Sunteți pe pagina 1din 23

Anul 1 Partea generala

Subiectul 1 : actul juridic civil : notiune si clasificare clasificare dupa nr partilor , . dupa scopul urmarit la incheierea lor ,dupa efectul lor , dupa importanta ( gravitatea ) si dupa continutul lor ;
Definitia actului jurdic civil - Este o manifestare de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice, respectiv de a naste, modifica ori stinge un raport juridic civil concret. Elemente characteristice definitorii 1. exista o manifestare de vointa facuta sau provenita de la un subiect individual sau colectiv de drept civil ( perd fizica sau juridica) 2. manifestarea de vointa respective sa fi fost facuta cu intentia dea produce efecte juridice civile ( astfel s edeosebste actul juridic civil de faptul juridic civil , inteles ca eveniment sau actiune omeneasca savarsita fara intentia dea produce efecte juriidce . efecte care se produc insa in puterea legii ; 3. producerea de efectejuridice inseamna a naste. Modifica ( inclusive transmite) sau tinge dupa caz unrport juridic civil concret ; aceasta trasatura difeerntiazaaj civil de alte acte juridice ce apartin altor ramuri de drept ) ; Sensurile expresiei de act juridic civil Notiunea de act juridiceste utilizata in literatura juridica si practica in doua intelesuri: A) - act juridic civil in sens de negotium - desemneaza manifestarea de vointa intervenita in scopul de a produce efecte juridice civile, operatiunea juridica in sine ( vanzare-cumparare schimb, locatiune etc.); B) act juridic civil in sens de instrumentum se refera la inscrisul constatator al manifestarii de vointa (al operatiei juridice documentul in care aceasta operatiune este consemnata.
2. Clasificarea actelor juridice civile A) Clasificarea actelor juridice civile dupa nr partilor -unilaterale -Bilaterale -Multilaterale ACTUL UNILATERAL Notiune - este rodul unei singure vointe, al vointei unei singure parti. Exemple : testamentul, oferta, promisiunea publica de recompensa, Acceptarea unei succesiuni, renuntarea la omostenire,

denuntarea unui contract, confirmarea unui act anulabil, recunoasterea unui copil etc.

ACTUL JURIDIC BILATERAL Notiune - este rezultatul acordului de doua parti (. El poarta denumirea de contract sau conventie.) Exemple : Vanzare cumparare , mandat Donatie etc

ACTUL JURIDIC MULTILATERAL Notiune : Este acela care reprezinta rodul vointei a trei sau mai multe parti. Ex , contractul civil de societate.

deosebire fa de clasificarea contractelor n unilaterale i bilaterale - nu trebuie sa confundam aceasta prima clasificare ( in acte unilaterale si bilaterale ) cu clasificare contractelor civile in contracte unilaterale ( donatia , imprumutul ) si contracte bilaterale sau sinalgmatice ( vanzare cumparare inchiriere ) deoarece este vorba de criterii diferite : NR PARTILOR intr-un caz , REPARTIZAREA OBLIGATILOR in celalalt caz

importana juridic (practic) a clasificrii.vz cartea lui beleiu sau cartea mea de drept civil din anul 1
B) clasificarea actelor dupa scopul urmarit de parti la incheierea lor A) acte cu titlu oneros B) acte cu titlu gratuit Actele cu titlu oneros se subdidvid in : - acte commutative - acte aleatorii Actele cu titlu gratuit se subdivide in : - liberalitati - cte dezinteresate importanta juriidica practica clasificari 1. capacitatea de a le incheia: in general legea civila e mai pretntioasa atunci cande vorba de acte cu titlu gratuit ;

2.aplicarea viciilor de consimtamant : leziunea nu privest actele cu titlu gratuit

notiune : actele cu titlu oneros e acel ajc in care in schimbul folosului patrimonial procurat de o parte celeilalte , se urmareste obtinerea altui folos patrimonial exemple : vanzare cumparare antrepriza , locatiunea ( si cel de inchiriere , ) , renta viagera ( si cel de vanzare cu clauza de intertinere ) , Imprumutul cu dobanda etc Notiune Actele cu tittlu gratuity e acel ajc prin care s esprocura un folos patrimonial fara a se urmari obtinerea unui alt folos patrimonial in schimb Ex : Donatia , mandatul gratuity , imprumut fara dobanda , comodat , deposit neremunerat , legatul notiune actul comutativ e acel act cu titlu oneros la carui incheiere partile cunosc existenta si intinderrea obligatiilor lor ex :

vanzare cumparare antrepriza

notiune actul aleatiru - este acel act cu titlu oneros la a carui indeplinire partie nu cunosc intinderea obligatiilor , existand sansa unui castig sau riscul unei pierderi , datorita unei imprejurari viitoare incerta ; ex ; -renta viagera - contractul de vanzarecu clauza de instretinere -Jocul sau prinsoarea Notiune Liberalitatile e actul cu titlu gratuity prin care dispunatorul isi micsoreaza patrimomiul prin folosul patrimonial procurt Ex

donatiile legatele

notiune act dezinteresat e acel act cu titlu gratuity prin care dispunatorul procura un avantaj patrimonial faar a-simicsora ptrimoniul ex

mandatul gratuity depozitul neremunerat , comodatul etc

C) Clasificarea actelor dupa efectul lor a) acte constitutive b) acte translative c) acte declarative notiune : actul constitutive e acel ajc care da nastere la un drept subiectiv civil care nu a existat anterior ex: ipoteca conventional ( care creeaza dreptul real accesoriu numit ipoteca) ; amanetul , gajul , instituirea unui usufruct ; notiune : actul translativ e acel ajc care are ca effect stramutarea unui drept subiectiv civil dintr-un patrimoniu in alt patrimoniu ex vnzare cumparare donatie notiune: actul declarative - e acel ajc care are ca effect consolidarea sau definitivarea unu drept subiectiv preexistent ex ; partajul sau imparteala ; o specie aparte de act declarative este actul confirmative adica acel act prin care o persoana renunta la dreptul sau de a ataca cu actiune in anulabilitate ( adica in nulitate relative un ajc la a carui incheierea a fost incalca ta o dispozitie legala ce ocroteste un interes personal , individual ; ( prin actul confirmative este inlaturata cauza de anulbilitate , ajc-ul civil in cau za devenind valabil ; impportanta juridical practica a clasificarii : 1. actul constitutive sic el declarative isi prodcu efecteptr viitor numai ptr viitor( ex nunc ) , pe cnd actul declarative produce efecte si ptr trecut ( ex tunc 0 2. calitate de avnd cauza are numai dobanditorul unui drept sau bun prin printr-un act translativ , iar nu si parte dintr-un act declarative 3 just titlu ptr uzucapinea de 10-20 ani poate fid oar un act translativ , nu si unul declarative 4 publicitatii imobiliare ii sunt supuse in principiu numai actele constitutive , nu si cele translative D) clasificare dupa importanta ( gravitatea) lor - deconservare - de administrare

de dispozitie

notiune acte de conservare- e acel ajc care are ca efecte preintampinarea pierderea unu drept subiectiv civil ex

somatia inscriereauneiipoteci sau privilege interuprerea unei prscripti prina ctinea in justitie ;

notiune actul de administrare- este ajc prin cares erealizeaza o normala punere in valoare a unui bun ori patrimoniu ; ex: -reparatiile de intertinere , asigurarea unui bun , inchirierea unui bun in anumite conditii ,culegerea fructelor Notiune Actu de dispozitie ete acel act ce are ca rzultat iesirea din patrimoniu a unu bun sau drept ori grevarea unui bun cu o saarcina reala ( gaj , ipotea ) Ex : - vanzarea cumpararea , donatia ; importanta juridical ( practica ) a clasificarii - in mteria capacitatii de a incheia ajc - in materie de reprezentare - in cea ce priveste acceptarea mostenirii E) clasificare dupa dupa continutul lor - acte jurirdice civiel patrimoniale - acte juridice civile nepatrmoniale notiune acte patrimoniale sunt cele care au un continut evaluabil in bani ; ( de regula sunt asemenea acte cele care privsc drepturile reale si de creanta ) ex: vanzare cumparare donatie imprumut etc notiune acte nepatrimoniale sunt cele acre au un continut neevaluabil in bani ; ex; conventia ( intelegerea ) parintilor unui copil din aafra casatoriei in sensul ca acesta sa-si ia nuemel de familie al unu din ei sau nuemle lor reunite

importanta juridical ( practica ) a clasificarii : - in material efectelor nulitatii ( nu se pune problema rstituirilor in cazul anularii actului patrimonial ) - inmateria ocrotirii incapabilului subiect 2

Noiunea actului juridic. Clasificarea actelor juridice dup modul (forma) de ncheiere, dup momentul producerii efectelor, dup rolul voinei prilor, dup legtura lor cu modalitile, dup modalitatea de ncheiere, dup modul lor de executare, dup legtura cu cauza (scopul), dup reglementarea i denumirea lor i dup raportul dintre ele. Notiunea de act juridic : Definiia actului juridic civil. Elementele caracteristice (definitorii). Sensurile expresiei act juridic civil.( acest subiect l-am facut anterior ) A) Clasificarea actelor juridice dupa modul( forma ) de incheiere consensuale solemne reale

notiune consensuale e acel act care se incheie prin simpla manifestare de vointa ( actul consensual reprezinta regula dpdv al formei in care se incheie ajc ) ex ; notiune solmne e ajc la a carui incheiere ajc trebuie sa imbrace o anumit forma prescrisa de lege ( forma speciala solemna ptr un asemenea act este o conditie de valabilitate ) e forma ceruta ad vlidittem ori ad solemnitatem ex : - donatia - ipoteca conventionala - testamentul notiune reale e acel ajc care nu se poate incheia decat daca manifestare ade vointa e insotita de remiterea 9 predarea ) bunului ; ex : - imprumutul , depozitul , darul manual ; Importanta juridical a clasificarii : - are importanta in ceea ce priveste apercierea valabilitatii ajc dpdv al formeid incheire ; B) clasificarea actelor juridice dupa momentul producerii efectelor - acte ptr cauza de moarte ( mortis cauza) - acte inter vii ( intr vivos ) 6

majoritate actelor civile e format din acte intre vii ; notiune act ptr cauza de moarte- e ajc de a carui esenta e faptul ca nu-si produc efectele edecat la moartea autorului ; ex ; - testamentul notiune acte intre vii e ajc care-si produce efectele neconditionat de moartea autorului ori autorilor lor ; ex - majoritatea actelor juridice e formata din acte intre vii ; Importanta juridical - in material capacitti de a fi incheiate - forma in care se pot incheia ; C) clasificare actelor juridice dupa rolul vointei partilor act subiectiv act conditie

notiune act subiectiv e ajc al carui continut e determinat prin vointa autorului ori autorilor lor ; ex ; marea majoritatea ajc intra in aceasta categorie ; notiune act conditie e acel ajc la carui incheiere partile sisi exprima vointa , doar in privinta nsterii actului , continutul lor fiind predterminat de norme de l care partile nu pot deroga ; ex - contactul de inchiriere upus legii 5 / 1973 si HCM 860/1973 importanta juridical a clasificarii : -cu privire la aprecierea conditiilor de valabilitate ; D) clasificarea actelor juridice dupa legatura lor cu modalitatile pure si simple afectate de modalitati

notiune pure si simple e acel ajc care nu cuprinde o modlitate ( termen , sarcina sau conditie ) ex : unele acte civile sunt incomptibile cu modalitatile : e ste cazul actului de optiune succesorala ( acceptarea ori renuntarea la mostenire ) ori actul de recunoastere a filiatiei ;

notiuen acte afectate de modalitati - e acel ajc care cuprinde o modalitate ; ex unele ajc sunt esentialmente afectate de modalitati : - imprumutul - vanzare cu clauza de instetinere ( in acre este present termenul ) , contactul de asigurare , contarctul de donatue cu sarcina importanta juridical a clasificarii : -se manifesta pe planul valabilitatiisi al producerii efctelor ejc E) clasificarea ajc dupa modalitate a de incheiere acte civile strict persoanele acte ce pot fi facute si prin reprezentare

notiune acte civile strict personale sunt acele acte ce pot fi facute doar personal ( nu pot fi incheiate prin reprezentare ) ex ; -testamentul Notiune : Acte ce pot fi facute prin reprezentare sunt acele acte ce pot fi incheiate prin reprezentare Ex ; majoritate a ajc e formata dina cte ce potfi incheiate personal , dar pot fi incheiate si prin rpsrezentatnt ; ( mandatar) Deoarece constituie exceptia , normele care reglementeaza actul strict personal sunt de sttricta interpretare si aplicare ; Importanta clasificarii : - normele care reglementeaza ctul strict personal sunt de stricta interpretare si aplicare ; D) clasificarea actelor dupa modul lor de excutare - acte cu executare dintr-o data - Acte cu excutare sucesiva Notiune Acte cu excutare dint-o dat e acel ajc a carui excutare presupune o singura prestatie din parte a debitorului 9 s emai numeste si act cu executare einstantanee) Ex : Darul manual ( ca o varietate sde donatie ) Notiune Acte cu execuatre sucecsiva e acel act a carui eexecutare presupune mai multe prestatii ealonate in timp ;

Ex : Inchirierea Renta viagera Importsanta juridical a clasificarii -prescriptia extinctive -Efectele nulitatii ( la cele cu excutare sucecsiva de regula , fectele nulitatii sunt numai ptr viitor ( ex nunc) iar nu sI ptr trecut ( ex tunc ) -consecintele neexecutarii culpabile( rezolutiunea se aplica contactelor sinalagmatic cu executaredintr-o data , iar rezilierea celor cu executaresucesiva; F) clasificare actelor juridice dupa lergatura cu cazua , scopul - cauzale - abstracte notiune acte cauzale e acle ajc acarui valabilitate imlica analiza cauzei ori scopului sau ( dac copul e immoral , illicit ori lipseste inusi ajc e lovit de nulitate 0 ex Notiune Acte abstacte actejuridice constate prin titlurile de valoare, adica inscrisuri (instrumentum) care incorporeaza operatiuni juridice ( negotium) titlurile de valoare sunt ; lapurtator , ( ex obligtine acec ) ; nominative sau la ordin Importanta juridical a clasificarii ; - ptr valabilitate a ajc clasificarea actelor dupa regleemntarea u denumirea lor - acte numite - acte nenumite ( atipice ) notiune acte numit( ct tipic) - e acel ajc care ar o denumire stabilita de legea civila , precum si o reglemntare proprie ; ex ; majoritatea ajc e formata din acte tipice( contractile civile si cele unilaterale ) notiune act nenumit( sau atipic ) - e acel ajc care nu s ebucur de o reglemntare si o denumire proprie ; ex ; -contractul de vanzare cu clauza de intretinere ; in practica s emai intalnesc si asa numite prestari de servicii Importanta juridical a clasificarii dupa araportul dintre ele

acte dprincipale acte accesorii in material determinarii regulilor aplicabile actului nenumit ; un asemena act e carmuit de normal care srglementeaza actul numit cel mai apropiat sau sau de normele generale , iar nu cele edictate ptr un act numit , intrucat acesta formeaza exceptia in rport cu primele , astfele ca aplicam regula Exceptio est strictissimae interpretationes ;

I n practica judiciara aceasta regulaa fost adoptata in sensul ca regulile de la contractul de renta vigera nu se aplica si contractului de vnzare cu clauza de intretinere ; G) clasificare actelor dupa raportul dintre ele - acte jurirdice principale - acte juridice accesorii notiune act juridice principale e ajc care are o existent de sine statatoare, soarta sa ndepinzand de soarta juridical a altui act juridic ; ex : majoritatea actelor juridice e formata din acte juridice pricipale ; notiune : - e acel ajc a carui soarta juridical depinde soarta altui act juridic principal ; ex : - clauza penala fidejusiunea , gajul ipoteca conventionala , arvuna; interesul clasificari : - innceea ce priveste aprecierea valabilitatii si eficacitatii ajc ; raportului dintre actul acesoriu sic el principal I s e aplica adagiul : accesoriun sequitur principale Subiectul nr.3: Condiiile actului juridic civil. Definiia i clasificarea condiiilor. Capacitatea de a ncheia actul juridic civil.

I.Definitie : Conditia intelegem elmentele din acre este compus un asemenea act ; II.Terminologie : ( semnificatia cuvantului conditie ) In legislatia civila se foloseste termenul conditii ptr a desemna componetele ajc ; In doctrina si practica s e utilizeaza ca sinonim termenul :elemente vorbindu-se despre elemenete esentiale ori elementele neesentiale ale ajc ; S-a optat ptr termenul conditii deoarece pe de o parte efolosit de codul civil iar p de alt parte e raspandit in literature de specialitate si practica ;

10

trmenul conditie este polivalent : el vand inafar de intelesul aratat ( elemnt l ajc) inca doua sensuri : ) conditie = modalitate a ajc ; ( adica eveniment viitor si nesigur ca relizare de care depinde nasterea ori desfiintarea unui ajc ) conditie = clauza a ajc ; Din contextual in care pare tremenul conditie poate fi dedus si sensul ce I se atribuie de fiecare data; Cuvantul conditie poate fi inlocuit si cu acela de cerinta ( vorbindu-se despre ceriontele ajc ) legea 105/ 1992 foloseste expresiile conditiile de fond si conditiile de forma III.. clasificarea conditiilor ajc A) dupa aspectul la care se refera conditii de fond cele care se refra la continutul ajc conditii de forma cele care serefra la exteriorizarea vointei ;

Aceasta clasificare mai este sdesemnata si prin doistincti intre conditii intrinseci si conditii extrinseci ; b) dupa criteriul obligativitatii ori neobligativitatii lor : -conditii esentiale cele cerute ptr chiar valabilitatea actului ; -Conditii neesesntiale ( sau intamplatoare ) cele care pot fi prezente sau pot lipsi fara sa puna in discuitie valabilitatea actului ; d) dupa sanctiunea nerespectarii lor -conditiile de validitatea caror nerespectare se sanctioneaza cu nulitatea ajc ; Conditiile de eficacitate a caror nerespecatre atrage inopozibilitatea de exemplu ; E ) dupa vocatia lor ( dupa gradul lor de generalitete ) -conditii generale crute ptr orice ajc Coonditii speciale cerute sau impuse de lege doar ptr anumite acte juridice civile IV.Capacitatea Notiune : e acea conditie de foond si esentiala care consta inaptitudinea subiectului de drept civil de a devni titular de drepturi si obligatii civile prin incheire de ajc ; Din definitie rezulta si principalel elsmente sau tasaturi caracteristice : a) capacitatea este o conditie de fond esentiala si de validitate impusa, cu character general , ptr orice act ; b) cpacitatea de a incheia ajc consta in aptitudinea generala si abstracta recunoscuta de legea civila oricarui subiect sde drept civil , de a deveni titular de drepturi si obligatii civile prin incheiere de ajc ; capacitatea de a incheia ajc e numai o prte a capacitatii civile . care reuneste in structura sa o parte din capacitatea de folosinta a persoanei plus capacitatea de exercitiu a acesteia ;

11

Sediul materiei : - art 948 al 1 : ( capaciatea dea contacta ceruta ptr validitate a oricarei conventii - art 806 : minorul mai mic de 16 ani nu poate dispune innici un fel .. prin donatiune intre vii sau prin testament ; - art 807 : minorul de 16 ani poate dispune prin testament si numai ptr jumate din bunurile de acre dupa lege poate dispun majorele ; - art 856 : orice persoana ete capabial dea face testament , daca nu este oprita de lege - art 949 : poate contacta orice persoana cenu ste declarata necapabila de lege ; - art 950 : necapabili de a contracta sunt : a) minori b) Interzisii c)Ingenere toti cei carora legea le-a prohibit oarecare contracte; art 1306 si art1409 : pot cumpra si vinde 9 sau schimba un lucru ptr altul ) toti cei carora nu le esteorit prin lege; art 1706 al 1 ; tranzactie poate face numai acei care pot dispune deobiectul cuprins in ea ; art 1769 : cine are capacitate a de a instraina unimobil , pote si a-l ipoteca ;

b ) codul familiei art 105 al 1 ;parinti au dreptul si indatorirea dea dministra bunurile copilului lor minor si de a-l rprzxent in ajc pna la dat cand el implineste 14 ani ; art 129 al 1 ; tutorele nu poate in umle minorului , sa fac donatii si nici sa garanteze obligatia altuia; art 133 al 3 ; minorul nu poate sa faca , nici chiar cu incuviintare donatii si nici s agaranteze obligatia altuia ; c) decretul 31 /1954 art 6 al 1 ; nimeni nu poate fi ingradit in capaciatea de folosinta si nici lipsit , in tot sau parte , de capaciattea de exercitiu, decat incazurile si in conditile prevzute de lege ; art 9al 2 ; actele juridice ale minorului cu capacitate restransa 9 acreaimplinit 14 ani ) se incheie de catre acesta , cu incuviintarea prealabila a parintilor sau tutorelui ; art 11 al 1 ; nua u capaciate de exerctiu ; a) minorul care nua implinit 14 ani ; b) persoana pusa sub interdictie ; b) art 34 al 1 ; persoan juridical nu poate avea decat acele drepturi care corspund scopului ei , stability prin lege actul d infintare sa statut c) art 35 al 1 ; persoan juridicasii exercita dreptuei;e si isi indeplineste obligatiile prin organelesale; principiul capacitatii de a incheia ajc a) regula e capacitatea ( principiul capacitatti) excepti a e incapacitatea ; principiul capacitatii dea incheia ajc : e regula potrivit careia persoana fizica poate incheia , personal sau prin rprezentatnt , orice ajc ; cu excptia calor oprite de lege , iar persoana juridical numai acele acte juridice care corespund scopului ei satbilit prin lege , actul de infiintare sau statut ; 9 in aceasta materie eregula e ste capacitatea , exceptiae incapacitatea )

12

in privinta persoanei juridice , regul capacitatii de a face acte juridice civile e subordonata principiului specialitatii capacitatii capcitatea este o stare de fapt ( de iure - discernamntul este o stare de fapt ( ( de facto ) prima e ste de ntura juridical a doua este de natura psihoplogica ; discernamntulpate exista izloat chiar la o persoana incapabila ; asa cum o persoana p deplin capbila se poate gasi intr-o situatie in car pasager , sa nu aiba in fapt discernqmant ;

exceptia incapacitatea de a incheia ajc - exceptia trebuie s a fie expres psrevazuta de lege ; - incapcitatie de a incheia ajc nu trbuie confundate cu interdictiile de instrainare , adioc cu asa numitele cazuri de inalienabilitate propter rem care reprezinta simple ingradiri ale dreptului de dispozitie juridical I se anlizeaza drept cause de nevlabilitate ale ajc ; clasificarea ingrdirilor capcitatii de a incheia ajc : a) dupa natura lor - incapcitati de folosinta sI incapacitati de exercitiu b) dupa gradul de generalitate -incpacitati generale si incapacitate speciale ; ( incpcittile generale sunt numai cele de exercitiu iar speciale sunt incapacitatile de folosinta ; C) dupa modul in acre opereaza ; Incapacitate care opereaza de plin drept si cele care opereaza prin efectul uni hotrari judecatoresti ramase definitive si irevocabile ; in aceasta ultima categorie intra unel incapacitate cu cracter de sanctiune art 109 c. fam dar si hotararile darte in materie de interdictie judecatoreasca ; d) dupa sursa sau izvorul lor - incapacitate stabuilite de legea civila ; - incapcitati stabilite de legea penala ; e ) dupa gradul de opozabilitate incapacitati absolute instituite in raportul dintre incapbili si toate clellte persoane ( art 806 si 807 c. civ , art 133 al 3 C.fam ; incapacitatile de exrcitu propriu-zise ) incapacitati relative- stabilite intre incapabil pe de o parte si anumite persoane pe de alta parte ( in aceasta categorie intra celelalte incapacitati , cu exceptia celor care fac parte dinprima categorie ) e) dupa sanctiune -incapacitati care atrag nulitatea actului juridic -incapacitati care atraga alte sanctiuni ( precum ; cceptarea firtataa mostenirii , reductiunea actului in limit suprafatei legale care poate fi dobandita potrivit legii 54 / In caz de nerespectare a regulilor privind capacitatea de exercitiu a persoanei juridic , sanctiunea aplicabila e nulitatea relative ; ( desigur virtuala ) Subiectul 4 Consimtamantul si Cerintele valabilitatii sale

13

Definitie : e acea conditie esentiala de fond si generala a ajc care consta in hotarrea de a incheia un ajc manifestata in exterior ; Sensuri : Pe plan juridic termenul de consimtamant este folosit in 2 sensuri : a) manifestare unilaterala de vointa facuta de oricare din partile unui ct bilateral su de autorul actului unilateral b) accord de vointa , in actele bilaterale sau multilaterale inteles care srezulta din art 969 al 2 C.civ de exemplu : el ( conventile ) se pot revoca prin consimtamantul mutual sau din cause autorizate de lege conditiile de valbiliatte ale ajc ; 1 . consimtamantul sa nu fie alterat de un viciu de consimtamant ; ( sunt vicii de consimtamant : eroarea . dolul , violenta , leziunea ) 2. consimtamantul sa fie exteriorizat I.Principiul aplicabil exteriorizarii consimtamantului este acela al consensualismului ; ( potrivit acestui principiu , prtile suntlibere sa aleaga form de exteriorizare a vointei sau in alti termeni , simpla manifetare de voinyta nu este numai necesara ci si suficienta ptr4 a c ajc sa se naca valbil dpdv al formei sale ; II. manifestarea de vointa poate fi expresa sau tacita ( implicita ) ( exista acte care se incheie numai in forma expresa ( actele solemne ) , dar sunt destule acte care potfi facuate ata in forma expresa , cat si in forma tacita ( aceptarea mostenirii ,de pilda ; ) III. Consimtamantul se pate da : in scris , verbal sau prin fapte ori gesture concludente( neechivoce ) IV .valoarea juridical a tacerii ; , in principiu simpla tacere nu valoreaza consimtamant ; este necesar sa existe si fapte sau gesturri neindoielnice care s inoteasca sau sa materializeze tacerea persoanei ; prin exceptie tacerea valoreaza consimtamant ; a) cnd legea prevede expres aceasta b) cand , prin vointa expresa a partilor se atribuie tacerii valoarea de consimtamant ; 3 . Consimtamantul s fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice ; In urmatoarele situatii lipseste intentia de a produce efecte juridice: 1. 2. 3. 4. cand declaratia de vointaaa fost acuta in gluma , din prietenie , curtoazie , sau pura complezenta ; cand s-a facut sub conditie pur potestativa dinaprtea celui care s eobliga adica ma oblige daca vreau cand manifestarea de vointa e prea vaga , imprecise sau echivoca ; cand manifestarea de vointa s-facut cu o rezerva mintala cunoscuta de cocontractant ( cum s eintampl incazul actului fictive , ca varietate imulatie absoluta)

