DISLALIA

Logoped: HOSSU RUCSANDRA

DEFINIŢIE

Def: imposibilitatea emiterii corecte a unuia sau a mai multor sunete Manifestare: deformarea, omiterea, substituirea, înlocuirea şi inversarea sunetelor. Cele mai afectate sunete: R, S, Z, Ş, J, Ţ, Ce, Ge,

La ce vârstă intervenim?  La vârsta antepreşcolară dislalia are o natură fiziologică ca urmare a nedezvoltării suficiente a aparatului fonoarticulator  După 4/5 ani e nevoie de intervenţie logopedică pentru a nu permite stabilizarea şi formarea unei deprinderi deficitare de pronunţie. .

CAUZE        imitarea unor persoane cu o pronunţie deficitară nestimularea vorbirii sau a aparatului fonoarticulator încurajarea pronunţării peltice (pentru amuzament) implantarea defectuoasă a dinţilor anomalii ale aparatului bucal (buza de iepure. nedezvoltarea auzului fonematic deficienţe cerebrale . gura de lup) deficienţe ale auzului.

când sunt afectate mai multe sunete. dinţi. anomalii de maxilare. tetism.dislalie simplă sau parţială. limbă şi boltă palatină) .dislalie funcţională (în cazul atrofiei muşchilor limbii. - dislalie generală sau complexă. După modul de afectare a aparatului verbo-motor: -dislalie organică (surzenie periferică. buzelor.Tipologie A. al traseului greşit pe care-l ia curentul de aer expirat şi al insuficienţei în dezvoltarea atenţiei auditive) B. vălului palatin.majoritatea sunetelor sunt înlocuite prin sunetul „ t ” . când este afectat un sunet. După numărul de sunete alterate: .

Tipologie  C. m) .numai o singură zonă de articulare este afectată (de exemplu toate sunetele din zona labială.dislalie polimorfă – se extinde pe două sau mai multe zone de articulare (zona labială.p. ce.b + prepalatală -ş.După numărul de zone sau grupe de articulare afectate: .p. ci. b. j. ge)   .dislalie monomorfă. gi.

După forma de tulburare a pronunţiei: . rotacism) .sunetul corect este înlocuit cu un altul (ex.paralalie. „tei” în loc de „trei”) .perilalie – adaugă sunete .moghilalia – omisiunea de sunete.metalalie.disfonemiesunetul este denaturat (ex. „iapte” în loc de „lapte”) .Tipologie  D. sunetul afectat lipseşte (ex. sâsâiala.inversează anumite sunete .

dislalia se poate clasifica în: -capacism: afectarea sunetului C  betacism: afectarea sunetului B  -deltacism: afectarea sunetului D  -fitacism: afectarea sunetului F  -gamacism: afectarea sunetului G  -sigmatism: afectarea sunetelor S. adăugăm prefixul „para”: pararotacism. etc.  hapacism: afectarea sunetului H -lamdacism: afectarea sunetului L -mutacism: afectarea sunetului M -nitacism: afectarea sunetului N -pitacism: afectarea sunetului P -rotacism: afectarea sunetului R -tetacism: afectarea sunetului T -vetacism: afectarea sunetului V  Când în loc de denaturarea unui fonem apare înlocuirea acestuia (paralalia). Ci.  . J. Ce. Ş. În funcţie de sunetele afectate. Ţ. Z. parafitacism.Tipologie E.

TERAPIA Metodele şi procedeele folosite în corectarea dislaliei.   TERAPIA GENERALĂ TERAPIA SPECIFICĂ . trebuie selectate şi adaptate specificului fiecărei tulburări şi copil în parte.

Dezvoltarea mobilităţii fonoarticulatorii 4.TERAPIA GENERALĂ  1.Dezvoltarea mobilităţii corporale legate de limbajul verbal.gimnastica generală 2. Educarea personalităţii dislalicului   . Antrenarea auzului fonematic 5. Educarea respiraţiei nonverbale   3.

1.gimnastica capului şi a gâtului .aplaudatul.gimnastica mâinilor .gimnastica toracelui şi abdomenului .gimnastica generală      . Dezvoltarea mobilităţii corporale legate de limbajul verbal.gimnastica braţelor . etc Scop: de a uşura desfăşurarea unor mişcări complexe ale diferitelor grupe de muşchi care iau parte la activitatea de respiraţie şi la funcţionarea aparatului fonoarticulator  . mersul ritmat.

prelungind treptat expiraţia    .exerciţii pentru învăţarea inspiraţiei diferenţiale (alternarea respiraţiei pe cele două nări)  .2.exerciţii pentru expiraţie (exerciţii de suflat) -exerciţii pentru inspiraţie (mirosirea florilor) . urmate de vocale .exerciţii de respiraţie. Educarea respiraţiei nonverbale    .exerciţii de respiraţie în faţa oglinzii.exerciţii de respiraţie cu suport concret (folosind instrumente muzicale) .exerciţii libere de respiraţie în mers .

umflarea şi retragerea simultană a obrajilor .acoperirea unei buze cu cealaltă alternativ -vibrarea buzelor . descreţirea feţei -imitarea râsului.umflarea alternativă a obrajilor .rotunjirea buzelor .3. surâsului .întinderea buzelor .încreţirea. Dezvoltarea mobilităţii fonoarticulatorii             .imitarea tusei . .imitarea căscatului -mişcări de deglutiţie -mişcări de eliminare a flegmei -tropăitul calului -etc.mişcări rapide şi ritmice de scoatere şi retragere a limbii -mişcări spre dreapta şi spre stânga -imitarea plescăitului -ştergerea dinţilor în afară şi -ridicarea şi coborârea ritmică a mandibulei -mişcări spre dreapta şi spre stânga ale mandibulei -mişcări înainte şi înapoi ale mandibulei -imitarea rumegatului animalelor  .

ip-ib. etc. Antrenarea auzului fonematic (capacitatea de a identifica şi diferenţia sunetele limbii)  Imitarea sunetelor din natură (onomatopee) în şoaptă. după indicaţii  Analiza auditivă a sunetului (la început. la mijloc şi la sfârşitul cuvântului) Repetarea unor silabe sau sunete în scopul diferenţierii consoanelor surde de cele sonore (de ex. pa-ba.) Analiza fonetică a cuvântului care conţine sunetul deficitar şi apoi sinteza lui    Pronunţarea şi diferenţierea cuvintelor paronime .4. în ritm stacato şi prelungit.

5. crearea convingerii că dislalia nu presupune un deficit intelectual. Discuţia va crea o atmosferă de totală acceptare ce va influenţa estimarea proprie a copilului. crearea încrederii în logoped. Terapeutul trebuie să încurajeze discuţia deschisă despre tulburarea de limbaj şi să reducă “conspiraţia tăcerii” care adesea învăluie tulburarea de vorbire. . crearea convingerii că dislalia este o tulburare pasageră care poate fi corectată. Educarea personalităţii dislalicului     redarea încrederii în propriile posibilităţi.

TERAPIA RECUPERATORIE SPECIFICĂ  IMPOSTAREA sunetului CONSOLIDAREA sunetului DIFERENŢIEREA sunetului AUTOMATIZAREA sunetului Ex sunetul “r”    .

deschiderea gurii. La nevoie este ajutat şi mecanic . intensitatea vocii.IMPOSTAREA SUNETULUI      Pregătirea impostării: onomatopee sună telefonul: ţârr…. buzelor. ursul face morr…. . logopedul va demonstra care este poziţia limbii..  Emiterea sunetului prin demonstraţie şi imitaţie În faţa oglinzii. actul respirator. este frig: brr…. turturica face: târrr…. obrajilor. Prin imitaţie se va cere şi copilului să realizeze articularea corectă a sunetului.

dinţii uşor distanţaţi între ei. vârful lăţit în spatele alveolelor incisivilor superiori şi vibrarea ei în oglindă . marginile limbii pe molari.IMPOSTAREA SUNETULUI Pentru Rbuzele deschise.

din t. printr-o suflare bruscă să arunce hârtia afară limba fiind în poziţie corectă de articulare. până când hârtia vibrează - . d: se pronunţă repede td şi se trece în “trrr” . copilul este pus să apese vârful limbii de cerul gurii apoi. se suflă cu putere într-o foaie de hârtie ţinută vertical în faţa gurii.din l: la fel ca la z .din Z: se pronunţă prelungit zzz şi se dau impulsuri scurte în bărbie .IMPOSTAREA SUNETULUI  Emiterea sunetului prin derivarea lor din alte sunete: .din e: poziţia pentru e şi se trece în r  Procedee de vibrare a limbii este ajutat cu o spatulă care să antreneze mişcări la dreapta şi la stânga limba scoasă între buze vibrează o dată cu acestea - - - pe vârful limbii se aşează confete sau bucăţele mici de hârtie.

Ex :rană.CONSOLIDARE 1. ar -logatomi: roc. ziar…. medie şi finală. arde. -structuri silabice consonantice: tra. re. stru…   - - 2. er. tro. Introducerea sunetului în cuvinte Cuvinte cu fonemul în forma iniţială. . stri. rec. arp…. Introducerea sunetului în silabe -silabe directe şi inverse: ra. ric.

Introducerea sunetului în cuvinte iniţial mijloc final .

ără-ălă  Diferenţierea la nivelul cuvintelor (paronime) Ramă-lamă Rac-lac Var. ro-lo. ir-il. ri-li. oro-olo. ur-ul. er-el. or-ol. iri-ili. ru-lu.DIFERENŢIERE Diferenţierea sunetelor cu punct de articulare apropiat (r-l) Diferenţierea la nivelul silabelor Ra – la. re-le. ră-lă Ar. ere-ele.val  . ăr-ăl Ara –ala. uru – ulu.al.

Diferenţierea la nivelul cuvintelor (paronime) RAMĂ LAC COLOANĂ LAMĂ RAC COROANĂ .

răţuşcă. Luni la ora trei ne întâlnim cu Raluca. .AUTOMATIZARE  1. răţuşcă. Exersarea sunetului deficitar în propoziţii Lacrimile îi curgeau pe obraji. Ştie Rică cum să zică Râu. ghicitori Am o floare mândra tare Cu parfum şi cu culoare. povestiri. rămurică”.      2. Dar de când băiatu-nvaţă Poezia despre raţă. Racul a ieşit la mal. Exersarea sunetului deficitar corectat în scurte texte. Te înţepi când rupi un fir Că e fir de …… “Rică nu ştia să zică Râu. rămurică.

gândirea. exersând în acelaşi timp memoria. care vor fi comentate pe rând şi apoi se va închega o povestire scurtă. pe tablouri. respectând succesiunea momentelor principale înfăţişate prin ilustraţii. lexical. .  La început e bine să se folosească povestirile ilustrate. gramatical ).AUTOMATIZARE  Se va urmări exercitarea vorbirii sub toate aspectele ( fonetic. atenţia.