UNIVERSITATEA TEFAN CEL MARE SUCEAVA FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE I ADMINISTRAIE PUBLICA SPECIALIZAREA : ADMINISTRATIE PUBLICA PROGRAM DE STUDIU : ZI

REFERAT LA DISCIPLINA DREPT ADMINISTRATIV. PARTE SPECIALA

STUDENT, BINTU NICOLAE IULIAN GRUPA I ANUL I

COORDONATOR, prep. drd. ZAHARIA PETRONELA

SUCEAVA 2011

TITLUL REFERATULUI

PERIOADA DE STAGIU A FUNCTIONARILOR PUBLICI

CUPRINS

I. II.

Parte introductiva Recrutarea functionarilor publici

III. Perioada de stagiu a functionarilor publici IV. Organizarea perioadei de stagiu a funcionarilor publici debutani V. Concluzii

I.

Parte introductiva

Functionarul public este definit ca o persoana care exercita permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost investita, o insarcinare de orice natura, retribuita sau nu, in serviciul institutiilor publice sau altor persoane juridice de interes public. S-a dovedit inca din trecut, in ceea ce priveste calitatea serviciilor publice, calitatea vietii politice, economice, sociale si administrative ca o deosebita importanta o reprezinta nivelul pregatirii personalului, mai exact formarea acestuia prin diferitele metode. Astfel adaptand cele mai sus mentionate si punandu-le in armonie cu viata administrativa fie la nivel local, fie national, calitatile personalului din administratia publica si metodele de dobandire a acestora au ca produs final omul de administratie. De altfel , legea pentru statutul functionarilor publici din 19 iunie 1923 , statua in art. 37 ca functionarii publici , fara deosebire de sex , puteau accede la o functie publica daca intruneau cumulative urmatoarele conditii : 1) Sa fie cetateni romani ; 2) Sa fie majori , de 21 de ani impliniti ; 3) Sa fie apti pentru serviciu din punct de vedere al sanatatii ; 4) Sa nu fi suferit de vreo condamnare ; In decursul istoriei pentru a accede intr-o functie publica au fost utilizate diferite modalitati . Astfel in antichitate functiile publice erau trase la sorti , apoi societatea s-a bazat pe ereditate iar in prezent o persoana poate accede intr-o functie publica prin numire sau alegere .

II.

Recrutarea functionarilor publici

Recrutarea functionarilor publici prin alegere are valente democratice mai pronuntate , deoarece cel ales ocupa o functie publica ca urmare a exercitarii drepturilor electorale de catre cetateni , in schimb sistemul alegerii nu asigura intotdeauna si competenta profesionala a functionarului public . Sistemul de ocupare a unei functii publice prin numire este folosit pentru majoritatea functiilor publice , de alfel Statutul functionarilor publici se refera in exclusivitate la acest sistem . Conditiile de acces la functia publica sunt acele elemente specifice functiei publice prin care legiuitorul urmareste sa garanteze valorificarea profesionala a viitorilor functionari si sa limiteze arbitrariul in selectie . Perfectionarea profesionala este conform prevederilor legale, asigurata de autoritatile si institutiile publice prin obligatia de a asigura in bugetul anual propriu sumele necesare pentru acoperirea cheltuielilor necesare acesteia, si prin organizarea la initiativa ori in interesul autoritatii sau institutiei publice a unor cursuri sustinute fie de functionari publici definitivi, cu nivel net superior al pregatirii profesionale si cu experienta in domeniu, fie prin intermediul unor specialisti din invatamantul superior de specialitate. H.G. nr . 1209/2004 privind organizarea si dezvoltarea carierei functionarilor publici se face prin concurs organizat in limita functiilor publice vacante prevazute anual in acest scop prin planul de ocupare a functiilor publice .Conditiile de desfasurare a concusului se publica de autoritatea sau institutia publica organizatoare in M.O , cu 30 de zile inainte de data desfasurarii acestuia . Odata indeplinite conditiile prevazute de lege pentru a accede intr-o functie publica se va desfasura concursul care consta in trei etape: I. Selectarea dosarelor de inscriere ; II. Proba scrisa ; III. Interviul ;

