DISLALIA

Logoped: HOSSU RUCSANDRA

DEFINIŢIE

Def: imposibilitatea emiterii corecte a unuia sau a mai multor sunete Manifestare: deformarea, omiterea, substituirea, înlocuirea şi inversarea sunetelor. Cele mai afectate sunete: R, S, Z, Ş, J, Ţ, Ce, Ge,

La ce vârstă intervenim?  La vârsta antepreşcolară dislalia are o natură fiziologică ca urmare a nedezvoltării suficiente a aparatului fonoarticulator  După 4/5 ani e nevoie de intervenţie logopedică pentru a nu permite stabilizarea şi formarea unei deprinderi deficitare de pronunţie. .

CAUZE        imitarea unor persoane cu o pronunţie deficitară nestimularea vorbirii sau a aparatului fonoarticulator încurajarea pronunţării peltice (pentru amuzament) implantarea defectuoasă a dinţilor anomalii ale aparatului bucal (buza de iepure. nedezvoltarea auzului fonematic deficienţe cerebrale . gura de lup) deficienţe ale auzului.

dislalie funcţională (în cazul atrofiei muşchilor limbii. dinţi.Tipologie A.majoritatea sunetelor sunt înlocuite prin sunetul „ t ” . limbă şi boltă palatină) . al traseului greşit pe care-l ia curentul de aer expirat şi al insuficienţei în dezvoltarea atenţiei auditive) B. - dislalie generală sau complexă. vălului palatin. După modul de afectare a aparatului verbo-motor: -dislalie organică (surzenie periferică. buzelor. tetism. când sunt afectate mai multe sunete. După numărul de sunete alterate: . anomalii de maxilare. când este afectat un sunet.dislalie simplă sau parţială.

j.numai o singură zonă de articulare este afectată (de exemplu toate sunetele din zona labială.După numărul de zone sau grupe de articulare afectate: .Tipologie  C. ce.dislalie polimorfă – se extinde pe două sau mai multe zone de articulare (zona labială.dislalie monomorfă. ge)   . b. ci.b + prepalatală -ş. m) .p. gi.p.

disfonemiesunetul este denaturat (ex. sâsâiala. sunetul afectat lipseşte (ex.perilalie – adaugă sunete . După forma de tulburare a pronunţiei: . rotacism) .paralalie. „iapte” în loc de „lapte”) .Tipologie  D.metalalie.inversează anumite sunete .moghilalia – omisiunea de sunete.sunetul corect este înlocuit cu un altul (ex. „tei” în loc de „trei”) .

Ţ. Ci.  .Tipologie E. etc. Z.  hapacism: afectarea sunetului H -lamdacism: afectarea sunetului L -mutacism: afectarea sunetului M -nitacism: afectarea sunetului N -pitacism: afectarea sunetului P -rotacism: afectarea sunetului R -tetacism: afectarea sunetului T -vetacism: afectarea sunetului V  Când în loc de denaturarea unui fonem apare înlocuirea acestuia (paralalia). Ce. În funcţie de sunetele afectate. adăugăm prefixul „para”: pararotacism. J. parafitacism. Ş. dislalia se poate clasifica în: -capacism: afectarea sunetului C  betacism: afectarea sunetului B  -deltacism: afectarea sunetului D  -fitacism: afectarea sunetului F  -gamacism: afectarea sunetului G  -sigmatism: afectarea sunetelor S.

  TERAPIA GENERALĂ TERAPIA SPECIFICĂ .TERAPIA Metodele şi procedeele folosite în corectarea dislaliei. trebuie selectate şi adaptate specificului fiecărei tulburări şi copil în parte.

Dezvoltarea mobilităţii fonoarticulatorii 4.Dezvoltarea mobilităţii corporale legate de limbajul verbal. Educarea respiraţiei nonverbale   3.TERAPIA GENERALĂ  1. Educarea personalităţii dislalicului   . Antrenarea auzului fonematic 5.gimnastica generală 2.

aplaudatul.gimnastica toracelui şi abdomenului .gimnastica braţelor . mersul ritmat.gimnastica mâinilor .gimnastica capului şi a gâtului . etc Scop: de a uşura desfăşurarea unor mişcări complexe ale diferitelor grupe de muşchi care iau parte la activitatea de respiraţie şi la funcţionarea aparatului fonoarticulator  .gimnastica generală      .1. Dezvoltarea mobilităţii corporale legate de limbajul verbal.

urmate de vocale .exerciţii pentru expiraţie (exerciţii de suflat) -exerciţii pentru inspiraţie (mirosirea florilor) . prelungind treptat expiraţia    .2.exerciţii de respiraţie în faţa oglinzii. Educarea respiraţiei nonverbale    .exerciţii de respiraţie.exerciţii pentru învăţarea inspiraţiei diferenţiale (alternarea respiraţiei pe cele două nări)  .exerciţii de respiraţie cu suport concret (folosind instrumente muzicale) .exerciţii libere de respiraţie în mers .

acoperirea unei buze cu cealaltă alternativ -vibrarea buzelor . Dezvoltarea mobilităţii fonoarticulatorii             .3.umflarea şi retragerea simultană a obrajilor .umflarea alternativă a obrajilor .mişcări rapide şi ritmice de scoatere şi retragere a limbii -mişcări spre dreapta şi spre stânga -imitarea plescăitului -ştergerea dinţilor în afară şi -ridicarea şi coborârea ritmică a mandibulei -mişcări spre dreapta şi spre stânga ale mandibulei -mişcări înainte şi înapoi ale mandibulei -imitarea rumegatului animalelor  . descreţirea feţei -imitarea râsului.imitarea căscatului -mişcări de deglutiţie -mişcări de eliminare a flegmei -tropăitul calului -etc. surâsului .imitarea tusei .întinderea buzelor .încreţirea. .rotunjirea buzelor .

