii conductoare, Mango Guella, si soia sa veneau din cer... Ar fi fost o adevrat nebunie ca preincasii s-si fac un astfel de "calendar agricol", care necesit pentru fiecare consultare a sa o plimbare nu tocmai comod a preoilor iniiai la sute de metri nlime, cu riscul de a fi strivii sau purtai spre ocean de vnturile puternice, Este tot att de sigur c aceste desene nu au avut doar un scop decorativ, o simpla repetare la scar gigantic a celor de pe vasele descoperite. Savanta germana Mria Reiche a publicat nc de acum cinci decenii studiile "The Mysterious Markings ofNazca" (New York, 1947) si "Mystery on the Desert" (Lima, 1949), dar nu a oferit explicaii plauzibile privind modalitatea si mijloacele de realizare a giganticelor vestigii, perioada preistoric sau scopul n care au fost gravate si nu a putut demonstra c ele au fost trasate de amerindieni. Practic, dup lectura acestor studii, se poate ajunge Ia o singur concluzie certa: "enigmele" sunt din ce n ce mai... enigmatice, rezistnd cu ncpnare

Art rupestr futurist

35

oricror noi (si mereu contradictorii) "clarificri tiinifice definitive". Toate ncercrile de a sprijini teoriile Mriei Reiche prin demonstraii practice si argumentaii tiinifice au euat lamentabil, ca n cazul faimosului "zmeu sau balon inca", care nu ar fi putut decola, ateriza, zbura dirijat, staiona Ia punct fix sau transporta oameni la bord i nu ar fi avut mijloace de comunicaie cu solul sau motoare care s-i permit zborul contrar curenilor atmosferici. Explicaia privind destinaia de "calendar agrcol-astronomic" a desenelor s-a dovedit de asemenea lipsit de realism: nu numai c ele nu sunt vizibile (deci utilizabile) de pe sol, dar poziia lor nici mcar nu corespunde cu cea a constelaiilor spre care se presupune c sunt ndreptate. Afirmaia potrivit creia ele corespund "poziiei din perioada respectiv" este destul de stranie, innd seama de faptul c "perioada respectiv" istoric este... necunoscut. n sfrit este de-a dreptul remarcabil uluitoarea explicaie privind modul de trasare a pistelor rectilinii. Mria Reiche afirm c ele au fost realizate de indieni cu... piciorul, iar n sprijinul "teoriei" sale aduce "convingtorul" argument potrivit cruia unul dintre indienii ce nsoeau expediia sa putea "trasa" cu piciorul "linii drepte foarte lungi". Cercettoarea omite s menioneze ns faptul c acele "foarte lungi linii drepte" aveau doar 3-5 m si nu erau chiar att de drepte! Or, pistele n discuie au 10 km lungime si au fost spate la peste 50 cm adncime,, ntr-un sol stncos att de dur, nct a reuit s sparg n cteva zile cauciucurile groase ale jeepurilor militare folosite n expediie, deci realizarea lor ntr-o asemenea manier presupune un "picior-minune" avnd rezistena unei lame de buldozer! Enigmele de Ia Nazca nu sunt ns singurele de acest gen din America de Sud. n desertul Sn Pietro din Chile au fost descoperite, pe nite dealuri stn-coase i aride, gravuri lungi de zeci de metri reprezentnd fiine humanoide cu aripi, figuri geometrice (cercuri, triunghiuri, ptrate, heptagoane), precum si cteva inscripii spate n piatr, avnd litere de peste doi metri lungime, asemntoare cu cele ale alfabetului runic. Or, n desertul Sn Pietro nu s-au gsit urme de via, condiiile fiind total improprii (temperaturi de +50 C ziua si -10 C noaptea, lipsa oricror surse de ap pe suprafee de sute de kilometri ptrai etc.). La sfritul anului 1979, survolnd cu avioanele provincia Arequipa (Peru), o expediie tiinific a observat ntmpltor gigantice desene trasate pe sol, replic fidel a celor de la Nazca. Ele se afl n deserturile Majes i Sihuas, situate la l 000 km sud-est de Lima i la cteva sute de kilometri distan de Nazca, iar studierea lor amnunit de la sol a nceput n februarie 1980, Pn n prezent,

36

Extraterestri n Preistorie

specialitii au constatat c maniera de realizare a acestor desene este asemntoare cu cea aplicat la Nazca spare de anuri n sol), dar au stabilit c vechimea lor trece de 3 000 de ani, caracterizndu-le ca fiind "n mod cert preincase". Cercetarea la sol a zonelor Majes si Sihuas a dus la descoperirea a 30 de reprezentri de animale (psri, reptile, maimue si feline), cu lungimi cuprinse ntre 30 i 60 de metri, dintre care se remarc un gigantic arpe lung de 72 de metri si lat de aproape 2 metri. Acest element zoomorf, arpele, este inexistent la Nazca si nu constituie unica deosebire ntre cele dou grupuri de desene: la Majes-Sihuas nu apar reprezentrile de balene, minile antropomorfice, cordonul ombilical al unor animale sau mna-simbol cu patru degete, dup cum nu apar nici reprezentri humanoide sau piste de aterizare, n schimb, aici exist 14 cercuri uriae, cu diametre de pn la 40 de metri, de fapt adevrate platforme perfect circulare n interiorul crora solul pietros a fost tasat pn s-a ntrit ca betonul (de altfel, aceste platforme, vizibile de la 500 de metri altitudine, au fost curent folosite la aterizare de elicopterele expediiei). n apropiere, pe nite mici nlimi, dou puternice fortificaii, cu ziduri groase de 5-6 metri, construite din roci vulcanice sunt att de ruinate si erodate de timp, nct (innd cont de rezistena neobinuit a lavei vulcanice pietrificate) vechimea acestor ceti a fost apreciat la peste 6 000 de ani. Dar ce popor preincas era capabil s ridice aceste impuntoare fortree n mijlocul unui deert pietros mort, la peste 300 km de cele mai apropiate surse de ap potabil? Cum au transportat necunoscuii constructori masele uriae de piatr, cum au ridicat i asamblat roci de pn la 10 tone greutate, aduse de la zeci de kilometri distant?!

37

TEHNICA PREISTORIC
astzi cu uimire c ndeprtaii notri strmoi rte-au lsat Descoperim motenire nu numai opere de art care le atest incontestabilul sim al frumosului, ci si obiecte sau instalaii, unele nc funcionale, certificnd un nalt nivel tehnico-stiinific al civilizaiilor respective. Un obiect folositor sau o instalaie uzual (spre exemplu, roata sau conductele de canalizare) nu nseamn numai o dovad a nevoii de confort, ci semnaleaz si prezena unui complex de idei n aparen destul de ndeprtate de "subiect" (n cazurile citate, conceptele de vitez, regularizare si uniformizare a transporturilor, igien n alimentaie, obiective strategice si logistice). Aceste idei interdependente, inexplicabile prin moderna lor viziune de ansamblu asupra situaiilor (uneori chiar n perspectiva unor mari perioade de timp), uimesc mai mult dect realizarea lor propriu-zis. Ce le-a provocat si impus? Cum au nvins ele comoditatea natural a umanitii? Ce a determinat depirea nivelului necesitilor imediate si trecerea la realizrile de perspectiv, ntr-un timp cnd omenirea nu cunotea noiunile de trecut sau viitor, ci numai pe aceea de prezent? Spre deosebire de marile construcii de piatr, de frescele sau de statuile mai mult sau mai puin protejate, majoritatea obiectelor si instalaiilor uzuale sunt extrem de vulnerabile la aciunea distrugtoare a timpului si, evident, a oamenilor. Cci nsi o parte a omenirii s-a dovedit uneori un adversar nverunat al progresului. Europa evului mediu n-a adoptat sistemul de canalizare roman sau cunotinele medicale orientale, Isndu-se astfel n repetate rnduri decimat de nspimnttoare molime. Conquistadorii spanioli care au cucerit America erau interesai mai curnd s aduc aur, tutun si mirodenii ntr-o Europ cronic nfometat, dect porumbul sau admirabilele cunotine astronomice ale indienilor (garania recoltelor mari si regulate). Obiectele uzuale practice nu au strnit un interes prea mare, fiind n general desconsiderate att datorit materialului fr valoare intrinsec din care erau realizate, ct si mrimii n general reduse sau foloaselor nu ntotdeauna evidente pe care Ie aduceau. Astfel c, dup o generaie sau dou, realizatorii lor disprnd, principiul construciei sau chiar simpla amintire a acestor obiecte s-a ters cu desvrire din memoria omenirii. Orice lucru furit de om risc s fie distrus de forele naturii mai devreme sau mai trziu, dac nu este ntreinut

38

Extraterestri n Preistorie

permanent n perfect stare. Se spune: "Pe Pmnt, toi se tem de Timp, dar Timpul nsui se teme de piramide!", ns pn si piramidele vdesc urmele dinilor necrutori ai lui Cronos. Natura poate face s dispar cele mai groase bare de metal n cteva mii de ani, poate eroda, coroda, subia si distruge fierul, plumbul, oelul, arama sau bronzul, nescpnd complet aciunii ei distructive nici aurul, platina, titanul si aluminiul. Vestigiile trecutului au supravieuit de multe ori datorit capriciului naturii, de aceea nu trebuie s ne mire numrul foarte mic de obiecte tehnice gsite pn acum si nici faptul c multe dintre ele sunt realizate din piatr. ntr-adevr, strmoii notri excelau n prelucrarea pietrei; ns dac se poate explica uor c un vrf de suli n form de "frunz de salcie" a fost lefuit prin frecare cu alte pietre mai dure, ce explicaie mai poate fi admis oare n faa topoarelor cu tiul oval, cu gurile pentru cozi perfect cilindrice i forme de con rotunjit, realizate n Europa cu 6 000 de ani .e.n.? Thor Heyerdahl scria n cartea sa "Aku-Aku" (Ullstein, 1957): "n insula polinezian Rpii, sub nite ruine, am descoperit o piu n form de clopot, graios arcuit. Era din bazalt dur ca fierul, rotunjit si netezit cu o desvrit miestrie". Mecanicii vasului expediiei "n-au vrut s cread c o asemenea lucrare a putut fi efectuat fr ajutorul unui strung". Dar chiar dac s-ar admite c oamenii din neolitic cunoteau principiul strungului - de a nvrti obiectul ce trebuie prelucrat n jurul axei sale, innd fix cuitul sau vrful tietor - din ce era realizat oare acest "cuit"? Pietre mai dure ca bazaltul, granitul si serpentinul nu exist. Atunci cu ce au fost prelucrate acestea n "epoca pietrei cioplite"? Cu diamant? Mari cariere de piatr dur s-au descoperit pe teritoriul fostului Sumer, la Gar Kobeh (40 000 .e.n.) i la Baradostian (30 000 .e.n.), n Norvegia, Frana si Germania (10 000-15 000 .e.n.), precum si n America de Sud, Egipt, Polinezia sau China (cu vechimi cuprinse ntre 30 000 i 10 000 de ani .e.n.). Dar tot n Orient, la Ezeon-Geber, s-a gsit un adevrat furnal metalurgic, dotat cu un vast sistem de couri, canale de aerisire si "cazane" complexe cu deschizturi simetrice, din care se obinea cupru (fapt atestat de marile depozite de sulfat de cupru din mprejurimi). Aceast topitorie, cea mai important descoperit pn acum n Orientul Apropiat, are o vechime de peste 6 000 de ani. Cetatea Cnossos (Creta) dispunea de instalaii sanitare cu l 600 de ani .e.n., iar oraul Pompei (Italia) era alimentat cu ap prin conducte de plumb (ca si Roma de altfel). De pe fundul lacului Nemi de lng Roma, a fost scoas o valv veche de peste 1900 de ani, cu suprafeele netede i perfect executate, denumit "valva Caligula". Revista "Chemical Engineering" (din 27 iulie 1959) scria despre

Tehnic preistoric

39

aceste descoperiri: "Se pare c romanii antici i construiau conductele, valvele si fitingurile dup standardele moderne AA si ASTM". Cetile mayailor, incailor si aztecilor aveau impresionante lucrri de canalizare, conducte de piatr, uriae rezervoare de ap, toate sistematizate, standardizate si, se pare, obligatorii. Numai oraul Tikal avea 13 rezervoare, fiecare dintre ele cu capacitatea de 154 310 m3, iar orasele-ceti mayase Cholula, Copan, Palenque sau Quirique, capitala aztec Tenochtitlan, aveau un nalt grad de sistematizare arhitectural (nentlnit n nici o capital european pn n secolul al XlX-lea) si posedau, n mod obligatoriu, canalizri, conducte, rezervoare de colectare, precum si "staii" de distribuire a apei. Mayaii cunoteau roata, dar nu au folosit-o niciodat, n vreme ce incaii nu o cunoteau deloc. Totui, si unii, si alii au construit o admirabil reea de osele i drumuri, pavate cu dale mari i uniformizate de piatr. Aceste impresionante osele, largi i rectilinii, sunt nc funcionale, sfidnd timpul si traficul, dup mai bine de 3 000 de ani de la construcia lor (n timp ce faimoasele autostrzi din S.U.A. nu rezist fr reparaii capitale mai mult de 5 ani), n 1968, reporterii B.B.C.-uIui fceau aceeai constatare ca i von Humboldt n 1803: n pofida intensei solicitri, drumurile mayase si incae rmn cele mai bune din zon. Devine incontestabil faptul ca, dincolo de simpla constatare a unui nalt nivel tehnic, se nasc ntrebri de alt ordin: X Cine le-a dat indienilor din America de Sud si Central ideea de a construi canalizri i rezervoare ce serveau nu numai la prevenirea molimelor (se remarc lipsa total a oricrei meniuni orale sau atestri documentare a unei epidemii din America perioadei precolumbiene), ci aveau i un rol strategic (asigurnd aprovizionarea cu ap a oraelor si cetilor n timpul asediilor)? ^ Ce i-a determinat pe incai, pe mayasi (n pofida faptului c aveau fortree ca Sacsayhuaman, aproape indestructibile pentru artileria grea convenional actual) s adopte concepia rzboiului de micare, facilitnd deplasrile armatelor prin construcia oselelor strategice? De-abia rzboiul franco-prusac din 1870 a impus aceast concepie militar modern, preconizat de Napoleon si creia feldmaresalul german von Moltke "cel btrn" i-a dat celebra form: "Nu mai construii fortree, ci cai ferate!"?

Tehnologii de vrf n epoca pietrei


Dup cum se tie, arhitecii si constructorii americani nu au reuit s generalizeze nici pn astzi metoda romanilor de a-si nclzi casele de jos, mai precis de sub podele. Procedee asemntoare erau folosite n China si Coreea cu mult

40

Extraterestri n Preistorie

naintea erei noastre si totui laboratoarele moderne nu pot s le extind. In comparaie cu sistemele acustice din palatele minoice i miceniene, cretane sau hinduse, aviofoanele (sistemele de tuburi acustice care permit comunicaia ntre membrii unui echipaj pe o aeronav nedotat cu radio) apar doar ca simple imitaii, n Egipt si Irak au fost descoperite lentile antice fcute din cristal lefuit, prelucrat dup parametri de nalt precizie. Astzi, astfel de lentile se pot obine numai prin utilizarea oxidului de ceriu (obinut pe cale electrochimic) sau prin lefuirea cu diamante industriale (fabricate prin metode extrem de complexe), n Turkestan au fost gsite cteva obiecte mici de form semicircular, realizate dintr-un material necunoscut, intermediar ntre sticl, porelan si ceramic. Nu se tie cnd, de cine si n ce scop au fost executate, dar se crede c sunt "foarte vechi". Sbiile samurailor japonezi au un oel nalt aliat cu wolfram si crom, superior oelului standard devenit celebru, fabricat astzi n Suedia. De-abia cu trei decenii n urm, cunoscutul cercettor britanic James Burke a reuit s filmeze procesul de fabricaie al acestor sbii n singurul atelier din Japonia care le mai produce. Proprietarul acestui atelier (el nsui furitorul sbiilor) este unicul om din lume care cunoate secretul proceselor de fabricaie. Dei a refuzat s dea relaii asupra compoziiei chimice a metalului, el a permis s fie filmat pentru prima oar realizarea propriu-zis a sbiilor. S-a putut observa astfel c, n afara procedeului obinuit de clire si durificare (repetat ns de nenumrate ori), intervine un element nou: dup fiecare realizare a lamei, aceasta este ndoit la mijloc, iar cele dou pri sunt contopite una n alta prin lovirea cu ciocanul (proces repetat de l 500-2 000 de ori!). Aceast stratificare are un efect uimitor: analizate la microscopul electronic, lamele au dezvluit faptul c dispoziia cristalin a metalului ia o form cu totul particular. Astfel, cristalele de la mijlocul lamei sunt mari si moi (ceea ce d o flexibilitate excepional, sabia fiind aproape imposibil de rupt), iar cele de la margine (spre ti) sunt mici si dure (dnd astfel o rezisten ieit din comun a tiului, fiind cunoscut faptul c sbiile de samurai nu pot fi ciobite dect de... alte sbii de samurai). Dup cum afirm armurierul japonez si dup cum s-a putut verifica prin descoperirile arheologice, metoda de fabricaie a acestor sbii este aceeai de prin anii 1500 .e.n. De altfel, metode aproape similare aveau celebrii armurieri arabi din Toledo (Spania), sbiile lor fiind cele mai bune din Europa, dei nu atingeau calitatea celor japoneze (probabil c, prin diverse moduri, arabii au aflat o parte din secretele metalurgiei Extremului Orient i le-au preluat, dup cum au preluat si cifrele "arabe" de la hindui, introducndu-le apoi n Europa), n orice

Tehnic preistoric

41

caz, de-abia n ultimele decenii s-a reuit s se produc un oel la fel de bun cu cel al sbiilor de Toledo. La Chou-Chou (n provincia Kiang Son din China), n mormntul generalului Ciu-Su (265-316 e.n.) din epoca dinastiei Tsin au fost descoperite catarame de centuri din aliaj de aluminiu (85%), cupru (10%) si mangan (5%). Ceea ce dovedete c metalurgistii chinezi cunoteau obinerea aluminiului din bauxit la temperaturi foarte ridicate, reducerea termic, precum si celelalte procese elec-trochimice necesare fabricrii aluminiului. Dar acest metal a fost obinut (pe cale chimic) de Oersted abia n 1825, iar procedeul industrial (electroliza) a fost perfectat doar n secolul al XX-lea. n Peru s-au gsit podoabe de platin extrem de vechi. Dar platina nu poate fi topit si prelucrat dect la temperaturi foarte mari, fuziunea sa producndu-se Ia peste l 800 grade Celsius! Teoretic, extragerea metalului n scopul prelucrrii sale a cptat un caracter regulat, "industrial", abia prin mileniul al IH-Iea .e.n., cnd majoritatea vechilor popoare aplicau metoda decopertrii zcmintelor de suprafa (procedeul sprii de tuneluri aprnd mai trziu). Si totui, numeroase mine concepute dup sistemul modern al tunelurilor sunt gsite n straturi geologice datnd din Paleolitic. Astfel de exploatri au fost descoperite n: Ngwenya (Lesotho) - min de fier spat acum 43 000 de ani; nordul statului Michigan (S.U.A.) - min de cupru veche de cteva mii de ani; Wattis (Utah - S.U.A.) -min de crbune cu o vechime att de mare, nct zcmntul i pierduse capacitile calorice. Trebuie remarcat faptul c indienii nord-americani nu cunoteau procedeul tunelurilor si nu foloseau crbunii, nici mcar n legendele lor neexistnd vreo referire la asemenea exploatri. Obiecte metalice datnd dinaintea Paleoliticului sunt gsite n diverse zone de pe glob. O bucat de cuar, descoperit n statul California (S.U.A.), conine un ac de fier, perfect conservat n cristalul transparent care s-a format n jurul su acum multe milioane de ani. O bucat de feldspat din mina Abbey (oraul Treasure, statul Nevada - S.U.A.), scoas la lumina n 1865, avusese n interior un... urub de 5 cm lungime. Metalul se oxidase n decursul milioanelor de ani, dar n piatra rmsese ncrustat forma sa, pn la cele mai mici amnunte (anurile elicoidale i cel din capul urubului), asemeni faimoaselor "siluete goale" care au luat natere n oraul Pompei (Italia), acolo unde cenua a acoperit trupurile victimelor cu o crust protectoare. Cronici spaniole din timpul Conquistei relateaz c, ntr-o min din Peru, echipa de indieni a adus supraveghetorului spaniol o piatr n care se afla un ac de fier. Cronicarul observa c incaii nu cunoteau fierul nainte de venirea europenilor, iar bucata de stnc nu se putuse forma n jurul acului dect n foarte mult vreme.

Extraterestri n Preistorie

"Obiectul de la Aiu" (Romnia), Reconstituire de florin Gheorghi.

In 1973, lng oraul Aiud (Romnia), s-a gsit un obiect de aluminiu realizat prin procedee evident industriale. Crusta de sediment care-1 nconjura, grosimea pturii de nisip depus deasupra Iui si, mai ales, gradul de oxidare al suprafeelor exterioare indic o vrst de cteva sute de mii de ani. Ce uzin producea aluminiu n Cuaternarul european? Lng obiect se aflau, acoperite de cruste similare, o bucat de humerus i o msea aparinnd unui mastodont.

Ct de veche este civilizaia uman?


n cursul unor spturi arheologice efectuate n 1947 n sudul Irakului au fost gsite ruinele unei ceti care cunoscuse mai multe perioade succesive de nflorire si decdere. Stratul superior aparinea civilizaiei babiloniene, sub el se aflau cel chaldean si cel sumerian, apoi un simplu sat. Sub acesta se ascundeau urmele unei aezri de agricultori din anii 6-7000 ,e.nv apoi ale unui sat de pstori anterior. Mai jos erau vestigii Magdaleniene, datnd din anii 16 000 .e.n. si unelte de piatr neslefuita, din Paleolitic. La baza tuturor acestor niveluri a aprut o mare suprafa de nisip preschimbat n sticl de o temperatur depind cteva mii de grade Celsius! Urmele de acest gen sunt similare, ca aspect si compoziie chimica, imensului crater de sticl neagr care s-a format o dat cu prima explozie atomic de pe Terrar n "Desertul Morii" (statul New Mexico - S.U.A.), la 16 iulie 1945.

Tehnic preistoric

43

Datarea descoperirilor arheologice, enigmatice sau nu, se dovedete destul de dificil. Metoda Carbon 14 se aplic exclusiv resturilor de materii organice; alte procedee, cum ar fi analizele pe baz de termoluminiscent, potasiu-argon, uraniu-toriu sau dendrocronologia (datarea arborilor dup numrul de inele ale ti unchiului) mbuntesc pe ct posibil estimrile, dar nu pot oferi o certitudine n cazul pietrei sau al metalelor. Pentru astfel de vestigii, cele mai eficiente rmn metodele geologiei: un obiect metalic gsit ntr-o piatr este datat dup vrsta ei, unui topor de cremene i se atribuie vechimea stratului de sediment de unde a fost scos etc. Exist ns unele situaii n care procedeele comparative sunt respinse chiar de ctre oamenii de tiin obinuii s le foloseasc n mod curent. Astfel, la Blue Lick Springs (statul Kentucky - S.U.A.) a fost descoperit la o adncime de 3,6 m, un mastodont fosilizat. Continundu-se spturile sub el, un metru mai jos s-a ivit o teras fcut din pietre cioplite i mbinate cu miestrie unele ntr-altele, fr mortar. Or, ramura Mastodon a disprut ia sfritul Pleistocenului, deci cu sute de mii de ani naintea apariiei omului n America si chiar a speciilor umane evoluate pe Terra. Dup cum constata Charles Berlitz: "Acesta este singurul caz n care o construcie strveche de piatr gsit pe teritoriul S.U.A. nu a fost datat n funcie de vrsta corpurilor adiacente sau nconjurtoare (respectiv mastodontul)". Pentru c ar fi greu de imaginat faptul ca un popor civilizat exista acum aproape un milion de ani, cnd, teoretic, abia aprea Homo erectus! O ntmplare similar a avut loc n 1959: dintr-o min din Italia s-a scos un schelet omenesc aflat n straturi geologice cu o vechime de cteva milioane de ani. Unii arheologi au sugerat c osemintele ajunseser acolo n mod accidental (datorit alunecrilor de teren sau cutremurelor), ns alii au observat c scheletul fusese desprins prin spargerea unei cruste pietrificate, groas de aproape l m, care nu se putea forma dect ntr-o perioad ndelungata. Mai uimitor este cazul "urmelor" fosilizate, localizate n diverse pri ale lumii. Amprenta unei "ghete-senil", asemntoare celor purtate de echipajele "APOLLO" pe Lun, a fost gsit imprimat ntr-o plac de nisip pietrificat din Desertul Gobi; o estimare aproximativ a vechimii stratului geologic ajungea la cteva milioane de ani. Trebuie amintit faptul c acest gen de talp, folosit de astronaui sau scafandri, permite o mai bun aderen Ia orice tip de teren si s-a dovedit formula optim de nclminte destinat exploratorilor. O urm de cizm lsat n nisipul din Fisher Canyon (statul Nevada - S.U.A.), acum 15 milioane de ani, a tost scoas dintr-un bloc de crbune, ca o perl dintr-o scoica. O alt urm de gheat "tout-terrain" ncrustat pe o poriune de sol pietrificat, descoperit la Delta (statul Utah - S.U.A.), conine un trilobit n conturul su - ceea

44

Extraterestri n Preistorie

ce nseamn c animalul fusese clcat si adncit n pmnt chiar n locul acela. Dar trilobitii au aprut n Cambrian (acum 555 de milioane de ani) si s-au stins n Permian (acum 220 de milioane de ani). Este adevrat c acest fapt nu reprezint o garanie a vechimii urmei, cci se cunoate o ntmplare aproape incredibil petrecut dup Al Doilea Rzboi Mondial n statul California (S.U.A.): dup o furtun ieit din comun, o regiune desertic a fost transformat ntr-un lac uria, unde au aprut trilobii, ieii din ou-fosile, depuse acum 450 de milioane de ani. Surprinztoare la amprenta gsit n Utah este tocmai autenticitatea sa indiscutabil: firele de nisip sunt orientate nspre marginile tlpii, deci piciorul a apsat pe nisip moale, care s-a pietrificat ulterior, n decursul a milioane de ani. Dac ar fi fost vorba de un fals, urma trebuia decupat n piatr, iar firele de nisip ar fi aprut secionate. Iniial, toate aceste amprente de nclminte au strnit puternice controverse; dup analize cu metode moderne, efectuate ntre 1980 si 2000, ipoteza falsificrii lor a fost abandonat. Charles Berlitz conchidea: "Aceste cazuri sunt att de dificil de explicat n termeni istorici, nct muli se simt tentai s le resping n totalitate, pe cnd alii le atribuie unor exploratori de pe alte planete, care i-ar fi lsat amprentele de pai n lumea noastr, ntr-o perioad aa de ndeprtat, nct suprafeele pietrificate de astzi erau pe atunci terenuri vscoase (nisipuri, mlatini - n.a.). Exist si posibilitatea ca asemenea urme i obiecte s provin de la rase umane extrem de vechi, care au trit pe Terra, iar descoperirile din mine s nsemne c respectivele civilizaii coboar att de mult n timp, nct numai ceea ce a fost ascuns adnc n pmnt i protejat prin depuneri sedimentare s fi ajuns pn Ia noi si nici atunci s nu poat fi identificat ntotdeauna. Ne putem ntreba cte astfel de mici dar preioase indicii au fost distruse de-a lungul secolelor (de ignoran sau rea-voin, n egal msur cu factorii naturali - n.a,), de vreme ce astzi dispunem de att de puine pentru a furniza dovezi concludente despre civilizaiile protoistorice..." ("The Bermuda Triangle"). Nu este exclus ca aceste dou ipoteze s fie corecte, fr a se contrazice una pe cealalt. Poate c un popor necunoscut din protoistorie a atins un stadiu superior de dezvoltare si apoi a intrat n legtur cu civilizaii de pe alte planete; sau cunotinele tiinifice si tehnice care i-au permis s depeasc nivelul celorlalte grupuri de oameni contemporane lui se datoreaz tocmai ajutorului unei strvechi specii humanoide, stpn de mult vreme pe secretele cltoriei interstelare. Certitudini nu au aprut nc n acest domeniu al cunoaterii. Dar un lucru devine tot mai pregnant, cu fiecare nou descoperire paleontologic si arheologic major din ultimele decenii: omul are o vrst considerabil superioar

Tehnic preistoric

45

celei bnuite pn acum. Ceea ce nseamn c si civilizaia uman este mai veche dect se considera n general. Podeaua de piatr descoperit sub osemintele de mastodont de la Blue Lick Springs a strnit uimire, pentru ca omul primitiv a venit din Asia n America dup dispariia acestei specii. Dar la Marcahuasi exist stnci sculptate n forma de mastodoni si cai/ vieuitoare pe care indienii nu aveau cum s le cunoasc, din moment ce pieriser n Pleistocen, respectiv n Pliocen. Tot n Peru, din ruinele unei ceti situate pe coasta Pacificului, n apropiere de Pisco, au fost scoase la lumin vase de ceramic preincas, pe care erau desenate siluete de lama. Animalele nu aveau ns copite, ca speciile contemporane omului, ci cte cinci degete la fiecare picior, asemeni celor disprute n Paleocen! ntr-adevr, lama actuala, cu cele patru specii ale sale, dou slbatice (Lama huanachus si Lama vtcugtia) si dou domestice (Lama glama si Lama pacos), face parte, dup cum se tie, din ordinul paricopitatelor (Artiodactyla), deoarece primele dou din cele cinci degete iniiale s-au redus, al cincilea a disprut complet, iar funcia de susinere a corpului a fost preluat de degetele al treilea si al patrulea, nvelite ntr-o plac de corn. ns acest proces s-a ncheiat nc din Eocen, deci acum 50 de milioane de ani...

Electricitatea n lumea antic


n templul zeiei Hathor din Dendera (Egipt) exist o fresc nfind doi oameni care poart obiecte asemntoare unor uriae becuri electrice cu filament, conectate prin cabluri groase la o cutie cubic. Atunci cnd a fost descoperit pictura, savanii au declarat c nu pot identifica aceste obiecte, considerate ca aparinnd cultului zeiei Hathor. n ultimii ani ns, dovezile n sprijinul ipotezei ca egiptenii cunoteau electricitatea s-au nmulit considerabil. Astfel, n serialele de televiziune consacrate istoriei folosirii metalelor pe planeta noastr, cercettorii britanici James Burke si Michael Charton au prezentat cteva instalaii descoperite n Orientul Mijlociu (Egipt, Israel, Irak) si care serveau probabil ca "bi de electroliz", precum i numeroase obiecte metalice realizate prin acest procedeu n Egipt, Sumer, China, Israel si India. Trebuie menionate, de asemenea, papirusurile din timpul dinastiei a dousprezecea (Regatul Mijlociu) si numeroasele referiri ale unor istorici antici, printre care si Herodot, ce amintesc faptul c, n timpul unor ceremonii religioase sau atunci cnd poporul se rscula, marii preoi egipteni reueau adesea s produc un fel de efecte speciale, adevrate spectacole de sunet si lumin, n-spimntndu-i pe credincioi. Dup cum se relateaz, statuile zeilor erau luminate

46

Extraterestri n Preistorie

de fulgere orbitoare, care neau din tavan sau din anumite obiecte metalice ascunse n socluri, iar, n unele temple, ofrandele erau carbonizate de trsnete ivite din senin. n sfrit, electricitatea folosit ca surs de lumin ar explica una dintre cele mai remarcabile enigme ale piramidelor egiptene. Dup cum se tie, n coridoarele, camerele tezaurelor si slile mortuare din interiorul multor piramide, pereii si tavanele sunt acoperii cu picturi si hieroglife, ntruct nu s-a descoperit nici o urm de fum de la tore, opaie cu grsime sau alte mijloace de iluminat antice, problema modului n care a fost obinut lumina a rmas nesoluionat. In anii 1960-1970 a cunoscut o mare vog ipoteza conform creia coridoarele erau luminate cu ajutorul unui sistem de oglinzi de bronz ce reflectau nuntru razele soarelui. Neexistnd nici o meniune documentar despre asemenea invenii (la egipteni, ca si la istoricii antici europeni), s-a presupus c procedeul constituia un secret al preoilor si faraonilor. Dei astfel de informaii ar fi trebuit s fie descoperite n arhivele secrete din temple si palate, destui egiptologi au preferat s considere c ele s-au pierdut i soluia oferit trebuie acceptat ca Isingura veridic. Dup 1981 ns, numeroi cercettori britanici, francezi si 1 egipteni au combtut aceast ipotez, demonstrnd experimental nu numai c oglinzile de bronz nu erau capabile s reflecte o lumin destul de intens pentru a ptrunde n locurile unde se gsesc picturile, dar sistemul coridoarelor este att de complex si ntortocheat, nct nici mcar oglinzile de oel cromat folosite n timpul demonstraiilor practice nu au putut permite explorarea interiorului piramidelor, fr surse portabile de lumin. Numeroase documente medievale relateaz despre fenomene si obiecte stranii, al cror mister n-a putut fi elucidat nici pn astzi. Cronicari si nvai europeni (ca englezul Roger Bacon si francezul Geoffroy de Villehardouin) sau orientali (ca bizantinii Laonikos Chalchochodylas, loannes Kinnamos si Georgios Akropolites sau arabii Abul Feda si Abul Faragius) descriau cu evident uimire minunatele "lmpi fr moarte" pe care nite fiine venite din cer le druiser unor ceti, eroi sau nelepi din Europa, Asia si Africa. Aceste surse de lumin erau fcute dintr-un material necunoscut ("nici piatr, nici sticl, nici metal, ci asemenea tuturor acestor materii moarte la un Ioc", dup cum scria Abul Feda) si aveau de obicei form de sfer. Marile globuri se aprindeau singure si nu foloseau drept combustibil crbunele, lemnul, uleiul, petrolul sau lemnul mbibat n rin. Ele nu aveau n interior ceva care s ard si s se consume, nu produceau fum sau miros i ddeau o lumina si o cldur foarte intens, prnd a funciona asemenea becurilor electrice. Cronicile susin c, atinse n timp ce

Tehnic preistoric

47

funcionau, sferele declanau explozii att de puternice, nct puteau distruge ceti sau orae ntregi. Meniuni asemntoare se ntlnesc si n arhivele secrete ale Cavalerilor Templieri (printre altele n "Botezul f acului", statutul secret ntocmit de magistrul Roncelinus si pstrat parial ntr-un pergament din 1240, aflat astzi la Vatican): n campaniile lor din Orientul Mijlociu si bazinul mediteranean, acetia ntlniser orae care posedau sfere metalice foarte mari, furnizoare de lumin si cldur, n jurul obiectelor respective se manifestau ns fenomene care astzi ar putea fi asimilate radioactivitii. In insula Cipru, cteva fortree i palate din Famagusta si Nicosia au fost distruse prin explozia accidental sau voit a unor astfel de sfere, dup cum consemnau nu numai cronicile Ordinului, dar si cancelarul Ciprului, Philippe de Mezieres, si nvatul Guillaume de Machaut n secolul al XlV-lea. Jacques Berger amintete n cartea sa "Le Extraterrestres dans l'Histoire" ("Extraterestrii de-a lungul istoriei") despre pania templierilor, care au cucerit o cetate de pe coasta sirian n secolul al XH-lea si au descoperit "un glob ce lumina fr ncetare". Marele Maestru a poruncit ca obiectul s fie aruncat n mare, cci, fr ndoial, "era o lucrtur diavoleasc". Rezultatul "experienei" (o furtun pornit din senin si moartea tuturor petilor din zon) nu a fcut dect s ntreasc presupunerea cucernicului rzboinic, determinndu-1 s ordone o metodic dezinfectare a locurilor cu... ap sfinit! nvai din perioada renascentist {ca englezul WilHam Gibert sau germanii Konrad Peutinger i Johannes J'ger) amintesc si ei despre lmpile ce ardeau zi si noapte, gsite n cripte si cavouri subpmntene din Anglia si Germania. Din nefericire, astfel de vestigii nepreuite erau repede distruse, fie de autoritile religioase, care le considerau "necurate" pentru c nu aveau combustibil identificabil, fie n cursul nesfritelor rzboaie ce bntuiau Europa. n America de Sud, conquistadori ajuni n oraul botezat de ei Gran Marco, situat la izvoarele Paraguayului (Matto Grosso), au gsit, n mijlocul fortificaiilor, un stlp nalt de opt metri, n vrful cruia se afla o "Lun mare", luminnd toat cetatea si alungnd ntunericul pe o distan de sute de metri n jurul ei. n incendiul care a urmat jefuirii oraului, ciudatul obiect a disprut, nemaifiind gsit printre ruine, dup cum consemna cronicarul Barco Centenerra. Soldaii lui Orellana, trimis de Pizarro n cutarea legendarului Eldorado, au ntlnit un fluviu mre, pe ale crui maluri, printre numeroasele populaii indiene, tria si un trib de femei albe, att de rzboinice, nct spaniolii au preferat s le evite dup primele ciocniri. Indienii din selva, care se temeau mai

48

Extraterestri n Preistorie

mult de aceste arcase nentrecute dect de soldaii mbrcai n fier si narmai cu arme de foc, le-au povestit conquistadorilor c misterioasele lupttoare veneau din orae bogate n aur, puternic fortificate si luminate de "sori mai mici" care rsreau noaptea pe bastioane, fcnd imposibil un atac prin surprindere. Spaniolii au botezat fluviul pe care l descoperiser Amazon, n amintirea femeilor rzboinice descrise de Homer, si au pornit n cutarea misterioaselor orae ale aurului. Nu s-au ntors dect prea puini, fr s fi gsit nimic. Mai trziu, portughezii si muli ali exploratori europeni vor auzi aceleai legende. Mult timp s-a crezut c misterioii albi ai pdurilor amazoniene nu triesc dect n fantezia popular, la fel ca si oraele secrete. De-abia n secolul al XX-Iea au fost descoperite n Peru si Brazilia cteva ceti (printre care Machu-Pichu, ora sacru al incailor, locuit numai de femei) crora spaniolii nici nu le-au bnuit existena. Iar n ultimele decenii au fost semnalate contacte sporadice cu dou triburi de indieni albi si blonzi din Matto Grosso (acurinis si pixuma), Ia care lupt att brbaii, ct si femeile. In anul 1975, revista "Science et Vie" reproducea schema unei pile galvanice realizate n antichitate, obiect analizat anterior ntr-un articol din revista american "Chemistry". Ambele publicaii menionau faptul c, fr a fi adepte ale ipotezei paleoastronauticii, au considerat ca obligatorie aducerea la cunotina publicului a unei astfel de enigme, cu adevrat remarcabile. Dispozitivul, aflat la muzeul din Bagdad (Irak), a fost descoperit acum cteva decenii n zona Khujut Rabuah, ntr-un strat arheologic corespunznd perioadei n care Mesopotamia fusese ocupat de ctre pri (227-126 .e.n.). Primul om de tiin care 1-a descris amnunit a fost arheologul german Konig, n lucrarea sa "Neun Jahre Irak" ("Noua ani n Irak"). Obiectul se prezint astfel: un vas de pmnt ars, cu nlimea de 150 mm, n care a fost introdus un tub de cupru cu lungimea de 90 mm si diametrul de 26 mm. Acest tub era nchis la ambele capete cu asfalt i coninea o soluie lichid ce a rmas necunoscut; din mijlocul discului de bitum, situat n partea superioar, iese captul acoperit cu plumb al unei bare de fier oxidat. Un model identic funcioneaz n holul muzeului, producnd curent electric cu tensiunea de 0,5-2 V (soluia din cilindru este sulfatul de cupru n cazul respectivei reconstituiri). Dup cum observa si revista "Science et Vie", este uimitoare lipsa totala a oricrei informaii documentare asupra destinaiei si modului de folosin a bateriei din Bagdad. S-a ncercat s se acrediteze ipoteza c electricitatea produs de acest obiect nu servea pentru nclzire, iluminat, galvanizare ori sudarea corpurilor metalice. Unii oameni de tiin au afirmat c "asa -numita baterie aparinuse de fapt

Tehnic preistoric

49

Bar de fier

Capac de

Tub de cupru Vas de pmnt ars Soluie necunoscut

DJSC de asfalt

"Pila galvanic" de la Khujut Rabuah (Irak). Reconstituire din 1975 (arhiva autorului).

vindectorilor, care o foloseau spre a-si impresiona pacienii cu mici ocuri electrice, de natur necunoscut acestora". Ipoteza este puin probabil, datorit lipsei de spectaculozitate a procedeului respectiv, n comparaie cu alte mijloace cunoscute de medicii si preoii din Orient, nc din cele mai vechi timpuri, ns, chiar acceptnd-o ca atare, nu se poate trece cu vederea c oamenii care construiser si se serveau de asemenea aparate descoperiser curentul electric acum peste dou milenii. Or, posibilitile aproape nelimitate de folosire a unei astfel de invenii ntr-o variat gam de activiti umane nu ar fi putut scpa unei mini destul de iscoditoare pentru a concepe un astfel de dispozitiv. Dar a fost el realizat ntr-adevr de antici? Dac se mai poate afirma c proprietile deosebite ale unei sbii japoneze (elasticitatea si duritatea inegalabile) se datoreaz hazardului ce 1-a fcut pe meteugar s foloseasc un minereu bogat n metale rare (even-tuaJ de origine meteoric), este dificil de crezut c mesopotamienii au ajuns la formula pilei galvanice ncercnd s realizeze diferite tipuri de opaie cu seu!

50
1

Extraterestri n Preistorie

n cartea sa "Le livre de l'inexpUcable" ("Cartea inexplicabilului"), cercet-' torul Jacques Bergier prezenta una dintre cele mai tulburtoare enigme ale tre- cutului descoperite vreodat pe Terra. La 13 februarie 1961, Mike Mikesell, | Wallace Lane si Virginia Maxey au gsit, n cursul unor prospeciuni lng ' Olancha (statul California - S.U.A.), un obiect straniu. Dintr-o concreiune pietrificat (a crei vrst a fost stabilit ulterior la circa 500 000 de ani) a ieit la iveal un corp sferic de faian, strbtut de un canal cilindric si o bucat de (metal cu mai multe ramificaii. Suprafaa exterioar a obiectului este nvelit ''ntr-un strat de metal gros de 2 mm. Prile metalice nu comunic ntre ele si sunt fcute din aliaje neferoase care au oxidat prea puin n cursul timpului. 'Obiectul gsit n California are o factura evident industrial si nu poate fi ase-'mnat dect cu o... bujie de automobil! Dar cum au izbutit Homo erectus sa-1 -'realizeze cu uneltele lor din piatr? Cu att mai mult cu ct strmoii omului n-au i'trit (teoretic) n cele doua Americi, popularea acestor continente ncepnd abia !acum 70 000 de ani, o dat cu migrarea unor grupuri mongolide din Asia, peste Strmtoarea Bering... i.

Misteriosul aliaj siberian si astrograful atlanilor


n 1985, mai multe publicaii ("Trud", "Sputnik" etc.) si agenii de pres ("Novosti") sovietice anunau descoperirea, pe malul rului Vaska, a unui corp metalic foarte ciudat. Analizat la un institut de geofizic si geochimie molecular, obiectul s-a dovedit a fi realizat dintr-un aliaj coninnd 67,2% ceriu, 10,9% lantan, 8,78% neodim, 6,2% fier, 5% magneziu si adaosuri de uraniu, molibden, toriu etc. n total, aproape 40 de elemente, majoritatea extrem de rare. Doctorul n tiine tehnice A. Miller, care a efectuat o parte dintre analize, observa c lan-tanul, ceriul, neodmul, uraniul si toriul nu se ntlnesc nicieri pe Terra dect dispersate si n cantiti foarte mici la volume mari de zcmnt. Deci obiectul era artificial, dup cum demonstra si lipsa oricror produse de dezintegrare a uraniului. La analizele ulterioare, doctorul n tiine tehnice V. Fomenko constata alte caracteristici ieite din comun; spre deosebire de orice aliaj care poate fi obinut de industriile actuale, cel al corpului n cauz nu coninea incluziuni de natriu sau calciu, iar procentul de fier se prezenta n stare pur si nu sub form de oxizi. Or, aliaje att de pure nu apar nici mcar n mostrele etalon, prelucrate n condiii de laborator. Singura tehnologie ce ar permite fabricarea unui aliaj similar ar fi probabil presarea la rece a unui amestec de pulberi metalice, la o presiune de cteva zeci de mii de atmosfere (ipotez confirmat de

Tehnic preistoric

51

uimitoarea densitate a obiectului). Dup opinia specialitilor rui, fragmentul descoperit fcuse parte dintr-o pies n form de inel sau cilindru, cu diametrul exterior de aproximativ 120 cm. Or, actualmente nu exist n lume utilaje care s realizeze corpuri de asemenea dimensiuni, iar pentru industria spaial (aflat nc n stadiu incipient) ele sunt prohibitive. Vrsta obiectului a fost estimat Ia circa 100 000 de ani, lundu-se n considerare absena produselor provenite din dezintegrarea elementelor radioactive. Dup cum consemnau ziarele "Tru" si "Tehnika Moloioji", intensitatea cmpului magnetic atinge peste cincisprezece valori diferite n diverse poriuni ale obiectului, ceea ce a dus la supoziia ca era folosit pentru "rcirea magnetic" la scar industrial. Se remarc si faptul c, la orice soc de natur mecanic, aliajul emite o cantitate neobinuit de scntei, deci fragmentul nu fcea parte dintr-o pies supus unor astfel de solicitri, ci dintr-un aparat cu funcionalitate de tip electromagnetic, ns un asemenea produs nu-i putea avea locul dect ntr-o tehnologie de vrf, greu de imaginat n Paleolitic... O astfel de curiozitate este si asa-numita "mainrie" descoperit n epava unei galere scufundate n anul 78 .e.n, lng insula greac Antikythera. Aparatul const dintr-o plac pe care se afl o multitudine de roi dinate, ace mobile protejate de tocuri, plcue gradate si o roat cu coroan dinat, toate puse n micare de un arbore cilindric la care se ataa o manivel. Roile si cadranele se nvrt cu viteze diferite si pot aciona n grupaje independente datorit unui mecanism diferenial selectiv. Dar aceast inovaie ce permite unei mainrii s efectueze simultan dou sau mai multe operaii a rmas necunoscut europenilor pn la 1575. Majoritatea prilor componente ale aparatului sunt gravate cu formule matematice si date astronomice. "Mainria" a fost gsit n 1900, dar timp de apte decenii modul de funcionare i utilitatea ei au rmas un mister. Numeroi savani britanici, greci si americani au ncercat asiduu s rezolve enigma, ns reuita a venit de-abia n 1971, cnd profesorul de Istoria tiinei si medicinii de la Universitatea Yale (S.U.A.), dr. Derek de Solia Price, a avut ideea s radiografieze aparatul cu raze X si gama, descoperind forma iniial a pieselor componente, sudate ntre ele dup dou milenii de stat sub apee Mrii Egee. Dr. Solia Price studia aparatul nc din 1951, pe cnd era profesor la Universitatea Cambridge (Marea Britanie), i gsise descrierea unei mainrii asemntoare ntr-unul din manuscrisele inedite ale poetului englez Geoffrey Chaucher (autorul unei lucrri absolut neobinuite pentru preocuprile Iui literare, intitulat "Treatise on ihe Astrolabe" - "Tratat despre Astrolab" i datnd din anul 1391).

52

Extraterestri n Preistorie

"Mainria de la Antikythem" reconstituit de pro/, ar. Derek de Solia Price.

Tehnic preistoric

53

Dup reconstituirea aparatului, funciile sale au devenit evidente: prezenta ciclurile solare si selenare n corelaie cu micrile Pmntului, precum si poziia tuturor planetelor sistemului nostru solar. Permitea, de asemenea, gsirea unor constelaii importante, ajutndu-i pe navigatori s calculeze cu precizie punctul n care se aflau si direcia de urmat n timpul nopii. Practic, "mainria de la Antikythera" - asemntoare cu aparatele de navigaie pe care Platon le atribuie atlantilor - poate fi considerat pe drept cuvnt "varianta iniial" a astrograf eior si girocompaselor introduse n dotarea aviaiei de bombardament aliate, n cursul celui de-al Doilea Rzboi Mondial. Dup cum spunea dr. Price: "A gsi un astfel de instrument pe o nav greceasc antic este ca si cum s-ar descoperi un avion cu reacie n mormntul lui Tutankhamon". Ceea ce, cu unele mici diferene de detaliu, s-a si ntmplat.

Aviaia faraonilor...
n 1891, n cursul explorrii unui mormnt antic de la Saqqarah (Egipt), s-a descoperit un obiect mic, fcut din lemn de sicomor, care prea s fie o jucrie n form de pasre. Mormntul data din anii 200 .e.n. si cercettorii secolului al XlX-lea nu au acordat mei un fel de atenie artefactului prea puin impozant. In 1903 ns, fraii Wright deschideau epoca zborului cu aparate mai grele dect aerul. Pentru egiptologii ultimelor decenii, "pasrea de la Saqqarah" si alte 13 obiecte similare (gsite n diverse morminte strvechi) nu sunt altceva dect modele de avioane sau planoare. Savantul egiptean dr. K. Messiha a nceput studiul acestor "jucrii" stranii (perfect conservate de clima uscat a desertului) n 1969, iar rezultatele cercetrilor sale au avut un larg rsunet n lumea tiinific. Spre deosebire de modelele de psri (n special oimi) descoperite n Egipt si care sunt copii fidele dup natur (sculptorii rednd cu mare acuratee penajul, coada orizontal, aripile despicate si curbate la vrf, capul si ciocul arcuit), cele reprezentnd aparate de zbor sunt simple, fr nici un amnunt pe suprafaa lefuit (cu excepia unui cap de pasre stilizat), au coada (ampenajul) vertical, aripile situate deasupra corpului, iar fuselajul lor prezint pe toat lungimea o seciune perfect aerodinamic. De altfel, aceste modele, lansate n aer, planeaz cu uurin, pe cnd cele de psri se prbuesc la pmnt. Concluzia se impune: copiile reproduc foarte exact aeronave construite cu mii de ani n urm. Fratele doctorului Messiha, inginerul aeronautic G. Messiha, observa c: "Aripile au unghiul diedru (de intersecie - n,a.) negativ n raport cu fuselajul, ceea ce asigur o comportare bun Ia decolare si aterizare.

54

Extraterestri n Preistorie

A - Obiectul de la Saqqarah; B - oimul de la Gizeh; C - Avionul rus IL-76 (arhiva autorului).

Tehnic preistoric

55

Suprafaa lor se nscrie ntr-o elips care mbuntete stabilitatea n timpul zborului, iar caracteristicile aerodinamice ale corpului sunt calculate s nlesneasc scurgerea fluidului (aerul) pe lng aparat. Or, acest stadiu a fost atins de aeronautica modern dup muli ani de experimentri" ("The Bermuda Triangle"). Intr-adevr, aripile planorului sunt plasate n aa fel nct s creeze un vacuum (spaiu vidat) ce faciliteaz nlarea, iar deschiderea lor este identic (la scar redus) celei a avionului francez "Caravelle". ncepnd din anul 1972, cele 14 aeromodele de lemn se afl expuse ntr-o sal a Muzeului de Antichiti din Cairo si au putut fi comparate cu multe avioane ale cror caracteristici si aspect sunt foarte asemntoare lor: Lockheed C 130 "Hercules", Mitsubishi Mu 1, Transall C160, Dorrner Do-31, Lockheed S 3 "Viking" etc. ns nici un document, nici o fresc, nici o meniune rmas de la egipteni nu demonstreaz c ar fi cunoscut aparate de zbor (dei Pantheonul lor cuprindea mai muli zei zburtori dect oricare altul aparinnd vreunui popor antic). Ipoteza ca astfel de aparate constituiau secrete ale faraonului si marilor preoi nu rezista, din moment ce modelele au fost gsite n attea morminte. Ce aeronave au servit ca surs de inspiraie sculptorilor de acum 2-3 000 de ani?

... si cea a incailor


n colecia de statuete strvechi aparinnd Republicii Columbia se afl un obiect de aur gsit ntr-un mormnt cu vrsta de circa 1800 de ani si considerat mult vreme stilizarea unei psri sau a unei molii ori poate a unui peste zburtor. Primul care a observat c statueta nu seamn cu o fiin vie, ci mai curnd cu un aparat mecanic, a fost cercettorul american Ivan Sanderson. Studiile sale au demonstrat c era vorba de modelul unui avion cu arip delta, stabilizatoare (aripioarele de la coad), eleroane (crmele de direcionare vertical), carling de pilotaj, fuselaj si ampenaj vertical. Sanderson a trimis desenul schematizat al obiectului (realizat de un calculator) Ia diverse institute de aeronautic, precum si unor piloi sau ingineri de aviaie. Tuturor le-a solicitat identificarea schiei respective, fr a le spune ce reprezint n realitate. Absolut toi specialitii au rspuns c este vorba de un avion cu reacie, prevzut cu arip delta, asemntor aparatului american F102. Iat, spre exemplu, ce scria J. A. Ullrich, profesor universitar de aerodinamic si fost pilot n al doilea rzboi mondial: "Modelul pare a fi al unui avion de lupt cu reacie, dup cum arat curbura descendent a aripilor si stabilizatoarelor, menit s previn apariia vibraiilor Ia depirea barierei sonice. Aceast

!'

56

Extraterestri n Preistorie

A - Statuet columbtan; B -Avionul american B-58 (arhiva autorului).

structur de arip permite atingerea vitezelor supersonice (...). Configuraia general este tipic aparatelor care pot zbura la mare altitudine, n zona 15-20 000 m (...), Unele caracteristici l ndeprteaz ns de avionul F102, asemnndu-1 ultimelor tipuri de aparate cu arip delta proiectate de firma suedez SAAB (de fapt, cea mai apropiat configuraie o are bombardierul american Convair B 58 "Hustler" ~ n.a.)", J. A. UIrich i baza afirmaiile pe rezultatele probelor efectuate n tunelul aerodinamic cu un model construit pe baza desenului primit. Concluziile similare Ia care ajunseser specialiti din S.U.A., Marea Britanie, Germania, Canada si Frana au fost reproduse de numeroase publicaii si amintite de Charles Berlitz, Erich von Dniken, Jacques Bergier si muli ali cercettori n crile lor. , Alte obiecte asemntoare (tot din aur) au fost gsite n mormintele pre-'Columbiene din America de Sud, ba chiar s-au descoperit si modele cu dou

Tehnic preistoric

57

A - Statuet columbtan; 8 - Avionul american X-29 (arhiva autorului).

seturi de aripi, avnd vrfurile curbate nainte n plan orizontal (dar prezentnd aceeai arcuire descendent n plan vertical). Aspectul lor este similar aparatului Rockwell International XF12 si, mai ales, avionului cu geometrie variabila Panama 200 "Tornado". Copii dup aceste statuete se afl la expoziia "World of Mn" din Montreai (Canada).

Arme de foc n Paleolitic?


n iunie 1851, revista "Sctentiftc American" relata o ntmplare stranie petrecut n estul Statelor Unite, n timpul unor prospeciuni geologice, s-a dinamitat o stnc aflat la 5 m sub pmnt. Cnd fumul si praful strnit de explozie s-au risipit, oamenii au vzut c stnca se crpase n buci, iar din mijlocul ei ieea la iveal un obiect metalic n form de clopot. Era fcut dintr-un metal asemntor zincului sau unui aliaj de argint, avea nlimea de 11,2 cm, diametrul

58

Extraterestri n Preistorie

bazei de 16,2 cm, diametrul vrfului de 6,2 cm si grosimea pereilor de 0,8 cm. Geologii au fost de prere c acest obiect avea o vechime de multe milioane de ani, din moment ce n jurul lui se formase o stnc groas de civa metri. Descoperirea a devenit un exponat celebru, circulnd din muzeu n muzeu n aproape 20 de state, pn cnd, dup doua decenii, a fost furat, n pofida unor cercetri asidue, poliia nu 1-a mai putut recupera si, ntruct nici colecionarii particulari, nici alte muzee din lume nu 1-au expus pn astzi, este considerat definitiv pierdut. Nici un arheolog n-a putut explica prezena unui obiect metalic ntr-o perioad contemporan australopitecilor... Pe fostul teritoriu sumerian, la Shanidar, s-a descoperit un schelet de copil cu o vechime de aproape 45 000 de ani, prezentnd indicii clare de iradiere cu izotopi de plumb s cobalt, dup cum scria revista "Life" n 1968. n 1975, Erich von D'niken a prezentat, n filmul su documentar "Amintiri despre viitor", o variant preistoric a povestii lui Mark Twain, "Un yankeu la curtea regelui Arthur": la Muzeul de Paleontologie din Moscova se afl celebra enigm din lakua - un craniu de bivol slbatic cu o vechime de cteva mii de ani, ce are ntre arcade o gaur mic, perfect rotund, prin care nu poate ncpea dect un glonte de calibrul 9 mm. Cine folosea carabine WINCHESTER n Paleolitic? Jacques Bergier amintete n "Le Extraterrestres dans l'Histoire" despre un incident deosebit de interesant, n U.R.S.S., anul 1969 a adus o descoperire remarcabil: ntr-un filon carbonifer vechi de milioane de ani, situat n Urali, a fost gsit un corp cilindric, fcut din fier. Trimis la Universitatea din Moscova si analizat de specialiti de la Academia de tiine a U.R.S.S., obiectul a strnit senzaie: era ntr-adevr un cilindru de fier, cu suprafee lise si regulate. Dup ce au decupat cteva fragmente cu ajutorul unui cuit de diamant, oamenii de tiina sovietici au efectuat un studiu metalografic amnunit, ajungnd la concluzia c obiectul era, de fapt... o ramura de arbore pietrificat! Nite bacterii dintr-o specie extrem de rar (neidentificat nc) acionaser asupra pietrei transformnd calciul n fier! Teoretic, ipoteza poate fi corect, dar nu implic forma regulat a suprafeelor, obiectul din Urali neavnd aspectul unei crengi acoperite de scoara, ci mai curnd al unui corp geometric lefuit. Unul dintre elementele cele mai frapante ale acestui gen de descoperiri l reprezint implicaiile unor detalii aparent lipsite de importan. Dup cum se tie,, anumite realizri industriale ori caracteristici tehnologice au devenit astzi standard, cptnd o uzan internaional, tocmai datorit maximei lor eficiente. Un exemplu l constituie bateriile de 1,5 V. Or, dup cum observa Frank Biondi (director al departamentului "Materiale pentru Procesoare si Echipamente

Tehnic preistoric

59

j Electronice", din cadrul Laboratoarelor Bell): "Tensiunea de 0,5-2 V obinut cu bateria antic aflat la Muzeul din Bagdad este semnificativ. Cea mai comun l baterie folosit de civilizaia modern produce 1,5 V (...). Ipoteza c electrici; tatea era cunoscut si servea pentru iluminare, metaloplastie, electroliz, sudur etc. nu pare ctui de puin fantezist". Referindu-se la fresca din templul zeiei Hathor de la Dendera, dr. John Hanis de Ia Universitatea Oxford nota: "Cablurile care alimenteaz marile becuri par sa fie reproduse dup instalaiile l din manualele tehnice actuale. Ele au aspectul unor conductoare multifuncionale (striate, grele, cu multe straturi izolatoare) mai curnd dect al unui singur cablu de nalt tensiune". Multe alte vestigii strvechi (urmele de "ghete-enil", uruburile "fosilizate", costumele "presurizate" ale statuetelor Dogu, scafandrul de pe basorelieful guatemalez etc.) sunt att de asemntoare obiectelor pe care le folosim astzi n aceleai scopuri (realizate dup decenii, uneori secole de cutri si perfecionri nentrerupte), nct provoac uimire. Standardizarea unor produse larg rspndite, reducerea dimensiunilor si simplificarea formelor n vederea mbuntirii eficienei sunt proprii unei anumite etape a industrializrii, perioad n care o civilizaie i poate permite s perfecioneze ceea ce a obinut pn atunci. O astfel de etap necesit multe milenii de istorie. Dar cte? Daca nainte de popoarele antice cunoscute de noi au existat altele, ajunse Ia un stadiu tehnico-stiinific egal (poate superior) celui actual si apoi disprute, atunci specia uman s-a nscut ntr-o perioad anterioar Cuaternarului!

Cartografia aerian la... eschimoi


Ultima, dar nu i cea din urm rmne problema cartografilor antici, care nu credeau cu toii ca Pmntul este o carapace de broasc estoas sprijinit pe spinrilor unor balene! Multe din vechile hri si atlase descoperite atest nu numai uimitoarele cunotine geografice si astronomice ale popoarelor care le-au realizat, ci ridic si problema inexplicabil a cartografierii lor - dup ct se pare, aerian. Astfel, harta astronomic gsit n 1979 n oraul Suzhou (estul Chinei) dateaz din anul 1005 e.n. si reprezint o mare poriune a Cii Lactee, precum si cele 28 de faze lunare specifice astronomiei chineze antice. Ea mai cuprinde i cercurile concentrice duble ale zodiacului babilonian, ceea ce dovedete sau c aceste popoare, situate la distane geografice foarte mari, aveau strnse legturi culturale, sau c ambele civilizaii au primit aceleai date de la un alt popor, mult mai avansat (deoarece este greu de conceput c popoarele din antichitate puteau face observaii asupra unor stele att de ndeprtate fr telescop). De

Extraterestri n Preistorie
altfel, cunotinele de astronomie si geografie ale chinezilor erau absolut uimitoare: o inscripie descoperit prevede cu 30 de ani nainte o eclips de soare pentru 1261 .e.n. (previziune corect, dup cum menioneaz o alt cronic). Hrile geografice ale Chinei imperiale a dinastiei luan (1279-1368 e.n.) cuprind date exacte nu numai pentru Asia sau Europa, dar si pentru Africa sau Oceania... ntre anii 1870 si 1990, exploratorii polari ai Arcticii au descoperit n repetate rnduri, la eschimoii canadieni, hri extrem de precise ale unor regiuni complet necunoscute n perioadele respective. Astfel, hrile Golfului Hudson si ale Mrii Barents nu numai c sunt uimitor de exacte i amnunite, dar arat ca si cum ar fi fost trasate dup informaii obinute de a 10 km altitudine. Aceste hari realizate prin gravare pe os sau prin crestturi pe piele de foc sunt, dup tradiia eschimos, cunoscute de cteva mii de ani. Ele nu reprezint un fenomen singular, fiind comune att eschimoilor de pe coast, ct i celor din interiorul continentului (care nu si-au prsit teritoriile tribale de sute de generaii). Este de-a dreptul frapant asemnarea dintre hrile Golfului Hudson si Insulelor Baffin trasate de eschimoi pe o bucata de piele i cele realizate de sateliii de observare ai marinei britanice. Tot eschimoii au fost cei care au dat vikingilor .cunotinele necesare cartografierii unor ntinse regiuni americane, atunci cnd acetia au debarcat n Groenlanda i nord-estul Americii (prin anii 1000 e.n.). Vikingii le-au transmis cartografilor medievali europeni, care au desenat hari precise ale unor zone nord-americane cu mult nainte de cltoria lui Columb (1492). Savantul american G. Alexander, eful Seciei Hri a Bibliotecii Publice din New York, si cercettorul J. Enterline, n cartea sa "The Viking America", aprut n 1972 n S.U.A., au analizat peste 90 de hri si cam tot attea texte vikinge si medievale precolumbiene, ce redau exact teritorii necunoscute europenilor pn n secolul al XVI-lea: Groenlanda, Labrador, New Foundland, Peninsula Seward (Alaska), Insula Baffin, Strmtoarea Bering (arhipelagul arctic canadian), toate considerate pn atunci de lumea tiinific drept reprezentri stngace ale Siberiei, Insulei Novaia Zemlea, Scandinavici sau nord-estului asiatic. Cele mai cunoscute hri de acest gen sunt cele ale "Vinlandului", "Groenlandului", "Scandinavici", "Insulei Dicolzi" si "Siberiei", care au fost identificate de Enterline si Alexander cu zonele nord-americane amintite. De unde provin ns informaiile geografice ale eschimoilor? Nu cumva au legtur cu ciudatele lor legende? "Ultima Thule", de exemplu, afirm c poporul eschimos (Innuit) a fost adus n Nordul ngheat de "uriae psri de bronz". Detaliu semnificativ, de altfel, cci chiar admind c eschimoii cunoteau metalele de Ia vikingi, de unde puteau ei s tie c exist "psri" metalice (nave aeriene) care pot zbura transportnd oameni la bord?

61

ARHIVELE AU CUVNTUL
emult de tot, pe vremea cnd Pmntul mai era nc moale si cald../'. Toate vechile legende ale indienilor nord-americani Zufii ncep cu aceeai formulare tradiional, btrnii povestitori ai tribului atribuind aceast insisten necesitii de a se aminti permanent oamenilor care a fost starea primordial a lumii. O idee remarcabila! Dar... de unde tiau oare ndeprtaii strmoi ai indienilor Zufii c Terra a fost acum mai bine de patru miliarde de ani doar o imens mas de materie fierbinte si vscoas?! Exist multe documente ce ateapt s fie cercetate si multe enigme care se cer dezlegate. "Multe", n comparaie cu cele care au fost studiate, pentru c, n realitate, documentele pe care le mai avem astzi reprezint o proporie infim n raport cu cele care au fost distruse sau pierdute. S ne amintim de Biblioteca din Alexandria fondat de Ptolemaios I Soter n anii 300 .e.n. Ea coninea peste 500 000 de lucrri cuprinznd toate informaiile despre omenire cunoscute n antichitate, precum i remarcabile opere literare sau lucrri tiinifice. Jumtate din aceste manuscrise au ars n timpul cuceririi oraului de ctre legiunile lui Cezar (47 .e.n.), iar restul au fost distruse de arabi la ordinul califului Omar (717-720 e.n,), nepreuitele documente fiind folosite la... nclzirea bilor publice! Raionamentul califului a intrat n istorie: "Dac toat nelepciunea lumii se afl n Coran, atunci nu mai este nevoie de alte cri, iar dac ea nu poate fi gsit n Coran, atunci celelalte cri trebuie s fie distruse pentru ca s nu se observe aceasta". Informaii de o valoare inestimabil au fost pierdute pentru totdeauna atunci cnd mpratul chinez (Cheng) Shih Huang-ti a ars zeci de mii de lucrri de filosofic, tiin, istorie si astronomie (214 .e.n.), sau cnd cel de-al 63-lea nc (Pachacuti al IV-lea) a dispus distrugerea arhivelor care conineau toate cunotinele lsate amerindienilor de Viracochas. "Iluminatul" Pavel a ars toate textele antice greceti si romane din vestitele biblioteci ale oraului Efes, iar Dalai Lama "galben" (al V-lea) a distrus bibliotecile lamaistilor "roii". Preoii, misionarii, clugrii i inchizitorii catolici spanioli si-au putut desfura nestingherii talentele n timpul Conquistei Americii. Figura episcopului Diego de Landa, care a reuit s distrug singur toate urmele scrierii maya, este prea cunoscut pentru a mai insista. Probabil ns c puini oameni cunosc "opera"

62

Extraterestri n Preistorie

-misionarului catolic Eugene Eyraux, care a ars, n anul 1864, cteva mii de tblie "rongo-rongo" pe Insula Pastelui... Acestor "nelepi" nu Ii se va face niciodat o "publicitate" suficient. Cci de-a lungul Istoriei apar alii si alii: Savoranola, Torquemada, Knox, Papa Paul IV, Wilberforce... Sau, mai recent, nume de o si mai trist celebritate: Lenin, Hitler, Stalin, Mao Tze Dun... ntre 25 si 30 august 1914, celebra bibliotec din oraul belgian Louvain (cuprinznd 230 000 de volume rare, 750 de manuscrise medievale i l 000 de incunabule unice n lume) a fost complet ars de armatele germane. Fusese fondat n 1426, cnd Berlinul era doar o ngrmdire de cocioabe... n rzboiul civil din Spania si, mai trziu, n Al Doilea Rzboi Mondial, armatele germane si-au asumat (la ordinul expres al lui Hitler) "mreaa misiune" de a distruge peste o treime din comorile de art si cultur acumulate n Europa timp de 3 000 de ani. Si ceea ce a scpat nazitilor a fost furat sau distrus de brava Armat Roie, care tocmai "elibera" Europa de Est... Este imposibil de evaluat rul imens pe care astfel de aciuni 1-au adus umanitii, ncetinindu-i progresul cu secole, poate chiar milenii. Documentele la care se refer acest capitol provin dintr-o perioad de timp cuprins ntre anii 4000 .e.n. si 1900 e.n. Mileniul al IV-ea .e.n. este ns data cea mai veche de Ia care ne-au parvenit documente scrise, n realitate, legendele si informaiile menionate n textele respective sunt mult mai vechi, unele datnd chiar de prin anii 9 000 .e.n. Scrieri antice egiptene, sumeriene, asiriene, babiloniene, iudaice, greceti, romane, hinduse, chineze, arabe, tibetane, mayase, incase, aztece, pascuane; texte medievale si moderne stranii provenite din Anglia, Frana, Italia, Spania, Austria, Germania, rile scandinave, Romnia, S.U.A., America de Sud, Asia; manuscrise si comunicri tiinifice neobinuite ale unor savani, exploratori, scriitori sau artiti celebri, toate acestea au o imens valoare cultural, tiinific si istoric. i

Antichitatea
SUMER. Poporul sumerian a aprut n Mesopotamia ("Tara dintre cele dou fluvii" - Tigru si Eufrat) n mileniul al IV-lea .e.n. Prin organizarea politico-administrativ, cultura si nivelul cunotinelor tiinifice, el s-a aflat ntr-un stadiu superior tuturor celorlalte popoare contemporane din Orientul Mijlociu. Iniial au existat mai multe orase-state independente: Ur, Uruk, Babilon, Lagas, Nippur, Larsa, Ki, Umma, dar treptat ele au format aliane sau au fost cucerite de cele mai mari, constituindu-se astfel regatul sumerian. Puterea acestui stat a

^
.^

Arhivele au cuvntul

63

ajuns la apogeu n perioadele: Akkad (2300-2235 .e.n.) si Ur II (2065-1955 .e.n.), iar dispariia sa definitiv din istorie s-a produs n anul 1950 .e.n., sub loviturile nimicitoare ale triburilor nomade amorite, aliate cu elamiii. Civilizaia sumerian rmne o enigm a istoriei, cci nu s-au descoperit nc dovezi ale unei dezvoltri treptate n timp sau diferene calitative ntre realizrile din diverse perioade ale existenei sale. Construciile, operele de art, documentele rmase prezint acelai stil si dovedesc aplicarea acelorai cunotine de la nceputul si pn Ia prbuirea Sumerului, schimbrile intervenite fiind nesemnificative. Or, acest lucru este - din punct de vedere istoric, economic, tiinific si logic - anormal, dei nu constituie unica excepie, n absena descoperirilor arheologice complete, multe civilizaii antice - egiptean, sumerian, mayas sau incas - par s fi aprut brusc si inexplicabil. Nimeni nu poate spune cum au dobndit sumerienii si egiptenii avansatele cunotine specifice si rafinatele gusturi artistice de la acea dat (7500-2500 .e.n.), cnd aceste popoare se aflau n Neolitic - epoca nou a pietrei. Sumerienii au lsat numeroase tblie de lut ars pe care nsemnau cu ajutorai scrierii cuneiforme - aprut o dat cu ei - informaii de mare interes tiinific si istoric: texte religioase sau literare coninnd valoroase date istorice si geografice; arhive economice, militare si dinastice; calcule sau formule de matematic, fizic si astronomie; legi si coduri juridice (a cror prim redactare cunoscut n istorie a avut loc prin anii 2065 .e.n., Ia Ur); nsemnri administrative sau tehnice; legende i istorisiri. Textele au fost consemnate pe sute de mii de plcue strnse n primele biblioteci din lume, descoperite n palatele regale din Nippur (60 000 de tblie de lut) sau Ur (10 000 de tblie de lut, aram i aur) i n oraele asiriene Assur (20 000 de tblie de lut) - fondat de regele Tiglatpalassar I (1112-1074 .e.n.) si Ninive (500 000 de tblie de lut, aram si lemn) - fondat de regele Assurbanipal (668-626 .e.n.), asirienii prelund si continund civilizaia sumerian, fr s poat ns atinge vreodat nivelul acesteia. Un frumos poem sumerian a fost descoperit - scris pe plci de aram - n biblioteca personal a regelui Assurbanipal, sub ruinele palatului su din Babilon, Textul afirm c poemul dateaz din anii 4000 .e.n., ns a fost consemnat pentru prima oar prin anii 2300 .e.n. de ctre nvaii din Ur. Este vorba de asa-numitul "Cnt al lui Etana", care descrie cltoria n cer a acestui erou legendar "pornit spre stele, clare pe un vultur". Pn aici nimic deosebit: omul a visat s zboare din cele mai vechi timpuri - aceasta fiind doar prima atestare docu-mentar - iar printre mijloacele epocii, vulturul prea unul dintre cele mai adecvate. Mai departe ns... "Etana vede cum Pmntul se micoreaz, se

Extraterestri n Preistorie
micoreaz ntruna. Pmntul se zrete acum doar ct discul Lunii". Iat o comparaie exact, dar total nepotrivit cu milenul al IV-lea .e.n.! O tbli de lut descoperit n Babilon (expus astzi la British Museum) conine un calcul extrem de precis al eclipselor de Lun, pentru o perioad de aproximativ 4 000 de ani (pn n anul 2000 e.n.). Datele nscrise s-au dovedit absolut exacte! Tbliele descoperite la Akkad au permis stabilirea faptului c zeii mitologiei sumeriene nu aveau figur uman, fiecare dintre ei reprezen-ftnd, de fapt, o anume stea sau planet (Marduk - Marte, Ninurta Sirius) situate n diverse constelaii, printre care si cea a Pleiadelor. f Cele mai interesante documente sumeriene se refer ns Ia faimoasa catastrof a lumii antice: Potopul. Legenda potopului poate fi ntlnit la majoritatea vechilor popoare din cele dou Americi, Africa, Europa, Asia, Orientul Mijlociu ;si Oceania (cu excepia aborigenilor australieni, laponilor sau eschimoilor), dar primii care au lsat documente scrise privind acest cataclism au fost sumerienii. Legenda potopului este arhicunoscut: o inundaie catastrofal provocat de ridicarea apelor oceanului, mbinat cu o ploaie torenial care a inut luni de zile si a determinat acoperirea complet a uscatului, necndu-i pe toi 'oamenii cu excepia unei singure familii. Aceasta - prevenit de "zei" - si-a construit o corabie capabil s reziste apelor dezlnuite si astfel a supravieuit, membrii ei devenind strmoii unei noi rase umane. In linii mari, aceste elemente se ntlnesc a toate legendele care povestesc evenimentul, indiferent de zona geografic si de perioada istoric n care triau popoarele respective. Oamenii de tiin admit astzi faptul c Ia baza acestei legende a stat un (fenomen real, verificabil istoric si arheologic - chiar dac proporiile sale au ifost exagerate, n regiuni ntinse din Orientul Mijlociu, Asia, Africa, Europa, Oceania si cele dou Americi s-au produs inundaii catastrofale provocate de (schmbarea climei dup ultima glaciaie (Wurm: 120 000 - 25 000 .e.n.). Aceste inundaii, care au avut loc probabil n perioada 25 000 - 15 000 .e.n., nu au 'putut, desigur, s acopere "tot Pmntul" sau s nece "toi oamenii", dar au avut, fr ndoial, efecte att de nspimnttoare, nct au rmas pentru totdeauna n memoria speciei umane. Majoritatea legendelor susin ns c potopul 'a fost provocat deliberat de ctre "zei" - fiine humanoide ct se poate de materiale, care, dei cunoteau cu precizie data catastrofei, nu au salvat totui dect ioarte puini oameni. Ipoteza unui cataclism provocat artificial este foarte puin probabil, dar nu imposibil: gradul de perfecionare al actualelor arme de snimicire n mas (atomice si meteorologice) dovedete c o astfel de performan ar fi pe deplin realizabil. O puternic explozie atomic submarin sau

Arhivele au cuvntul

65

o und seismic artificial produce valuri gigantice (de tip tsunami) care pot inunda zone ntinse; acelai efect 1-ar avea topirea unei pri din banchizele polare sau provocarea unor averse toreniale, meninute constant timp ndelungat. Dar n contextul tuturor celorlalte aciuni ale fiinelor care ar fi luat contact cu oamenii din acea perioad, un astfel de genocid si-ar gsi cu greu confirmarea. Dei legenda potopului este larg rspndit, "celebritatea" ei se datoreaz ndeosebi unui text de baz al religiei cretine - "Vechiul Testament". Puini oameni tiu ns c acest text nu a fcut altceva dect s reia, uneori pn la identitate, legende sumeriene care 1-au precedat cu cteva mii de ani! Cea mai veche relatare a potopului a fost descoperit gravat pe tbliele din marea bibliotec de la Nippur. Consemnrile - a cror vechime depete 5 000 de ani -susin c potopul a avut loc acum 24 510 ani, 3 luni si 84 de ore (!) si a necat toi oamenii din Mesopotamia, cu excepia familiei neleptului Ziusudra, care a fost salvat de "zei". Cele mai cunoscute documente sumeriene privitoare la acest eveniment sunt ns cele 12 tblie de lut ars din biblioteca de la Kuiungik (Ninive) aparinnd regelui babilonian Assurbanipal. Ele au fost descoperite n 1872 de cercettorul englez George Smith de la British Museum i cuprind celebra epopee a lui Ghilgames, scris ntre anii 1728 si 1686 .e.n. Eroii acestui poem epic sunt Ghilgames (regele cetii Uruk) si Enkidu. Datorit faptului ca unul din prinii lor fusese "zeu", iar cellalt pmntean, aceti doi eroi aveau caliti superioare celorlali oameni. (Este interesant de remarcat acest laitmotiv al tuturor mitologiilor: semizeii. Provenii dintr-un cuplu zeu-om, sunt ntotdeauna superiori prin for, curaj, inteligen sau frumusee contemporanilor.) Peripeiile celor doi prieteni cuprind ns unele amnunte care dau de gndit: ridicat n aer de "Zeul Soarelui", Enkidu i simte corpul "greu ca o stnc", avnd senzaia c a fost "acoperit cu plumb". Dar acesta este unul dintre efectele acceleraiei la viteze mai mari dect cea a sunetului! n timpul zborului, "Vulturul cerului" poart cu Enkidu un dialog foarte ciudat: "EI mi spuse: Uit-te n jos spre Pmnt! Cum arat? Privete marea! Cum i se pare? Iar Pmntul era ct un munte si marea ca un lac". Dup alte patru ore de zbor, "Pmntul era ca o grdin si marea ca apa care curge prin grdin", n sfrit, dup nc o nlare n spaiu, care a durat tot patru ore, "vulturul" ntreab din nou: "Uit-te n jos spre Pmnt! Cum arat? Privete marea! Cum i se pare? Iar Pmntul arta ca o lipie i marea ct o adptoare". Dup relatarea lui Enkidu se pare totui c presupusa nav n care a fost mbarcat nu a zburat numai ascensional: ultima descriere ne nfieaz Pmntul ca si cum ar fi fost privit de la aproximativ 1000 km altitudine, or, atingerea acestei nlimi nu ar

66

Extraterestri n Preistorie

fi necesitat 12 ore (este cunoscut c rachetele purttoare terestre atingeau nc din 1970 viteza de 10 km/s), n orice caz ns, aceasta descriere este prea realist pentru a fi produsul fanteziei; primul om care a vzut astfel Terra a fost astronautul american John Glenn, lansat cu nava "Mercury-Atlas 6" la 20 februarie 1962! n a opta tbli de la Ninive este descris moartea lui Enkidu: boala care 1-a dobort era att de stranie, nct Ghilgames bnuiete c prietenul su a fost "atins de rsuflarea otrvit a animalului ceresc" (simptomele maladiei i-au determinat pe unii radiologi care au studiat textul s afirme c Enkidu a fost iradiat), n sfrit, ultimele patru tblie relateaz cltoria pe care o ntreprinde Ghilgames pn la Utnapistim - "printele oamenilor". Acest personaj (care va Deveni cunoscut prin "Vechilii Testament" sub numele de Noe) i povestete regelui din Uruk trecutul su si astfel descoperim un remarcabil "reportaj Ia -fata locului" despre potop. Btrnul nu spune c "zeii" au fost cei care au pregtit aceast catastrof. Dimpotriv: "Deodat ziua se schimb n noapte / Poporul (din cer nu se mai recunoate / Zeii toi cuprini de team / Au fugit pn n cerul lui Anu" (Anu era zeitatea principal a religiei sumeriene din oraul Uruk. Dar cine erau oare "poporul din cer"?). In timp ce "zeii" ajungeau n siguran n "cerul lui Anu", Utnapistim, avertizat din timp de ctre "poporul din cer" asupra iminenei catastrofei, se mbarca ntr-o corabie mare si rezistent mpreun cu familia sa si un grup restrns de oameni (selecionai pentru calitile lor fizice si psihice). Dup nspimnttoarea catastrof n care "au pierit toi oamenii" (afirmaia nu pare prea exagerat, dac lum n considerare ca zona cmpiei mesopotamiene este plat si joas, iar arheologii consider c apa a atins niveluri cuprinse ntre 7 si 14 m nlime), corabia lui Utnapistim s-a oprit pe un vrf de munte, iar supravieuitorii au luat totul de la nceput... EGIPT. Scrierea hieroglifica egiptean s-a nscut n anii 4000 .e.n. si, dac Ia nceput inscripiile spate n piatr si papirusurile conineau doar nsemnri comerciale, treptat vor aprea si se vor generaliza texte avnd caracter economic, religios sau istoric. Creaia literar egiptean se dezvolt la nceputul Regatului Vechi, n timpul dinastiilor 3-6 (2778-2263 .e.n.) - perioad din care dateaz cunoscutele "texte ale piramidelor". Indiscutabil ns, epoca de aur a literaturii egiptene a rmas cea din anii dinastiei a 12-a (2000-1788 .e.n.), iar cele mai frumoase poeme si povestiri au fost scrise n secolele al XlX-lea si al XVIII-lea .e.n. In literatura egiptean sunt frecvente descrierile "corbiilor cereti" n care se ^deplasau zeii Ra, Ptah, Aton, Osiris, precum si unii faraoni "alei de zei". (Este interesant de remarcat faptul c civilizaia egiptean a lsat mai multe reprezentri

Arhivele au cuvntul

67

de zei cu aripi sau cap de pasre dect orice alt civilizaie antica...) Aceste descrieri sunt oare numai rodul imaginaiei? INDIA. Dup cum se consider astzi, scrierea hindus a aprut n anii 1000 .e.n., dar este indiscutabil c Vede-\e (poemele sacre indiene) sunt mult mai vechi. Cea mai frumoas dintre ele, "Rigvea", dateaz din anii 1500 .e.n., iar celebrele "Mahabharata" si "Ramayana" au fost compuse, probabil, n mileniile al V-lea si, respectiv, al III-lea .e.n. - dei prima transcriere descoperit dateaz din secolul al III-lea .e.n. Or, toate aceste remarcabile opere literare antice sunt pline de elemente stranii: vimanas - faimoasele nave zburtoare; zei care vin din cosmos; arme asemntoare celor termonucleare, meteorologice, biologice sau radioactive; n sfrit, noiuni remarcabile asupra micro- si macrouniversului, precum si a legturilor dintre ele. Spre exemplu, n "Samarangana Sutmdhara" ("Arhitectul Universului"), text a crui variant iniial este mai veche de 3 000 de ani, poate fi gsita descrierea unei nave spaiale sosit din cosmos: "La mijlocul carului, o lad grea de metal, plin cu argint viu (mercur - n.a.)f este izvorul puterii. Din lad, puterea trece n doi cilindri mictori aezai la cele dou capete opuse ale carului. Dup aceea, merge prin ali opt cilindri plasai n faa si n spatele celor doi, care se mic si au dou iruri de guri ndreptate de jos n sus. Carul zboar cu o putere de trsnet. nind de pe pmnt, el se preface imediat ntr-o nestemat pe cer, unde zboar ca o comet". Curiosul aparat "imaginat" de cronicarii hindui prezint ns remarcabile similitudini cu motoarele ionice, aflate nc n stadii experimentale... GRECIA SI ROMA. Perioadele culturilor elene si romane sunt considerate reprezentative pentru antichitate, datorit splendidelor opere de art i lucrri literare, filosofice, tiinifice si istorice lsate motenire umanitii. Multe din aceste texte cuprind descrierea unor fenomene aeriene stranii: discuri strlucitoare, "roti de foc", nave metalice zgomotoase, ciudate globuri zburtoare... Numai ntre anii 250 i 50 .e.n., au fost notate aproximativ 20 de fenomene care nu pot fi explicate de meteorologi sau astronomi. Interesante comunicri de aceste gen sunt cele privind evenimentele care au avut loc n anii 218 .e.n. si 213 .e.n., n localitile Amiterno, Praeneste, Arpi i respectiv Hadria, precum si cele menionate n operele unor cunoscui autori antici: Titus Livius ("Istoria Roman", cartea a XXI-a), Dio Cassius ("Istoria Roman" - crile I si II), lulius Obsequens ("Prodigiorum" - cap. 114 si 130). n anul 100 .e.n., Plinius cel Btrn scria n "Istoria Natural" (cartea a Il-a, cap. 34): "Sub consulatul lui Valerius si

68

Extraterestri n Preistorie

Marius, un scut de foc strlucitor a traversat la amurg cerul, mergnd de la rsrit la apus si aruncnd scntei", n anul 50 .e.n., Cicero nota n "De Divinatione" (cartea I): "De cte ori Senatul nostru nu a cerut decemvirilor s consulte oracole: cnd au aprut doi Sori sau trei Luni si cnd au fost vzute flcri pe cer; sau altdat, cnd Soarele s-a ridicat noaptea, cnd au fost auzite zgomote stranii pe cer, cnd un nor prea c strlucete el nsui si cnd au fost vzute 'globuri stranii pe cer". Toate acestea sunt elemente care nu pot fi totdeauna explicate prin fenomene meteorologice sau astronomice, dar pot fi ntlnite frecvent n rapoartele din secolul al XX-lea, referitoare la obiecte zburtoare neidentificate. ORIENTUL MIJLOCIU. Documentele provenite din aceast regiune prezint 0 deosebit important pentru descifrarea istoriei omenirii. Att Vechiul Testament - scris n secolele IX-V .e.n., ct si preioasele manuscrise descoperite la Qumran (Marea Moart) - a cror vechime este apreciat la aproape 4 000 de ani - conin texte care par scrise special pentru a-i "ncurca" pe arheologi. Majoritatea aces tor fragmente nu au nevoie de comentarii, similitudinea dintre vechile ntm plri si elemente ale civilizaiei ultimelor decenii fiind evident. Manuscrisele de la Qumran (n general, texte apocrife atribuite unor secte cretine sau grupri aparte israelite, precum si profeilor Moise, Abraham, Enoh si Lameh) au fost descoperite ncepnd cu 1950, dar fcute publice - parial -numai dup 1970. Aceste documente prezint imensul avantaj de a nu fi transformate sau cenzurate n timp de ctre autoritile ecleziastice, n ele figureaz elemente uluitoare: "Oameni au venit din Cer si ali oameni au fost luai de pe Pmnt si dui n Cer. Oamenii venii din Cer au rmas mult timp pe Pmnt" 1 (Geneza). Deci "Cerul" nu era un loc interzis, stpnit de puteri supranaturale; n el triau oameni, pe care unii pmnteni i-au putut chiar vizita. "Sulul lui Lameh" -cuprinde o dramatic relatare a potopului, introducnd i un amnunt inedit: Noe (fiul lui Lameh) se deosebea de ceilali oameni, semnnd n schimb per! fect cu "Fiii Cerului", neleptul Enoh (care nainte de potop va zbura n cer pe un "car de foc") avertizeaz familia Iui Lameh (prin Matusaiem - tatl acestuia) cu privire la dezastrul care va avea loc abia peste o generaie. Enoh anun profetic un fapt curios: cel care va da via dup catastrof unei noi rase umane va fi tocmai "puiul de cuc" - Noe. "Apocalipsul" lui Moise consemneaz si el un eveniment interesant: ntr-o diminea Eva a vzut pe cer o nav luminoas tras de patru vulturi "care strluceau n soare". Ulterior, nava era zrit si de Adam, care observ c dintre roile ei ieea fum. Ciudat apariie divina!

Arhivele au cuvntul

69

"Cartea lui Enoh" (text apocrif) povestete despre sosirea pe Pmnt a unui grup compus din 220 de "ngeri venii din Cer", care se deosebesc de fiinele imateriale si asexuate pe care le descrie Biblia: ei i nva pe oameni agricultura, metalurgia s astronomia, se cstoresc cu femei de pe pmnt, iar eful lor, Semyaza, va deveni conductorul tuturor triburilor din zon. In sfrit, iat si un text apocrif atribuit lui Abraham: "n spatele fiinei am vzut un car cu roi de foc si fiecare roat era acoperit cu ochi, iar pe roi era un tron nvluit n flcri ce curgeau n jurul su". Cercettorii americani susin c straniul vehicul prezint asemnri cu jeep-ul lunar (exceptnd flcrile) si c tronul "nvluit n flcri" ar reprezenta n realitate o caroserie strlucitoare. De altfel, textele apocrife - care nu au fost incluse n Biblie pentru c nu conveneau liniei canonice impuse - prezint multe detalii interesante: astfel, n "Vedenia lui Isaiia" se poate descoperi prima referire la efectele relativitii timpului! Ridicat la cer de un "nger", Isaiia i d seama c zboar "mai iute ca gndul", iar dup ntoarcerea pe Pmnt ntreab nedumerit: "Pentru ce aa de curnd? Numai dou ore am stat cu tine aici!". Dar ngerul i rspunde: "Nu dou ore ai stat, ci 32 de ani". "Vechiul Testament" cuprinde si el multe texte enigmatice, n ciuda transformrilor suferite: "n anul al 30-lea, n ziua a 5-a a lunii a 4-a, la rul Chebar, am vzut apariii divine: dinspre miaznoapte venea o vijelie ca un nor mare sau un val de foc ce vrsa strlucire n jurul su; iar n mijloc strlucea un punct luminos ca electral (aliaj metalic ce ardea cu flacr strlucitoare, atribuit de Platon atlanilor - n.a.) bgat n vpaie. Si n mijloc am vzut patru fiare care aveau chip de om. Fiecare avea cte patru fee si patru aripi. Picioarele lor erau drepte, iar copitele picioarelor erau asemenea celor de viel si scnteiau ca arama strlucitoare. Aripile lor se prindeau una de alta si nu se ntorceau, ci bteau drept nainte. Privirea fiarelor era ca si crbunii aprini. Luminile umblau printre fiare si focul strlucea si scapr ca fulgerul. Jos, lng fiare, era cte o roat la fiecare dintre cele patru fete ale lor. Roile erau parc din crisolit si erau toate la fel; si preau mai multe roti bgate una n alta. Ele puteau s mearg n toate patru prile si nu se ntorceau n mers. Obezile roilor erau nspimnttor de nalte si toate obezile erau pline cu ochi jur mprejur. Cnd mergeau fiarele mergeau si roile de lng ele si cnd se ridicau fiarele de la pmnt se ridicau si rotile cu ele. Deasupra capetelor fiarelor era o bolt strlucitoare ca un cristal. Sub bolt aripile erau ndreptate una ctre cealalt; fiece fiar avea cte dou aripi care i acopereau corpul. Si cnd umblau fiarele, auzeam btaia aripilor ca vuietul apelor mari. Deasupra bolii se vedea o alt bolt mic si albastr ca

70

Extraterestri n Preistorie

safirul, n care sttea un om mbrcat n ceva lucitor, rou si auriu ca arama, aurul si focul. Totul strlucea aidoma curcubeului dup ploaie" ("Cartea Im lezechiel", cap. I, v. 1-28). Cercettorii moderni consider ca etalon pentru acest obiect o combinaie ntre "Vulturul" - modulul lunar al misiunii APOLLO11 -si jeep-ul lunar folosit de misiunea APOLLO 17. Descrierea nu poate fi expli-i cat printr-un fenomen natural si este mult prea amnunit pentru a fi doar rezultatul unei halucinaii de natur mistic. Iat si fragmente din "Facerea, ntia carte a Im Moise" (cap. I-IV): "S facem omul dup chipul si asemnarea noastr... Fiii lui Dumnezeu, vznd c fiicele oamenilor sunt frumoase, si-au ales dintre ele soii. In vremea aceasta s-au ivit pe Pmnt uriaii, mai ales cnd fiii Iui Dumnezeu ncepuser a se nsoi cu fiicele oamenilor si ele ncepuser a le nate fii: acetia sunt vestiii viteji din vechime". Dar, conform Bisericii, "unicul Dumnezeu" nu ar fi avut dect un singur fiu: Isus Cristos, Atunci de unde apar aceti "fii ai lui Dumnezeu", care pe deasupra se mai i nsoesc cu femei de pe Pmnt, dnd natere semizeilor? De ce vorbete Atotputernicul la un plural ce nu pare doar cel regal, ci unul propriu: "Dup asemnarea noastr"?? n 1969, Erich von Dniken emitea o ipotez ndrznea, afirmnd c, probabil, "Chivotul legii" - descris amnunit ntr-o "carte" a lui Moise ("Ieirea", cap. 25, v. 10-r40) ar fi fost de fapt un fel de staie radio de emisie-receptie, alimentat la o tensiune de cteva sute de voli. Indicaiile amnunite pe care lehova i Ie d lui Moise (piesele trebuiau s aib dimensiuni si poziii precise si s fie realizate din anumite metale), insistnd asupra respectrii lor stricte, sunt mai mult dect ciudate. Dar lor li se adaug si alte amnunte neobinuite: "Chivotul legii" era mijlocul prin care lehova comunica permanent cu Moise (vocea sa "ieind" din capacul obiectului) si adesea aparatul era nconjurat de cntei. n plus, Moise era singurul om care tia s-1 foloseasc si avertiza c nimeni nu trebuie s ating "chivotul" n timpul "funcionrii". De altfel, lehova dduse si instruciuni cu privire la nclmintea si hainele pe care trebuiau sa le poarte oamenii la transportarea aparatului. Precauii pe deplin justificate; n timpul unei cltorii, strjerul Uza atinge accidental "chivotul" si se prbuete "ca lovit de trsnet" (probabil electrocutat). Aceast ipotez a suscitat doar "comentarii sarcastice n 1970, dar civa ani mai trziu, studenii unei universiti americane au construit un aparat identic, urmnd strict indicaiile din cartea lui Moise, si, spre uimirea lor, au obinut un fel de emitor alimentat de un generator electric de nalt tensiune! Astzi, nici cei mai conservatori oameni de tiin nu contest faptul ca asa-numitul "Chivot" era un aparat electric,

Arhivele au cuvntul

71

canalul de televiziune "Discovery" prezentnd n august 2003 un documentar dedicat celor 14 ncercri de reconstituire ale "Chivotului"...

Evul Mediu i Renaterea


Se impune o circumspect rezerv n analiza documentelor din secolele V-XV, fiind evident faptul c nsemnrile cronicarilor medievali poart amprenta exagerrilor de origine religioas - consecina direct a victoriei monoteismului si a ascensiunii fanatismului religios. Totui, exist documente medievale, asiatice sau europene ce descriu fenomene total inexplicabile tiinific, ntmplri care sunt indiscutabil altceva dect o simpl fantezie sau exagerare a cronicarilor... Un vechi document coreean relateaz ca n primvara anului 316 e.n. "30 de stele mari au zburat pe cer spre Apus". Numrul att de mare de obiecte zburtoare neidentificate menionate exclude o explicaie meteorologic sau astronomic. Dar ce erau oare ciudatele obiecte aeriene care se deplasau n formaie pe cerul Asiei acum aptesprezece secole? Un text chinez din secolul al X-lea ("Cltorie n Apus") conine o fraz ciudat: "n timp ce cltorul se ridic tot mai sus si mai sus, cerul se face tot mai negru, ca si cum s-ar fi lsat noaptea". Dar omenirea tia c cerul este albastru! Primul om care 1-a vzut negru a fost rusul Gagarin, a crui capsul spaial atinsese altitudinea de 100 km n 1961. Oare s fi ajuns chinezii medievali a aceast altitudine? n Europa secolului al IX-Iea, cronicarul Gabalis noteaz aterizrile unor nave extraterestre n anii 742 i 814 e.n. Cel mai cunoscut caz de acest gen este ns cel relatat de cronicarul englez Tillbury, care descrie o ciudat ntmplare , petrecut n anul 1270 deasupra oraului Bristol (Anglia), ntr -o duminic, t oamenii strni n biserica din centrul oraului au auzit un zgomot puternic ^ deasupra lor. Ieind n grab afar, au vzut uimii "o corabie mare care plutea \ prin aer", staionnd la 30 m deasupra turlei. Dup cteva clipe au neles ce se l ntmplase: o "ancor" situat la captul corzii care atrna la prova navei se | nfipsese adnc n turl si "corabia" nu putea pleca. Unul dintre membrii s echipajului a cobort de-a lungul corzii, ncercnd s desprind ancora, dar nu I a reuit. Revenindu-si din spaim, "oile Domnului" s-au npustit rcnind ca s-1 ucid pe omuleul de pe turl, dar, din fericire, intervenia ferm a episcopului -a oprit s-si duc la ndeplinire cucernica idee. n sfrit, echipajul strin a desprins ancora si nava a plecat, lsndu-i pe cetenii din Bristol s-i explice singuri ntmplarea... Un alt OZN strlucitor a fost observat pe cerul Angliei n anul 1320, Ia moartea abatelui Durham, evenimentul fiind consemnat n "Historia de Sttu Ecclesiae Dunelmensis".

72

Extraterestri n Preistorie

Gravur pe lemn reprezentnd straniile sfere colorate vzute pe cerul de deasupra oraului elveian Basel n 1566 (autor anonim, secolul al XVI -lea).

La 14 aprilie 1561 si la 7 august 1566, n oraele Nurnberg si, respectiv, Basel, au czut din cer sfere si discuri mari, colorate n rou, albastru si negru, n momentul n care au atins pmntul, ciudatele obiecte au ars fr s lase urme... O serie de documente foarte interesante au fost descoperite si pe teritoriul , Romniei; ele consemneaz fenomene aeriene care nu sunt n nici un caz de , natur meteorologic sau astronomic; discuri strlucitoare de culoare roie; i "bile de foc", adevrate escadrile de "sori" si "stele" ce se deplasau tcute pe cer ziua si noaptea; discuri aurii asemntoare cu Luna, care apreau ns ziua; lumini albe si roii ce se deplasau cu zgomot de tunet n complicate evoluii | aeriene... Relat ri despre aceste fenomene pot fi ntlnite n "Letopiseul ^moldovenesc", scris de Neculce ("ntmplarea" din 8 noiembrie 1517) sau n

Arhivele au cuvntul

73

"Analele Braovului" ("ntmplrile" din: 26 august 1536; 14 si 19 ianuarie 1549; 12 aprilie 1600; 29 martie 1604; 16 noiembrie si 9 decembrie 1613; 9 august 1687 si 5 septembrie 1694).

Epoca modern
n ultimele trei secole, Luna - unicul satelit natural al Terrei - a suscitat un viu interes printre astronomi, cci pe suprafaa ei se petreceau fenomene stranii. In 1668,1783 si 1787, astronomii francezi, englezi si germani observau ciudate pete luminoase care se deplasau deasupra prii ntunecate a discului lunar, n 1794, Societatea Regal de tiine din Londra primete din partea astronomului Wilkins o comunicare tiinific despre apariia unui obiect luminos pe suprafaa Lunii. Francis Arago meniona n 1820 faptul c, n timpul unei eclipse de Lun, observatorii din Embrun (Frana) au vzut o serie de obiecte luminoase care se deplasau n formaie, avnd o traiectorie rectilinie, n 1869, un fenomen incredibil a galvanizat lumea astronomic: marele crater Linne, situat n Marea Serenitii (studiat amnunit de muli astronomi, printre care Hali si Flammarion), a disprut fr urm. Apoi, lumini stranii, avnd cele mai curioase forme (cerc, triunghi, cruce, elips) si intensiti variabile au aprut n Marea Crizelor... Timp de trei ani, Societatea Regal de Astronomie din Londra a studiat zilnic aceast regiune lunar, realiznd peste 2 000 de observaii asupra ciudatelor fenomene, n 1874, profesorul Schafarik de la Observatorul Astronomic din Fraga nota c un disc alb strlucitor a traversat suprafaa Lunii "rmnnd vizibil mult timp". Apoi, luminile au disprut tot att de brusc si inexplicabil cum apruser, iar fenomenele au fost date uitrii. Dar ncepnd cu anul 1915, numeroi astronomi au observat c n multe cratere lunare apruser gigantice ziduri drepte sau cuibe, care au rmas acolo timp de civa ani, disprnd apoi fr urm... n Romnia, "Analele Braovului'' consemneaz c Ia 15 februarie 1730 (ntre orele 18 si 21) a putut fi observat pe cer un obiect strlucitor care se deplasa schimbndu-i culoarea alternativ n alb si rou. Un vechi manuscris bnean nota apariia (la 6 decembrie 1737) a unui mare obiect aerian strlucind ntr-o culoare rou intens, care a staionat ntre orele 18 si 20 pe cer, separndu-se si recuplndu-se apoi din nou. Un alt document romnesc descrie "minunea" din 27 noiembrie 1793, cnd "Luna" a zburat cu mare vitez pe cer timp de cteva ore n cursul zilei... n seara de 10 august 1809, astronomul britanic J. Staveey noteaz c a observat un obiect aerian strlucitor ce s-a deplasat rapid pe o traiectorie neregulat printre nori.

74

Extraterestri n Preistorie

n 1812, Stan Irimie - un locuitor din Scele-Brasov - nota c a observat "o stea mare cu mai multe raze", care s-a deplasat iniial spre est, iar apoi s-a ntors n vestul Europei. Strlucirea acestui obiect aerian avea o intensitate variabil, iar deplasrile sale au putut fi observate timp de patru luni n toat Europa. Ofieri francezi si rui, astronomi germani, englezi sau olandezi, savani italieni si francezi au notat frecvent evenimentul, iar Lev Tolstoi I-a imortalizat n "Rzboi si Pace". Numrul din 22 ianuarie 1853 al ziarului "Hettlap" relateaz c la 6 ianuarie 1853 (ora 6.00) a aprut deasupra Vienei "o fastuoas bil de foc care a disprut de trei ori si tot de attea ori a reaprut; pn la urm a disprut definitiv cu un zgomot de tunet". Numrul din 28 decembrie 1853 consemna un alt eveniment de acest gen ntmplat la 20 decembrie 1853, ora 21, deasupra oraului Sibiu (Romnia): "un nor de form conic" s-a deplasat pe cer "miscndu-se n jurul axului su, cu un zgomot ca de locomotiv, a crui intensitate alterna a intervale regulate". Dup cteva minute, "norul a disprut printr-un mic fulger". n iulie 1868, la Capiago (Chile), locuitorii au observat nspimntai un obiect aerian luminos si foarte zgomotos, ce prea "un imens condor metalic cu pchi de foc". La 22 martie 1870, echipajul navei Lady of the Lake a observat un t disc cenuiu care zbura pe cer, lsnd n urm "o coad luminoas" (jet reactiv?). La 15 mai 1879, ora 21.40, vasul Vulturul, care naviga pe apele Golfului jPersic, a fost urmrit timp de aproape o or de un ciudat obiect aerian luminos, compus din 2 "roi" cu diametrul de 40 m, ntre care era plasat un cilindru cu .lungimea de 160-170 m. Cteva zile mai trziu, curiosul obiect zburtor a fost .observat de echipajul navei Patna, care trecea prin aceeai zon...

75

CETILE DISPRUTE
mai aprig contestate ipoteze ale paleoastronauticii sunt, fr ndoial, Cele acelea care susin c, de-a lungul unei perioade cuprinse ntre anii 50 000 .e.n. si 1000 .e.n., pe planeta noastr au avut loc explozii nucleare. Era atomic a nceput ns oficial la 16 iulie 1945, n sinistrul desert "Jornada del Muerto", care se ntinde lng Alamogordo (New Mexico -S.U.A.). Recunoaterea veridicitii unor astfel de ipoteze ar produce nu numai un sentiment de inferioritate, dar si o anumit nelinite, n urma descoperirii faptului c n Univers exist civilizaii care au surclasat de sute de mii, poate milioane de ani nivelul nostru actual economic, tehnic, social si militar. Exist ns numeroase avertismente din trecut, cci se poate constata faptul straniu c unele popoare antice cunoteau teribilele efecte ale armelor atomice, ipotez argumentat prin descoperirea unor urme de roci vitrificate, vestigii ale oraelor distruse, fosile si obiecte iradiate, precum si datorit descifrrii unor documente ce descriu explozii atomice care par s fi avut loc cu mii de ani n urm. Explicaiile "tiinifice" gsite pentru aceste enigme sunt deocamdat nesatisfctoare: urmele de radiaii si rocile vitrificate sunt "opera ghearilor", ruinele au fost calcinate de "incendii", iar oraele distruse de "trsnet", documentele sunt "greit traduse" sau "copiate eronat"... n acest mod sunt interpretate orice noi urme sau documente descoperite, ncercndu-se integrarea lor n mozaicul bine cunoscut al teoriilor clasice despre istoria omenirii. Erich von Dniken scria n cartea sa "Amintiri despre viitor": "S admitem un moment ideea nspimnttoare si totui din pcate plauzibil, c civilizaia noastr ar fi distrus ntr-un rzboi atomic. Fcnd spturi, arheologii ar descoperi dup 5 000 de ani rmiele Statuii Libertii de la New York. Folosind actualul model de gndire, arheologii de mine ar trage n mod obligatoriu concluzia c este vorba despre o divinitate necunoscut, poate o zei a focului (din cauza torei) sau o zeitate a Soarelui (din cauza razelor ce nconjur capul statuii). C ar putea fi vorba pur si simplu de o Statuie a Libertii, nici prin gnd nu i-ar trece cuiva care ar raiona conform schemei de gndire actuale". Descoperirea unor texte relatnd despre dou nspimnttoare rzboaie mondiale n secolul al XX-lea, despre nave de un milion de tone, cldiri nalte de 600 de metri, avioane de 600 de tone care depesc viteza sunetului, sonde spaiale

76

Extraterestri n Preistorie

care au ajuns pe Marte si Venus, echipaje umane pe Lun, submarine pe fundul oceanului (imposibiliti pentru o civilizaie la nivelul secolului al XlX-lea) ar fi privit cu circumspecie si savanii ar afirma categoric c documentele sunt "prost traduse", "greit interpretate", "fantezii pure", ntr-un cuvnt "mitologie". Majoritatea obiectelor metalice actuale ar fi distruse de natur n cteva mii de ani si se va trage probabil concluzia c n secolul al XX-lea nu erau cunoscute 'metalele... i Celebra bomb A (Little Boy) de 20 Kt a explodat la Hiroshima, mai precis la 530 de metri deasupra cldirii Camerei de Comer aflat lng podul Aioi (din centrul oraului), la confluena braelor Motoyasu si Honkawa ale fluviului Ohta. n momentul exploziei, temperatura a atins un milion de grade Celsius (limita la care se produce fisiunea nuclear), pentru ca n picosecunda urmtoare sa se formeze o monstruoas sfer incandescent cu diametrul de 600 de metri si temperatura depind 6 000 C, sfer care s-a revrsat fulgertor sub forma unui val circular de foc naintnd asupra oraului cu viteza de peste 800 km/or. Aceast fantastic und caloric a topit instantaneu oelul tunurilor antiaeriene, al stlpilor de nalt tensiune, traverselor si arcadelor podurilor, fcndu-le s se preling pe pmnt ca plumbul ncins, a prefcut trotuarele n ruri de asfalt .clocotind, a lichefiat porelanul, argila si sticla, a vitrificat nisipul si pietrele mai moi, fcndu-le s explodeze ca dinamita pe cele mai dure (granitul si bazaltul). Efectul luminos al fulgerului alb (mai strlucitor dect Soarele) a transformat oamenii n umbre de fum, impregnndu-i pe zidurile de beton, a calcinat pn si lemnul meselor din bunkerele i adposturile antiaeriene, volatiliznd orice obiecte inflamabile de culoare nchis. Literele negre ale ziarelor sau bancnotelor din seifuri au disprut decupate, iar modelele de culoare nchis de pe esturi s-au impregnat pe pielea oamenilor pentru totdeauna, sub forma unor arsuri de gradul III. Presiunea aerului s-a manifestat sub forma unui baros nimicitor, de 8 tone/m2, ce strivea totul de sus n jos: cldirile erau terciuite de nsei acoperiurile lor, iar oamenii dispreau sub ,greutatea, devenit imens, a propriului cap. Toate acestea (mpreun cu efectul radioactiv) au avut ca urmare aproape 100 000 de mori instantaneu (plus alte Cteva zeci de mii n urmtoarele 72 de ore). Pe hart, distrugerile s-ar putea consemna astfel: n jurul centrului exploziei, "cercul negru al morii totale" cu raza de un km (n care orice form de via a disprut ntr-o picosecunda); apoi, "cercul morii cvasitotale" cu raza de patru km (pe marginile cruia au fost gsii oameni cu arsuri de gradul I) si, n sfrit, un ultim cerc cu raza de aisprezece km, unde copacii s-au uscat brusc, rurile

Cetile disprute

77

s-au evaporat, iar pmntul s-a nroit (oamenii prezentnd arsuri de gradul III). Dar aceste efecte au fost inegale: spre exemplu, nsi cldirea Camerei de Comer aflat sub centrul exploziei a rmas n picioare, cruat de efectul presiunii (exercitat n afara unui mic unghi mort n form de con), iar unii oameni din adposturile subterane au scpat cu via. Radioactivitatea solului a fost redus de faptul c explozia a avut loc n aer, astfel c, dei organismele vii au fost puternic (majoritatea mortal) iradiate, construciile si pmntul nu s-au impregnat radioactiv (un test efectuat n 1970 stabilea c solul Statelor Unite prezenta n medie o radioactivitate de 10-20 microroentgeni, n timp ce la Hiroshima valoarea maxim era de 2 microroentgeni). Efectele asupra oamenilor au fost nspimnttoare: exceptnd morii, zecile de mii de supravieuitori (hibkusha, marii mutilai, rniii cu arsuri teribile) au suferit si de unele boli sau rni nemaintlnite pn atunci - oameni a cror piele se desprindea de pe corp ca o mnu, oameni-zebr, tatuai cu arsuri pe locul unde esturile pe care Ie purtau au fost de culoare nchis. Ulterior s-au nscut si au murit leucemici, copii cu trei picioare, cu labe de gsc n loc de mini, ciclopi, hidro-cefali, copii cu membrele lilipute sau fr ochi (cci din cauza iradierii embrionilor se produseser mutaii si schimbri structurale ale organismelor n stadiul de concepie). Unii supravieuitori prezentau o curioas conformaie a corpului: abdomenul dispruse, lipit de coloana vertebral, n timp ce toracele era foarte proeminent (cu coastele dezgolite si arcuite n unghi ascuit nainte), iar fetele prezentau o alungire ciudat, pomeii si maxilarul inferior "deplasndu-se" n jos considerabil. Dup ce toat aceast list de orori a fost sistematizat si nregistrat pentru posteritate, s-a constatat ns c fenomene foarte asemntoare au mai fost consemnate n arhivele istoriei umanitii... n multe zone de pe glob, se remarc prezena nisipurilor, rocilor vitrificate si tektiteor (buci de roc semitare, topite ia o temperatur att de ridicat, nct au vitrificat sub forma unui material asemntor sticlei, ns bogat iradiat). Nisipurile si rocile vitrificate analizate nu au nimic comun cu morenele (sedimente lefuite i transportate de ghearii n micare sau n curs de topire) sau cu bucile de lav si "bombele" aruncate de exploziile vulcanice: nici forma, nici compoziia chimic, nici plasarea lor geografic nu probeaz originea vulcanic sau glaciar. Nici cea mai puternic explozie vulcanic (Krakatau -1883) nu ar fi putut arunca aceste tektite la mii de kilometri deprtare de vulcan; temperatura lavei clocotinde (pn la 2 000 C) nu era destul de ridicat pentru a produce vitrificri sticloase; "bombele" vulcanice nu prezint urme de radioactivitate, iar compoziia chimic a materiilor provenite din adncul globului era diferit

78

Extraterestri n Preistorie

de cea a rocilor vitrificate, n ceea ce privete morenele, considerate pn nu demult cauza producerii tektitelor, nu trebuie uitat faptul c urme ale rocilor si nisipurilor vitrificate se descoper pe tot globul, din platourile andine pn n adncul oceanelor, deci n multe locuri unde n-au existat niciodat gheari. Chiar n zonele glaciaiunilor, vitrificrile se deosebesc radical de morene, prezentnd acea compoziie chimic si form specific ce atest procesul de topire urmat de solidificarea rocii, nu doar simpla lefuire de suprafa sau congio-merare ca n cazul morenelor. In sfrit, ghearii {ca orice masa care alunec) se deplasau ntr-o singur direcie, lsnd n urma lor morenele care jalonau drumul parcurs, n timp ce vitrificrile prezint direcii numeroase si contrare, pornind de la acelai punct central. Or, este imposibil de admis ca ghearii marilor glaciaiuni (a cror suprafa putea atinge ntre 10 000 i 100 000 m2) s se fi scurs n zece direcii contrare! In schimb, multe din tektitele descoperite sunt asemntoare cu nisipul vitrificat sub forma unui imens crater de sticl neagr care a luat natere dup explozia atomic din desertul "Jornada del Muerto" i cu pietrele topite de la Hiroshima i Nagasaki...

"Zeii" foloseau arme nucleare...

La 300 de metri de un gigant monolit (20 000 de tone) din fortificaiile de la Sacsayhuaman (Peru) se pot vedea numeroase roci vitrificate ntinzndu-se pe cteva sute de metri lungime, n sase direcii diferite, n Irak si desertul Gobi (lng Hara-Hoto) au fost descoperite nisipuri vitrificate sticloase, care nu se puteau forma dect la temperaturi fantastice, n liban s-au gsit sute de mari tektite negre, care au fost analizate de savantul american dr. Stair. Ele conineau izotopi radioactivi de aluminiu, iar unele prezentau n interior plante surprinse n momentul vitrificrii. n Australia, Frana, India, Chile i Africa de Sud au fost descoperite numeroase tektite sticloase negre, foarte dure, bogate n beriliu i aluminiu. Analizele au artat c ele suferiser (cu mii de ani n urm) puternice bombardamente radioactive, fiind expuse la temperaturi foarte ridicate (5-6 000 C). n celebra "Death Valley" din statul Nevada (S.U.A.) se afl ruinele unui ora vechi de cteva mii de ani, distrus de o teribil catastrof. Cldirile de piatr au fost drmate de un suflu extrem de puternic, nisipul s-a vitrificat, rocile s-au transformat n tektite, iar pe unele ziduri sunt impregnate ciudate siluete negre, ca nite umbre de fum... n zon nu au existat vulcani i nu s-au gsit urme de lav, iar un incendiu nu putea vitrifica rocile si nisipul, care (aa cum

Cetile disprute

79

a demonstrat-o analiza chimic) nu sunt nici rezultatul exploziei unui meteorit. In aceast regiune nu exist nici astzi vreo forma de viata vegetal sau animal (cu excepia unor microorganisme). Dar temperatura de peste 6 000 C, necesar pentru a vitrifica rocile, nu se poate obine dect printr-o explozie atomic! O serie de documente si legende strvechi conin descrierea unor fenomene care dau de gndit, n anul 1587, regele tibetan Bsod-nams Rgya-mtsho adopt titlul de Dalai-Lama, devenind conductorul suprem spiritual, politic, militar si administrativ al Tibetului. El a dispus constituirea unor importante arhive secrete, coninnd descrierea unor remarcabile fenomene naturale, evenimente istorice, aparate, mecanisme si arme, informaii geografice, astronomice, meteorologice si geologice, studiate de erudiii conductori lama din mnstirile montane "gompa". Dar, aproape 200 de ani mai trziu, un rzboi civil l aduce Ia putere pe eful partidei adverse, a crui prim grij a fost distrugerea ines timabilelor arhive. Exist ns si documente tibetane scpate de furia distruc tiv a taberelor adverse, dar majoritatea sunt inute nc secrete. Printre puinele care au fost totui fcute publice, se numr si vechile "cri" (culegeri de informaii si date sistematizate) numite Tantjua si Kantjtia. Ele descriu aparate de zbor preistorice (pe care le numesc "perlele cerului"), fcute din aliaje de fier si un metal dur, negru, identificat de cercettorii americani ( revista "Science andMechanics") cu... titanul (n 1970 a fost folosit pentru prima oar un mare procentaj de titan - 93% - la construcia avionului american SR 71 Black Bird, titanul fiind singurul metal ce rezist fr s se topeasc la temperatura care ia natere prin frecarea fuselajului de aerul atmosferic la viteza de 3,5 Mach - de peste trei ori mai mare dect viteza sunetului). Ambele cri tibetane interziceau categoric difuzarea acestor informaii, care trebuiau s rmn strict secrete, fiind accesibile numai conductorilor mnstirilor si lui Dalai -Lama. Multe poeme antice hinduse ("Ramayana", "Mahabharata", "Vedele") pomenesc despre arme si vehicule aeriene stranii. Astfel, n "Bhagvat Gia", text cu o vechime de peste trei milenii, putem citi:
"A spus Djanamedjaia n hotrri statornic: Voi pregti o mare jertfire... i cnd lumina a o mie de sori va exploda n ceruri, Voi fi Eu Moartea de lumi nimicitoare",

Un alt fragment poveste te despre distrugerea a trei ceti cu "un singur proiectil ncrcat cu toat puterea Universului"; dup explozie, "o coloan

80

Extraterestri n Preistorie

incandescent de fum si flcri, strlucitoare ct o mie de sori, s-a ridicat n itoat splendoarea ei peste ntreg Pmntul...". ; Cartea "Samarangana Sutmdhara" conine un capitol ntreg rezervat descrierii unor mari nave aeriene a cror pup mprtia n timpul deplasrii "foc si mercur" (dar noiunea de "foc" nu are n scrierile antice semnificaia exclu-jsiv de combustie: n aceast denumire general sunt reunite cteva zeci de fenomene electrice si magnetice sau reacii chimice). Deci tibetanii si hinduii [descriau nave aeriene construite din titan si folosind mercurul drept combustibil! Or, motoarele ionice proiectate astzi se bazeaz si ele pe folosirea plasmei propulsive obinut din vaporii de mercur. De unde tiau anticii c metalele grele sunt o surs de energie? De ce repet mereu formularea "lumin Strlucitoare ct o mie de sori", cnd, n mod normal, pe Terra nu existau (n acea perioad) surse de lumin mai puternice dect Soarele? n cartea hindus "Samsaptakabaha" sunt descrise amnunit aparatele de zbor ale "zeilor" si vehiculele pe care acetia le foloseau la sol, cele dou categorii fiind net diferenri-te, insistndu-se asupra "focului" care ieea din navele aeriene strlucitoare. In epopeea hindus "Ramayana", a crei vechime este apreciat la peste 5 000 de ani, sunt descrise asa-numitele Vimanas (aparate de zbor ~ termen uluitor pentru antichitate), care zburau la mari nlimi/ propulsate de mercur si producnd un puternic curent de aer (oare descoperiser hinduii antici motorul cu reacie?). Aceste "Vimanas" prezentau o manevrabilitate impresionant: ele se ridicau sau coborau n picaj brusc, puteau zbura nainte cu mare vitez si puteau opri aproape instantaneu n aer (performane nc inaccesibile avioanelor actuale), dar produceau un zgomot extrem de puternic la decolare si aterizare: "La ordinul lui Rama, minunatul vehicul urc cu un vuiet asurzitor, sus, pe crestele norilor albi" ("Ramayana" - traducere n limba englez de Nath Dutt, Calcutta, 1891). Asemenea detalii elimin ipotezele excesului de fantezie, greelilor de traducere si simbolurilor rituale: nici un "zeu" (n conceptul clasic acceptat al divinitii) nu avea nevoie s foloseasc astfel de vehicule zgomotoase, consumnd mercur sau producnd cureni de aer si jeturi de flcri, din moment ce ar fi putut aprea i disprea rostind o formul sacr. Toate aceste texte sunt sensibil depite ns de "Mahabharata", celebra epopee hindus, a crei vechime iniial este apreciat la peste 7 000 de ani. n prima "carte" a epopeii (mprirea n "cri" este similar diviziunii actuale n volume) se afirm c viteazul Arjuna (fiul pmntenei Kunti si al zeului Soarelui) i-a ntlnit, la captul unei periculoase cltorii/ pe stpnul cerului, Indra, i pe soia sa Sachi, conducnd un "car ceresc de lupt ncununat cu raze", vehicul

Cetile disprute

81

care i ia zborul dup ce Arjuna este luat la bord. n "cartea a opta", o aventur similar o are Judhisthira, ales de Indra s ajung n cer si apoi, dup ce a fost primit n acelai car ncununat de raze, sa revin pe Pmnt, pentru a-i nva pe oameni "legea nelepciunii". Alte "cri" descriu arme nspimnttoare pe care zeii mniai le-au folosit mpotriva unor "oameni ri": se pot descoperi adevrate rapoarte despre efectele armelor atomice, bacteriologice, biologice, radioactive si meteorologice. Astfel, cronicarii "Maliabharatei" pomenesc de o arm care a provocat secet ntr-o ar duman, timp de 12 ani, sau de alta ce ucidea "ftul n pntecele mamei, fr a o vtma pe aceasta", n "cartea a opta" se poate gsi un fragment ce ar putea fi considerat prima descriere a unui bombardament termonuclear pe Terra: "De la bordul unei puternice vimana aflat n aer la o mare nlime, Gurkha a aruncat un singur proiectil asupra cetii dumanilor"; apoi, "un fum alb strlucitor, de zece mii de ori mai luminos dect Soarele, s-a ridicat cu o incandescen insuportabil", lsnd pe Pmnt un ora trecut n nefiin (aceast relatare se potrivete perfect cu filmul exploziei bombei americane cu hidrogen pe atolul Bikini!). Dup aceea, cnd Gurka a aterizat, vehiculul su "prea un bloc strlucitor de antimoniu". Holocaustul era n plin desfurare: "Totul s-a petrecut de parc ar fi fost o dezlnuire a elementelor: Soarele se nvrtea n cerc. Prjolit complet de dogoarea armei, lumea umbla buimac. Ari de vpaie, elefanii fugeau nnebunii care-ncotro, cutnd o scpare din faa groaznicului flagel. Apa clocotea, animalele mureau, iar dumanii erau secerai; prjolul cuprindea arborii, care se prvleau n ir ca ntr-o pdure cuprins de flcri. Mugind ngrozitor, elefanii se prbueau rpui. Caii si carele de lupt ardeau, totul arta ca dup un uria incendiu. Mii de case au fost distruse; apoi, pe mare i pe uscat s-a aternut o linite total. Vnturile au pornit s sufle i pmntul a nceput a se lumina. Privelitea era nfiortoare. Cadavrele celor czui se zgrciser ntr-att din cauza cldurii nemaintlnite, nct nici nu mai artau a oameni. Niciodat pn atunci nu se mai vzuse si nu se mai auzise de o arm att de nspimnttoare". (Acest fragment, ca si toate citatele precedente, este reprodus dup "Mahabharata", C. Roy, Drona Perva, Calcutta, 1899.) Puinii supravieuitori (se povestete n continuare) si-au splat armele si echipamentul n rurile nesecate, cci toi erau atini de "rsuflarea otrvit a zeilor" si cei mai norocoi scpau doar cu greuri, cderea prului i a unghiilor ("Tot ce era viu devenea palid si fr vlag"). Arma se dovedise ucigtoare n primul rnd pentru ostaii cu arme sau obiecte de metal, supravieuind numai cei care se debarasaser de echipament, iar apoi se splaser ndelung n

Extraterestri n Preistorie
ape curgtoare (metode recomandate pentru curarea cderilor radioactive de ipe arme, echipament, vehicule si personal uman, n toate armatele moderne). Aceste descrieri vechi de cteva milenii, suplimentate de numeroase referiri la 'temperatur, durat, numrul de victime, suprafaa de propagare si efectele 'secundare radiante ale holocaustului, sunt att de realiste, nct provoac o impresie cel puin stranie prin similitudinea lor cu relatrile care au fost fcute dup exploziile de la Hiroshima si Nagasald! \ Un pasaj din "Mahabharata", compus cu aproape nou milenii n urm, relateaz: "Bhima zbura cu vimana Iui, lsnd n urm o uria dr de lumin, mai strlucitoare ca Soarele si fcnd un zgomot asemntor tunetului furtunii". Aceast "dr de lumin" nu putea fi coada unei comete, pentru c n acest caz ftu s-ar fi auzit nici un zgomot de pe cer. Ea pare mai curnd un fel de "dr de jcondensare", asemntoare celei lsate de avioanele cu reacie sau poate ceva n genul fasciculului posterior de lumin proiectat de unele obiecte aeriene necunoscute, observate recent. In orice caz, acest ciudat vehicul, asemntor rachetelor sau reactoarelor moderne, este prea "tehnic" descris pentru a fi pur fantezie. Ce nevoie aveau "zeii" s se deplaseze att de zgomotos? O formaiune r tie nori ar fi fost neluminoas si silenioas, iar un fulger globular n-ar fi urmat [b traiectorie rectilinie att de lung. Toate aceste "identificri" sunt tot att de Ineconvingtoare ca si afirmaia c arma care a distrus unele orae antice din India, trecndu-le n nefiin ntr-o clip, era de fapt un uria incendiu sau o 'erupie vulcanic. Trebuie s presupunem c autorii "Mahabhamtei" puteau s 'deosebeasc un fenomen natural de unul artificial si, n fond, ce incendiu s-ar 'fi propagat simultan pe civa kilometri ptrai, orientat de sus n jos? n ceea ce privete ipoteza erupiei vulcanice, elementele caracteristice (cum ar fi cderea kle pietre si cenua, valul de lav sau gazele toxice) nu sunt menionate, iar n ultimii 100 000 de ani nu s-au semnalat erupii vulcanice n Peninsula Indian. ', "Biblia", redactat ntre secolele al IX-lea i al V-lea .e.n, i evident influenat de textele sumeriene, chaldeene, egiptene i budiste, abund n pasaje ce prezint unele fenomene ieite din comun. Spre exemplu, capitolul 19 - "Stricarea podomei si Gomorei; scparea lui Lot" (din "Vechiul Testament"), care descrie foarte veridic teribila catastrof abtut asupra oraelor Sodoma si Gomora. lArheologii consider c aceste aezri umane erau situate n preajma Mrii (Moarte si au disprut probabil n mileniul al II-lea .e.n. Termenul de "ora" nu "este impropriu, pentru c populaiile din zon (agricultori i cresctori de vite sedentari) locuiau n aezri foarte mari, puternic fortificate pentru acea pe-Irioad, numrnd pn la 10 000 de case. Dup cum atest numeroasele descoperiri

Cetile disprute

83

arheologice, populaia unui astfel de oras-cetate ajunge chiar n mileniile al V-lea - al II-lea .e.n.) Ia 20 000 - 60 000 de locuitori. Cercetri recente au dovedit c n preajma Mrii Moarte exist unele zone unde radioactivitatea solului atinge 20 de microroentgeni si n care nici astzi nu exist vreo form de via vegetal sau animal (cu excepia microorganismelor). Nu s-au descoperit nc urme ale unor orae distruse, dar nici nu s-au putut efectua prea multe cercetri n aceast direcie. Regiunea limitrof rmurilor pustii ale Mrii Moarte (una dintre cele mai neospitaliere zone de pe glob) este un vast desert srat, ntinzn-du-se pe suprafee de sute de kilometri ptrai, practic neexplorate si necunoscute, care pot constitui adevrate "rezerve" de surprize arheologice, dup cum au dovedit-o uimitoarele descoperiri din ultimii 30 de ani. Astfel c miticele Sodoma si Gomora, analizate astzi din punct de vedere tiinific, se pot dovedi realiti enigmatice ale trecutului omenirii. Ele au impresionat martorii oculari att de teribil, nct amintirea lor a dinuit de-a lungul generaiilor timp de milenii, ajungnd vie si cutremurtoare la autorii textelor biblice, care au con-semnat-o pentru posteritate. Interpretarea religioas, mistic, dat ulterior acestor fenomene, a fcut ca lumea tiinific si opinia public s se ndoiasc de veridicitatea lor, dar adevrul este c, tratnd aceste texte ca documente istorice n sine si exceptnd desele accente ignorante, pot fi reinute ntmplri, fenomene, aparate si apariii de personaje stranii, care ies din sfera explicabilului.

84

ECUAIA VENUSIANA
umeroasele exemple citate n capitolele anterioare demonstreaz indiscutabil naltul nivel al cunotinelor tiinifice care au fcut posibile realizrile impresionante din mileniile ce s-au scurs. Titanicele construcii de la Baalbek, Gizeh, Stonehenge, Tiahuanaco, Machu ijMcchu, Sacsayhuaman, Insula Patelui sau cele scufundate n Atlantic si Pacific; picturile si desenele de la Nazca, Hoggar, TassH N'Ajjer, Kori Taguei, Brandberg, Delamer, Altamira, Lascaux sau Val Camonica, statuetele Dogu sau basorelieful guatemalez; discurile cu cobalt din Baian Kara Ulla; sbiile de oel-Wolfram folosite de samurai sau "mainria de Ia Antikythera", hrile lui Firi Reis ori cele ale vikingilor, eschimoilor i chinezilor; papirusurile egiptene, tbliele sumeriene, "crile" tibetane si chineze, textele hinduse i iudaice; calendarul mayas si ecuaia venusian, toate acestea - si multe altele - EXIST! n ceea ce privete afirmaia c un asemenea nivel tiinific i poate gsi cu greu o explicaie n "copilria omenirii", ea conine un adevr prea evident pentru a mai avea nevoie de vreo demonstraie. Desigur, netrind n "societatea de consum", anticilor nu le lipsea timpul pentru experiene, iar unele rezultate puteau fi obinute relativ simplu (sunt cunoscute exemplele inventrii mainii cu aburi sau calculrii teoretice, aproape exacte, a circumferinei Pmntului de ctre nvaii Universitii antice din Alexandria). Dar nici un experiment nu putea sugera ideea c se pot construi nave aeriene din titan sau c se poate folosi o arm care s ucid orice fiin vie prin iradiere. Se poate admite ca pietre de dou tone s fie trase de sute de oameni pe o cmpie, dar nu este cu putin ca blocuri de sute de tone sa fie transportate civa kilometri, urcnd un podi muntos. Este posibil ca unele fiine reprezentate pe frescele rupestre s fie animale sau reproduceri de mti rituale, dar basorelieful guatemalez nu poate reda altceva dect un costum presurizat. Cari Sagan susinea, de exemplu, c uimitoarele cunotine astronomice ale popoarelor antice nu sunt deloc neateptate: "Aceti oameni i dedicau probabil o mare parte din timp observaiilor astronomice, pentru c asta le permitea s afle perioadele favorabile agriculturii - de care depindea, practic, supravieuirea lor". Ins de la observarea alternanei anotimpurilor la descoperirea unei stele ca Sirius este un drum prea lung, greu de justificat doar prin preocuparea

Ecuaia venusian
f

85

de a obine recolte bune. Un exemplu edificator: mica stea Sirius B nu este vizibil cu ochiul liber; ea se nvrte n jurul stelei Sirius A ntr-o perioad de 50,09 ani i a fost descoperit de astronomii americani n 1960. Dar, dup cum constatau revista "Nature" si televiziunea britanic, tribul Dogon din Mali cunoate existena acestei stele de aproape dou milenii; nelepii tribului pot reda cu precizie traiectoria urmat de Sirius B, iar strmoii lor au calculat c perioada de rotaie n jurul lui Sirius A este de 50 de ani teretri. Un amnunt ciudat: cei din tribul Dogon spun c Sirius B este "mic si greu". Or, n deceniul 1960-1970, radiotelescoapele americane au furnizat dovezi care atest ca Sirius B este unul dintre cele mai grele corpuri cereti cunoscute: l cm3 din materia sa ar cntri 50 de tone. Sumerienii cunoteau nc de acum patru milenii existena stelei Sirius A, pe care o numeau Ninurta. n anul 4221 .e.n., egiptenii au alctuit un calendar, calculat pentru o perioad de peste 32 000 de ani! Ciclurile anuale ale acestui calendar extrem de precis ncepeau n singura zi cnd rsritul lui Sirius A putea fi observat la Memfis: 19 iulie (l tout). De ce nu au calculat egiptenii un calendar n funcie de Soare - veneratul Ra - al crui ciclu putea fi observat mult mai uor?! Vechi texte si inscripii egiptene menioneaz c "stelele de la Polul Nord nu apun niciodat" sau c "zeul Ra strbate cerul n corabia sa de milioane de ani" (de altfel, zeii egipteni preau s prefere deplasarea aerian: Ra i Ptah nu apreau dect n strlucitoare "corbii cereti"). Totodat, egiptenii calculaser exact distanta de la Pmnt la Soare si cunoteau cu precizie coordonatele geografice si astronomice ale Terrei, despre care tiau c este sferic si c are o alt sfer, mai mic, ce se nvrte n jurul ei: Luna . Peste l 200 de tblie babiloniene si asiriene conin texte cuneiforme dedicate exclusiv observaiilor astronomice. O parte dintre ele dateaz din perioada 1645-1625 .e.n. (domnia regelui babilonian Ammsaduqa) si cuprind informaii despre planeta Venus, precum si previziuni astronomice sau meteorologice pentru urmtoarele cteva secole (cam pn n secolul al VH-lea .e.n.). Cea mai mare parte ns, asa-numitele "jurnale astronomice", provin din perioada 651-550 .e.n. si acoper cam 6-7 luni fiecare. Ele conin observaii remarcabile: eclipsele de Lun si Soare - nu numai cele vizibile n acea perioad n Babilon ~ cu duratele exacte, momentul culminant, planetele si stelele vizibile; datele echinociilor i solstiiilor, prima si ultima vizibilitate sau cele dou puncte de maxim importan (apogeul si perigeul) ale planetelor Marte, Jupiter, Saturn,

86

Extraterestri n Preistorie

Mercur, Venus si Sirius A; n sfrit, importante observaii meteorologice despre ploi, furtuni, tunete, fulgere, cureni atmosferici sau halouri. Dezvoltarea cu totul remarcabil la care ajunseser astronomia si geografia n India si China (ncepnd nc din mileniul al IV-lea si respectiv al II-lea .e.n.) este prea cunoscut pentru a mai insista. Interesant este faptul c si alte popoare asiatice se preocupau de astronomie. Desenele rupestre (vechi de aproximativ 7 000 de ani), descoperite pe teritoriul Americii de Nord, reprezint poziiile unor constelaii ntregi, precum si calendare foarte precise ale evoluiilor Soarelui si Lunii. Nimeni nu tie cine le-a 1 fcut, deoarece triburile indiene din Nord erau inferioare civilizaiilor sud-americane, rmnnd, teoretic, la nivelul Neoliticului pn prin anii 1000 e.n. Tibetanii si perii aveau observatoare astronomice nc de acum 3 000 de ani, iar cunotinele lor despre stele si planete le depeau cu mult pe cele obinute n urma observaiilor grecilor si romanilor (dei nu atingeau nivelul egiptenilor, sumerienilor, chinezilor si mayasilor). Popoarele antice europene nu puteau concura n acest domeniu cu cele orientale: singurii care cunoteau, ntr-adevr, astronomie, matematic si fizic erau misterioii constructori ai sanctuarului de la Stonehenge. Dar, de cealalt parte l a Atlanticului, n America Central, nflorea n acea perioad splendida civilizaie maya, ale crei realizri egaleaz - si depesc uneori - pe cele din Orientul Mijlociu. Mayasii calculaser nc de acum dou milenii si jumtate durata anului astronomic: 365,242000 de zile (calculatoarele electronice de la N.A.S.A. au dat n 1980 rezultatul de 365,242198 - diferena este egal cu aproximativ o jumtate de secund!). Tot ei estimaser anul venusian Ia 584 de zile; cifra exact este de 584,012 zile. Civilizaia maya folosea doua calendare: unul "venusian", bazat pe ciclul de 260 de zile al Lunii si alctuit din 20 de semne urmate de cifrele l-f!3; cellalt, "solar", alctuit din 18 semne pentru lunile anului (20 de zile fiecare) si completat de cele 5 "zile nefaste", plus corecia necesar pentru anii bisecti. Calendarul permitea mayasilor stabilirea unor cicluri mari: "stelele de la Copan" cuprind calcule ale unor perioade de 8 000 pn la 160 000 de ani, iar inscripiile din "Templul rzboinicilor". Piramida Castillo (Chichen Itza) sau din oraul Tikal conin calendare pe 64 de milioane de ani, precum si unul cal-'culat cu precizie pentru o perioad de 400 de milioane de ani! ' Rezultatul final al calendarului din Tikal - vechi de peste 2 000 de ani - este tai numr de 11 cifre (l alautun = 23 040 000 000 de zile). O astfel de performan

Ecuaia venusian

87

nu reuiser dect sumerienii, care aflaser date diferind doar cu 4 zecimi de secund de cele actuale privind perioadele Lunii, n ceea ce privete calculele matematice, sumerienii au atins perfeciunea: o tbli (descoperit la Kuiungik-Ninive), pe care erau consemnate cteva operaiuni complexe, pstreaz un rezultat incredibil: 195 955 200 000 000! Un numr de 15 cifre! S ne reamintim c la Universitatea elen din Alexandria rezultatele cu mai mult de 5 cifre erau notate pur si simplu "infinit", iar n Europa secolului al XV-lea un numr care depea 6 cifre era considerat de Inchiziie "opera diavolului"! Mayasii rmn ns si autorii celebrei ecuaii venusiene, ai crei termeni sunt: Tzolkin (ciclul Lunii) = 260 de zile; Anul terestru = 365 de zile; Anul venu-sian = 584 de zile. Dup 37 960 de zile, ciclurile celor trei corpuri cereti se suprapun, iar "Popol Vuh" susine c atunci se va produce din nou ntlnirea dintre "zei" si oameni. De altfel, se pare c popoarele amerindiene au fost ntotdeauna pasionate de matematic, n ianuarie 1981 s-au descoperit ntr-o grot de lng oraul mexican Guzman desene gravate n piatr; vechimea lor a fost estimat ia peste 28 000 de ani. Or, majoritatea acestor desene reprezint figuri geometrice! Rspndirea stilului de construcii n trepte din Egipt si Sumer n India, China, Tibet, Africa Neagr, cele dou Americi si Oceania, unitatea principalelor motive artistice din lumea antic, precum si generalizarea unor importante si avansate cunotine de medicin, chimie, fizic, matematic, arhitectur, metalurgie, astronomie si geografie, toate acestea dovedesc stabile i permanente relaii culturale, tiinifice si economice. Dar marile civilizaii antice (egiptean, sumerian, olmec, inca, maya) prezint acel curios fenomen de "generaie spontanee" amintit n capitolele anterioare. Cum poate fi explicat apariia brusc n istorie a unor popoare att de avansate tiinific cultural? S fi beneficiat ele de ajutorul unor alte civilizaii, infinit mai naintate i mai complexe, poate venite din imensitatea spaiului cosmic?

88

CUPRINS
ENIGME N ARHEOLOGIE ................................................................3 HOMO SAPIENS - ACCIDENT SAU INCIDENT? ............................ 7 O evoluie marcat de incertitudini ........................................................8 Adevratul creator al omului: neotenia........................................ ----- 10 Strini pe Planeta Albastr ................................................................... 13 Ipoteza pal eoastron aulic ..................................................................... 15 ART RUPESTR FUTURIST ........................................................ 17 Academii de Art n Cuaternar ............................................................ 19 Straniile statuete neolitice .................................................................... 25 Desene gigantice pe sol ...................................................................... 28 TEHNIC PREISTORIC .................................................................. 37 Tehnologii de vrf n epoca pietrei ..................................................... 39 Ct de veche este civilizaia uman? .................................................... 42 Electricitatea n lumea antic ............................................................... 45 Misteriosul aliaj siberian si astrograful atlan ilor ............................. 50 Aviaia faraonilor.................................................................................. 53 .,. si cea a incailor ............................................................................. 55 Arme de foc n Paleolitic? ................................................................... 57 Cartografia aerian la... eschimoi....................................................... 59 ARHIVELE AU CUVNTUL ............................................................. 61 Antichitatea .......................................................................................... 62 Evul Mediu si Renaterea ................................................................. 71 Epoca moderna ......................................................................................73 CETILE DISPRUTE ......................................................................75 "Zeii" foloseau arme nucleare ............................................................... 78 ECUAIA VENUSIAN ......................................................................84