DISLALIA

Logoped: HOSSU RUCSANDRA

DEFINIŢIE

Def: imposibilitatea emiterii corecte a unuia sau a mai multor sunete Manifestare: deformarea, omiterea, substituirea, înlocuirea şi inversarea sunetelor. Cele mai afectate sunete: R, S, Z, Ş, J, Ţ, Ce, Ge,

.La ce vârstă intervenim?  La vârsta antepreşcolară dislalia are o natură fiziologică ca urmare a nedezvoltării suficiente a aparatului fonoarticulator  După 4/5 ani e nevoie de intervenţie logopedică pentru a nu permite stabilizarea şi formarea unei deprinderi deficitare de pronunţie.

CAUZE        imitarea unor persoane cu o pronunţie deficitară nestimularea vorbirii sau a aparatului fonoarticulator încurajarea pronunţării peltice (pentru amuzament) implantarea defectuoasă a dinţilor anomalii ale aparatului bucal (buza de iepure. nedezvoltarea auzului fonematic deficienţe cerebrale . gura de lup) deficienţe ale auzului.

vălului palatin. buzelor. când sunt afectate mai multe sunete.dislalie simplă sau parţială.dislalie funcţională (în cazul atrofiei muşchilor limbii. când este afectat un sunet. tetism. dinţi. După numărul de sunete alterate: . limbă şi boltă palatină) . - dislalie generală sau complexă.majoritatea sunetelor sunt înlocuite prin sunetul „ t ” . al traseului greşit pe care-l ia curentul de aer expirat şi al insuficienţei în dezvoltarea atenţiei auditive) B.Tipologie A. anomalii de maxilare. După modul de afectare a aparatului verbo-motor: -dislalie organică (surzenie periferică.

dislalie polimorfă – se extinde pe două sau mai multe zone de articulare (zona labială. ce. j.Tipologie  C.p. b.b + prepalatală -ş.dislalie monomorfă.p. ge)   .După numărul de zone sau grupe de articulare afectate: . m) . gi. ci.numai o singură zonă de articulare este afectată (de exemplu toate sunetele din zona labială.

moghilalia – omisiunea de sunete. După forma de tulburare a pronunţiei: .perilalie – adaugă sunete . „tei” în loc de „trei”) .Tipologie  D.sunetul corect este înlocuit cu un altul (ex.inversează anumite sunete .metalalie. „iapte” în loc de „lapte”) . rotacism) . sâsâiala.paralalie.disfonemiesunetul este denaturat (ex. sunetul afectat lipseşte (ex.

Ţ. În funcţie de sunetele afectate. adăugăm prefixul „para”: pararotacism. Ş.  . parafitacism.  hapacism: afectarea sunetului H -lamdacism: afectarea sunetului L -mutacism: afectarea sunetului M -nitacism: afectarea sunetului N -pitacism: afectarea sunetului P -rotacism: afectarea sunetului R -tetacism: afectarea sunetului T -vetacism: afectarea sunetului V  Când în loc de denaturarea unui fonem apare înlocuirea acestuia (paralalia). Ce. Ci.Tipologie E. Z. dislalia se poate clasifica în: -capacism: afectarea sunetului C  betacism: afectarea sunetului B  -deltacism: afectarea sunetului D  -fitacism: afectarea sunetului F  -gamacism: afectarea sunetului G  -sigmatism: afectarea sunetelor S. J. etc.

trebuie selectate şi adaptate specificului fiecărei tulburări şi copil în parte.TERAPIA Metodele şi procedeele folosite în corectarea dislaliei.   TERAPIA GENERALĂ TERAPIA SPECIFICĂ .

gimnastica generală 2. Antrenarea auzului fonematic 5. Educarea respiraţiei nonverbale   3. Educarea personalităţii dislalicului   .Dezvoltarea mobilităţii corporale legate de limbajul verbal. Dezvoltarea mobilităţii fonoarticulatorii 4.TERAPIA GENERALĂ  1.

Dezvoltarea mobilităţii corporale legate de limbajul verbal.1.gimnastica mâinilor .gimnastica toracelui şi abdomenului .gimnastica generală      .aplaudatul. etc Scop: de a uşura desfăşurarea unor mişcări complexe ale diferitelor grupe de muşchi care iau parte la activitatea de respiraţie şi la funcţionarea aparatului fonoarticulator  . mersul ritmat.gimnastica capului şi a gâtului .gimnastica braţelor .

urmate de vocale .exerciţii de respiraţie în faţa oglinzii.exerciţii de respiraţie.exerciţii de respiraţie cu suport concret (folosind instrumente muzicale) .exerciţii pentru învăţarea inspiraţiei diferenţiale (alternarea respiraţiei pe cele două nări)  .exerciţii libere de respiraţie în mers .2. Educarea respiraţiei nonverbale    . prelungind treptat expiraţia    .exerciţii pentru expiraţie (exerciţii de suflat) -exerciţii pentru inspiraţie (mirosirea florilor) .

Dezvoltarea mobilităţii fonoarticulatorii             .imitarea căscatului -mişcări de deglutiţie -mişcări de eliminare a flegmei -tropăitul calului -etc.acoperirea unei buze cu cealaltă alternativ -vibrarea buzelor .întinderea buzelor . .3.umflarea alternativă a obrajilor .încreţirea.imitarea tusei . surâsului .umflarea şi retragerea simultană a obrajilor .mişcări rapide şi ritmice de scoatere şi retragere a limbii -mişcări spre dreapta şi spre stânga -imitarea plescăitului -ştergerea dinţilor în afară şi -ridicarea şi coborârea ritmică a mandibulei -mişcări spre dreapta şi spre stânga ale mandibulei -mişcări înainte şi înapoi ale mandibulei -imitarea rumegatului animalelor  .rotunjirea buzelor . descreţirea feţei -imitarea râsului.

în ritm stacato şi prelungit. pa-ba. Antrenarea auzului fonematic (capacitatea de a identifica şi diferenţia sunetele limbii)  Imitarea sunetelor din natură (onomatopee) în şoaptă. după indicaţii  Analiza auditivă a sunetului (la început. ip-ib.4.) Analiza fonetică a cuvântului care conţine sunetul deficitar şi apoi sinteza lui    Pronunţarea şi diferenţierea cuvintelor paronime . la mijloc şi la sfârşitul cuvântului) Repetarea unor silabe sau sunete în scopul diferenţierii consoanelor surde de cele sonore (de ex. etc.

Discuţia va crea o atmosferă de totală acceptare ce va influenţa estimarea proprie a copilului. Educarea personalităţii dislalicului     redarea încrederii în propriile posibilităţi. Terapeutul trebuie să încurajeze discuţia deschisă despre tulburarea de limbaj şi să reducă “conspiraţia tăcerii” care adesea învăluie tulburarea de vorbire. crearea încrederii în logoped. crearea convingerii că dislalia nu presupune un deficit intelectual. . crearea convingerii că dislalia este o tulburare pasageră care poate fi corectată.5.

TERAPIA RECUPERATORIE SPECIFICĂ  IMPOSTAREA sunetului CONSOLIDAREA sunetului DIFERENŢIEREA sunetului AUTOMATIZAREA sunetului Ex sunetul “r”    .

ursul face morr…. obrajilor. deschiderea gurii.  Emiterea sunetului prin demonstraţie şi imitaţie În faţa oglinzii. actul respirator. . turturica face: târrr….IMPOSTAREA SUNETULUI      Pregătirea impostării: onomatopee sună telefonul: ţârr…. logopedul va demonstra care este poziţia limbii.. Prin imitaţie se va cere şi copilului să realizeze articularea corectă a sunetului. este frig: brr…. intensitatea vocii. La nevoie este ajutat şi mecanic . buzelor.

vârful lăţit în spatele alveolelor incisivilor superiori şi vibrarea ei în oglindă . marginile limbii pe molari. dinţii uşor distanţaţi între ei.IMPOSTAREA SUNETULUI Pentru Rbuzele deschise.

din Z: se pronunţă prelungit zzz şi se dau impulsuri scurte în bărbie . d: se pronunţă repede td şi se trece în “trrr” .din t. copilul este pus să apese vârful limbii de cerul gurii apoi.din l: la fel ca la z .din e: poziţia pentru e şi se trece în r  Procedee de vibrare a limbii este ajutat cu o spatulă care să antreneze mişcări la dreapta şi la stânga limba scoasă între buze vibrează o dată cu acestea - - - pe vârful limbii se aşează confete sau bucăţele mici de hârtie. se suflă cu putere într-o foaie de hârtie ţinută vertical în faţa gurii. printr-o suflare bruscă să arunce hârtia afară limba fiind în poziţie corectă de articulare. până când hârtia vibrează - .IMPOSTAREA SUNETULUI  Emiterea sunetului prin derivarea lor din alte sunete: .

re. Introducerea sunetului în silabe -silabe directe şi inverse: ra. -structuri silabice consonantice: tra. rec. Ex :rană. arde. stri. medie şi finală. er. arp…. ric. Introducerea sunetului în cuvinte Cuvinte cu fonemul în forma iniţială. stru…   - - 2.CONSOLIDARE 1. ziar…. . ar -logatomi: roc. tro.

Introducerea sunetului în cuvinte iniţial mijloc final .

ere-ele. ro-lo. iri-ili. er-el. ăr-ăl Ara –ala.val  . re-le. uru – ulu.DIFERENŢIERE Diferenţierea sunetelor cu punct de articulare apropiat (r-l) Diferenţierea la nivelul silabelor Ra – la. ru-lu. or-ol. ir-il. ără-ălă  Diferenţierea la nivelul cuvintelor (paronime) Ramă-lamă Rac-lac Var.al. ră-lă Ar. ur-ul. oro-olo. ri-li.

Diferenţierea la nivelul cuvintelor (paronime) RAMĂ LAC COLOANĂ LAMĂ RAC COROANĂ .

Exersarea sunetului deficitar corectat în scurte texte. rămurică”. răţuşcă. Te înţepi când rupi un fir Că e fir de …… “Rică nu ştia să zică Râu. Ştie Rică cum să zică Râu. Dar de când băiatu-nvaţă Poezia despre raţă. rămurică. .      2. Racul a ieşit la mal. Exersarea sunetului deficitar în propoziţii Lacrimile îi curgeau pe obraji. povestiri. Luni la ora trei ne întâlnim cu Raluca.AUTOMATIZARE  1. ghicitori Am o floare mândra tare Cu parfum şi cu culoare. răţuşcă.

atenţia.  La început e bine să se folosească povestirile ilustrate. respectând succesiunea momentelor principale înfăţişate prin ilustraţii. care vor fi comentate pe rând şi apoi se va închega o povestire scurtă.AUTOMATIZARE  Se va urmări exercitarea vorbirii sub toate aspectele ( fonetic. pe tablouri. exersând în acelaşi timp memoria. lexical. gramatical ). gândirea. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful