Apusul macilor i Angelina Nadejde Azi macii mei rnii de ploi Simind aproape asfinitul, ngenuchiai, strini i goi,

Ateapt inoceni sfritul. nsngerai, fr speran, i aplecai de crudul vnt, Par rstignii, nc n via i-n rugciune la pmnt. Ei tiu c-au nflorit c-un rost, S fie jertf frumuseii Dar viaa lor prea scurt-a fost La fel ca roua dimineii Ne-asemnm cumva cu ei, Rnii de vorbe i de fapte, Lovii n suflet de lachei Furi, prin uile din spate. Dar dinuim prin frumusee i biruim prin buntate; Privind senin spre btrnee, Rmnem demni pn la moarte