etc. ip-ib. la mijloc şi la sfârşitul cuvântului) Repetarea unor silabe sau sunete în scopul diferenţierii consoanelor surde de cele sonore (de ex.) Analiza fonetică a cuvântului care conţine sunetul deficitar şi apoi sinteza lui    Pronunţarea şi diferenţierea cuvintelor paronime . după indicaţii  Analiza auditivă a sunetului (la început. pa-ba. în ritm stacato şi prelungit. Antrenarea auzului fonematic (capacitatea de a identifica şi diferenţia sunetele limbii)  Imitarea sunetelor din natură (onomatopee) în şoaptă.4.

Educarea personalităţii dislalicului     redarea încrederii în propriile posibilităţi. Discuţia va crea o atmosferă de totală acceptare ce va influenţa estimarea proprie a copilului. .5. Terapeutul trebuie să încurajeze discuţia deschisă despre tulburarea de limbaj şi să reducă “conspiraţia tăcerii” care adesea învăluie tulburarea de vorbire. crearea încrederii în logoped. crearea convingerii că dislalia nu presupune un deficit intelectual. crearea convingerii că dislalia este o tulburare pasageră care poate fi corectată.

TERAPIA RECUPERATORIE SPECIFICĂ  IMPOSTAREA sunetului CONSOLIDAREA sunetului DIFERENŢIEREA sunetului AUTOMATIZAREA sunetului Ex sunetul “r”    .

deschiderea gurii. obrajilor. turturica face: târrr…. logopedul va demonstra care este poziţia limbii..IMPOSTAREA SUNETULUI      Pregătirea impostării: onomatopee sună telefonul: ţârr….  Emiterea sunetului prin demonstraţie şi imitaţie În faţa oglinzii. actul respirator. este frig: brr…. . La nevoie este ajutat şi mecanic . Prin imitaţie se va cere şi copilului să realizeze articularea corectă a sunetului. buzelor. intensitatea vocii. ursul face morr….

dinţii uşor distanţaţi între ei. marginile limbii pe molari. vârful lăţit în spatele alveolelor incisivilor superiori şi vibrarea ei în oglindă .IMPOSTAREA SUNETULUI Pentru Rbuzele deschise.

din Z: se pronunţă prelungit zzz şi se dau impulsuri scurte în bărbie . se suflă cu putere într-o foaie de hârtie ţinută vertical în faţa gurii.IMPOSTAREA SUNETULUI  Emiterea sunetului prin derivarea lor din alte sunete: . printr-o suflare bruscă să arunce hârtia afară limba fiind în poziţie corectă de articulare.din t.din e: poziţia pentru e şi se trece în r  Procedee de vibrare a limbii este ajutat cu o spatulă care să antreneze mişcări la dreapta şi la stânga limba scoasă între buze vibrează o dată cu acestea - - - pe vârful limbii se aşează confete sau bucăţele mici de hârtie.din l: la fel ca la z . până când hârtia vibrează - . copilul este pus să apese vârful limbii de cerul gurii apoi. d: se pronunţă repede td şi se trece în “trrr” .

medie şi finală. arp…. Introducerea sunetului în cuvinte Cuvinte cu fonemul în forma iniţială. Ex :rană. stru…   - - 2. stri.CONSOLIDARE 1. ar -logatomi: roc. tro. . er. re. Introducerea sunetului în silabe -silabe directe şi inverse: ra. ziar…. rec. arde. ric. -structuri silabice consonantice: tra.

Introducerea sunetului în cuvinte iniţial mijloc final .

er-el.DIFERENŢIERE Diferenţierea sunetelor cu punct de articulare apropiat (r-l) Diferenţierea la nivelul silabelor Ra – la. ro-lo. ră-lă Ar. ără-ălă  Diferenţierea la nivelul cuvintelor (paronime) Ramă-lamă Rac-lac Var. or-ol. ăr-ăl Ara –ala. re-le. ur-ul. iri-ili.val  . oro-olo. ir-il.al. ru-lu. ri-li. uru – ulu. ere-ele.

Diferenţierea la nivelul cuvintelor (paronime) RAMĂ LAC COLOANĂ LAMĂ RAC COROANĂ .

Dar de când băiatu-nvaţă Poezia despre raţă. ghicitori Am o floare mândra tare Cu parfum şi cu culoare. Ştie Rică cum să zică Râu. răţuşcă. Exersarea sunetului deficitar corectat în scurte texte.AUTOMATIZARE  1. rămurică”. . răţuşcă. Luni la ora trei ne întâlnim cu Raluca.      2. Exersarea sunetului deficitar în propoziţii Lacrimile îi curgeau pe obraji. povestiri. Racul a ieşit la mal. rămurică. Te înţepi când rupi un fir Că e fir de …… “Rică nu ştia să zică Râu.

. gândirea. respectând succesiunea momentelor principale înfăţişate prin ilustraţii.AUTOMATIZARE  Se va urmări exercitarea vorbirii sub toate aspectele ( fonetic. pe tablouri. exersând în acelaşi timp memoria. gramatical ). care vor fi comentate pe rând şi apoi se va închega o povestire scurtă. lexical. atenţia.  La început e bine să se folosească povestirile ilustrate.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful