Sunteți pe pagina 1din 4

UNIVERSITATEA SPIRU HARET BRAOV MASTERAT: ADMINISTRAIA, DREPTUL I MANAGEMENTUL SERVICIILOR PUBLICE I PROTECIEI MEDIULUI ANUL DE STUDIU: I, SEMESTRUL

III 2011-2012 TITULAR DISCIPLIN: Lect. univ. dr. erban Cernat Claudia DISCIPLINA: PERSOANE ADMINISTRATIVE STUDENT: TAGA VALENTIN ALIN

PROPUNERI SI SOLUTII PENTRU O NOUA ORGANIZARE ADMINISTRATIV- TERITORIALA A ROMANIEI IN VEDEREA CRESTERII EFICIENTEI ACTIVITATII ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE

Organizarea administrativa a teritoriului statului nu este definitiva pentru totdeauna nici ca solutie practica sau concept ea adaptandu-se in permanenta nevoilor etapei date si tocmai din acest motiv este folosita de stat ca un instrument prin care isi realizeaza rolul si functiile sale asigurand totodata satisfacerea cerintelor specifice diverselor colectivitati locale. In sustinerea celor spuse amintim preambulul legii nr.2/1989 cand s-a facut referire la organizarea administrativa teritoriala a tarii precizandu-se: pana la elaborarea unei noi legi de organizare administrativa a teritoriului Romaniei Pornind de la aceasta premiza toate guvernele si parlamentele care au urmat au pus aceasta problema printre prioritatile infaptuirii reformei postrevolutionare. Pentru inceput s-a lucrat mult pe pregatirea conditiilor indeosebi cele de natura organizatorica si a celor care nu necesitau cheltuieli carora bugetele de austeritate ale statului nu le faceau fata. cat despre masurile care s-au luat sau axat mai mult pe cresterea numarului localitatilor urbane prin declararea ca municipii a unor orase si prin organizarea ca orase a unor comune precum si schimbarea denumirii acestora. S-au facut calcule si estimari ale costurilor pe care le implica o asemenea actiune luindu-se chiar in discutie mai multe variante. Pana in prezent masurile convenite nu au luat inca o natura juridica necesara astfel incercand o evaluare chiar si numai in linii generale a ceea ce s-a intreprins in realizarea acestui obiectiv am putea sa desprindem urmatoarele concluzii: Dupa 1989 toate guvernele si parlamentele au abordat aceasta problema limitandu-se la declararea unor orase ca municipii , a unor comune ca orase , la fiintarea de noi comune si la schimbarea denumirii unor localitati. In majoritatea cazurilor aceste 1

actiuni au fost rezultattul unor propuneri legislative si al unor acte singulare ale unor deputati si senatori care aveau in vedere numai judetul pe care il reprezentau. Incepand cu 1990 si pana in prezent au fost adoptate un numar de 184 de acte normative prin care a fost modificata Legea cadru si Legea nr. 2 din 1981 republicata. Propunerile facute de autoritatile locale in primii ani dupa revolutie nu au fost suficient de fundamentate asupra unora dintre ele revenindu-se de catre initiatori si solicitand inlocuirea lor. Inca de la inceput pana in anul 2000 cand a fost adoptata legea nr 3 din 2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului nu s-au respectat propunerile care priveau organizarea de noi unitati administrativ-teritoriale. totodata in niciunul dintre cazuri nu s-a consultat in prealabil populatia din localiattile respective prin referendum asa cum cereau dispozitiile din Legea Administratie Publice locale. Niciuna dintre guvernari nu si-a definit o strategie clara si un program concret asupra costurilor efective pe care le presupune aceasta actiune pentru a sti daca le poate sustine. Pornind de la premisele mai sus scrise poate oare Romania sa beneficieze de o organizare administrativa a teritoriului corespunzatoare? Dupa parerea mea aceasta organizare nu ar fi posibila si nici oportuna cel putin pentru urmatoarele considerente. Pana in prezent majoritatea propunerilor legislative elaborate atat cele privitoare la reinfiintarea judetelor abuziv desfiintate cat si a unor comune sau axat in exclusivitate pe motivatii de natura istorica si de pastrare a traditiilor ignorand in totalitate evolutiile ulterioare de ordin economic si social si chiar de natura psihica ale colectivitatilor umane din actualele unitati administrativ teritoriale. in ultima jumatet de secol s-au creat si dezvoltat in jurul unor localitati mai mari zone de influienta care au conferit populatiei o anumita stabilitate in cadrul actualelor comune orase sau judete determinand o echilibrare a acestora. O reorganizare administrativa ar avea ca efect o intrerupere brutala a acestor relatii si o reorientare a lor spre viitoare alte centre care nu isi vor putea exercita forta de atractie decat in timp dupa mai multi ani. Avand in vedere criteriile si cerintele de imbunatatire a organizarii administrativteritoriale a Romaniei se aduce clar in prim plan ca o reorganizare nu este nici necesara si nici oportuna. Infiintarea sau reinfiintarea unor comune sau orase a unor unitati administrativ teritoriale nu poate fi o actiune arbitrara. Organizarea administrativ 2

teritoriala trebuie sa se bazeze intotdeauna pe elemente , factori obiectivi si criterii stiintifice si sa raspunda nu numai cerintelor prezente ci si celor de perspectiva. din acest punct de vedere , este de mentionat faptul ca a fost adoptata Legea nr. 351 / 2001 privind aprobarea planului de amenajare a teritorului national (sect. a IV a Reteaua de localiatati).Important de subliniat este ca legea contine dispozitii speciale privind infiintarea de noi comune,acestea facandu-se prin lege la propunerea consiliului localin urma consultarii prin referendum a populatiei. Complexitatea actiunii de imbunatatire a organizarii administrative a teritoriului tarii presupune luarea in considerare a unor criterii si cerinte care in ansamblul lor asigura viabilitatea si eficienta masurilor pe timp mai indelungat raspunzand atat unor nevoi prezente cat si de perspectiva astfel: 1. aceasta actiune este o problema de interes national pentru care decizia juridica apartine autoritatilor publice satatale abilitate si nicidecum a unei autoritati locale in continua consultate in formele prevazute de lege asa cum este consultata si populatia. Decizia este insa intotdeauna a parlamentului. 2. Aceasta actiune trebuie indelung si temeinic pregatita, asigurand conditiile economice,politice si sociale. 3. Actiunile pregatitoare trebuie sa se realizeze de jos in sus pe principii democratice si cu toata transparenta, ample si corect mediatizate analizate si dezbatute cu locuitorii sub toate efectele lor pozitive si negative, ca acestia sa se pronunte in cunostinta de cauza. 4. Concomitent la ambele niveluri la comune si orase respectiv la judete trebuie realizata o imbunatatire de proportii nu esalonat ci pe etape incepand mai intai la nivel judetian. 5. Aceasta actiune trebuie sa aiba in vedere si sa ia in calcul in primul rand implicatiile si efectele economice, sociale si organizatorice pe care le determina si sa stabileasca masurile corespunzatoare de rezolvare a acestora.Crearea unor unitati administrativteritoriale noi implica stabilirea de masuri privind organizarea alegerilor pentru noile consilii locale primarii si consilii judetene.

Sunt si alte implicatii pe care o imbunatatire mai de amploare a organizarii administrativteritoriale le determina ca actiuni de urgenta imediata pe care nu le relevam in mod special. Am mai sublinia totusi faptul ca imbunatatirea organizarii administrative a 3

teritoriului tarii este fara indoiala o problema de interes national ea nu trebuie sa se transforme in nici o imprejurare in capital politic ori alianta politica . Este necesar ca asupra acestei probleme sa se realizeze un deplin consens atat politic cat si social la care sa fie angrenate nu numai fortele politice ci si societatea civila locuitorii beneficiarii de fapt si de drept ai acestor masuri. Pentru Romania credem ca aceasta problema ar putea face chiar si obiectul unui referendum national, fapt ce i-ar asigura un puternic fundament democratic, eficienta stabilitate si viabilitate, l-ar ancora mai bine in specificul traditiilor romanesti si l-ar racorda la valorile tarilor europene dezvoltate, cu administratie publica eficienta. Sunt cateva reflexii care ar putea fi avute in vedere de factorii de decizie mai intai in stabilirea unor strategii care sa vizeze pe termen mediu sau pe termen lung problema imbunatatirii si daca este cazul a reorganizarii administartive a teritoriului statului si apoi a unui plan de masuri care sa cuprinda actiuni concrete termene si responsabilitati precise de punere in aplicare a strtegiei. Acestea trebuie insa sa se bazeze pe studii prealabile profunde, pe analize de profil, la care sa fie antrenate in mod activ formele asociative , neguvernamentale, reprezentative ale colectivitatilor locale, locuitorii comunelor, oraselor si municipiilor in mod direct.

Bibliografie: Alexandru Ioan, Matei Lucica- Serviciile publice. Abordare juridico-administrativ, management i marketing, Ed. Economic, Bucureti, 2000 Constituia Romniei- revizuit i publicat n M. Of. Nr. 767/31.10.2003 (Legea nr. 429/2003 de revizuire a Constituiei a fost aprobat prin referendumul naional din 18-19 octombrie 2003 i a intrat n vigoare la data de 29.10.2003, data publicrii n M. Of. Nr. 758 a Hotrrii Curii Constituionale nr. 3/2003 pentru confirmarea rezultatului referendumului naional din 18-19 octombrie 2003). Buletin de informare legislativa nr. 4/2007