T

ElEmunt
aJ

il$u[rn rmrlui

l+laF
Biblioteca Centrala Universitara "Lucian Blaga"
Sectia de imprumut
Aceasta publicatie trobuie returnata inainte de ultima data marcata
mai

,1J:"'

,..,
i

.,

,t. r/i,r

,,.r-

OLIVIER CLEMENT

fnftebdri asupra
ta omulur

jos

Tipiriti

cu binecuvAntarea P.S. Andrei

Episcopul Alba-Iuliei
Cuvint ina inte de tsoris Bobrinskoy
BCU

ll

Cluj-Napoca

|fliltilt]iltilililffiil]il]ilttilil 4060 I10 7552

Traducerc din linrba fiancezi leroni. Iosif Pop qi Pr:,

Ciprian $pan

Tfaducere duDa:
Of

ivier Cl6mcnt, ()trc.ttions.';ur I'lrttnnc, 1986.

Editions ANNE SIC tER. Canada

Alba-Iulia
1997

Je, soussignd, Olivier Cldrnent,

propridtaire maintenant des droits de I'ouvrage intituld Questions sur I,homme, editd par les 6ditions Stock d Paris et dont.je suis I'auteur cdde
titre gratieux aux Edirions de I'Evdchd orthodoxe d'Alba-lulia, Roumanie, le droit de traduire et
d

d'6diter la version en langue roumaine de cet

ouvrage.

Fait ii Paris, le 19 mars 1997

l,l,u,w

#t'^^t

Olivier Cldment

..".ijt'.'.

r
in trebi

I
ri asupra
om u I u i

PROLOG
Institutul Sf'Antul Serghie line si repare astdzi o mare
nedreptate gi de asemenea o coplegitoare datorie de recuno$tin[d fa{d de Olivier Cldnrent. unul dirr prof'esorii sdi pentru care noi avem multd veneralie gi respect. Am vrut sd ddm o rezonantA

particulard acestei ceremonii acaclemice de acordare a titluh"ri d9-doeior in teologie situAndu-o. in rnomentul SarUarorii anual" a Sfinlilor Trei lerarhi. slrbdtoare a teologiei. Olivier Cl6rnent nu este un petitionar al unui titlu care i-ar lipsi, dar Institutul
insuqi are nevoie de acest gest. cdci prin prezenta sa sfAlucitoare gi credincioasd de nrai bine de 40 de ani. el il onoreazd. Tinem

deci sd aducem aici Ei astdzi uiceastd mhtlurie. Aga precurn trebuie, inainte de a preda. el a ascultat. a tbst ucpnlcuJ u4q!a dintre dascdlii cei mai ilugtri ai gAndirii teologice o$g{9x9 contemporane. Vladimir t,osg!r. unul din reprezentantii

'

cei mai califlcati a ceea ce nurnim neo-patristica ortodoxi. Olivier Cldment a contribuit la cunoaqterea gAndirii sale pr.in publicarea postumd a cdrtli Vederea lui Dumnezeu. a cursului sdu de teologie dogmatici gi a tezei sale de doctorat (nesustinutd) la Sorbona despre Meistcr Eokan. Printre dascdlii gi prietenii lui aq cita in mod cert pe PaUl lyglg[lngy._tgg!:Zgndgl 9i. in sfar$it, pe Pirintele Ojr.ltt., l131lgg . PrezentAnd pe Vladimir Lossky Ei pe Paul Evdokimov ca "doi trecitoli". cl insugi lr, imbrlcerl aceastd l-tarismd de trecdtor.

OLIVIER CLEMENT
de luntra; de la un rlal la tiltul. 'll'ecir1or. inair.rte de toale. al fraditiei Bisericii ncclivizirte gi al stAlqitr-rh-Li nostrr.r de secol Ei

Intrebiri asupra ontului

de nrilenir-r. 'll'ccitor intrc Rdsf it Ei Apus. tinarrd sd realizeze ir.r pols()iurit ;;i gindirea sa sirltcza Risiritr-rlLri siro-bizantin. a traditici

predat pe parcursul a multi ani la Institutul Superior de Studii Ecumenice. la $coala Catedrald din Paris, la Centre Sdvres, peste

lcligioase ruse (de la Berdiaev la Soljcnilin) Ei a Apusului contemporan din care igi are obiri;ia gi pe care-l reprezinti. Provenit dintr-rLn l]lediu dccleqtinal. a$a cum noi il cunoa$tem in Frtrtta "piurilrt al misir-rnii" in care Durnnezeu ne.-a dat sir lriinr gi pc carc o iubinr. la sfAr;itul unei lun-qi ciutdri in irintclcpc iunilo, olicutalc. a intilnit pe Ilristos gi a solicitat botezul in Biserica Ortodoxi. Pe parcursul celu'mai ntult de 210 de ani de invftdntArrt teokrgic. Olivier ('lintent a parcLlrs nutreroase cdi. gantiere uncori puf in delt'i5ate. uneori urcu.,sLu'i abrupte gi chiar periculoase..ialonate de ruine ;i de pripdstii. El insu:;i ne relateazi experienta sa dc teolog. bucr,u.iile gi antdrdciunile sale. nrult rrai bine deciit i-n.n putea-o face noi.. [il este prezent in ntarile tr-rlbul'dri qi pr.obleme ale timpului nostru: mai '68. caderea zidului Berliuulr.ri Ei deschiderea larilor de Est, mileniul creqtinirii l{usiei. drama t}osnioi gi drepratea restituitd suf'eritrlelor poporului siirb. DizrlogAnd cu marxismul. el rcaminte$tc demnitatca inflnita a persoanei r-rmane. dialogind cu modernitatea fird teauti. nr: l'ace concesii, ci are ccrtituclinea ci Evanghelia lui Ffi-istos este 1ot cccil ce c uriri aclual gi n.riri vir-r. ['.1 esle scr.rsibil in ntocl tlcoscbit la ltroblcltrclc tldur.oroase)) ale eticii nrcdiculc. alc scxrltlilirtii. alc iLrbirii. sau chiar.ale e/?.suitti trrtrirrr r ;r:Ir rnzrintl /:)i,.s-LrlLri Irri I lrrrrrnczcrr inruf i. in alirra Institutulrri Sllntul Serghic. Olivier Cldmenr a

tot fiind un mdrturisitor al tradiliei oltodoxe deschise dialogului. A aq.lrngllpyry{ din 1959 revisra reologica C'ontacts aldturi de un comitet de redaclic oare ii acorda toatd increderea Ei care ldsa totul uneori prea ((pasiv)) pe r-u.nerii sdi. in slhrgit. el a qtiut sA asculte $i si transmitd lumii de astizi

doi rnari patriarhi ecr"mrenici (Atenagora, qi Bartolomeu.; qi gandirea unui lbst student al Institutului nostru. patliarhLrl lgnatie al IV-lca al Antiohiei. Ag vrea sA enu:lir doar cdteva din aspectele propriu-zis teologice din opera sa, care nreritd prinLre rnulte altele aceasta asardQlq ? tilllfl! d9 do91or in rcologie. AE vorbi mai int6i de o viziunc plenard a credintei sre$tine. de o Ortodoxie sigurir. irrsd de o Ortodoxie deschisi gi primitoare a tot ceea ce este adeval;li autentic. chiar dincolcr de fiontierele dognratice gi caltonicc ale Ortcldoxiei istonce. Viziure de plenitudine Ei de unitate carc nu este nici unitbmtitate nici exclusivitate. Acest centrLl de utrltate in diversitatea legitima gdseEte in mod evident lScaqul sdu in taina lui Hristos qi in centralitatea Sa. Convingefea lui profirndl cste cd Hristos este peste tot prezent gi c[. prin intruparea Sa. C'r:vintul a asun]at umanitatea intreaga
a_

melqJ{j-qillygl

de la inceputul istoriei pdrrii la irrchcierea ei. -foat5 istoria umana. spune el, a tins cirtre Hristos care a venit qi tinde spre Hristos care vlne.

Ag vorbi cu plircerc de' tcologia lui. Olivier Cll6ment ca cle o teologic pascalir. ca dcspre un inru rri invierii lui Hristos li clcci

OLIVIER CLEMENT
de speranfd in propria noasffa inviere. Aceastd dimensiune pascalS traverseazd ansarrblul operei sale, a reflecliei sale asupra crizei modernitdjii, asupra esenlei insdgi a Ortodoxiei. Citez: "Pentru cd Fiul cel vesnic este solidar nu numai cu umanitatea noastrA cfeata dupa chipul Sdu, ci solidar de asemenea cu condilia noastrd de muritori, cu condi{ia noastrd atee de ateismul cel mai total. penfiu aceasta totul se rdscolegte inaintea iubirii nebune a lui Dumnezeu, pentru aceasta prapastia iadului gi a mo4ii se face nevAzutd precum o derizorie picdttud de urd in vAltoarea de fbc a divinitdtii. Cuvantul revine spre Pirintele Sdu, aducAnd cu El umanitatea cdreia i se deschide de acu-n inainte plinatated vietii. calea indumnezeirii". Dar aceasti "dinamicd hristicd" a istoriei - a toatA istoria trebuie siniati in spaliul qi in suflarea iluminate de Duhul Sf6nt. Taina Duhului.... Imi amintesc d" pUu,^dq_!g{!_9 rhile_ 3lqrra a |ti Filioqtte gi de maniera sa, noud gi controversatei ldmuritoare, de a degaj a deschiderea existenliald in ceea ce privegte indumnezeirea omului prin acelagi Duh care odihne$te in F{ristos Ei in Trupul Sdu, care este Biserica. Dar dincolo de aceastd refleclie teologici, el aratd bine cd a vorbi de Duhul in
BisericS" sau a vorbi de Biserici in Duhul, inseamni aceeaqi tain6. aceeagi experienld a Bisericii, divino-umanitatea hristicd in care sufld Duhul. Citez: "Tirnpul Duhului este cel al unei sinergii, al unei colabordri, al unei creativitd{i divino-umane: in numele lui lkistos, adice in prezenla cea mai intensd, in prezenla Sa euharisticd, ecleziali, o perspectivd inflnitd se deschide

Intrebiri

as u pra ont u I u

Dumnezeu-umanittile Si Dtuttnezetr- trn ivers" . El reaminteste, in fir-re. cI Duhul dumnezeiesc "sdldEluieEte trupe$te" in Bisericd. pentru cI locuia qi locuieqte in u.nanitatea lui Hristos, gi cd Duhul este marele "rr-ristagog" al acestei plenitudini tainice. intleaga sa vialir .'si rndttttria sa teologicd sunt inseparabile de Biserica in care Duhul l-a ndscut la viala cea noud. El traieste dureroasa. insd necesara sfartecare. intre
certitudinea tangibili a l-rarului Duhr.rlui Sfhnt aclion6nd asupra devenirii in istoria bulversati a secolr-rlui nostru, intre sfintenia qi adevdrul Ortocloxiei dc o parte. ial de cealaltd parte

sldbiciunile men.rbrilor acesteia pi a societdtilor zise cre;tine. Fdrd nici un compronris zt-supra adevirurilor de credinfd trdite Ei mfuturisite in Ortodoxia iskrrici. el a cdutat in mod constant sd menlind deschis dialogul de iubire ;i de adevdr', dbruindu-se pentru aceasta fera mAsurd. uneori nsinteles $i criticat. pldtind astf'el tributul unei liberldti prolbtice. purtAnd chiar in trupul sdu suf'erin1ele dezbirrdrii cre$tinilor qi nu tnai putin a diviziunilor in sAnul aceleiaEi Biselici Ottodoxc. rlet'gdnd astt'el in contracurentul unei anuuritc 9tlq4g*ii p11'e qi Qurg, intoleranta gi
agesivd, pentru cd ea ignora bogd{iile Duhului.

(.-)
c

libertAtii umane ficutd creatoare prin Duhul, astf-el incdt Dumnezeu-Omul. cum zicea Vladirnir Soloviev, devine

In fine. taina Bisericii este de asen.lenea cea a organizdrii sale. exercitarea colcgialitAtii sau a s;bornosl-ului la toate nivelele vietii ecleziale. a devenirii sale in Occident, in sAnul diasporei noastre. Olivic| C'ldment a $tiLlt sd reaminteascd cu multd vigoare importan{a pl'egAtirii viitorului Sinod panoftodox pentru care Patriarhul Atenagora e lucrat atdt. Tot lui ii pldcea sd sublinieze cd pregdtifea colegiali a Sinodului nu este mai
pu{in esen{iald decdt insaqi tinerca accstui Sinod qi cd Biserica

l0

OLIVIER CLEMENT

int rebiri asupt';r ontu ltti

ll
sa

este chiar dupd natura sa un Sinocl per.nranent dupd ci-ripul "Sinodului veqnic" din sAnul ltricitei 'll-eimi. Aici de asemenea

lun]ii, un spaliu in care totul poate si se intoarci.

basculeze

in

lun.rin5".

el a reamintit adeviratele exigente irle ecleziologiei ortodoxe. ale unitd{ii s.tcrantentAle qi canonice pe r-rn singur teritoriu. Biserica este dc asentenca actr:alitatea Sflntilor pdrin{i. cdrora Olivier Cldrnent a $tiut sii lc cletr cuvdr.rtul in excelenta
antotogle J()lt,rucs. ctrL, estc o rlir.ri pr.efioasd ce adapi cu apa
cea vJe-a Duhr-rlui.

P Boris Bobrinskoy.
Decanul Institutului cle
-l'eologic OrtodoxA Sffintul Serghie

din Paris.

tlltima n.rare axi qi preocuparca flndamentald a intregii sale vieli estc chcstiunca orrulr-ri. in care. urmAnd dascdlilor
sdi. a contribuit la r.einnoir.ea antropologiei or.todoxe. centratA

Paris l6 fehruarie 1997 ('uvint rostit cu oc:lzia

acorddrii titlr.rlr-ri de doctor in teologic de cirtrc Institutul Slhntul
Ser-ehie Donrnului Olivier

('lirrcnt. pentrll

intl'eaga ss opera

in.jurul tainei existenlei personale dup[ imaginea qi in conlul.liLlne cu viata intimi:r dun.rrrezeiegtii Treimi. El
t.earrrinteqle pc

teologicd.

hrlrri drcl)latr ea

irr

ntr. pol0gia cre5tina, eare

este o antropologie a intrupir.ii qi a invierii. distinctia fundarner.rtalS nu este cea slflet-r;up. cdci omul este o
Lrn

ci adevdrata distinctic

llat! ,qsilro-somal.ici (eu a1 zice irttreg

rrr,rp.

irl.rcg sullet),

este cea a naturii qi a persoanei.

in care

Duhul va cdqtiga onrr-rl intrcg, adicd gi trupul sdu. prin urmare el ne reamintc$te cu.succes ci tr.r-rpr-rl insr.rqi, iar in trup in spccial chipul. cxprirni persoana. insir la l'cl cle bine poate sd o ascundi. si u lnaschcze. C)rrul nu oste in lume decAt prin existen(a sa trllpeasc:i Ei cu toatc acestea el depdgegte f.Ird

incetare aceasti existentl $i poate zriunge sd o sacrifice. in linal|:trupul nll are scns dccilt in taina invierii: .'De la invierca

lui IJristos. un

spatiLr

al non-morlii se cleschide in opacitatea

t2

OLIVIER CLEMENT

intrebiri asupra

omulu

l3

dragostei sau a crea{iei. in transparenta unei priviri, in simpla gi

ne4steptata mirare de a exista. s1

iv;1 aOalyt^t*^tno2.---...
)

l.
O antropologie ^ rn care se intri prin pociinfi
Umanitatea pe carc o observdm gi din care facem. parte es_1e. o urnanitate diviz.atd. Este divizatd in printul rdnd in fiecare dintre(.euh, estc un teatru .nor: de unrbre. de persona.je nevrotice ale ciror sfbri nu le tragenr noi, ci rnai degrabd ,.

Tiltetul 9-mtlili Cuvdntu(-g-rftos pe care noi l-am golit de sens in "$ic", avea semniticalia originali ae "l_4ctE-'. ._!-gc3qul omului este Dumnezeu". zicea batranul Heraclit.

9l'yt:y :Z:Lp-!:: t!

Dezbinarea, iudul Si moartea

<condilia cdderiill. Limitdndu-ne la aceastd condilic nu aln putea elabora o antroporogie cregtinS. Gdndirea ar merge in gor. A anariza individul doa.i'condilia sa de separare. arinsemnaa ne inchide intr-o viziune mioapi. rezultat al rralieniriil) noastre, alienare care e_ste numai sociald. ci fundamentald. ontologicd. 1u lnsa aceste.lenebre sunt tmversate
de

dugmani, sir.rguratici sau contirndali. 'er singuratici in confuzia insdgi. Aceasta este ceea ce teologia nume$te

"i. gi ,ra O. ". loastre. Facultelile noastre sunt gi ele divizate ierarnia tor bulversatd: o inleiigenfil pur. cerebr.ali. ca," o <inimdl "ompa.A. in incertitudine. abandonatd fbrlelor. suh_congtientului, care confundd. $i iatd-ne ((de_a rostogolulii, l5rd un centru de refblin1d pentru a impAca btul. - Dezbirrali irr noi ingine. ru sunrern gi intre noi: indivizi

Aturci cum putem irrtra in aceastd cunoa$tere a omului care nu se lasd atinsi iErd descoperirea lui f)umnezeu? Nu prin $tiinfa. in sensul de (($tiinta uman6)), pe care noi o salutbm qi o recunoagtem in trecere. ci prin cunoasterea creStind, care este o cunoa;tefe in credin{d, o cunoaqtere al cdrei organ nu este o facultate separatA. ci omul intreg. Pe scurt: o cunoa$tere care debuteazi gi progreseazi prin pociin{d. Mai bine zis, impreuni cu Evanghelia 9i cu Phrintii greci, metanoia, in sensul de reintoarcere a constiintei noastre de a ti. Oe treceie ,-...:,-copemiciand de la geocentrismul eului (individual sau colectiv) la heliocentrismul care descoperi. in profunzimea fiin{elor qi a
lucrurilor'. .jarul soalelui durnnezeiesc. Dar mai intdi trebuie si te ciocnegti de pere{ii inchisorii

lfigerd in

nebunra

tale. Una dintle cele niai potrivite defrnitii ale <<de-cdderiirr noastre a tbst dati de Sthntr-rl Andrei al Cretei, un cdlugdr din secolul al V{l-lea al cdrui canon de pocdin{d il citim la inceputul Postului Mare. simbol al pocdintei care ne pregdte$te pentru a primi invierea. "Omul este idolatru t4d de el insupi", zice Sfhntul

t4

OLIVIER CLEMENT

In

rebi ri

as

upre om u Iu i

t5

Andrei. El a deturnat spre sine insugi cnpacitatea de venerare.. de cult, care constituie lbndul natLu.ii sulc. Itr.in accasta omul se separd - atAt cAt depinclc tlc cl tlc lzv(rnrl viclii qi se gisegte reintors spl'e neanlrrl. sprr, nunrt.ul \lin carc este creat. El nu poate fl neantizat. rlrl rlcr irrt. :,t.llrvrrl rrrorlii. Iar moafiea nu este numal n6r1.51 li1|l tt(, ltloii. cr.ucl: cd viala fiecdrui ont trcbuie sa se l{.nult(.. ( rrci in accasti n1oafte se ghiccqte o consecintd a milei Irri l)unutezeu. Pc ntdsurd ce olr.ml avanseazd in destinul sau. igi dd seama cA totul se termini: ..prea mult a thcut, prea mult a vizut" qi. cunt zice tAlharul pe crurce: ..Noi dupd dreptate primim ce nr se cuvine dr-rpi fhptele noastre'. (1..c.23. 4l). Dar moafiea starea de rnoarte din tinrpul vielii chiar. inseamnd in sens mult mai larg o existenl5 "irrpotriva naturii.., impotriva setei de
etemitate, a acestei nevoi de sdrbcitoare cale constituie adev5rul nostru de taini. in acest sens. sllntem in moarle. Ne desconerim

Hristos Si in sfintenie. este ((atomizata)) in noi. in noi, juxtapus pe chiplrdle noastre inchise. pe privirea celuilalt cale-mi ascunde universul. dinamismul euharistic al naturii devine o miEcare oarbi. El nu-gi'mai giseqte. prin nor. astAmpArarea sa in Dlrmnczeu. Atunci el se joacd cu individualitatile noastre in acelagi tinrp inchisr'gi difbrrne. cu ace$ti (atomi)) pe care-i lovegte r"rnr-rl de altul. $i aceasta este condi(ia noaslrd. in cars trebuie sd ucidem pentru. a mAnca. pdr-ri cind milrirr qi natura cangrenat5 ne absoarbel in care trebuie si r"rcizi de asemenea in atdtea t'eluri pentru a g[si o siguranld trecAtoare; in care se cauta sigulantA prin stdpAnirca lumii - pe care o f'acem sb devinl astf'el monnAntul nostrlr: in calc. plin eros-ul care dole$te etemitatea, servim in detlnitiv doar la perpetualezr speciei. $i acestea sunt tot atatea aspecte a ceea ce ascetii numesc {{patimill gi care
s-ar putea r-rumi rtidolill. Deveniti irrrpersonali, natura aserve$te

intf-o natura urnani pi irlr.-urr rrniver.s eu adc\,aral dezintegrate. Una dir-ttre cele n.lai uimitoare tr.asdturi ale epocii noastre este ca adev[ruri spiritr:alc pe care nu c.le mult Ie vddeau doar oamenii contempla{iei. ai rugiciunii, devin astdzi realitdti istorice. Astt'el, ir.r evider.rla istoriei, dezintegrarea atomulut nu este intr-o oarecarc mlsuri decAt expresia unei stiri de sprrit a umanitilii, pe cat-e T'radilia o dest ntneaza prin ae ea idee a dezintegrdrii. a 1(atomizairii))

yi-l intshitc in rn(ur1e. lndivizii se odspeazi asupra libeltdlii lor lipsite de sens. o libeftate care stAlqegte prin aservirea la ea insdgi gi la rela{ia de
r,rrrrul

exterioritate qi de posesiune, cdleia ii dd nagtere. Este dragostea imposibild gi in cele din urmir dish'r-rgdtoare, ultima constrAngere
a morlii. Un personaj al lui Dostoievski. Kir"ilov din Demonu, e

CAnd persoana intoarcc spatele lui Duntnezeu. nu rnai poate contlnc natLu.a sa. ea devine un individ alonos _ in cz[:e se distruge aceasta natur5. Natura umand $i cosmicd (nu in sens filosoflc ci in sensul teologic proprir"r al cuvAntului naturd).
aceastd unitate sin]lbnicd qi accst clinamism ce_l presimtim in

detagat de tot, deschis la tot, pdni la a resim{i eternitatea. contemplAnd de exemplu o fir.urzd de-abia ingdlbenitA de toamna.

El clede cd murind liber in aceste momente. va gasi implinirea

fl Dunurezeu. $i in momentul ales, se.sinuciQe. lnsd el nu va fl Dunrnezeu va fr mort. Aici este

ultimq" adevirata libertate: va

rdddcina robiei noastre. Toatd concep{ia despre lume care nu

t6

OLIVIER CLEMENT

Int

rebiri asupra otnului

l7

include moartea, care se strddr-rie;te sd o uite, nu poate fi decAt o

iluzie.

prea mult, de aceea l-am on.rordt". zic autorii crimelor pe care pe bunA dreptate le numim pasionale.

Iatd deci. pe de o parte. libertatea lipsiti de sens a individului. lar pe de alta, migcarea de adorare, de celebrare, de sArbdtorire. de deschidere la infirritul car.q- es_!g 111ra1ura2 i4 noifl dar care datoritd laptului cd nu lnai este exprimati prin persoanele noastre $i prin ele ancorata in Dumnezeu, devine nebund, devine sdlbaticd, ne antreneazd in elanul sdu nesdbuit,
de acum inainte irnpersonal. incepe atunci cdutarea unui extaz n-are impoftanld care . pt'in distl.r.rgere. drog sau erotism.

in ce privegte reciprocitatea, am putea spune cd ea are un

pol de deschidere gi de abandon. pe care l-am putea desemna simbolic ca feminin. qi un pol de elan Ei dinamism, masculin. Spun simbolic, rnai intdi pentru ca fiecare persoani, tie ch este vorba de un bdr"bat sau de o lbrneie, poartd simultan in natlra sa aceste doud atitudini. dar cu una dominantd; apoi pentl'u ca
sexualitatea este ea insdgi sin-rbolicd gi nu singura expresie legitimd a eros-ului total care se. poate exprima gi mai bine in

inscrierea euharisticd a naturii in persoand se transformd in prizoniepl inf-emal al individr"rlui in naturd. Cdci. printr'-o dimensiulre g'ex i.9t9n1ei noastre decizute, noi suntem nu numai irr moarte, ci deja" aici gi acum.

slujirea celuilalt qi in prietenie. in crea{ia artistului sau in contemplalia omului duhovnicesc. Dacd exprimdm deci reciprocitatea dupd aceastd cornplexi simbolich sexuald. observdm cd intdlnirea, in lumea egecului. degenereazd in sadism
gi

'

Nu este nevoie sd citdnr aici pe Pdrinfii Bisericii. Am putea sd ne mdrginim la doud scurte tiaze ale lui Sartre, cici gdndirea lui este rigutos ascetici, dar de o ascezd care se deschide spre neant sau spre o evadare intr-o revolufie absolutizatb. ."ladul
sunt

't

199'

in

masochism. Cdt despre dimensiunea verlicald a comuniunii.

care la origine este parlicipare in Duh la <patrifi lialialr trinitarh "Ca ei sd fie una precum Noi una suntem", zice Hristos Pirintelui Sdu in Evanghelia dupd loan -. ea se denatureazd in

mii de tbrme ale relatiei "stdpdn-sclav".

Aceasta este condilia de cidere pe care Sfinlii Pirinli o evocd prin termeni ca egec, boal5. absenld qi, pentru a relua un

ceildlli", scrie Sartre, gi iar5Ei: "Cdderea mea originard este existenla celuilalt". Cici esenta omului, spune el in Fiinla Si Neantul, nu este nimic trltceva decdt setea de a fi Dumnezeu. De
aceea aceasta escnta este at,it de necsenlial5 pentru el.

Aceastd sele de a 1l Dumnezeu, aceastd sete de absolut, respinsd cu indilelenrd. il ," :llstruge. lt tdenttllca cu moartea.
Celdlalt)'este pentlu mine eqecul. e;e_c-ul meu de a md implini in comuniqne. Este conEtiinta stdrii nrele de non-comuniune. chiar
peste dorinla mea de a iubi. gi |e-cdderea sa mortald.

leitmotiv al acestui capitol, dezbinare. O iluzie, cum o nume$te India, parazit6nd elealia "bund toata". provocdnd o suf-erinli inepuizabild,suspinalcreaticiqqjeJlqkg{lg:tq_pe.careHri_sros
o tiumusele magici" precum in Satiricon-'tl in imagini (gi imagrnar; de Fellini. Ei in care fhrmusetea se umple de un absolut denaturat.

le-a fdcqt cele-ale unei nagteri. Nn o (rasemdnarell. ci '-.'.'=-\ ((neasemAnare))_glle,,ptolil'ereazd uneori in mongtr.i de

"L-am iubit

t8

OLIVIER CLEMENT

!11ryberi asupra

ont ulu

l9

rnarea tradilie creftind nu construiesc un Dumnezeu rdzbundtoq terorist, gi castrator. in inin.ra mesajulr-ri evanglrelic nu este nimic altceva decAt Dragostea intlnitd, .jertf-elnicd. ddtltoare de existenta. respecdnd libefiatea noastrd "pdnd la rnoafle, Ei incd moarle pe cruce" (Fil.2, 8).

Aici dimpotrivS. nici Evanghelia nici

pe care Dumnezeu o intoarce. o transfbrmd, ln 19a9. Oplq! qoare pentru ca refuza p9 Cel _Viu gi exclude pe Cleator din crealia Sa. Dar Dur.nnezcu se va intrupa $i va muri pentru ca moartea insdgi sd se umple de dragostea Sa qi sa devini pentru orr-r inviere)

La cei rnai rrari n.rdrtr.u'isitoli ai perioadei patristice, de la SfAntr-rl Irineu de Lyon la Slhntul Gligore de Nyssa gi la St'rintul Maxirn Mhrturisitolul, tema creatiei omului de cbtre Dumnezeu este intelpl'etatd in sensul r"urui lisc caut41_volun# .de, Creator., a unei vulnerabilitdli inflnile asuntata de acun inainte de cdtr.e El. C,qQ9r.ea - acest simbol al unei asentenea firr[e. a cdrei experienfd o tiicem in fiecare clipd - devine incercarea libertdJii, incercare necesard. con$tiinlei, tErl de care nu existd dragoste personald. Dach Dumnezer-u,,indep4l1,9g?i pe og de ]a Pomul Vielii, o f-ace pentru ca el sd,ng.{ie_etemizat in stare de separare. Cf,ci aceastd stale (care este gi a noastrd), dacA ar.fl culundatd ca atare in Lurrina divind, n-ar putea fi decdl un iad.9i inc6 un iad iremediabil. Sd ne gAndim la acele momente in care, plini de minciund qi de mAlqdvie. a trebuit sd intl.untdm privirea (neindur5tor)) de inocentd a unui copil! O singurd clipd de iubire trddat6, de incredere batjocoritd, daci ar fi cercetatA de mtntea mea cu o con$tiinlA - total lucidd - de Dumnezeu, s-ar revela o etemitate inl'ernald,lCAt de ntull avenr nevoie de istorie. de ribddtoarea i<pedagogiel a lui Dumnezeu, de crucea eliberatoare a lui Hristos! Condi{ia de muritori pe care pacaiul o anrreneaza nu este deci o pedeapsA. ci ccl rnult. s-ar put!"a spunc. o autopedepsire

De la fariseism Ia tuint libertdlii

O antropologie care are o asctnenea colrceptie despre pdcat va aborda tema binelr"ri qi rdului nu cu limbajul moralei valorilor. ci cr"r oel al liinqei gi al neantr"rlui, al vielii qi al mortii. al comuniur-rii gi al dezbinlrii, al bolii 9i al vindecdrii. $i acesta este cu adevdrat sensul Bisericii gi chemarea pe care ea ne-o adeseazd: de-a tace pe om sd se altoiascd prin botez pe Trupul Celui inviat, <ie a-1 lace sd printeascd astf'el puterea paqtilor care-i ingdduie sd smulgd mortii. oricdrei tbrme de moarte. existenla sa, precum Lazdr. pe care-l vedent in icoane. incd infEgat in giulgiuri, iegind din nlornrant la chemarea Clelui ce
poate zice: "Ett sunt invier.ea gi viata".

Prin harul Crucii ddtdtoa.r.e de viala omul primegte aceasti capacitate de a transfbrma toatA starea de moarle in stare de inviere. in Hristos. prin Duhul Slfurt. in Biser"icb - casa Tatdlui

botczatul redevine chip aJ lui Dunrnezeu tinzdnd cdtre asemirnare"

adicd cdtre participare. in acest molrerlt bl poate incepe sd acitalizeze marea-fuiliQlg_baptismald, care inseamnd a muri Ei a cobori in iad cu Hristos pentru a se na$te in El la o viafd noua.
f'ecundatd de etemitate. Atunci el poate incerca sd moard propriei

20

OLIVIER CLEMENT

In t rebi

ri

as

upra om

lu

2l

sale mo4i, adicd propliuh-ri noant. acel neant cdruia libertatea sa r6tAcitd ii coni'erd o cxistcnll paladoxalS. Adicd de a muri

iubirii sadice, relafici strlprin-sclav. clisperirii tardate de orgoliu, pentru a reniglc irt spllitrl irrlinit al 'liupului lui Flristos unde sufl5
Duhul, ttntlc sunlcnr :llidulale unii altora", unde fiecare chip se Iurnincnzll tlir interior intr-o Cincizecime continud. Astl'cl. existenla noastra creEtind prsupune, in etapele sale rna.jore. gi in definitiv in fiecare clipd, un ((pa$te-trecere)), o transfbrmare treptatA care se petrece in toatd fiinla noastrd.

reilicare a omului creator prin dialectica "stipAn-sclav". Atunci Dumnezeu nu este decit (aceastd tbrmuld: nu este decdt. caraclerizeazd toatd gdndirea redr-rotionistd) esenla alienata. pierdutd a omului. Aqa este la Nietzscl-re tematica "vointei de putere", de sanAtate, de depiqire. de joc creator. Dumnezeu nu

mai este decdt lumea iluzorie a ideilor qi valorilor

ur-rui

Moartea-inviere baptismalA devine cheia care ne permite transfbrmarea momentelor <iniliatice>r ale destinului: lipsuri, suferinle. despir{iri. pdrdsiri in "cobordrile noastre la iad", entuziasme, be1ii, uirnirea "intoarcerilor noastre in pal.adis".
Omul trece astfbl de la moartea palliala la invierea schilatA. pand la trecerea ultimd, la ((pa;tele)) final al agoniei, care, pentru cei care au ldsat deja moartea inapoia lor, se transformd intr-o (tadormire> linigtitd. intrar"ea in contuniunea luminoasd Si activd

"platonism pentl u popor", ref ugiul sldbiciunii noastre qi arma resentimentului nostru. La f'el sunt marile cercetdri ale psihanalizei, descoperirea de cdtre Freud a supra-eului, ludnit de o culpabilitate obsedantd (Dumnezeu devine atunci proieclia "tatalui sadic"). Sunt observaliile Iui .lung. care aratA ci omul care se vrea cregtin, nu este adesea decdt in mintea sa: in acest caz el are tendinla de a identillca rdul. necurSfia, cu protunzimile sunbre, uterine gi f'ecunde ale iiinlei. Lucif-er. cu toate acestea.
era un inger de luntind!

Cunoagterea omului. ascr-rtith dar unilaterald, pe care o intdlnim la marii reduclioniqti. trebuie sd devinh pentru noi o
cunoa$tere asceticii. Ea trebuie sd ne.a.jute sd inlelegem in ce

a slintilor.
Aceastd antropologie ar putea

tl

eliber.atome pentru omul

de azi, atdl de profund marcat de marii <<reducli oni$ti)) ai secolului al XIX-lea gi ai inceputului de secol XX.. Dacd existd Pdrinti ai Bisericii. existd qi Pdrinli ai lumii modeme pe ca[e intelligentsia noaslrd ii evocd f]rd incetare sau incearcd sd-i evoce. ca pentru a elabora o grarrdioasd sintezd a ateismului. $i chiar dacd nu am citit niciodatd Feuerbach. Marx, Nietzsche sau Freud. ne ir.npregndm de tematica lor. pentru ci "duhul vrernii'' in care tr[im este intpregnat de ea. A$a este tematica marxistd de alienare sociald gi de

i'el greutdlile istoriei. congtiinta de clasd. resentimentul, tragedia sexului gi instinctul nro4ii intlmecA ldrd incetare in noi imaginea

lui Dumnezeu Ei sr-rscitd fdrd

incetare_

rniqti gi idoli care

denatureazd misterul. Astf'el vom trece, precum Nietzsche o dorea uneori. dc ler un "Dumnczeu nt<lral" la un "Dumnezeu

divin".

Critica malilor reduclionigti nu este oare legatd

degenerarea istolicd a crq$tinisna acestei morale in
u

de

!Llr l!__EloralS, gi a insagi zdrobire irrtantill prin supra-eu. in noliune

oastratoare a "pr"u'r"rlui gi inrpurulr.ri". sau

in sublimare

intr-r-ur t'el

22

OLIVIER CLEMENT
poutc evada gra(ie nu qtiu c[rui r11iracol". in ta{a acestei cautf,ri q;i a acestei puneri la incercare a libcltir{ii. mi se pare cd atitr"rdinea cre$rind trebuia s[ fie mai intdi

de angelisrn a.iungAnd la disociere. la lirnita schizofieniei, intre o retoa de obliga{ii qi clensitatea vietii.) in profirnzinre. nu se va gdsi oare n()tiunea de nrintuirc ca qi isplgire dolorist5. obsesia de pacate ca gi incilcare a interdictiilor. r'educerea mAntuirii

in Hristos la crucea singeroasi ca $i cruce de rdzbunare. ir.r uitarea cd sangefoasa crllce este $i crucea luminii. cd
noastre Desfiguratr"rl este de ascntenea q;i 'liansfigur.atul?

rlc lcspect. in pdcat. gi mai ales in pdcatul ca $i cAutare a rrroccntci. in mijlocul iadului. se inscrie tot paradoxul omului.
irragine intunecatl. dar tinzand chiar prir-r tenebre cltre Arhetipul r;iru divin. l rebuie si gtirn discerne sctea de infinit. nostal-eia libcftatii qi a conruuiunii. r.elirzul de a se lisa abandonat in nrr.trbulisntul burglrczisnrului spiritual. sui.erinta celur czrre r'irutir absolutul in realitAtile tercstre care nu pot mAntui. ci
'ru

Cdutarea tl'eneticd a Iibertatii - rnai bine zis. cr: mai multA rigoare. perntisivitate in toate domeniile culturii contemporane. este tr5iti de citre rlulti ca r:n etbrt de a se eiibera de obsesiile irccstci nrolale. de r"rn zrngelism du;rnan al r''ietii. de un fariscisnr arl pulului Ei itnpurului gi de a regasi

rrr

irflcapt<l sd tie rnAntuite. "Adultul este cel care s-a resentnat... ( ( t care a acceptat de a 1l intbdn.Anit \adultdrd), spun tiner.ii

in lata existentei un f'el de spontzrncitale 5i de inocer-rta. Ca

un efort pcntru a redobindi. intpotriva a ceea ce numim tablluri creqtinc. a ceca cc linerl ca intcrclictii ale unei nrorale thtarnice. un t'el de rilibertate dionisiacil;. "intr-o lume unde plcatul nu va rnai exista". precunt o atirma pr-rblicitalea tecutd Satiricon-ului. Flste o tentativi clisperatd de a regdsi in flrral.

t'r'olutionari. nostalgicii adolesccntei vqqr.rice. pentru cd ei nr"r r'rrrtrsc din Duh decAt nrlidila sa.jLrveniii. prima sa expresie inci prr vitali. N-au cllvintelc, n-au Nuntele. dar au setea. in nrar.ea ,,r udesea nebuna (punere la) incercar.e a libertifii. trebuie si rlistingent persoalta in trcsdrirea sa ir.rci oarbd gi destinul sIr-r
r

in adAncul cdderii. inocenta paradisr-rlui. de a fiAnge limitele eului. Din lipsl de deschidere pr.intr.-o credinti personald. iartii de Izvorul absolut al vietii. libertatca risci sf, descompund er-rl in dinamismul impersonal al natr-u.ii. t(Revolutia)) mitica a selvit bine de alihi:eul se !11.,/ntcnttrreazi in dielectica orgasmului Ei a neliniqtii. a exaltirii qi a nostalgiei. care ar-r
fbst protund analizate de Albcrlo Mor.arvia intr-uu ronlan cal.e se nume$te chiar Nelinistea: "Seltzatia nelini5tii nagte in nrinc impresia absurditAtii unci realitati ir.rsullcicnte: dincolo de
nepLrtinta de a ie;ii dirr rninc irrsunri. este conEjtiinta cA a$ putea

|l('sutisfacut. cu cerliludinea cd in profunzimea iadului, Hr.istos l)cntru totdeauna biruitot. al iaclr"rlui a$teaptd pe cel pe care .,\1xrcalipsa il nurrreqte "omul dorirrtei". Si ne ref'erirr trici la doud importante mdrturii. Dionisie

\rtrrlragitnl scrie (Nuntele clivine. lY,20): '.Cel neintidnat esre lrp:;it dc birrc plin polla sa nerationalir. S-ar putea spune cii .rr'citstir Iipsd il distrugc ilttr-o oarecal.e misurd Ei cd polta sa r",tc llli obiect reall este adev:irat insd ca el palticipA Ia Bine trrr ccolll slirbit carc rinriine in el din cornuniume Ei prietcnie. lrr lt'l. lirria participii la []inc prin n.ri;carea care erte in ea. pr.rn rIrr irla de-a antelirtla ceea ce pat.e a fi tdtrgi-'cG'a- | readucc la

24

OLIVIER CLEMENT

I rt

rebiri

as

upra ottt ulu

25

o stare care pare mai bLuti. $i chiar oel care doreste viala cea mar rea. atata titrp cit el nu dor.eqte decdt sd tr.diascd. gi sd triiascA viata care-i pare cea ntai bund. prin insdEi dorinla sa.
prin dorinta sa de a trdi. prin avAr.rtul sdu cdtre vial5" are el insrrqi parte la Bine." StAntul loan Scirar.ul (.Scara. V. (r. 57): .,Am vdzut suflete necurare. care tllsesel.zi stiqtdnite nebunegte de iubirea celor. trupeqti. dar cat.e intorcAnciu-se citl.e pocdintA. s_au inf.ldcd,rat _ gralte experienlei ercs-r-rlui tizrc ai a convertirii lui in eros duntnezeiesc - de o iubire (.l.el-rtor depdgind orice fiicd llentru dc rob. De aceca gi Domnul n-a zis desfre inteleapta pAcAtoasd cd mult s-a temur. ci ci rnult a iLrbit..... (..$i a putut cu uqurinfd
schimba dragoste cu dragoste',. i?. //:). Astlbl experienta separir.ii ;;i a setei. inevitabild pentru tot onrul fEgdduit depteptiu.ii. dovine spaliul spiritr-ral al reintoarcerii. CAnd nevoia de inlinit. pc care onrul o investegte in <patirnill.

se descoperd indel.init alnigitir. ortrul clescoper.h cd singur Dumnezeu poale rispunde clorintei pe care aceastd nevole o
col.lstitLlie.

Oligen a clezvoltat viziunert gr.endioasd a sufletului

explordnd abisr-u.ile rdului prin orozrrea clcz_gustului; chiar dincoto de moarte. in exodul sdu pr.in iad. sufletul sfdrgeste prin a reclu'loalle ca t.iul nu este itrepuizlbil ;i ca se poate sdtura de el ajungAnd pini la o plictseali ingherati. Atutrci Dumnezeu se descoperd a fi sir.rgurul inepr-rizabil. gi toti. chiar Satan. vor sf6rgi pnn a se intoar.ce citre El.

Dar ea a ocrotit aceastii spefalllA ;i, in spiritualitatea sl cea mai inalt6. a schimbat-o ilt cor.npasiune universald gi in rrrgirciune pentru ca tofi sd fle mdntr"riti. MetanoiLt. reintoarcerea onrului in centrul sdu in exclusivitate personal. nu este Lln elbl't voluntarist pentrll a :rrncliora cutare aspect la supratala psihisrnului, pentru a dcpi$i t'utare def'ect sau cutare viciu. E,ste mai intAi gi fundamental irrcrcdere totali in Hristos care p!.nh'u lroi. pentlu Inine. s-a dat rnortii. iadului. separdlii. Ill se dir rlor'fii a cdrei cauzd sunt eu. i:rclului pe care eu il gcuerez gi unclc ii fac pe altii si trdiascl ;rrccum Ei pe nrine insr-rnri. separdlii (de l)umnezeu. n.tr.), care r'stc condilia Si pAcatul lreu. pcrltru a lirce din moafte. din iad. tlin angoasd, o poarti a pocf,inlei qi a unei existente reinnoite. l)cscoperilt.r atunci, nrult dir.rcolo de ceca ce noi am indrdznit sI :rpcli.m. cd pdcatul, moarlea. disperarea au fEcut o spdrturl in rnrtonomia inf'ernald a omului. l-au deschis pe acesta milei l)rrnrnezeului C'clui Viu. Aturrci ir.rima clc piatra devine inimd de tr-nc. piatra care pccetluia izvolul ccl viu in adincul omului e ';liilirnatd, iar lacrirnile pocdinlei qi ale uimirii ldEnesc spdlAndurrc in apele Botezului. marile ape originare sfin(ite de citre llristos, in caro Duhul nc clu'ite$te gi lte le-creeezd.
rrcccsarS.

intrxrrcereu
cc ni se celc rrai irrtii qi in nrod constant. este o clrerttitre. un strigdt de incredelc' qi de dlagoste dq profondis. di'r .uliirrcul abisului. Sau simplu. Lur lllonrent de vlrtii. golul unei
Cleea

Biserica a conclantnat cer.titudinea origenistd a uner mintuiri univer.sale carc ar 1.i. in ccle din urntA. autontata $i

,,/,

z l,\

OLIVIER CLEMENT
gisi in el insuEi siguranld - acest "el" flind bineinteles nu numai individual. ci Ei colectiv - ceea ce ne aminteste de tarisei. "car,.rpionii respectblii legii". Pentru a ne mAntui tlebuie sd ne depclsedlllr de toati siguranla, de toata sulicienla" sI ne mintrn[m de iutreaga existentd $i sd o primim cu recuno$tintd. incdlcatd de o taind intiniti Ei de un sens infrnit. Si totul sd fie revelatie: lurnea. istoria. oeldlalt Ei eu insumt. penLru cd in toate sc imprirnd Chipul ( elui inviat. ial Plietenul
a se mAntui prin el insuEi, de a

angoase. strdfulgerarea deEteptirii care cleqiri tihna inchisd a f'ericirii sau a virtlllii. Sli ne arlintim atit cje clesele atacuri ale
?n Evanghelii. Sd ne amintim. in Crintd Si pedeap,sd. cutrernur?rea care pune stdpdnire pe Sonia. umila prostituatd. cand ii cite$te iui Raskolnikov_ acest derizoriu

lui llristos impotriva fariseilor.

supl'aom cal'e dcscoperi c.i el nu cste. la unlla unlei. decdt un asasin Evanghelia invier.ii Iui Lazir. SI ne amintim. in aceeagr calte, monologul g.otescului Marnteladov. tatdl Soniei. care t_a

pierdut pe ai sdi prin nArgivie. lagitate gi betie. El. decizutul. pulin inaintea noftii sale. evoci astf'el .ludecata cle Apoi: ..Atunci Flristos ne va zice: Venili gi voi. de aserrenea! Veni{i betivilor! Veniti neputincioqilorl Venili. desli.Ana{ilor! $i ne va zioe: fiinte josnice. voi sunteti dllpi cl-ripul fiarei $i purtati pecetea ei. Da,... haideli Ei voi!

imoarle cu tlecare. in taind. piit.rea strf'erintei qi vinul bucuriei La paradoxr.rl Celr,ri Neair:ns. care se lasd rdstignit pentrLl a ne revela cd "Duntuezeu este ir-rbire". llLl poate r6spunde decdt Lrnrilinla gi incrcderea otlului carc se smttlge tuturor linrilelor sule pentru a-L adora. cr-r insirqi clensitatea angoasei sale. Dacd vamegii qi p|ostituatele intri inaintea dreplilol in
irnpdr6{ie. este pentru cd ei Etiu bine cd nu se vor mantui ei ingiqi. lstl'el inc6t condilia lor derizorie ii deschide Iubirii venite pAnd

"inreleptii 5i circurnspectii ,,,1.7i1.. Doamn.,. de ce ii primegti? Iar El va r:ispLrncle; Dacii Eu ii primesc, voi. inteleptilor. daci Eu ii prinrese. roi. eircuntsllectilor. este pentru ca nici unul dintre ei nu s-a socotit vreoclatd vrednic de aceasta. Si El ne va
intir-rde bralele. i:n.r.roi vonr cidca le picioarc,le Sale. vom izbucni in hohot de pldrrs qi in acel nrcment vom intelege tot. vom inlelege

tot! Doamne. vie irnparblia Ta!..

Inceputul vielii cr.egtirre necesiti aceastA descoperire sinrultan[ a llnitudinri nrele qi a setci ntele de inf.irrit: ca omu] nu-$i poate tl suficient. cd n-are in el sursa bucuriei, cA el trebuie sd se primeascd in fiecarr noment din mdna milostivd a Tatdlui in acest cr-rvdnt. Tatd, se giseqte tot atldncul Necunoscutului minunata irrcredere a copilulr-ri care_qii descoperd originea. in Evanghelie. r5ddcina plcatulr-ri cste tocnrai pretentia ornului de
Ei

la ci. Astt'el illtoarcel'ea nu este ttuntai Lln sentilllent moral de vinovltie. Este con$tiinta dorinlei rrrele nepotolite. a acestei tlorinle care este in mine oa un vid deverrir.rd chemare. ca qi golttl rrnoi desivdrEiri necur.toscute. ''lnima omr-rlui. zicea Nicolae ('abasila. a tbst creati destul dc nlare pentru a-L incdpea pe | )rrrnnezeu insu5i'' ( Izlazr in Hriskts. II. E). $i atata timp cet ea nu incape Necreatul. ci se intozrrce odtre realitalile create pc carc le absolutiZeazi. in ea tignegte neantul. odci omul este un
"rrrare gol". Lln neant carc vrea

si se ttrrrple dc Dumnezeu. Pociinta inseauni a deveni in nrod congtient "omr'tl tkrlin{ei". $i. concouritent. a inlelege caracteryl derizoriu al tuturor idolilot' pritr carc vreaLr sd inEelfeastd dorintA:

28
caracterul derizoriu ai
..e

OLIVIER CLEMENT
lunri"' adicd ndvodul pasi'nilor t' captureze creagia uita,d

I n t rebd

ri

as

upra ont u I u i

29
cA aceastA

creatorul; ca'acterur o
personajeror mere _ pe

in care umanitatea ,,ltttttt ut"u

Atunci descopdr

crine pe care le cunoagte Legea. nu nuntai pentrll

ci

",:XH;:r,.::::?il;1,:., sur.rt, firncJarle,ntal.

- .*

crimd pune in cauzd structtu'ile patliarhale ale societd{ii evreiegti. dar gi dupS simbolismul de fidelitatci qi de infidelitate conjugald

penu'u ca sunt ir-rbit.

iubit. Ch eu szlrl

pl"ovoaca.

Iar iubirea rd-spunde iubirii. Singur.ele cr.iter.ii ale pocdinlei sunt con$tiinta de a li iubit Ei t.ispr-rnsr-rl pe care aceasta it
"Cdl.rur.arii

5i

lar.isc

..

rLr ce zici? ,* ,;.,,,. nr*i,]il Dar cum ei stiruiau irrtr.ebl

rer qi. pundn<r-o ;, ;,;, ::, i:H i?. fbmeie_a fbst prinsa sivdrgind adulrcr.. lar poruncit ca pe unele c:r ac
adu
r

lilr;'i::::":';H,:;
,",.. 0.,"'irr"
"._,

:1':#i.j"#iJ::
lll

fdrd pacat dintre voi ,, .; "-,,tnot'-t' iaraei precdndu_S. ;rj de cllget. iegeau unul cAte unul, incepdnd de la cei rn",-l"rr*,, pdnd la cei din r"rmri; qi a rdmas Iisus singur, gi tbmeia stiind in miiloc. gi ridicandLr_Se Iisr nevdzdnd pe nimeni deciit t' pe fbmeie, i-a zis: Fenreie. ,nout osdndit? _ N ici,nur. onu,,,,l.

s-a ridicat gi le-a zis: Cel

,ff]l,l:

;:,;

;;fi ;l

ilil: ;:ffiTl;,:H,

religioasd a oamenilor _ si o condanrne pe aceasti aratd pocdinfd' A fost surprinsd in fla-e.,nr cletict: .:::: "" a l conls Llna dirrtte cele mai grave

si nu mai pdcdtuiegti!..(loan l'^":t & 3-ll). 'fext insr-rportabill Ei lipseqre ," ,rr", ,l"rri,i*. Conptiinta morald _ chiar. con$tiinta "rrr,.

osdndesc. Dr-r-te.;;i rir: acum

;:L:;:lll'":1,Tfi .:Tf ,i::l

nu poate adr.nite ci l L.isros temeie car.e nu zice ,,,,,.,,,.'""'tt

prin care Scriptura caracterizeazd raporturile poporului ales cu Dumnezeul sdu. Hlistos reduce la tf,cere acuzatorii. amintindu-le universalitatea rdului: ''si ei. spiritual. sunt adulteri: gi ei. intr-un chip sau altul, au tlddat iubirea. ''Cel tirl de pdcat..." Nimeni nu este thrd de pdcat. $i conclude cu acest "Du-te gi nu rnai pAcAtui" care f'ace pt'rsibili o nor-rd vial[. ConEtiinla de a fi separat 9i de a fi insetar de a nu mai fi (separat) este indispensabild in fiAngerea eului superficial, in zdrobirea inimii de piatr5. Fdrd ac.eastd fiAngere, Hristos n-ar putea invia in noi. Pentru aceasta cdlugirii spun despre pocdinll cd este "amintirea mortii". in sensul unei protunde congtiinle cxistenliale a stdrii noastre de separare. "A limita pociinla la congtiinla unei vinovdtii individuale ar risca sd tle doar nrdndrie". zicea Sthntul Ioan Scdrarul (Cuvdntdri. ed. de Consrantinopol. p.ll8). A tace din ptcat o simpld vinovdfie individual5 ar insenrna a se lipsi din nou de l)umnezeu. pentru cA respectarea Legii ar fi de aluns pentru .'a li impdcat". Dar legea'tru da viat[". spune Sfhntul pavel (Gal.3. 2l). Pentru cel care este con$tient de moafiea sa cotidiand. de ornorArea cotidiana a iubirii. nunrai biruin{a lui Hristos asupra iadului gi a mortii poare "da via1d". Omul care a traversat poto/ul marii intoarceri gi a presimlit "r'evclaliile rrortii" este {e aclrm inainte stdpAnit de o "dufefoasd bucurie". latl-l pdfLtns cle tandrele in toatd tiima sa, nu ca sinrplu rclirz al patirnii. ci ca patimi transliguratd de cea

30

OLIVIER CLEMENT

rt

tt

<'bi

ri

:ts

trprn ottt trlu i

3l

a Domnului. Devine capabii de a_i intdrnpina pe celilait nr-r ca pe.un du$man. ci ca pe un i.ate ,.,.,irt..loaru ,,iubire a vrdjmaqilor'', din Evanghelie _. cle a-l pr.imi fir.i a_l.judeca gr poate de a gdsi cuvintelc car.e si_l trezeascA la rAndui lui. l,.drd ao caura. el va fi altul in cuvintele;i in gestLrrile cele mai obiqnuite. ldsAnd si se inleleagi ci totul ar_c un sens. cA moartea n_are ultimul cuvdnt.
Nu se poate pdtrunde in intelegerea onrului in Hriskrs clecdt prrn pocainld gi rugSciune. ir ueest fcr s-iu. putea uo.o,, oou,a. insi printr-o ozlrecarc talcr

2.

Persoana

dupi chipul lui Dumnezeu

tuoasi.

L,

o oa,.ec.,.e

destinul unei persoane. precunt ;ii in istoria clamenilor. fdgdduin{a de viatd. qansa de tiurnuscfe. f]uvitrtele care vin dintr_o inimd cluitta pot li:cunda o altd inirld. precunr l\{oise pe Sinai nu poate veclea pe Dumnezeu clecir ..din spate... tot .*,r,.i. o*," sn_atere tdcerii. gi spatere pdcii. ^" {ii aceastS 0u""" u. ,o ardtdr.ile Celui ^precum inviat ucenic
sr

.,*J,;,il' l.il..r::;;i:T,:'

i?il:;

0trtul

fdpturi ci

ornul nu-gi este sullcicr.rl. cd nu se poate implini l,l,r lr sc iutoal'ce catr-e Ncclutoscutul car.e ii este temei gi car-e rl ( l)rilllti. se rezuntd in aoeastd afirmalie a credinlei: suntem lrrr lrli. :iLtntelt faptul'i. inrportant sa lttL sc litloseascii aici cuvinte statice, cal.e 'li:ndinta pe care noi o avctr este de a.juxtapr-rne 'rlrrr'Ltivcazi. | ,rr rrtorul 5i fEptura. Af trebui dintptttl-ivi. sd sesizftn cd fEpturile rrrr r'rrstil dccdt in Dumnczeu. in voin{a Sa creatoale. tocmai ,r,,,r,lrr lircilrdu-le dilerite de Duntnczeu. 1b1i, intr_o zi. va trebtri ,,r l.r nluliul intr-urr li:l sau altr"rl admirabila rr_rgiciune pe care I rr r',loicr,slii o pune pc buzele pelerir.rului Macarie: "lbtul este
rrrtrrr lirrc^ l)untncz,cul rleu. eu insunti sunt intr-u'line: primegte_md...

I,uptul

l:

ujbere de ztzj

prezenfa Lui. Bliindelea celor tar.i face din om un pom pdcii _ al "9i va fi ca un pom r.isddir iAngi izvoarele va da la vr.emea sa liu.za 5i tui nu va .dd""'$i ru.. vor spor-i" (ps. I 3). Au fbsl " ei nu servcsc r a n i,, i c T..j.Xl pdmdntul nu ntai cste rodnic. ^,,.;l Acest tinrp are nevoie de oameni care sd fie ca arbor.ii. g.ei de o pacc tdculd care se inrdddcineaza in acelaqi tinrp in plin p?intAnt gr_r.r

-..ct;" ;:lT,::l ;,:ru::1.

;l#:il:

*";; ";;;."jr, ,r, ;;;;;*lu

:,.#il,.l l;T:,:i".;

piin

cer.

ltrirtrc;tc lotcleauna. cln- tr.ebr-rie ca omul. in mod liber. ,,r ( ( it|ii slr Iic pIimit. ..1.'apttrrile. scria in veacul tr.ecur rrrrlrllPolilul I ilarct al Moscovci. sunt a$czate pe voinla cLeatoare ,r lrrr l)rrrrllczcu cil pc un pod de diantant- intr-e addncul neslbr.;irii
,lttrrrrri

| )rrrrrrrr'zr'rr

zcic;iti qi lrdilrcul propriulLri lor ncant'.. Neantul. prin

32

OLIVIER CLEMENT

tt

reberi asupra ontului

)J

definitie. nu este "ceva". Este un concept limitd care semnificd faptul ci ontul nu existd prin sine insugi, ci cd Dumnezeu constituie "originea sa. centrul sdu. telul shu" (SfAntul Maxim Mdrturisitorul). ca El ii di. cum zicea Pavel atenienilor. "viata. migcarea gi tiinta'' (F.A.17. 28). Astfel, omul nu poate exista fiu-d Duntnezeu. nici in afard de Dumnezeu. Nu este nimeni care sd o poatd face. prin insdpi viata sa, ontul se inrddicir.reazh in Cel singur Viu. in Islam, unii spirituali spun cd pritnul strigat al noului ndscut gi ultimul suspin al agonizantului corlpun;i proclarri Numele lui Dumnezeu.
Fiecare bdtaie a inimii r.roastre este un act de credintd. A trdi rru poate sd nu fle o sdrbdtoare. De aceea. atunci cdnd Alioga

Grigorie de Nazianz lnerge chiar tbarre departe. vorbind. ln acosl sens. de o "{dEnilc a dumnezeitii" (Despre suJlet. P.C.. \XVII,452). Pentru el. insiqi Suf'larea lui Dumnezeu. I)uhul li liint, constituie principiul exi:itenlei noastre. El nu numai cd It'cundeazd {<cloceqtel apele oliginale. dar se concentreaza rr cxistenta personalf, a omului. unde culmineazd. $i se depd$e$te
v

iir{a universali.

Literatura din tdrile care aLi lbst marcate de geniul )rtodoxiei dd m[rlurie despre acest har fundamental, chiar. gi r'rintl e vorba de o literatLlri care se vrea atee. O nuveld a lui
(

Karamazov inoearcd sd intoarcd pe fiatele sdu lvan din calea nihilismului. el il intplor.d sd iubeascd viata. sd indrdzneascd sa
se incredinleze acestei mari iubiri care existd in el; abia dupd aceea va avea posibilitatea sd-i caute sensul. De aceea astdzi.

in f'elul lor "harul rlc a fi". Acesta trans lig r-rreazi rinihilismul tragicli al lui hrrztrntzakis. in lumea ntarcatd de creqtinismul oriental. ohiar rllrcir Dumnezeu este negat. energiile divine rdmiin. preslml..rrzakov, un cAntec al lui 1-l-reodoral<is. slu.icsc

lIl(l

-se.

in ciuda aparentei victorii sinucideri.

a nihilismuh-ri. sLurt totugi atat de

puline

Vocatia ornului este de a deveni. in mod liber qi conErient. rlrrjitorul acestei mari taine. Omul cr: adevdrat natural este cel
(

A iubi viala, inseamnd a presirrrli acest har de inceput. care f'ace ca s[ nu putem exista decit in Dumnezeu, c6ci viara este
nedespd4itd de har.

(' sc rccllnoagte fhptuld purlatd de har. chemat la unirea cu

Nin-ric nu poate

l ilciitorul sdu.'
neutru. Untanismul modem nu s-a putut rlczvolta decAt datoriti l'aptului cd era pulat tainic de revelatia r'r'r.';tini a divino-umanitdlii. Moartea lui Dumnezeu antreneaza
rrrourlca omului. De.la Cirigorie dc Nvssa zicea cd cel care nu-qi

li

"Atr,rnci. Iu6nd Domnul l)umnezeu ldrdnd din pdmdnt. a fEcut pe om qi a sullat in 1a1a (ndrile) lui suflare de viala $i s-a lbcut omul tiinfd vie". spr.rne Facerea (2. 7). Aceasta viziune este adesea astf-el comenhta de pirin{i: .l harul necreat. spun ei, care este lumind qi tbc. se afld implicat

;rlIi chipul in Iumina Duhului se vede impopolonat cu o masca

rl.'nxnicd, iar masca riscf, sd se intrupeze ;i sd devini mutra. in t.lxrcir noastrd. Nicolae Berdiaev a spus cd sensul istoriei se l'zrrnr-r putin cAtc putin la alegerea irrtre ..divino-umanitate', $i 'lx'sl iirio-umanitate".

,i in insuEi actul cl'eator. Omul primeqte

deodati viata gi har.ul.

Harul se af)d in primul rAnd in 1'aptul insugi de a exista.

J'l

OLIVIER CLEMENT
va sublinia de o manierd antiltontici difbrenta inconlundabili este idcntic dupd flintd cu TatAl. dar lstc in acelaqi tirnp absolut Llnrc. precum Tatdl este unic. Si $i ( irludocienii al.ard dc asrntenca ci IJuhul Sldnt. mult rirnp eonfundat cu prezenta dumnezeiascd pe care o comunlca. l)urtieipe qi El la aceastd ..consubstantialitate,, (de-o_liinlrune).
rr 'lirtilui gi a Fiului: Fiul

La originea noliunii

tle

persoand: teologia trinitard.

Omul, in conditia sa de liptr-rrd. nu este doar o natura creatd el este o existenld personald.

taina insdgi a acesteia, singuri contentplalia Trcintii ne poate lirce sd o sesizinr.

Avem impresia cd qtim din start ce este persoana. Dar teologul, cAnd examineaza cele sptLn d.rpr...u tilosofii gi psihologii. are inrpresia cd e vorba doar de ceea ce este mai bun in individ, de tensiunea sa cdtre persoand. in ce priveste

Totul este spus in rr"rgdciunea lui Hristcls zisi t(arhiereascall pe care ..Ca gdsim o in Evanghelia tlupd loan: tofi sd fie una, dupd cum Tu, Pirinte. intru Mine gi Eu intru fine, aqa $i ace$tia intru Noi sd fie una. (...) siava pe care Tu Mi_ai clat_o. te_am $i dat-o lor, ca sd fle una. precum Noi una suntent: Eu intru et Sl Tu intru Mine... " (ln.17.2l_23).

cr4ncr indivizii illlareau asemdndtori. dar separafi. Vocabularul insuqi purta rrrnrele acestor inceftitudini. Grecescr"rl prosdp on, ca gi

l)iistrandu-$i tainica unicitate. penh.u a se pune intr-un mod cdt l)ar con$tient in slujba Celui Viu. pdr.intii secolului al IV-lea ar-r lcalizat o veritabild revolu{ie a limhajului ;i a gAndirii. Celdlalt qi unul, marea revelatie biblicd a lui Ez si a h-ri 7ir. rimdneau notiuni dificile pentr.u lilosofii anrici. in tradifia irriliaticil; pe care o iistenrariz:r plotin. c6nd Iz_ul. celilalt. sc conlirnda impreund cu Et in IJ'ur i'rpersonal,

latinescul

Totuqi, r.rumai in secolul al IV_lea se precizeazd rnarea teologie trinitard. ca reacfiune impotriva a dou5 incercdri contradictorii de trexplicare,,. dihtr.e care una confunda Persoanele divine, iar.cealaitd le separa. intre primul sinod ecunenic de la Niceea qi cei de_al doilea, de la Constantinopol, Slbntul Atanasie insistd asupra tainei unicei Fiir_rte a Fiulur gi a I'atalui. Fiul este hontoortsios cu Tatdl: adicd nu de ..aceeasi., fiintd "aceeaqi" - cdci ar.pulea dr,scntna o sirnpld sirnilin_rdine _. ci de o fiin1d absolut identicd. Puqin mai tdrzir-r. gAndirea capadocienilor _ Vasile de Cezareea. zis Cel Mare. (irigorie cle Nazianz $i Grigorie de Nyssa

din sensul lor.originar care desemneazA n[rsca de teatru. De aceea pir.rnIii au evitat aceste cuvinte. glrclbrdnd sd schintbe. cu un sens nou. un tenren banal care nu r:rai era nici rnlcar fllosofic. dar servea in viala curentd pentru ir desenrna un Iucru luat mai rnult irr particulu.itat.u ,u. Ert" vtrrba de cuvAntul iposlas pe care noi il vom traduce pnn l'crsoand, cu majusculd. pentrll r,r evita confuzia cu uza.iele ll losoflce.
lpostas era aproape sinoninj cLt oltsia. pe care il g5sim in Itrntootrsios, gi car.e inseamni tiinld. naturd (sau, in mJ banal: Lrn lucru). Dar, cum am spus, prinrul dintrc aceste cuvinte me.ca Iuai degrabd parlicularitatear. ia:. cel de-al doilea caracterul conrun. Parin{ii au numit ipostas pe Tat.il. sau pe Fiul, sau pe Duhr-rl.

l)t)t'.\onct. pastreMd ceva

36

OLIVIER CLEMENT

37 Cum bine a arAtat-o Vladimir Lossky, caracterul supra_ natural al persoanei se precizeazd in dbgma de la Calcedon.
Aceasta subliniazd unitatea umanitdlii $i a divinitAtii (in Hristos). Hristos este Dumnezeu adevdrat Ei om adevdrat, este desdviar$it

fiecare in originalitatea sa incomnArahitn ncomparablll. ai ^,. numit --._-:- ozsra $i au identitatea lor.

In acest fel au formulat

insdgi a Iubirii.

ei antinomia care

invdluie taina

Logica de dupi cldere opune sau confundd. Ori dogma Treimii sugereazd coincidenta unitdtii absolute qi .a diversitilii absolute in Izvorul divin. Trei este aici un nu_U. lrn"ru_ matematic" (Slhntul Vasile cel Mare) care, rn"..,r,d"nr,. Unul, semnificd depdgirea infinitd "u a opoziliei, n, Onrl"r*Of* in impersonal, ci in plindtatea iubirii, intr_o diferenfd transpa_ rentd" in care fiecare persoani, departe de .. oO*", ," .,L"-a pe. celelalte. Fiecare apare ^ atunci ca urn mod uric de a face sa aceeasi Fiinfd (esengril de a o primi Oe tu ::O:t:" de a le-o dirui. in aceasta .'irrm*J; ,.;.^-*- .'^ "er"ilrt" 9i

in ce priveqte umanitatea Sa. Aceastd umanitate integrald

inglobeazd vdzutul qi nevdzutul din om, adicd trupul gi sutletul "ralional". CuvAntul "ralional" traduce prost aici pe cel grec care se referd la minte ca partea cea mai flnd. ..cea

mai inaltd,, a sufletului, capacitate duhovniceasci prin care firea umana se deschide Duhului. Hristos are deci o umanitate deplind, compusa
clintr-un suflet duhovnicesc qi dintr-un trup. Cu toate acestea El nu este o persoand umand, pentru cd El este CuvAntul intrupat. F'iul itnpreund-veqnic cu Tatdl, deci o persoan[ divinl. Aceasta vrea sd spuni cI in om, persoana nr_r se identificd nici trupului,

,..:;':-

in care fiecare se golegte de " sine. oentnr ca celdlalt sd fie pe deplin: ".,u,.u.l ", ci nri, lpenmr gi prin aceasta. -^-^_r^ei insuqi este C^ ^rr asemenea pe deplin! Astfel, Tr"eimea desemneazd ldentitatea (Jniciloi: nu doar ca plindtate, ci gi ca izvor al existenlei persona.le

l]- :""

iubirii

i, iuti..-

Persoand Si naturd

(ire)

(lAndirea Phrinlilor qi a nevoitorilor, in ciuda influenter dualismului elenist, a rdmas credincioasd gdndirii biblice care considerd omul intr-o unitate pe care Dumnezeu o transcende in mod radical gi pe care o poate in intregime transtigura.
psiho-somaticd pe care o subliniazd azi qtiinlele umane, rru produce deci nici o diflcultate punctului de vedere aulentic 0re$tln. Adevdmta distincfie este cea intre tnturd (fire) gi persoand. Natura gine de intrebarea: ce esle aceasta? intrebarea este
I Jnitatea

nici sufletului gi nici duhului. Ea fine de o altd ordine a realitatii. Vedem cd in antropologia cre$tinA. distinc{ia tundamentald nu este cea dintre sullet gi trup, nici cea dintre suflet gi duh.

Vom evoca mai ?ntr4i taina persoanei create, intr_o perspectivA verticald, in relalia ei pe de o pafte cu Dumnezeu care-o cheamd' pe de artr parte cu firea umand p. t."uui. . s-o asume. ale cdrei dimensir cosmice le vom examina in capitorere ,"rrrjlj:o--*ane)) $i

"*. *

ncutra, fiind vorba de neutrul conceptului. persoana insd lranscende orice intrebare. Ea este non_conceptualizabild.

38

OLIVIER CLEMENT

Ittl

rebiri

as

upra ont u/u

39

Persoana. spune Lossky. este "ireductibilitatea omului la natura sa"; persoanil este ireductibild.. Rasdritul necre$tin o reduce prin ascezd, iar Apusul postcre$tin prin gtiinfe. Rdsdritul

"mai mult decdt Dumnezeu". este nu numai dincolo rlt'orice atirmalie. ci Ei dincolo de or.ice negaqie. Addncul se
|

)rrnrnezeu.

rl('seoperA a

fi

Iubitorr-rl care transcende propria-gi transcendenta

smulge metodic ttpieile moartell. cost.nice. biologice, sociale. psihologice gi absoarbe omul in transpersonal. Apusul analizeazA metodic determinarile qi agteapti ntdntuirea din impersonal: curd psihanalitici sau revolr-rtie sociald. Persoana insl dolegte divino-umanitatea. Coniven{a sa ou Dumnezeul Cel Viu consti in a fi ca Ei EI tainich, enigmaticd, neobservatd: "Addrrc pe addr.rc c}rearud" (Ps.4l.9: n. fi'ad). Nu ne putem apropia de taina Cclui Viu decAt printr-o teologie rlnegativdll, cale neagi rltice lintitale cottceptuald in ceea ce-L
privegte pe Dumnezeu. Nu inlelegem" de asemenea, per5oana creatd, decdt printr-o antropologie 'rnt'gativarl. in acest sens
ascezele Rasdlitului necle$tin qi analizele Etiin{ifice ale Apusului sunt prelioase: nu pentl'u cd ne spun ce e pel'soana, ci pentru cA

lx'ntru a veni sA caute "oaia cea pierdr.rtd" - toatd umanitatea $i liccalg cl1n1r. r.i - qi si se tacd penu.u ea "PAine a vie{ii,'. Numele grnrpriu al Celui Viu este unul expropriat: Iubirea se dezvdluie pe ('r'rrce. Teologia negativd ajunge la paradoxul .'Celui Viu rristignit", "Celui Nea.juns" care se ddruie$te total dar rdnrdne ;rscuns de cdtre insdgi stralucir.ea luurinii Sale. Cu cAt il gdsinr
1x'l)umnezeu. cll atAt il cAutint ntai muit: pafiiciparea introduce rrr irrcpuizabila reciprocitate a tlni-tiinitdtii.

Noi regisint, prin prelungirea in llristos a modului de a fi .rl lreimii, aceeagi dinanricd in cltnoa$terea aproapelui. Absentl rlirr analizele raliunii datoritd revir.sdr.ii propriei sale lumini. lrclsoana se dezvdluie in iubire. Dincolo de toate cuno$tinlele ( rrc se pot acur.nula de o fiintir Llntan[. deschiderea spre
l{cvclatie necesit[ rugdciune, atentie. la limiti moafiea propriului ('rl: cunoagterea persoanel este necunoa$terc, ..noapte dincolor

ne permit sd inlelegen.r ce nu cste ea. Pentru a percepe taina persoanei. trebuie depdgit intreg ool'ltcxtul ei natural. inveligul ei cosrnic. colectiv. individual. to1 ce poate tl sesizat. Sesizdm totdeauna tlrea. dirr nr"r sesizlm niciodati persoana. Nu sesizdm decdt obiecte, fie ele qi obiecte de cunoa$tere. Pelsoana nu este un obiect de cunoaEtere: nu mai mult decat Durnnezetr. Ca Ei
eslc incourpalabilr.rl. inepuizabilul. tt1Er5-tundi;ul. I'utem pune in serie indivizi" fircAndu-i sd intre in colectivitd{i.
DLu.r.rnezeu. ea

lc-lulnin[" a iubirii. La inceput chipr"rl se lr.rmineazi pentru o clipd. Chipul

cst loc prin exoelenla unde natura se lace permeabild persoanei

.rt

Persoana insd este intotdealma ur.ric[. Ea de$irI co]ectivul. este

ttbreEdll

in univers.

Pentru a cuprinde taina persoanei. trebuie impinsd mai departe paralela intre teologia negativ[ Ei antropologia negativi.

ei. lumineazd deodatd linrcu. ne descoperi sen.rniticalia ei. I_ovitr,rrile date de timp gi rlc sul'erin{d acestlli trup. oboseala care il ingreuneazd" ,,lxjleiturile ca'e-l inflereazA. totr-rl devine senrn miraculos al unei

(irc

intAi prin transparenta ochilor. Pentru o clipd, chipul nu este \;rzul prin opacitatea natur.ii. ci irr I)uunezeu. $i totul, in acel r){)nrcnt. se inverseazi. Departe de a sc explica prin lumea in
rrrrri 1(se scalddll. persoana. pr.in prezenta

40

OLIVIER CLEMENT

in t rebdri

as

upra om

u Iu

A1

existente pefsonale. I'rimim o capercitate noud qi proaspdtd de

uimire. de mirare. "Copacul era aproape acopcrit de zipadi; ramurile qi tiuctele sale erau pc .jr-unirta(e ir.rgiretrte. eele doud ramuri nrnse care i se intindeau in intimpirrarc. ii amintird bra{ele lungi ale Larei. tiumoasa lor rotuniirnc bucilatl. El se prinse de ele qi tlase copaclll cltre el. Ca gi cum i-al ldspunde. copacul revdrsa

Uimirea este cea care angaleazd. "Nu incerca s[ deosebe$ti pc cel ce e vrednic de cel ce nu r'stc; toti sd lie egali in ochii tdi. pentru a-i iubi qi a-i sluii... N-a rnincat oare, Domnul la masa vameqilor gi pdcdtoaselor ldrd sai lcspingi pe cei nevrednici? Astf'el. tu vei lace acelagi bine gi
vci da aceea$i cinstc... necredil.tciosulr"ri. ctiniinalului. cu atAt mai rrrult cu cAt $i el este un tiate pentrr"r tine. pcntru cd parlicipd la
unica fire umani" (SfAntul Isaac Sirul. Cllrvantul 11). Vocalia Sfintei Teleza de Lisicux s-a ndscut din rugdciunea

o ratall de zdpadir cale-l acopeli clir.r cap pdnd-n picioare. FIrd a pricepe ce zice. el bdlbdi: l-e voi revedea, liumoasa mea. prinlesa mea... . preaiubita mea perli rogie" (Boris Pasternak. Doctor Jivago, cap.Xll). Noi sr:ntenr llri irrcetiu'e ispitili de a iudeca in loc de a intdrnpina. Punem rnereu eticheta pe celilalt. A pune eticheta.
inseamni a nu mai vedea. Cunoaglerea. ntai ales a celorlalfi. este un rnod de a se liniEti sau de a-gi justifica patirna. Urile colective

ci pentru un criminal despre al

cdrr.ri dcstin

cumplit vorbeau

zinrcle. Ea se simtea ca gi rnanra lui.

Criminalul este exemplul celor pe care noi preferdm sd-i ig,nordm. Insd primul pe care Hristos il asigurase ch va fi "asthzi t rr l:ll in rai" era un crirninal r,lstignit. E momentul in care se consacreazd taina persoanei.

justificat toate sadisnrele. CilirLrl ;;i amantul, perverqi. au in comun aceea cd doresc si poseclr: o pclsoana. Dar nu se posedd decdt cadavrele. ClLrnoa$tefea adcvdlati a celuilalt. adici necunoa$terea lui. cere dcodaLir liscul ;i rcspectul. Dumnezeu n-a cunoscut pe deplin ornul decrll pe cluce! O vulnerabiLitate in./initd este callzo ocesLei nacttnou$teri in care, cu cdt cunoscLrtul e,\le cLttlo.\cut, cLt o1(i1 el se dezvdluie ntat
au necun.oscut,

in secolul al XX-lea, reduclionismele lilosoilce au devenit

rctluc{ionisme istorice. Cline va spllne legdtura dintre Nietzsche ;ii llitler, dintre Marx $i Staliu. dir.rtre Pavlov qi Freud. dintle
societatea vidului qi cea a rrf'ericiriiil? SAngele rnucenicilor gi

rnai ales ruglciunea lor pentru cildi. realitd{i trdite in Uniunea Sovicticd qi in lagdrele naziste. au mdrlurisit despre caracterul

Nu. Dumnezeul cle$tiuilol' ntL este vArf linigtitor qi ldn-rurit al unei piramicle a llintelor. I:l estc Addncul care dezvdluie

peste tot adlincr-rri

;i

care fhce Lln necluloscLlt din llinta cea mai

larniliald. $i iatd-ne ca r-ri;;te speologi ametiti, cdrom liecare chip le dezvdluie la(a irscunsal a pin.rir.rtr.rlui.

ilcductibil al persoanei. Astdzi. atdtea rizvrdtil'i. in disproporlie cu cauzele ce 1i lc acordi. aratd ci omul vrea depiqirea (de sine) gi lrucuria. Ei nu aceastl ltricile de cale e obsedat: lericirea vilci bine hlinite. bine spdlate. bine psihanalizate. gravatA tlt' inrpresii agreabile qi de orgasnre qtiin!ific reuEite. Se

42

OLIVIER CLEMENT
rrrrc;;te vdzutul cu

pot furniza omului pani Si rctcte clc extaz, pentru a-l elibera de remugcAri..
lnsa ()tnLll cstc () pcrs()iuti dlrpir clripul lui Dumnezeu. rar chipr.rl tinde citrc Modelul silr.

llevazutul. cI l'ecapituleazA in el universr"rl. Cu toate acestea. pentru Parinli. adevdrata mArelie a omului rrrr cste f'tLptul de a recapitula univcrsul. ci de a h dupd chipLrl lui l)rnnnezeu. "Nu cste nimic rentat'cabil. scrie nu fEra Llmor
(

Omul dupd chipul lui Dumnezeu

Filosofllor antichitAlii le pldcca sd sublinieze locul axial al omului in univers. Onrul. spuncau ei. este singurul animal care sta in picioare. dlcpt. dclinirrd astl'el dintensir-rnile simbolice ale spatiului. mai ales partca de sus. care e cereascd. ;;i cea de.jos,
pdmAnteascd. Celelalte anitnale rnerg legate de celesc. Desigur. copacul

in patru labe sau se tAri^sc. Spaliul lor este in inlregime pdrlAnlesc; nunrai prin om ele sunt
:,ii

i|igoric de Nyssa. in aceea cd otllul este chip $i asemAnare a rurivcrsului, cdci pdmdntr.rl trece $i cerul se schimbd... CrezAnd rrr lirea uman5 este exaltati prin acest nume grandios (de rrrie r-r'rcosnlos: sintezi a urrivetsr.rlui). se ignold faptul cd omul '.t irllil ((onorat)) astf'el cLI calititi ale lAntarilor qi ale Eoarecilor" ( / r( ;.. xt-lv. I 770- 1 80 I ). Prietenul lrii Gri-sorie de Nyssa. Grigorie de Nazianz. ',1,',,'"a' "in calitatea mca de plmAnt. sllnt legal de viala de'aici ,1,'.ios. dar tiind gi "palte" dumuezeiascd. port in inima mea rIrlinla vcEniciei'' (PG.. XXXVIl. 4.52).
Astl'el. omul

stilnca se inal{d pe verticald.

ca qi Durrnezeu

este o existen{a personala

reprima - rugdciunea care constituie in raod nevizut firea lucrurilor. tair.rica lor t(sacramentalitateri. Toate marile traclitii spiritr-rale cutosc aceste simboluri. in Extremul Olient de pildd, ideogranra car.e desemneazd on-rul il arata ca intemedial intr.e cer.;i parnant. in .laponia. edrrd se lace un buchet se pune o ranturi pe oriz0ntald. care este ttpdmAntulir. Si o alta pe vclticalS. ((cerul)); o a treia. intre oele doud. indltdnd pdmantul qi aplecdnd cerul. cal.e scmniflel omul in mijlocrrea sa cosmici. Sfrntii Parinli au reluat aceste tenle. subliniind cd omul * in sensLti de poLtiulti - lt. Dt(,/tult)ttr. t1. tt(r(1.

simbolizdnd astt'el axa lumii. dar nu au nrigcarea. adicd libertarea de a orienta - sau ((dezorienta)r - spatiul. de a exprima - sau

rru este o naturi oarbd. tt stancri. Llll copac. El trebuie sd ( l|l)r'iudi. sd expt'inre ;;i sir calilice llrca sa cu con$tiinld $i cu ii r cslxrrrsabilitate. depline: lirea sa trebuie sd raspundd chemf

ll

Irri l)urlnezeu. Chipul nu este deci cevrl in ont: el este

in

acelaEi

Irrnp ndzuinla frrii sale gi libeltatea persoanei sale.

ir.r tir.r.rp

ce pentrlr rlulte traditii alhaice. gi pAnd azi in India.

,rrrrl sc rnintuiegte dilatindu-se in imensitatea cosmosului 9i

,

rl,rrolbinclu-se prin etr intt'-t"u-t divin intpersonal. pentfu Sfinlii I'rrlinti or.nul trebuic si it persttrtalizezcl) utriversul. Nu sA sc

rrr;rrrlrrilsci prin el. ci

lr,rrrrl.

si tnintttiascit

universul. impfu1d$indu-i

I)al sirlultan. orlttl tt'ebuic sit clescifieze smerit "Biblia

lrrrrrii". tlebuie sir sc supr-uri viotii in k)ulitatea ei. pentru a o t'ace ',;r t lcasci intl'eagi. cxprinrAr,d gi lavorizdnd tainicul elan al pro-

44

OLIVIER CLEMENT

I rr t

rebdri asuDra omului

45

lui.

modern nu este reversul unui creqtinism devenit religie individualistd a ttsufletuluill _ ,.Dumnezeu gi sufletul meu,, _ incapabil de a asuma prolunzimile naturii in om gi imprejurul

mecanlsm, ca pe un ansamblu de lucruri gi energii care se folosesc fdrd respect, este la 1el de strdind adevdratului creqtinism. ca Ei t{cosmizarea)l impersonald a orientaliror Am putea sa ne intrebdm dacd puterea tEri dragoste a Occidentului

sldvirii ei. Dorinla modernd de a stdpiini natura ca pe un

rchizitorilor? Rispursul marii Tradilii crestine este unanrm: l)rrmnezeu l-a fhcut pe orr liber. peirn'u ca il cheama la indumrrczcire la o condilie divino-umani in care umanitatea sa transliguratd igi va gisi implinirea. Ori. aceastd chemare cere .un lispuns liber. Unirea care ar veni dintr-o simpld atraclie al li ;rrrtomatd., animalicd, nevrednicd de o existenld personali care lncsupune, in insdqi consim{irea sa, o deplind responsribilitate.
rr

Desigur, existd o dragoste ne-pcrsonali, care este miEcarea rkrrinlei. Unii contemplativi au pus accentul pe aceastd intoarcere :;pontand a

intr-o grddind sau pe o stampa din Extremul Orient. natura se dizolvd subtil in ape gi neguri: ca un fulg in care se condenseazi qi se disimuleazh o vepnicie fdrd chip. intr_o metropold din Extremul Occident, natura este devoratd de tehnicS: omul impdrdtegte singur, in puterea gi pldcerile lui; cerul lui Dumnezeu care se dilatd intru nesf6rgit, este ciuruit de zg<.rmot gi invdluit de negurd; noaprea ldsatd de Dumnezeu. noapte de nelinigte qi crcdin{d. este abolili <je lumini. O biserici romani sau bizantini insd. reprezinri pamantul qi-l binecuvinteazi; intpre.iurul ei. dragostea r5bdAtoare a omului. sdngele marlirilor, lnornintele pecetluite cu crucea biruintei, au umanizat natura: gi aceastd staprinire nu abolegte, ea elibereaza rugdciunea de lucruri. irr linigtca criptei, apa sfinlitd gi Fecioara innegritd prosldvesc sfinlcnia uterinl pdmAntului. a in absidd sau pe cupold, binecuvAntar.ca Ccrului radiazi dintr-un chip _ chipul omenesc al lui Dumnczcrr. Icolna (.elui inviat. Atunci se pune intrebarea: De ce Dumnezeu l_a fbcut pe om tragic de liber. tl.agic de responsabil _ sarcind atat de grea ?ncdt o depunem fdri incetare la picioarele idolilor gi ale.

firii citre Originea ei. Pentrr-r Dionisie

Areopagitul

rlc cxemplu. lunrea este un f'el de imerrsd liturghie, un lbl de dans

jurul Centrului divin. ca inghi{it de atraclia Sa. ('u toate acestea, Dionisie nu a intrat in Tradilie decdt corectat rlc odtre Maxim Mdrturisitorul. care, prin opera qi prin destinul :;iru. a pus accentul pe teribila libertate a onrului. De aceea Adam trebuia sd treacA prin punerea la incercare rr libertdtii sale, pentru a cre$te citre o iubire con$tientA. De rrccea Iubirea jeft1'elnicd n-a putut sA se dezviluie inainte de a il Irrcit culitul lui Avraam in ochii lui Isaac qi de a fi rdsunat strigdtul
srrcru gravitAnd in

lrri lov, acea invocare a unui Dumnezeu care transcende propria Sa putere. De aceea poporul ales a fbst un popor incApAfAnat,

curc gi-a primit numele Israel - dupf, lupta nocturna cu Ncrrumitul. De aceea, in sfdrEit, cAr.rd Dumnezeu a asumat rlcstinul lui Isaac, destinul lui lov. a venit in taind, in aqa f'el incdt rrumai iubirea liberd a omului sd-L poatd recunoa9te intr-un rob lirstignit, pdtat de sAnge Ei scuipat. Nici chiar Cel inviat nu se irrrpune: Nlaria Magdalena il recunoaqte in grddini intr-un stright rle credinli gi de dragoste: la f'el gi uceniiul mult-iubit, pe malul

46

OLIVIER CLEMENT
| )rrrrrrczeu.

perspectivd, ar putea ti Cdntar.ea CantArjlor. acea lungd cdutare a unuia de cdtre celdlalt. Dumntzeu cauta ornul. mai mult decAt cautd omul pe Durlnczeu.

pentru cd-L poate rellza. Cartea cheie a Bibliei, in aceasti

lacului. Dumnezeul nostru vine in taind qi Biserica insdsi. in care Duhul ne integreazd trr-rpurui euharistic ar c'elui inviat, esre o tarna a cdrei sfinlenie ne este ascunsl de atata ((zgurd)) a istoriei. Omul nu poate sI-L iubeascl cu adevdrat pe Dumnezeu
decdt

zice Apocalipsa. este.jerttit de la inceputul veacurilor. Voin{a divind se supune totdeaLlna tatonirilor, ocolurilor pe

Riscul osumut de cdtre Dumnezeu

Omul. fiinld personaid. constituie coroana creatiei. Cu el, atotputemicia lui Dun.rnezeu f'ace loc unei noutdti radicale. Nu rrn reflex mofi sau o marionetd. ci o libertate care poate sA hotdrascd impotriva lui Dumnezeu. si-L excludd din creatia Sa, sd compronr itd deslvir.pir.ca acesrcia. Pe culmea atotputerniciei creatoare caci numai Iubirea datrtoare de viald poate tbce viu gi liber - se inscrie astf'el rrscul. Atotputemicia se implinegte lintitdnclu_se. in actul creator insuqi. Dumnezeu se lintiteaza intr-un f.el. se retragc. pentru a ddrui omului spaliul libeftdtii. Culntea atotpr(emiciei tdinuie5te astf_el o neputinld paradoxald. $i aceasra este posibild deoarece culmea atoputemiciei este iubirea. iar Dumnezeu poate totul, mai putin sd-l constrdngr pe orn sii-L iubeascd. sjtirn cd a intra in iubire. inseamnd a se deda ihrd menajan.rent celei mai grele suf.erinle. aceea a refuzului qi a abanclonului din partea celui (celei) pe care-l (o) iubim. Cr.ealia estc Ia umbra Crucii. Mielul lui

e lc f'ace omul, revoltelor lui. pentru a-l aduce pe acesta , prlrtc - la o consim(ire liberd. Aceasta este <<pedagogialr lui l)urrnczeu. Dar insdqi aceastd imagine apare iniompletd in Irrorrrcntul in ceu.e L-am sesizat pe Duntnezeu ca pe un cer$etor rlt' itrbire a$teptand la poarta sufletului, pe,care niciodatd nr-r lr(h arzne$te si o fb4eze. "$i de fbpt El nu se multume$te doar sa r'lrcrrc la Sine pe sclavul pe care l-a iubit, ci coboard El insusr p I clr,rtir; El. bogarul. vine cIlre sir.icia noastrd, vine El insugi. ili nliuturise$te dragostea qi se roagi sd I se pldteascd in schimb. hr lir[a refuzului nll se rctrage. CArrcl i se rdspunde cu obrdznrcre, trrr sc rrr6nie. Respins, El agteaptd la poartd qi lace totul pentru a .rr' irrirta iubitor; rabdd lovitr-rrile gi chiar moartea...,' (Nicolae ('rrlrrrsila, Viata tn Hristos, VI. A. I). lubirea lui Dumnezeu este astt'el spafiul Iibertdtii mele.
lru l)rrcl'i nu este Dunnezeu, eu nu sllnt decdt o pdrlicicd a
1r ;r rrniversului, supus

socieHii

detemrinismelor lor qi in definitiv mortii. l)rrl tllrcA Duntrrezt'u esle Iubirea rastignita. imi esle ol.erita o

Irlrcltate tdrd limite, o participar.e la libertatea insdgi a lui

|)unrrrczcu.

Maxim Mbrturisitorul distinge fbafie clar in om douA tipuri rk' lil)ortate: cea a tirii sale gi cea a persoanei sale. prima dintre t'lc sc rrr aterializeazl it-t atrac!ia firii sale profunde cdtr.e

in iubire. Cu toatd fiinta sa omul rl' rlciilc de tapt iubirea gi-qi glseqte implinirea in ea. Omul rr\r'un(lc iu el o "imensd capacitate de iubire gi de bucr.rie. care Irll;r in acliLlnc din clipa cAnd Frulosul prin excelentd, cdnd

lhrrrrrrczctr. in implinirea ei

.18

OLIVIER CLEMENT
'l)oui'r particularititi il caracterizcazi pe cel ce iubeqte Ei, ,r.r1lrrli birr.rin{a: laptul de a lace bine. prin toate mijbacelc. 'r ,'l,r', trrlrri iubirii sale gi. la nevoie, de a suf'eri pentru el durcri 5i , lrrrrrrri lclibile. Aoeastd a doua m[rtur.ie de iubire estc r]rLllr rrl,, roilat celei dintdi. Ori. Durrnezeu era neputincios sd o dea. lrrrr,l rrt plrtirnitor... Atunci El nbscocegte accasta umilinl5. cauti r ',r' punil in stiu'ea de a putea indura dureri qi chinuri pentrll a

Preaiubitul i se infiligcazi', (Nicolae Cabasila. ibid., rI. E). L.t marele constntamAnt la iubire. llrea ontului gase$te ceea doregte. ajunge Ia spontaneiratc. la libcrtate. Hristos restaureazii in Sine aceasti plinitate. E sulicient si lilx altoifi prin bdez $i eurra.isrie pe'frLrpul Sdu indurnnezbitor. penfl'u ca sa lAqneasci din stratundril nostru clinamisrnul care unilicd.

scns de o "iuhirc rrehrrni...

omului cd Duntnezeu este Iubirc tdrd misLrrd, iar Maxrnt Mdrturisitorul. gi mai apoi Nicolac Ctabasila. au vorbit in acesr

caci persoana este un absorut pc ca.e nimeni. nici chiar DumnezeLr nu o poate asuma qi transfbrma. F-afa cle aceastd libertate, Durnnezeu nu poate fhce nrn.rrc altceva decdt sA incerce sd o coltvlnga pritr mirturisir.er iubir.ii Sale. Atunci El Se intrupeaza, patlmeste gi moa.e pentru r.i- cici "nu este dragoste mai mare decdt aceea de a-1i da viala pentr.u cei pe care ii iubegti.,. Din iubire pentru om, F.l se micgoreazi pe Sine. lasa sd intre in El toatd d.isperar.ca uranitilii separate (de el). incAt o prdpastie de negandit se deschide intre l)untnezeu gi Dumnezeu, intre .lhtd] gi Fiul rdstignit, ca cunr l)untnezeu Ei rrurind in trup pe Cruce. ar cunoa$te stat-ea cea mai infcrnali a ateisnrr:lui: ,.Dumnezeul Meu, Dumnczeul MeLr. pentl.u ce M_ai pirdsit?,. Antinomia ldrd mdsurd a Dumnoze r-rlui Ccluj Viu a C,elui Rdstignit
;;i mdrturiseq;te

insi. nc amintegre Maxim Marturiiitorul. existi Ei o altd libertate. personzrii in exclusivitate. Accasti libertate nu poarc li constrdnsd. nu poare fi sub nici o lirrr.ni rnodificatA din afari. Daci Ilristos restaureazl. d:rcd innoiegte firea noastrd. Hl 110 poate lua asupra Sa Iibertatea noastra personald,

,,,r\ rr!( rlc iubirea Sa pe cei pentrLl care.va t .rlr,r',rlrr. ihiLt.,IV, A.l).

suf'eri atAf'(Nicolae

Irr eazul acesta ir-rbirea r.irspuncle iubirii ;;i libcrtatea l,i | .,,nirli invie din ea insA$i. in cletinitir' "ornul nu ccdeazl decAt rl' I'r( utatcil un.rilin[ei exll.en]e a lui Duurnezeu" (Maxint \f,lltrlrisil(n'ul. Epistola a doua ctittc Tbmal.
lrr I lristos, Dtur.mezcu Ei-a iubit pnpr-ii vriilmaqi rnai mult decAt 1,, '.rrr,.' irrsu;;il Aceasta este taina iubirii personale. prccun.r

rru rnai mult decAt existenla sa personald ("ir-rbeqte pe .rp,,.r1r.lt.(iur ca pe tine insu{i"). dar nrai mult dcc6t propria_i fir.e. ,1,, rt |)tlD|ia-i via{zi. Ornul devinc pe dcplin persoana in momentul

p, .r r(.

l.lrrrrrrrlzerr. ornul devine capabil de a-l iLrbi pe celdlalt mai mult clecAt

rr {,rr( if' l'r,

t

tlcpaqeqte propria tire.

r,

rr

siii. ci chia:'qi pentn-r

r

dindu-qi viata nu numai pentru vrajmi4ii sii. De aceea. dupd spusele

este

, |,rr r'I rrIr

t'

Silr-r:ut

din Muntele Atos. "iubir.ea vrijmagilor'.

.r11,rrrrrl r'r-ilcriu

intailibil al proglesului nostru spirinral.

' \r, r r

,,t

rrsul irrltcnlic clc "biitflin": sl.

\ttu.ii.i]telept:n

trd(1.

50

OLIVIER CLEMENT

rt

t'<'bi

ri

lts

upra ortt u lu i

5l

De lo chip lo usemdnore
Iraptul cI ontul estc cfcat dupi chipuJ lui DuntnezcLr inscat.nna deci ca cl cstc creat ciupl chipul ir-ri Ilristos. Nuntai in Ilristos ontul sc t.egdsc\itc cu adevirrat. Nuntai EI este pe deplin omul Ferjcirilrtr. (Mat.,5. 3- l2). siracul care se pnntelsrc t)ril incuarc din nriinilc'lhrilui $i a cirui blindete imparateascd tt.anslbrnti pimainlul in cLrhar.isiic. ..ininta cur.rtd... cl un lac al picii in care f recar-c i;;i clcscoperir adeviratul ci.ti1.r. mdrturisitor.ul drcplitii inaintea Iui Dunrnezeu qi fi.atetc. impotriva cot.r lirrur ismelor putcrii orgoliului. licitor.ul 5i cle pacc care-gi d.i viata pentrlr prietonii Sai gi_qi invizrzir vrd.jma;ii. Ir.r Cel irrviat. oilul descopcri sensul pdmantului. scopul creatiei. (ihipLrl lui Ilristos esre in n.rod ir.rsepar.abil chipul lui Duntnezeu. singurul clrip care nu se inchide niciodata. pcltlj.Ll car tfansptrcnla sa e infjnita. este singura care nLr picrrilicir niciodarar ci clibcrcazi. EI estc Cthipul chipurilor. cheie a tuturor chipur.ilor. lbtJl a fi)st Iicr-rt cle cirtrc (.uvAntul in vedereet intrupdni Sale induntnezcitoarc..'intr.u Ill. spune aposlolr-rl. au fbst ficute toate. cele din ccrur.i q;i ccle cle pe pdmAnt... lbare sau iAcut pr.in Iil ;ri pe n1ru ljl.. (('ol. l. l(r). in Hrisros sc dezvaluie "taina cea din veci ascunsi.. (CoJ.l. 26). .,(,u acesr scol). cor.ltcntcazar Sienlul Maxint. adici pcntru unirea uma_ nititii 9i a diVinitdtii in Hrislos a ticut Duurnezeu roare

irr Ilristos. pentrLL ca onrul si nu poati l'i dcspartit de l,rrrlotipul siti'\Omiliu a I/ll-u lu PuSri). ('hiar in sir.rul ll'einrii. IiiuJ apare ca Arhctip vc;nic al ,'rrrrrlui. oa acel Onr ccresc clespr-e cat'e vorbcsc vizionat ii \, r'lriLrlui 'l-cstitntcnt. calc contcrlplcozi in El Prolotipr-rl "nrrrlui $i intrcvld astfel pe Adant ccl dc pe urrli. ('iici l)unllczcll r.r-tr ficut llrea unternd pcntru rrinric altcevii clecit l'( nl|rr a plinti de lu ea pe Maica dc c:lre avea nevoie pcntrll .l ,f' nir$tc' (Nicolae Cabasila. Otnilie lu c ir ii. t O r a ) l )rrurczcLl l-a It'rcLrt pc onr in pclspcctiva divino-Lrnranititii. It, r'i intres destinr-rl r,ularritirtii este hlistologic. ()nrul incolpot'at in Ilristos pfin botcz ledevir.re chip al lrr I)urllrczell. Dar depinde dc cl ca :rcest chip si lle adus ir.r rrrIrt 1tirnc la aser.nitnltrc. niscocincl. in sullarea gi lbcul Itulrrrlui. un nrocl ltersonal. deci irrconrparabil. de a l'i in llrr';los. "[)urlnezcu S-a f]cu1 purtartu-dc tfup pentrll ca onrul .r poirtli deveni purtitor de [)uh" spune Atanasic al \|, \irrr(lrioi (PG.. XXVl.99(r). Nuntai unilca clintre liber.tatca r,,,r',rrii li l)r-rh. prin neVointcle iubir.ii. poate si ne perntiti si rrrrlrlrrirn chipul in asenrinare. dc a da propliul nostlu chip.,sr Irrrlrrrlrri lr-ri Hristos. I)r-rlrul gi litrcftatea complul putin crtc lrr{rr nlenslt cornurtittrtc a cclor trtrrsf i-qr-rra{i- plin care rr rrr,lrr.lulut'cir rrrrivclsalir. realizatir tainic ir.r Hristos se va
1rr
.s
i.

rr rt,r

fdpturile" (PG.. XC. (r2 I A). $i (irigorie palarna insrstd: "Crearea onrulr-ri dupi chipr-rl lui Dur.nnezcu s_a fhcut prin El;

ll r l)rrlrrrlli" rlc care vctrbeEte apostolul ;i care sc identitlci in r', rt,r ( \tslcnla ce e cu fsonald. creatoare :,;i in
rL/:i{'rI
I

rrrtltt slitt'it. l)urrrnczeu a dcschis unra:titirtii. in llristos, ciile vieLii. .r',,tL irl)lit trcunt Iibclr:l rasprLns al omuiui. aceasti "noutrltc

52

OLIVIER CLEMENT

Irt t rcbdri

asu

comuniune. Biruinla definitivd asupra morlii, metamorfoza definitivd a istoriei qi a universului in impdrdtia lui Dumnezeu, vor izvori gi izvortsc deja din rugbciunea gi iubirea activA a oamenilor care "respird Duhul".

"Iatd cd Domnul ne-a dat puterea sA devenim pentru veqnicie fii ai lui Dumnezeu: de acum inainte mdntuirea
noastrd ste in a voi" (Maxim Mdrturisitorirl, PG., XC, 953 B).

'laina chipului restaurat in Hristos aceea a asemdnbrii si dobAndite prin Duh $i libertate, se intAlnesc in Maica Domnului, prima persoand creatA care a dus trupul de pe pimdnt pdnd in incandescenfa impdrafiei. Nicolae Cabasila a spus astf-el cI Dumnezeu, at6ta timp cdt nu gdsise o mam6, era ca un rege in exil, ca un strdin "lird cetate". Si numai pentru cd o tAn5rd fatd, in libertatea sa total6, a acceptat vestea ingerului, Dumnezeu a putut sA ia trup, sd intre in inima creafiei, sd. re'-creeze lumea din interior. Cici trupul nu este nimic altceva decdt lumea devenitd interioard unei persoane gi deci numai o persoand putea sA o re-deschidd, iir trupul sdu, Exilatului. Acolo, pentru prima datd de la egecul originar, "noua Evi" a dezlegat tragedia libertdlii umane. Ori, taina Fecioarei Maria se universalizeazd astdzi in Biserica SfAntului Duh. '"in mod mistic, Hristos se nagte in suflet, ludnd trup din cei ce sunt mantuili, fEcdnd din sufletul care-l nagte o maici fecioard" (Maxim Mdrturisitorul, p G., XC, 889 C). Nu este vorba de o continuare a intrupdrii, ci de actualizarea personald a ei, in Sfintul Duh. Hristos este cel care vine, Hri stos-umanitate $i HrisJos-inivers, care se

pu[in cdte putin: El este identic Celui invrat. rlur Vila are acum nenumdrafi ciorchini din care qiroieqte vinul rrr:rlii bucurii. Hristos care vine va fi intr-un sens nou Fiul ( )rrrrrlui: noi il naqtem de tiecare datd cand chipul hristic care nr intemeiazA aduce roadd, intr-o asemdnare personald, pnn vr.lrr ica tinerete a Duhului. LJn teolog grec, Panayotis Nelias, a remarcat ca de-a Irrrrllul veacurilor mulli atei au avut pretentia cd omul ar putea rlcvcni Dumnezeu; dar nici unul, spune el, n-a indrdznit si ll(tn(lcilscd cd omul ar putea sd-L nascd pe Dumnezeu. Ori noi rr llirrndm de fiecare datd cand o vener6.m pe Ndscdtoarea rlt' l)umnezeu, c6nd intrezdrim in chipul stinlilor venirea I )orrrnului intru slavd.
rrrruril'cstd astfel

54

OLIVIER CLEMENT

rebdri

ra omului

nu schimbe nimic din deschiderea acestui text in ce oriveste ;i pluralul. ClIci fbmeia mea chiar dacd eu sunt tentat uit" este rnai intAi apr oapele rneu.

3.

Misterul singularului gi pluralului in om reflectd misterul i Ei pluralului in Dumnezeu. Precum unitatea esentiald
l)unrnezeu se realizeazd in iubirea personald. tot a$a omul chcntat la asemdnarea cu Dumnezeu realizind unitatea

Omul in comuniune
Singularul

cu toti oamenii. Firea umand. nu in sens filozoflc. ci la1ie. nu poate fi posesiunea unei singularitlli. Ea se
Si

plurilul

Prin dimensiunea sa r<verticald))" existenta personal[ cufundl in plindtatca lui Dumnezeu. Dar Dumnezeul nostru nu este in El insuqi singuritate. Oceanul fiinlei Sale vibreazd de o intjnite "miqcare de iubire". AdAncul nu este intuneric nedif'erentiat. Existi in El o reciplocitate. un schimb: Cel5lal este in El. iar in comuniunea [Jni-Trinitard se.depa$e$t dualitatea. Sau mai degrabd adAncul sugereazd caracterul inepuizabil al Persoarrelor qi iubirea [,ot'. cdci "Dumnezeu este
putem acum indrdzni sd o spunem fEr.d a risca blasf'ernia unei aparente banalitati. $i daca "Dumnezeu este iubire", persoana

in diversitatea de persoane. se identiftcd acestlli mare b de viatd care le fbce sd existe tiecare pentru celelalte. loato celelalte. Spiritualitatea cregtind - in sensul vietii in Slhnt - este cu necesitate o spiritualitate a lui "noi". in $orl$tiinta de sine se treze;te in con$tiinta comuniunii. Cu uccstca trebuie precizat cd acest noi nu este nedif'erenliat.
l'esttr

.n-ore nimic de-a tace cu enruziasmele colective. cd el trece

prin intdlnirea cu aproapele. cd el este pentru mine gproapclui. tdrd numdr desigr"u'. ci de flecare datd chip. Ul .ul cre$tin reilectd Treirnea: in liturehiile rdsiritene. in
fugaciunii euharistice, sluiitorul proclamd: "Sd ne iubirr Pc lltii oa intr-un gdnd sd maturisim...". si corul rdspunde: lkt0l. 6i pe Fiul 9i pe Sfintul Duh. Treimea cea de o fiinrd qi

iubire"

carc se cufundd in Fll este prinsi in aceirstd miqcare, este deschisd de cdtre El la comuniunea cu aproapele.

Reci$rocitatea singularului 5i a pluralului se inscrie Biblie incd din primul capitol al Facerii. cdnd este vorba despre orn: "$i a lleut Dunrnu/cu orn dupa clripul Sdu: dupi chipul Dumnezeu l-a thcut: a ficut batbat Ei f'emeie " (Fac.l. 27). F
cd este vbrba de b5rbat pi de lemeie. adicd.gi de o poladzare

itd". Strivechiul "sirut al pdcii" care-i urmeazd ne ctr accst "noi" creEtin. precunr Treimea. nu este fuziune.

ti
,

Ltnitate de unici.

l,rin lccasta spiritualitatea cregtind se distinge de misticile lizicilc SinelLri. In lndia de exemBlu" ceea ce ar trebui etl$lilzl (cAci cste resorbtie itr,Slree gi nu tensiune cAtre

)u

OLIVIER CLEMENT

Ittt

n'ltiri

asupra omului in exclusivitate cre$tind

57
Si morala

Celllalt) se numeste katvalya" adicd <rinsingurarelt in experienla drogr-rlui. asupra cdreia Huxley, \(esseulementrr).
l\,{ichaux sau Jtinger ne-au dat mal.turii literare, beatitudirrea. ghiar daci este trditd de cdtre mai multe persoane reunite in
n6eJaqi

Irurrlirnrentald intre conceptia

lrr i:rli cea mai bine intenlionatS. pentu care oamenii stu:t numai rr',r'nriinitori. pe cAnd pentru cea dintAi ei sunt oarecum
r'orrsrrbstan(iali1; (deofiinld) ca gi Persoanele Sfrrtei Treimi.

loc, cutundi omul intr-o singurdtate totald. in acest

moflent.

(lAnd omul devine "fiin{a vie". e[ se dilatd mult dincolo de

ce prezenli strdinA carc n-ar:

ti

analogd qi paraleld.

u6jcd cufundatd intr-o stare asemAnAtoare. provo.acd o insuportabild durere. Nu poate exista nimic de acest fel in

experientd cregtind care. zioea Grigorie de Nyssa, este "ntodelul fleimii". Precum este un Dumnezeu in trer drtpd persoane, tot aqa in Hristos suntem '.mldulare unii altora" si este
uulentica

Inritclc sale individuale, se face imens in Trupul lui Flristos, nu rrr;ri cste despirlit de nici o existen!5, nu numai in spaliu, ci gi in Itrrrlr. l'inde a purta in el intreaga umanitate. l.uate in sensul cel mai realist, aceste afirmatii dau istoriei
sa deschidere. Dacd existd r.rn singur om, attxlci istoria este 'rh'vi'uilta lrrlol(loauna istoria mea. in sensul unei nesthrpite comr"uriuni. Dacd
trlr n
r

u singur Om intr-o mullime de personne

surrtem

precum noi totr

chemali sd devenim.

Cel care deschide

clile unei veritabile antropologii

nunai ruine gi cenuq5. istorie a nio(ilor gi a morlii, penhr no-ar mai interesa? Aq vrea sd amintesc aici o intimplare
cste

il

dintre Capadocieni. jn mici tratate, considerare de c re criticd un pic prea repede ca fiind pur filologice, el se opune -gre$itului obicei" care constd in a vorbi despre om la plural, iar Dumnezeu la singular singular (iaci. in amAndoud cazurile, despre Dumnezeu pluralltatea personald nu pune in cauzd unitatea fiinlei). in Ha$os. in Noul Adam, ar trebui spus cE "omul este unic in toti ou6enii" (Nz; sunt trei Dumnezei, p.G., XLV, I l7). Gdndirea
speculativ
leligioasa rusA a secolului al

fi tlre

este mar cu seami Sfdr-rtul Grigorie de Nyssa, cel mar

;x'rsonali. Avearn opt sau noui ani. cre$team intr-o lume intr-un tncrliu, gi de asemenea intr-o qcoald atee, mai pufin in sensul rrrliirlici cit al unei mdicale absenle a lui Dumnezeu. imi pldcea mult r,,trrria qi, in acea zi, ascultam leclia profbsorului despre Carol cel

lvluc, incoronat in anul 800, mort in 814. Mort... MA cuprinse o rilrlccnld: Mort! imi zic. Toli sunt mo4i, toti acegti oameni despre I i[(' L'ste vorba in aceastd cafte. Atunci pentru ce mi mai intereseazi
rrtrx'ia? Mi-a trebuit mult timp pentru a gSsi r{spunsul: cd istoria

rh'llritiv

este

in destinul omului cu Dumnezeu qi ci Dumnezeul nostu

XX-lca a reluat qi precizat aceastd cefiodine. ca pentru a dezvdlui exigenla spirituald pe care o contjne, dar o secularizeazd, socialismul. pirintele Serghie
sublinia "intreaga umanitate a fiecdrui om". CAt desore p;finlele Pavel F-lorerrsl<y. ut.l n.lar.e savant, care cu acest titl; a
g,1lgakov
putd

rur estc Dumnezeul mortilor ci al viilor.

f[mdne in Uniunea Sovieticd, acesta remarca diferenta

58

OLIVIER CLEMENT

Ittt

cbiri asupra otttului

5<)

A justico binele
Pdcatul este ccea cc transli)r'mi aceasti unitate dirersir intr-o multiplicitate ostili. intt.ult spatill care separd. trn timp care miceldregte. o Iimbi care nu rnai poate exprirna decAt
luxtapunel'ea sau poscsiunea. Dc unde Ll$Lx.alica blasfemie din rnai '68+: "lubiti-vi uuii peste altii". in tinip ce intAlnirea eroticir

(lnivcrsul picatului cstc ccl al inclivizilot'deodati duEr.nar.u .r rir'nrcui (cle acoca laptr.rl cle a r,rri pe altii estc conditionat dc rrrr tlc sine. carc cste cca nrai telibild). Este aici o strilnie

rrorrolonic. Daci cei ce pt'intesc spovedania, pdrintii

,lrrlrrvniceqti. n-ar sesizit printre atAtea bicte secrete. pe cel al { \ r:;lcntelot' personalc. n-aI rrtli |irrttanc dt' repetat decat { u\ intcle Eclcziastului: "-liratc luclurilc se zbuciutttd... (leea ce
.r rrrli lost. aceea va nlai

li. \ii csea ce s-tt intimplat

se va ttrai

insirqi ne este dati ca urr sinrbol- ca un cadru al conruniunii

personale.

rntrrrnpla. cdci r-rin.ric nu e noll sllb soare" (1. 8-9).

tJniversul plcatr"rlui estc cel al indivizilor solitat.i care se sid;;ie intrc'ei. LJna din tcltcliu(cle fitnclantetrtale irle epocii noastrc constir in a da situatiilor pur spilitualc. ;;i r,'indecabile numai prin sflntenie. o cxplicatic pur istolici qi in celc din urr.nd sociail. Astlel. sc vr.r'hcjle de ,ciclJtcr (lc e()nsLlnl atunci cand intlir izii

A verrit fiu'ir 'irrckriali vlcnrea clc "a.ir"rstilica bittele':. cttm o rr,rir Soloviev. carc intitLlla astlel Llna din cdr{ile sale. Nu IlrrPiirrdul bine al moralisrnLllui. ci [rine le-;ii-truttt osu l ca p.rrticipare la plinltatea lui l)unrnczcu. Un bine care nu mai ale
tlc uromlir. ci clc liinta gi cle conrunir-rtre. Citci inventivitatea. lrrtir crcat():u'c. r'roulalcil. nr-r cxistar clecat in Duh. Rdttl in el insLt5i ,",rr' rrn balon de ncanL. Estc locul fepetitiei. Accentul se poate ,lr'lrlrrsa cLr vcaculilc ;;i civilizatiilc irr inteliolr-rl acestei morti $i
t,rr',t
r ,rr'estui iuci

;i toti imprcuni natln'a inconiut'altoiut. care intotdcauna le plitcgte cu

r.ecipr.tre acecaqi nroncdi. CLI adcvirat. banul este Ltn ma-gltet putemic care

incl de ]a cirdele rru inceteirzii J sL- e()nsLllu

cale nc invirluic. ial istolia

fiullli

s-ar putea l'etrasa.

face sd urce picatlll la slrpralata luntii. dar el rru-l inventeaza:

inclritgost ittrl, e notion(tl /burtc. decrstrpt.tt fntntoasei scrle aplecul.

Are uerul tuttti rnuribuntl rndngdindu-Si morntanlul.iar nraura este ispititir nrai dcgr.abir sir-qi devorcze copilr-rl. dec6t si-l aduci pc lLrrr rc.
+ Aluzie la

lr.rr rr-ar lrai riurdne nirric irr sullctul istoricului decit orgoliul .r rlispcrarea. adici neanl ce a venit la cxislcnti din libertitile rr,,r'itrc lit'c te. N-ar rnai rimane uinric. clccAt vertijttl neantulLli. $i firpnrl c:.r poate szi existc uncoli o grandoare silbaticl. ,, r\cntivitalc clcuronici irr liru. vinc tocrnai dir.r aceste libcltirti , ,rr, in acelaEi til.r.]p cnlrtar. r'c1r.rzir ;i imiti Duhul de viata. [-a

ntifcifilc dc revolli
/rdrl
)

alc tincrilor l'rrncezi din anii '(r8. nriScar.i

aclesea violenle (r.

ll,rrt'na. intr-un urozzrio. Luciler este rcllrezcntat ca un ingef trr,rrle lir:nros. dar dc o infinita nostalgie. cle o inllniti tristctc. l,, rllr cii el este linga Ilr-istos dal nu vrca si-I. vada. ([)e aceea rr ,r( leir- ccca cc SllntLrl Pavel nr:nregtc "tfistetca cerc adllcc

60

OLIVIER CLEMENT

ht

rtbdri asupra omului

6l

moane", II Cor.7, 10, este consideratA de c6tre marii cdlusdri ca o formd majord a pdcatului).

in secolul al XIX-lea, care. in ciuda cAtorva admirabile

excepfii, a fost pentru cregtinism o epocd de somn spirituat qi de degenerare moraIizanId., fiin{e de fbc, avide de viala gi de fiumusele; au confundat pe Duhul Sfhnt cu Lucii'er, at6t de mult lipsea (acestui secol) prezenta creatoare. Baudelaire compunea litaniile sale dedicate lui Satan, iar Nietzsche, tdndr fiind qi in ciuda faptului cd tatdl sdu era pastor, sau mai degrabd din cauza lui, enunla Treimea: Thtil, Fiul qi Lucif-er! Numai Ldon BIoy a
qtiut
sS

lrr vc;rricie. SAngele care izvori$te din coasta strdpunsl a lui llristos, despre care Stlnlii Pdrin{i spun cd este vinul euharistic,
rrc rrnbatd de marea Sa iubire.

Unifilii Sangelui ii
t

rdspunde diversitatea Focului; de fapt

clt' dtiud sunt inseparabile, pentru cA deja Focul arde in S6nge. lhrllrl este foc, sdngele este ro$u; privirea in acela$i timp naivi

1 prnl'undd a credinfei, inlelege cd taina sAngelui este cea a apei rrr irlinare - seva lumii - imbrdtisatd de cdtre Duhul. De aceea
rrlrrp'.clc

nd este numai rogu, ci gi fierbinte. In Biserica Orientald,

rrrrrlc

"disceamd duhurile": Duhul este cel ce ingdduie adevdrata

toli credinciogii se impdrtdEesc cu SAngele lui Hristos, se vursir in vin inainte de impdrtiqanie qi pulind apd cald5, simbol

mdrturisit prin viafa sa - cA Duhul dd fiecdrui creqtin o genialitate proprie, de cdnd Simone Weil a cerut qi a demonstrat deja _ o

inspiralie, dar el trebuie smuls iadului in care burghezismul cre$tin l-a exilat. Astdzi pldtim masiv prelul fAddrilor din secolul al XIX-lea. Cu toate acestea, de cAnd Berdiaev a zis - si a

itl " lircului Smntului Duh".

"sflntenie care are geniu". prol-efii Duhului sunt printre noi. Descoperim cd euharistia este Duh gi Foc, cum spun vechile liturehii siriene.

Sdngele Si Focul

Ori, dacd noi suntem un singur Om in Hristos, cur6{iti qi rrrrili de acelaqi Sdnge, fiecare dintre noi este o Persoana unic6 In l)uhul Strint. ln ziua Cinzecimii a PogorArii Sfdntului l)rrlr -, $i de atunci fErd incetare, fldcirile Duhului se impart qi liceirle lumineazd o interioritate ireductibill, imbrdtiseaza o lllrt'rtirte, intdreqte o vocalie, innoiegte o existenla personala. A li 1x'rsoand inseamnd a atima, in qi pentru comuniune, o noutate lnr il nrecedent. Astf'el, cregtinul nu trebuie numai sA se integreze in Trupul rrrrrlicator al lui Hristos. El are nevoie de asemenea sd se exprime Itlrcr'. sd trdiascd puterea invierii pe care acest Trup o are, oa pe
prrryr'iul sdu destin.

In Hristos, Dumnezeu a reunificat umanitatea. De acum

inainte $i tdr5 limita de timp sau spa{iu, umanitatea nu este nimic altceva decdt Trupul lui Dumnezeu. De aceea Cabasila putea zice cd oamenii sunt pdrinli mai mult in Hristos decdt in trup. Patemitatea trupeascd duce la moarte. paternitatea in Hrisros.

I)acd Biserica, ca Trup al lui Flristos, cere o atitudine de rr!rt)(.ct. de adeziune gi de ascultare, 4,cea ascultare pAnd la nxrrrto pe care ne-o dd ca exemplu Hristos insqi, atunci Biserica
r

rr

( inzecime continuatd dorigte riscul. descoperirea. poezia

62

OLIVIER CLEMENT
r'l ip11'c2t', umanitatc. cosrtrosLrl intrcg. pentru cd el lace sa ,'.r,lc irr el. pentru toti $i pcntnl 1ot. iubirca nebuni a llli I rrr)r)czeLl. pentl'Ll cI el insu;;i nu existir decdt in aceastl iubir.c.
rrr

individualisnrLrlui qi colcctivisurului. aic rclirzului ;;i firziuni i. Ascultarea cste. in dolinitil. ascultarea tlltLlror de citre 101r. pent|u ca toli sar cfcasci inrprcut]ii in ciragoste gi liberlate. [Jna ?n Ilristos. untiutitatea este chrrnatil la clivcrsitatea tird lirnrte a Duhului. trirtul'a sa pr.ol'r:n11ir. l.lt.llt.ita u unei noi Llnt an ital i. Biscrica rrtr csle nici o srrpr.a-pcrsoitrli . nici sirnpla .JLlxtapLlncre a indivizilor.inspir.ati. l:a tinclc in accla;i tinrp la unitate gi ia divelsitaLe. Ori in virtutca cherlirrii trinitare. Lrnltatea $r diversitatea trchuie si lie. ;i una qi alta. absoiute. O persoani nu trcbuie intaginatal ca o celulA intr_un corp_ Fiecale persoani. irtrircliic in a tir in lr.LrpLrl unic. este un absolut: ficcare pe.s.nr.ri este P.inritir clc citrc c'cr in'iat. in acel lati ctitr.e fati al inrpiritiei. l;iecarc l.lcr.sorLrr:i csrc lr 1.cl 11e. inrportantd penlru I.[ristos. Sau nrai degrabir aici nLr rlai existd con]pal.atlv: Hristos pref'cra liecar.c pcr.soanir. O ir-rbire ilt serie. egalitard. cunt nc reprezcnttnt adesea iubirca ltri ll.istos pentru o:rmeni. n-ar fi decdt o abstractie. IJneori clriar-cirlu-qirri neintpliniti. secdtuili intre cer qi pdmint. vor.[resc accst linrba.j al r-rnei iubiri lmpel's()nalc. IJLrnrnczcLr ytr.clerh cu sigurantir ur.r nebun de dragostc care nu iubegte dcciil tt sirr_euri fiinti. dar pdnir la moarte. Dragostea este intot.lcauna o preterinli. $i Ih.istos prelerA pe flecare. El sc adreseazii ijcciruia pentru a_i zice:..pe tnc tc prelbr!" I)errtrr-r lll liccar.c cste un ahsolut. IJn absolut nu lace parte din rrintic. el inglobcaz:j totul. StArrtul fhcc sit cxrsrc

creatoal'e a unLll c,r?s transligur.at. int;.eaga lupt,l a con$tiintci personale in libcr.tatca su. [)rrr-lccastir lul]ta nu are al1 scop clecdt acela dc a clibcra conruniunetr cle ispitclc contrarii. cele alc

De Ia indivitl lu persoani
l|upul lui Ilristos nr: cstc nulnui urritatc. ci qi schintbr-rl. sau rr,i( iuea cle iubire" a 'lieimii carc se irrpdr.ti$e$te oanleniior. \, ( irslil nri$czrre in carc cineva sc uitii pe sine pentru a se dirLli. ' ,t\' treccrcil dc la individ la pet.soarri: nraturizare fdra ilrdoiali.
ur)r 11int. ltlintr.-o strcccsiLrne cle nr orti-ir.rv icr-i in care tr ,I r',( cDL1cn1a ne clcsltoaie ;i nc r.ecr.ccazi. Ornr-rl devine clr atil rl.rr rrrtrlI unic: el nu scapit cal.aclcl.u]ui r.epctitiv al picatuluri decit
se impline;tr. ri tlilrlecticir clc dcschiderc;;i clc distinctie. de dirr.rir.e gi de r, ,1rr't (. tlc chagosle gi clc creatic. Astlll. ea renuntd si lind pcntru ,rrrr'. 111 1111;{ egoist- llartc:l szr clc urlanitate - accasta ljitrcl ,l, tir,;;u cil sa gi ertazui siru. Ea ciiu.uiegte pcntrlr a insufleti. Ea r..r ,lil \ iilta 5i lasir si intre in ca toate r.,ictile. fi nu pcntlu ci ar trcbui sir vrea si dlruiasci, si sc 'l,rrrrr;rse r-r. prcl r.cpeclc. c ur.r'r l'uc adolesccntii ;;i Iuptdtorii. tJn r , rr( Ircir liDtbai. ntai nrult clccat altclc. a fbst clesconsidcral dc , r, ,trrrisrrr "Nrr toti cci ce zic: I)oaurne. l)oan.rrre...'" (Mt.7. 'l ) nr loli cci ee zic: l)ra-rltts(c. tlr.trgoste... l.:r cc l)un sa tlirnric;ti Itithrl ;i superliciniul,J Clontur-riuncl ', r, rrrri inlii rc-ccntrarcl. itnPircarca interioard. sttrpanir.ctr t,ttprr llrrtirlilol- 5i lsLrltr.lr irrst inctclor.. [)t.aqostcll l]cnlru
rrrtr

ln

,l,l

rr nrr:iLllit in care realizeazir unitatea. pelsonna

64

OLIVIER CLEMENT

Ittt

rthiri

asu ra otttului

aproapele cere mai intAi dragoste pentru Dumnezeu gi nevoinla pe care o implicd aceasta. Pentru cd Hristos este una cu Thtdl,

l11rllcnit deja pentru cd ei transfonni totul in prezenle. ()mul care in acelagi timp se unifica Ei se deschide gdse;te.

El poate sd se ddruiascd ca gi hrand, sd devin5 "pAinea vielii"

noastre.

Daci, prin Hristos, omul cu inima impdcatd se une$te cu Tatdl, omul al cdrui addnc al inimii comunicd cu adAncul lui Dumnezeu devine un om-umanitate: la limitA, dar o limita niciodatb depdqitS, cdci este vorba de o dilatare infinitd - omul nu mai are nimic, dar el este totul. Este "sEracul care iube$te

oamenii", cum spune Simeon Noul Teolog. Individul vrea sd posede totul, dar se regdse$te golit, intors spre propriul sdu neant. Persoana. prin aceastd "sirdcre a

- .

lh'n il cluta. adevdratul s6u chip. Nu chipul penlu care ne este nlfll tlc tiicd sd nr-r il pierderr qi ce ne este modelat de o tlvilizllie. de un mediu. de atatea griii. de atdtea suf'elin[e. Nici lfttttrrrsclea care ne este cdtcodatl dat[ cAnd suntem tinen, ca lltr tlrrr 5i ca o chemale. Cliit de nrateriale sunt toate acestea! Arlrvrlr'atul chip urca din ininrl. daca ininra se inflacdlc'a25. Fll tt irrllil din inimd precum r.roul Ierusalim se va indlla din ininra l)ttntttczcu-Omului gi din oar.nenii indumrrezci[i. $i precum lrt'ttsllinrr-rl va transfigura "slava qi cinstea neamurilor''. tot aqa

Sltillrl cc u'ci din ininri tlansliguleazi stigmatele

destinulr-ri.

duhului", care este de-posedare, renunld la tot $i prime$te totul. "Tot ceea ce ali ldsat (pentru Mine qi pentru Evanghelie), insutit veti primi inapoi", spune Flristos (Mc.l0, 29).

Desfrdnatul sfArgegte prin a nu mai vedea ascunsa

frumusele a r-rnei femei, inaccesibila fiumusele a persoanei. Sau dacl o descoperd, este pentru a incerca sd o distrugd prrn dezmembrarea trupului: "$i ea este ca $i celelalte". El multiplicd "obiectele" posedate
sensul sdu integral

- aici vocabularul "Marelui Secol" primegte -, dar nu poate vedea realmente un chip de

\.

femeig nici un trup ca pe un chip. Omul neprihdnit dimpotrivd, presimte miracolul adevdratei fiumuseli. El va deveni poate acest sf6nt despre care vorbegte Ioan Scdrarul, care cdnta slavd lui
Dumnezeu inaintea splendorii unui trup de femeie.

htlcliolizcaza liunrusclcn tincletii. ('cl oare a vorbit cel mai binc clesple dinamismul iubirii trl(' l)oate Grigorie de Nyssa. FIrI indoiald. el a fbst obligat sd tl lucal din cauza origeni;;tilor. cregtirri profunzi, dal inca llttltlcgnali de viziunea ciclicl a Iumii antice. OrigeniEtii ziceau lil srrllctcle, in starea lor originard. erau umplute de Dumnezeu 1l ttnclc de altele. dar resirntearL o saturatie. Atunci ele au vrut {lllr'tir. au dat loc ur.rr:i "in atari" in ciu"e ele s-au izolat. s-au ttltttri r:l gi ricite. Acest male liig. in noi gi in jurul nostrr-r. este hllrrcrr in de-cddere. Ilristos a venit pentru a repune totul in starea llfltniuil. [)ar de ce saturatia n-ar alneninta ea din nou? l)c aceea Grigorie de Nyssa a rulpt-o categoric cu

Omul puterii qi al calculului nu vede decdt aparenla. El transformd totul in lucruri pe care crede cI le poate $Apani. Dar "fericiti cei blinzi cd aceia vor mogteni pdmdntul". Acegtia l-au

unrr'l)lia ciclicd a tradiliilor arhaice. pentru a evoca, incepAncl t!,rriei tlc ios. o etentitate dinarnicd. o etemitate a comuniunii. I'urrr rr;; li c'u vreodatd saturat? Clu cdt Dumnezeu mi se ddruiegte. l al unl)lc cle prezenta Sa. qi cu cit il descopar mai nou. mar

66
inepr-rizabil.

OLIVIER CLEMENT

67
plirnesc pe celdlalt. Fiecare cel alt pe care il prin.resc este o rrrri prin care imi pierd viala $i prin care o regdsesc. Cr.egtinismul
,',,te rcligia chipr.rrilor-. Creqtinisrnul estc Dlln]nezeLl care pentrLl

cll amt nrai nrult nri avent spre El, precum mrreasa din CAntarea CAntirilor sau zborlrl potunbelului in lumrna
neapusi. Cu cAt

il

clurosc. cu atdt El este "intotdeauna Cdutatul".

$i, de asernenea. in cunoagterea-necunoaftere a aproapelui nu rnri existd ()fIire. siltLlratic. Vegrricia incepe de aici de.jos. in capacitatea de a lldnge obiectivarea. sau mai degrabd de a clescoperi. pentru totdeauna sllrAmatd in Flristos. aceasti porirti a savantei ignoran{e care se inchide intre nrirre Ei cclilalt. C'eldlalt este pus la neutru, "acela" . clasat. certalogat. r,ritat. Ve;nicia inseamn5 a descoperi
pe celhlalt ca pe Lln ((l.lun1ric)) la lel cle tair.ric. viu, de nepifi-uns.

roi s-a fbcut chip gi ne descoperi pe cel[lalt ca qi chip.

r

Macar.ic

r'l Mare zice cd omul duhovniccsc devine in intlegime chip. iar r lripul sdu. in intregime privire.

(le este un chip devenit in intr.eginre privire. dacd r.ru o ',lrirrlurd salvatoarc in inrensitatea inchisi a lumii? Nimic mai n.riqcdtor decAt cilatoriile interplanetare. mdine
poirtr intergalactice. Trcbr-rie ca ontr,rl sd-;;i explorezc inchisoarea ',rr | )at' inchisoarea sa. tocmai. rr-are Iirnite. Singura solutie aici ,",11' rur chip. gi rlai intAi chipul cosrronautului care apare pe r'i'r';rrcle televizoarelor noasrrc itcoperit de gluge abiiului.

lui Duntnczeu. ca 5i propria Inee prczentA. Atunci intru intr-un destin cir intr-o tari a copildriei qi qtiu bine. pentru a relua cuvintele Sfintului Ciligolie, cA a$ avea nevoie de intreaga veqr-ricie pentru a mcrge "din inceput in inceput, pfin inceputuri care nu au niciodatd un sfArgit" (Comentariu lct Cdntttrea Cdntdrilor.. P6.. XLIV. 941 A). Vcgnicia esle o pnma datJ cart sc reinnoicltr rncrctr. Mtnunea primei ddti: prilrna clata cdnd tu ai simlit ca acest om va tl prietenlrl tdu. prima data cdnd ai ar"rzit, copil flind, cAntatd muzica ce te-a sfAgiat. plima data cind tlul tdu !i-a zAmbit. prirna data... Apoi rre obigrruill. Dal vegnicin inseamnd a se dezobi$nui cu cAt cur.rosc pe Dumnezeu ;ii pe cel5lalt in lumina Sa. cu atAt Dumnezeu gi celdlalt se rcvelerzi. irt niod I'elicit. necunoscuti. "Cd cine va voi sd-gi scape sutletul il va pierde; iar crne iqi va pielde sul'letr,rl pentru Mine il va af'la" (Mt. 16.25.y. in Hristos. pierd viata ntea gi primcsc Duhul. care este Viald deplini. in Hristos. pierd viala mea. un Altul md primeqte gi eu
ca gi prezenla totalA a

I rpkrratorul este mai mare decAt ceea ce el exploreazd. singur.ir 1rr rr ilca sa ne scoate din neant. $i daca chfuul se indspreEte. sc rr( lri(lc. $tim cd in taina o privire ne ilrtiirlpinl intotdeauna. Chipul llr lllistos nu este inchis niciodata.

I)isciplinele comuniunii
AstJbl. am plltea schita disciplinele comr.rniunii.

Mai intdi, inainte ohiar de a vorbi despre dragoste. este ,|lr, r(niir. qi ccea ce devinc srler.enia cdnd se intoarce catre r r'l,rl;rll. atlici respcctul. Respectul retuzd orice curiozitate rrt{'rr'rirti qi orice posesie a su1'letelor. Sut.rt oameni care igi rrrrprrrr ncvoinfe glcle pentru a se eliber.a de poftele h.upului. dar , ,rrr r rrtl irr l.ricatr.rl celei rrai l.aflliate pofte. cea de suflete.

I
68

OLIVIER CLEMENT

In

rebiri

as

upra otn ulu

i
irri

69
r:mple inima: totul este har.

Trebuie qtiut curn se identilici qi cum se dephqeqte aceasta. mal ales cdnd se pretinde cxercitarea patemitdtii duhovniceqti (de duhovnic). Arra 9i Etiinla constau aici irr a trezi. a naqte. fErd a-l

tlczvdluie chipul siu. nrultunrin:a lrstc bine ceea ce spLlnenr

rrc iaft5 noud gle$clilc

in "'lirtdl nostrui' cdnd ne rugdm: "$i

noitstre. precun'l Ei noi ierldm

- datoriile

fhri a-l incleia pe celSlalt de tine insu{i. tJn astitl de respect cerc rellztrl olicdrei confirzii. a
sechestra apoi pe celdlalt.

grcqitilor - datornicilor - no$tri". Daca irrtelegem cd Dunrnczeu (lir totLll. toate datoriile sLlnt iertale ,si respectul pentru celdlalt
sc transfirrma

oricirei promiscuitAti. ori. ca sn spLtnem totlll. a odcfu'ui erotism in relalia cu celdlalt; tie el chiar erotismul i{predicatoruluir politic sau religios ritmAnd emolia nrul{irrii ca gi cum ar posedao. sau erotislnlrl irspiritualuluit, cr: brevet. Dacb ironia risca sa rdneascd pe celdlalt gi trcbuie cleci evitati. untorul estc adesea
r

in minunale.

indispensabil pentru a se dezun.rfla pe sine insuqi. Respectul este o fbciorie a oricdlei liinle. care se naEte din smerenie: "Cdnd te

agezi

in

f-zrta

lui Dumnezeu

penlrLl rugiciune. identiflcd-te in

mintea ta cu iirrnica. cu animalul care se taraie pe pdmAnt... infEti$aza-te lui Dumnezeu ci sinrldmAntul unui copil..." (Sfantul -Irehuie. zice acelaEi, "sd devii ca o. Isaac Sirul. CuvAntul 62). fiintd pe care nimeni n-o cunozr$te. nici chiar sufletul ei" (CuvAntul 8l). AtLrnci inteleg ch nu rrri se cuvine nimic qi cd totul este har. Omul de-cdzut a$teaptl btdeauna totul de la ceilalli Ei ii tlansfbrma in lapi ispdqitori. in nrourentul cAdelii. Adarn. departe de a se cdi. actzd f-emeia: "Femeia mi-a dat din pom...". acuzdndu-l- in delinitiv pe Dumnezeu insuqi: "'...l'emeia pe care Tu mi-ai dat-o"' (Fac.3. l2). Numai o smercnie ontologich ih care eu imi asum in. mod real condilia de tipturi. md poate face sd inleleg cd nu mi se cuvine ninric. pentrll cA totul imi este dat. Dumnezeu imi dd fiintd. iar trinta este har. Durnnezeu imi dd lurnea Ei pe ceilalli. qi cAnd lumea, pentru o clipd. imi dezvdluie frumuse!ea-i proprie. qi cAnd celdlalt. pentru o clipd. imi

Trezvia spirilr"rali. cdnd se intoarce spre celdlalt. devine ttinrire. degteptare. descoperire. Sc rragte in rnine sfAEietoarea rrrinunare cd mai existd Ei altii in Ir"u.n ina caldd a lui Dur.nnezeu. Sri ne gdnclinr la clrauoslea paqrrici qi cu toate acestea sllqietoare. aproape clc nesupoltal. pe care o resimrpinr cdnd privin ur.r copil care doanne. ('url estc posibiln o asemenea liurnusete'? in ce l'el prirr tr"upul unui bdrbat qi al r,rnei f'enter. l)Lrmnezeu I plltLlt cfea accdsti liuntusete- nici trupeasca niei sllirituali, ci totall: aceastir liuurusctc dir.rcolo de orice nea.iuns qi carc se elibereazd intr-un abandon lipsit de griii. cdci copih"rl tloarnre curn r.rr-rmtri sflntii Stit"l sal se roage. Mai tdrziu. in ltlolesccnlir. la nraturitatc. liunrusclea se va disocia. celul Ei pirnriintul se vor opllne unul altuia. Vor trebui thcute indelungi clirr-turi pentlu a le leconcilia. I)ar acunr totul este ddruit. Clu rrtlcvirat, un chip al vc;;niciei intloreEte incetigor deasupra trrtLrrrericului. precunr nulirrul cloasupra apelor. Omul va regdsi
poatc irrtr-o zi acest chip. Adesca. l)uurnezeu redd unui ont care

slu dc copil adolntit. ('iud un om qtie sA-$i nroaril Itri insuEi pentru a rena;ite in Hrisk)s. el iqi regdsegte acest chipi r'opiii pi aninralele sdlbatice merg spre sl. Atunci insd ochii lui
rrroarc chipul
rr

rrrt deschigi.

Asccza

trezilii ne pernrite regisirea acestei st'fqieri

70

OLIVIER CLEMENT

lttt
r

tt'ltiri

asupra ontu]ui

7l

tirndamentale inaintea oricdrui chip. fie Ei cel mai distrus, vldguit. impovdrat. qi cu atAt n.rai nrult pontrll cd este a$a. Dumnezeu

r'Irlrrlt singur. Noi nu qtim si-i ldsim singuli pe prietenii nogtri. pr' rotia noastr6. pe copiii noqtri, pentru cd suntem posesivi gi

iube;te acest om aici gi acum. in banalilatea sa. in laEitatea sa. in singuldtatea sa. in pircatr-rl siu. Asceza tlezirii deschide in noi ochiul inimii. care participd la vederea lui Dunnezeu. Atr"nci ne puteut plnle "in locul'' celuilalt qi putem simti ca din interiol ceea ce el rcsimte. CelilalL devine pentru noi chipul lui Dumnezcu: nu pentru delectareir noasfA. ci pentru tensiunca asceticA cea mai puternicit. cici aceastd irragine este mat intotdeauna clesfigulalir dc cirtl'c prLtcliJc rf,ului. impotriva cir.ttr.a trebuie stl luptirr de acurr iuainle pc ilccst l.rou cAmp de luptd. cu amrelc discerniutrintului. alc cl-agostei ;;i ale rugaciunii Mai ales ale rugacir-urii! Claci Iiadilia este r-rnzurimd: "Dmgostea se na$te din rugdcir-ure". "Dragostea este rodul rugiciunii".
Rr-rgiciunea curltcftc ininra

rlnr Vlcrr tdrd incetare sd reconstl'Llim in .jurul nostru lur.nea r rrpill-r|iei. in care noi elarn in centru. Iaf singur[tatea nu este numai llzicir.
1r11'uri. sunterr

Chiar

gi mai ales

locuili. posedalii

nLl suntem pustiuri.

ci

locurr

|rrlrlice. Ceilalti sunt in noi qi noi inqine suntern multipli.

Astf'el nu numai sirr-euritatca este- indispensabiIa rugaciunii.

1i lugiciunea. adeviratei singLtfitati. Se impune o ucenicic r rrlrrportand momente de retragefe (de altt'el toatd luntea rIrirrrne), dar sfAntui sfirEeqte prin a plrrta in el. in mijlocul
,r

rrrrrltinrii. o /iniste tleplinci. aceea a adevdratei insingurdri. Atunci rrirneni nu-i rrai este stliin.

de

ipatimi).. qi o deschide dilatirii

t'eimice. Rugdciunea
-fi'ebr-rie

r-rc

eliberetzi dc indilbrenti

;i

de opacitate. ne

Iubirea dezinteresati Totul se rezumi in privirea "Milostivei". ("Maicii

Milostivirii")
rnir -. ilccstea transtlguratii. r-rnivcrsalir. I)entru ch e oclnlundatA cu irrduiogarea" astdzi se crede ci rlila e urnilitoare. cAnd de lapt ca este fundamental com-pasiune. impr.euna-pitim ire. este iutimpinare thrd ezitare, r'efuz de a .judeca, ir-rbir.e dezinter.esatd. lubirea dezinteresatl - de czrre oarncnii .all poate cel mai mr-rlt rrevoie astizi. cdr.rd oricc ir-rbirc este lisuspectata)).
de exemplu icoana Maicii Domnului de Vladicare exprimd o maternitatc atAt de concretA, dar cu toate

iace vulnerabili revelatici ceh-rilalt. a cclr.rilalt ca revelalie.

cleci

sa;tinr si plziur

simr.rltar.r zrtcntia

fala de ceilalti

qi alontia fbtd de Dumrrezer:. slujirea gi irsingurarea.

pentru ca monaltr-rl cstc cei care.
ir.r

lbt

omul este

figaduit la ceea ce Paul Evdokin.urv nlulea "'monahisn-r interiorizat".

adAncul

ininiii

sale rdmAne singur

cu I)unlrezeu. Sd ne antilttim una din aceie mexirne monastice: "Fii totul penuu to1i. pldnge cu cei ce plAng. l-rucurd-te cu cei ce se bucuri. Dar in sttifirndr"u'ilc tale tirnali sin-rluf': ir.raintea [.r:i. cu El. in El $i curr ljl esto iubire gi izvol al iLrbirii. cel c:re pentru El "se desparle de toti" se gdseqte prin :rceasta "r:nit cr-t to{i".

Aceasta este disciplina bunei Ei indispensabilei insingurdr"i. nrea. dar de asenrcnca a celr-rilalt: trebuie sd gtii sa-l la;;i pe

Dacd singura expresic le_eitima a eros-ului estc

sexualitatea, cirr.n multi o -qdndesc ast[zi. ltu rnai existd nici

OLIVIER CLEMENT
liatelnitate. nici rratelnitate. rrici patcrnitate: nuntai. la lirnitS. incestul sau ( homo)-scrr.urlilatea. IJn crc$tin vede in aceasta rrr,r viitorul unei umaniLirti libele. ci dccirclct'ea eros-ului. GAndirea ascetici o anunld de altlel pc ccl a lui FfeLld: batranii ctrlugar-i pune:ru in gardi pc r-rcenicii lor intpotliva vizitelor ntiunei lor'. caci r.roi nu $tinr. zicci tr ei. cc lclatic avcnr noi in mod lcal cu ca. Ibtugi. pentrLr accastd tlaclitic. ea este existentd in moarte. I"reLrd a sfdrgit prin a inlclcge cir l)t'agostea gi Moaftea nrc'rg in cArdirqie: daci orlul vrea sir-gi dizolvc dificila existentar pelsonald illll'-un univcrsal cxlaz crotic. o lircc pentru a uita cit de lapt el va muri. Flste norntal ca I:xtt'emul-Occident. dupi ce a ascrLns uroartea. se relirgiazi in rniile de lirrne ale prontiscllitltii sexlralc. $i nici un cilhtor ler,cnit din (lhina. imbitar incd de entuziitsnrrLl coll'lllrl. nLl ne-ll spLls cLlln sc trateazd nrortii acolo. l:rotisnrui. in doi. itr trci snu in fa]ttc sute de r.nilioanc. este o poni![ dc scdpare pc carc o sustinc insir;;i propria-i deqefidciunc: Stalin" carc cur.lo$tea accasta. n-r zis chiar:ii el cd moartea arc intotcleauna ultimul cuvrirrt'l Dar daca Ilrislos a biluit moarlca. eu nu mai am nevole de acest subterlugiu. in llristos. nloartea mea nu-ml ntai estc inainte. ci inapoia moa. iar eu pot incerca sI treiesc. pot incercil sA iLrbesc. $i claca pzicatul. mai ntult sciderc (rlgzsr ion\ decirt cidcrc ( /r'.r?sgrc.s.s rr,rir ). inulcrrnclzi pi t[.sligureaza irrhir.ea. nrr csle rrai putiu adcvinat cir ca este posibili;;i ci poate parriuiptl mo(lest la iubirea elibcratonre I h:i [)umnezcu pcntru noi. l)acir n-ant lcu;i si sliirintirn aceast[ robie pcntrll a nriu'turisi o ir:bilc dcrintcrcsata. utit cu colegii de serviciu cat q;i in toatc relatiile vcrticalc [)c care Ic sintbolizcazir

tt

rebdri asupra

otttulut

73

prrtcmitatca. totul atur.tci s-af fcittchiclc. L.ttttlea ar ll inchisi in r'ir insiqi $i tt)atal ,libcftatca lt-iu' ll clccit tt 5i mai subtili lobie.

l'r'csimtiur aici scnsttl spilitrral ll . rtabutr-ttlui inct:stului: dc a lacc loc iubirii dozitttcrcsatc. ltrttpliu-zis pel'sollale. Petltru un l)aliat. nlalra sil nll este cll tolul altcilttva. curl nici pentrLl o latd. liltill sriu. A sc' cisittori ctl tlitall :ialtl silll ctl lllanla sa. at'inset.nna r lisa natln'a sir inghita pcrsoanelc. t,'lhburl-ul incestului este
ca gi insertia transccn(lcrlle i.
De aceea. qi cu atiit sc

tlai nrult. lluck)afca

este indispensabilA'

lli'rln

er o prt:zcttlli persottltlit.'itrsclttrtttit a

se rl.rarrilcsta

cl ;i

nu ca gi scx. Scxclc llscincazir prin insali identitatea lor. satt nriii degfabal. ir-r polariza|ca c|r,,s-ultti. pfitl l.llilsivzl altel'itate in carc sc alilndar dit'erentclc pcrsonrlc. I)ttdttarca IlLl aboleste taina sexelor.
chi1.r.

cafe sc linrrn'efte in chipul insu;i ;ii itr nttbletea trupr-rlui care nroriclcaza lraina qi pc cilrc accilstil ciin ut'trtl tt'ebuie s-o cxprlnlc. l)ar s-a stabilit o ierat'hie. la cltrc o clr-rc cxtretlitdtilc cele nrai
rpelsonalizaterr alc fiintci: clripul

;i mAinile cll tozttc ci

buna

corespondenli dintle u'up ;i hairtit po:rte ;ii ca si dezvdluie. plin mtrcli sau inrl.rotr-iva ntotlci. o spotriltttcitlttc personalii. Pudoarca sc cxlitrclc it.l L(late rtlpu'tln'ilc noastre cu lulrea

pcriodici a postulr:i. care intlcrLipe rclatia clc violcrttit qi de ucidcrc dit.ttrc ntti ;i lutre. Ituckrarca 5i 1-rostul l'lcilitcazfr conrpitiru !rcit. respectlll. cinstca-

inliaurrani gi se leirga

stt'ans clc disciplina

lirri de cale sul)ctul rlcvinc

o1tac.

Iubirea nuptialir estc posibilir atunci cand toatA imcnsitatea vietii devinc irrtcliolt'it urtci itrtalrrili pct'sottale" ial ir-rbirezt dczintcrcsatil estc posibilii atutrci clltcl cullndarea in taina Iui Drrrlrrczcr-r perllitc culLrhclitrca itr taitra onrului.

74

OLIVIER CLEMENT

Ittr rebAri asupra

otnului

Iubilea este dezir.rteresatl dacd inter.esul sdu fundamental slujeqte qi se roagi pelltru ca celdtalt sd.fie _ adicd pentru ca el sd tie indumnezeit: "Eu si rdmdn afcu.d. si 1iu piatrd cdlcatd de
trne pe caldarArn. ca cei mai untili cergetori ai Ewlui Mediu, cu un nurle degrabl uitat: dar tlr. tu si inh.i in sala ospdtului!,. Dacd

4.

va exista aceastd rugdciune. va 6xista gi un pic de iubire

dezinteresatd.

Clutarea o'locului inimii"

Templul

A ne allgaia pe aceasti caie. si nu ne antdgim. ar insemna

toati dur.erca lumii. Dacd n_am $tl ca Flristos a asudat cu sr:doar.e de sdngc qi tiind pe Cruce a izbucr.rit in acel strigdt de o slhgiekrar.e disper.are. arn fl zdrobiti in mod iremediabil. Tbt ontul care iese clin lirriEtea somnambulisrnului. este rdnit de moarte. ntai devreme sau mai tdrziu, de sul.ennta lumii. Dal pentrll cd Duntnezeu S-a fEcut ont gi a luat asupra Lui morlii devine pentru noi inviere. $i purenl astf'el sit ne rugim gi sd luptim pentru mAntuirea universali: '.latir. flui ntcu. r) p()runca pc carc ti_o dau: mila si biruia-scA totdeallna in balanla ta. pdna cdnd vei simtr in tine mila pe car.e Dumnezell o ar.e tald de lurne,, (Sfhntul Isaac
Sirul. Cuvdnnrl 48).
aceastd sut'erin(a. calea vulnerabilitntii $i a sd deveninr vulnerabili la

trupulii

Daod ouul este pel'soanil Ei naturd. aceastA natura "natura compusl". L onrporti in sine o ozlrecare dr.ralitate. Este o sintetica)" unde vdzlttul qi r.revizutttl se intl'epdtl'und 9i se contin' rcciproc. Prin truplll sdu. otrtul participd la lumea materiei 9i a r ic{ii. sau mai degraba tlr-rpul este inscricrca persoanei in nlateria rrnir,elsalh. stl'uctln'a pt'in cat'e cxistenta pel'sonald particularizcazi universul. Enelgia costt.ticit nLl incetoazA sd traverscze tlLrpul. sA-i innoiascd rnateria. astlel incAt universul sensibil r lcvine in realitate trr-rpul r-rnic al r"rmanititii. Astf'el se exprirna. prrru ir.r corrdi{ia circlerij. taina "oonsubstanfialitdfii" urnane 1i t Ircmarea fiecilei pelsozure de a contine 9i de a calilica torul. rrr cornuniune cu ceilal(i. I-rr-rpr"rl este locul unde cu incep sii ( un()sc lul'nea dir.r interiot'. cr-r posibilitatea de a o schimba in

.liittrdr

sau

i'

st6rv'

Ni'ric

t.tu cstc Irlai r<spiritualll decat lbnna

ilrrpului. aceastd perntanentd accesibili sim{urilor in vAltejul rrchinrburilor cosmice. Matcfizl. in dellnitiv. este nevazuti. este o rc[ca purh de relatii ltlatelttalic(r care fin doar de inteligenfd.

76
Persoana, "sulletul

OLIVIER CLEMENT

In

trebdri asupra otn ului

77

viu". dupd cum zice Scriptura, face din acest joc al abstracliunilor adcvdrata clensitate a trupului. dupd acea liumoasd tbrrnuli a vechilor fllosoti care spune cA "sufletul este tbmra trupului". Ceea ce se vede in definitiv. nu este materia. ci sufletul, persoana! in structurile ;i litmurile' salc. 1r'upul este thcut s6 devini
"templu al Duhulr"ri". "Deplindtatcu durlnez-eirii silSqluie$te in Hdstos
hupeSte". Ei noi sunten.r

ritrn care aduni gi dilatd. curalegte gi dd via1d. Inima este soarele lilmas interior, in ciuda izgonirii (din rai) de dupd cidere: este

soalele trupului precum. qi aici intr-o corespondentd reali. ('ur,dntul este Soarele universului. Irrima este "locul de sus" dcvenit tainic. $i daci oarnenii escaladeazd munlii. o fac pentn't
iltinge acest "loc" unde cerr-rl qi pdrndntul se intAlngsc. $i dacd oumenii rnerg cdtre mdrile imbdtate de soare. o tac pentru cd ei
lu

*pirti4i in El la aceastd deplindtate"

(Clol.2.

eLruti iluminarca

9). I)e unde pdtim4a irrtrebarc a apos(rlului: "Au nu Etiti voi cA tupul vostru este tenrplul Slilrtr"rlr"ri Duh'?... Sliviti cleu'pe Dumnezeu in tupr-rl voshr-i' (l clor.6. | 5: 19. 20).

vielii prin soarele inimii. PAntecele coresptmde intdi. intr-o simbolisticd feminind" "pintecelui indurlrii". pe cat'e Scriptura in rnai multe randuli ;i
intpun sens quasi-uterin. il atribuie lui Dumnezeu. Duhul invdluie. rlotul'izeud. rndngiie. iar cuvAntul care-l desemneaz[ in limbile
scrnitice este adesea la lirrtirtirt.

in

aceastd preclis;rozitie a trupului inspre deplindtate. in

ar-r

special dorrd ritmru'i.

o putel'e de udevdrat sirnbolism, in care simtrolul incorporeazd real ceea ce el semnitlcd: cel al respira{iei qi cel al inimii. Duhul. Sr-rllarea de viata. poate sA se uneasca cu sutlarea omului: Respit', o nevdzut poenl' Purd schimbare, care niciodatd nu inceteazd, inlre propriu runstrd firc Si sptrliile luntii... Unic val. a cdrui mare cre,scanclii stutt. (l{.M. Rilkc. Sonetc ltti Or/bu. lI, | .) Olianda suflului nc deschide inrensitdtii eliberatoar.e: Iisus
insearnnd de fhpt Dumnczeu libereazd.,Dumnezeu "m6nd in largi'.

Eros-ul bdrbdtesc. la r6ndul sdu. r'dsfidnge in om misterul Iutilui, care t'ecundeazd gi dd naEtere. Unirea bdrbatului qi a

lcmeii se include in unirea

lu

lr-ri

l'lristos cu Biselica. a Cuvdntului

c|catof cu pamantul pe care-l creeazd: pdmiut cu totul pasiv, caci

tl'ebuit ca el sd accepte liber. in persoana unei t'emei, sd-l plimeascd pe Mantuitorul sdr"r.
De aceea, unul dintre cei mai intuitivi filosofi religioqi rugi

tlc la inceputul secolului, Vasile Rozar.rov, veritabil poet al nuplialitdlii, a spus cd ero.r-ul, nu numai in expresia lui c()ntemplativA, ci gi in expresia lui sexualA. imbracd un sens lirrrdamental religios. "Ateul. spunea el. este acela care nu are scnsul trupului": "Actr"rl sexual. in inima gi sensul lui. astdzi cu
lotul pierdute. este tocnrai actul prin care nu distrugem castitatea. ci dimpotrivd. o dobAndim". $i Rosanov, evocdnd sensul protund ;i n-rereu actua.l al circumciziunii biblice. conclude: "Orice gdncl

Singele este zv6.cnirea apei oliginare sub suflul arzdnd al aceluiaqi Duh" iar aceasti zvicnire urne$te spatiul gi timpul. Respira[ia reaninri in noi lbcul sdrrgeh,ri. Ritmul inimii este un

78

OLIVIER CLEMENT

In

trebari

as

upra om ulu i

79

I
I

privitor la sex trimitea la Duntnezeu. pierzdnd de indatd acea senzualitate f'eroce pe care o cunoa$tem atat de bine. prefbcdndu-se in sim{ire a divinului (aici m-a cucerit Domnul)".
"Doamne Dumnezeul nostru. care cu chipul Tdu ai cinstit pe om. intocmindu-l cu suflet cugetitor gi cu trup bine alcdtuit.
ca trupul sd slujeascd sufletului; qi punAnd capul peste celelalte mddulare, ai aSezat in el mai multe sim{uri care nu se impiedich

unul pe altul...", astf'el zice rugdciunea Bisericii rAsAritene a tunderii, care s-a preluat in ritul baptismal Ei replezintd. prin tdiera catorva guvile, olianda adusd lui Dumnezeu de cdtre om

ca raliune qi conEtiintd. CapLrl de 1apt, dacd se une$te cu inima.

cuvintul grec logikos. "logic", pe care noi il traducem plin ralional. inseamni gi inrudire cu Logosul, CuvAntul qi Inlelepciunea lui Dunrnezer-r. Ratiunea este deci deodatd investigalie qtiinlilicd gi descoperile a infelepciunii. Astazi de cxernplu. cdnd biologia studiazd sistemele vii, ea vede la lucru o lnteligenla a cdrei destdgurare mintea umanb cu procedeele ei eclc rnai raflnate, mai ales in infbnnaticd. nu face ddc6t sa o |cpete. Iar aceastd Inteligenld trebuie sd fie personald ca sd se l)oatA explica dialectica sistemelor qi a evenimentelor care se irtscrie ir.r istoria lurnii. in aceastd perspectivd. opozilia pe care o stabilegte flcidegger intre ((cercetarear) lat raisonnerner?1) $tiinliticd $i
;rrecrt. cdci

care ea insdEi linigteqte qi innobileazd eros-ul, are punte de legdturd cu "sufletul raiional" cate tace sinteza simturilor $i reflecta Rafiunea divind. Cuvrintul ca inlelepciune a lui Dumnezeu. "Raliunea, iatd omul". spltne un Pirinte al Bisericii

e'qlebrarea (liturghia)

se reduce in profitul unei qtiin{e tlinamizate printr-un .cult-adorare. care o alimenteazd fdrd

llrii.

incetare. Prin toatd activitatea sa ralionald de impdrat al eosrrrosului, omul este chentat si aducd otianda sa de sacerdot.

(Ps. Vasile, Crealia omului. 7, P.G., XXX, 17 C). Toate

dimensiunile de rigoare. de luciditate. de stdpAnire, de interogalie "despuiatd", pe care umanismul modem le-a dat raliunii sunt aici
intemeiate, lSrgite, trasfigur ate. Prin ra{iune, spune un alt Pfuinte,
" Inimu-d

uh"

omul "traverseazd mdrile, cerceteazi cerul cu ochiul duhului. cugetd asupra miqcdrilor. distanlelor Ei volumelor astrelor... $tiinla gi cercetarea il lac sd triurnl'e... Omul este stdpdnul a toate" (Nemesius de Emes4 Nattra omului,I, P.G., )A-, 533 A. B). Prin rafiune, omul este mij locitorul gi mAntuitorul cosmosului. cuvdntul pdn care lunrea se pronun{[ iar indl{area creatului include toatd ciutarea stiintei $i toate cuceririle tehnicii. Prin raliune, olnul este impirat. dar trebuie sd devinl qi

Marea tradi{ie cre$tind dezvoltd astf'el notiunea unei (tmoa$teri integrale, care asumd rafiunea, precum qi celelalte lirculteli gi simluri, in special voinfa, iubilea gi sensibilitatea ('r,ilclici. Cunoa$terea integlald este o cunoa$tere in credinfd: ea ptrnc tirea omului intr-o migcare personald de intAlnire gi de t ornuniune. in aceastd comuniune, "plindtatea dumnezeirii" se inlpArtA$efte firii umane, atingAnd ceea ce vechii asceti numeau "piurdntul trupului" qi prin trup" p[mdntul insuqi. Omul devine

-t
BO

OLIVIEIT CLEMENT

n t rebe

ri

as

upra

otD

tt l u

8l

atuuci in intregime celebrare (slLriirc). intr-o cutreIrrllrarc atit de in.rpelioasi qi de inrcdiati. incit ca tlirrile rnai n.rult la sirnlire

';uu cle al lui Dr:ntnczeu). Ailc ntLrtirlii. pc tirLLl clrcpt al rinrlrolisrruii.ri biblic. au pus ntai degrabli acccutul pe itrintir. In
s-u cor.lstrtlt ea cllr rorhu ilc tloLrir idci plir,!nd acecrrli reulitatc ;i s-u r orIil clcsltlr " in inlr-rlLrh"'.

decit la opera(ii intelcctuale. I)e aceea Palinlii. cdnd volbesc

despre cunoagterea llri Duntrrr'zr:r-r. () nur-nese "sinttilca lr,ri Durlnezerf'. Altoit prin botcz 1-rc trupul indumnezeitor al lui Hristos. omul lacc si sirlir;;luiascu irr proliu.rzinrea existentei sale trupcEti enefgia inviefii. ir.r tinrp ce conqtiirrta sa hoindrcqtc clc la adulter la idolatlic. Mtu'ii oamcrri clr-rhovnicegti clin l{asaritr-rl creqtin incleamna clcci la a "circurrscric netrupescul in trupcse".

linll.

A li atcnt. cu k)atlr !lra\,itatca 5i recLrrro;tin1a. la cea mai sirrplii

simtirc::r respira. a nrerge. a rllincu. cstc un cxercilir-r spilitLral sirlplu gi lunclamental. Nunrai r-ut sullct curat va intelege ntiroslrl trandafirr-rlui. a spus lloetLll. Slintcnia cstc liinta lurrii. iar omul poarti sllnlenia in trupr-rl siu. 'licbuic cloar ca suf)etr.rJ h-ri si-;i
dea scama de aceasta.

omul total. lAcllt sir devilli. in ininta luntii. "locul lui l)untnezeu". [)ar orrul. ca un muzician bun. ca un instrLnlcnt rltrzical bun. trcbuic si se pregateascd. sa se acordeze pclltfLl ca sir vibrcze in el cAntecul fEpturii. Trebuie cir el si se unilice ;i sa se deschicli ilr ercelaEi timp. (ientrul unclc sc lucreazi accastir uniflcare qi aceastir deschidcre sc nuntc$te. itr urulc:r rrrdiiie hihlica gi ercgtini. "inima-duh". IJnii. plecincl clc la trihotornia paulina a trr-rpr.r lr-r i. sulletului qi duhulr,ri. au insistat rtrai ntult asupla acestuia dir.r umrd: sutletul semnillcir atunci psihicul. iar dr-rhr.rl transparenta personali a Stirrtulr.ri l)uh (cincl Slinrul Pavel vorbcgte de duh. este adesea dificil cle a prcciza dacl e vorba cle cel al ontulni
Orgarrr-rl acestei cLlnoastcli integrale este deci

l)acli parcurtclt Scril.rtLrlu" ntai alcs in ltat-tilc ci cele nrat ,rrlruicc;i ntai 1.ru1in intclcctrule. rctlcnt bir.rc cir initnu rtu cstc rrrrrni rrlt olgan llzioloi-tic Lrnrlc r-irsr-rnii cnrotiile. ci ca sintbolizclrzi-r clc ascn.lcr.rcil- in scrrsul ccl rtrai rcalist. cerrt:'ul intclr'ftr.ii lrelsonulc a licultittilof lulanc 5i krcLrl liizbititLlr:i clultovnrccsc. Irrirra t'ste "lirLrrrtrul" ontulLti^ in rrSl lcl incit picatrrl sc ( (rrscnrncazal in dczacOIrlirl 1.lLrr-ii crr ininra. I:stc Or.i:nr.tlrI ',. ntimentclOr'. al roirrtci" al l-)lrsiunii. irecitsta (lilt ur.ntar putancl sai ';r' sichintile in contl.litsitrrtc. "lrrinta cstc ltr.urit" la btrcrrr-re;r 'rllu-c" la irrtristalc. Inirrra cstc ntai ales locul intcli-qerltci rrl li ,rr L:lasi lintp al lndircinilor corrtcrtrltlat ir c 1i al crltr-esici r-ellcrire I irccsLciar. l-.a clescrlnclzlr ilStlrl Irerslurr.r. ln cu se tlcrchiclc lrcit pcstc " lini- lirnd"-rrl ircclLrctibil tl c\istcltte i per.sr-tr.lrlc. I'en1rLl accastil eu cslc inrltcnctreltilir: sir.rgtLr l)urtrnczeu \ Lni)itgte tainelc ininrii" (Irs..15" 2l). ".{clarrcul inintii" cstc asrrer ,,eLrl intihririi cu [)rrnmczctr. locul pe care ontul i] tlcschicjc suLr rl inehicle (cr-qetorului iLrbilii car.c "lltcaptii la poartii'. ItclirzLrl ri l)trn.rnezeu. irrchitlclel in sir.rc" sLrnl nrulitc clc Scrilttr-rr.ir rrrpictr-ilca inintii". Inintir clcrlincioltsir. ciirtrpotrir tr"'.sc .lirl()fr)iccflc" it.t I)urlnrtztrr. [)c accea. ltrirr rlcslirrclc lt(]lsttc. I)urlnczeu lrrcr.e.rzlr I rlnrlc ltoilslrc ca rrr.r br"rn lLtcfiil(n.cilre l(irobeftc l.xiruirrlLrl irrtirr-it ,l, .jrjccla Irctllrll ca cl sir Ponti pIinri trpii 5i sln-liirrlii. I)lrillnczcii

82

OLIVIER CLEMENT

t rr

treDafl

as

uPra om utu r

83

"este aproape de cei cu ininra zdrobitd" (Ps.34. l9). Proorocul, anun{dnd implinirea ultirri. pentru noi hristicd, uneqte inima gi mintea, deschizAndu-le Sthntului Duh: "Vd voi da o inimd noui, voi pune in voi un duh nou. voi lua din trupul vostru inima de piatrd

Iristos revine in slavd.

voi da o inimd de came... Voi pune Duhul Meu in voi" 1E2.. 34,26-27). Noul Testament desdvdrgeqte gi dramatizeazd aceastd descoperire a "omului ascuns al ininrii". Lumina ce straluceqte din Cuvdntul intrupat alungd tulburirile cauzate in inimi de citre puterile rdului. Refuzrll acestei lurnini <<dedubleazdll
qi vd

Calea acestei nevoinle ddtAtoare de viald este cea a lrcricirilor: sirdcirea de sine, iubirea activ6, lacrimile de tiicd ;i de uimire in care se topegte piatra inimii. Eros-ul nu este stins [)umnezeu trebuie iubit cu tot ercs-ul sdu, spune SfAntul Ioan Scdrarul -. el este scos din ((ignorantd)). din r<tiraniert. trretamortbrzat in deqteptare, adora{ie, primire. Voinla liberd qi
haml sunt cele doud aripi ale acestui elan, zic Pdrinfii. insd vointa

cstc purtat5

in mod organic de inaintarea vielii in Hristos,

r(x)pereazA la elibelalea omr-rlui de chipurile multiple ale mo4ii.

inima, o dd demonului numit "legiune". Din inirnd vin "gdrrdurile" - puii patimilor care duc omul la "mAndrie gi la nebunie" (Mc.7. 21). Nunrai credinla, numai marea "intoarcere". 1e a.jutd sd prinim itr Hristos o "inimd noud"; plindtatea inundd atunci protirnzirnea firii noastre. Dar
iluminarea baptismald se ascunde in inconEtienfd. Atunci. spun ascefii creqtini, trebuie "sd cdutdm locul inimii".

ingiduind vie{ii divine sdl inunde si sd-l aducd la adevdrata sa

luturA.

Nu e deci de mirare

ci

"metoda" asceticd cea mai

nlspiinditd in RSsdlitul ore$tin fblose$te .chemarea Numelui lui lisus legati de respiralie. Numele este ca o taind (sacrament) a

desemneazd deodatd numele ('uvdntului prin care totul existd gi al Celui inviat. care redeschide efcatului calea indumnezeirii. Chemarea Numelui lui Iisus triiureazi "pizirea inimii": cdrrd un "gAnd". in sensul evanghelic.
eontinand o idee drdceascd, inf)oreEte din subconptient. trebuie ninricit cu Numele inainte ca acest gAnd sd devind obsesiv. I t rnsti gurdnd astfel energia el iberatd. <imbricAndu-lll in acelaqi
r

prozenlei. Numele

lui Iisus

O nevoinld ddtdtotre de viald

"Cdutarea locului inimii" se identiflcd intregului parcurs

al destinului nostru. Pulin cAte pufin. con$tiinla se elibereazd de

idoli, dezbrac? pieile moarte. identificdrile ih"rzorii

<rcoboard>, precum Psyche {inAnd

gi

o lampd aprinsd, in cripta incd intunecatd a inimii. Sanctuar. cripti. mormdnt devenit cameri nup{iald: "inima-duh" se reconstituie in fbcul harului. tresare de bucurie, se inroEegte. lumea Ei umanitatea sunt in ea $i deja

linigtea noplii, omul duhovnicesc, la pdndd ca qi ltcscarul pe firul apei, disceme gAndur.ile gi le captureazd. Astfbl, "rlisciplina sufletului il face pe acesta smerit gi il curdleEte de trrilodrile pAtima$e, preficAndu-le in miqcdri de contemplalie'. (S l/intul Isaac Sirul, Cuvdntul 40). Chernarea Numelui penetreazd l)ulin cate pulin incongtientul. continuAnd gi-n timpul somnului,

Ntune.

in

B4

OLIVIER CLEMENT

In

rebdri asupra ontului

85

Vise luminoase. uneoli prof'etice. il viziteaza pe omul adormit. in plus. nevoia de sorrn scade. Se $tir: ci surreer de somn profund. somn t{paradoxal))* aninlat de vis. este indispensabild echilibrului uostru. Clremarca Nurr.relui t'ace oarecum con$tientd. aceastd stare care devine urr vis adeviral ce elibe|eazd perceptia fiin{elor gi a lucrut'ilor de halucinatiile dernonice. pentlu a vddi "chipurile de lr"u.n irtd" pc cat'e le ascttlrd. Dacd orlul se roagi "din toat,l inilna sa". vine vremea cAud Numele infldcdreazd irr mod dulabil inima. ider-rtiflcdndu-se
pulsului singelui. Atr-u'rci t'u,eiciuttea devine "spontand". coincide cu adevlrata naturi a ornului (qi a univel;sttlui). omul nu sc nlai roagi. el esle ntgdciune. "lll cstc beat dc iubile oa dd vin"- zicc
SfAntul Isaac (CuvAntr-rl 40).

haina subliniazd aeest rapofi de prddare. Ea

il

protejeazd pe om

(lc naturd qi de propria-i natur'f,. omul osciland intre acest lucoperdmant de piele moartA. in care cosmosul moare in intunecime. qi acoperdntAntul de piele vie al cdrui cel mai mic cxtaz slujeqte in deflnitiv nu reqnicia. ci perpetuarea aproape impersonali a speciei.

;i

Cu toate acestea pielea. "sacul de piele" rdmAne pentru om principiu estetic $i nostalgie a paradisului. Omul de azi. cdnd

ville in contact cu vdntul ;;i cu ntitrca. car.itA ero.s-ul copilului din ral. nu un er.r.r ai olqanelor sexuale. ci al intregii pieli. Miqcarea hippy. in izbucnirca ei primard. regdsise sensul arhaic al hainei $i 1(cosmizarelr a or.nului. irr cele doud sensuri ale vechiuh"ri cur,dnt cosrzosi cal'e scntnif ioli de.odatd podoabd gi ordine rurii'ersal5. Plin hainl" otnui primegte lunrea ca pe o podoabd.
(:a

-fotul este insd antbigur-r: rrcosmizarel) nu inseamni

TransJiguroreu
Omul a fbst fhcut ir.rtr-o goliciune invelitd de lunrind. sau mai degrabd rdspindind lumind peste o lullle ce trebuia transtigr-rrata. I)ar Dunrnezeu l-a itlbricat dr-rpd cadere in "tunicd de piele" (l'-ac.3. 2 I ). Omul clzut este vt't :;ac cle plele 9i aceast[ granild il opune universului. afitand cI organismul pe care ea il addposteEte este o ma$ina dt coltsutrat 'exteriorulr fdnd la moartea inevitabila. Vegetala sau iurimald. totdeauna moaltA,
+ DLrpii o clrsificale a lui Kleitnran. exisli cinci stadii ale somtrului : I ) aclofm irea. 2 ) sornnul lent 5i lejer'. I ) sonrrl lent 5i proflnd. netegulat. 4) solnn le[t si p|of'und, r'egulat;;i 5) sotntr paradoxal - activ, calactelizat de rri5cili oculare.vise:esteodihnitot.(llcv."Scicncesetavenir",Nt l09.dec log0. p l0-l I r. ir./,iftl

irrdumnezeire. Iar plajeie noastre. vara. sunt acoperite, pentru a palali'aza Evanghelia. de rnorrninte nu virruitc. ci bronzate !

Numai in Hristos ontul igi regaseqte tainic haina h,rminoasa 5i imbracd umanitatea transflglrratA a lui Hristos. Aceastd lumind llinicd poate sd redevind aceea;i irr ''tunicile de piele" qi sd lnursibme elbrtrer sau durabil. in .lur.r-rl nostru" haosul in cosmos.
n scasta se intdrnplS unc-ori intr--o mar-e

iubire. cAnd se rcalizeaza

"inocenta. f'ecioria. stlntenia pielii... fird de care tandrerea. pusiunea. dragostea. ar tl de neconcepllt". scrie Rozanov. Deja. ultf-o asttbl de iubire. incepe transligurar-ea lumii $i tunicile de
piclc devin haine lurninoase. Acest lucru e valabil nrai ales in desdvdrqirea personald a slinleniei. in istoria sflntqniei cr.e$title sunt pomenite mLrlte

86

OLIVIER CLEMENT

!41yeberi asupra omului

87

exemple ale transfigurdrii sirnlurilor Ei a trupului, dar cel mai semniflcativ este fErd indoiald cel al Sthntului Serafim de Sarov.

Era in Rusia, iarna, intr-o pddure. in 1831. Pdrintele Seraflm vorbea cu un tdndr, Motovilou pe care-l vindecase gi care-l luase ca pdrinte duhovnic. Dupd o lungd Ei tdcutd nevoinfi, Serafim pirca insulleqit direct de citre Duhul; rugiciunea lur era neincetata qirnii a. pelerini veneau la el; citea in inimi. proorocea. vindeca sutletele qi trupurile. Nelinigtit, tulburat,

recunoa$te cd se simte "fbarte bine", plin "de o linigte Ei de o pace de nespus". Picii ise adaugd blAndelea. bucuria, cildura qi buna mireazrld. "Cdnd md duceam altd dat5 la dans, la bal, mama
rnd stropea. inainte sd plec. cu parlunturi pe care le cumpdra din

cele mai bune magazine... Mirosr"rl lor insd nu se conpara cu .rceste miresme". Din explicaliile Sfdntului Serailm rezulti cd

l)uhul nu lumineazd doar suf'letul. ci Ei trupul. ferindu-l de atingerea fiigului gi transfigurdndr"r-l pAnd la miros. simlul cel
nrai arhaic. legat de mirosul protund al pdmdntului.

Molovilov intrebd pe bdtrdnul cdlugdr cum si disceamd prezenta Sl'Antului Duh. Vdzdnd ci singure cuvintele nu-l mi$cd" Seraflm i se aJdtd deodatd trasfigurat. fEcdndu-l sd intre in lumind. "Suntem amAndoi in plinitatea Sfantului Duh. De ce nu mI priveqti? Nu pot parinte. Fulgere i1i !funesc din ochi. Fala dumitale a devenit nrai luminoasi decit soarele. Nu-ti fie fiic6. Ai devenit la f'el de luminos ca qi mine. $i tu egti acum in
plindtatea St'antului Duh. altl'el n-ai putea sd md vezi... qi priveqte-m6. Dumnezeu este cu noi".

"$i

aga trebuie

si fie lr-rcrurilc. conclude sfdntul.

Harul

riumnezeidsc sdldEluieste in strilundul nostru, in inimile noastre.

Ai cu'aj

inrpdrdlia cerurilor este inlduntrul vostru. a zis Domnul. Prin inlptutlia cer"urilor El inlelege harul Sfhntului Duh. El este in noi irt aceastd clipd. ne incilzegte. ne lumineazd. ne-mbucurd sirnturile gi ne umple inima de veselie". TotuSi, ace;ti "elibernti vii" rru sunt hindugi. ci cre$tini: ei

icd gi mai mare md cuprinsese. Inchipuieqte-gi cd cineva igi vorbeqte. iar fala lui se glse$te in soarele de amiazd. Vc'zi miEcarea buzelor lui, expresia schimbdtoare a ochilor. ii auzi sunetul vocii, ii simli m6inile strugendlFte de urleri qi in acelaEi timp nu-i zirpgti nici mdinile nici trupul, nici pe al tdrl vezi numai o lumind scAnteietoar e care se impra$tie implejur. la o distanld de rrai mulli metri, lumindnd priveam. insd o
i,

''ll

nu sLlnt "purtatori de Duh" decAt in mdsura in care r6m6n "puftdtori ai Crucii". dtuuiti pdni la capdt vulnerabilitalii lird
ruargini a iubirii oersonale.

zdpada carc acoperd poiana qi cade bl6nd peste staret $i peste mine".

il

Atunci Sfhntul Selafim" prinh.o serie intregd de intrebdri, f'ace pe Motovilov sd-qi cerceteze noua stare. $i Motovilov

88

OLIVIER CLEMENT

Intrebiri asupra omului

89

f,.

Destinul eros-ului

rirmAne lesnicioasa revolutie sexuald. betia ((libertAlii)). intoarcerea. luatd ca $i inventie" la foarte vechile extaze ale orgiei. <Obqtilel) care trdiesc in plomiscuitate sexuala exprim[ o pateticd gi naivi nevoie de contopi|e. pentru a scdpa singurdtdlii ;i morlii. singurAtItii rnortii. Cu toate acestea. a volbi despre etotism, a se ldsa invadat tlc propriile t'antasme, a mina anevoie extazele gi contopit'ile err trjutorul (pemrisivitAtii)) burgheze sau revolutionare -, totul rlcvine ldrd impoltantd. insd aceastd neinsemndtate duce la
iulirrirea provocf ii. cu atit mai nrr.rlt cu
nroment. pare a se vinde bine $i a face

Erotism, posiune, Evoughclie

cit

sexualitatea. pentru

si

se v6ndd bine.

De unde

O cdutare uneori cu:'a.joasd. insi adesea grdbitd. conduce azi Ia o omniprezenti a sexualitltii. Mass-media. publicitatea.
patosul ((revolLltionar')). toate difuzcazd un fieudism vulgalizat, in care chiar sensul ntortii. pL. cin'e ntaestrul vienez il regdsise. dispare in reveriile paradisiacc aic fieudo-marxismului. Frica <refuldriil. excitatia dituzEt a sinttr"l'ilor. a nervilor, a imagina{iei. sunl legate. se pale, de
r-rn

r'ulacterul nrereu mai violent Ei nai mecanic al erotismului ('()nlemporan. care sooiltc in eviden[l in detrnitiv o Eubrezenie a irtlcviratei sensibilitirli. Se presiurt t'enomene de neputintd qi de liigiditate. De f-apt, cei care au sensul erzs-ului nu mai vorbesc tlcloc. Popoarele nrediteraneene. de exetr.rplu, sunt mai pudice rlcciit cele din Nord. Se presimt insi de isemenea f-enomene de tlczagregare. Dacd existd niai pu{ind retillare. existd mai multl

ilrtreg ansamblu de deceplii.

dcceptia in llunch. cal'c este prea mecanicf,. repetitivd. golita de scns. o ntuncil care prin evolutia tehnologiei cauz,eazd, mai putind oboseall plotundd gi rnult rnai mr-rlti tensiune nervoasd. in civilizatia actr.rald tehnicizatd. pentru un rlare rrur.nd.r de o:ulerri. singr-u'a realilate a naturii cal'e existA este trupul celuilalt. Deceplie totala in dellnitir'. prin r-rihilismul ascurrs gi
extl'eura singurltilte a tiin(elot'. []xpcrienta eroticl este in acest

Mli intii

rliscontinuitate, fiinlelor le este greu a se construi intr-o

c(
)r )t

ir.luitate personald.

N-ar trebui sd ne oprim numai la erotism. Dacd ii ldsatn pc intelectuali in practicile lor. obselvlm. la cei simpli. o cu totlll rrltii preocupare: cea a iubilii-pasiunc. a'-rnatii iubiri". in una din rri|lilc cheie ale epocii noastre. Drrr.qos tea qi Occidennrl, Denis rlc l(ougemont a aratat cd unul dintre ultirnele noastre mitu'i este t'cl ul lui Tristan qi lsolda. chiar'. 9i mai ales pentru cei care n-au rrrrzit niciodatd de aceq;ti eloi ai iubirii-destin. l'eoria lui Itorrgcnronl este cd iubirea pasiune s-a ndscut din opozitia intre
'7

caz sil'lgura aplopiere a saclulr:i. r.rltinta intdlnire a celuilalt. 'l'inelilol revolulionali dcccptionati de insesizabila r-rtopie. le

\_

90

OLIVIER CLEMENT

trcbdri asupra

omului

9I

aflflnatia cre$tind a persoanei ti stdruinla inc6pdJ6natd, in lumea cre$tind. a unei conceplii pur tirnclionale. a cdsdtoriei. prea mult timp cAsAtoria s-a fbcut tErd a lua in considerare dragostea, doar pentru a asigura continuitatea neamului. insi persoana, trezitd la exigenla alegerii libere. a cAutat dragostea in afara _deja
cdsdtoriei: pasiunea hubadurului sau a cavalerului pentru doamna sa. S-ar putea merge dealtminteri rnai departe gi a ardta cd prima

ffo$te $i moare ca o maladie. $i cAnd e moaftd te intrebi ce s-a irrtAmplat. qi nu mai gti. "Cum veli fl credincioqi. de vreme ce sunteti incapabili de a sesiza urzeala unei alte vieli? MI intreb eunr puteti sA vA ganditi la mine. dacd vi se intAmpld sd gdndili

iubire in intregime personall pe

car-e

o intdlnirn in istoria

Occidentului a luat aspectul unei prietenii spirituale intre barbati gi f-ernei care renunlo.\erd la cdsdtorie: Sf'6ntul Bonifaciu. irr scrisorile adresate Sfintei Lioba. evocd astf'el dragostea lor duhovniceascd. Sd ne gindint la contextul acelei societdli

rrllli:f decAt prin imaginile voastre. Arrr cdutat in zadar a regdsi olrccare din gestulile rnele in caietul vostru. in atara de ticul lruzei mele, nimic nu ia trup. De lapt eu nu v-am interesat rriciodatd in mlsura in care eram eu insumi qi nu asemenea a eeca ce voi mA credeti. SA trdiesc in afala voastrA, v-a venit itfoea'?" (Pierre Emmanuel. Circi in sfarSit, eu vir iubesc.) Adevirata iubire nu este elotism impersonal, nici pasiune rrbsolutizatS. Ea pune erns-ul in slu.jba tandre{ei, ea $tie cd celalalt rurc de asemenea nevoie sI fle mAntuit. dar c6, prin dragostea nr)ilstre. vom putea sd ne mdnluim impreund. Hristos a restaurat nuplialitatea originilor. El a reluat ternenii insdgi ai Cuvdntului elcator din Facere. despre omul gi fbrneia care vor li "un singur lrup". AdevArata cdsdtorie. care nu este o institutie sociald. ci o Irtittd^ a devenit de atunci posibiln.lin Hristos, noi putem invinge "usprimea inimii" qi a face ucenicia increderii in chipul fidel a
Itri I)r:mnezeu. Care n-a incetat niciodatd de a zic.e da. chiar atunci

merovingiene brutald pAnd la barbar.ie. cu violurile sale. cu cdsdtoriile sale pur.biologice; cu.jocul carnal al adulterelor. Cdlugdri gi cdlugdrile realizau urr iutens efbfi pentru a smulge existenla personali oriclrei apdsdri a .'trupului qi a sdngelui'.. Doar in acel moment au putut 1i intr.evdzute inflexiuni in care se anunla adevhrata dragoste. insd n.upul era inci atat de violent. inc6t o iubire personald pdr.ea fird putin[e a se intrupa.
De asemenea iubirea-pasiune este rdu personificatd, pentru cd se pune in rela{ie directi cu absolutul, lErd o adevaratn meditalie personal5: nu o vedem pe Isolda devenind Dna Tristan. ironizeaz-a Denis de Rougenront. in pasiune. dragostea este dublatd de neliniEte. aceasd scol.bLx.A a absolqtului. Aqteptarea
este umplutA pentru o clipd de o fiinld pe care o sperdm a ti revelarea absolutului. Apoi vine decep{ia ineluctabi16, f'atal[:

uirrd rroi il respingem. Din acest n'loment nuptialitatea bdrbatului tri u lerneii este ceruta prin ieltale. prin viala mai tare decdt rloanea. in acelagi timp nu se mai poate zice, cum trebuia sa se lrrcrl sub regimul Vechii Alian{e, ci nu este bine pentru om sa

totul e (construitll. iar cdnd celdlalt se r.eveleazd sdrac el insugi, ne trezim indif'erenfi. reci. Este bine gtiut cd o iubire-pasrune

lic singur. Cdci, in comuniunea Bisericii, singurdtatea ddundtoare {Nlc invins5. celibatul poate sa devind vocalie de rugdciune Ei de rlrrjire. prof'elie a lumii viitoare. Pe ldngd vocalia nuplialA, in tcfrrlic prolundi cu ea. vocatia morrasticd realizeazd de asemenea

92

OLIVIER CLEMENT
pdnrinteqti a singut'ei duntnezeiri a lui Hristos. ci este starea misticd prin excelenti. Martirul ItLl cstc ul'l ascet, ci un om al crcdintei totalc. O tinirir cregtini insf,r'ciriati. dusd in inchisorile l'olrane. gemczr de dut'ei'c in tintp ce adr-tcca pe lume copilul sau. "Ce vei zice cind vei ll at'uncatl liarelot"' - zice. luAnd-o in zefler.nea. un ternnicer'. lar ea rispurrde: "-Atunci un altul va ti in
rnine care va sulet'i perrtru mine". in tlontentul in care cie lapt ii lirge ppmAntul de sub picioare in sul'erir.rti. n1artirul. dacd aderi

implinirea aros-ului.

Cdlugdri Si martiri

prl

Monahismul a apdrut in Biscrici atunci cdnd a disparur. conveltirea impdr.atultri. riscul petmanent al martiriuluj.

Ne

irlparitia lui Dumnezeu... Maxirnalisn.rr-rl evangl.relic cere rel.uzul. compromisurilor gr a ambiguitdlilor. Pentr-u cilugfu.. singur. Dumnezeu este cu adevtu at interesant. Oamenilor angajati irr griiile q;i construc{iile istoriei. el apArea ca un marginal. un nebun. r.rn in_afaralegii: qi el vrea de lapt sd scape legii depdEind-o. deverrind aoea existenti in Duhul pe care nu-l- qtinr .'nici de unde vir.re. rrici ir-rcotro se ducel.. Unii Pirinli au numit monahisntLrl o ..sfent5 deviere,.. Sd ne inchipuim dq exentplu cd mAirre cre$tinii vor fi din nou persecutati: un monairism institutionalizat nu gi_ar mai avea rostul: ar exista siguf un ceiibat ..,lit in interiorur comunitatilor euharistice presupuse, uneori cherlate la martiriu. Aceasta e1a situatia pe parcursul prinrelor trci secole ale erei noastre. rar cultul stinlilor care se niscuse ilr perioada subapostolicd. a rost mai intai cel al rnarrir.ilor.
Tiebuie inleles ceea ce inseantnd rrrarririu in creEtinism. Acesta nu este nuntai nrir.turisirea inaintea .judecdtorilor

a "puternicilor care cuccr.esc

ci plltea fi secularizat. cA putea deveni cimentul unei cctdti terestre. Monahisrnul insd a fbst levolta irnpotr.ira o1jri1.t1i cortrPrrrrrtis. Monahismul. in tbrr.na sa prirlard, este o cale abrupt5.
cea

puteam teme pentru cregtinisrr

('el l{astignit-gi-inviat. cLr toald sLll'erinta sa. este cople$it de putcrea iuvielii qi cr-uronqte bucl['ia. "Strivili de dinfii llarelor"'.
la

cl devine "grAu curat''. cunr zicca gi cum urfuturisea - SlAntul Ignatie al Ar.rLiohiei: el devir.re intr-o oalccare ttrf,sur[ euhat'istie. Iar cAr-rd situalia politicir abolcEtc pentrLl nroment maniriul. atllnci apare cilugirul. care. de o alti trauiet'i. dupd o veche sentirtli. "igi dd singele $i prime$te Duhul".
Ca $i nrAlturia marlilului. cca a citlr-t-cirului estc agchia in trupr-rl lr-rmii. fana atitati clc salea "Voi sunteti sarea pdnrintului" ctrre inrpiedicil isLot'iu sd se inchidd in ea ins[qi. in el. StdrgitLrl este cle.ja plezent qi lumea clevine "rug aprins"

in unele monlenle ale isarriei. maximalismul evanghelic

trece de la marLir'la cilirgdr: in altele. de la cdlugdr la mafiir. in Rusia. de excmplu. nronahismul olganizat a dispdrut in perioada

noi qtirr cd ei se rr-rgar-r pentru cilaii lor. Astiizi cea r.r.r iri n.lare parte a mAndstirilor ledeschise imediat dupti rizboi. ar: lbst din nou inchise. l)ar se presimte - in strAnsi legdturd cll Lu.l uou tip de martiriu. 'hafiiriul vietii". pre( al un-rilirii qi al .josnicici - un oarecare ttuntir de cdllrgdri ascun6i. nemirtulisiti. Dcstinul lor este fdgdduit.
interbelicd. Dar au existal multi rlauli:'i
q;i

94
rughciunea

OLIVIER CLEMENT

in trebdri

as

upra omu I u i
a lui Dumnezeu pentru el, pentru

95

ii

locuieqte, ei nu se mai cdsdtoresc.

"iubirii nebune"

toli. $i de

care

Cdlugdrul este de tapt cel care nu se cAsdtore$te, pentru .cA el vrea sA scurteze tirnpul. sd inlocuiascd procrearea altora, in timp, prin procrearea sa in vegnicie. Este bine sd ai copii, pentru cd fiecare este o persoanA vrutd de cdtre Dumnezeu, qi pentru
cd impdrafia nu va veni pAnd ce ntr se va implini numdrul celor alegi (aleqii. sd ne amintim, nu pentru ei inEigi. ci pentru a lucra

altd dragoste ar mai avea el nevoie? Trebuie sh iubeqti pe Dumnezeu cu toata puterea ero.s-ului.

la mAntuirea lumii). Iar cel care. pentru Dumnezeu nu se casAtorefte, protbleqte in mocl rnai direct impdrdlia. refuzd de a se instala in istorie. in continuitatea speciei. Consumd in el, in Ioc de o lisa sd se manifbste. sAnlan[a timpului.
Se presimte ceva analog intr-o iubire adevdratd intre un bdrbat qi o fbmeie: ei nu se unesc pentru a avea copii. ci pentru

Sfhntul loan Scdlarul zicea cd trebuie sa-L iubegti cum ai iubi logodnica t4 mircasa ta. Cdlugirul astfbl aprins devin un "bdrbat apostolic": el are dreptul sd vorbeascd despre Dumnezeu pentru ch il cunoaEte cu toata fiin{a sa. Nu va vorpi despre El cum vorbe$te teologul in canrerd, in cd(i. ci precum cel despre care putem iice cd "avAnd rugdciunea curatd, este cu adevdrat teolog". CAnd el vorbe$te despre Dumnezeu, este un calAtor care istoriseqte. El a fEcut drumul qi a pl5tit prelul sAngelui. O Biseticd in care nu vor mai exista mari cdlugdli ficdnd acest pelerinaj in imensitatea lui Durnnezeu pentru a reveni apoi citre oameni cu chipul incendiat precum cel al lui Moise
cobordnd de pe Sinai, acea Bisericd va

cd se iubesc, ca gi cum dragostea lqr. fErd a mai intfuzia, va transfigura universul. insl trebuie sd intdrzie!

tl

muribundd. Biserica

Monuhismul

implinire

eros-ului

nu-i slndtoasd decdt dacd are martiri sau cAlugari. $i de ce o societate care este legatd nu numai de putere, oi Si de inlelepciune, aqa cum intreline laboratoare in care se urmare$te cercetarea qtiinfificd. nu lavolizeazd qi aceste laboratoare spirituale in care oamenii se consacrd "explordrii lui Dumnezeu"? Vom sfdrgi toli prin a recunoa$te cd este ridicol a se stbdi asupra existentei lui Dumnezeu. Ar trebui mai bine sd-i ascultdm cu atenlie pe cei care-L cunosc din experienld gi pe
care

Precum Ioan care se odihnea pe pieptul invdldtorului la ultima Cin6, iar mai apoi. imbitrdnit, descoperea chipul

fulgerdtor al Domnului lumilor., cllugdrul este f'ascinat de

incomparabila tiumuse{e a Celui inviat. in cdlugda eros-ul intreg este atras de aceastd fi-umusele plamAditd din dragoste gi din lumind. cu atet mai mult bulversantd cu cet ea strdluceqte prin desfigurarea Patimii gi a Crucii. Nu mai este loc aici pentru o altd eXpresie a eros-ului: cdci cdlugdrul a inteles cd distanta $i identitatea intre cel Desfigurat gi cel Tr.ansfigurat dau mdsura

ii

vedem cd in credinja gi cunoagterea totald pe care aceasta

o provoaci. nu degradeazd umanitatea lor. ci o sldvesc.

Avem nevoie de spirituali care pot deveni pdrinfii nogtri duhovniceqti. Prea mult timp am rAmas orfani. Am translbrmat

tratamentul sufletului intr-o tbrmd un pic ne$lefuiti de

96

OLIVIER CLEMENT

Intrebiri asupra omului

97

psihanalizi. Vrem de asentenea oarncni care practicd "arta

altelor' gi gtiin(a Etiinfelor". cLrnr nunresc IsihaEtii "metoda" lor'. calugdri capabili de a discelne duhurile. de a se culunda in "inimi" (care sunt un pic r.nai protunde decAt inconEtientul

cconomicului, indepfuteazd cu umor obsesia de a produce qi de a consurna qi, cum scria Paul Evdokimov, pregdte$te o economie planetard lbndatd pe partaj, insd rAnduiti la comuniune prin
adevdratul miracol al p6inii: Euharistia.

psihanaligtilor). spirituali avcrtiza{i in strategia rbzboaielor nevizute. Da. cAtd nevoie avenr de cirlugf i!

Castitatea este o notiqne bogatl Ei profundd in Traditia llisericii primare. $i aceastd noliune merge la fel de bine atAt pentru omul casdtorit, cat pentru cdlugdr. Castitate inseamnd unilicare, pacilicare. integritate qi integralitate a fiinlei intregi. lixistd castitate atunci cdnd persoana integreazd realmente erosul, dinamismul naturii sale. A se abandona miscErii oarbe a erosului. inseamnd a se dezintegra. A omori eros-ul ldr6, a-l invia.

Asculture, .feciorie, sdrdcie Voturile monahale tladilionalc permit de-a iubi pe Dumnezeu qi pe aproapele "din toatir inirna sa. din to1 sufletul
siu- cu toata nrinlea sa". Ascultarea elibereazi lilrertltc'a. rastigninci''iubirea de sine". Cel care se di cu toati increderezr. cu toatd credinta" despr-riat. unui "pdrinte" mai avansat pe cdile liberirii. depdgeqte
suficien{a gi int)uenta "patirnilor". se detageazd qi se liniqtegte, se gdse$te pr-rrtat printr'-r'r nti.jlocirc oare-l introduce in comuniunea sfin{ilor. Ascultarea condamnd la moarle idolatria de sine. rddicini a tutulor celorlalte. invati sd se supuni la toatd
existenta astt'el ca ea devind "pilirrtc"

Itrri a-l insulleli in Duhul, inseamnd a se usca dup6 un rip fbafte particular de rdutate monasticd (adesea inchizitoriald). Trebuie
0onstruita imensitatea iubirii personale. Atunci toatd puterea vielii devine sirbdtoare a unei intAlniri. f-armec al tandretei.
Aceasta poate core

fi

dragostea pentru fiumuselea

ultimi

lui Hristos.

imi incredinfeazd taina tuturor chipurilor. blandetea fiecArei creaturi. Si ne arnintim, in mAndstirea din Avila, tamburina de
cure Sfhnta Tereza se acompania pentru a dansa, cdnd bucuria o invada. Acesta poate 1i de asemenea, tErd a exista opozitie, chipul

creasci. adicd si-l invele pe cdlugal.sa la rindrrl saLr.

sd"

lubitei care smulge poetului acel strigdt atat de banal, insd

c$onfial:

Sdrdcia. ca Ei dezapro1l'iere ontologicd. coopereazd cu ascultarea pentlu a-l descliide pe om l)umrrezeului Celui Viu: a se lace umil in rndinilc Acestuia. inseanrnd a-l pemite de a ne
re-crea. Eu md prirlesc de la [:]l in tiecare.rnonrent. primesc totul.

gi totul e dar (har). Sdrircia este ca qi lrdosr,rll sdrbdtoririi. Interiorizatd de laicul anga.lat in Iume. ea depdqeEte idolatr.ia

"C6t de lirumoasi este lumea, iubita mea, cAt de t-rumoasd este lumea!" Ascultdtor, s6rac, cast. cdlugdrul devine vigilenla, trezvn Iurnii. in regula pe care o dbdea cdlugdrilor din Biserica Romdnd In 1953, patriarhul Iustinian le cerea "si se roage pentru cei care
nu

ltiu, nu pot

sau nu vor sd se roage". Sau precum un cdlugdr

98

OLIVIER CLEMENT
"nceasta este os din oasele mele qi came din camea mea.," zice ornul atunci cdnd Dumnezeu aduce f'enieia spre el.

de la Athos care putea zice unui oaspete in trecere, in timpul slujbelor de noapte aproape indefinite: "Noi suntem obligati sd biruim tot somnul lumii." Acesta este puternicul care pune inana pe impdrdlie: el vede toate lucrurile in lurnina lui Lfuistos care vine. gi pe aceastd
cale grdbeqte venirea Sa.

$i

Geneza

Cu toate acestea un adevdrat calugdr.nu este nicidecum insensibil la fiumuselea lbminind in esenla ei, pe care atn puteao numi t{paracleticdll. de la denumirea de Paraclet. datd Duhului Mdngi4ietor. Pentru a reveni la Athos. dacd nici o prezenli leminind nu este adnisd. pestc tot insd. in inima fiecarei mandstiri, se gase$te icoana Maicii Domnului. iar Athosul este adesea numit "Grddina Maicii Domnului" sau.,Gr6dina

a nrariajului:.',De aceea va ldsa omur tatdl sdu gi pe r.nanra sa Ei se va uni cu f-emeia sa.9i vor fi l)c rurn0rrdoi un trup'', cuvdnt reluat de Hristos in Evanghelib. Agadar. (hagostea dintre bdrbat gi t'emeie este originard. paradisiacd, datd irr toatd splendoarea sa cu ntult inainte de phcat: ,.Iar ei erau gor qi nu se ruginau" (Fac.2;23-25 t. in paradis nu gdsim cdlugdrul, ei cr,rplul.

c(nltinuA asupra realitdfii

vii

Fecioarei". indllarea eros-ului spre veqnicie se face deci prin medierea celui mai femirrin chip. La f'el, o prietenie duhovniceascd poate.iuca un rol pr.elios in destinul fbgbduit slujirii. Dar atunci, "iubegte pe cel mai demn de iubire in aceastd lume, sinele celuilalt. $i ce primire a-i f'ace frumusetii? Foarte simpld: recunoaqte, primeEte in inima ta acest dar foarte pldcut al cerului, apoi lashJ linigtit. cu condi(ia de a-i dori liumusetea
supremd de la Dumnezeu

Cu siguranll condilia de separatie (de cddere) a tLllburat irr profirnzirne rela{ia dintre birbat gi fbrneie. $i unul gi altul au lirst antrenali in jocul impersonal al eras_ului in care ei se cautd ftt rnod dureros pentru a se intiilni un moment. a se pierde din nor.r sau a nu se mai intdlni nioiodatd. Paul Evdokimov, a cdrui meditalie asupra dragostei umane
c$tc atat de prelioasd. aplicd

in mod simbolic bdrbatului gi fbrneii

$i

hrtrobarea pe care Dumnezeu o adleseazd lui Adam, in paradisul t[.iu pierdut: ''Unde eqti tu?" La fbl. scrie Evdokimov. btubatul

harul" (Gerar-d Mar-rley H opkirs, poeme).

Voculitt

nupliuli

Este plin de sens t'aptul de a ni se revela consubstantialitatea naturii umane in Biblie. mai intAi sub o fbrmd nupliald:

$i )oscut t'enomene de matr.iarhat (atestate p6nd in secolul al XVI|I-lea in unele sate fianceze in care omul era semi_nomad) tlc poliandrie, practicatd in Tibet piind in epgca noastrA gi 1l lorrsiderati de altfbi ca o metodd sAndtdasd pentru a restrAnge nuntilrul natterilor! Dacd f'emininul pare sd fi fost asociat mar

lr

rexclor". Perioada pan.iar.hald n_a existat ?ntotdeauna. nu Itrlotdeauna blrbatul a clominat f'enteia. Istoria preistona au

llrrrcia nlr inceteazi a-gi zice unul altuia: ,,Unde egti tu?,. de_a Itrngul unei istorii in carc seductia gi ura se amestecd. S_ar purea tlu(lia intr-adevdr ceea ce Maryse C_.hoisy a numit .,rdzboiul

I
lo0
OLIVIER CLEMENT
umanittilii gi a pdmdntului, a redeschis crea{ia Creatorului sdu. De aceea Smntul Pavel afirmd inc5: "...intru Domnul. nici
l'cmeia fbrd bdrbat, nici bdrbatul tErd f'emeie

deglabd lumii vegetale. care acumuleazd energie, iar masculinul

lumii animale, care o cheltuiegte, se presimte, mai degrab5 dec6t o dominafie unilaterald. un joc complex de tensiuni gi de altemanJe. in multe tradilii arhaice (qi aceasta a reapdrut in Indi4 in plind perioadd patriarhald, cu tantrismul) se apropia divinul printr-o simbolisticd cosmicd gi f'eminini (nu numai Pdmdntul Mami, ci Marea Mamd divind), gi existd un sacerdofiu f'eminin. Fo4ei mai mari a bdrbatului, l-emeia i-a opus tenacitatea sa biologicd. Din punct de vedere sexual b6rbatul este partea
legatd de moment, t'erneia de duratd; servitoare, insd care na$te gi cleqte partea bdrbdteascd. servitoare a,speciei in detinitiv. iar

in

Cor.l 1. 1 I ). aceastd perspectivA, adevdrata cdsitorie, care nu este

" (l

sociologicd, ci sacramentald "este o mare taind", scrie apostolul -, nu pune in cauzd. a$a cum am spus, adevirata
castitate.

bdrbatul este intotdeauna tentat sA se dizolve in sdnul mamei cosmice. in Hristos, in tainicul raport care-L uneqte cu Biserica, cre$tinul cautA reconcilierea bdrbatului gi a femeii, a masculinului gi a f'emininului. a eros-ului gi a persoanei. Cregtinismul, chiar daci unele contexte culturale l-au desfigurat uneori, a consacrat deflnitiv transcendenla persoanei gi deci cd bdrbatul gi f'emeia sunt gi unul gi altul persoane, mai mult decdt egale - absolute. De aceea Sthntul Pavel a putut scrie: "in Hristos, nu mai este

La primul sinod ecuntenic. cel de la Niceea (anul 325), cdteva voci au insinuat c[ mariajul Ei sacerdotiul sunt incompatibile, pentru cd relalia sexuala te tace necurat. Ori, trebuie subliniat, aceastA probleml nu s-a pus niciodatd, de la inceputurile crestinismului. Apostolul Petru. in particular., era cisdtorit, iar Clement al Alexandriei. tblosind o veche istorisire.
nc spune cd dragostea conjugald dintre apostol qi so{ia sa ajunge la plenitudinea sa in momentul martiriului. Stbntul Pavel, care tvusese accente monastice gi care a preferat s5 pdstreze celibatul in speranla unei reveniri imediate a Domnului. atunci cAnd a fbst

chemat, la sfbrgitul viefii sale, sd precizeze organizarea comunitdlilor pe care el le-a tbndat, cerea numai ca episcopul
(cuvdntul desemna atunci atet episcopii cdt gi preolii noqtri) sd lie "bdrbat al unei singure femei". Recomandarea are valoare misthE gi nu morald: intr-adever. in biserica primard. precum
astdzi in Biserica Ortoboxe, un vdduv nu poate avea acces la preolie. Fidelitatea preotului 1'a!5 de o singurd femeie chiar

nici bdrbat, nici femeie" (Gal.3, 28)

fundamental. persoane.

sunt mai intAi, qi

Simultan, Hristos a restaurat buna polaritate a masculinului

gi a f'emininului. i-a redat splendoarea sa paradisiacd,

pacillcat-o, a iluminat-o, prin aceasta mare iubire care circuld . intre El qi Biserica Sa, intre El gi PdmAntul indumnezeit de Euharistie. Cdci Biserica nu este numai Trupul SIu, ci qi Mireasa Sa. $i existd o t'emeie. Maria, care in mod liber, in numele

dincolo de moarte

trebuie sd fie imaginea absolutei tldeliEti

care

t lui Dumnezeu. Oti. dezvoltarea unui dualism (la limit5 manihean)

rtacliona impotriva pansexualismului unor culte pdg6ne, de

.t

t02

OLIVIER CLEMENT

103 cdsdtorili. Esengialul este de a nu se opune. de a nu clericaliza celibatul - pentru cd un laic are de asemenea dreptul la unele

asemenea cre$terea unei dialectici vechi-testamentare a purului

gi

impurului. 9i, in iine, evolulia sacerdofiului spre o casta de clerici. au deterninat sinodul de la Niceea de a pune problema puritalii sau impuritatii casdtoriei. {ii-atunci un mare cdlugdr egiptean din acel timp. Pafhutie. care cuno$tea din experienld
cdile castitdlii asoetice. a reamintit cu insisten!5 cd mariaiul este

fbrrne de maximalisnt -. de a nu descaliilca cdsdtoria, cdci diversele sacramente sunt ca gi tot atAtea raze a unicului soare euharistic Ei este g.eu de inleles in ce fel, dacd cdsdtoria este o

cast qi cd el este deci perttct conciliabil cu practicarea

sacerdoliului.

in Tradilia Bisericii nedivizate, dualitatea vielii monastice

gi a vie(ii cojugale nu coincide nicidecum cu cea a sacerdoliului

fi incompatibild cu cea a pr.eofiei. poate cI astdzi aceastA problemd pare de nerezolvat in Biserica Catolica, nu numai din cauza unei condi[iondri istorice indelungate. ci Ei
taind. ar putea pentru cd lipsegte anbianla proflrnd asceticd, magnetizarea pentru to(i spre o autentici castitate pe care o suscitd prioritatea cdii monahale in Bisericd. Din contrd. delirurile contemporane in ce priveEte irnplinit.ea onului printr-o .'liber.I" sexualitate, pustie$te clerul, cu atat mai mult cu cAt acesta se compune incd dintr_o majoritate de pr.eoli care au fbst .'puqi de o parte" mult prea de tineri, in viflutea unei conceptii ir-rdividualiste gi sentimentale a "vocaliei". qi care igi lac criza lor de adolescentA patruzecl la
sau la cincizeci de ani.

gi a laicatului. Se poate fbarte bine concepe ca un laic sd aibd de asemenea nevoie de celibat pentru a se irnplini; calugdrii. in Occident pdnd in epoca caro lingiand.' in Orient, cu cdteva excep{ii, pAni astdzi. sunt aploape to{i laici. in Orient se intdmplS ca unele conunitdti monastice sd nu aibd preot; acesta vine pentru celebrarea slu.ibelor duminicilor qi sdrbdtorilor. in tot restul timpului cdlugarii cAntAnd qi psalmodiind slujbele precum in mare misurd gi laicii au dreptul de-a o tace. Deci, dacd un
laic poate tl atras de voca(ia celibatului. un bdrbat cdsdtorit poate

la f'el de bine atras de cea a preo{iei. ceea ce este fbarte obignuit in Orient. Cu toate acestea. pentru cd aici este vorba despre cdile inventive ale iubirii, se poate fbarte bine concepe.
qi exernplul Sf'6ntului Pavel ne incurajeazd de-a o face, un preot

fl

Cdsdtoria este casti prin integrarea eros-ului in intdlnirea tlintre doud persoane care. purtate cle comuniunea ecleziall" fac

care va rirnAne celibatar pentru o maj mare disponibilitate apostolicd. in aceasta consti. parc-se. una dintre experienlele

tradiliei occidentale a sacerdoliului. E ca gi cum a-i spune cd Biserioa ar trebui sd-qi aleagd preolii sii la f-el de bine printre cei mai buni celibatari. cAt si orintre cei mai buni bdrbati

tlin polaritatea naturilor lor. linbajul iubirii lor gi iqi ddruiesc lcciproc lumea. Pe parcursul a noud secole nu a existat un ritual prclpriu al cdsdtoriei: acesta unea doub flinte care, tl.Aind irnprcund. mergeau intpreund pentru a se impaftA$i. pentru un lrirrbat gi o f'emeie care se inrddacineazi in viata in Hristos _ (lralaostea lor -. ei au a o descoperi. a o reinnoi, a_i d5rui oentru liccare chipul celuilalt gi pentnr anrtindoi chipurile copiilor lor.

lli

n-au a o inventa: ea exista inaintea lor. i-a dus unul cAtre altul.

t04

OLIVIER CLEMENT
El, dintre

a .IntreDa asupra omutur

r05

este dragostea dintre Dumnezeu gi PhmAntul idcut de

Dumnezeu qi umanitate. dintre Hristos Ei Biserica Sa. Femeia este nAscutd nu din "somnul" bdrbatului, cum se obiqnuiegte a

celuilalt pentm ca acest prea apropiat sd rdmdnd totu$i un aproape. "A deveni un singur trup". adicd o singurd viafd. nu inseamnd fuziune. ci comuniune: qi trebuie si qtim sd rdmAnem
doi. Trebuie sa te treze$ti la existenta celuilalt. o existenld la t-el de leal6, la f'el de interioard ca a mea. inaccesibild nu in opacitatea sa (celdlalt devine atunci un obiect mult prea accesibil

ci din "extazul" sdu. cunr pe drept traduce vechea Biblie grecd a Celor $aptezeci (Septuaginta). Tot a$a, moartea lui Flristos pe Cruce este un "extaz" care dd naqtere urnanitatii celei
se scrie.

noi. Acest extaz al Rdstignitului este fundamentul oricdrei iubiri umane. O iubire adevdratd, chiar mult dincolo de frontierele apalente ale Biseridii. evocd, tErd a o $ti sau gtiind, acest extaz.

urii mele),.ci in transparenla sa insdgi. A doua exigen!5 este reluzul de

obiectiva eros-ul"

Nu o qtie? Atunci ea se consumd. sau moartea o intrerupe. cdci "nu existd iubire f'ericitd". O stie? Inceoe asceza care consistd in a lua din extazul inepuizabil a lui Hristos. Din coasta Sa strdpunsd curge apa botezului Ei sAngele Euharistiei. Din deschizdtura tiinlei Sale torturate izvoragte Duhul. Atunci, cAnd
iubirea un-rand pare a seca. este de aiuns a slpa pdn{ la intinderile
nesecate ale

Occiderrnrl, dupa tAcerile victoriene. se nApuste$te cAtre "artele de-a iubi". $i. binein{eles. dzic6 dragostea este un limbaj, trebuie vorbeqti. Dar ce importanlA are, dacd nu mai avem nimic a ne spune. dacA ttu rnai existd decdt mecanisme bine aranjate? A refuza simultan vagabondajul imaginarului Ei
sd inveti bine mecanizarea enrs-ului, a echilibra atenlia fald de cel5lalt 9i fald de slrbdtorirea vielii, iatd o asceza de care nimeni nu s-a ocupat
cdtugi de pulin!

si

iubirii divino-umane. Prin pdrere de rdu, prin iertare,

reciprocitatea "degertului", celdlalt neagteptat ne

increderea

firl

A treia exigenlb este cd dragostea umand

se depi,gegte intr-o slujire comund.

se implineqte

Ei

este dat. uimirea qi recunoptin{a se aprof-undeazd, fidelitatea devine, in Duhul, poarti deschisd la noutate, de aqa manierA inc6t se reveleazd iartr gi iard intre noi aceastd "mart taind" al ctrrei

Un cuplu

se condamnd dacd

se inchide

in el insuEi. N-are alti alegere decdt distrugerea

reciprocd sau impreund-crearea in aceastd mare miEcare a slujirii

singur criteriu, contrar exaltdrilor pasagere ale pasiunii, ar putea li pacea. bucuria. increderea, impdrtaqite.
Asceza vielii nupliale comportd astf'el trei exigenle majore.

9i a vietii, a slujirii vielii, care singurd permite Bisericii de a tr ea insl$i. Ca in.Tradilia Bisericii nedivizate gi astdzi inci in Ortodoxie, preotia si tie, de-o oarecare manierd. cdnd este vorba
de un preot cAsitorit, asumat5 nu de bdrbatul singur ci de cuplu,
este de

Pdma este interiorizarea obstacolului. iar nu escamotarea lui. Dragostea nll poate sd dureze. nu poate evita innimolirea

o imensd. de o exemplard semnilicalie.

promiscuitatii Ei a uzurii decAt dacd rdmAne presdratd de

obstacole. in cdsdtoria adevdrati. obstacolul nu dispare, se interiorizeazd. Devine necesitatea durd de a rsDecta alteritatea

Intervine aici taina copilului. taina proprie familiei: "Pentru aceasta imi plec genunchii inaintea Tatllui Domnului nostru lisus [Iristos. din Care orice neam in cer
Ei pe pdmdnt

iqi trage numele"

l06

OLIVIER CLEMENT

I ntrebdri

asupra

ontului

lO7

(Ef.3, l4-15). Inrr-o perspecrivd propriu cregtind, nu se poate spune cd obiectivul cdsdtoriei este procrearea. O dragoste
adeval'ati nu are obiectiv; este ea insa$i propria sa evidenld. Dar atunci ea nu poate sd nu tle f'ecund5. ca aceastd f'ecunditate sa
serueascd pentru a lupta impreund. a pr.imi impreund pe apropele

care transtbrmh f-ecunditatea din f'atalitate biologicd in setea dupd

o mai mare iubire. Dar cu o condilie: ca acest copil, chiar vrut, $i ar putea tl intr-o zi "programat". sd fie mai intdi in mod fundamental primit. qi primit ca vn necunoscut.

devoreazd cu jilava lor adorare. pdnd cAnd ace$ti copii, cu o necruldtoare brutalitate. se mogesc ei ingigi din aceastd sterilA mahice fbnilialS. CAli adulli rru cairtl sensul viefii in copiii lor,

sau "a aduce pe lume" copii. Atdt de putinq, cupluri aduc cu adevdrat copiii lor pe lr,une! Cdli nu se inchid asupra lor gi ii

Incertitudini
Nimic. precum aceasti temd a dragostei umane, nu atinge taina existenlei personale qi de aceea Fespectul qi rezerva se impun aici. precum gi mai mult inc6. preceptul evanghelic de a nu judeca. Sd ne amintir.r.t atitudinea lui Hristos inaintea femeii
.

in loc de a le-o transmite: slu.litori ai speciei, nu ai persoanei. A

aduce cu adevdrat copii pe lunte. inseamnd a qti nu nurnai sd le dai viafd. ci qi exemplul unei slujiri creatoare; ?nseamnd a accepta

"prinsd in adulter" (loan 8,

3-ll).

Sd ne amintim un alt pasaj, de o

destinul scoarlei in .jurul mugurelui. care prote.jeazd la vremea potrivitd, apoi se deschide pulin cAte putin la vreme potrivitd.
Inseamnd a tace din f-amilia sa acea "miculE Bisericd,. de care vorbeEte Sfhntul loan Gurd de Aur qi in care copiii. dupd exemplul

o densitate carnalA incredibild. in care chiat'Iisus lasa

Dumnezeu qi aproapelui. Cdt de bogat era inteiesul vechiului obicei din casele lardnegti cregtine de a ldsa intotdeauna un loc liber Ia masd: pentru strdinul care poate va bate gi oare ar putea fl Necu_ noscutul, gandindu-se cd Duntnezeu viziLeazd adesea oa[renii intr_ un lbl fbarte tamiliar. Dar copilul insugi nu este oare un mic nepunoscut care ne

adullilor,

1'ac

ucenicia dublc'i deschideri:

lui

prostituafi sd-l infEqoare picioarele clr parul ei gi sh le unga cu parfum gi cu lacrimi. Totul este pdtruns de eternitate prin proximitatea mor{ii 9i a trar-rsfbnndrii : "... spre ingroparea Mea a fhcut-o" - deja purtitoare de rrit'. Fariseul care-L prime$te pe lisus zice in sinea lui: "Dacd acest om ar fi prooroc, ar qti cine este qi ce fbl de t'emeie este aceasta carc se atinge de El, cd este o prostituata". Iisus, descoperindu-i gAndurile, ii zice: "leltate
sunt pdcatele ei cele multe. fiindcd rnult a iubit. Iar cui

se iartd

pufin, pulin iubegte. Iar ltrreii i-a zis: Ciedinla ta te-a mantuit; rnergi in pace". (Lc.7. 36-50) Sd ne amintim. crctic5!

viziteazd? -foate asemdndrile care

il

f'asorreazd gi care ne asigura.

ce mai mult copilul va fl dorit. Existd ceva fbame insemnat in aceasti liber.tate

nu'il irnpiedicd de a fl radical dil.efit. Din ce in

aproape

in tlne. dialogul cu Samariteanca - o de fhntAna lui lacob. Iisus ii aminteEte in rnod

pagnic cd ea a avul cinci bdrbtrli Ei cd birbatul cu care fAiegte ircurn nu este solul ei. Aceastd amintire nu .judec6, ci afirma o

I
l08 OLIVIER CLEMENT

lntrebdri asupra omului

r09

clarviziune care are rolul de-a o trezi pe t'emeie asupra identitdlii interlocutorului sdu. "Doamne. ii zice ea. eu vdd cd Tu esti prot'et". $i acestei t'emei Iisus ii descoperd nu numai taina apei celei vii, ci gi cd "Dumnezeu este Duh si cei care I se inchind trebuie sd I se inchine in duh gi in adevdr" (loan 4, 1 -42\. inaintea f'emeii prinsd in adulter, a prcxtituatei, a f'emeii cu cinci bdrba{i, Iisus, in ciuda tariseilor - gi mai ales a fariseilor creqtindtd{ii -. refuzd a privilegia mizeria trupului, a tbce din

rlc un rit penitential. Cu toate acestea, intemeindu-se pe cuvdntul lrri llristos cd divorlul este imposibil cregtinului, mai pulin in caz

lc porneia (care desemneazl o situa{ie de adulter qi de rlcpravare), i se intAmpld sa constate moa.rtea unui cuplu, de.a
rrucgistra dezmembrarea lui gi de a-i da din nou unui divo(at taina

picatul trupului lapul isplgitor al angoasei noastre. El desci_ fi'eazd numai in aceastd mizerie un semn al situatiei noastre' comune: "Cel care este tlra pacat sd arunce piatra cel dintrii'.. EI qtie de asemenea cA aceste t'ernei cu via{i deplasatd sunt modestele care vor li primele a-L inqelege.
De aceea mesajul cregtin. in acest domeniu, nu este o lege a impune, ci o solulie a propune. Nu apa4ine Bisericii sI dicteze legile Statului sau sd blocheze ca un oarecare ,.gmp de presiune". Biserica inspird qi sfinte$te, ea nu constrdngel inimile sunt cele pe care incearcd si le schimbe.
insd trebuie mers mai departe. Chiar pentru fiii sdi, Biserica

lsircramentul) cdsdtoriei. inseamnd cd aceasta taind nu este eonrparabild Botezului. in care libertatea omului nu are in t'a!a rlt:cit haru'l intotdeauna ot'erit. Harul, in cdsdtorie, este ol-erit unui etrplu, adicd acordului a doud libertd{i umane. Ori, in unele cazuri lirnitd, pentru discernbmAntul cf,rora se cere cea mai mare uiroumspeclie din partea responsabililor bisericegti, se intampla
r'li o pocdinld comund gi o ieftare reciprocd nu mai sunt posibile,

r'i lcest cuplu nu mai existd qi nu se mai poate insera ca atare

in curentul de iubire care leaga pe Hristos de Biserica Sa. Cum

trebuie sd fie o mami milostivd gi nu o putere juridicd

impersonald. Preceptele care privesc dragostea umand trebuiesc adaptate. de cdtre pdrinti duhovnicegti gi episcopi care au darul

indepdrta ea, Biserica, de la comuniune, aceste destine rrhobite? indrdmi-va ea sd indepdrteze de la Flristos pe f'emeia nrltrlteri. pe prostituatA, pe fbmeia cu cinci bdrbali gi care trdiegte Itr'urn cu un bdrbat care nu este sotul sau? $i suntem noi altoeva, pultru a putea arunca piatra dreptului?

vl

nofiunea fundamentall de ..iconomie',, care desemneaza tocmai aceastd adaptare milostivd. Ortodoxia insistii asupra misterului Jw.J monogamiei. ca qi Catolicismul de altf'el, 9i mai mult chiar, pentru cd reclsdtorirea unui viduv nu este incurajatd. ea fiind inspirattr

discernerii duhurilor, cu un inllnit respect, fiecdrui destin personal. Aici intervine, in uzul canonic al Orientului creg'tin,

Femeia, purtittoare de uomute

Ast6zi, la capdtul unei lungi perioade de patriarhat. femeia I irrlil sA se afirme ca persoand umand in plenitudinea sa, un
rurbicct liber gi responsabil. Este fbrmentul, aluatul evanghelic
r

rul lucreazd, eliberdndu-se in sf6rqit de vechile structuri pdgene.

Insi\ necesara lupt2i pentru egalitate

sociald pentru

cA ea trebuie

r.

llo
sd existe

OLIVIER CLEMENT

in trebdri asupra

omului

lll

prca des purtati impotriva bdrbatului, ne lasd astizi nesiguri asupra identitSlii proprii a t'emeii. asupra sensului f'eminitali. Fdrd indoialS. trupul. sul1etul, maternitatea, sunt

morfozei, o datd rupte vechile bariere. neeliberAnd decit instinctele qi tbarte vechile nragii.

simboluri, insi mai mult ca niciodatd intdrite dupa atetea interpretdri care au definit t'emeia ca int'erioard. Ori. pentru creqtinisrn. masculinul ;i f'emininul nu sutt esen[e ierarhizate, ci
modalitdfi ale unicei naturi umane. Am6ndoud. am spus-o, sunt prezente in fiecare bdrbal gi in fiecare fbmeie, astf'el incdt femeia. c6nd ea impune demnitatea sa de persoand contra b rbalulu| incepe a-i semdna acestuia. valor-izdnd. in Lira sa. propria-gi dimensiune masculind in detrintentul f'eminitdlii sale. De unde ambiguitatea actualei "revolutii fbminine', in Extremul-Occident.
Femeia se revoltd pe buni dr.eptate impotriva fieudismului difuz, care regdsind lird sd o gtie, vechi pre.judecdfi aristotelice 5i

Este impoltant deci sd clarificdrn gi sd atirmdm cu seninAhte qi in acest domeniu. o inspira{ie propiiu creqtind. S-ar putea sugel a, impreund cu Paul Evdokimov cd masculinul leflectd intr-un mod mai particular. in natura umanA, Cuvantul (Logosul divin) care structureaza gi defineqte, iar femininul pe
I)uhul btAnt cale inspir5, mAngAie
Ei intrupeazd. Aqa

cum am spus

nrai sus, cuventul Ruah, care in limbile semitice insemneazA Duh.

cste adesea f'eminin. Limbaiul Bisericii stabileqte de altf'el o strdrrsd coresponden{d intre Duhul preasfint eniei - Panagron

scolastice

o vede ca pe un f'el de mascul ratat. Femeia

protesteaz5 impotriva acestei societdfi a plhcerii. care face din. ea un obiect erotic Ai din goliciunea ei un mijloc de publi_

pe scurt, un vast bordel al imalinarului. Ea doregte o reciprocitate real5 cu bdrbatul. o participare directd la viata public5. in care qi-a dovedit incd de multd vr.eme apritudinile;

citate

compasiunea sa vie. bdtdioasd. se trcze$te pentru tofi cei necdjili cei din lumea a treia sau din ntaghenri(e, cei ai minoritltilor

;ii f-erneia prin excelenld. Maioa lui Dumnezeu, veneratd ca gi "Prea St'6nt6" - Panagict. intr-un text al antichitdlii creqtine, l)idascalia Sfinyilor Apostoli. gdsin urmdtoarele cuvinte cu privire la diaconat, care atunci era conf'erit atat femeilor cet $i hdrbalilor: "Diaconul are locul lui Hristos. iar yoi il veli iubi. Veli cinsti diaconesele in locul Duhului Sfhnt." Aceastd remarcd ne perrnite sa descitiam simbolurile inscrise in maniera de a fi.a bfu'batului gi a t'emeii. Atitudinea masculind in sexualitate ca $i in demers tlcmers tizic, dar gi intelectual - este in acelaqi timp liniard qi saeadatd. pe cdnd atitudinea f'eminina pare iradialie gi
e

desconsiderate, cei din r-rzinele in care cdqtigarea existentel rdmdne de cele mai multe ori o pier der.e a sufletului. Totugi, din

(mtinuitate. La f'el geometria asprd a trupului bdrbatului se opune

lipsa unei inspirafii pur duhovnicesti. haosul ameninld iar ierarhiile se inverseazd in loc de a f'ace loc unei tensiuni creatoare. Violenla face din f'erneie un f'el de amazoana homosexuald gi dominatoare. ignoranla disciplinelor meta_

c(n'rtinuifilii annonioase a trupului f'emeii. Bdrbatul merge ca gi arcaEul. drept la {intd. Voinla sa se irrcordeazd pentru a depdgi obstacolul. Femeia reaclioneazA plintr-un gest de prezentd in care voinla abstractd ocupd mai
l)u[in loc decet vibmlia intlegii fiinfe. Ea cautd

sau mai degrabd

tt2
g5seste

OLIVIER CLEMENT

In

trebari

as

upra ont u lu i

I r3

mai pulin eflcacitatea decdt expresivitatea. Un bdiefel

dumnezeirea pe pAmdnt gi umanitalea in cer". inrplinind astl'el

exagereazi" surioara lui se deghizeazd.

Bdrbatul este zgomot inf-ernal

l'emeia curge ca apa. surdde ca apa.

de r6s sau de mdnie;

maternitatea duhovniceascd. Dupi chipul ei. rnaternitatea prin care f-emeia se mdnhrieqte, pentru a relua o expresie a Sf'Antului Pavel. nu este un destin biologic. nici simplul instinct matem. despre care $tim cd poate poseda copilul pAnd la asfixiere. ci
adevdrata maternitate se transfigureazi dupi chipul celei care. la picioarele Crucii, se consacri matemitdtii univenale: "Femeie.

Bdrbatul este cuceritof, privind departe gi spunAndu-o cu lirism. Femeia se adaptazeazd la imediat, indicd concretul, este

ironicd. Bdrbatul evadeazd, f'emeia se prdbugegte. Partea ei este grija qi adesea devotamentul.
Bdrbatul gande$te cu capul sdu, lbmeia cu toatA fiinta sa. Ea poartd copilul in trupul sdu, este in complicitate cu via1a.

iatd fiul tdu",

ii

spune Rdstignitul. desemnAnd pe ucenicul Sdu

mult-iubit - qi care dintle noi nu este mult-iubitul Sdu? Doar aceastA nlaternitate .iertlitoare. dezinteresatd. perf'ect corrpatibild cu celibatul, poate descilia sensul ntatemit5lii psihologice.
Prin umrare, spune Evdokimov. voca{ia spirituald a tbmeii ar tl de "a natte pe Dumnezeu in sufletele devastate". Orice flintd umand. c-ar 1i bdrbat sau fbmeie. este chematl la o oarecare virilitate in raport cu natura sa - sd ne gAndim la "f'emeia puternicd" a Bibliei -, gi la o oarecare f'emirritate in
relatia sa cu Dumnezeu. De asemenea irr bdrbat. via{a spirituali culmineazd intr-o atitudine aproape lcminind in fata misterului 5i de aceea intruparea se realizeazd printr-o femeie care se
!.ase$te acum

Dar adevdrul 1'eminitd{ii gi al masculinitiilii, pentru a trece de la aceastd descriere ambigud la chipul lui Dumezeu, cere o ascezd a transfgurdrii. in Biserica Rdsdritului, deasupra u$ilor impdrdte$ti care sunt in lala altarului gi inaintea cdrora cregtinii primesc impdrtdgani4 se reprczintd de obicei, de o pqrte ti de alta a lui flristos in slavd gi intr-o atitudine de mijlocire, Maica Domnului gi Sf'dntul Ioan BotezAtorul. Evdokimov vede in aceste doui figuri im4inile simbol ale masculinului qi femininului. Ioan Botezdtorul, in linia lui Ilie, este violentul care interiorizeazd violenla sa pentru "a plgdti ciile Domnului", cu certitudinea cd

\ in centrul comuniunii slintilor. Totu$i, cand bdrbatul Ei f'emeia. pdtrunpi de darul lui l)umnezeu. se intorc chtre lun1e. fiecare regdseqte transfiguralA

"El trebuie sd creascd, iar eu sd mE micsorez". Vedem in Ioan

simbolul masculinului care cucere$te, gnsindu-gi crucea gi translbmrarea sa. Dupi chipul BotezAtorului, bdrbatul duhovnicesc nu

rnodalitatea umanului care dontind in el: unul este un de$teptdtof.

domind gi posedeazd. ci "prietenul Mirelui'l ceresc, cel care qtie cd femeia, ca persoand" are un raport imediat du Dumnezeu. Cdt despre Maica lui Dumnezeq ..ea nagte

va

fi solul care

[rplator, cealald "pAze$te viata cu acoperdmAntul sAu matern". fldrbatul rdnegte pentru a deqtepta. f'emeia cicatrizeazd, gi vindeci: "l;iccare t'emeie este o purtdtoare de rnir - mironositd". zicea lrcdorov. intre cele doud atitudini fundamentale ale ascezer clcgtine. trezvia gi tandretea, prima este virild. a doua f'eminind.

tt4

OLIVIER CLEMENT

tl5
are nevoie pentru a se ajusta. pentru a se aprofunda pe intreg parcursul unei fidelitali. in acest dialog in care "sufletul invdluie

Umanitatea incepe cu Adam, pentru a se implini prin Adamul desdvdrEit. divino-uman - Hristos -, intr-o femeie: Maica lui Dumnezeu. Axa Bisericii. care in Hristos este Biserica Sf'Antului Duh. nu este ierarhia" ci stingenia. in raport cu aceastA axd sacerdoliul preotului este instrurrental, este o functie care nu conferd delindtorilor sdi nici o superioritate de esenld. El este rezcl val barbalil()r pentlu cd preotul. in sluiirea sa. este imaginea lui Hristos Ei pentlu cd Hristos. recapituldnd intreaga naturA
uman5- este bdrbat, iar nu fbmeie sau androgin. Dar Hristos nu
a venit decdt pentl'u ca Duhul sd se poatA pogori, pentru ca. sub

limbile de fbc de la Pogordrea Sf?ntului Duh. sd apard umanitate reinnoitd in inima clreia se gisegle o f'emeie.

o
:

Pentru t'emeie, a revendica preolia dovedegte o uitare a Duhului gi a indumnezeirii. Este fiuctul amar al clericalizdrii

Bisericii. Trebuie reinventatd slu.jirea diaconeselor, expresie maternitf,lii duhovniceqti legate in mod tainic de Duhul.

trupul" sunt doud persoane care incet-incet se recunosc. Atunci lemeia nu mai este t'emeia in general. f'eminitate cosmicd sau "ctemul lbminin". Ea este acest ra pe care cealaltd nodalitate a umanitdtii sale md alr-rtd sd-l numesc. La f'el qi bdrbatul pentru ca. Orice subordonare este reciproca. in aga t-el inc6t o libertate se ddruiegte alteia. Fiecare transcende instinctul posesiunii crre-l inchide in singurhtate gi in moarte. Fiinla umani. in aceast5 existenta care nLt rnai estc dominatoare sau dispretuitoare, ci comunicativA. apare dubld gi una, dupd reciprocitatea respectului. a slu.jirii gi a tandrefei. "Purtdm aceast:i contoar.d in vase de lut." Dar lungile noastre cautari in noapte nll ne vol face niciodatd sd uitdm acea licdlire a zorilor, scAnteia pascald a unei adevdrate iubiri.