III. Perioada de stagiu a functionarilor publici

Dupa ce au promovat ambele probe ( scris & interviu ) functionarul public intra intr-o perioada de stagiu unde va trebui sa dovedeasca ca este potrivit pentru respectivul post . Aceasta perioada foloseste la verificarea aptitudinilor profesionale , formarea practica a functionarilor publici debutanti precum si cunoasterea de catre acestia a specificului administratiei publice . Durata perioadei de stagiu a fost reglementata la 12 luni pentru functionarii publici de executie clasa I , 8 luni pentru cei din clasa a II a si 6 luni pentru cei din clasa a III-a . In calculul perioadei de stagiu se va tine cont si de perioada in care o persoana a urmat si a promovat programe de formare specializata in administratia publica . Pe perioada stagiului functionarul va trebui sa aloce doua ore zilnic din timpul normal de lucru pentru studiul individual , sa participe la cursuri de pregatire si sa desfasoare activitati aflate la nivelul lui de competenta . Intre modalitatile de formare a functionarului public mentionam de asemenea formarea la locul de munca . Pregatirea profesionala teoretica si practica a functionarului public trebuie avuta in vedere in actiunea de formare a acestora , pornind de la caracterul multilateral si specializat al activitatii in administratia publica , caracter ce determina si o pregatire profesionala diferentiata . Astfel pe langa o temeinica pregatire in domeniul stiintei administratiei si a dreptului , competenta profesionala presupune : suumum de cunostinte de specialitate , experienta in domeniu , usurinta de a pune in aplicare aptitudinile intelectuale , precum si ansamblul de atitudini ce predispun persoana la aplicarea tuturor posibilitatilor sale intelectuale.

Pentru a obtine o asemenea competenta profesionala , este necesar ca in toate sistemele ce asigura formarea , pregatirea personalului pentru administratia publica , sa existe pe de o parte o stransa legatura intre procesul de invatamant si cercetare , iar , pe de alta parte , sa se realizeze o mai buna legatura intre invatamant si practica . Procesul de identificare a necesitatilor generale de formare , pe diferite categorii de functii , cat si a perfectionarii profesionale , trebuie sa aiba in vedere faptul ca in conditiile schimbarilor fundamentale pe care le traverseaza administratia publica , anumite categorii de cunostint reprezinta o noutate . Unele dintre ele pot fi abordate la nivel de formare , altele la nivel de perfectionare/specializare , iar altele , facultativ , pentru o reculturalizare in noul context administrativ . In acest sens , si numai cu titlu de cunostinte poate fi prezentata sub forma unor module , iar acestea pot fi detaliate pe teme , avandu-se in vedere interviuri si chestionare aplicate functionarilor publici , precum si responsabilitatile si sarcinile rezultate din fisa postului . Principalele module ar fi : drept administrativ , managementulu general ,tehnici de comunicare , finante publice , economie de piata , etc . Propunerile de formare sub forma modulelor vizeaza o pregatire generala aplicabila functiilor de conducere din administratia publica , avand in vedere principiul potrivit caruia pentru a imprima necesitatea formarii si a o incuraja , conducatorii trebuie sa fie insisi pregatiti . Referitor la cerintele de pregatire a personalului din administratia publica si adaptarea acestuia la conditiile tranzitiei la economia de piata trebuie subliniat in primul rand ca este necesara o schimbare culturala la nivelul comunitatii profesionale , respectiv a functionarilor din administratia publica . Educatia si training-ul vor trebui sa fie centrate mai degraba pe dezvoltarea si cultivarea abilitatilor decat pe transmiterea automata a unor cunostinte considerate adesea general aplicabile . Administratia centralizata a avut ca efect subdezvoltarea capacitatilor manageriale implicate de evolutia globala a unei organizatii si de relatiile cu piata .

Pentru ca functionarul public sa raspunda cerintelor de pregatire si perfectionare , este necesar sa cunoasca : date despre eficienta , productivitate si competivitate ; problematica parteneriatului economic si , mai ales , social ; sa se preocupe pentru modernizarea dotarilor ; sa posede cunostinte ample referitoare la internationalitatea afacerilor ; perceperea corecta a modului de elaborare si aplicare a strategiilor de dezvoltare globala => doar raspunzand acestor cerinte putem vorbi de functionari performanti si de o administratie pe masura . Un aspect total neglijat in acest moment in tara noastra este acela al consultantei specializate in conceperea , desfasurarea si finalizarea pregatirii personalului din administratia publica . Consultanta are rolul de a orienta , de a oferi solutii practice , de a contribui efectiv la intocmirea programelor de pregatire , perfectionare . In ceea ce priveste necesitatea perfectionarii cadrelor din administratia publica fara a ne propune o argumentare detaliata a necesitatii perfectionarii personalului din administratia publica , este util sa subliniem ca dezvoltarea in ritmuri alerte a societatii umane , procesul de accelerare a istoriei , cresterea vitezei de modificare a conditiilor de viata si de mediu , determina in mod necesar modificarea structurala a raportului intre pregatirea de baza si pregatirea continua , cu toate noutatile furnizate de stiinta si practica.

IV. Organizarea perioadei de stagiu a funcionarilor publici debutani

Conform articolului 79 din HG 611/2008 perioada de stagiu este etapa din cariera funcionarului public cuprins ntre data numirii ca funcionar public debutant, n urma promovrii concursului de recrutare, i data numirii ca funcionar public definitiv. Perioada de stagiu are ca scop confirmarea aptitudinilor profesionale ale funcionarilor publici debutani n ndeplinirea atribuiilor i responsabilitilor unei funcii publice, formarea lor practic, nsuirea specificului activitii

autoritii sau instituiei publice n cadrul creia i desfoar activitatea, precum i a exigenelor administraiei publice. Parcurgerea perioadei de stagiu este obligatorie, cu excepia situaiilor prevzute de lege. In articolul 80 este precizat ca perioada de stagiu este de 12 luni pentru funcionarii publici din clasa I, 8 luni pentru cei din clasa a II-a i 6 luni pentru cei din clasa a III-a, calculat de la data numirii ca funcionari publici debutani. Perioada de stagiu se ntrerupe conform articolului 81 n situaia suspendrii raportului de serviciu al funcionarului public debutant, n condiiile legii. Durata suspendrii raportului de serviciu nu se ia n considerare la calculul perioadei de stagiu. Dup ncetarea motivelor care au determinat ntreruperea perioadei de stagiu, funcionarul public debutant i continu activitatea pn la acoperirea integral a duratei prevzute la art. 80. Perioada de stagiu se desfoar pe baza unui program aprobat de conductorul autoritii sau instituiei publice dupa cum scrie in articolul 82, la propunerea conductorului compartimentului n care urmeaz s i desfoare activitatea funcionarul public debutant i al compartimentului de resurse umane. Prin programul de desfurare a perioadei de stagiu se stabilesc urmtoarele: a) alocarea a dou ore zilnic din timpul normal de lucru studiului individual sau programelor de formare la care trebuie s participe funcionarul public debutant, n condiiile legii; b) planificarea activitilor ce urmeaz s fie desfurate, n funcie de nivelul cunotinelor teoretice i al deprinderilor practice dobndite pe parcursul perioadei de stagiu. n scopul cunoaterii specificului activitii autoritii sau instituiei publice, funcionarului public debutant i se va asigura posibilitatea de a asista la ndeplinirea atribuiilor de serviciu de ctre funcionarii publici definitivi din

cadrul altor compartimente. Aceast activitate se va desfura n coordonarea funcionarului public sub a crui ndrumare i desfoar activitatea i nu poate depi un sfert din durata perioadei de stagiu.

V.

Concluzii

Scopul declarat al perfectionarii continuie este necesitatea de adaptare la toate schimbarile ce pot interveni, pentru ca functionarul public sa poata face fata oricarei noi sarcini in conditii de eficienta. Modul de pregatire si de perfectionare in domeniul administrativ este un mulaj care se adapteaza in functie de nevoile, modul de organizare si in functie de desfasurarea istorica a fiecarei tari. Dar totusi, exista o baza comuna si anume ca in procesul formarii profesionale se implica factorul educativ.

BIBLIOGRAFIE
Mihai T. Oroveanu , Introducere in stiinta administratiei de stat , editura Enciclopedica romana , Bucuresti , 1975 Cezar C. Manda , Stiinta administratiei , editura Universul juridic , Bucuresti , 2008 Adresa de internet www.legeaz.net