DISLALIA

Logoped: HOSSU RUCSANDRA

DEFINIŢIE

Def: imposibilitatea emiterii corecte a unuia sau a mai multor sunete Manifestare: deformarea, omiterea, substituirea, înlocuirea şi inversarea sunetelor. Cele mai afectate sunete: R, S, Z, Ş, J, Ţ, Ce, Ge,

.La ce vârstă intervenim?  La vârsta antepreşcolară dislalia are o natură fiziologică ca urmare a nedezvoltării suficiente a aparatului fonoarticulator  După 4/5 ani e nevoie de intervenţie logopedică pentru a nu permite stabilizarea şi formarea unei deprinderi deficitare de pronunţie.

nedezvoltarea auzului fonematic deficienţe cerebrale . gura de lup) deficienţe ale auzului.CAUZE        imitarea unor persoane cu o pronunţie deficitară nestimularea vorbirii sau a aparatului fonoarticulator încurajarea pronunţării peltice (pentru amuzament) implantarea defectuoasă a dinţilor anomalii ale aparatului bucal (buza de iepure.

buzelor.Tipologie A.majoritatea sunetelor sunt înlocuite prin sunetul „ t ” . tetism. - dislalie generală sau complexă. limbă şi boltă palatină) . anomalii de maxilare. dinţi. al traseului greşit pe care-l ia curentul de aer expirat şi al insuficienţei în dezvoltarea atenţiei auditive) B. vălului palatin. După modul de afectare a aparatului verbo-motor: -dislalie organică (surzenie periferică. După numărul de sunete alterate: .dislalie funcţională (în cazul atrofiei muşchilor limbii. când este afectat un sunet. când sunt afectate mai multe sunete.dislalie simplă sau parţială.

După numărul de zone sau grupe de articulare afectate: . j. b. ge)   .p.b + prepalatală -ş.numai o singură zonă de articulare este afectată (de exemplu toate sunetele din zona labială. gi.Tipologie  C. ce.dislalie polimorfă – se extinde pe două sau mai multe zone de articulare (zona labială.p.dislalie monomorfă. m) . ci.

moghilalia – omisiunea de sunete. După forma de tulburare a pronunţiei: .sunetul corect este înlocuit cu un altul (ex. rotacism) .disfonemiesunetul este denaturat (ex.Tipologie  D. sunetul afectat lipseşte (ex. „iapte” în loc de „lapte”) .inversează anumite sunete .paralalie.metalalie. „tei” în loc de „trei”) . sâsâiala.perilalie – adaugă sunete .

 hapacism: afectarea sunetului H -lamdacism: afectarea sunetului L -mutacism: afectarea sunetului M -nitacism: afectarea sunetului N -pitacism: afectarea sunetului P -rotacism: afectarea sunetului R -tetacism: afectarea sunetului T -vetacism: afectarea sunetului V  Când în loc de denaturarea unui fonem apare înlocuirea acestuia (paralalia). dislalia se poate clasifica în: -capacism: afectarea sunetului C  betacism: afectarea sunetului B  -deltacism: afectarea sunetului D  -fitacism: afectarea sunetului F  -gamacism: afectarea sunetului G  -sigmatism: afectarea sunetelor S. adăugăm prefixul „para”: pararotacism. parafitacism. J. Ci. Ş.Tipologie E. etc. Ţ. Z. În funcţie de sunetele afectate.  . Ce.

  TERAPIA GENERALĂ TERAPIA SPECIFICĂ .TERAPIA Metodele şi procedeele folosite în corectarea dislaliei. trebuie selectate şi adaptate specificului fiecărei tulburări şi copil în parte.

Dezvoltarea mobilităţii fonoarticulatorii 4. Antrenarea auzului fonematic 5.TERAPIA GENERALĂ  1. Educarea personalităţii dislalicului   .Dezvoltarea mobilităţii corporale legate de limbajul verbal.gimnastica generală 2. Educarea respiraţiei nonverbale   3.

gimnastica toracelui şi abdomenului .gimnastica mâinilor .1. mersul ritmat. Dezvoltarea mobilităţii corporale legate de limbajul verbal.gimnastica braţelor . etc Scop: de a uşura desfăşurarea unor mişcări complexe ale diferitelor grupe de muşchi care iau parte la activitatea de respiraţie şi la funcţionarea aparatului fonoarticulator  .gimnastica generală      .gimnastica capului şi a gâtului .aplaudatul.

exerciţii pentru învăţarea inspiraţiei diferenţiale (alternarea respiraţiei pe cele două nări)  .exerciţii de respiraţie. Educarea respiraţiei nonverbale    . urmate de vocale .exerciţii pentru expiraţie (exerciţii de suflat) -exerciţii pentru inspiraţie (mirosirea florilor) .exerciţii libere de respiraţie în mers .exerciţii de respiraţie cu suport concret (folosind instrumente muzicale) .2.exerciţii de respiraţie în faţa oglinzii. prelungind treptat expiraţia    .

surâsului .acoperirea unei buze cu cealaltă alternativ -vibrarea buzelor .umflarea alternativă a obrajilor .mişcări rapide şi ritmice de scoatere şi retragere a limbii -mişcări spre dreapta şi spre stânga -imitarea plescăitului -ştergerea dinţilor în afară şi -ridicarea şi coborârea ritmică a mandibulei -mişcări spre dreapta şi spre stânga ale mandibulei -mişcări înainte şi înapoi ale mandibulei -imitarea rumegatului animalelor  .imitarea tusei .umflarea şi retragerea simultană a obrajilor . .încreţirea.imitarea căscatului -mişcări de deglutiţie -mişcări de eliminare a flegmei -tropăitul calului -etc.întinderea buzelor .rotunjirea buzelor . Dezvoltarea mobilităţii fonoarticulatorii             . descreţirea feţei -imitarea râsului.3.

în ritm stacato şi prelungit. la mijloc şi la sfârşitul cuvântului) Repetarea unor silabe sau sunete în scopul diferenţierii consoanelor surde de cele sonore (de ex.) Analiza fonetică a cuvântului care conţine sunetul deficitar şi apoi sinteza lui    Pronunţarea şi diferenţierea cuvintelor paronime .4. pa-ba. etc. Antrenarea auzului fonematic (capacitatea de a identifica şi diferenţia sunetele limbii)  Imitarea sunetelor din natură (onomatopee) în şoaptă. după indicaţii  Analiza auditivă a sunetului (la început. ip-ib.

Educarea personalităţii dislalicului     redarea încrederii în propriile posibilităţi. crearea încrederii în logoped. Terapeutul trebuie să încurajeze discuţia deschisă despre tulburarea de limbaj şi să reducă “conspiraţia tăcerii” care adesea învăluie tulburarea de vorbire. crearea convingerii că dislalia este o tulburare pasageră care poate fi corectată. . crearea convingerii că dislalia nu presupune un deficit intelectual. Discuţia va crea o atmosferă de totală acceptare ce va influenţa estimarea proprie a copilului.5.

TERAPIA RECUPERATORIE SPECIFICĂ  IMPOSTAREA sunetului CONSOLIDAREA sunetului DIFERENŢIEREA sunetului AUTOMATIZAREA sunetului Ex sunetul “r”    .

logopedul va demonstra care este poziţia limbii. deschiderea gurii. turturica face: târrr…. obrajilor. intensitatea vocii.IMPOSTAREA SUNETULUI      Pregătirea impostării: onomatopee sună telefonul: ţârr…. actul respirator. este frig: brr….  Emiterea sunetului prin demonstraţie şi imitaţie În faţa oglinzii. buzelor. ursul face morr…. La nevoie este ajutat şi mecanic . Prin imitaţie se va cere şi copilului să realizeze articularea corectă a sunetului. ..

marginile limbii pe molari. dinţii uşor distanţaţi între ei. vârful lăţit în spatele alveolelor incisivilor superiori şi vibrarea ei în oglindă .IMPOSTAREA SUNETULUI Pentru Rbuzele deschise.

IMPOSTAREA SUNETULUI  Emiterea sunetului prin derivarea lor din alte sunete: .din l: la fel ca la z . printr-o suflare bruscă să arunce hârtia afară limba fiind în poziţie corectă de articulare.din e: poziţia pentru e şi se trece în r  Procedee de vibrare a limbii este ajutat cu o spatulă care să antreneze mişcări la dreapta şi la stânga limba scoasă între buze vibrează o dată cu acestea - - - pe vârful limbii se aşează confete sau bucăţele mici de hârtie.din t. copilul este pus să apese vârful limbii de cerul gurii apoi. până când hârtia vibrează - .din Z: se pronunţă prelungit zzz şi se dau impulsuri scurte în bărbie . d: se pronunţă repede td şi se trece în “trrr” . se suflă cu putere într-o foaie de hârtie ţinută vertical în faţa gurii.

Ex :rană. -structuri silabice consonantice: tra. ric. ar -logatomi: roc. rec. re. arde. . stru…   - - 2. medie şi finală. tro.CONSOLIDARE 1. er. Introducerea sunetului în cuvinte Cuvinte cu fonemul în forma iniţială. stri. ziar…. arp…. Introducerea sunetului în silabe -silabe directe şi inverse: ra.

Introducerea sunetului în cuvinte iniţial mijloc final .

ro-lo. ri-li. ără-ălă  Diferenţierea la nivelul cuvintelor (paronime) Ramă-lamă Rac-lac Var. or-ol. ere-ele. ru-lu. er-el. ăr-ăl Ara –ala. uru – ulu.al. re-le. oro-olo. ur-ul.val  . ir-il. ră-lă Ar. iri-ili.DIFERENŢIERE Diferenţierea sunetelor cu punct de articulare apropiat (r-l) Diferenţierea la nivelul silabelor Ra – la.

Diferenţierea la nivelul cuvintelor (paronime) RAMĂ LAC COLOANĂ LAMĂ RAC COROANĂ .

răţuşcă. Racul a ieşit la mal.      2. Ştie Rică cum să zică Râu. Dar de când băiatu-nvaţă Poezia despre raţă. rămurică. Luni la ora trei ne întâlnim cu Raluca. povestiri. ghicitori Am o floare mândra tare Cu parfum şi cu culoare.AUTOMATIZARE  1. Exersarea sunetului deficitar în propoziţii Lacrimile îi curgeau pe obraji. rămurică”. Exersarea sunetului deficitar corectat în scurte texte. . răţuşcă. Te înţepi când rupi un fir Că e fir de …… “Rică nu ştia să zică Râu.

respectând succesiunea momentelor principale înfăţişate prin ilustraţii. exersând în acelaşi timp memoria. gândirea. atenţia. care vor fi comentate pe rând şi apoi se va închega o povestire scurtă. lexical. .  La început e bine să se folosească povestirile ilustrate.AUTOMATIZARE  Se va urmări exercitarea vorbirii sub toate aspectele ( fonetic. gramatical ). pe tablouri.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful