P. 1
Conflictul de Interese Spete

Conflictul de Interese Spete

|Views: 91|Likes:
Published by Cristina Richiteanu
Conflictul de interese
Conflictul de interese

More info:

Published by: Cristina Richiteanu on Aug 07, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/04/2014

pdf

text

original

Prin sentinţa nr.

92 din 1 iulie 2010 a Curţii de Apel Bacău, Secţia penală, cauze minori şi familie, s-a dispus, între altele, în baza art. 11 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., condamnarea inculpatei R.C. la pedeapsa de 3 ani închisoare. În baza art. 2531 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de conflict de interese, a fost condamnată aceeaşi inculpată la pedeapsa de un an şi 6 luni închisoare. În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a dispus contopirea celor două pedepse în pedeapsa cea mai grea, aceasta urmând să execute pedeapsa de 3 ani închisoare. În baza art. 71 alin. (2) C. pen., s-a dispus interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) C. pen. În baza art. 861 C. pen., s-a dispus suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei aplicate, în baza art. 862 C. pen., s-a fixat un termen de încercare de 6 ani şi s-a făcut aplicarea art. 863 C. pen. În baza art. 71 alin. (5) C. pen., s-a dispus suspendarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) C. pen., pe durata termenului de încercare. Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut următoarele: Inculpata R.C. a fost salariată a societăţii comerciale G.T., în perioada 22 aprilie 1996 - 14 decembrie 2007, ca inginer proiectant, calitate în care a desfăşurat activitatea de proiectare instalaţii, reţele şi echipamente, construcţii civile, industriale şi edilitare, inculpata specializându-se în întocmirea documentaţiei necesare pentru obţinerea de către clienţii societăţii a avizelor ori autorizaţiilor de securitate la incendiu pentru diferite imobile. La 15 decembrie 2007 inculpata a fost încadrată la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Mr. Constantin Ene” al judeţului Bacău (I.S.U.J. Bacău), cu gradul de căpitan şi a fost repartizată ca ofiţer specialist I la Compartimentul de avizare/autorizare din această instituţie. Din acest moment inculpata a avut calitatea de funcţionar public, fiindu-i aplicabile prevederile Legii nr. 188/1999 privind statul funcţionarilor publici (art. 49 - Funcţionarii publici au obligaţia să respecte întocmai regimul juridic al conflictului de interese şi al incompatibilităţilor, stabilite potrivit legii) şi ale Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei (art. 70, art. 71, art. 79, art. 80, art. 94 - 98). Categoriile de construcţii şi amenajări care se supun avizării şi/sau autorizării privind securitatea la incendiu sunt prevăzute în art. 1 din H. G. nr. 1739/2006, iar conform prevederilor art. 2 din acelaşi act normativ, pentru aceste clădiri proiectanţii sunt obligaţi să elaboreze scenariul de securitate la incendiu. Atribuţiile inculpatei R.C. constau în verificarea documentaţiilor depuse de solicitanţi, ce îi erau repartizate de adjunctul inspectorului şef, lt. col. F.C., întocmirea unui referat cu concluziile rezultate şi cu propunerile privind emiterea ori respingerea motivată a avizului ori a autorizaţiei, referat ce se verifica de şeful Compartimentului de avizare/ autorizare, col. Ţ.D., după care se viza de lt. col. F.C. şi se aproba de şeful inspectoratului, general de brigadă S.M., care semna şi avizul ori autorizaţia întocmite de inculpată. Determinată de nevoi financiare care depăşeau nivelul de salarizare ca funcţionar public şi favorizată de împrejurarea că, odată cu încadrarea la I.S.U.J. Bacău, la societatea comercială G.T. rămăsese descoperită activitatea specializată în întocmirea documentaţiilor pentru obţinerea avizelor/autorizaţiilor de securitate la incendiu, inculpata R.C. a continuat să întocmească astfel de lucrări sub semnătura altor proiectanţi din cadrul societăţii comerciale G.T., lucrări ce îi erau asigurate de inculpatul V.V. (condamnat în cauză), directorul executiv al acestei firme. Ulterior, inculpata şi-a extins activitatea ilicită, prin colaborarea cu alţi proiectanţi sub a căror semnătură să-şi realizeze scenariile de securitate la incendiu, astfel încât să-şi asigure venituri suplimentare. În acest sens, inculpata R.C. a realizat lucrări în numele inculpatului U.N. (condamnat în cauză), proiectant în cadrul firmei sale, societatea comercială U.G., precum şi în numele următoarelor persoane: P.V. (asociat al societăţii comerciale V.P.), A.C. (proiectant şi asociat la societatea comercială G.C.) şi în numele arhitecţilor D.V., Ţ.M. şi D.C. Astfel, inculpata a realizat următoarele scenarii pentru societatea comercială G.T. - condusă de inculpatul V.V.: 1) Scenariul de securitate la incendiu având ca beneficiar PF „P.G.”, denumirea obiectivului fiind - complex comercial S + P + 3. Scenariul a fost semnat de inculpatul V.V., documentaţia a fost depusă la I.S.U.J. Bacău la data de 17 ianuarie 2008, iar verificarea documentaţiei la I.S.U.J. Bacău a fost efectuată de inculpata R.C. şi martorul Ţ.D. Prin referatul din 22 ianuarie 2008, inculpata a propus emiterea avizului, propunere însuşită de superiori, avizul fiind emis pe fişa tehnică.

2) şi 3) Două scenarii de securitate la incendiu având acelaşi beneficiar, Consiliul Local Bacău, denumirea obiectivelor fiind - construire grădiniţă Cartier N. şi construire grădiniţă strada O. Ambele documentaţii au fost depuse la I.S.U.J. Bacău, la data de 17 iulie 2008, iar pentru ambele documentaţii, verificarea la I.S.U.J. Bacău a fost realizată de inculpata R.C., ce a propus, prin referatele din 18 iulie 2008, emiterea avizelor, propunere însuşită de superiori la aceeaşi dată, când avizele au fost acordate pe fişele tehnice. 4) Scenariul de securitate la incendiu având ca beneficiar Universitatea V., denumirea obiectivului fiind - modernizare şi extindere cantină studenţească - mansardare. Documentaţia a fost depusă la data de 26 noiembrie 2008 la I.S.U.J. Bacău de inculpatul V.V., iar verificarea documentaţiei a fost realizată de inculpata R.C. La data de 30 decembrie 2008, inculpata R.C. a întocmit referatul prin care a propus eliberarea avizului pe fişa tehnică. 5) Scenariul de securitate la incendiu având ca beneficiar Universitatea din Bacău, denumirea obiectivului fiind - amenajare bibliotecă centrală universitară, în clădirea existentă. 6) Scenariul de securitate la incendiu având ca beneficiar Consiliul Local Bacău, denumirea obiectivului fiind - construire corp nou clădire la Colegiul Naţional V. 7) Scenariul de securitate la incendiu având ca beneficiar societatea comercială F.H., denumirea obiectivului fiind - construire Pensiune P + 1 + M şi Anexă P + M. Documentaţia fost depusă la I.S.U.J. Bacău la data de 27 ianuarie 2009 de inculpatul V.V. şi a fost verificată de inculpata R.C., care, prin referatul din 28 ianuarie 2009, a propus eliberarea avizului, propunere însuşită de superiori prin emiterea avizului pe fişa tehnică la 28 ianuarie 2009. 8) Scenariul de securitate la incendiu având ca beneficiar întreprinderea individuală C.G., denumirea obiectivului fiind - apartament de închiriat în scop turistic. La I.S.U.J. Bacău, documentaţia a fost verificată de inculpata R.C., care, prin referatul din 28 ianuarie 2009, a propus eliberarea autorizaţiei, propunere însuşită de superiorii învinuitei. Următoarele scenarii au fost întocmite de inculpata R.C. pentru societatea comercială U.G., administrată de inculpatul U.N.: 9) Scenariul de securitate la incendiu având ca beneficiar societatea comercială P., denumirea obiectivului fiind - hală de depozitare materiale de construcţii şi împrejmuire în satul L. 10) Scenariul de securitate la incendiu având ca beneficiar societatea comercială C., denumirea obiectivului fiind - schimbare destinaţie locuinţă în Pensiunea C. 11) Scenariul de securitate la incendiu având ca beneficiar societatea comercială S., denumirea obiectivului fiind - Pensiune turistică P + 1 în comuna N. Documentaţia a fost depusă la I.S.U.J. Bacău la data de 22 mai 2008 şi a fost verificată de inculpata R.C. Prin referatul din 18 iulie 2008, inculpata R.C. a propus emiterea avizului, propunere însuşită de superiori la aceeaşi dată, avizul fiind acordat pe fişa tehnică. 12) Scenariul de securitate la incendiu având ca beneficiar Direcţia Silvică Bacău, denumirea obiectivului fiind - sediu administrativ Direcţia Silvică Bacău în comuna H. 13) Scenariul de securitate la incendiu având ca beneficiar societatea comercială I., denumirea obiectivului fiind - construire Showroom Dacia şi reorganizare zonă aşteptare. Documentaţia a fost depusă la I.S.U.J. Bacău la data de 26 septembrie 2008 şi a fost verificată de inculpata R.C. Prin referatul acesteia din 3 octombrie 2008, s-a propus emiterea avizului, propunere însuşită de superiori, avizul fiind acordat pe fişa tehnică. 14) Scenariul de securitate la incendiu având ca beneficiar PF „F.D.”, denumirea obiectivului fiind - modernizare şi etajare construcţie existentă cu destinaţia de locuinţă şi cabinet medical în municipiul Bacău. Documentaţia a fost depusă la I.S.U.J. Bacău la data de 26 septembrie 2009 şi a fost verificată de inculpata R.C. Prin referatul din 2 octombrie 2008, inculpata R.C. a propus emiterea avizului, propunere însuşită de superiori, avizul fiind acordat pe fişa tehnică. 15) Scenariul de securitate la incendiu având ca beneficiar societatea comercială I., denumirea obiectivului fiind - Pensiune turistică M. şi case de vacanţă tip camping în comuna O. Documentaţia a fost depusă la I.S.U.J. Bacău la data de 4 februarie 2009 şi a fost verificată de inculpata R.C. şi de slt. B.C. Prin referatul din 11 februarie 2009, inculpata R.C. şi slt. B.C. au propus emiterea autorizaţiei, propunere însuşită de superiori, autorizaţia fiind semnată la 11 februarie 2009 de şeful inspectoratului. Inculpata R.C. a întocmit scenarii şi pentru societatea comercială V.P., administrată de numitul P.V.: 16) Scenariul de securitate la incendiu având ca beneficiar Consiliul Local al comunei C., denumirea obiectivului fiind - alimentare cu apă a satelor aparţinătoare comunei C.

