2011

AUSTRALIA

Proiect Turism Internaional Culea Sorin Constantin gr. 968 REI ID 1/1/2011

Cuprins 1.Studiu de impact: 1.1 Prezentarea general a Australiei 1.2 Determinarea importanei turismului n Australia, precum i a impactului acestuia asupra economiei 1.2.1 Calculul i interpretarea evoluiei unor indicatori: 1.2.2 Calculul i interpretarea evoluiei unor indicatori:calcularea i interpretarea principalilor indicatori ai circulaiei turistice: nr sosiri, plecri, nr. nnoptri, nr. zile turiti n uniti hoteliere, nr. pasageri n mijloacele de transport etc. 1.2.3 Calcului indicatorilor potenialului turistic (intensitatea turistic, densitatea turistic, indicele concentrrii geografice) i ai specializrii (aportul turismului la formarea PIB i la ocuparea forei de munc, locul n ierarhia ramurilor de export/import, gradul de acoperire a importurilor de bunuri i servicii prin ncasrile din turism etc) pe o perioad de cel puin 3 ani:. 1.3 Analiza i interpretarea contului satelit al turismului 2. A doua parte - analiza pieei turistice 2.1Analiza ofertei 2.1.2 Principalele destinaii turistice: resursele turistice naturale i antropice, baza material a turismului, fora de munc 2.1.3 Principalele atracii 2.1.4 Metoda TECDEV 2.1.5 Preuri 2.1.6 Infrastructura - serviciile de transport 2.1.7 Mediu 2.1.8 Calcului i interpretarea unor indicatori ai ofertei 2.2 Analiza cererii: 2.2.1 Determinanii cererii motivaii 2.2.2 Proveniena 2.2.3 Structura 2.2.4 Evoluie 2.2.5 Calculul i interpretarea unor indicatori ai cererii 2.3 Organizarea cltoriilor 2.3.1 sistemul distribuiei turistice 2.3.2 categorii de intermediari 2.3.3 impactul tehnologiei 3. A treia parte - politica turistic, analiza SWOT i propuneri 3.1 Implicarea statului n turism organizare, reglementare i politic turistic 3.2 Analiza SWOT a rii ca destinaie turistic 3.3 Propuneri de cretere a potenialului turistic

1.Studiu de impact: 1.1 Prezentarea general a Australiei Australia este singura ar ce ocup un ntreg continent fiind cea mai vast din Oceania. Ca suprafa n clasamentul mondial Australia ocup locul ase. Australia cuprinde mai multe insule dintre care cea mai mare este insula stat Tasmania. Nume oficial: Uniunea Australiana Situare: in emisfera sudica ocupand continentul omonim si mai multe insule din apropiere Vecini: La nord: Indonezia, Timorul de Est i Papua Noua Guinee La sud: Antarctica La nord-est: Insulele din Pacific La sud-est: Noua Zeeland Suprafata: 7.682.300 km2 fiind mai mare decat Romania (237,502 kmp) de 32 de ori si cu putin mai mica decat USA. Populatie: 22,594,802 locuitori. Este cea mai putin populata tara din lume. Capitala: Canberra Diviziuni administrative: 6 state New South Wales, Queensland, South Australia, Tasmania,Victoria, Western Australia si 2 teritorii Australia Capital Territory si Northern Territory Etnii: australieni Limbi: engleza oficiala Religii: catolicii 26 %, crestini 21%, budisti 2 % , islamisti 2% , si 1 % alte religii Moneda: 1 australian dollar =100 cents PIB/ loc: 39,699 $ Sarbatoare nationala: 26 ianuarie Ziua Australiei Ora: GMT+10 ore Clima: Sudul au o clima temperata in timp ce nordul tarii este in regim tropical. Vegetatia: este foarte variat ca tipuri i specii, de la pduri cu arbori nali (Eucalyptul gigantaea) sau pduri tropicale (n partea nord-estic) i mangrove, la savane (cu eucalipi), scrub (tufiuri de acacii i eucalipi pitici), pn la vegetaia deertic din partea central a statului (Spinifex). Fauna: se deosebete de celelalte continente prin vechimea ei i prin formele sale endemice. Aproape jumtate dintre cele aproximativ 230 specii de mamifere sunt marsupiale (cangurii, koala), ordin care mpreun cu monotremele (echidna, ornitorincul) alctuiesc formele cele mai simple ale mamiferelor. Numeroase sunt i psrile (emu, casuar, pasrea lir) i reptilele (crocodili, erpi veninoi, broate estoase). Natura Reprezinta cea mai joasa si plata intindere de uscat continental, cel mai secetos, contine mai mult desert decat orice alt continent; circa doua treimi, intinderea fiind arida sau semiarida. Continentului ii lipsesc in mod evident formele de relief, nu exista raruri mari, iar muntii sunt josi rezultand faptul ca relieful este predominant de campie si podis. Cel mai inalt varf australian, Varful Kascinskachin din Alpii Australiei de la granita dintre South Wales si Victoria are o inaltime de numai 2228 m, mai putin decat jumatate din inaltimea Mont Blanculului. Continentul este impartit in trei regiuni principale: Cordiliera Australiana in est, paralela cu tarmul Pacificului pe 3000 de km lungime, Depresiunile Centrale care reprezinta campii joase, delauri si masive si Marele Podis Vestic, cu aspect de platou neted, putin inalt, care curpinde trei

deserturi: Marele Desert de Nisip, Desertul Gibson si Marele Desert Victoria. Scutul este un podis care se suprapune in mare parte cu statul Australiei de Vest format in principal de aflorimetre de roci precambriene, cele mai remarcabile fiind in Peninsula Arnhem si Podisul Kimberly. Hidrografia Acest stat continent are cea mai saraca retea hidrografica. Exista un singur sistem fluvial in est: Murray, cu afluentul sau, Darling. Principalul lac este Eyre, avand dimensiuni variabile. Vegetatia Fiind saraca in precipitatii, cea mai mare parte a tarii este acoperita cu scrub. In nord-est cresc paduri tropicale, in sud-est apar eucalptii, acacii, ferigi aborescente si vegetatie de savana. Fauna este foarte originala, cu specii care nu se mai intalnesc in alte regiuni ale lumii: marsupiale: cangurul, lupul marsupial, ursuletul koala etc... mamiferele care se inmultesc prin oua, dar isi hranesc puii cu lapte: echidna, ornitorincul. Exista mai multe specii de pasari: emu, casuarul, lira . Vegetatia este dominata de plante perene cu frunze tari, cu frunze bine adaptate pentru supravietuirea in regiuni aride, de eucalipt si 800 de specii de salcam. Zonele de vegetatie ale Australiei corespund in mare parte cu zonele de clima. Padurile tropicale de pe coasta nordica si nord-vestica contin palmieri, pini, ferigi de copac si mangrove in mlastinile de coasta. Aproximativ 9% din suprafata Australiei este acoperita cu paduri subtropicale si temperate, mai dese pe coasta de est, constand din palmieri, ferigi de copac si eucalipt. Versantii vestici ai Muntilor Marii Cumpene de Ape contin paduri subtropicale sau temperate de eucalipt si arbusti, acoperind 9% din uscat. Campia , spre sud de Tropicul Capricornului si padurea de savana, spre nord , constituie 26% din continent. In regiunile cele mai aride sunt raspandite plante mici precum sfecla si arbustii cu fructe. Regiunile cele mai secetoase ale Australiei contin planta mulga, un salcam cu o mare importanta furajera. In sud-vest cresc arbori valorosi cu lemn de esenta tare, precum jarra si kauri. Depresiunea Australiana de Vest consta din roci dure, foarte vechi si ocupa aproape intregul stat al Australiei de Vest si partile invecinate ale Teritoriului de Nord si Australiei de Sud. Inaltate deasupra nivelului acstei depresiuni, exista mai multe lanturi muntoase, cum sunt Kimberley si Hamersley, precum si aflorimente izolate de roci, cum este Muntele Ayers. Populatia Populatia totala este de 22,594,802 locuitori, ocupand locul 53 la nivel mondial. Are un spor natural redus, continentul a cunoscut o crestere insemnata a populatiei dupa 1960, care aproape s-a dublat in numai 3 decenii si ceva. Aceasta crestere s-a datorat indeosebi sporului migratoriu. Australia are o populatie foarte omogena: peste 95% sunt albi. Peste patru cincimi din populatie sunt concentrate pe mediul urban. Densitatea populatiei: 2 loc/km. Aproximativ 95% din numarul de locuitori sunt caucazieni. Circa 20% din australieni s-au nascut in afara tarii. Aborigenii reprezinta cca. 1.5% din populatie, desi acestia au fost primii locuitori ai Australiei, cu 40.000 ani in urma. Economia Economia foarte dezvoltata a Australiei se bazeaza pe aportul finantelor, industriei si al serviciilor. Australia este unul dintre principalii producatori de lana, grau, carne, produse lactate, zahar si fructe ai lumii. Bogatia sa minerala este mare. Industria prelucratoare este concentrata in jurul oraselor mari. Principalele produse sunt: autovehiculele, avioanele, instalatiile electrice, produsele chimice si textile. Parteneri de comert: Japonia, S.U.A., Coreea de Sud, Noua Zeelanda, Singapore, Marea Britanie si Hong Kong. Balanta comerciala ca si cea de plati se mentine negativa, fapt ce determina masuri fincaciare restrictive. Totusi turismul reprezinta o alta ramura care sporeste economia contribuind cu 4,7% la produsul intern brut al tarii, 11,2% din castigurile fiind reprezentate de exporturi. Tara este foarte bogata in resurse naturale ca petrol, gaze, carbune, aur, cupru, uranium, minereuri de fier si bauxita. Carbunele si petrolul reprezinta 20% din castigurile prin exporturi, minereurile si mineralele circa

25%, iar aurul 8%. Agricultura are un procent semnificativ in PIB in comparatie cu alte tari dezvoltate, Australia producand carne de vita, lana (cel mai mare producator din lume), grau si zahar. Industria reprezinta o treime din PIB. Australia azi Australia ocupa continentul cu acelasi nume, situat intre Oceanul Indian si Oceanul Pacific. Vreme de doua secole, Australia a intrigat restul lumii cu marsupialele fantastice, pasarile zgomotoase si viu colorate si peisajele salbatice si nemarginite. Patria uneia dintre cele mai vechi culturi umane, Australia este o adevarata minune geologica, cunoscuta pentru impresionantul monolit Uluru, mlastinile tropicale de la Kakadu si, bineinteles, magnificul Recif al Marii Bariere de Corali. Australia este in acelasi timp cel mai mic continent de pe Glob, dar si cea mai mare insula, intinzandu-se pe o suprafata de 7,5 milioane kmp, care acum 65 milioane de ani a pornit intr-o miscare de migratie linistita spre Pacificul de Sud. In Australia vei intalni unele dintre cele mai longevive peisaje, datand de acum 3,5 miliarde de ani. Pe stancile de pe tarmul de la Hamelin Pool, din statul Western Australia, poti vedea stromatoliti, mostre viidin cele mai vechi forme de viata de pe Pamant. In cheile din centrul outback-ului, poti vedea forme primitive de palmieri si cicade. In anul 1994, intr-o padure deasa din apropiere de orasul Sydney, a fost descoperit un exemplar viu de pin Wollemi o specie antica de arbori care pana atunci fusese cunoscuta numai prin intermediul exemplarelor fosilizate. Cu peste 50.000 de ani in urma, populatiile aborigene au venit pe continent in barci de mici dimensiuni, sau chiar plute, plecand din arhipelagurile Asiei. Bastinasii denumesc acest concept central al spiritualitatii lor drept Epoca visului. Evenimentele magice care au avut loc in acel timp sunt celebrate printr-o serie elaborata de cantece si conservate in stanca printr-o multitudine de picturi si gravuri ce au fost descoperite in adaposturi din stanca si pesteri de pe cuprinsul intregii tari. Aceste cantece si forme ceremoniale reprezinta baza sistemului de legi si de traditii al comunitatii aborigene. Australia fascineaza si atrage turistii de peste 160 de ani. In insemnarile unei calatorii din anul 1836, Charles Darwin remarca preturile ridicate ale proprietatilor imobiliare din orasul Sydney. Romancierul englez Anthony Trollope s-a indragostit, pur si simplu, de arhitectura in stil victorian din orasul Ballarat, construit in perioada goanei dupa aur. Mark Twain se minuna de frumusetea paradoxala a Tasmaniei si de istoria ei atat de violenta si sordida. Astazi, milioane de vizitatori care trec de punctele de control vin in principal pentru a experimenta stilul de viata australian, atat de iubitor de plaja si soare : Opera din Sydney si Plaja Bondi, numeroasele resaturante din Melbourne, parcurile tematice de pe Coasta de Aur a statului Queensland, festivalurile din Adelaide si regiunea viticola din Valea Barossa. Din fericire, astazi, Australia este mult mai usor accesibila decat era pe vremea vaselor cu aburi sau a navelor zburatoare ale Imperiului Qantas care strabateau distanta de la Londra la Portul Rose din Sydney in numai cinci zile. Cu toate acestea, ramane o calatoriemaraton : un zbor non-stop de aproximativ 15 ore de la Los Angeles sau o calatorie cu avionul de 24 de ore de la Londra. Calatorii, deja afectati de sindromul schimbarii fusului orar, coboara din avion intr-un alt fus orar, o alta zi si un alt anotimp. Stelele sunt dispuse diferit, iar bush-ul australian raspandeste un miros intepator si vigorant, iar noaptea, chiar si in oras, calatorul poate fi trezit de strigatele ragusite ale papagalilor-nimfa. Din fericire, intr-o lume care devine din ce in ce mai mica pe zi ce trece, Australia traieste in continuare sub semnul romantic al departarii. Mare parte din vastul "centru rosu" al Australiei a fost imblanzit si trecut pe traseele turistice, insa zona arida nu si-a pierdut infatisarea salbatica. Australia este o insula, insa cea mai mare din lume, cuprinzand o gama larga de peisaje, de la deserturi pana la paduri tropicale si munti stancosi. Izolata de alte continente, Australia are o abundanta de plante si animale unice, reprezentate de ursuleti dragalasi Koala, canguri si pasari emu. Una dintre cele mai mari atractii ale Australiei este sentimentul de spatiu si izolare. Cu usurinta iti gasesti propria plaja, propriul colt de padure tropicala sau desert. Sporturile nautice sunt extrem de populare, in special surfingul. Cea mai reprezentativa imagine a Australiei este stanca Ayers Rock, situata in mijlocul tinutului arid. Viata poporului indigen este o atractie turistica majora. Inca exista tensiuni intre acestia si

