DISLALIA

Logoped: HOSSU RUCSANDRA

DEFINIŢIE

Def: imposibilitatea emiterii corecte a unuia sau a mai multor sunete Manifestare: deformarea, omiterea, substituirea, înlocuirea şi inversarea sunetelor. Cele mai afectate sunete: R, S, Z, Ş, J, Ţ, Ce, Ge,

.La ce vârstă intervenim?  La vârsta antepreşcolară dislalia are o natură fiziologică ca urmare a nedezvoltării suficiente a aparatului fonoarticulator  După 4/5 ani e nevoie de intervenţie logopedică pentru a nu permite stabilizarea şi formarea unei deprinderi deficitare de pronunţie.

CAUZE        imitarea unor persoane cu o pronunţie deficitară nestimularea vorbirii sau a aparatului fonoarticulator încurajarea pronunţării peltice (pentru amuzament) implantarea defectuoasă a dinţilor anomalii ale aparatului bucal (buza de iepure. nedezvoltarea auzului fonematic deficienţe cerebrale . gura de lup) deficienţe ale auzului.

Tipologie A. buzelor. vălului palatin. După modul de afectare a aparatului verbo-motor: -dislalie organică (surzenie periferică. anomalii de maxilare. După numărul de sunete alterate: . dinţi. al traseului greşit pe care-l ia curentul de aer expirat şi al insuficienţei în dezvoltarea atenţiei auditive) B.dislalie simplă sau parţială.majoritatea sunetelor sunt înlocuite prin sunetul „ t ” . când sunt afectate mai multe sunete. tetism. limbă şi boltă palatină) .dislalie funcţională (în cazul atrofiei muşchilor limbii. când este afectat un sunet. - dislalie generală sau complexă.

ge)   .p. m) .Tipologie  C. ci. j. b.b + prepalatală -ş.dislalie polimorfă – se extinde pe două sau mai multe zone de articulare (zona labială. gi.numai o singură zonă de articulare este afectată (de exemplu toate sunetele din zona labială.p. ce.După numărul de zone sau grupe de articulare afectate: .dislalie monomorfă.

„tei” în loc de „trei”) .metalalie.Tipologie  D.sunetul corect este înlocuit cu un altul (ex.disfonemiesunetul este denaturat (ex.paralalie.perilalie – adaugă sunete . sunetul afectat lipseşte (ex. sâsâiala. După forma de tulburare a pronunţiei: .inversează anumite sunete .moghilalia – omisiunea de sunete. „iapte” în loc de „lapte”) . rotacism) .

Z. parafitacism. J. adăugăm prefixul „para”: pararotacism. În funcţie de sunetele afectate. Ci. Ţ.Tipologie E.  hapacism: afectarea sunetului H -lamdacism: afectarea sunetului L -mutacism: afectarea sunetului M -nitacism: afectarea sunetului N -pitacism: afectarea sunetului P -rotacism: afectarea sunetului R -tetacism: afectarea sunetului T -vetacism: afectarea sunetului V  Când în loc de denaturarea unui fonem apare înlocuirea acestuia (paralalia). Ce.  . dislalia se poate clasifica în: -capacism: afectarea sunetului C  betacism: afectarea sunetului B  -deltacism: afectarea sunetului D  -fitacism: afectarea sunetului F  -gamacism: afectarea sunetului G  -sigmatism: afectarea sunetelor S. Ş. etc.

trebuie selectate şi adaptate specificului fiecărei tulburări şi copil în parte.TERAPIA Metodele şi procedeele folosite în corectarea dislaliei.   TERAPIA GENERALĂ TERAPIA SPECIFICĂ .

Antrenarea auzului fonematic 5.gimnastica generală 2. Educarea respiraţiei nonverbale   3.Dezvoltarea mobilităţii corporale legate de limbajul verbal. Dezvoltarea mobilităţii fonoarticulatorii 4. Educarea personalităţii dislalicului   .TERAPIA GENERALĂ  1.

gimnastica mâinilor .1. Dezvoltarea mobilităţii corporale legate de limbajul verbal.gimnastica braţelor .gimnastica capului şi a gâtului .aplaudatul. mersul ritmat.gimnastica generală      . etc Scop: de a uşura desfăşurarea unor mişcări complexe ale diferitelor grupe de muşchi care iau parte la activitatea de respiraţie şi la funcţionarea aparatului fonoarticulator  .gimnastica toracelui şi abdomenului .

2. urmate de vocale .exerciţii libere de respiraţie în mers . prelungind treptat expiraţia    .exerciţii de respiraţie.exerciţii pentru învăţarea inspiraţiei diferenţiale (alternarea respiraţiei pe cele două nări)  .exerciţii de respiraţie cu suport concret (folosind instrumente muzicale) . Educarea respiraţiei nonverbale    .exerciţii de respiraţie în faţa oglinzii.exerciţii pentru expiraţie (exerciţii de suflat) -exerciţii pentru inspiraţie (mirosirea florilor) .

umflarea alternativă a obrajilor .umflarea şi retragerea simultană a obrajilor .acoperirea unei buze cu cealaltă alternativ -vibrarea buzelor .încreţirea.mişcări rapide şi ritmice de scoatere şi retragere a limbii -mişcări spre dreapta şi spre stânga -imitarea plescăitului -ştergerea dinţilor în afară şi -ridicarea şi coborârea ritmică a mandibulei -mişcări spre dreapta şi spre stânga ale mandibulei -mişcări înainte şi înapoi ale mandibulei -imitarea rumegatului animalelor  .imitarea căscatului -mişcări de deglutiţie -mişcări de eliminare a flegmei -tropăitul calului -etc. surâsului . . Dezvoltarea mobilităţii fonoarticulatorii             . descreţirea feţei -imitarea râsului.imitarea tusei .3.întinderea buzelor .rotunjirea buzelor .