Documentaţia fost depusă la I.S.U.J. Bacău la data de 26 septembrie 2008 şi a fost verificată de inculpata R.C., care, prin referatul din 29 septembrie 2008, a propus eliberarea avizului, propunere însuşită de superiori la aceeaşi dată. 17) Scenariul de securitate la incendiu având ca beneficiar Consiliul Local al comunei V., denumirea obiectivului fiind - construire şcoală generală I - IV sat L. Documentaţia a fost depusă la I.S.U.J. Bacău la data de 28 august 2008 şi a fost verificată de slt. B.C. ce a propus prin referatul din 4 septembrie 2008 eliberarea avizului, referat avizat, în numele şefului de compartiment avizare/autorizare, col. T.D., şi de inculpata R.C. Propunerea a fost însuşită de adjunctul şi şeful inspectoratului prin acordarea avizului pe fişa tehnică la data de 4 septembrie 2008. 18) Scenariul de securitate la incendiu având ca beneficiar societatea comercială F., denumirea obiectivului fiind - schimbare destinaţie din locuinţă sezonieră în pensiune turistică în comuna D. Inculpata R.C. a întocmit scenarii şi pentru societatea comercială G.C., administrată de numitul A.C.: 19) Scenariul de securitate la incendiu având ca beneficiar Consiliul Local al comunei G., denumirea obiectivului fiind - construire şcoală generală cu clasele I - IV în satul F. 20) Scenariul de securitate la incendiu având ca beneficiar societatea comercială M., denumirea obiectivului fiind - amenajare spaţiu comercial în municipiul M. Ca urmarea a efectuării constatării tehnico-ştiinţifice asupra calculatorului inculpatei R.C., s-a constat că aceasta a realizat scenarii semnate şi pentru alţi proiectanţi: 21) Scenariul de securitate la incendiu având ca beneficiari P.D. şi P.L., denumirea obiectivului fiind - bloc de locuinţe P + 2 + M cu spaţii comerciale la parter. Lucrarea a fost înregistrată la 29 ianuarie 2008 la I.S.U.J. Bacău pentru emiterea avizului de securitate la incendiu. Pentru această lucrare, referatul cu propunere de emitere a avizului a fost întocmit de inculpata R.C. şi col. Ţ.D., propunere însuşită de superiori, avizul fiind acordat pe fişa tehnică la data de 29 ianuarie 2008. 22) Scenariul de securitate la incendiu având ca beneficiar Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău, denumirea obiectivului fiind - modernizare bucătărie. 23) Scenariul de securitate la incendiu având ca beneficiar Parohia Romano-Catolică B., denumirea obiectivului fiind - construire biserică şi casă parohială. Documentaţia a fost depusă la I.S.U.J. Bacău la data de 16 decembrie 2008 şi a fost verificată de inculpata R.C., care a întocmit referatul din 16 decembrie 2008, propunând emiterea avizului. Propunerea a fost însuşită de superiorii inculpatei, avizul fiind acordat pe fişa tehnică la 16 decembrie 2008. Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, între alţii, inculpata R.C. Recursul este neîntemeiat. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, analizând hotărârea primei instanţe, atât prin prisma criticilor formulate, cât şi conform art. 385 6 alin. (3) C. proc. pen., sub toate aspectele de fapt şi de drept, apreciază că aceasta este legală şi temeinică. Inculpata a solicitat, în principal, achitarea în temeiul art. 10 alin. (1) lit. a) sau art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., corespunzător cazurilor de casare prevăzute în art. 385 9 alin. (1) pct. 18 şi, respectiv, pct. 12 C. proc. pen. Ca prim aspect, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine că, pentru a se putea dispune achitarea în temeiul art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., ar trebui ca faptele să nu existe în materialitatea lor, dar în speţă nimeni nu a contestat întocmirea scenariilor de securitate la incendiu. Aşa cum s-a subliniat şi de către instanţa de fond, materialul probator administrat în cauză a condus la reţinerea vinovăţiei inculpatei în săvârşirea infracţiunilor pentru care a fost trimisă în judecată. Inculpata nu a recunoscut faptele pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, arătând că doar a realizat o consultanţă gratuită, dar aceste susţineri sunt contrazise de probe, în principal de conţinutul convorbirilor telefonice. În mod corect, prima instanţă a reţinut, cu referire la inculpata R.C., că aceasta este funcţionar public în sensul art. 147 C. pen., având în vedere dispoziţiile art. 6 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare şi art. 20 din H. G. nr. 1492/2004 privind principiile de organizare, funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste, în baza cărora inculpata, în funcţie de gradul militar şi de atribuţiile de control, este învestită cu exerciţiul autorităţii publice. Conform fişei postului inculpatei, aceasta are în atribuţii executarea de controale la unităţile de proiectare pentru verificarea proiectelor, obiectivelor etc. Atribuţiile de a verifica documentaţiile P.S.I. întocmite de proiectanţi pentru eliberarea avizelor ori a autorizaţiilor presupun sarcini de control, în

sensul art. 11 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 asupra proiectanţilor ce funcţionează ca agenţi economici privaţi. În privinţa infracţiunii prevăzute în art. 11 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, ce este una de pericol, textul de incriminare nu cere realizarea efectivă a foloaselor necuvenite. În cauză, inculpata R.C. a săvârşit faptele, întrucât urmărea obţinerea unor astfel de foloase şi, în unele cazuri, aceasta le-a realizat. Pentru aceste motive, fapta sa întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute în art. 11 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, în forma continuată prevăzută în art. 41 alin. (2) C. pen., compusă din 23 de acte materiale, corespunzător scenariilor prezentate la punctele 1 - 23. Din cele opt lucrări pentru care a rezultat din probele coroborate realizarea unor foloase materiale de către inculpata R.C., un număr de 7 astfel de documentaţii i-au fost supuse verificării în exercitarea atribuţiilor de serviciu: documentaţia pentru emiterea avizului Bisericii Romano-Catolice şi casei parohiale; documentaţia pentru emiterea avizului grădiniţei din Cartierul N.; documentaţia pentru emiterea avizului grădiniţei din strada O.; documentaţia pentru emiterea avizului Pensiunii societăţii comerciale F.H.; documentaţia pentru emiterea avizului Showroom Dacia; documentaţia pentru emiterea avizului Pensiunii M. din comuna O.; documentaţia pentru emiterea avizului privind alimentarea cu apă a satelor comunei C. În cazul acestor lucrări, inculpata a săvârşit şi infracţiunea de conflict de interese în formă continuată, prevăzută şi pedepsită de art. 253 1 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., compusă din şapte acte materiale. În actul îndeplinit de inculpata R.C. cu privire la fiecare din aceste lucrări, respectiv referatul cu concluziile rezultate în urma verificării documentelor pentru avizarea/autorizarea privind securitatea la incendiu, aceasta a formulat aprecieri şi propuneri, analizate de şeful de compartiment, vizate de adjunctul inspectorului şef, pentru ca în final aprobarea referatului să se realizeze de şeful inspectoratului, care semna şi avizul ori autorizaţia. Inculpata R.C. a participat astfel, în sensul art. 2531 C. pen., la luarea deciziei de emitere a avizului/autorizaţiei de securitate la incendiu, referatul său fiind esenţial în formarea deciziei inspectorului şef. Este de precizat că, în aceste şapte cazuri, decizia a fost de emitere a avizului ori autorizaţiei, însă, în practica acestor organe de control, există şi cazuri în care cererile se resping ca urmare a neîntrunirii unor condiţii impuse de diverse norme din domeniu, astfel încât documentaţiile trebuie refăcute. Consecinţa unor astfel de „negaţii”, cum se numesc uzual în domeniu, este întârzierea solicitanţilor în realizarea altor interese legitime. Există, astfel, riscul expirării valabilităţii certificatului de urbanism ori întârzierea în darea în folosinţă a unor obiective economice. Tocmai calitatea oficială a inculpatei R.C. prezenta garanţia atât a specializării în întocmirea documentaţiilor, cât şi a facilitării obţinerii avizelor ori a autorizaţiilor şi era de natură să-i asigure un loc privilegiat în mediul agenţilor care activează în proiectare. În cauză este îndeplinită şi cerinţa infracţiunii prevăzute în art. 253 1 alin. (1) C. pen., întrucât prin decizia de emitere a avizului ori a autorizaţiei de securitate la incendiu, la luarea căreia a participat, s-a realizat indirect folosul urmărit de inculpata R.C. Se observă, astfel, că pentru cele şapte documentaţii indicate, plata serviciilor inculpatei s-a realizat concomitent ori ulterior emiterii avizului ori a autorizaţiei, acestea fiind intercondiţionate. Caracterul necuvenit la foloaselor rezultă din dispoziţiile art. 79 alin. (1) lit. c) şi art. 94 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 161/2003 referitoare la conflictul de interese şi incompatibilităţile funcţionarilor publici. În concluzie, fapta inculpatei R.C., funcţionar public încadrată ca ofiţer specialist I la Compartimentul de avizare/autorizare din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Mr. Constantin Ene” al judeţului Bacău (I.S.U.J. Bacău), cu gradul de căpitan, realizează conţinutul infracţiunilor prevăzute în art. 11 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi în art. 2531 C. pen. privind conflictul de interese, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. Pentru aceste considerente, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a respins, ca nefondat, recursul declarat împotriva sentinţei nr. 92 din 1 iulie 2010 a Curţii de Apel Bacău, Secţia penală, cauze minori şi familie.

Conflict de interese. Control de legalitate al raportului întocmit de Agenţia Naţională de Integritate. Reglementări pentru senatori şi deputaţi Activităţi economice (infracţiuni privind regimul lor)
Categorie: Jurisprudenţă şi speţe de dreptul muncii

Comentarii 0

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Suceava Secţia a II-a Civilă, de contencios Administrativ şi Fiscal, reclamantul L.G. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate Bucureşti, anularea Raportului de evaluare emis de pârâtă. În motivare, reclamantul a arătat că prin lucrarea nr.XXX, pârâta susţine că s-a sesizat din oficiu la faptul că el, în calitate de deputat, nu ar fi respectat regimul juridic al conflictului de interese şi incompatibilităţilor, întrucât a avizat Contractul de muncă încheiat de Camera Deputaţilor cu fratele său, L.I., angajat în funcţia de şofer la Biroul Parlamentar L.G. În considerentele Raportului de evaluare, pârâta susţine că s-ar fi încălcat prevederile art. 70 şi art.71 din Legea nr.161/2003, fără a aduce dovezi în acest sens şi în urma unei evaluări care, deşi a durat aproape 1 an ( 16.11.2010 - 07.11.2011 ), nu a depăşit bariera superficialităţii. A considerat ca false afirmaţiile pârâtei potrivit cărora el ar fi propus angajarea şi ar fi avizat contractul de muncă al „soţiei" (pag. 4, fraza finală din Raportul de evaluare), precum şi Concluzia nr.l, privind angajarea fratelui său în funcţia de „expert" (pag. 5 din Raport). A mai arătat că dispoziţiile art.70-79 din Titlul IV al Legii nr.161/2003, reglementează conflictul de interese pentru persoanele care ocupă funcţiile şi demnităţile publice prevăzute la art.72-79, între care nu se află şi calitatea de deputat. Alte conflicte de interese sunt prevăzute la art.99 - 1001 din Legea nr.161/2003 care nu se aplică, de asemenea, membrilor Parlamentului. Astfel, norma juridică generală prevăzută la art.70-71 nu se poate invoca făcând abstracţie de normele juridice speciale prevăzute la art.72-79 din Titlul IV al Legii nr.161/2003. De altfel, nici legea specială, Legea nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, nu reglementează pretinsul conflict de interese invocat de pârâtă. Formularea acuzaţiilor privind pretinsul conflict de interese nu ţine cont de cadrul legal în vigoare cu privire la Biroul Parlamentar.

Potrivit prevederilor art.38 alin.(6) din Legea nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, în cazul angajării personalului birourilor parlamentare ale deputaţilor, pe baza unui contract de muncă pe durata determinată, încadrarea salariaţilor se face prin ordin al secretarului general al Camerei Deputaţilor, la propunerea deputaţilor în cauză. De asemenea, în conformitate, cu prevederile art.26 alin.(8) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a serviciilor Camerei Deputaţilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.922/14.11.2006, numirea în funcţii a personalului la birourile parlamentare din circumscripţiile electorale se face la propunerea deputatului respectiv. La avizarea Contractului de muncă nr.3206 au fost respectate prevederile legale sus-menţionate, iar cerinţele de legalitate au fost verificate de compartimentele de specialitate ale Camerei Deputaţilor, prealabil emiterii Ordinului Secretarului General de numire în funcţie a persoanei în cauză. Potrivit Regulamentului de organizare şi funcţionare a Serviciilor Camerei Deputaţilor, asigurarea condiţiilor organizatorice, materiale şi asistenţa de specialitate pentru pregătirea şi desfăşurarea activităţii parlamentare este în sarcina Secretariatului General, căruia îi revine şi responsabilitatea de a încheia în condiţii legale contractele de muncă ale personalului din circumscripţiile electorale. Ori, Secretarul General al Camerei nu a refuzat propunerea referitoare la angajarea d-lui L.I., evident pentru motivul că nu a existat nici un impediment legal. A mai susţinut că în mod tendenţios pârâta a invocat realizarea unui "folos material" în sumă de 31.402 lei, care reprezintă, în realitate, remuneraţia cuvenită pentru munca desfăşurată, aşa cum se prevede la art.159 alin. (1) şi (2) din Codul Muncii, de un şofer, în perioada ianuarie 2005 - februarie 2011, ceea ce corespunde unui venit mediu lunar net de 424 lei. În fine, a mai invocat reclamantul, Hotărârea privind interpretarea unitară a art.38 alin.(6) din Legea nr.96/2006 adoptată la data de 18.10.2011 de Comisia permanenta a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr.29/C/19.10.2011, apreciind că în cauza dedusă judecăţii nu poate fi vorba despre un conflict de interese, imparţialitatea şi integritatea sa nefiind în mod întemeiat şi dovedit contestate. A solicitat admiterea contestaţiei şi anularea raportului de evaluare contestat, ca fiind nelegal şi netemeinic.