ceilalti locuitori ai Australiei. Primii colonisti au tratat aborigenii cu cruzime, fapt ce s-a transpus intr-o politica rasiala a administratiilor ulterioare. Cu toate astea, in 2007, drumul spre reconciliere a fost scurtat prin promisiunea guvernului de a-si cere scuze in mod oficial. Cel mai placut oras din lume, in viziunea unora, Sydney sau Orasul de smarald, cum a fost supranumit, adaposteste cateva creatii arhitecturale remarcabile, printre care Palatul Operei si Podul Portului (Harbour Bridge). Cei care sunt impresionati de cladirile inalte, n-ar trebui sa rateze Turnul Sydney, o cladire de 305 m inaltime. Constructia a fost ridicata in 1975 si a costat 36 milioane de dolari australieni, adica 32 milioane de dolari americani. La capitolul frumuseti interioare, puteti puncta Muzeul National Maritim, Acvariumul, Muzeul Tramvaielor si cel al Banilor. Sydney e, intr-adevar, cel mai mare oras al Australiei, dar titlul de capitala ii revine unei alte metropole: Canberra, construita de la A la Z la inceputul secolului trecut, pe baza unor planuri arhitecturale riguroase. Orasul e celebru, datorita cladirilor care adapostesc institutii ale statului (Cladirea Noua a Parlamentului, Inalta Curte a Australiei...), dar si datorita edificiilor culturale sau sociale (Galeria Nationala, Muzeul National al Australiei). Atractiile turistice ale Australiei variaza de la parcuri nationale si paduri tropicale pana la muzee si galerii, precum si o serie de activitati. Continentul este impartit in sase state (New South Wales, Queensland, South Australia, Tasmania, Victoria si Western Australia) si mai multe teritorii, cele mai importante fiind Northern Territory (NT) si Australian Capital Territory (ACT). 1.2 Determinarea importanei turismului n Australia, precum i a impactului acestuia asupra economiei Turismul este industria cea mai importanta pentru Australia. Cuprinde cca. 6% din forta de munca ocupata (cca. 550 mii pers) si contribuie cu 4,7 % la PIB. In anul 2006, au vizitat Australia 5,5 mil turisti, care au cheltuit cca. 12 mld. dolari. Cel mai mult au cheltuit turistii din Marea Britanie (2 mld. $), urmati de cei din Noua Zeelanda (1,2 mld. $), Japonia si SUA (cu cate 1,1 mld. $) si China (908 mil. $). In 2008-2009, turismul a contribuit cu 2.6% (33 miliarde$) la PIB, iar locurile de munca au crescut pana la o

jumatate de milion. Turismul este cea mai mare industrie de export al serviciilor, generand aproximativ 24 miliarde $ in exporturi. Turismul intern este totusi cel mai dezvoltat sector al industriei turistice australiene. Se astepata o crestere a cererii turistice pana in anul 2016 cu aproxiamtiv 4,2 % pe an, numarul turistilor preconizandu-se a fi 740,000. In 1993, australienii au avut 49.2 milioane de calatorii in interiorul tarii. In 2009, numarul acestora a crescut la 66 milioane, iar cele in strainatate au ajuns la 151 milioane, acestia cheltuind pe turismul intern 58 milioane $. In 2009-2010 au fost inregistrate 5.7 milioane de sosiri internationale in Australia, fata de 5.5 milioane cu 1 an in urma.

Ultimul deceniu a surprins totusi o scadere a importantei turismului in economia australiana si o pierdere de actiuni pe piata turistica globala. Calatoriile de peste noapte, cea mai mare componenta a turismului intern, au scazut cu 5% in ultimii 10 ani, iar pe plan international. Procentajul turistilor sositi in Australia a scazut de la 0.7% la 0.6%. Mai mult, rata angajarilor in turism a scazut la mai putin de jumatate din totalul acesteia in economie: 7.9% fata de 19%. In perioada 2000-2009, australienii au devenit mult mai interesati de calatoriile in afara. Numarul acestora a crescut cu 80% in aceasta perioada. In acelasi timp, calatoriile interne pe timp de noapte au scazut cu 10%. Turismul international este centrat pe imaginea unei Australii in care coexista salbaticia si exotismul peisajelor, a lumii animale si vegetale, plajele nesfarsite, precum si farmecul marilor orase costale. Australia are si un dezvoltat turism intern, cu o predilectie spre statiunile litorale, montane si pescuit. Ca exemplu, exportul produselor turistice (transport, cumparaturi, cazare si masa, etc) este mai mare decat exportul carbunelui sau metalelor feroase si neferoase. Principalele state frunizoare de turisti sunt Noua Zeelanda, Marea Britanie, Japonia, China, SUA, Coreea de Sud si Singapore. Majoritatea turistilor straini vin in Australia pentru vacante de relaxare (54%), urmati de cei care vin pentru vizitarea prietenilor si rudelor (21%), si pentru afaceri (15%). Teritoriul de Nord si Queensland prezinta cea mai mare pondere in turismul de relaxare, Victoria si Australia de Vest in vizitarea prietenilor sau rudelor, iar Victoria si Noua Galie de Sud, in calatoriile de afaceri. Cei mai multi turisti viziteaza Noua Galie de Sud (55%), apoi Queensland (41%), Victoria (28%) si Australia de Vest (13%), iar cei mai putin Tasmania (2%). Dintre orase, cel mai vizitat este Sydney (53%), urmat de Melbourne (26%) si Brisbane (17%). In medie intr-un an un turist petrece nopti pentru vacantele de relaxare si 10 nopti pentru calatoriile de afaceri. Cei mai multi turisti prefera hotelul (60%), urmati de cei care se cazeaza la prieteni sau rude (37%), cei care inchiriaza o casa sau un apartament (12%), iar cei cu un buget mai mic prefera campingul. Informatii utile Practic, nu exista o perioada a anului in care sa ti se recomande sa eviti calatoriile spre aceasta destinatie. Totusi, ar trebui sa tii cont de cateva aspecte referitoare la clima. Sudul tarii este extrem de diferit de nord. Deasupra Tropicului Racului verile sunt umede, iar iernile uscate, clima fiind tropicala. Restul Australiei are clima temperata, numai ca cele patru anotimpuri sunt pe dos, dat fiind faptul ca tara e situata in Emisfera Sudica. Vara, temperaturile ating, in general, pana la 38 de grade Celsius, dar valurile dese de caldura sunt estompate, intr-o oarecare masura, de brizele vestice racoroase. Cea mai friguroasa zona a tarii este Tasmania, unde temperatura medie, vara, este de 17 grade Celsius. Pentru un circuit de 10-12 zile in Australia, trebuie sa pui la saltea intre 2.000 si 4.000 euro. Unele oferte includ cateva zile in Noua Zeelanda. Daca vrei sa ajungi doar in Sidney, te costa 3.000 euro / persoana. Cele mai scumpe sunt croazierele in jurul tarii, ale caror tarife depasesc adesea 5.000 euro/persoana. Un bilet de avion dus-intors iti scoate din portofel intre 900 si 1.600 de euro, in functie de compania cu care zbori, plus taxele de aeroport. In Australia predomina atmosfera degajata si strangerea manii este metoda obisnuita de salutare. Pe continent sunt trei zone orare: GMT +10 (GMT +11 din octombrie pana in martie, exceptand Queensland), GMT +9,5 (GMT +10,5 din octombrie pana in martie, exceptand teritoriul de nord), GMT +8 (GMT +9 din octombrie pana in martie).

Calculul i interpretarea evoluiei unor indicatori:

calcularea i interpretarea principalilor indicatori ai circulaiei turistice: nr. sosiri, plecri. Pentru calcularea indicatorilor cantitativi am folosit datele oferite de Institutul de Statistic Turk, mai exact am preluat datele furnizate de acesta pentru perioada 2006-2010, prezentate n anexele 1-5. Din datele prezentate n anexele 1-5 observm c numrul de sosiri al turitilor n Turcia a nregistrat o cretere de aproximativ 17% n anul 2007 fa de anul 2006, 13% n anul 2008 fa de anul 2007 iar pentru anul 2009 i 2010 creterea a fost constant n procent de aproximativ 3%. Urmrind numrul de sosiri pe trimestre observm c n primul i ultimul trimestru al fiecarui an se nregistreaz un numr mult mai mic de sosiri iar n trimestrul al- III- lea avem numrul cel mai mare de sosiri. Semestrul II al fiecrui an, nregistreaz valori crescute cu peste 100% n comparaie cu primul semestru. n medie numrul de plecri din Turcia pentru cei cinci ani analizai reprezint doar 17,76% din numrul de sosiri. Anul 2006 fa de anul 2007 a nregistrat cea mai mare cretere n procent de 22%, in anul 2008 s-a nregistrat o scadere fa de numrul de plecri din 2007 cu aproximativ 1,3%, anul 2010 a fost nregistrat o cretere de 18%. Top 5 Arriving visitors by selected nationality : 2007 Almanya - Germany 4 149 805 Rusya Fed. - Russian Fed. 2 465 336 Angiltere - United Kingdom 1 916 130 Bulgaristan - Bulgaria 1 239 667 Hollanda - Netherlands 1 053 403 2008 4 415 525 2 879 278 2 169 924 1 255 343 1 141 580 2009 4 488 350 2 694 733 2 426 749 1 406 604 1 127 150

Source: General Directorate of Public Security of Turky Turkey in Statistics, 2010 Patru din cele cinci ri fac parte din cele zece n lume ca numar de turiti din ntreaga lume , exceptie face Bulgaria, care este avantajat din punct de vedere geografic fa de celelalte ri. Dac ar fi s lum n discuie primele i cele mai importante, din punct de vedere al numrului de turiti stini ce au vizitat Turcia, dou ari i anume Germania i Rusia constatm diferene n evoluiile celor dou dup cum urmeaz : -Germania ca numr de turisti sosii n Turcia rmane ntr-o cretere constant, chiar dac procentual ca i pondere din totalul turitilor sosii n Turcia scade pe tot parcursul perioadei 2007-2009 -Rusia pstreaz evoluia (chiar dac nu i procentual) numrului total de turiti ce clatoresc n toat lumea, numrul de turiti ce viziteaz Turcia chiar i procentul numrului de turiti rui ce viteaz Turcia din numrul total, pentru fiecare an n parte, fiind n 2008 n cretere fa de anul 2008, iar din 2009 n scdere, cu 10%,fa de anul precedent. y calculul indicatorilor potenialului turistic (intensitatea turistic, densitatea turistic) i ai specializrii (aportul turismului la formarea PIB i la ocuparea forei de munc, locul n

ierarhia ramurilor de export/import, gradul de acoperire a importurilor de bunuri i servicii prin ncasrile din turism etc) pe o perioad de cel puin 3 ani: n cei cinci ani analizai intensitatea turistic i densitatea turistic sunt constante, conform datelelor prezentate n anexele 1-5 i se situeaz n jurul valorii de 0,006 intensitatea respectiv 0,033 densitatea, deoarece o dat cu creterea numrului anual de sosiri i plecri, crete, anual i populaia Turciei. y calculul indicatorilor ce reflect impactul turismului pe o perioada de cel puin 3 ani: ncasarea unitar, cheltuiala unitar, ncasarea pe locuitor, cheltuiala pe locuitor, indicele raportului de schimb, durata medie de sejur, coeficientul efectului multiplicator, coeficientul de impact valutar.

Pentru anii 2006 i 2007 ncasarea unitar a fost mai mare dect cheltuiala unitar, ncepnd cu anul 2008 i pn n anul 2010 Turcia a nregistrat o cheltuial unitar mai mare dect ncasarea unitar, de unde poate rezulta c Turcia a importat servicii turistice mai scumpe decat serviciile exportate. Tot din anexele 1-5 se poate observa ca anual ncasarea pe locuitor este mult mai mare dect cheltuiala pe locuitor, pentru cei cinci ani avem o diferen medie de 18,75 $ ntre ncasrile pe locuitor i cheltuielile pe locuitor.

I. Analiza ofertei
1. Principalele destinaii turistice: resursele turistice naturale i antropice, baza material a turismului, fora de munc Turismul Turciei se remarc prin numeroase zone, dar cele mai importante pentru aceast industrie sunt Antalia, Ankara, Istanbul i Efes. Zona Antaliei este o important surs de turism de soare fiind cea mai prestigioas arie a Turciei din acest punct de vedere. Aici Turcia a dezvoltat numeroase proiecte imobiliare care au fost transformate n resorturi i hoteluri. Acestea au impresionat prin rafinamentul execuiei proiectelor i prin intermediul serviciilor de calitate oferite, iar aici putem meniona cu uurin pachetele All inclusive destinate turitilor strini i interni. Relieful predominand de coast ofer resurse nelimitate acestui tip de turism fiind i principala atracie turistic a zonei. n segmentul serviciilor pe lng cele de cazare i mas care sunt foarte avantajoase, Turcia a pus accentul i pe alte tipuri de servicii de divertisment specifice acestui sector al turismului: excursii, scufundri, croaziere, spectacole, etc. n prezent circa 35% din numrul total de turiti care viziteaz Turcia vin n aceast regiune, fapt care a ajutat la dezvoltarea economiei regionale foarte mult. Turitii vin n aceast regiune pe tot parcrusul anului ceea ce a determinat din ce n ce mai multe hoteluri s rmn deschise 12 luni pe an. Efectul benefic asupra economiei locale a fost n primul rnd dezvoltarea forei de munc i a ramurilor de industrie care aprovizioneaz acele hoteluri n special agricultura. Un alt aspect care a fost remarcat este diversificarea continu a serviciilor i a domeniilor de divertisment. Capitala Turciei, Ankara, dei este al doilea cel mai mare ora dup Istanbul reueete cu succes s creeze un factor competiional acesteia. Este remarcat zona istoric i numrul mare de muzee i centre arhitecturale. Oraul se afl n plin dezvoltare demografic devenind din ce n ce

mai modern, oferind n acelai timp noi motive turitilor pentru a-l vizita. Foarte muli turiti aleg aceast destinaie din motive culturale, dorind s cunoasc detaliile legate de istoria i frumuseea peisajului urban. n Istanbul se afl aproximativ 18% din populaia total a Turciei, fiind cel mai mare ora al rii. Aceast zon atrage anual circa 7 milioane de vizitatori, adic 24% din totalul turitilor unui an. Oraul se remarc n primul rnd din punct de vedere cultural prin peste 100 de edificii culturale care cuprind muzee, biserici, moschee, palate sinagogi, etc. Toate acestea au nregistrat n anul 2010 6 milioane de vizitatori. Anul trecut Istanbul a fost declarat Capitala Cultural a Europei nume care i-a permis oraului o cretere important a numrului de vizitatori. Zona cuprinde i turism de soare datorit mrilor care se afl n apropiere ceea ce i permite s dezvolte numeroase porturi n zona de golf pentru a promova excursii i cruaziere pe mare. Un alt element principal al zonei l reprezint partea de congrese, conferine i festivaluri, 70% din numrul total al acestor evenimente care au loc n Turcia sunt organizate n Istanbul. Efes este considerat una dintre cele apte minuni ale lumii fiind unul dintre cele mai mari muzee din aer liber din lume. Cu un numr aproximativ de 2 milioane de vizitatori anual, Efes este un punct extrem de important n turismul Turciei. Elementele culturale i istorice care se afl n spatele acestui ora antic au propulsat regiunea n primele cinci centre de interes din Turcia. Guvernul turc i propune ca pe viitor s mreasc numrul de croaziere care se opresc la Kuadasi astfel nct s mreasc i numrul de vizitatori ai zonei. n perioada ianuarie-decembrie 2010 oraele cu cel mai mare numr de strini sosii sunt: 1- Antalya 2- stanbul 3- Mula 4- Edirne 5- zmir % 32,30 (9 246 814) % 24,20 (6 928 867) % 10,39 (2 973 886) % 9,16 (2 622 468) % 4,04 (1 155 830)

n Decembrie 2010 procentul cel mai mare de turisti strini sunt concentra i n zona Istanbulului,cca 40%, ceea ce nu putem spune c pe tot parcursul anului se pastreaz, media anual este de 24%. Acest procent este influen at de zona litoralului Turcesc,unde n perioada de var, turismul de soare, influen eaz de la an la an ,a a cum cre terea fa de aceea i perioad a anului 2009 este de aproximativ 6% . The cities with border gates with the most number of arriving foreigners in December 2010 are: 1- stanbul % 40,48 (471 967) 2- Edirne % 14,61 (170 292) 3- Antalya % 10,43 (121 635) 4- Artvin % 8,54 (99 597) 5- Ar % 4,15 (48 402) Sursa : www.turizm.gov.tr Pre ul Media cheltuielilor pe care le face un turist strin ce viziteaz Turcia variaz de la un minim de 540$/turist la un maxim de 800$/turist ,a a cum reese din calculul efectuat in anexele proiectului. Ca observa ie , la analiza noastr pe 5 ani ,pre ul influen eaza cererea -preurile crescute nu vor determina reducerea cererii -preurile sczute determin cre terea rapid a cererii

Infrastructura - serviciile de transport Length of motorways, state highways and provincial roads (km) 2007 2008 Otoyol - Motorways 1 908 1 922 Devlet yolu - State highways 31 333 31 311 l yolu - Provincial roads 30 579 30 712 Source: General Directorate of Highways Note. Except road in inhabited areas and villages. Se observ o cre tere n ceea ce prive te centura ora elor pentru fluidizarea traficului,absorbind din aglomera ia centrului,dar nu putem aprecia foarte mult acet capitol deoarece vine din urma cu pa i repezi dezvoltarea aeropoartelor. Seat-kilometers, number of passengers carried and passenger-kilometers in railways (Bin Thousand km) 2007 2008 2009 Koltuk-kilometre - Seat-kilometers 8 926 000 8 303 000 8 537 000 Yolcu say s - Number of passenger 81 260 79 187 80 092 Yolcu-kilometre - Passenger-kilometers 5 553 000 5 097 000 5 374 000 Source: General Directorate of State Railways Air traffic, number of passengers and freight carried 2007 2008 2009 Hava trafi i - Air traffic 642 988 688 189 715 544 Trk uakla - Turkish airplanes 494 269 525 480 561 611 Yabanc uaklar- Foreign airplanes 148 719 162 709 153 933 Yolcu say s - Number of passengers 66 461 973 74 968 329 78 742 075 hat - Domestic services Gelen - Entering 14 795 973 16 368 885 18 225 246 Giden - Leaving 14 513 047 16 520 708 18 285 342 D hat - International services Gelen Entering 18 384 006 20 541 167 20 664 287 Giden - Leaving 18 768 947 21 537 569 21 567 200 Ta nan yk (Ton) - Freight carried (Tons) 1 447 603 1 534 619 1 597 699 hat - Domestic services Gelen - Entering 195 697 196 762 226 223 Giden - Leaving 197 200 202 766 218 670 D hat - International services Gelen - Entering 523 484 560 896 561 475 Giden - Leaving 531 222 574 195 591 331 Source: General Directorate of State Airports TurkStat, Turkey in Statistics, 2010 2009 2 036 31 271 30 948

Din traficul aerian observm c (76%-2007,76%-2008,78,5%-2009) dintre pasageri prefer s cltoreasc cu avioanele companiilor turce ti. Turcia a facut o prioritate n ultima perioad din dezvoltarea infrastructurii pentru aceasta categorie contribuind la cre terea numrului de turi ti ,de toate categoriile,ce viviteaz Turcia Mediu(intensitatea turistic,populatia-densitate,poluarea) Cauze majore ale impactului de mediu n Turcia observm urmtoarele trei categorii de transformri ale societii ce au afectat integritatea i calitatea mediului: -creterea rapid a populaiei de aici exploatarea din ce n ce mai intensiv a resurselor regenerabile i neregenerabile(de la 35 605 176 locuitori n 1970 la 72 500 000 locuitori n zilele noastre) -dezvoltarea industrial accelerat ce duce la poluare -lipsa de informare a populaiei cu privire la valoarea resurselor naturale Numrul maxim de persoane ce pot vizita un teritoriu fr a prejudicia mediul ambiant sau organizarea vieii pe teritoriul respectiv poate fii un factor ce determin impactul de mediu i anume -intensitatea utilizrii i a dezvoltrii destinaiilor turistice numrul de turiti, durata de edere, tipul de turism practicat, nivelul de dezvoltare a activitii turistice -gradul de rezisten a ecosistemului -perspectiva temporal a investitorilor dezvoltare sustenabil genereaz profituri pe termen lung, prin protejarea resurselor ce au atras vizitatorii ctre respectiva destinaie

II. Analiza cererii:

Determinanii cererii motivaii Cererea turistic n rile importatoare este cea care genereaz fluxurile turistice prin deplasarea consumatorilor ctre rile exportatoare, este reprezentat de totalitatea persoanelor ce i exprim intenia de a cltori periodic i temporar n afara mediului lor obinuit de via, pentru alte motive dect exercitarea unei activiti remunerate la destinaie, apare i se manifest la locul de reedin al turistului. Cererea, ca determinant al turismului internaional, este influenat de:  factori endogeni care genereaz fluxuri turistice: veniturile, timpul liber, motivaiile  factori exogeni care modeleaz fluxurile turistice: costul/preurile, cursul de schimb, modificrile demografice, progresul tehnologic, factorii politici, dezvoltarea sustenabil, protecia sntii, dezvoltarea resurselor umane, modificarea preferinelor consumatorilor, apariia de noi destinaii.

Motivaiile sunt influenate de factorii interni sau factorii de activare, fiind dorina de a pleca n vacan, iar alegerea destinaiei turistice care este factorul extern sau de atractivitate. n prima faz turistul, indiferent c dorete s-i petreac vacana n ara de reedin sau s cltoreasca n strintate, o face funcie de anumite nevoi ( relaxare,evadare, afaceri, educaie, sanatate) Din perspectiva operatorilor din turism, nelegerea nevoilor satisfcute prin consum turistic nu este suficient pentru dezvoltarea imaginii produsului turistic i a atributelor destinaiei turistice. Satisfacerea dorinelor este un factor mai important pentru procesul decizional. Cea mai bun metod pentru nelegera dorinelor este examinarea motivaiilor (n calitate de dorine exprimate). Din analiza pe care am efectuat-o, am observat creterea constant a numrului de turiti care au vizitat Turcia dar i nivelul scazut , de 11-13%, al cetaenilor acestei ari de a prsi ara de reedin, avnd satisfacute de propria lor ar activitile turistice.

Politica turistic
Guvernul turc a lansat la nceputul anului 2010 un set de aciuni menite s ncurajeze dezvoltarea turismului. O prim msur este aceea de a aloca spre concesiune numeroase arii de pmnt n vederea dezvoltrii i construirii de atracii turistice reprezentate prin hoteluri i resorturi mentite de a aduce venituri importante prin vnzarea serviciilor acestora. n acelai timp se dorete importarea de personal experimentat din alte ri ale Uniunii Europene n vederea acoperirii cererii de for de munc. Totui numrul oamenilor angajai nu trebuie s depeasc 10% din numrul total de angajai. ncurajarea investiiilor n turism prin acordarea de credite prin intermediul Bncii de Turism a Turciei este prevzut cu sume importante acordate investitorilor de naionalitate turc. De asemenea guvernul are n plan o strategie de marketing care s promoveze potenialul rii i prin care s atrag din ce n ce mai muli turiti. Totodat se pregtete i de o campanie prin care s protejeze imaginea actual mpotriva problemelor ce ar putea aprea din cauza contrapropagandei i a implicaiilor problemelor politice sau economice din regiune. Accentul n perioada urmtoare va fi pus asupra prioritizrii pieei turistice pentru a pstra nivelul general al cererii.

Provenien Top 5 Arriving visitors by selected nationality 2007 Almanya - Germany 4 149 805 Rusya Fed. - Russian Fed. 2 465 336 Angiltere - United Kingdom 1 916 130 Bulgaristan - Bulgaria 1 239 667 Hollanda - Netherlands 1 053 403 2008 4 415 525 2 879 278 2 169 924 1 255 343 1 141 580 2009 4 488 350 2 694 733 2 426 749 1 406 604 1 127 150

Source: General Directorate of Public Security of Turky Turkey in Statistics, 2010

Perioada-anul GERMANIA RUSIA MAREA BRITANIE BULGARIA OLANDA Numrul total-Top 5-sosi i n Turcia Numr total turi ti strini sositi n Turcia GERMANIA RUSIA MAREA BRITANIE BULGARIA OLANDA Suma procentelor turi tilor din cele 5 ri din nr. Total de turi ti strini care au vizitat Turcia n per. 2007-2009

2007 4149805 2465336 1916130 1239667 1053403 10824341 27,214,988 15.248234 9.0587437 7.0407159 4.5550893 3.8706723 39.773455

2008 4415525 2879278 2169924 1255343 1141580 11861650 30,929,192 14.27624 9.309257 7.01578 4.058764 3.690947 38.35099

2009 4488350 2694733 2426749 1406604 1127150 12143586 32,006,149 14.023399 8.4194228 7.5821337 4.394793 3.521667 37.941416

Patru din cele cinci ri fac parte din cele zece n lume ca numar de turi ti din ntreaga lume , exceptie face Bulgaria, care este avantajat dpdv geografic fa de celelalte ri .

CIRCULATIA TURISTIC INTERNA IONAL

Evolu ie Dac ar fi sa lum n discu ie primele i cele mai importante,dpdv al numrului de turi ti stini ce au vizitat Turcia ,dou ari i anume Germania i Rusia constatm diferan e n evolutiile celor dou dup cum urmeaz -Germania ca numr de turisti sosi i n Turcia rmane ntr-o crestere constant,chiar dac dpdv procentual ca i pondere din totalul turi tilor sosi i n Turcia scade pe tot parcursul perioadei 2007-2009 -Rusia pstreaz evolu ia(chiar dac nu i procentual) numrului total de turi ti ce clatoresc n toat lumea,numrul de turi ti ce viziteaz Turcia chiar i procentul numrului de turi ti Ru i ce viteaz Turcia din nunarul total, pentru fiecare an n parte, fiind in 2008 n cre terefa de anul precedent,iar din 2009 n scdere,cu 10%,fa de anul precedent. Rezulta conform calculelor ca turistii din -Germania au avut o pondere n 2007de 15,25%, n 2008 de 14,28%,iar n 2009 de 14% din turi tii sosi i n Turcia,iar pentru celelalte ari v rugm consulta- i tabelul nr. Deoarece observm o cerere constant i chiar n cre tere a numrului turi tilor din Germania,Rusia(excep ie face anul 2009,unde avem o scdere a numrului de turi ti) Marea Britanie,Bulgaria sau Olanda deducem c satisfacerea nevoilor n ceea ce privesc acesti turi ti a fost una pozitiv ,n mare parte,fiind activai ca urmare a aciunii unor factori interni (push factors) sau atrai ca urmare a manifestrii unor factori externi, dependeni de caracteristicile destinaiei (pull factors) n mod tradiional, factorii de activare explic dorina de a pleca n vacan, n timp ce factorii de atractivitate explic alegerea destinaiei. Factorii de activare: motivaii socio-psihologice, explic dorina de a pleca n vacan,aciunea lor se refer la orice destinaie de pe piaa turistic din Turcia Factorii de atractivitate: motivaii determinate de o anumit destinaie din Turcia,explic alegerea unei destinaii n care a mai fost sau alta nou poate dintr-un motiv diferit(de soare, de ski, medical,afaceri,etc,)

Organizarea cltoriilor Impactul tehnologic Jumatate din popula ia Turciei au n casele lor computer i internet, 87,6% n 2009 i 90,5% n 2010 din populatia rii are telefoane mobile, iar n mediul de afaceri (inclusiv n hoteluri i restaurante) accesul ca informare i comunicare este de 99% ,ceea ce duce la dezvoltarea turismului, facilitatea informatiei ducnd la dispersarea informa iilor n timp Procentul ntreprinderilor cu activitate tehnologic inovativ fa de cele inovative dar cu activitate netehnologic n perioada 2006-2008 a fost de aproximativ 30%,respectiv 22,7%.
2007 2008 2009 6 091 6 893 8 087 cheltuieli curente 2 935 3 021 3 836 cheltuieli cu educa ia ntr-o perioad de 3 ani putem observa c ca i cheltuielile curente, avem un echivalent de aproximativ jumtate n cheltuielile cu educa ia , cele dou cresc exponen ial, de aici concluzia c guvernul de la Ankara este interesat de dezvoltarea cultural a cet enilor si i nu doar de dezvoltarea afacerilor,stabilitatea monetar,speran a de via (prin dezvoltarea i tehnologizarea spitalelor),

autostrzi,aeropoarte,ap curent ,servicii de securitate public,servicii sociale,etc,toate acestea ridicnd nivelul de trai al populatiei dar i la dezvoltarea implicit a turismului dup cum observm din anexe.

Bibliografie: http://www.countryofturkey.com/ http://news.bbc.co.uk/2/hi/europe/country_profiles/1022222.stm http://memory.loc.gov/frd/cs/profiles/Turkey.pdf http://news.alibaba.com/article/detail/country-profiles%2523turkey/100019940-1-turkeypresentation.html http://www.laposte-export-solutions.co.uk/uk/markets/country-profiles/turkey/presentation http://www.fco.gov.uk/en/travel-and-living-abroad/travel-advice-by-country/countryprofile/europe/turkey?profile=all http://www.eurojournals.com/rjis_9_07.pdf http://businessresearc.wordpress.com/category/tourism-industry/ http://www.todayszaman.com/news-239372-tourism-industry-making-headway-inturkey.html http://www.kulturturizm.gov.tr/genel/text/eng/TST2023.pdf http://www.nirvanainternational.com/tourist_areas/the_aegean.php http://www.invest.gov.tr/enUS/infocenter/publications/Documents/TOURISM.INDUSTRY.pdf

1.2.1 Calculul i interpretarea evoluiei unor indicatori:

Analiznd datele oferite de Ministerul Economiei i Finantelor si de Secretariatul General al Serviciului Naional de Statistic am realizat urmatorul tabel in care sunt redate in perioada 2005-2008, numrul de sosiri ai turitilor nerezindeni in unitile hoteliere sau unitile colective similar unitilor de cazare.

2005 - 2006 Numr sosiri 7.348.706 7.748.208 Numr nopi 40.737.354 43.055.381 petrecute uniti de cazare

2006 - 2007 7.748.208 8.953.757 43.055.381 -48.081.473

2007 - 2008 8.953.757 8.886.342 48.081.473 47.973.949

Interpretare: Numrul de sosiri a turitilor in anul 2006 a cresut cu 4,25% fata de anul 2005, n anul 2007 a crescut cu 4,92% fata de anul 2006 iar n 2008 sosirile au sczut cu 0,15% fa de anul 2007. Numrul de nopi petrecute de turiti in unitile de cazare a crescut cu 4,58 % in anul 2006 fa de anul 2005, n anul 2007 a crescut cu 1,47% fa de anul 2006 iar in anul 2008 a sczut cu 0,31% fata de anul 2007. Deasemenea in data de 8 martie 2010 Serviciul Naional de Statistic a estimat o scdere cu 5% a numrului de sosiri la unitile hoteliere si deasemenea si numrul de nopi petrecute au sczut cu 6% , pentru perioada Ianuarie- Septembrie 2009.Mai jos este graficul estimative al acestei estimri.

1.2.2 Calcului indicatorilor potenialului turistic (intensitatea turistic, densitatea turistic, indicele concentrrii geografice) i ai specializrii (aportul turismului la formarea PIB i la ocuparea forei de munc, locul n ierarhia ramurilor de export/import, gradul de acoperire a importurilor de bunuri i servicii prin ncasrile din turism etc) pe o perioad de cel puin 3 ani:. Intensitatea turistic: Pentru perioada 2005-2006 Intensitate turistic =turiti outbound/ populaie 7.748.208/ 11.306.183 = 0,685 Indicatorul intensitii turistice din Grecia in perioada 2005-2006 este 0,685. Pentru perioada 2006-2007 8.953.208/ 11.306.183 = 0,791 Indicatorul intensitii turistice din Grecia n perioada 2006-2007 este 0,791 Pentru perioada 20007-2008 8.886.342/ 11.306.182 = 0,785 Indicatorul intensitii turistice din grecia in perioada 2007-2008 este 0,785

In urmtoarele grafice sunt prezentate de World Travel & Tourismegradul de acoperire al importurilor de bunuri si servicii prin incasrle din turism

Cererea turistic a Greciei EUR39.8bn n 2010 Personal T&T, cheltuielile ce acopera consumul personal pentru cltoriile de afaceri ocupa 44,26% din cerera turistic din Grecia Venturile din export ocup doar 3,02%

1.2.3 Calculul indicatorilor ce reflect impactul turismului pe o perioada de cel puin 3 ani: ncasarea unitar, cheltuiala unitar, ncasarea pe locuitor, cheltuiala pe locuitor, indicele raportului de schimb, durata medie de sejur, coeficientul efectului multiplicator, coeficientul de impact valutar etc

PIB

Produsul intern brut T & T preconizeaz ca industria direct din Grecia o s contribuie 7,0% la Produsul Intern Brut (PIB) n 2010 (EUR15.4bn sau US $ 22.8bn), n cretere n termeni nominali la EUR27.9bn sau US $ 36.4bn (8% din total) pn n 2020. T & T Economiei contribuie (% din total) ar trebui s creasc de la 15,5% (EUR33.9bn sau US $ 50.2bn) la 17,3% (EUR60.7bn sau US $ 79.1bn) n aceeai perioad Travel & Tourism Gross Domestic Product (2000 constant US$bn)

Contul de satelit al Greciei

1.3 Analiza i interpretarea contului de satelit al Greciei a. Personal Travel& Tourism- EuRbn In perioada 2005-2008 cheltuielile din anul 2005 pn n 2009 au crescut de la 14,1 la 17,1. De asemenea conform datelor din tabelul de mai sus se estimeaz ca in anul 2010 indicatorul rmne acelai 17,1 , ns in 2020 se prognozeaza ca va junge la 17,6. b. Bussines Travel& Tourism Cheltuielile ce acoper consumul personal al clasei bussines pleac de la 1,5 in 2005 si ajunge in 2008 la 1,8. n 2009 se estmeaza ca valoarea va crete la 1,8 iar prognoza pentru 2020 ajunge la 2,9.

Governement Expenditure- Individual aceste cheltuili sunt pe 0 c.Visitor Export- veniturile din turismul de Inbound Din 2005 de la vaoarea de 10,9 ajunge la valoarea 13,0 in 2008 Other Exports- Alte venituri provenite din export Travel& Tourisme, in 2005 indicatorul era 0,8, in 2008 aajuns la valoarea 1,2. d.Travel & Tourism Demand Pornind din 2005 de la 35,5, n 2008 valoarea crete la42,8, prognoza pentru 2010 aduce valoare 39,8 ir pentru 2020 73,1. e.PIB din industria Travel& Tourism Employment- indicele angajrilor facute in perioada 2005-2008 ajuneg de la 446,4 -2005 la 440,4 in 2008, iar pana in 2020 prognoza arat ca numarul de angajari va creste la 482,6 PIB- Din 2005 13,4 ajunge n 2008 la valoarea 15,9, prognoza arata ca in 2010 va scadea la 15,4 iar pana in 2020 va creste la 27,9.

2. A doua parte - analiza pieei turistice Partea a doua a acestui proiect este dominat de principalele atracii turistice a faimoasei Australii, ceea ce noi ateptm de la ei si ce ne ofer. Australia este foarte renumit cnd vine vorba de obiective turistice, monumente naturale impozante, animale atat de diferite si oameni care au ramas in urma cu timpul. Grafic Nr.1

Cererea de turism a Australiei reprezint dorina pentru un anumit produs turistic, dublat de posibilitatea i decizia de a-l cumpra, Cererea este alctuit din populaia aborigen ce se deplaseaz periodic i temporar n afara regiunii reedinei obinuite pentru orice alt scop dect acela de prestare a unei activiti lucrative la locul de destinaie turistic. Dei este o ar deosebit de frumoas i atrgtoare care te vrjete s rmi ntotdeauna n inuturile sale ncrcate de dovezi ale vietii pe parcursul timpului i dovezi ale unui inut atipic, totui i locuitorii acestui inut gust plcerea de a efectua ceea ce numim turism internaional outgoing spre diferite destinaii ale lumii. Totodat acetia i pstreaz peste ani farmecul i miestria unor gazde clduroase i primitoare care reuesc s duc la creterea turismului receptor de la an la an. Fluxurile cererii turistice sunt reprezentate prin circulaia turistic intern si prezinta un ritm cresctor de evoluie, principalele destinaii fiind marile orase ale Australiei considerate centre de cultura aborigena. Se poate ajunge doar cu avionul,sau vaporul, insa drumul este pe cat extraordinar pe cat de facil mai ales in aceasta lume atat de globalizata. Raportul calitate pre este satisfctor, Australia fiind un potenial turistic vast i diversificat care a tiut s transforme acest avantaj n favoarea sa. Asutralia este una dintre destinaiile preferate pentru turitii din ntreaga lume pentru c atrage prin bogia sa turistic i, totodat pune la dispoziia turitilor o diversificat baz tehnico-material turistic pentru desfurarea activitilor turistice Oferta turistic este influenat de patru componente: resursele turistice, baza tehnico-material, serviciile turistice i fora de munc implicate n activitile turistice. Resursele turistice se mpart n resurse turistice naturale i resurse turistice antropice. n Australia se reunesc toate contrastele ce coexista n ansamblul continentului ncepnd cu formaiunile geologice ale rii

i clima acesteia. n Australia contrastul ntre sat i ora, srcie i bogie luxuriant a solului, mreia omului asupra naturii sau invers sunt mult mai accentuate ca n alte ri. Soarele, apele limpezi i deerturile fac din Australia un loc de relaxare binealctuit. 40 de milioane de canguri. 7.000 de plaje. 20.000 specii de plante. Marea Bariera de Corali. Desert. Diamante. Muntele Uluru. Stanci scrijelite de aborigeni cu sute de ani in urma... Daca vrei sa fugi de stres, nici c-ai putea pleca mai departe! Trebuie sa strabati jumatate de glob ca sa ajungi in Australia! Povestea incepe demult, in vremea dinozaurilor, cand micul continent s-a rupt de restul lumii. Aceasta separare timpurie a fost, pana la urma, benefica, pentru ca fauna si flora s-au dezvoltat independent, facand unic acest loc de pe Terra. Resursele naturale ce se regsesc pe teritoriul Australiei mpart cele opt state ale tarii prezentate mai jos in sase regiuni turstice. Australian Capital Territory si Canberra Australian Capital Territory este o zona relativ mica, in care se afla capitala statului, Canberra. Partea de sud-vest este ocupata in intregime de Parcul National Namadgi. Orasul Canberra a fost doar un tinut ferme si un punct de comercializare a oilor, pana cand Walter Burley Griffin a castigat concursul national pentru a avea dreptul sa proiecteze orasul. Canberra se afla in partea de nord a tinutului Australian Capital Territory, la 300km vest de Sydney si 650km nord-est de Melbourne. Orasul se afla pe un lac artificial, numit Burley Griffin. Populatia orasului a ajuns la aproximativ 300.000 de locuitori, de la 50.000 in 1960. Canberra este un cuvand aborigen ce inseamna "loc de intalnire". Capitala Australiei va ofera multe muzee, galerii si cladiri guvernamentale interesante. Aici se afla Parlamentul, Memorialul Razboiului Australian, Galeriile Nationale si Questacon, un muzeu de stiinta. Australian Capital Territory se afla in apropierea frumosilor munti Snowy. Zona este preferata si de cei care vor sa faca drumetii, datorita Parcului National Namadgi si a Rezervatiei Naturale Tidinbilla. Temperaturile maxime in acest teritoriu variaza intre 10 si 26C, depinzand de anotimp. Northern Territory (Darwin, Alice Springs, Ayers Rock sau Uluru) Northern Territory este un tinut incantator, cald si aspru, colonizat de britanici de teama asezarilor franceze sau olandeze. Teritoriul se afla in nordul indepartat al Australiei, emblema sa fiind stanca Uluru, sau Ayers Rock. Se organizeaza excursii spre aceasta stanca, precum si in zonele aride (Outback) Olgas si MacDonnel Ranges. Pe langa deserturi rosiatice, in acest tinut se afla si multe parcuri nationale spectaculoase, cum ar fi Kakadu. Acest parc va ofera un peisaj salbatic si animale ce includ vulturi, soparle uriase, crocodili si emu. Tot in Northern Territory se afla mare parte din cultura aborigena. Fie ca vizitati cel mai mare oras din aceasta regiune, Darwin, cautati aur, calatoriti pe camila prin desert, vizitati Parcul National Kakadu sau treceti cu barca defileul Katherine, Northern Territory va va oferi o incursiune in viata din nordul Australiei. Aici clima este foarte fierbinte. Majoritatea vizitatorilor vin iarna, cand temperaturile pot ajunge pana la 26, 32C. New South Wales (Sydney, Blue Mountains, Valea Hunter) New South Wales se afla in partea de est a Australiei si este locul in care se afla cel mai mare oras de pe continent, Sydney. Datorita acestui oras si altor orase de coasta, statul New South Wales are cea mai densa populatie. In acest stat se afla zonele muntoase Muntii Albastri si Muntii Inzapeziti. La vest tinutul este arid, iar coasta are o vegetatie luxurianta. Iernile din acest stat sunt blanzi, iar iernile calde. Perioada cea mai buna pentru vizite este toamna (martie-aprilie) si primavara (octombrie-noiembrie). Queensland (Brisbane, Gold Coast, Sunshine Coast, The Great Barrier Reef)

Queensland este al doilea stat ca marime la Australiei. Datorita climei fierbinti, acest stat este o destinatie favorita a vizitatorilor straini, dar si a australienilor.Queensland se afla in partea de nord-est si va da acces spre Marea Bariera de Recif. In aceasta zona veti gasi paduri tropicale, plaje cu nisip auriu si insule. Majoritatea populatiei locuieste pe coasta, dar economia se bazeaza pe fermele din interiorul continentului, vite si minerit. Verile de aici sunt umede si pot fi fierbinti. Iarna (iunie - august) este anotimpul cel mai placut pentru vizitat. South Australia (Adelaide, Valea Barossa, Insula Kangaroo, Valea Clare) Acest stat este deosebit, deoarece nu a fost niciodata locuit de colonii de detinuti. Capitala statului, Adelaide, a fost intemeiata in 1836 de colonelul William Light si a fost numit dupa regina Adelaide, sotia regelui englez William IV. In acest stat se afla unele dintre cele mai bune podgorii din lume, cea mai faimoasa fiind Valea Barbarossa. Tasmania (Hobart, Peninsula Tasman, Valea Huon, Port Arthur, Freycinet) Tasmania este statul cel mai mic al Australie, situat pe insula cu acelasi nume, separata de continent prin stramtoarea Bass de 240km. In mare parte nelocuita, cu plaje parasite, munti, 17 parcuri nationale si coaste stancoase, insula Tasmania a devenit o destinatie favorita pentru drumetii. Pe insula exista aproximativ 2.000km de trasee marcate. Capitala statului este Hobart, alte orase importante fiind Launceston si Devenport. Tasmania este renumita pentru cea mai curata atmosfera din lume. Acest fapt se datoreaza in mare parte stramtorii Bass, Oceanului de Sud si Marii Tasmaniei care inconjoara insula. Cand bate vantul pe deasupra insulei, acesta nu poarta aerul poluat de deasupra continentelor inconjuratoare. De asemenea exista o foarte buna politica de protejare a mediului. Tasmania ofera cate ceva fiecarui vizitator. In regiunea Platoului Central se afla sute de lacuri pline cu pastrav - un adevarat paradis pescaresc. Industria vinului se dezvolta rapid si puteti gasi multe magazine cu vinuri bune. Cea mai buna perioada pentur a vizita insula este vara, in lunile ianuarie si februarie. Victoria (Melbourne, The Great Ocean Road, Peninsula Mornington) Statul Victoria se afla in reginea de sud-est a continentului, aici aflanduse celalalt mare oras al Australiei Melbourne. Pe langa atmosfera cosmopolitana a capitalei Melbourne, statul Victoria va mai ofera coasta drumul Great Ocean Road, podgoriile din peninsula Mornington, tinutul alpin si statiunile de schi din munti, istoria vechilor orase de cautatori de aur si 2.000km de coasta. Western Australia (Perth, Raul Margaret, Fremantle, Valea Swan, Insula Rottnest) Western Australia este cel mai mare stat de pe continent, situat in partea de vest. Industria turismului s-a dezvoltat rapid in ultima perioada, in special datorita zonelor salbatice. Acest stat va ofera o varietate de atractii, de la orasul Perth, delfinii jucausi de la Monkey Mia, la zona arida si salbatica numita Outback si regiunile viticole din zona raului Margaret. De-a lungul coastei Ocenului Indian veti gasi plaje minunate, iar la sud de Perth, lanuri uriase de secara si paduri. Datorita faptului ca Western Australia este un stat urias, clima variaza mult. Cu cat inaintati spre nord, temperaturile sunt mai fierbinti. Principalele regiuni turistice ale Australiei Perth Atractii turistice: - gradini (Stirling, Alf Curlewis, Langley, Kings-cu gradina botanica); - muzee Muzeul de Antropologie Berndt, Muzeul Australiei de Sud (cultura aborigena, galerie a dinozaurilor, colectie de meteoriti, inchisoarea construita in 1856), Galeria de Arta a Australiei de Vest; - plaje (Swanbourne, Scaraborough); - Rezervatii naturale (Kings Parc)

Raul Avon (Avon River)se remarca printr-o abundenta in pasari de apa (lebede), protejate in Parcul National Valea Avon (Avon Valley); Zona in care se afla raul Margareta (Margaret River) este faimoasa pentru vinurile sale de calitate superioara (peste 40 de centre de productie deschise pentru degustare); regiunea mai este apreciata pentru surfing, windsurfing, cu unlele dintre cele mai puternice valuri din Australia si atractiile naturale: Parcul National Leeuwin protejeaza zona de coasta, iar Parcul National Warren care ocroteste o padure de Karry cu arbori de 90m. Inaltime. In partea sudica a Australiei de Vest, peisajele naturale sunt protejate printr-o serie de parcuri nationale: Parcul National William Bay; Parcul National Muntii Stirling (115.671 ha); Parcul National Cap Arid; Parcul National Fitzgerald River (349.000ha, ce cuprinde regiuni montane si de campie; a fost desemnat de UNESCO rezervatie a biosferei) Adelaide Orasul este capitala Australiei de Sud; Atractii turistice: Gradina Zoologica; Gradina Botanica, Universitatea (1874), Centrul Festivalurilor; Muzeul Australiei de Sud (colectii cu valoare istorica si aborigena); Galeria de Arta a Australiei de Sud (pictura australiana, ceramica, arta decorativa, sculpturi de Rodin) Hahndorf este o veche asezare a colonistilor germani (1839), situata la 23 km sud-est de oras; atmosfera germana; Valea Barossa se remarca prin peisajul viticol (prima vinarie a aparut in 1839); este una din destinatiile turistice importante datorita vinurilor faimoase pe plan mondial; producatorii de aici realizeaza cca din cantitatea de vin a Australiei; Parcul National Murray River (13250 ha) protejeaza zone umede bogate in pasari de apa; Insula Cangurului beneficiaza de un peisaj deosebit, fiind un horst granitic, cu relief de platou muntos taiat de ape; vegetatia si fauna sunt bogate si variate: eucalipti, sute de specii de pasari (emu, lebada neagragaste, rate, pelicani, pinguini pitici, papagali), foci, ornitorincul, echidna, cangurul wallabi, koala; Peninsula Eyre : se remarca prin peisaje deosebite, faleze inalte, plaje si o bogata viata salbatica (canguri, papagali, emu); acestea sunt protejate in parcuri nationale: Parcul National Lincoln (17.000 ha), Parcul National Coffin Bay (30.380 ha, peisaje salbatice, plaje); Muntii Flinders se remarca printr-o abundenta de viata salbatica care este protejata in trei parcuri nationale: Parcul National Muntii Flinders (Flinders Range); Parcul National Muntii Gammon; Parcul National Muntele Remarkable; Peninsula York : aici sunt locuri numeroase si faimoase pentru surferi, pescari si amatori de drumetii; peisajele naturale sunt protejate in Parcul National Innes (9100 ha cu dune de nisip, lacuri sarate si coaste stancoase); Melbourne Orasul este situat pe raul Yarra de pe costa sud-estica a Australiei, este capitala statului Victoria. Atractii turistice : Universitatea (1853); Galeria de Arta, Victoria Arts Centre (trei teatre, o sala de concerte); Gradina Botanica; Gradina Flagstaff; Catedrala Sf. Paul, Biblioteca Nationala Victoria; Monumentul fondatorilor

orasului; Insula Philips; Parcul Statal Warrandyte (agrement); Parcul Parcul Statal Warrandyte o este situat in statul Victoria si are 11.040 ha; cuprinde un platou granitic cu altitudini de peste 1700m, acoperit de o padure umeda cu eucalipti dar si vegetatie alpina; fauna este formata din specii de cangur, wombat, echinda, pasarea lira. Regiunea Gippsland se intinde la est de Melbourne si se remarca prin peisaje care abunda in vegetatie si ape; munti si plaje nisipoase; toate acestea sunt protejate in parcuri nationale precum : Parcul National Wilsons Promontory; Parcul National Tarra Bulga; Sydney Orasul este situat intre Muntii Albastri (vest); Hawkesbury River (nord) si Botany Bay (sud); este un oras ultramodern (capitala statului New South Wales); cu peste 4 mil. loc(cel mai mare si mai vechi oras al Australiei); are functie portuara, de transport, financiar-bancara, industriala, comerciala dar si turistica. Atractii turistice: Catedrala Garrison (in stil gregorian), Marele Turn, Podul Harbour, Gradina Botanica Regala, Opera (forma de corabie) obeliscul din locul debarcarii, plaje (Bondi Beach), muzee: Muzeul Powerhouse, Muzeul Marinei, parcul de distractii Segaworld; Opera din Sydney este considerata cea mai originara lucrare de arhitectura contemporana, avand acoperisul in forma de scoici; Parcuri nationale: Parcul National Kuringgai Chase (protejeaza viata salbatica si arta aborigena); Parcul National Moreton (fauna si flora variate) Rezervatia Naturala Katoomba (formatiuni stancoase); Defileul Kanangra (pereti abrupti, cascade); Parcul National Wollemi (plaje salbatice, vai inguste, stancarii, paduri bogate); Valea Hunter este situata la nord de Sydney, se remarca prin vinurile sale (peste 50 de centre de productie); Muntii Albastrii se remarca prin peisaje fascinante, fauna si flora bogata, cascadele Katoomba, formatiuni stancoase, chei, pestera Jenolan (cu picturi Rupestre); toate acestea sunt protejate in Parcul National Muntii Albastrii (Blue Mountains); Muntii Kosciusko cea mai mare rezervatie nationala din New South Walles; prezinta numeroase lacuri : Albina, Blue, Cootaptamba, Club; cascade : Weeping Rock; forme ale reliefului glaciar; pesteri : Yarrangubilly; vegetatie si fauna diversa; in regiunea acestor munti sunt la mare cautare sporturile de iarna. Canberra Orasul este situau in sud-estul tarii, la poalele Alpilor Australieni, are peste 300.000 loc., a aparut ca asezare a crescatorilor de vite. A fost ales in 1909 ca loc pentru noua capitala a Uniunii Australiene, inlaturandu-se rivalitati ivite intre cele doua mari metropole (Sydney si Melbourne); conceput sa centru politico-administrativ, el are si functii financiar-bancare, comerciale, stiintifice si de invatamant. Atractii turistice: Academia Australiana de Stiinte; Biblioteca Nationala; Muzeul National; Galeria Nationala; Parliament House; Australian War Memorial.

Wollongong Este al treilea oras al statului Noua Galie de Sud, situat la sud de Sydney, pe o parte ingusta de campie litorala. Este un oras industrial, dar cuprinde si atractii turistice : Galeriile de Arta, Muzeul de Istorie; costa Illawarra (cu plaje frumoase si posibilitati favorabile practicarii sporturilor nautice : surfer, windsurfer), abruptul Illawarra, lacul Illawarra; Shellharbour (loc foarte cautat pentru practicarea sporturilor nautice).

Alte Obiective turistice Cairns este unul dintre cele mai atractive orase australiene si cea mai sigura destinatie tropicala din lume. Vecinatatea cu Marea Bariera de Corali si padurea Daintree au transformat orasul in gazda permanenta a turistilor ce pleaca in croaziere si excursii in zona. Marea Bariera de corali este una din minunile naturale ale globului, alcatuita din mai mult de 2800 de recife, din 400 de tipuri de corali. Din anul 1981 face parte din patrimoniul UNESCO.Pentru oamenii de stiinta, pentru iubitorii vietii acvatice, pentru fotografi, pentru scufundatorii amatori, pentru pescari sau pentru orice turist, Marea Bariera de Corali este un loc de vis. Marele Drum al Oceanului strabate coasta de sud-vest a tarii, de la Torquay la Warrnambool pe 300 km, serpuind, urcand si coborand prin cele mai frumoase peisaje si cele mai spectaculoase formatiuni calcaroase. Drumul inceput in 1919 si terminat in 1939 este dedicat memoriei eroilor celui de-al Doilea Razboi Mondial. Gold Coast-Paradisul surferilor se intinde pe 70 km de plaja si ofera sporturi in aer (Saritura in tandem din elicopter sau hidroavion chiar deasupra Paradisului Surferilor; Zbor cu aeroplanul Tiger Moth deasupra padurii etc), pe apa si sub apa (curse spectaculoase cu barca cu motor, printre recife, scuba diving, surf etc). Townsville, este cel mai mare oras tropical din Australia, avand cel mai mare acvariu marin cu corali vii, cazinouri, teatre,plaje superbe) Curse regulate de ferry-boat duc turistii spre Marea Bariera de Corali, resorturile insulare sau explorarile subacvatice. Whitesundays este format din 74 de insule dintre care doar 8 sunt statiuni, celalalte nefiind locuite. Parcul cultural Tjapukai- situat in Caravonica, la 15 minute nord, de Cairns este parcul destinat descoperirii artei si vietii aborigenilor.In acest parc cultural intalnim: Spatiul magic (muzeu al artei aborigenilor), Teatrul de istorie (cu filme despre viata aborigenilor), Amfiteatrul de dans in aer liber. Australia desi reprezinta o tara izolata de restul tarilor, inconjurata de Marea Bariera de Corali, de ape cristaline, plane insorite si intinse, flora si fauna diversificata, inconjurata de insule tropicale, avand vaste rauri si cele mai vechi paduri din lume este considerata una dintre cele mai atragatore tinuturi de pe pamant. Locuitorii din New South Wales nu duc lipsa de aventuri din simplul motiv ca aici se gaseste un loc numit Great Diving Range. Aceasta regiune ofera o multitudine de alternative pentru aventurieri: stanci pentru catarat, trasee pentru cei ce prefera plimbarile, pana la trasee pline cu obstacole pentru practicantii de ciclism montan. Orasul vestit din aceasta regiune este Sydney care reprezinta o importanta atractie truistica datorita acvariului cel mai renumit din lume, datorita parcurilor sau muzeelor, cel mai renumit fiind Pyrmont unde sunt expuse avioane, barci, masini cu aburi si motoare. De asemnea se mai afla si complexul portuar Darling cu vestitele lui hale expozitionale, precum si multe alte atractii turistice: Opera, de exemplu unde se organizeaza numeroase evenimente si festivaluri . Teritoriul Nordic renumit pentru frumusetea locului, reprezinta o destinatie incitanta datorita culturii bastinasilor, monumentele de la Uluru si Kata Tijuta si mlastinile de la Kakadu. In aceasta zona serviicile

lipsesc aproape, multe sate fiind alcatuite din putin case, iar vremea schimbatoare a tinutului poate transforma oricand o plimbare placuta intr-un cosmar. Teritoriul Queensland are multe atractii turistice printre care Bariera de Recif (unde se practica scufundarile, pescuitul, surf, dar si posibilitatea de a vizita bariera de corali din avion, de a naviga sau de a petrece timp in a studia recifele de corali). Se intinde de la Cape York pana la granita cu South Wales, o varietate de monumente si ecosisteme existente in Queensland, multe din ele fiind recunoscute de UNESCO . Altele includ ramasite spectaculoase de lava vulcanica, ca de exemplu tuburile de lava de la Undara si muntii Glasshouse, deserturile si padurile din interior, savana si mlastinile din Gulf Country, faimoasele pamanturi cu fosile de la Riversleig, si oazele de la Parcul National Lawn Hill. Cautatorii de aventura ce se indreapta spre Sunshine State ar trebui sa tina minte de schimbarile frecvente de vreme. Tornadele tropicale reprezinta o alta amenintare, impreuna cu apa marii care scufunda barcile, vantul care doboara copacii si ploile torentiale care scot raurile si fluviile din matci . Sudul Australiei este cel mai uscat stat, de aceea formele de relief includ o serie de lanturi muntoase, acestea asigurand o multitudine de atractii pentru cataratori, ciclisti, canoteuri si cei ce practicul caiacul. Alta modalitate de distractie este scufundatul in pesteri, aceasta regiune fiind renumita pentru acest lucru. Sporturile cele mai frecvente sunt urmarite cu mare interes in teritoriul Victoria deoarece ofera un teren vast pentru desfasurarea acestora. Ca si in New South Wales, Marele Lant Muntos este principalul punct de atractie in ceea ce priveste mersul, urcatul, rafting-ul si sporturile de iarna, precum cross-country si ski. Totusi, alte cateva zone au de asemenea intinderi pustii precum Grampians, Otways si magnificele parcuri nationale de pe coasta, Wilsons Promontory si Croajingolong. Chiar si acolo unde lipseste habitatul turistii pot gasi aventura: de exemplu, zona de ascensiune maxima a Australiei, Muntele Aeapiles, se ridica in mod dramatic dintr-o zona perfect plata langa Horsham , in vestul statului. Tasmania: In ciuda vremii deprimante, Tasmania este Mecca aventurilor. Terenul muntilor sai da nastere raurilor salbatice pentru a face rafting, stancilor abrupte pentru alpinism, pesterilor numai bune pentru explorat, in special pe coasta de est. Printre locurile de vizitat in natura sunt faimoasele calatorii de whitewater rafting de-a lungul raului Franklin, excursiile prelungite de-a lungul Overland Track din Cradle Mountain si Parcul National St Clair. De la un capat la celalalt al insulei carari bine marcate si bine formate alcatuiesc unele din cele mai frumoase pustietati ale Tazmaniei accesibile oamenilor cu indemanari minime de mers prin tufisuri . Baza tehnico-material a Australiei este foarte bine dotat, fiind reprezentat n special de ctre diversitatea ofertei hoteliere cuprins ntre 2* si 5*+, care ating cote nalte ale confortului, completat desigur i de alte forme ale spatiilor de cazare, precum bungalouri, vile, hosteluri, si chiar cazare in casele australienilor etc. Destul de solicitate sunt unitile de cazare sub forma studiourilor i apartamentelor, n special pentru turismul de odihn, pe litoral sau in marile orase n sejururi de week-end i de vacan. Confortul i calitatea unitilor de cazare sunt la standarde nalte, acestea fiind dotate cu lifturi, restaurante, baruri, piscine n aer liber i acoperite, unele chiar cu aer condiionat n camere, precum i majoritatea unitilor de cazare asigurnd TV i telefon n camer. Unele hoteluri ofer servicii suplimentare celor menionate, care se ncadreaz n tariful standard al unei camere, servicii precum: saun, baie cu aburi, Jacuzzi, seif. Acestor servicii standard i suplimentare legate de unitile de cazare se adaug serviciile de servire a unitilor alimentare, care pot fi incluse n tariful stabilit pe noapte cazare sau sejur cazare sub forma mic dejun, demipensiune mic dejun + o masa principal, ori dou mese principale sau pensiune complet care include toate cele trei mese, iar unele hoteluri, de obicei cele peste categoria 4*, pot oferi servicii all inclusive care includ pe lang mesele servite i buturi gratis. Hotelurile de elit au o gam diversificat de

servicii i pe teritoriul grecesc, calitate introdus de marile lanturi hoteliere i meninut pentru toate hotelurile care formeaz aceste lanuri. Impactul tehnologiei Secretariatul General al Serviciul Naional de Statistic din Australia anun rezultatele cu privire la utilizarea noi tehnologii de catre proprietari i membrii gospodriei respective. Datele provin din ancheta prin sondaj pe utilizarea tehnologiilor informaiei i comunicaiilor din gospodrii, din anul 2006. Sondajul a fost efectuat pe un eantion final de 4.896 gospodriile private i, n egal msur cu dimensiunea membrilor acestor gospodrii, n ntreaga ar, cu condiia ca cel puin un membru n vrst de 16 - 74 locuiete n gospodrie, perioada de referin a fost primul trimestru al anului 2006. . Istorie i Scopul anchetei n urma acestui somdaj au fost colectate informaii analitice privind accesul gospodriilor la utilizarea tehnologiilor informaiei i comunicaiilor, de exemplu la calculator personal, telefon mobil, televiziune digital,internet, etc De asemenea, informaiile sunt colectate, la nivel personal, de la persoana care a fost pre-selectate pentru interviu, cu privire la utilizarea calculatorului personal i acces la internet (interaciune cu serviciile publice prin intermediul Internet, e-commerce, etc), e-aptitudini. Sondajul a fost efectuat pentru prima dat n anul 2002 i rezultatele acesteia sunt complet armonizate cu rezultatele anchetelor de restul statelor membre ale UE, care conduc, de asemenea sondajul,fiind folosit un chestionar acceptat de comun accord.

. Modul de colectare a datelor Metoda CATI este utilizat pentru colectarea datelor i pentru o singur persoan pre-selectata n mod aleatoriu din mediul caznic,cu singura condiie ca limita lui / ei sa fie 16 - 74 de ani. Informaii este n curs de colectate cu privire la ntreaga gospodrie (sinteza de uz casnic, accesul la informaii selectate i tehnologii de comunicare, accesul la internet), precum i persoana pre-selectate el / ea. n anul 2006, de asemenea, informaiile au fost colectate pentru copiii cu vrsta ntre 12 - 15 ani i btrni n vrst de 75 84 de ani, cu chestionare special formulate. Grafic nr.2

S-a observat o cretere destul de mare n anul 2006,cu 30,6%,fiind nregistrat cea mai mare crestere din ultimii ani.

Graficul nr. 3

n timpul primului trimestru al anului 2006, procentul persoanelor care au acces la internet, din orice loc, a fost 28,9%. Este clarificat faptul c utilizarea calculatorului se poate face din orice loc, cum ar fii de acac,la locul de munc,coli,acas cu prietenii,internet caffe-uri etc. Hoteluri si cazare Locurile de cazare sunt rareori o problem n insulele greceti pe timpul verii. Exist cazare pentru toate buzunarele, chiar i n satele mici unde s-ar pute.; s descoperii c vnztorul de la magazin are o camer de nchiriat (sau. vara, un pat n grdin sau pe acoperi.) ntr-un hotel dc lux. La un hotel de dou stele camera va costa ntre 30-50 . Sistemul de notare cu stele al hotelurilor v d o indicaie de pre. Hotelurile dc lux se afl doar pe insulele cu tradiie n turism, cum sunt Corfu. Creta (regiunea Elounda) i Rodos. Exist multe hoteluri bulie" n insulele greceti, pline dc farmec i stil, amenajate de multe ori n cldiri istorice i conduse de obicei de o familie. Vei gsi multe astfel de hoteluri n Chania i Rethymnon din Creta, Svmi, Oia din Tlu'ra (Santorini) (vezi p. 69), Hydra din insulele Argo-Sa- ronice (vezi p. 51) i pe Mykonos n Cielade (vezi pp. 60 61). Pros (vezi pp. 66-67) sau Folegandros (vezi p. 56). Hotelurile de una sau dou stele aflate n porturile comerciale mai mari sunt foarte ieftine dar de multe ori prginite i insalubre. Pentru cei care cltoresc singuri acestea ofer avantajul unui pre bun pentru camerele de o persoan. Pensiunile mici, conduse de familii, sunt excelente ca pre. Majoritatea sunt recent construite, au camere cu baie i ap nclzit solar. Apartamentele care se pot nchiria pe insulele mai mari, au un pre foarte bun, mai ales pentru familii. n extrasezon, aceste apartamente sunt disponibile la pre redus pentru cci care cltoresc singuri. Vile de lux se pot gsi pe Corfu, Paxoi i alte insule. Locurile de camping din insule au puine faciliti. Acestea sunt n principal folosite de turitii care cltoresc cu rucsacurile n spinare i care nu au muli bani de cheltuial, dar nu sunt o afacere bun. 3. A treia parte - politica turistic, analiza SWOT i propuneri 3.1 Politica turistica Australia has had one of the strongest performing economies of the world in recent years. As a high-growth, low-inflation, low-interest rate economy, it is more robust than ever before. There is an efficient government sector, a flexible labour market and a very competitive business sector. This environment is a key driver of tourism activity. The policy settings set by the government are designed to deliver a vibrant tourism industry that makes a strong contribution to the economy. 2. The Australian tourism industry contributes significantly to job creation, export earnings and regional development. In 2001-02 tourism generated 4.5 per cent of Australias Gross Domestic Product,

with a total consumption of A$70.8 billion by tourists, and direct employment of 5.9 per cent of working Australians. The industry accounted for 11.2 per cent of total exports and was the largest export earner within the services sector 1 However, as with other countries Australia has been significantly affected by . the impact of the events of 11 September 2001, the Bali bombings in October 2002, the collapse of a domestic airline carrier, the war in Iraq, and the Severe Acute Respiratory Syndrome (SARS) epidemic. 3. It is within this volatile climate, the Australian Federal government is addressing impediments to the growth of the tourism industry. It works towards improving the diversification of the industrys product base, developing key markets through targeted marketing strategies, encouraging the development of efficient and competitive transportation networks, addressing regulatory and financial impediments to growth, fostering regional tourism development, providing industry with key data and research to assist planning and decision making, enhancing industry standards and skill levels, and encouraging the conservation and preservation of Australias unique natural and cultural heritage. 4. On 5 June 2003, the Federal government released a draft medium to long term strategy to help grow a sustainable Australian tourism industry and better position it against future shocks by making it more robust and flexible. The key themes of the strategy include sustainable growth and diversification of the Australian tourism product, and a focus on business yield and niche markets. The shift from an emphasis on quantity to quality is important for reducing pressure on infrastructure, protecting the environment, encouraging diversification and product development and improving profitability in the industry. 5. The review of Australias national tourism policy has been conducted by the Tourism Division, located in the Federal governments Department of Industry, Tourism and Resources. The Tourism Division carries out a range of policy, research and liaison functions at the Federal level of government. The review has been written from the perspective of the Federal government, and incorporates matters dealt with at the three levels of government that exist in Australia. Main Tourism Policy Objectives 57. In 1998, a National Action Plan for Tourism was released by the Federal government to provide direction for tourism policy formulation and industry planning. The initiatives contained within the Plan addressed impediments to sectoral growth, and sought to secure Australias reputation as a world-class tourist destination. The key objectives of the Plan included: Developing potential new and emerging markets through targeted marketing strategies; Encouraging the development of efficient and competitive transportation networks; Fostering regional tourism development; Enhancing industry standards and skill levels; Improving the industrys information base; Encouraging the conservation and preservation of Australias unique natural and cultural heritage; Encouraging diversification of the industrys product base; and Reinforcing Australias image as a safe and friendly destination. 58. Strategies to achieve these initiatives have been implemented and significantly progressed since the introduction of the Plan. The Federal government takes a whole-of-government approach to meeting these objectives. It recognises the importance of integrating tourism policy into other public policy areas to optimise the benefits of tourism to the country. Section 6 covers this approach in detail. 3.2 Analiza SWOT a Australiei SWOT vine in limba engleza de la initialele cuvintelor Strenghts(puncte tari), Weaknesses(puncte slabe), Opportunities(oportunitati) si Threats(amenintari).

Analiza SWOT este de fapt o tehnica prin care se pot identifica punctele tari si slabe si se pot examina oportunitatile si amenintarile unui proiect, ale unei actiuni sau ale unei persoane si poate fi utiliza ca element de realizare a bilantului. In general, exista doua moduri in care poate fi utilizata o analiza SWOT: in scopuri profesionale sau personale. In scop personal, analiza SWOT poate fi utilizata pentru a monitoriza cariera unei persoane, notand abilitatile si problemele pe care aceasta le are. In context profesional, analiza SWOT poate fi utilizata pentru a masura profitabilitatea unei afaceri sau unui proiect. An analysis of strengths, weaknesses, opportunities and threats (a SWOT analysis) provides insight into the internal capability of tourism in Queensland in relation to its competitors. It identifies the industrys strengths, the opportunities for development and growth, the weaknesses that present obstacles to sustainable growth and the potential threats to the industry. Emerging from this analysis are the key challenges facing the industry (see the following SWOT analysis). The challenges identified through the SWOT analysis are consistent with the key issues identified through industry consultation and are addressed within the action plans detailed in chapter six, Achieving our vision making the difference. STRENGTHS j Tourisms significant contribution to the Queensland economy j Population growth driving infrastructure development j Queensland perceived as a safe destination j Good growth in domestic and international expenditure over five years j Queensland is the most preferred domestic holiday destination for Australians j Forecast high international growth to 2014 j Well-established brand in domestic markets j Queensland is an aspirational brand overseas j Queensland has abundant natural and built attractions j Queensland has a wide range of holiday/leisure experiences j Long established industry structure and RTO/LTO coordination structure j Generally well-developed relationships between industry stakeholders with respect to marketing activities j Low cost air access WEAKNESSES j Importance of tourism not sufficiently recognised j Standards and consistency in product and service quality vary j Significant growth in outbound travel j Flat growth in domestic visitation over five years j Lack of investment in new serviced accommodation, new product, services and niche experiences j Lack of resources for protected areas to ensure appropriate development j Variable community support for tourism and awareness of value of tourism j Levels and quality of planning for tourism at local government level vary j Non-systematic approach to assessing the costs and benefits of tourism to local communities j Lack of role clarity between various agencies j Lack of coordination across federal, state, and local governments

j Shortage of skilled workforce j Infrastructure may not be keeping pace with growth; adversely impacting on tourism OPPORTUNITIES j Prospect of global political instability/safety and health risks overseas boosting domestic and inbound visitation j Uncertain global and domestic economies impacting on travel choice and behaviour j Changing demographics and family structure impacting on travel choices, needs and interests j Population growth in South East Queensland j Increase in worldwide use of new technology j Increased need for shorter, more frequent holidays domestic j Emerging international markets and opportunities for new business j Increased desire for specialised / customised holiday experiences j Low cost air travel and opportunities to increase inbound travel j Greater consumer consciousness of destination safety, security and health issues j New media technology and opportunity to reach new customers directly j Innovations in transport technologies range, speed, safety, comfort bringing long haul markets closer j Greater public awareness of, and interest in, sustainability and environmental issues THREATS j Increasing oil and fuel prices j Tougher competition from other markets j Adverse impacts of tourism on the natural environment j Adverse impacts of natural disasters on destination appeal and perceptions j Falling quality of natural resources and attractions j Innovation in communication technologies could move quicker than we can match j Lack of a strong tourism voice in government planning and policy forums j Population and visitor growth putting pressure on public infrastructure j Population expansion and residential development changing the character of Queensland experiences j Higher expectations of product and service quality j Low cost air travel and implications for outbound travel j Low cost domestic air travel and implications for drive destinations j Changing workplace dynamics/regulations impacting on leisure choices and behaviour j Multiple destination approach to marketing may lead to a fragmentation of key messages Strenghts Puncte Tari Weaknesses Puncte Slabe Australia poate fi vizitata atat in plina iarna cat si Posibilitati limitate de a ajunge in Australia avion sau vapor. in plina vara. Drum destul de lung si obositor cu ambele Familiaritatea limbii engleza metode de calatorie Activitati sportive si de relaxare Gastronomie protivita oricarui tip de Costuri destul de ridicate pentru o vacanta simpla datorita costurilor ridicate de transport nationalitate

Posibilitati extraordinare de a vizita atat obiective turistice cat si economice Odata aterizat in Australia se poate inchiria o masina si se poate folosi destul de usor datorita volanului pe partea dreapta Oportunities - Oportunitati O promovare mai buna a turismului Cresterea fortei de munca Dezvoltarea calitatii a produselor si serviciilor furnizate Tehnologia informaiei Dezvoltarea transportului

(echivalentul a unui circuit european)

Threats - Amenintati Concurenta Datoriile curente pot afecta turismul, calitatea serviilor va scadeaprin urmare turistii nu vor avea un grad ridicat de satisfactie. Poluarea mediului Destinatii la cheie mult mai ieftine decat Australia

3.3 Propuneri de cretere a potenialului turistic -dezvoltrii economice durabile, turismului, protectiei naturii si a mediului nconjurtor -campanii de promovare a zonelor care sunt slab frecventate de turisti -extinderea sezonului turistic. -sustinerea turismului social pentru turisti cu venituri reduse pe piata interna -conservarea arhitecturii -campanii de mentinere a mediului nepoluat Awareness generation Mass media Print Advertising PR Initiatives: Media coverage through press release/ advertorials Direct mailers Emailers SMS Campaign Others Travel Agents familiarisation programs Tie-ups with Tour Operators Corporates who have annual incentive group movement Strategic alliances lifestyle brand, etc. Word of mouth appreciation leading to brand loyalty and increase in retaining customers and creating new customers Promoting Australia- The Way Forward Promote various new destinations & attractions within Australia e.g. Melbourne Waterfront City, Noosa Beach, Tasmania etc. for first time & second time travelers Highlight the exclusives in the itinerary that are designed specially for the traveler: Wetland & Crocodile Farm Tour, Tandem Sky Dive, Kuranda Skyrail in Cairns Australian Outback Spectacular, Q1 Observatory Deck, Tjapukai by Night in Cairns Tram Tour, Visit the Phillip Island Nature Park & Sovereign Hill Jet Cruise, Sky Walk and Seaplane ride in Sydney The Kangaroo Island, A Tour of Barossa, Murray River Highlights, Swimming with Dolphins in Adelaide Holidays to Gold Coast & Sydney with an overnight at Coffs Harbour Stay at Tangalooma, Blue Mountains, etc.

Attract decision makers (buyers) for Dreamtime 2009 to take place in Sydney. Dreamtime is the only event that provides influential decision makers for high yielding corporate meeting and incentive business with the opportunity to meet face-to-face with tourism businesses and experience Australia first-hand at one event Explore other markets Tier II cities in the country that are emerging markets with huge potential Not shift the focus away from the core customer base Become more visible to the customers by maintaining the marketing and advertising expenditure Develop a positioning & communication strategy to capture customer Attention Remain true to the customers needs and make sure to continue to sell more of what the customer wants Continue to invest in the best growth opportunities Create innovative value added travel deals Know the needs of the customer so that you can transform your message accordingly Increase the travel business by working as a team with the travel fraternity Promote activities that Indians enjoy in Australia that include visiting the beach, visiting wildlife parks, zoos & aquariums, visiting National and Botanical parks, theme parks, chartering boat, cruises and ferries, visiting history and heritage buildings

Bibliografie: 1.Ghid complet Grecia, Editura Aqila `93 Oradea-1 2.Insulele Greciei , Ghid Turistic, Enciclopedia Rao 2005, Bucuresti, Editor Coordonator: Jane, Simmonds; Editori: Isabel, Carliste;, Michael, Ellis;, Simon, Farbrother; Claire, Folkard; Marianne, Petrou;, Andrew, Szudek.Ghiduri tristice,. 3.Grecia Continental, Enciclopedia Rao 2002 Jane, Simmonds(coordonator); Isabel, Carliste; Michael, Ellis; Simon, Farbrother 4.R.C. d`Istria, Grece, ed. Vilo Paris, 2002 5. Melissa de Villers, B.Bell, Grecia, ed. Aquila `93 Oradea, 1998 6. Helen Frantzi, The Acropolis-the archaeological site and the museum, ed. Voutsas Atena, 7. N. Silviu, M. Horia, N. Ion, S. Nicolae Statele Lumii Ed. Meronia Bucuresti 1994 8. M. Horia, N.Sivliu, N. Ion, R. Caterina Enciclopedia Statelor Lumii Ed. Meronia Bucuresti 2001

Site-uri: www.gnto.gr http://www.statistics.gr/portal/page/portal/ESYE/PAGE-themes?p_param=A2001 www.wttc.org

ANALIZA CIRCULATIEI TURISTICE 2.1 CEREREA TOTALA Australia are numeroase avantaje pentru atragerea turistilor: zile insorite, paduri tropicale luxuriante, savanna, desert. De asemenea sunt posibile scufundarile, navigarea, pescuitul, dar si vizitarea numeroaselor monumente, muzeee, poduri, biserici . Pentru a ajunge in Australia se utilizeaza atat avionul, cat si trenul sau croazierele si vasele de mare. Turismul in Australia s-a dezvoltat treptat si s-a imbunatiti incepand din 1991 cand turistii au inceput sa experimenteze noi locuri dar si noi peisaje. Imbunatatirile aduse infrastructurii, modernizarea hotelurilor, diversificarea gamei de servicii de divertisment, facilitatile de cazare, acestea ducand la o dezvoltare a transporturilor cat si a fortei de munca . Evidentierea resurselor naturale, cat si valorificarea exportului ( Australia devenind astazi unul dintre cei mai mari exportatori de diamante, dar si lana, cat si alte produse), a florei a faunei si a peisajelor a dus la o crestere semnificativa a turistilor. Se observa astfel ca incepand cu anul 1996, Australia a avut o crestere considerabila a turismului contribuind cu 5% in aceasta perioada la produsul intern brut la tarii. Daca in anul 2001 Australia inregistra 62.000 mii de turisti, in anul urmator cerea turistca a crescut considerabil realizandu-se un boom turistic, ajungand in anul 2005 la un total de 700.000 de turisti, crescand aproximativ cu circa 3,6% pe an.

Odata cu dezvoltarea turismului s-au dezvoltat treptat si transporturile, constructiile, dar si transporturile aeriene si cele maritme, cel mai uzual mijloc de a ajunge catre aceasta destinatie fiind avionul si croazierele. Factorii care influenteaza cresterea cererii turistice sunt venitul, deoarece acesta genereaza o atractie mai mare a numarului de turisti si pretul care poate influenta atat pozitiv, deoarece o crestere ar insemna un buget mai mare alocat tarii, insa si un efect negativ prin o scadere a cererii turistice. Un alt impact negativ asupra cererii turistice ar fi dezastrele naturale intalnite: tornade, cicloni, cutremure, dar si crizele politice care determina uneori un impact negative asupra turistilor dar si a turismului. Un factor ce contribuie iar la cresterea cererii turistice sunt organziarea diferitelor evenimente : Festivalul de jazz, Festivalul de film de la Melbourne, Festivalul international de arta din Perth. Un eveniment foarte important petrecut in septembrie este Festivalul de flori din Canberra, dar si Concursul de navigatie din insula Hamilton, Marele circuit australian de motociclism. Tursimul international este in mare parte intraregional, realizandu-se intre tarile ce apartin aceleasi regiuni. O alta caracteristica a influentarii cererii

turistice este marimea tarii, calea de access sau organizarea unor circuite destul de ieftine de catre agentiile de turism . 2.2 CONTRIBUTIA LA PIB Anii 2001-2002 au fost reprezentativi pentru Australia deoarece 8,5% a reprezentat contributia din turism si circa 10% din sectorul angajarilor, generand in aceasta perioada o crestere semnificativa a locurilor de munca, ajungand chiar la 54.000. Circa 24% din totalul incasarilor au fost aduse de catre vizitatorii straini, ocuparea cazarii a reprezentat circa 19%, iar transporturile maritime, aeriene, cat si feroviare au adus o contribuite de circa 15%. Toate acestea au generat o contribuite de aproape 48% privind valoarea turismului raportata la acest stat . Turismul reprezinta cea mai importanta sursa de venit din afara granitelor tarii, sectorul fiind in principal privat. Contributia turismului la produsul intern brut este de aproximativ 5.3% in anul 2006, crescand in termini nominali pana la 12,2% in anul 2016.

2.3 ANGAJARILE DIN TURISM Ponderea populatiei ocupate in turism intregistreaza niveluri diferite pe zone si tari in functie de nivelul de dezvoltare al turismului si de condiitile economice specifice fiecarei tari . Incepand cu anul 2006 locurile de munca vor fi generate de turism in Australia cu aproxiamtiv 11,2% joburi. Astazi sunt peste 76,7 milionae de locuri de munca in turism si 234.3 milioane de locuri in industria economica a turismului si a calatoriilor, acestea urmand a creste cu 89,5 milione si respectiv 279,3 milioane pana in anul 2006, totalizand circa 12,8 %. In prezent la fiecare 7,8 locuri de munca circa 1 reprezinta turismul si se asteapta ca acestea sa totalizeze pana in anul 2016 circa 1.355.000 locuri de munca, crescand astfel cu aproxiamtiv 5,2% .

Dupa cum se observa si din tabel Australia se situeaza pe locul 30 privind sectorul angajarilor din turism circa 1.2886,6 fiind la mica distanta de restul tarilor asteptandu-se la o crestere cu circa 0,5% in urmatorii 10 ani. Odata cu cresterea angajarilor in tursim acesta genereaza si o atenuare a somajului, o personalizare mai accentuata a serviciilor aparand ca efect direct al contactului dintre lucratorii si clienti, dar si o serie de efecte negative ca de exemplu: fluctuatii in ocuparea personalului, deoarece majoritatea sunt lucratori angajati temporar sau insatisfactia lucratorilor in anumite conditii .

2.4 EXPORTURILE DE TURISTI Piata turistica in Australia este evaluata la circa 311 miliarde, avand ca parteneri principali de desfacere a exporturilor cele mari cinci state: Japonia, China, Noua Zeelanda, Regatul Unit si Statele Unite ale Americii. Exporturile de servicii si produse au crescut in termeni reali cu peste 7% in ultimii 10 ani incepand cu anii 1993-1994, ajungand in anii 2003-2004 la circa peste 143 miliarde, cu o contributie aproxiamativa la produsul intern brut al tarii de 18 %. Australia se claseaza astfel printre primele tari exportatoare de vin dupa Franta, Italia si Spania, urmand cele de lana si diamante precum si cele mai importante: agicultura, resurse minerale si energie. Serviciile personale de cazare si calatorie au generat in principal circa 12,1 miliarde contribuind la produsul intern brut cu circa 9,8,% din totalul exporturilor. Daca in anul 1998 se inregistrau aproape 4,3 milioane de vizitatori, in anul 2006 acesta a generat o explozie turistica deoarece s-au inregistrat circa 1,200.o milione de turisti reprezentand circa 10%, astepandu-se sa creasca astfel pana in 2016 la circa 50,8 miliarde reprezentand o contributie la produsul intern brut de circa 14,2 % . Totalitatea exporturilor din piata turistica este de 22%.

Bursa de valori a Australiei inregisteaza in ultimi 10 ani o ascensiune foarte mare ajungand a fi in prezent una dintre cele mai mari piata de schimb valutar dupa Tokyo, avand un capital de peste 530 miliarde . Important este faptul ca Australia a reprezentat si reprezinta inca o piata turistica in ascensiune chiar daca au existat numeroase conflicte politice privind alte tari care puteau sa afecteze indirect vizitatorii acestei tari . 2.5 INVESTITII IN CAPITAL Investitiile in turism sunt in general mari consumatoare de capital deoarece pe langa investitiile necesare specifice: cazare, alimentatie sunt necesare si cele de infrastructura generala. Finantarea investitiilor turistice angajeaza capitalul pe termen lung; in consecinta amortizarea mijloacelor fixe facandu-se foarte lent. Acestea au de obicei un caracter economic sau juridic, adica sprijin financiar din partea institutiilor bancare. Astfel in Australia investitiile in capital sunt estimate la 30,5 bn ceea ce reprezinta aproximativ 11,9% din totalul investiitlor in anul 2006, acestea asteptandu-se sa creasca in anul 2016 la aproximativ 58,7 bn .

Investitiile in capital situeaza Australia pe locul 9 cu aproximativ 23,276uss, fiind astfel in primele noua tari clasate din punct de vedere al turismului in anul 2006. Se observa astfel k dupa anul 2006 Australia a avut o ascensiune privind investitiile in turism pana in anul 2004 unde avut loc o micsorare, iar din anul 2005 relaizandu-se o crestere continua. S-au realizat diferite proiecte pentru a spori cresterea turismului aceastea fiind in principal subventioante de investiorii straini. Un exmplu este finantarea si deschiderea in anul 2005 pe 15 ianuarie a unei noi autostrazi care leaga orasele Darwin si Adelaide , ducand astfel al facilitarea si exportutilor si importurilor acestei tari .

2.6 TURISMUL DE AFACERI SI PERSONAL Calatoriile de afaceri au devenit in timpul nostru un sector foarte important in special pentru anumite zone ale lumii, aceste calatorii devenind insemnate atat din punct de vedere al incasarilor care sunt in cele mai multe cazuri cu beneficii. Oamenii de afaceri calatoresc in marea majoritatea a timpului cu avionul, fiind si clienti de baza ai unor lanturi hoteliere de patru sau de cinci stele. O astfel de calatorie se caracterizeaza prin faptul ca se poate practica in orice perioada a anului, plata se realieaza imediat, solicitarea unor servicii de calitate superioara. Aceste calatorii pot de asemenea fi atat cu caracter intern cat si extern, o noua forma de calatorie a turismului de afaceri este vizitarea unor simpozioane, conferinte de presa, aceste avand in multe situatii loc in unele hoteluri . Australia are 38.670 km de cai ferate in posesia guvernului si 1.610 km cai ferate private. Aproximativ 50% din drumurile Australiei sunt pavate. Exista aprox. 8,8 milioane de masini si peste 1 milion de autocamioane si autobuze. Astfel in Australia turismul de afaceri reprezinta o noua forma de turism dezvoltata recent avand o crestere insemnata in anul 2001 aproxiamativ 35, 00 bn , urmatorii ani avand o scadere mai considerabila in jur de 30,00bn, ajungand in anul 2006 la aproximativ 70,oobn reprezentand circa 12,4% din totalul inregistrarilor in anul 2006. In anul 2016 se preconizeaza o crestere cu 23, 4 bn ceea ce ar reprezenta aproximativ 13% .

2.7 IMPLICAREA GUVERNELOR Guvernul are un rol important in dezvoltarea sectorului turistic si al tuturor sectoarelor de activitate economica , in promovarea imaginii tarii , in realizarea unor strategii privind atat piata turistica cat si cea comerciala, dar si in promovarea si dezvoltarea ecoturismului sau a naturii. Se observa astfel din tabel o usoara crestere a cheltuielilor guvernamentale privind realizarea anumitor infrastructuri incepand cu anul 2001, unde inregistra aproxiamtiv 2,5 bn si continuand intr-o usoara crestere pana in anul 2006 unde a ajuns la un total de 3,0 bn. Astfel in 2006 cheltuielile guvernamentale totalizau 3,7 % urmand a creste pana in 2016 cu aproximativ 3,6%.

BIBLIOGRAFIE www.wttc.org www.fiji-island.com www.travelwizard.com www.webwombat.com.au www.australia.com www.world66.com www.visit-kiribati.com www.state.gov www.wikipedia.org Statele lumii de la A la Z - Horia C. Matei, Silviu Negu, Ion Nicolae-Editura Stiintifica si Enciclopedica