4 . consimtamantul sa provina de la o persoana cu discernamant Prezenta sau lipsa discernamntului sunt chestiuni de fapt , ecareinstantele defond 9 in cadrul judecatei in prim instanta ori in apel ) le poate retine , prin orice mijloc de proba , constatrile lor scapand in principiu de controlul instantei de recurs ( de casatie )

14

Legea prezumaexistenta discernamantului juridic necesar incheierii ajc ptr persona fizica cu capacitate de exercitiu deplina ; ; persoana lipsita de capacitate de exercitiu ( minorul sub 14 ani si interzisul judecatoresc e prezumata iuris tantum a nu avea discernaamnt ; , fier datorita varstei fragede fie starii de alienatie sau debilitate mintala ; minorul intre 14 18 ani care are un discernamnt juridic in curs de formare are o capcitate de exercitiu restransa ; la persoanle juridice nus epune aceasta problema deoarece j cunt incheiate sde persoane fizice care exercita functi de organ de conducere , avand capacitate de exercitiu deplina ; Inafara de incapacitattile legale de exercitiu ( adic de acele cazuri cand legea prezuma o persoan ca lipsita dediscernamnt , practicajudiciara releva nu de putin ori existenta unor cazuri sde asa zise incapacitati naturale , in cares egasesc persoane capabile dupa lege ; ; in aceste cazuri , in drept persoana e capabila si are in genere discernamant juridic , darin fapt ea este lipsita temporar ( la un moment dat ) ade discernamant ; citam aici ; cazurile de; betie . hipnooza. , somnambulism , manie puternica sanctiunea ptr lipsa de discernamant - e nulitatea relative a ajc ; subiectul 5 eroarea ca viciu de consimtamant I.definitie: e falsa reprezentare a realitati laincheierea unui ajc II.rglementare : - C.civ : art 953-954 si art 961 ; - art 954 : eroarea nu produce nulitate decat atunci cand cade asupra substantei obiectului conventiei ; - Eroarea nu produce nulitate a atunci cand cxade asupr oeroanei cu care s-a contractat , afara numai cand conideratia persoanei e cauza principala ptr acre s-a facut conventia ; ( in primul alineat e reglementat eroarea ssupra calitatilor substantiale ale obiectului actului , iar in cel de-al doilea eroarea asupra clitatilor persoanei cocontractante; III..Clasificare dupa natura realitatii fals reprezentate ; - Eroare de fapt consta in falsa reprezentare aunei stari ori situatii faptice ( fixice sau intelectuale ) la incheierea ajc ; ea priveste ; fie natura obiectului , sau valoarea actului , fie persoana contractanta ; - Eroare de drept inseaman falsa reprezentare a existentei sau continututlui uni norme juridice civile ; Cu privire la admisibilitatea erorii de drept ca viciu de consimtamant exista 2 opinii : - intr-o prima opinie se sustine teza inadmisibilittii erorii de drepot ca viciu de consimtamant ( teza neimpartasita de autori ( s eaduce ca argument obligatia cunoasterii legiii intmeiata pe przumtia de cunoastere a legilor , astfel incat nimanui nu=I poate fi ingaduita apararea bazata pe invocarea necunoasterii legi ) - intr-o alta opinie ( la care se raliaza autorii) se considera admisibila eroarea dedrepot ca viciude consimtamant , cu conditia s nu fie vorba de norme imperative; ( de ordine publica) - aceasta parer se sprijina pe cateva argumente ; a) - art 953 nu disting intre eroarea de drept si eroarea de fapt ; b) prctica judiciara admite in solutii de speta si eroareade drept ca viciu de consimtamant ; c) in masura in care s eproduce efectiv , eroarea de drept are acelasi efect ca si eroarea de fapt ; d) daca legea prevede expres in situatii speciale , czul cand eroarea de drept nu este admisibila cume art 1206 al 2 c ,civ in privinta marturisirii inseman per a contraio , ca in celelalte cazuri ea este admisa ; dupa consecintele produse

15

1. eroare obstacol (numitasi distructivade vointa ) e cea mai grava a forma a erorii impiedica pe fond formarea actului juridic 2 eroare viciu de consimtamant consta in alterarea consimtamantului de natura sabatraga nevalabilitatea actului ; 3 eroare indifernta ( numit I eroare fara efecte asupra validitatiiactului e falsa reprezentarea unor elemente ( imprejurari ) neesentiale la incheirea actului , fara consecinte directe asupra valabilitatii insesi a actului ; Eroarea obstacol imbraca in principal urmatoarele forme : a) eroare asupra naturii actului ce se inchei ( eror in negotium0 consta in faptul ca una din parti crede ac inmchei un anumit ajc , iar cealalta crede ca inchei un alt act ajc ; 9 ex ; o pare crede ca incheie un contact de vnzare cumparare , iar cealalta parte crede ca inchei un contact deintretinere b) eroare asupra identitatii fizice a obiectului actului ( eror in corpore ) consta in faptul ca una din parti crede ca obiectulactului il constituie un anumit bun ( ex parceladeteren A 0 pe cnd cealalta parte dimpotriva arein veder un alt bun ( ex parcela deteren b ) c) eroare asupra identitatii fizice apersoanei contactante ( eror in personam ) intalnita in cazul actelor intuitu persoane ; contactul de executarea uneiopere de arta incheiat din greseala , cu un alt autordecat cel dorit ) eroarea viciu de consimtamant e de doua feluri : - eroarea supra calitatilor substantiale naturale sau intelectuale ale obiectului actului ( eror in substantiam ) - eroare asupra calitatilor si insusirilor essential eale persoanei cocontractante sau benficiare ( legatar , tert beneficiar etc ) actului ; sanctiuni ; 1 eroarea obstacol sanctiunea care intevin e nulitatea absoluta a actului juridic 2. Eroarea viciu de consimtamant sanctiunea e nulitatearelativa actului ; Eroarea indiferenta poate s atagacel mult o diminuare valorica a prestatiei sau poate ramane chiar fara nici oconsecinta juridical ; IV.Structura erorii vici de consimtamant are un singur elmenet de natura psihologica falsa reprezentare a realitatii- de aceea este sigreudeprobat;