după indicaţii  Analiza auditivă a sunetului (la început. etc. ip-ib.4. în ritm stacato şi prelungit. pa-ba. Antrenarea auzului fonematic (capacitatea de a identifica şi diferenţia sunetele limbii)  Imitarea sunetelor din natură (onomatopee) în şoaptă. la mijloc şi la sfârşitul cuvântului) Repetarea unor silabe sau sunete în scopul diferenţierii consoanelor surde de cele sonore (de ex.) Analiza fonetică a cuvântului care conţine sunetul deficitar şi apoi sinteza lui    Pronunţarea şi diferenţierea cuvintelor paronime .

crearea convingerii că dislalia este o tulburare pasageră care poate fi corectată. . Educarea personalităţii dislalicului     redarea încrederii în propriile posibilităţi. crearea convingerii că dislalia nu presupune un deficit intelectual. Terapeutul trebuie să încurajeze discuţia deschisă despre tulburarea de limbaj şi să reducă “conspiraţia tăcerii” care adesea învăluie tulburarea de vorbire. crearea încrederii în logoped.5. Discuţia va crea o atmosferă de totală acceptare ce va influenţa estimarea proprie a copilului.

TERAPIA RECUPERATORIE SPECIFICĂ  IMPOSTAREA sunetului CONSOLIDAREA sunetului DIFERENŢIEREA sunetului AUTOMATIZAREA sunetului Ex sunetul “r”    .

turturica face: târrr…. actul respirator. este frig: brr…. La nevoie este ajutat şi mecanic . .IMPOSTAREA SUNETULUI      Pregătirea impostării: onomatopee sună telefonul: ţârr…. ursul face morr…. logopedul va demonstra care este poziţia limbii.. obrajilor.  Emiterea sunetului prin demonstraţie şi imitaţie În faţa oglinzii. Prin imitaţie se va cere şi copilului să realizeze articularea corectă a sunetului. intensitatea vocii. deschiderea gurii. buzelor.

vârful lăţit în spatele alveolelor incisivilor superiori şi vibrarea ei în oglindă .IMPOSTAREA SUNETULUI Pentru Rbuzele deschise. dinţii uşor distanţaţi între ei. marginile limbii pe molari.

până când hârtia vibrează - . copilul este pus să apese vârful limbii de cerul gurii apoi.IMPOSTAREA SUNETULUI  Emiterea sunetului prin derivarea lor din alte sunete: . printr-o suflare bruscă să arunce hârtia afară limba fiind în poziţie corectă de articulare.din l: la fel ca la z . se suflă cu putere într-o foaie de hârtie ţinută vertical în faţa gurii.din e: poziţia pentru e şi se trece în r  Procedee de vibrare a limbii este ajutat cu o spatulă care să antreneze mişcări la dreapta şi la stânga limba scoasă între buze vibrează o dată cu acestea - - - pe vârful limbii se aşează confete sau bucăţele mici de hârtie.din t.din Z: se pronunţă prelungit zzz şi se dau impulsuri scurte în bărbie . d: se pronunţă repede td şi se trece în “trrr” .

stru…   - - 2. er. tro. Introducerea sunetului în cuvinte Cuvinte cu fonemul în forma iniţială. .CONSOLIDARE 1. stri. arp…. re. medie şi finală. -structuri silabice consonantice: tra. ar -logatomi: roc. Ex :rană. Introducerea sunetului în silabe -silabe directe şi inverse: ra. rec. ziar…. ric. arde.

Introducerea sunetului în cuvinte iniţial mijloc final .

er-el. re-le.val  . ără-ălă  Diferenţierea la nivelul cuvintelor (paronime) Ramă-lamă Rac-lac Var. ri-li. oro-olo. ere-ele. uru – ulu. ir-il. ro-lo.DIFERENŢIERE Diferenţierea sunetelor cu punct de articulare apropiat (r-l) Diferenţierea la nivelul silabelor Ra – la. ăr-ăl Ara –ala. ru-lu. ră-lă Ar. iri-ili.al. ur-ul. or-ol.

Diferenţierea la nivelul cuvintelor (paronime) RAMĂ LAC COLOANĂ LAMĂ RAC COROANĂ .

     2. Exersarea sunetului deficitar corectat în scurte texte. Dar de când băiatu-nvaţă Poezia despre raţă. răţuşcă. ghicitori Am o floare mândra tare Cu parfum şi cu culoare. Exersarea sunetului deficitar în propoziţii Lacrimile îi curgeau pe obraji. Ştie Rică cum să zică Râu. rămurică”. . răţuşcă. povestiri. Racul a ieşit la mal. Luni la ora trei ne întâlnim cu Raluca. rămurică. Te înţepi când rupi un fir Că e fir de …… “Rică nu ştia să zică Râu.AUTOMATIZARE  1.

pe tablouri. exersând în acelaşi timp memoria.AUTOMATIZARE  Se va urmări exercitarea vorbirii sub toate aspectele ( fonetic. gândirea. respectând succesiunea momentelor principale înfăţişate prin ilustraţii. care vor fi comentate pe rând şi apoi se va închega o povestire scurtă. . gramatical ). lexical.  La început e bine să se folosească povestirile ilustrate. atenţia.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful