rare .. Silvius este tatal lui Aeneas Silvius, care la rindl:11 lui este parintele Iui Latinus Silvius.

Dltimul a intemeiat !'ji el dteva colonE, ai carol' locuitori au capatatde~u~i~ rea de "veehii latini". De aci .inainte numele de SIlvIUS s-a dat tuturor acelora care au domnit la Alba Longa. Regele Alba a fost fiul lui Latinus, Atys, pul. Iui Alba,. Capys allui Atys, Capetus al lui Capys, Tlbennus al 1m Capetus. . . Tiberinus s-a inecat in vreme ce incerca sa treadi inot fluviul Albula ~i apa s-a nm11it Tibru, nume eare dainuie pina in vremurile noastre. Apoi a urmat 1a domnie Agrlppa, fiul 1ui Tiberinus. Dupa Agrippa domne.!?te Hamulus Silvius, eare a primit tronul chiar de la tatiH sau. Romulus Silvius a fost lovit de trasnet, afja di. sceptrul domniei trece in miinile lui Aventinus. Acesta a fost ingropat pe colina <:e-i poarta numele f?i care acum fac~ parte d.in Roma. Dupa Aventinns a urmat. Proc?, tata~ lUl Numitor 51 Amulius. Proca Ii las~amOf?temrelUl NumltOX:, intiiul sa~l vlastar, sceptrul regesc al gintei Silvia. Dar silnicia a avut mai multa putere dedt vointa tatiHui sau . si decit respeetul datorat virstei. , Amulius, uzurpind trollul fratelui sau, ii ia locul. La aceasta el mai adauga 0 nelegiuire : ueide urmaf?ii de sex bih'bate.sc ai fratelui sau, iar pe fiica acestuia Rhea Silvia aratindu-i, chipurile, odeosebita cinstire, 0 numef?te vedtaUi, pentru ea, raminind fecioara toata viata, sa.-i rapeasca speranta de a avea urma~i.
v

,
ROMULUS ~I REMUS. INTEMEIEREA CETATII ROMA
.1

Dar dupa pa;erea mea, inteineierea unui ~ra~ atit de insemnat ea Romafji inceputul celei mai intinse puteri, dupacea ,a zeilor, se datorefjtemai ales d,estinului. Con.:.. stdnsii prin silnicie sa-~i calce 1egamintul de v~stala, ,Rhea Silvia nascn doi gemeni 9i, fie din convingere, fie peptr-q
C

..iv'

ea socoteamai demn sa puna pe seama unuizeu pikatul ei; atribui aceasta paternitate incerta: zeului Marte. eu toate acestea, nici zeii ili nici oamenii n-au putut-o fed de cruzim~a regelui, nici pe ea, nici pe copii. Vestalaeste aruncata: in temniFi, iar copiii sint condamnati din porUrlca rege'lui sa fie azvirliti in apa curgatoare a fluviului Tibru. Fie din intimplare, fie din milostivirea zeilor,-TibnH tocmai se revarsase peste maluri, formind baIti, din care pricina nu se mai putea ajunge pina la albia adevarata a fluviului. eu toate ca apa era statatoare, slujitorii care duceau copiii sperau ca ace~tia sa se inece in balti. Crezind ca in chipul acesta due la indeplinire porunca regelui, au lasat copiii la marginea mlailtinii, acolo unde se gase~te smochinul Ruminalis 1 (odinioara numit zice-se Homularis), Pe atunci aeele meleaguri erau pustietati intinse. Se spune ca, dupa ce apa putin adinca a depus pe uscat albia plutitoare unde erau agezati pruncii, 0 lupoaica impinsa de sete, care ief?ise din codrii muntilot apl'opiati, Huzind tipetele copiilor, s-a abatut din drum spre Ci ~i, aplecindu-seasupra lor, Ie-a dat sa suga ou atita blindete, incH un cioban al turmei regef?ti a gasit-o in vfeme ce-i lingea. Legenda ii' da acestui cioban numele de Faustulus. Acesta i-a aelus la stina !?i i-a incredintat nevestei sale, Larentia, ca sa-i creasca. Dnii autori au scris ca Larentia 'eta 0 femeie de moravuri Ll..<;>oare,motiv pentru care afost poredita de ciobani "Lupoaica" l?i ca de aid a luat na.<;> tere legenda care infatil?eaza aeest fapt drept un miraco1. Copiii nascuti 9i crescuti astfel, indata ce au ajuns la virsta tineretil n-au lenevit pe la stina f?ipe linga turme, ci au inceput sa colinde padurile vecine umblind dupa Vlnat. Dobinclind priil aceasta indeletnicire putlOre trupeasca ~i biirbatie, ei nu se multumeau numai cu vinarea i31';.lor,ci atacau ~i tilharii incai'cati eu prazi, pe 'care Ie
. 1 Ficus RuminaHs era unu! din sn1Qchinii vestiti care ~re!?tea pe p~antele colinei palatine in lo~ul numit Germalus.

imparteau eu pastorii. AsHeI, cu ceata de pastori tined, care sporea din zi in zi, infruntau primejdiile 9i organizau 9i jocurile.

V Se spune ca pe atunci se celebra pe mun,tele Palatin sarbatoarea Lupercaliilor 1 si , ca acest munte se numea 2 1a inceput Palantium, dupa cetatea arcadiana Pallanteum , iar mai tirziu Palatium. Evandru care era m~cadian de ba9tina 9i stapinise cu mult timp i~ainte aceste Iocuri, a introdus aceasta sarbatoare adusa din Arcadia: tinerii care il sarbatoreau pe Pan Lycaeus 3 alergau despuiati, sd1imbind glume intre ei. Pe acest zeu romanii I-au numit mai tirziu Inuus 4. Hotii stiau ziua dnd avea loc sarbatoarea. Miniati ca pierdu~er~ prazile, ei surprinsera pe Romulus 9i Remus pe dnd acestia se ocupau cu pregatirea jocurilor. ROl1lUIus aparind~-se cu inv,er9unare, tilharii I-au prins numai pe Remus, pe care I-au predat regelui Amulius, invinuindu-i pe nedrept aUt pe Romulus dt 9i pe Remus ca ar face. incursiuni pe ogoarele Iui Numitor, impreuna ey o adunatura de tineri fara capatii, 9i ca s-ar deda la pradaciuni ca intr-o tara najma9a. . Ca urmare Remus este predat 1ui Numitor &pre a it pedepsit. FaustuIus banuise de Ia inceput ca crescuse vlastari de neam regesc, caci 9tia ca ni9te copii fusesera aruncati
v

din ordinul regelui, iar ,rremea in care el Ii 1:uasela dinsulse potrivea intocmai ,cu acee/1in care avusese 10C' acea intimplare. Dar el nu voia sa dea pe fata acest fapt, decit rlaca s-ar fi ivit vreun prilej favorabil, sau daca nevoia l-ar i silit. Dar iata ca nevoia s-a ivit. Astfel, impins de teama, Faustulus Ii desvaluie lui Romulus ohirsia lor. De altfel 9i Numitor, care tinea pe Remus in tem~ita, dupa ce a aflat ca cei doi sint frati gemeni 9i comparind am virsta dt 9i infati9area lor, care nu parea a unoI' oameni de rind, i9i aduse aminte de nepotii sai. $i tot cercetind eI, ajunse pina acolo incH nu mai era depprte de a ana obir9ia lui Remus. In felul acesta se urzi din toate partEe un complot impotriva regelui. Romulus n-a venit in fruntea cetei sale (caci nu era pregatit pentru 0 lupta desohisa) ci porunci pastorilor sa vina la palatul regal iecare pe un alt drum 9i la 0 anumita vreme ; apoi il atacara pe rege cu toW deodata. La rindul sau Remus, il ajuta 9i e1 cu 0 ceata a1catuita din oamenii lui Numitor. In chipul acesta fu suprimat regele Amulius.
VI Numitor, de la cea dintii tulburare, striga ca vraJma9ul a patrlJns in ora9 9i ca a atacat .palatul regal; de aceea el chema tinerimea albana in cetate, ca sa-I dea ajutor 9i s-o apere ,eu armele. Vazind insa ca Romulus 9i Remus au sfir9it lupta 9i se indreapta sp.re dinsul, pentru a-i aduce cuvenitele urari, convoaca numaidedt adunarea, dezvaluie faradelegile fratelui sau, destainuie obir!jia nepotilor sai, aratind cum s-au nascut, cum au fost crescuti, cum au fost reeunoscuti, 9i, in sfirl?it, anunta ~i ueiderea tiranului, prezentindu-se pe sine ca singurul fapta9' Inaintind cu ceata lor in mijlocul adunarii, Romulus 9i Remus l-au aclamat pe bunk ca rege : strigatele de aprobare ale multimii au intarit acest titlu 9i in felu1 i1cesta domnia a fost incredintatii regelui NLUuitor. Astfel, dupa ce statuI alban a fost dat in stapinire lui Numitor, pe Romulus 9i pe Remus i-a cuprins dorinta de

rea de din lui

Lupercaliile erau sarbatorlle purifidirii ~i expierii in on~>azeului Pan ~i se praznuiau la 15 februarie. Num~le p:'ovm~> la grota sacra Lupercal, situata la poalele P~latll::ul,!l, und cele ~apte coline ale Romei, pe care se OflC13sarbaloarcn Pan. . 2 Oras in Arcadia sudica din care, potrivit legendei, regelt Evandru i-a colonizat pe arcadieni pe malurile Tibrului, in jUl'ul Palatinului. ,.. I 3 Lycaeus era 0 poreda data zului Pan, dupa mun'~l1 (III sudul Arcadiei unde se niiscuse acest zeu. 4 Inuus (de la verbul ineo-i1'e == a gramadi), straveche di vi nitate itaJica. sirnbolizind abundenla og~arelor.
1

a intemeia un ora~ pe a;:elemeleaguri unde fusesera gasiti 9i creseuti. Cad -populatia albanilor y:;;il~.tinilor era foarte numeroasa la ea adaugindu-se :;;ipastorn, care erau convil1!~i eu totE 'ea atH Alba oit 9i La~iniu:n VOl' mid pe linga 0l'a9u1 pe care il VOl' intem~Ia el.yDupa ~eeea . insa in sufletul eelor doi frati ineoltl un _pacat stramof;sc;setea de putere, 9i de aei urma 0 ce~rta josnic~, is-:cata'dintr-o pricina destul de neinsemnata. Pentr;l c~ cel doi. frati erau gemeni 9i deci respectul pentru V1r?~anu putea face deosebire intre dim,;ii, au hotarit ca zell, sub caror ocrotire se aflau acele tarimurl, sa arate prin auguri 1 cine va da numele noH cetati r,;icine 0 va clrmui. Romulus i9i alese ca loc de ob::,enatie PaJc.tinul, iar Remus, Aventinul 2. . i

VII Se spune ca mai . intii lui Remus i. s-au arata~ semnele prevestitoare 9i anume 9ase vultun ; dar nu.mal ce s-a anuntat aceasta preYestire, ca lui Romulus 1 se aratara de doua ori mal multi vulturi, asHel incH a111indoi au fost aclamati ca' regi, fiecare de tabara sa, unii invoc1nd faptul di Remus vazuse mai intii vul turii, iar cei,1alti ca Romulus a vazut un numar mai mare. Din acea~ta pricina s-a i&cat mare vrajba, care s-a transform at ll1tr-o incaierare singeroasa ; in in valmageala, grav lovit de fratele sau, Remus a cazut fara suflare. S-a mai raspindit 9i 0 aHa legenda 9j anume ca Remus a sarit peste noile ziduri ridicate de Romulus, cu intentia de a-9i bate joe, 1ar Hamulus I-a uds rostind aeeste cu~ viute : "A~a sa piara de aiei inainte toti acei care VOl' indraini sa sara peste zidurile r-idicate de mine!" AsHel
, 1 Auspiciile, observarea vointei divinita\ii ?upii ZbO.lyl p~:: siirilor ave.s+specio), sau dupa mod~l ~~m mmcau. P~ll sa;ll rlintr-o turtii anume pregiititii (ex tnpudllS), se luaumalilt~ Inceperii oriciirui act public important. . . 2 Una din cele !?apte coline ale Romei, intre Palatm~l Monl>

a ajuns Romulus singurlJl stapin pe 'putere, iar cetatea intemeiata a luat numele fondatorului sau, llama 1. Muntele Palatin, uncle erescuse, a fost eel dintii loc pe,care Romulus I-a intarit. Slujbele religioase Ie-a ofi..,. ciat pentru ceilalti zei dupa rinduiala albana, nuniai pen"" tru Hereule 2 dupa ritul grec, a~a cum fusesera statornicite de Evandru. Legenda spune ca Hercule, omo"rind pe Geryon 3, a adus pe aceste meleagurio cireada de vite de 0 uimitoare frllmusete; minind-o din urma, a treeut-o inotpeste Tibru ~i' a poposit eu ea aproape de fluviu pe 0 pajir,;te eu pa~une imbe19ugata pentru ca vitele sa se odihneasca 9i sa pasca. El insu9i,obosit de drum, s-a culcat. Cum era insa cam ingreuiat de mincare 9i de vin, a fost cuprins de un somn adine. Un pastor de prin acele locu!"i, cu numele de Caeus, trufa~ din prieina fortei sale, a fost ademenit de frumusetea vitelor :;;is-a hotarit sa Ie fure. Daca ar fi- minat toate vitele in pe9tera, inse9i urmele cirezii l-ar fi ca]auzi t intr-acolo pe stapin, in cautarea ei. De aceea Cacus a ales pe cele mai frumoase 9i Ie-a bagat de-a-ndaratelea in. pe~tera, tragindu-le de caada. Cind in revarsatul zorilor Ii:er~ule s-a trezit din somn 9i :;;1-a rotit . ,ochii peste cireada, bagind de seama ca lipse9te 0 parte din vite, s-a indreptat spre pe9tera ap!"opiata ; el i:;;iHi1 Roma veche era asezatii la 25 km. de varsarea Tibrului -in Mediteranii. Cele mai vechi a$ezari dateaz{l de let inceplltul primllllli milenill. Primii locuitori, proveniti din' emigrantii latini $i 'sabini, s-au stabilit pe colina Palatina, apoipe Quirinal, Capitoliu, Aventin, Viminal, Esquilin fii Caelius. Arheologii aU stabilit fondarea ora~ului Roma in sec. VIII Le.n. ceea ce corespunde da. tei de 753 sau 7541e.n. r.aspindita in antichitate fii mentionatii de analifiti fii istorici. Interneierea Romei se bazeazii pe contopirea comunitiitilor latine, sabine $i etrus{:e. 2 Hercule - Herades al elinilor :- nascut din Ze4s $i Maia, identificat cu 0 striiveche divinitate italica sabini1or, s'emo Saricus, de\'enit Dius Fidius al latinilo1'. " . 3 Monstru mitologic urial?, cu trei trupuri, care .domrlea in insula Erythrea; a fost dobor-it Herc1l1e.

de

('HC!lUS.

ruse socoteala ca poate intr-acolo d'llc urmele vitelor, dar vazind ca toate urmele duc inafara ~i nici una nu merge spre per;;tera, nedumerit. ~i J?-e.~tiind ce sa faca, a plecat eu cireada din acel loc pnmeJdlOs. Cind vitele au pOl"nit la drum, unele au mugi.t (cum este in firea lor) dupa cele care lipseau. Vitele dm pe~tel'a ie-au raspuns; mugetul lor I-a intors pe Hercule din drum si I-a indreptat din nOll spre pe9tera. Deoarece Cacus a in~ercat sa-l opreasca cu forta de a intra in pe9tera Hercule I-a lovit zdravan Cll;bita. Zadarnic a chemat' Cacus in ajutor pe ceilalti pastori, caci pina la urma s-a prabu9it IJ.1ort. ~ " . . Pe atunci tinuturile acelea erau stapmlte de Evandru, fugit din 'Pelopones. El Ie stapi~ea n~ atit datorita unei puteri de adevarat conducator, Clt m~l ales ren~me.lui sau. Era un barbat respectat ~i adrmrat de cellalt1, pentru ca ~tia sa scrie, ceea ce era ceva nou ~i de mirare in ochii unor oameni fara carte. Evandru era respectat de toata lumea mai ales datorita credintei ca mania lui, Carmenta 1 a avut darul prorocirii: pe ea 0 pretuise ~i o admirase'lumea pina la sosirea Sibylei 2 in Halia. Atras la fata locului de faptul ca pastorii se ingramadisera ~i facea~ zarva in jurul stdlinului, vinovat de uciderea unui om, Evandru, dupa. ce a aflat ca este vorba de 0 crima r;;icare era pricina, "se uiUi la infati9area lui Hercule, care parea cu mult mai deosebit ~i' mai maret decit oamenii obi9nui~i, 9i-l intreba ce fel de om este.
v

Indata ce-i ana numele, cine i-a fost tata.! ~i Care ii era patria, ii zise: "Bercule, fiu al lui Jupiter, fii bine venit! Mama mea adevarata ti1euitoare a ,"ointei zeilor a prorocit ca /tu vei spori numarul zeilar eere~ti 9i ca tle ti se va harazi aiei un altar, numit de poporul care va ajunge eel mai bogat 9i eel mai puternie din toate popoarele de pe pamint Altarul eel mai mare ; la el se V(Jl~ face slujbe dupa rinduielile tale." Intinzindu-i mina, Hercule taspunse ea prime~te praoroeirea 9i ca va implini vrerea ursitei prin ridiearea :;;idedicarea altarului. Aeolo ~i atunci pentru intiia oadi in cinstea lLli Hercule a fost aleasa din eireada junca cea m3i frumoasa ~i s-a facut primul saerificiu. La eeremonia silerifieiului :;;i la ospat au fost admise familiile potitiiJOl' :;;ipinarilor" pe atunci cele mai vestite din acele loeurr. Intimplarea a faeut ea potitii .sa vina mai deueme la cel'emanie 9i sa Ii se paata oferi maruntaiele; pinarii au luat parte numai la resturile ospatului. Din aceasta cauza a ramas statornicita de atunci datina ca neamul pinarilor cit va trai, sa nu se infrupte din maruntaie. Indrumati de Evandru, potitii au fast multe veacuri slujitorii aeestui altar, p,ina cind tot neamul lor s-a stins. Aeeasta s-a intimplat din pricina ea ei tre.eusera slujba ce Ii se incredintase pe seama sdayilor publici. Dintre cultele religioase straine de atunei, Romulus I-a adoptat numai pe aeesta. El era e011\"insea numai prin insu:;;iri exeeptionale se. poate dobindi faima de nemuritor, p care dealtfel propria-i soarta i-a barazlt-o.
VIII Dupa ee Romulus a oficiat eeremoniile religiaase, potrivit rinduielilai:, a ehemat poporul la adunare si i-a dat legiuiri in privinta eonvietuirii pentru ca a asel~enea gloata de aameni n~ putea 'sa s~ contopeasca intr-un
1 Potitii erau pl'eotii lui Hercule, iar pinarii, olegiul lor a Jost ulterior preluat de stat.

1 Carmenta sau Car mentalis era, dupa legendele italie~, 0 nimfa dotatii eu darul prezicerii. De origina arcadiana, ado~'ata .ea C1ivinitate protectoare a na~tel'ilor, era sarbiitoritii inl~e 11; ~l 15 mlluarie. Dupa ea a fast denumW:\ P?arta ~c:rment~l:s d~n Roz:n~. 2 Sibyla, dupa tradj~ie, coea maL vesllta preZlcat?are .a.ntlca, !ii-a stnbilit rel)edinta in,ora$u.i s:umae ~i .~-a pus .l~. dlS.poz~tla r~1;l'llli Tnrquinius Superous cartl~e pr;)r~~l1!or r.I:tb?! Stbyltnt), ~n I, '>\ vlllllll1 . f<:le erau pastrate m CapltollU, fllnd eonsultate m , 1.llid ('I'lt i( l' d un colegiu de preoti, $i cuprindeau oracole t I \.1 1111,11,> pc,.lInJ roman.i.

ajutomele

lor.

p,opor decit 'numai prin legi. Insa Romulus a socotit ca legile date VOl' fi sfinte pentru ni9te oamen1 simpli, daca el insu~i se va face respeetat de ceilalti ai sai prin anumite insemne ale puterii. De aceea el Ii s-a inHitj~at intr-un chip impunator, atit prin ve~mintul str<llucitor, cit ~i prin garda sa de doisprezece lictori 1 care sa-l insoteasca pretutindeni. Unii socoteau ci'i numarul de doisprezece lictori provine de la cei 12 vulturi care ii prevestisera domnia. Mie iusa nu-mi vine greu sa ma alatur parerii care sus1;ine ca atit ve~;nlintele, insemnele ~i obiceiul folosirii unor astfel de slujitori, au fost imprumutate de la etrusci, vecinii no~tri, de unde 'a fost luat ~i scaunul cuni! 2 ~i toga praetexta 3 ~i ca tot de la etrusci a fost imprumutat 9i numarul de doisprezece lictori, pe care obi~nuiau sa-l aiba regii lor, deoarece la alegerea regelui luau garte douasprezece cetati, iar fiecare cetate dadea cite un lictor. In vremea asta, Roma cre~tea 9i-~i largea incinta, inglobind mereu alte ~i aIte terenuri, mai de graba in speranta unei populatii mai mari in viitor decit din necesitati imediate. Atunci, pentrn ca aceasta madre a ora~ului sa nu fi~ de9artii ~i pentru a spori numarul locnitorilor, Homulus, dupa vechea ll;letoda a intemeietorilor de orage, care, adunind 0 111ultimede oarneni simpli ~i saraci, pre1 Lictorii form au garda spcciala a tuturor magistratilor 1'0llJani care dispuneau de imperium. (prerc;gativele pu~rii) : consuii, dictatori, pretori, guvernatorii de provincii, proconsuli, propretori, tl'ibunii militari; numarul lor varia, dupa rangul magis:ratului, de la 2 la 24. Merge-au inaintea magistratilol' purtind pe umarul drept fasces, un manunchi Ie nuiele de ulm, legate cu 0 centura, 'lvlnd a secure la mi.iloc. Eierau ;;i executorii sentintelor capi1:11('.F'as ille simbolizau puterea suprema a statului. Obiceiul ,11'1",1.1 ville de la etrusci, unde fasciile simbolizau unirea celar I II'I II~J ill ('onfcderatia etrusca. ' "11111111 11l:t1\.l1or demnitari romani. I'II ,I II 1111I'll JlIlI'J ur{l pe care 0 pm' tau copiii pin), la J 7" ani,
I I ,

tindeau totus,i di sin:t nascutipe aeele mele.aguti, a deschis un asylum pe locul care este acum imprejmuit intre cele doua dumbravi, la coborirea de pe Capitoliu. Acolo si-au gasit adapost, fugind din sinul populatiilor vecine,' fara deosebire daca era om libel' sau sclav 0 multi me de oameni dornici de 0 viata nouii. In mod~l acesta's-a pus temelia viitoarei puteri a romanilor. $i fiindca Romulus a fost multumit de noii locuitori, le-a orinduit un sfat care sa-i cirmuiasca. A ales din rindul lor 0 suta de senatori 1, fie ca acest numar era in?eajuns, fie ca numai 0 suta erau cei care puteau fi ale~i. senatori. Este sigill' ca ace9tia au fost numiti pat:res, pentru cinstea ,care Ie-a fost acordata ~i ca urmaf;iii lor s-au numit patricieni.

IX Intr-adevar, cetatea roman a ajunsese aUt de pu~ 'ternica, incH se putea masura in razboi cu oricare din cetati!e vedne. :Qar din pricina lipsei de femei puterea
1 Numiirul senatorilor (patres), initial de 100, a crescut pina 1.a 600 in timpul republicii, la '900 in timpul lui Caesar ;;i a fost redus de Augustus la 600. Senatul (serzatus), constitult numai din patricieni, a fost institutia cea mQi importanta ;;i forul suprem al conduGerii statului militarist roman in perioada republicii. In jurisdictia sa intrau toate problerriele din domeniul intern si ex~ tern, fEnd bastionul, aristocratiei conducatoare: confirmarea magistratilor ale:;;i; problemele padi ;;i ale razboi'ului, Coilducerea 'politicii cxterne, controlul cultelor, acordarea de puteri exceptio~~ci~ . ' , 2 Sabinii sau sabeUi, populatie vecina cu latini~, $upusa de r~'mani in 420 i,.e.n. ,lmpreJ.ma ,cu latinii, umbri;j ;;i oscii erau cele mai vechi populatii italice 'autohtone. Ramura 'cea mai numero<:lsa a triburilor sabeliceera formata' din samniti, grupati in confederatia samnita care, in prim"l perioi:\da <:1 republicii romane, s-a hnpotrivit 200 ,dg,ani exp<:msiunii remane.l;;i aveau 'a$ezarile in regiunea Apeninilor,

1'1

1","\11

"