cerintele erorii ( adica conditile ptre existenta erorii ) 1. elementul ( de fapt sau de drept asupra caruia poarta aceasta eroare sa fi fost hotarator , determinant ptr incheirea actului ( in sesnul cadaca ar fi fost cunoscut realitatea nu s-ar fi incheiat ) 2. celalt parte contactanta sa fi cunoscut sau sa fi trbuit sastie ca faptul asupracaruia exista eroare est determinant , hotarator ptrincheierea actului ( asa numita eroare comuna ) 3. eroarea sa fi fost scuzabila ( adica sa nu fie imputata victimei sale ( cel aflat in eroare ) analiza : prima cerinta ptr existenta erorii ; aprecierea caracterului determinant al elmentului fals reprezentat trebuie sa se faca , in principiu dupa un criteriu subiectiv ( adica in concret de la caz la caz) ; prin exceptie sepoate apela la criteriul obiectiv , abstract ( comportarea oricarei persone intr-o asmenea situatie ) ;

16

in caz de eroare lezionara ( reprezentre falsa a valorii economice a contraprestatiei celeillte parti ) se urmeaza regulile de la leziune- viciu de consimtamant cu exceptia cazului in care este consecinta unei erori asupra calitatilor substantiale ( ex ; r eroare asupra paternitatii unei opera de arta ) iar nicidecum cele de la eroarea viciu de consimtamant ( error in substantiam ) analiza conditia 2 : o referitor la cea de-a doua conditie( cealalta parte sa fi cunsocut su sa fi trebuit sa stie ca elemental asupra caruia exista eroare a fost determinant la incheirea actului , ) in doctrina s eadmite ca se refera doar la actele cu titlu oneros , nu si la cele cu titlu gratuity ; in actele unilaterale fie ca sunt cu titlu oneros fie ca sunt cu titlu gratuity nici nu se pune aceasta probleema , deoarece lipseste cocontractantul ori cealalt parte o Cea de-a doua conditie este impusa de nevoia asgurarii stabilitatii 9 sigurntei 0 circuitului civil ; Analiza conditia 3 ; - Eroarea nescuzabil nu poate constitui viciu de consimtamant , deoarecee eincompataibila cu buna credinta si crintele unei conduite corecte si oneste specifice unui om dioligent ; eroarea este nescuzailacande consecinta unei conduite culpabile a celui care reclama anulare actului ; - In actele bilaterale nue necesar ca fiecare parte sa se gaseasca in eroare , ci e sufficient sa cada in eroare numai una dine ele ; evident daca ambele parti au fot in eroare , fiecare poate cere anularea anulare aactului; - Daca actul a fost incheiat prin reprezentant legal sau conventional ( ex mandatarul ) conditiile cerute ptr existenta erorii viciu de consimtamant trebuie verificate in persoana reprezentantului , iar nu in cea a reprezentatului ; Subiect 6 dolul ( viclenia ( ca viciu de consimtamant) Definitie E acel viciu de consimtamant care consta I inducerea in eroare aunei persoane , cu ajutorul unor mijloace viclene sau dolosive , ptr a o determina sa incheie un numit act , pe care nu l-ar fi incheiat sau l-ar fi incheiat insa in alte conditii ; Reglementare - art 953 c . civ - art 961 c. civ - art 960 , dolul este o cauza de nulitate a conventiei cand mijloacele viclene intrebuintate de una din parti sunt astfel incat este evident ca , fara aceste masinatiuni , cealalta parte nu ar fi contraactat ; dolul nu se presupune clasificare -dupa consecintele pe care le are ori nu asupra valabilitatii actului juridic a) dol principal ( dolum dans causm contractui ) este acela care cade asupra unor elemente importante , determinante la incheirea actului si atrage anulabilitatea lui b) dol incident (dolus incidens)-numikt si incidental sau secundar ete acela care cade asupra unor elmente nedeterminante ptr incheierea actului juridic , neafectand insda valbilitatea lui , putand ceer cel mult o reducere acontravaloroii presatiei daca e cazul ; structura - dolul e alcatuit din 2 elmente ; - a) un element subiectiv ( intentional ) consta in intentia dea induce in eroare o persoana in scopul dea o face sa incheie un ajc ;

17

un element obiectiv ( material ) consta in utlizarea de mijloaceviclene ( masinatiuni , siretenii , manopere fraudulose ) etc pt ra induce in eoare ;

anliza elementelor : analiza primului element elemental obiectiv dolul poate consta intr-o actiune pozitiva ( fapt comisiv) cat si intr-o actiune negative (fapt omisiv) ,dupa caz ; ( spre exemplu in materia liberalitatilor faptul comisiv se infatiseaza ( concretizeaza) in practica sub forma captatiei sau sugestiei constand in speculare afectiunii sau pasiunii unei persoane , ptra o determina s afaca o donatie sau legat ; cnd elmentul obiectiv al dolului consta intr-unfapt omisiv ( inctiune) se foloseste expresia de dol prin reticenta Analiza elmentului subiectiv al dolului ; - provocarea unei erori din simpla neglijenta , far area credinta nu constituie dol ; - lipsa discernamantului si dolul sub forma captatiei se exclud ( datorita incompataibilitatii lor ) - nu exista dol daca imprejurarea pretins ascunsa era cunoscuta de cealalta parte ; cerintele ( conditile dolului ) ptr a constitui viciu de consimtamant dolul trebuie sa indeplineasca cumulative urmatoarele conditii : a) sa fie determinant , hotarator ptr incheierea ajc b) sa provina de la cealalta parte anliza primei conditii ; sa fi fost determinant , hotarator la incheierea ajc -caracterul determinant al dolului urmeza sa fie apreciat tot dupa un criteriu subiectiv - , adica in concreto ( se tine seama d experienta de viata , gradul de pregatire , natura profsiei sau ocupatiei si alte date personale ale clui ce se pretinde vitima a unui dol ; este desretinut faptul ca aria alementelor hotaratoare e mai intinsa inamterie de dol decat la eroare ( unde cum se stie trebuie es afie vorba sau de calitatile substantiale ale obiectului su de insusirile ori identitatea persoanei cocontractnte Analiza a doua conditie : in doctrina se admite in mod intemeiat ca a doua conditie adolului adica s aprovina de la cealalt parte cocontratant ) e indeplinita in actele bilaterale si in alte cazuri : -cand dolul provine de la un tert si cocontractantul are cunostinta despre aceasta situatie ( ceea ce practice ar constitui un fel de complicitate la dol ) -Cand dolul provine de la reprezentantul cocontractantului ( ex mandatarul ) acesta a doua conditie ar lasa se einteleaga la prima vedere ca doluol ar fi aplicabil doar actelor bilaterale deoarece numai la acestea se poate vorbi de cealalta parte ) dr inrelitate aceasta a doua conditie e inaplicabila actului juridic unilateral observatie: ca si la eroare , si in cazul dolului nu se cere ca dolul sa fi comun , adica sa existe ptr fiecare parte a actului bilateral ; daca totusi ar exista reciprocitate dedol fiecare parte ar fi in drept sac ear anularea actului; proba dolului dolul nu se prsupune ; cine invoca dolul trebuie sa-l dovedeasca ; dolul poate fi probat prin orice mijloace de proba, ( deoarece este un fapt juridic ) inclusive martori sau prezumtii simple ; statuarile instantelor de fond ( ale primei instante si instantei de apel , scapa in principiu , controlului instantei de recurs , deoarece este vorba de rezolvarea unei chestiuni de fapt ;

18

subiect 7 violenta viciu de consimtamant definitie e acel viciu de consimtamant care consta in amneintarea unei persoane cu un rau de natura sa-I insufle o temere care o determina sincheie un act juridic . pe care nu l-ar fi incheiat reglementare - art 953 art 961 c civ - - in afara ade aceste articole C. civ consacra cu character de principiu , inca 4 articole ( art 955-958) Art 955; violenta in contra celui ce s-a obligat este cauza de nulitate , chir adaca este exercitata de alta persoana decat acea in folosul careia a fost incheiata conventia - art 956 este violenta totdeauna , cand sprea face o persoana a contracta , I s-a insuflat temerea , rationabila dup dansa ca va fi expusa persoana su averea sa unui rau considerabil si present ; se tine cont inaceasta materi de ; etate , sex , conditia persoanelor - art 957 : violenta e cauza de nulitate sic and s-a exercitat asupra sotului sau sotiei , aupra dscendentilor si ascendentilor - art 958 : simpla temere reverentiara , fara violenta nu poate anula conventia clasificare dup natura raului cu care se ameninta : a) violenta fizica ( vis ) - care intervine atunci cand amenintare acu un rau privsteintegritatea fizica ori bunurile unei persoane ; b) violenta morala ( metus ) care intervine atunci cand amenintarea cu un rau privstonoarea cinstea sau sentimentele unei persoane dupa caracterul amenintarii a) amenintare legitima ( justa ) cu un rau , fara a reprzenta insa vcicu de consimtamant ( nafectand asadra valabilitatea ajc ) ex ; czul creditorului ce ameninta pe debitorul sau cu darea lui in judecata daca nu-si indeplinestedebuna voie obligatia l care s-a indatorat ; b) amenintarea nelegitima ( injusta ) cu un rau , neintemeiata pe vreun drept ; doar aceasta din urma e viciu de consimtamant , si atrage anulabilitate actului juridic incheiat sub imperiul ei; structura - e lcatuita din 2 elemente ca si dolul : a) un element obiectiv ( exterior ) care consta in amenintarea cu un rau b) un element subiectiv ( intern ) care consta in insuflarea unei temeri persoanei amenintate conditiile (cerinte ) violentei ptr ca violenta sa fie viciu de consimtamant trebuie sa indeplineasca cumulative 2 conditii : a) sa fie determinanta ptr incheirea ajc b) safie injusta ( adica nlegitima , ilicita 0 analiza primei conditii ; - trebuie sa tinem seama de art 956 care spune ca temerea insuflata trebue sa fie rationabila dupa dansa adica dupa persoana amenintaat, victima violentei , indifferent daca raul cu care se ameninta ar privi fie direct pe acesta, fie pe

19

alte persoane ( sot , sotie , descndenti , ascendednti su chiar persoane de care cel amenintat e legat printr-o temeinica afectiune ;) fie in sfarsit bunurile acestuia ; in aprecierea caracterului hotartor al violentei trebuie sa se aiba in vedere , varsta , sexul , conditia persoeni amenintate ; si aici criteriul aprecierii este unul subiectiv, dela caz la caz ;

analiza conditiei a doua : - nu orice amenintare constitue prin ea insasi violenta viciu de consimtamant ; se cere ca aceasta sa reprezinte o incalcarea legii , adica sa fie ilicita ; ;de semenea si in situatia in care se tinde la realizarea unui drept se folosesc mijloace ilegale in acest scop , suntem in prezenta violentei viciu de consimtamant , iar in masura in care in concreto nu ar fi indeplinite conditile violentei , o asemenea situatie poate constitui un abuz de drept , sanctionat ca atare ; - amenintarea cu un rau poate provni spre deosebire de dol nu doar de la cocontractant si de la un tert ; -in doctrina s-a mai precizat ca starea de necessitate in care se gaseste o persoana ce o detremian s a inchei un ajc pe acre altfel nu l-ar fi incheiat trebuie asimilata violntei vicu de consimtamant ; dac intr-o asemena situatie , una dinpartil ajc profita de starea in care se afla cealalt parte , actul ar fi lovit de nulitate absoluta ptr cauza imorala ; Sanctiune : anulabilitatea actului juridic ; Subiect 8 leziunea viciu de consimtamant Definitie E acel viciu de consimtamant care consta in disproportia vadita de valoare intre 2 prestatii ; Reglmentare -art 951 -Art 1157-1160 -Art 1162-1165 Dispsozitiile legale din codul civil trbuie insa raportate la prevederile art 25 din decretul 32/1954 potrivit carora ; de la data intraii in vigoare a decretului privitor la persoanele fizice si persoanel juridice ,aplicarea dispoziilor legale referitoare la actiunea in anulare ptr leziune se rasfrngela minorii , care avand 14 ani impliniti , incheie singuri fara incuviintarea parintilor sau a tutorelui actele juridice ptr a caror valabilitate nu se cere si incuvintarea prealabila a autoritatii tutelare , daca acest acte le pricinuiesc vreo vatamare ; Actele juridice ce se incheie de catre minorii carenu au implinit 14 ani sunt anulabile ptr incapacitate chiar daca nu este leziune ; Minorii care nu auimplinit 14 ani nuraspund ptr fapta lor ilicita decat daca se dovedeste ca au lucrat cu discernamant ; Structura In conceptia subiectiva, leziunea implica doua element : unul obiectiv- dat de disproportia de valoare intre contraprestatii si unul subiectiv acre consta in profitarea uneia din parti de starea de nevoie in care se gaseste cealalta parte; In conceptia obiectiva, leziunea are un singur element ; prejudicial material reprezentat de disproportia vadita de valoare intre contraprestatii ; Dreptul nostru conscara prin dispozitiile sale conceptia obiectiva dspre leziune ; in consecinta , se arata in doctrina , ca cel care invoca leziunea are numai sarcina dovedirii diproportiei vadite intre contraprestatii ;

20

Conditii : In doctrina se sustine ca este necesar ptr anularea actului juridic civil pe motiv de leziune 1. lezizunea sa fie o consecinta direcata ctului respective 2. leziunea sa existe in raport cu momentul incheierii actului 3. disproportia vadita de valoare intre contraprestatii sa fie vadita ;

urmatoarele conditii ;

Domeniu de aplicare -Leziunea are un domeniu restrans de aplicare cu privire la persoanel care care ar putea-o invoca ca si actele susceptibile de anulare ptr leziune ; leziunea priveste in principiu minorii intre 14-18 ani ( adica minorii cu capacitate de exercitiu restransa ) ; pot fi anulate ptr leziune numai actele jurididce civile , carein acelasi timp : a) sunt acte de administrare ; b) au fost incheiate deminorul intre 14-18 ani singur , fara incuviintarea ocrotitorului legal ; c) sunt lezionare ptr minor ; d) sunt commutative ( nu aleatorii) ; Sanctiune ; anulabilitate actului juridic Comparatie intre viciile de consimtamant A) asemanari ca natura juridical : 1. sunt imprejurari de fapt care impiedicaformarea sau darea unui consimtamant liber si in deplina cunotinta de cauza ; cu privire la cerintele de admisibilitate : 1. viciul de consimtamant trebuie sa fi fost determinant ptr incheierea ajc ; ( in actele bilaterale nu e necesar ca viciul de consimtamant sa fie comun ) cel ce invoca viciul de consimtamant trebuie sa-l dovedeasca deorece el nu se prezuma ; ca sanctiune ( efecte juridice ) - anulabilitatea actului juridic ; deosebiri : A) ca domeniu de aplicare 1. eroarea ete aplicabila atat actelor unilaterale cat si actelor bilaterale , pe cand dolul , leziunea si violenta privesc in principal actele bilaterale ( cu mentiunea ca leziunea este aplicabial unei categorii limitate de acte ) sub aspect probator ; 1 eroarea consta doar intr-un element subiectiv si de aceea est mai greu de probat spre deosebire de celelalte vicii de consimtamant care contin in structura lor si un element obiectiv ; Cu privire la consecintele juridice - in afara de nulitate dolul si violenta sunt in acelasi timp si fapte ilicite si pot atrage raspunderea delictuala Subiect 9 obiectul actului juridic civil ; Definitie

21

Obiectul actului juridic civile este insusi obiectul raportului juridic , adica conduita partilor , respective actiunile si inactiunile la care acestea sunt indreptatite ori pe care trebie sa le indeplineasca Controversa In literature noastra juridical existenat si notiunea obiectului actului juridic sunt controversate , formulandu-se diferite puncte de vedeer ; Intr-o opinie , se neaga faptul ca actul juridic ar avea un obiect propriu distinct , analizandu-se doar obiectiobligatiei ori obligatiilor generale de acel act Intr-o alta opinie , obiectul actului juridic ar consta in crearrea , modificarea transmitera sau stingerea unui raport juridic; ( acestei opinii I se reproseaza faptul ca ea confunda obiectul cu efectul actului juridic In cea de a treia opinie , obiectul actului juridic ar consta in interesele rglementate departi , in baza I in limita legii , prin mijlocirea actului juridic ; si acestei teze I se reproseaza faptul ca interesul tine de cauza ( scopul actului juridic , iar nu de obiectul sau Intr-o 4-a opinie care a reusit in cele din urma sa se impuna , se retine ca obiectul ajc e inusi obiectul raportului juridic , adica conduit partilor , respective actinile si inctiunile la care acestea sunt indreptatite ori pe care trebuie sa le indeplineasca ; Codul nostru civil cand vorbeste de obiectul contactului se refera la prestatiile care alcatuiesc obiectul obligatiei partilor , fie la bunurile insesi , ca obiect al acestor obligatii , intrucat de regula , obligatiile civile patrimoniale constau in a da , a preda , sau a face un anumit lucru ; Corelatia dintre obiectul si continutul actului juridic Obiectul si continutul actului jridic se gasesc in acceasi corelatie ca si obiectul si continutul raportului juridic civil ; In literature de specialitate s subliniaza cadesi se afla intr-o stransa legatura nu trebuie confundate actiunile ori inactiunile la care sunt indreptatite sau de acre sunt tinute partile ajc care constituie obiectul ajc cu drepturile subiectivecivile si obligatiile care dau nastere ajc care formeaza continutul ori efctele ajc ; in alti termeni obiectul ajc consta in obiectul obliagtiei sau obligatiilor generate de acel act ; ; obiectul obligatiilor consta in prestatia datorata de debitor respective de ada , a face sau a a nu face ceva : cand actiunea se srefera la un bun sau lucru , acesta este socotit obiectul prestatiei ; Concluzie ; Obiectul actului juridic civila ar coincide cu obiectul raportului juridic civil nascut din acel act ; difera doar perspectivea ori unghiul de privire , abordare : actul juridic izvor de raporturi juridice civile concrete , intr-un caz , raporturile juridice civile generate de acel act , intr-un alt caz ; Conditiile ( cerintele ) de vlabilitate ale obiectului ajc ; Enumerare : a) conditii generale 1. sa existe 2. sa fie in circuitul civil

22

3. sa fie sdeterminat sau determinabil 4. sa fie posibil 5. sa fie licit si moral b) cerinte ( conditii) speciale - s fie un fapt personal al celui ce se oblig Cel care se obliga sa fie titularul dreptului existena autorizaiei administrative sau judiciare prevzute de obiectul ajc sa existe Daca obiectul lipseste nu s emai pune problema celorlalte conditii de valabilitate a acelui act ; Daca obiectul actului privste un bun sau un lucru exista urmatoarele reguli ; 1. cand bunul a existat ( fizic ) , dar nu mai exista l data incheierii actului juridic civil( pierit sau a fost distrus 0 conditia nu este indeplinita si ca atare actul este nevalabil ( nul absolute 0 cu o singura mentiune , sa fi fost vorba de un bun res certa ; 2 ,. Bunul present in momentul incheierii actului juridic , satisface condtia sa existe ; 3. in principiu

23

S-ar putea să vă placă și