În drept, a invocat prevederile Legii nr. 176/2010, ale Legii nr. 161/2003, ale Legii nr. 96/2006 şi Hotărârea din 18.10.2011 şi ale Legii nr. 53/2003. Prin întâmpinare, pârâta Agenţia Naţională de Integritate a solicitat respingerea acţiunii reclamantului ca nefondată şi constatarea ca legală şi temeinică a evaluării efectuate de pârâtă, privind starea de conflict de interese în care s-a aflat reclamantul, întrucât a propus angajarea fratelui său si a avizat contractul individual de muncă al acestuia în cadrul Biroului Parlamentar - Circumscripţia electorală nr. XX Suceava, încălcând astfel prevederile Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. A apreciat, ca neîntemeiate, apărările reclamantului privind legalitatea încheierii contractului individual de muncă, prin care fratele său a fost angajat în cadrul Biroului Parlamentar - Circumscripţia electorală nr.XX Suceava A arătat că la data de 15.11.2010, în temeiul art. 12 alin.(1) şi alin.(2) lit. b} din Legea nr. 176/2010 privind Integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, Agenţia Naţională de Integritate sa sesizat din oficiu în lucrarea nr. XXX ca urmare a publicării unui articol dintr-un ziar, cu privire la faptul că reclamantul, deputat în Parlamentul României, nu a respectat regimul juridic al conflictelor de interese şi al incompatibilităţilor. Astfel, în scopul verificării aspectelor semnalate, în temeiul dispoziţiilor art. 8, art. 10 lit. a, b, e şi f din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr.144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative s-a procedat la informarea reclamantului cu privire la declanşarea procedurii de evaluare a regimului juridic al incompatibilităţilor şi a conflictului de interese, în perioada în care acesta a exercitat demnitatea de deputat în Parlamentul României. Această informare s-a efectuat prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, înregistrată la Agenţia Naţională de Integritate sub nr. 91707/G/II/22.12.2010, scrisoare pe care aceasta a primit-o de la oficiul poştal la data de 29.12.2010, aşa cum rezultă din confirmarea de primire semnată de destinatar. În temeiul art. 15 alin 1 din Legea nr. 176/2010, s-au solicitat documente şi informaţii nepublice de la instituţii şi autorităţi publice ce le deţin şi care sunt necesare desfăşurării activităţii de evaluare, comparativ cu cele cuprinse în

declaraţiile de avere şi de interese, depuse de dl. L.G. în perioada 2008 şi până în prezent. Datele solicitate au fost transmise în termenul prevăzut de lege. Urmare a analizării datelor şi documentelor primite s-a conturat existenţa unor indicii referitoare la încălcarea legislaţiei în materia conflictelor de interese în sensul prevăzut de art.70 şi a dispoziţiilor art. 2531 din Codul Penal al României, prin propunerea de angajare a fratelui său şi avizarea contractului de muncă al acestuia. A susţinut pârâta că prin solicitarea adresată Secretariatului General al Camerei Deputaţilor de încadrare în muncă a fratelui acestuia, în funcţia de şofer, în cadrul Biroului parlamentar al reclamantului, în calitate de deputat, şi prin încheierea contractului individual de muncă nr.3206, avizat şi de către reclamant au fost încălcate prevederile art. 70, 71 şi 72 din Legea nr. 161/2003, reclamantul având un interes personal în ceea ce priveşte angajarea fratelui său. De asemenea, prin Contractul individual de muncă nr.3206/30.12.2004, precum şi cel încheiat sub acelaşi număr la data de 30.12.2008 reclamantul a propus şi a avizat angajarea fratelui său L.I., pe postul de şofer în cadrul Biroului parlamentar personal. Veniturile obţinute de dl. L.I. din activităţile prevăzute în contractul individual de muncă nr. 3206/30.12.2004, precum şi cel încheiat sub acelaşi număr la data de 30.12.2008, în perioada ianuarie 2005 - 07.03.2011, au fost în cuantum net de 31.402 lei. În fine, a invocat pârâta şi prevederile art.25 alin.1 şi 2 din Legea nr.176/2010. Prin sentinţa nr.29 din 26.01.2012, Curtea de Apel Suceava – Secţia a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal a admis acţiunea şi a anulat Raportul de evaluare întocmit de Agenţia Naţională de Integritate, reţinând următoarele: Reclamantul L.G. a supus controlului de legalitate raportul de evaluare din data de 7.11.2011 întocmit de Agenţia Naţională de Integritate prin care la capitolul IV „CONCLUZII” s-a constatat că nu a respectat regimul juridic al conflictelor de interese, întrucât a propus angajarea fratelui său, domnul L.I. Iosif în funcţia de expert la Biroul parlamentar şi a avizat contractul individual de muncă al acestuia, încălcând astfel prevederile Legii nr. 161/ 2003. Prin punctul III al raportului de evaluare s-a reţinut de către emitentă că reclamantul a încălcat legislaţia în materia conflictelor de interese prevăzută de art. 70 şi art. 71 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de

afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. A reţinut Agenţia Naţională de Integritate că potrivit principiilor enunţate în art. 70 şi art. 71 din actul normativ menţionat, persoanele care deţin funcţii publice sunt obligate să manifeste o atitudine neutră şi imparţială faţă de interesele lor de orice natură, acestor persoane fiindu-le interzis să abuzeze în orice fel de poziţiile pe care le deţin şi să obţină anumite beneficii pentru ei, rudele sau alte persoane, în considerarea funcţiei lor. Se reţine în continuare că, prin propunerea angajării şi avizarea contractului individual de muncă al fratelui său, reclamantul nu a manifestat o atitudine neutră, imparţială şi obiectivă faţă de interesele patrimoniale ale sale şi ale familiei sale. Pentru soluţionarea cauzei, Curtea a reţinut că, instituirea regimului incompatibilităţilor şi conflictului de interese în exercitarea demnităţilor şi funcţiilor publice reprezintă restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi prevăzute în Constituţie. Conform dispoziţiilor din art. 53 din legea fundamentală, restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi este posibilă numai prin lege şi numai dacă se impune pentru situaţiile expres prevăzute în acest articol. Fiind instituite cu titlu de excepţie, dispoziţiile prin care se reglementează conflictul de interese sunt de strictă interpretare şi aplicare. Din lecturarea Legii nr.161/2003 rezultă că în materia conflictului de interese nu există nici o dispoziţie care să se refere la deputaţi sau senatori. Lipsa reglementării a fost adesea criticată de analiştii politici care au susţinut că o asemenea omisiune nu ar fi întâmplătoare. Cu toate acestea nici prin actele normative ulterioare care au completat şi modificat legea de bază nu au fost enumerate situaţiile în care deputaţii sau senatorii se află în conflict de interese. Constituind restrângeri ale exerciţiului unor drepturi civile, situaţiile în care o persoană se află în conflict de interese nu se poate face numai în baza principiilor generale prevăzute în art. 70 şi 71 din Legea nr.161/2003, fără ca dispoziţiile legale să prevadă situaţiile în care deputaţii şi senatorii sunt în conflict de interese. Extinderea interpretării legii şi aplicarea ei la persoane care ocupă funcţii de demnitate publică fără o prevedere expresă constituie un exces de putere în sensul art. 2 alin. 1 lit. n din Legea 554/2004, adică o exercitare a dreptului de apreciere al Agenţiei Naţionale de Integritate prin încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. Interpretarea dată de pârâtă dispoziţiilor art. 70 şi 71 din Legea nr.161/2003 şi extinderea lor la alte categorii de demnitari decât cele la care legea se referă expres

constituie şi o încălcare a dispoziţiilor art. 10 din Noul Cod Civil, cu aplicabilitate generală în materia drepturilor civile. Acest articol interzice analogia şi dispune că „Legile care derogă de la o dispoziţie generală, care restrâng exerciţiul unor drepturi civile sau care prevăd sancţiuni civile se aplică numai în cazurile expres şi limitativ prevăzute de lege." Manifestarea excesului de putere justifică acţiunea reclamantului în contencios administrativ, astfel încât în temeiul art. 8 alin. 1 şi art. 18 alin. 1 din Legea 554/2004, Curtea a admis acţiunea şi a anulat raportul de evaluare întocmit de pârâtă şi supus controlului de legalitate în prezenta cauză. Citiţi mai mult: http://legeaz.net/spete-dreptul-muncii/conflict-de-interese-controlde-29-2012

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->