Trebuie de asemenea ca tbmeia sd poatd fi sofia preotului, purtdtoare a preotiei in fblul sdu: iar maniera sa de a o purta nu
este tunctionald ci personald, discreth gi devotatd

in Duhul

Sf'dnt.

Se infelege acum cd bdrbahrl gi tbmeia sunt complementari,

nu ca doud tunclii" ci in totalitatea complexd a existenlei lor

personale.

Eros-ul nu mai este fascina{ie irnpelsonald a trupului, folosire platonicd sau tantricd a celuilalt ca miiloc de extaz,
ci nevoia de un altul pentru o comuniune a sufletului qi a trupului.

In dialoeul dificil al adevdratei iubiii. tocmai atdt de difcil

crit

t6

OLIVIER CLEMENT

In

trebiri

as up

ra ont

uIu

I t7

gi cel negru, atata timp vrijmaqe. care nu pot preligura orbeqte comuniunea treimicd in unirea tuturol. $i unicitatea fiecdrr-ria. Revolulia, devenitd mit, exprimd qi alieneazd - in acelagi timp o nevoie mult ntai profundd. Nu trebuie sd ne amdgim cfutd auzint

6.

spunAndu-se cA

"totlll

este

politicl": accentul

cdde pe

totltl. iar

Dumnezeu Ei Cezar
impdrd1ia lui Dumnezeu Si tmpdrdlia Cezurului
"'Religia voastrd va ll de acum irrainte politica", sclia Feuerbach cu pulin inainte ca Marx sd-l socializeze pe Dumnezeu. Noi o vedem azi in mod clar in golul pe care-l genercazd civil iza{ia industriald. "Revolutia sdlbaticd" a tehnici i, aparilia unei civiliza{ii planetare, au nevoie mai mult ca niciodatd de Sens, de Duh, de un nou pact nuptial intre om gi pdmApt. Ori societdtile noastre par a nu avea alt tel decet dezvoltarea nedefinita a mijloacelor de trai. $i curn Duhul nu este spectaculos, atunci ma;inile producdtoare de imagihi propun mai cu dinadinsul, in mod uguratic. "idolii" gi "pasiunile". pentru a amdgi
absurdul.Ori sub-dezvoltarea spirituald a.unora se reper-cuteaza in sub-dezvoltarea rnateriald a celorlal{i, gi "lumea a treia" igi tace aparilia la periferia societatilor noastre.
Rdzvrdtirea, la rnulli dintre tineri, exprimd deci doud tipuri

politica este opiul. dacd nu al poporuh-ri. cel pulin al r:nui tineret Ei al unei intelligentfu care-l cautl pe Dumnezeu tdedduindu-l_.

A venit deci momentul cind cregtinii trebuie sd readucd

aminte luntii cd infiastructura istoriei nr.r este nintic altceva decit relatia umanitatii cu Dur.nnezeul cel Viu. Istoria se desfhgoara
pe [)umnezeu, pdnd la a-l nega pe om, iar alteori pe om. pdnh la a_l nega pe Dumnezeu. Sensr"rl istoriei. centrul ei. se afld in Hristos. [)umnezeu adevdrat gi om adevdrat. qi prin aceasta "om deplin,.: iar rnigcarea ei creatoare" in Duh gi in libertdtile noastrc.

intr-un divino-urnanism in care uneori accentul se pune

Omul nu este doar fiul pdnrdntuiui. fiul istoriei. El este Ei chipul lui Dunrnezerl chemat sA devind tiul Lui adoptiv. purldtor do Dul-r, "dumnezeu dupd har". Crucea a rdnit de moarue pigdnismele paminrului pi toralitar.ismele istoriei. Tensiurrea dintre impdrSlia lui Dumnezeu qi impdrdlia Cezarului este ileductibild pAnd la transfigurarea ultimd (care va insemna in
rrcelaqi timp clderea denor.ricului): ea semniflcd qi gribegte llansfigurarea, ea deschide calea Duhului in care se desfEpoara.

de sete ce igi corespr"rnd: setea de sens la unii $i setea de demnitate la al1ii. Peste tot se vorbe$te de "schimbarea vie!ii".
Nu e vorba doar de apropierea, la rqanif-estalii, intre drapelul rogu

la fi:l de ireductibild. persoana. $i dacd cr.egtindtatea a dispdrur. iroeasta se datoreazd necunoa;terii acestei tensiuni qi negdrii libefidtii personale. Istoria. de la mormdtrtul gol incoace. nr: se

nlai poate inchide in ea insdqi: o tfaverseazd o nddefde. cea

r 18

OLIVIER CLEMENT

in t reba

ri

as

upra om ul u i

tr9

Imp[rdtiei. in care pdmdntul gi durerea oamenilor vor fi

transtlgurate, dar prin libera comuniune de persoane unite cu Dumnezeu.

de vegnicie existenla universali. Rugdciunea gi iubirea sdracilor,

De aceea cre$tinii primelor veacuri refuzau

sd

mdrturiseascd divinitatea Cezarului Ei proclamau singurd divinitatea lui Hlistos. gi singura indumnezeirea omului prin viala in llristos. La limitd. ei pAstrau istoria inceputd de martiri: in ca.re cregtinul, in lala.abuzului celor putemici, se asimileazA pAnA la stbrgit patimii Ei invierii Domnr,rlui $i sflnle$te cu sdngele sdu pdnrdntul qi istoria. tlanslirrrl6lrdu- le . in ciuda a toate - in i, oliande. ln acelaqi tinrp. pl'imii crtqrini se rr.rgau penlru C ezar chiar dacd Cezarul se nur.nea Nelo, gi ii cereau snrerit sd Ie tolelze existenia care. ziceau ei. ar ti (era deja) o binecuvdntare
pentru Imperiu.

a celor curafi, a "nebunilor pentlu Hristos" inmullesc aceasth binecuvAntare euharisticd. o transfbmrd in binefacere. permitand energiilor divine sd pdtrundd in lunre qi sd o lucreze: ele sunt strdlucirea lubirii personale. qi numai libertdli personale pot sd le deschidd istoria, precum numai fiat-ul Maicii Domnului a permis intruparea Cuvdntului. De aceea stdp6nii nevdzuli ai istot'iei. 9i care nu o $tiu, sunt oamenii slujirii. Pentru marea Traditie a Bisericii. actul de prezentd al cre$tinilor Ei mijlocirea lor pdzesc ordinea cosmicd pi societatea umand gi Ie dau valoare de ofiandd. Cea mai veche <apologielr a cregtinismului pe care o culoa$tent. cea a lui Aristide. scrish in timpul primelor perseculii. aflrnrd in mod direct: "Fdrd indoiald, datorita miilocirii creqtinilor ddinuiegte lumea" (XVI. I ). Aceast6 concep(ie se inrdddcineazd in Vechiul Testament, cAnd Avraam. printr-o tdrguiald prodigioasd. obline ca Sodoma sd nu fie distrusd dacd se vor gdsi in ea gi numai zece drepfi. Creqtinii sunt chemali sd dea acei zece drepli care lipsiserd Sodomei. Astfbl, vedem in Faptele Apostolilor (27,33-44) pe Sfhntul Pavel transf'eral la Roma sub pazd bun5. salvind de la disperare gi
moarte pe pasagerii vasului pe care se gAsea. qi care nauliagrase; ori actul apostolului este cvasi-euharistic cdnd, in momentul cel
mai greu, "a luat pAine qi. mullumind lui Dumnezeu in fafa tuturor,

individual sau colectiv - pretinde adorarea de fiecare datd cdnd pretinde sd explice prin istorie tot ceea ce priveqte omul.
Cezarul

aftimii drepli
Cel dintdi rol al Bisericii pi al cregtinilor este deci de a deschide istoria vegniciei in otrre ea este destinatd sI r(treacdl) intr-o zi printr-un Paqte definitiv (se qtie cd Pagte semnificd trecere)" in care ea ((trece)) de pe acum prin mi.jlocirea gi binecuvAntarea liturghiei gi a "oamcnilor liturgici". Pentru cine gtie sii vadd cu "ochiul inimii". r.eintegrarea sacramentalb menline lumea. ltreqte isktria de descompuner.e gi satureazd incet

a fidnt Ei a inceput sd nrdnAnce''; toti atunci. revenindu-5i din supdrare. au luat qi ei pu{ini hrand qi au gisit fb4ele necesare pentru a ajunge pe pdmAnt inot sau pe cdte o scAndurd de la
corabie... Aceastd rlisiune a "ultir.nilor dlepti" se regdse$te in toate

r20

OLIVIER CLEMENT

in

trebiri

asu pra om

lu

t2l

religiile avraamite. nu nur.nai in cleEtir.tisr.n. ci gi in islam gi in iudaism. Pentlu lhlnir-rd. lumea este pazita datoritA miilocirii celor treizeci qi Ease de drepti care se innoiesc din generalie ir-t generafie qi "primesc in tiecare zi Prezen{a". in cle;tinisrrr. ciin secolul al IV-lea, aceastd taina a millocirii s-a concentrat in rugdciunea cdlugdrilor. Un episcop egiptean scria atur.rci pustnicilor: "tJnivelsul se mAntuiegte plin rugdciunile voastre; datoritd cerelilor voastre ploaia vine peste plmant. pdmantul se acoperi de verdeafd. pomii se incarcd de iiucte" (Serapion de -fhuruis. Eltistold cdtre cdhrgdri,3: PG., xL.928 D-929 A\. Mijlocirea. binecuvdntarea Iliselicii este un stdlp nevdzut care leagd cerr,rl Ei pdmintul qi ingdduie seceriqul naturii Ei al istoriei. Acest stalp sLrnt slintii. ['e cei ce trdiesc asldzi nu-i cunoaStem. ardtarea lol estc nuld sau deconceftantA. Cu toate
acestea ei sunt. impreund cu prczcnta CL'lui inviat la care se unesc,

prisosesc bucuria pascald qi aceastd pace "pe care lumea n-cr poate da" qi care "depigeqte toatd inlelegerea". Bisericii ii este dat mai intAi sd-i hrdneascd pe oameni cu pace qi bucurie. Ii este
dat sd inmulleascd parohiile reinnoite. adevirate comunitdli euha-

ristice in care sa putem f'ace ucenicia comuniunii. Locuri unde sA ne putem smulge unei civilizalii a griibei $i a singurAtAtii, in care prolil-ereazd prin compensatie puseurile anarhizante gi
f-uziunile erotico-ideologice, pentru a

fi in

sfArqit impreund tdrd

preiudecdli. in tiumusele $i tandrete. de vreme ce moartea e invinsa Ei nu mai e nevoie de lapi ispdgitori. Locuri in care pentru cd le adordm sA putem sd ne vofbim uneori. Prirnele comunitdti cleqitine se nun'leau tiecate agape.

adevdrul ultim al Ilisericii. intilnim uneori pe pla.id cochilii desligurate de nisipul aglulrcfat. algc. concreliur.ri ale viemrilor marini. Dar cAnd le intoarccnr, apal'e un sidef fbarle curat pe care cerul se irizeazi gi in care marea ciinta. Asti'el este Biserica. Cdnd Mielul va rupe pecelile ci(ii adevdratei istolii se va descoperi cd toate seceriEurile istoriei au pornit din rAndul necunoscut al stintilor. Se va descopeli. mai imporlant decdt bitdliile. chemarea revoltaa, chemarea totuSi a atator lovi. strigdtul de credin(d al
vameqilor...

iubire ddruid de sus. qi mesele tidlegti care urmau euharistiei. sau ii serveau de cadru. pdstt'aserd in spocial acest nume f'rumos de "agape". Prima datorie a Bisericii cste de a reinvenra. injuml euharistiei (altl'el masa servitd impreur-ri ar ramane aliment moft) acele locuri de impdrlire Ei intraiutorare in care celebrarea dd valoare sairamentald serviciului social. unde nevoia de sdrbdtoare se purificd Ei se irnplineqte. "Bine ne este noud a fi aici". zicea Petru pe muntele Schimbdlii la Fa{d. Oricine a participat la sluiba de Pagti intr-o bisericd ortodoxd. cand toli se irnbrdliqeazd vestind adevdrul invierii. va inlelege ce vreau sd spun. Dacd aceste parohii s-ar inmulti. legate uneori la comunitdli monastice care Etiu si alterneze retragerea cu deschiderea, atunci in rnod sigur lumea s-ar schimba din nou.

Este deci esential. in criza actuald. care este o crizd de

sens. ca Biserica

tird ca nimeni sA fi cdutat retete penttu a o schimba. SAngele mtu'til'ilor iii nevointa cirlugdrilor au dat

naEtere

si fie regisiti ca nristcr al slin{irii. ca loc unde

civiliza{iei Iomane sau civiliza[iei bizantine. au pldsmuit Chatres

-t
t22
OLIVIER CLEMENT
r23
Dumnezeu. nici cel ce,',u-l iub.$r" pe liatele sdu" (l loan 3, l0)' in tulburdtoarea descriere a.ludecdtii pe care o face St-Antul

gi Sfhnta Sofia. Sfintii epocii merovingiene, aproape necunoscuti astAzi. au lbndat Fl.anta in nevdzut. Francisc de Assisi a pennis

prima renaqtere italiana in ctrre lucrurile p6m6ntului se lumineazd in bucuria lui Dumnezeu. qi r.ugdciunea Athosului a
l-ecundat arta Mistrei qi a Karie-r-rlui. prccum. cinci veacuri mai tdrzir"r. opela lui Dostoicvski. l,e cAnd. in nr6mentul cel mai

Matei. Hristos reaminteqte dleptilor: "Am flnmdnzit $i mi-ati dat si nranfurc; am insetat ti nii-ati dat sd beau; strAin am tbst 9i ma1i primit; gol $i m-a(i imbrdcat...". $i cum dreplii se rnir6, Fiul Omului le dezvdluie marele secret: "Adevdr vd spun, intrucfrt
afi JAIM unuia dintre ace$ti fo(tt"te mici .frali ai meL mie mi-ali Jdcln " (Ma:. 25. 34-41). Cor.tret.rtdrrd acest text cu realismtl-i obiqnuit, Sfhntul loan Gurd de Aur a vorbit de "taina liatelui" Ei

intunecal al dorninafiei rrongole in Rusia viitorul Sfhnt Serghie se afi-rnda singur in pddure perrtru a se indeletnici cu ,,lucrarea Tdcerii". el purta in sine^ firl si ftie. victoria de la Kulikovo
Si

Treimea lui Rubliov. $i cine va spLrne legitura tainicd dintrc. martilii rugi dintrc cele doud rdzboaie gi aceastd gravi tandrete. acelstd "durerrrasi bucuric". Jceasti vindecare decisiva u ni_

hilismului occidental
Pasternak sau

ce se descoperd
Ir"ri

in Doctor Jivago a lui

Sol.jenilin? Poate ce rugdciunea antichitatii cre$tine qi a evulr-ri rnediu a acumulat energla spirituali din oare s-a hrdr.rit nrai tdrziu umanismul modem. p6ni la epuizarea actuali care face indispensabil un nou fbraj...

in opela

mai ales a fi'atelui "celui rnai rric". sdracul. Acest mare episcop. acest palriarh al Constantinopolului care apdra impotriva puterii, pAnd la martiriu. libertatea cle duh :;i drepturile sdrrnanilor. atirma cu Dutere cd sdlacul este un a/l Hristos ,i cd taina euharistiei trebuie sI se prelungeasci in sluiba dreptatii. intr-o "pomand"
care sA nu tle induio$are tt'ecAtoal'e ci impAdre. adicd organizare

Numai oamenii inrbdtati de Dumnezeu, care vor sd consurle istoria in ve;nicie, t'ecr,urdeazi eivilizafiile. Istoria este
reinnoitd de.cei ce o depdgesc: '.Vie inlpArAtia Th!"

mai bund a cet[tii. Punerea in comun a bunurilot'a$a cum se practica in Biserica prinard din Ietusalirn. mama 9i nlodel a tuturor Bisericilor. a rdmas. in istoria plotundd a creqtinismultti,
imaginea determinantd nu a utrui sisteur economic care ar rezolva

toate problemele.

ci a victoliei voite asupra egoismului

$i

Thina Ji,utelui

zgArceniei. pentru a avea "unanimitate" in iubire. Mai mulli dintle l)drinli, nu numai in cuvdnt dar Si in faptd. un Vasile cel Mat Ei un Ioan Guri de Aur ir.r Rasarit. un Ambrozie de Milan in Apus.

Existenta personall indreptatI cdtre Dhmnezeu. cdtre Dumnezeul fr.eime a cirui fiinti este iubirea, nu poate fi decAt o existentd in comuniune.'.Fiii lui Durlnezeu gi fiii diavolului se recunosc astf'el: cel ce nu sdvirqeqte dreptate nu este din

au subliniat caracterul relativ al pl'oprietdtii pl'ivate, au contestat cu duritate moqtenirea ntijloacelor de produclie qi au ardtat cd

bogAliile naturale n-aparfin decdt lui Dumnezeu 9i cd oamerrii pot doar sd le t'oltrseasci pentt'u hirlele tuturor. in acelaEi tirnpdupd exemplul lui Pavel oare fhcea cttfiuri. ei au reabilitat munca'

"!t

124

OLIVIER CLEMENT

intrebari asupra

omului

125

prrntre altele. rr.rar.ilor deposeddr.i de sine" au dispus in colectiv de importante bogitii. all exersat un adevdrat serviciu social, insotit . itr rcgiunile "bar.barc,.. de o putenricd inflorir.e culturalh. acurn cd $tirn ntiqcdrile de sdrdcie evanghelicd care au zguduit lumea cre$tind ir1 Evul Mediu qi la inceputul timpurilor rrodcrne el.au alimentate de invitdmdntul lui ,,Gurd de Aur,.. Aceste nli$ciri. rcprinrate in nroci cruci, .iaroneaza una dintrc cere mai distrugatoare schisrne ale istoriei cregtinismului: schisma intt'e s|Ama tuinii cle la crlxrr qi taintr .fi.dtelui. Biserica a pdzit nristerui gi mistica Celui inviat. dar complexele distorsiuni fie cd e' vtirba de decadenta nronalrisllului sau de dezvoltarea unui pietisnr i'dividr-rarist pulin capabir de a suscita o eticd crcaroare - au lbcut adesea pe cre$tini sA tie puqin sensibili fa{i de Hristos rastignit de istorie. mai ales cdnd istoria a devenit cea a revolutiei indr.lstliale. Nimic nu simbolizeiza ruai bine aceste distorsiuni deciit evoluqia diaconatului: irr Biserica veche. diaconul dddea

Rdsarir. lucrau (Ei lucreazd) cu propriile rneini. a,itau ca lepidarea de sine o necesitd pe cea de bog5tii. lar cdnd. gra{ie.

consideratd ca fiind doar pentru sciavie de cdtre Antichitatea pagind. gi in care au vitzut exL"t.sircc responsabilitatii cosnricc a omului gi a unei solidaritdfi in car.e se schileazd comlmlunea. CAnd conlirrmisnrul constantinian a umplut de indii.erenli ef'ectivul multor parohii. diminudndu_le puterea. de agape, de fiaternitate trii6. "stanta deviafie". a monahismului comunitar a devenit indispensabild: comr-rnititile monastice. de fapt, aveau ca fel sd mftturiseasc5 ..iubrrea apostolicd,.. sd actualizeze. intr_ un context istoric nou. exentplul pr.intei Biserici din Ierusalim. MAnastirile. larg cicschise poporului. gi unde toli cdlugdrii. ?n

euharistiei intreaga ei dimensiune de serviciu social, el implinea serviciul social. in numele episcopului, ca pe o stdntl tain6. Ori

pdnd la timidele restauriri contempolane. sluiirea diaconald a displrut de facto in Apus qi a devenit pur liturgicd in Rdsdrit. Separala de euharistie. cale e totuEi singura ce poate sd o

invie, taina fratelui s-a intors catre nddeidile qi violenlele utopiilor. citre a$teptarea pasionatd a unoi "impdrd{ii milenare" a sfin{ilor. instauratd profitAnd de o catastrof'd eliberatoare. Suntem aici la originile socialisrnului modern, in care coexistd
un puternic t'ennent evanghelic" un umanism devenit antiteist gi toata neputinla resenl irnentului.

Noi simlim clar astizi" cd vine vt'erttea sd depdqin aceastd schismi. Trebuie sd se puna capdt schizofieniei atdtor creqtini care, duminica, se extaziazd (in Rdsdrit) sau igi propun intenlii bune (in Apus). pentru ca peste o sdptdmAnd sd se abandoneze irtrenuluill acestei lumi. Nu e vorba. de a inlocui sfhnta taind de la altar cu taina tiatelui, ca <progresigtiil. astf'el s-ar abandona istolia la ea insdqi Ei ea nu- mai este. in definitiv, decdt un dans macabru; ci e vorba de a da euharistiei amploarea ei eticd. Ori,
de la inceputul secolului. mai ales de la Pdguy $i Berdiaev. duhul

'

prol'etic s-a trezit in cregtinism qi seva. urcAnd pulin odte putin

prin atAtea vie(i corsacrate snerit luptei cotidiene a Fericirilor,

a sf.irEit prin a atinge pe cei mai responsabili purtdtori de cuvdnt.

un loan XXIII gi un Atenagora I. in tirrile.din EsL. in ciuda ispitei seryilitdlii Ortodoxia a refuzat s[ "ridice garda in fafa proprietdlii

private"; cei mai buni reclaml libertatea de gAndire Ei rlaicizarea>> marxismului, dar afirmd compatibilitatea
creqtinismului cu un socialism non-totalitar.

t26

OLIVIER CLEMENT

intreba ri

as

upra ont

u Iu t

r27

in rest, nu e vorba aici de "socialism,' sau de ultima reteta pentru f'ericirea univelsalh. E vorba de a da Evangheliei, qi in donreniul social. purelea ci de inspir.utic. Nu e vorba deci de nici o altir retetd decdt de iubirea activd. inventivA. tenace. fErd speranta unei reuEite totale qi stabile in istorie - ar insernna sd nu se cunoascd in mod straniu profunzimea ldului dar animati de o viziune torald a omului sau. mai degrabd" a divinoumanititii.

evaluAnd qansele de via1d. pind Ei in tragediile istoriei. el qtie ca existd nigte legi cvasi-biologiqe ale existentei colective in acord

cu viala cosmicd. cA tensiunea intlc individ qi societate este ireductibild Ei cd in politicd mai ales "cine vrea s6 fbcd pe ingerul face pe prostul": intriganfii paradisului au fbst t'urieri ai iadului, qi Prometeu are flcatul ros de poluare. Omul are nevoie de
dreptate Ei de f'ericile. dar qi de risc. de depd$ire, de protunzimca

Speranlo Si liherturtea
Cregtinul $tie ca angaiarea sa in istorie nu va t-ace din ea Imparaf ia lui Dumnezeu. Iar orizontul sdu nu se limiteazd, la

istorie: el $tie de asemenea cd Hristr.rs revine intru slavd pentru a invia pe to(i rnorlii gi prin ei. rrupul pdmAntului gi crealiile istoriei. O astt-el de viziune rru gener.eazd r-rtopia ci speranta. Cregtinul pregAte$tc in istori-e o transfbrmare care o depdgeEte Ei care, deia. se of'er.d tainic in Hristos. De aceea el scapd dilemei "totul sau ninric" fird sd cad[ in resemnarea disperalilor sau a celor siguri tle sine..El se vede capabil sd descopere fiecare posibilitate cal.e apare pentru a promova
libertatea. dreptatea. dernnitatea. Lupta sa _ care se dd rnai intdi in el nu este nici conservatoarc nici revolutionard. sau dacd

vlem. deodatd una Ei alta. flre$tirrr-rl nu este conservator in sensul cinismului gi al liicii de irrbuiba{ii carc teorctizeazd cu atat mai bucurogi greutAtile istoriei ai cdror. beneficiari sunt. CreEtinul nu poate sA nu iie aproape de cei pardsiqi Ei de cei revoltati. Ci

tragicd a existengei. $i nr"r vom inceta niciodatd de a Iupta impotriva "duhului greutilii". impotriva prostiei qi a urii. astf'el inctit nurnai o speranti ,utcol'atd dincolo de lunre - dar de.la transfbrmAnd lumea prin existente pei'sonale poate da rabdarea de a sluji viafa fErd a cAdea in amirdciune gi disperare. DacI cre$tinul nu este revolutional in sensul revolutiei mitice. el Stie cd creqtinismul deline o putere revolulionara. aoeea a lui Hristos biruitorul morlii. Aceastd putere poafc schimba structurile persoanei. $i dacd schimbarea se produoe simultan la mai mul1i, in comuniune. atunci lumea incepe sd se schimbe, se fbndeazd o civilizatie. Dorinla de a uita moarlea - "via1a moarta" - se dezvdluie in nrod crud in societalile noastre care tind sd elibereze omul de lbrmele elementare ale nef'ericitii dar il abandoneazd Idrir scapare <st-Arqir'lii) Uinitude). Acesta este fhrd indoiald bietul seclet al civilizaliei fericirii gi al revoltei impotriva ei. Malxismele socializeazd absolutul. ocolesc moaftea personali - singura adevdratd - in protitul duratei, presupusa ascendentS, a speciei. Fascismul. in izbucnirea lui primald, era o esteticd lizloinicd a morlii. Credinta in Hristos biruitolul Inor.tii. experienla schitata a

r28

OLIVIER CLEMENT

lntrebi ri

as

upra om

Iu

t29
Insd singurele

invierii, speranta lmpdrdfiei ar trebui s5 ne inglduie sd vindecdm, in noi gi in jurul nostru. angoasa fundamentald gi sd eliberdm
Pentru a t-ace o lucrare de via{d in cetSlile stricacioase de pe pdmdnt, tr.ebLiie addugata .,aducerea aminte de moarte" qi "de Dumnezeu". Cel ce stie cA totul va
trece. dar $i cA totul poate trece in Dumnezeu, acela e vindecat de idolatrie gi de nihilisrl: el relalivizeazd pentru a inveqnicr.

dacd ne abandondm

firii. ftatia devine rrcainismlt.

astf'el fbrjele

vii ale firii.

constrangeri creatoare sunt cele pe care ni le impunem singuri. "Un tAndr a venit la un om duhovnicesc ca sd invele calea

Atuncielil intrebd carc e pricina tdcerii lui. Sunt eu mai marele tdu ca sd-ti comand? i-a rdspuns bdffanul. Nu-!i voi spune nimic. F5- dacd vrei. ceea
deshvArEirii. BdtrAnul insd nu zicea nimic. ce md vezi pe mine cd tac".

Cealaltd dintensiune a rndrturisirii in cetate nu poate fl decat libeltatea. Bisericile trebuie sd se cbiascd amamic pentru
a 1i contat tin'lp de at6tea veacuri pe sabia Statului. Astdzi, pi este

o evidenld tulburdtoare pentru tinerii din tdrile din Est.

cre$tinismul apare in esenta sa ca o descoperire a persoanei gi a libeftdtii. De aceea cre$tinii. in angajamentul lor istoric, trebuie si tacd din libertate nu numai un scop ci gi un mijloc. Dostoievski a zugrdvit in mod genial in pemoana lui Chigalev, in Demonii, portretul gnosticului istoriei care prctinde sd dea naqtere libeftAtii

Animat de sperantA qi mergAnd spre libertate. creqtinul trebuie si lie prezent in viata cet5lii fdfd un alt lel decdt acela
de a marca

lird

incetare tensiunea sociald (ale c[rei legi trebuie

sd le studieze ca oricare altul) de o neostenitl exigen{d de

nelimitate din despotismul nelirnitat al celor.'care gtiu',. Noi suntem cei ce trebuie sd apdrdm libefiatea personald deodatd de robia socialb gi de robia ideologicd. Noi suntem cei ce trebuie sd m6rturisim cd Dumnezeu este spatiul libertdtii gi cd omul va
mereu robul condi{iondrilor naturii qi ale istoriei dacd nu este dupd chipul lui Dumnezeu. Ori a respecta chipul lui Dumnezeu

comuniune. "Programul nostru social este Treimea. zicea Fddorov; tot restul este degenerare sociologica". Nu poate sa existe opozilie, in aceastd slujire, intre necesitatea aceluiaqi nivel de la om la om, crearea comunitatilor exemplare $i actiunea asupra structurilor: acestea, in fbnd, nu sunt decat casa, haina, pdinea cu care sunten datori "tu"-ului fdrd numdr al aproapelui.
astdzi la scard planetarA. Sfantul Ioan Gurd de Aur,
sd predice
cAnd a

inceput

fi

"taina fratelui", a imaginat pentru Antiohia un plan de reorganizare sociald care ar fi extirpat mizeria. insa socialul este o dimensiune a persoanei qi nu invers gi structurile mai bune nu au valoare decet primind vialA prin persoane, pentru persoane.
Cunoaqtem legdtura intre structuri gi deprinderi. Ori acestea nu se rafineazi gi nu se innobileazd decAt la tcoala contemplatiei.

binele. ArdtAndu-i cu toate acestea. dar numai prin exemplul gi pnn famrecul comuniunii. ci adevdr.ata libertate cea care ingdduie omului sd se depdgeascd in iubir-e - cere serioasa ascezd a unei morfi-invieri: altlbl nu s-ar elibera decdt un haos locuit de fiar.e. "Divinul marchiz" a ardtat bine. in toiul Revoluliei lianceze, cd

in om inseamnd mai intAi a refuza de a-i impune

iubirii active. E nevoie de timp qi de popasuri qi de difuzarea lentd a unui stil. E nevoie de cdlugdri qi de cavaleri pentru ca toti, pentru o clipA, sA se simti nobili. Apoi totul se
a ascezei. a

I30

OLIVIER CLEMENT

Intrebiri asupra ontului

l3l

uzeazd. $i viafa. din nou. trebuie f'ecr,rndatd de veqnicie.

Iubirea vrdjmasilor
Teologii violenlei uiti Fericirile. Teologii non-violenlei uitd cd istoria este tdcutA din tragedii. Ceea ce crestinismul trebuie

termeni de violen{5 sau non-violenldl solulia ei, totdeauna pa4ial5, este capacitatea de a translbrma cAt mai mult posibil. in orice circumstanld istoricd. violenla distrugdtoare in fbrtd creatoare. Crucea care. penfu a relua admirabila expresie a lui
Berdiaev, face sd reinfloreascd trar-rdaflrul existentei mondiale, nu se inscrie aici in demisie ci in slujire. nu in sldbiciune ci in

actul creator.

in violenlele istoriei, este puterea proprie lui Hristos a iubirii vrdjrnaqilor. Numai iubirea vrdjmagilor,
sd facd sd la$neasc5 practicatd pAnI la tensiurile cele mai rrari, poate vindeca, qi mai

Regele Si bufonul sdu

in a fugi de propria moarte proiectAnd-o asupra vrdjmagului. Numai prin aceasta viata este t'ecundatd, fbrla creatoare eliberatd. A f'ace insd din non-violenfd un sistem. inseamnl a visa la o noud perioadd constantiniand sublimatd. Dacd "fEc5to|ii de pace se vor chema fiii lui Dumnezeu". nu trebuie sA uitim cd Fiul lui Dumnezeu a fost rdstignit. Nimic nu este mai ambiguu decdt a face dintr-un mijloc de ascezd - din post. de exemplu hdrdzit Ia a lace tainic lumea permeabild luminii divine, un mijloc de constrAngere psihologicd a societA(ii. Mciartea totdeauna acceptatd a dat fecunditatea absolutd destinului lui Ghandi sau a lui Martin Luther King. in multe ldri cregtine. in Evul Mediu. se considera
?ntAi

in mine. nevroza politicS. cale

constA

in

migcarea sa prollnda. cfc$tinisrnul tinde si

desacralizeze puterea pentru a o sfinti prin omul care o exercitd.

in pustiul ispitirii, Iisus a exorcizat in mod radical adoratia mereu ceruta de cdtre prinlul - qi prinlii - acestei lumi, dar a cerut alor lui de a da Cezarului cele ce-i revin qi i-a reamintit lui pilat cd n-ar avea nici o putere asupra Fiului Omului dac6 aceasta nu iar fi fbst dati de sus. De asemenea, cum am mai spus-o. Biserica

primitivd, cu toate cI denunqa ca Fiard apocalipticd Statul

divinizat, se ruga pentru autoritati.

cd regele trebuie sd moard martir. dAndu-gi viata pentru prietenii sdi gi pentru vrdimaqii sii: r'ispuns anticipat la aspra remarcA a Sfhntului .lustin cd nimeni nu poate domni thri urmdri.

Mai tarziu, cAnd cregtindtatea s-a implinit, Biserica a acordat ungerea impdratului creqtin gi l-a iubit ca pe unul ce poartd o harismi particulard, la limith crucificatoare, harisma impirdJiei. Mai ales in RIsdr.it. dar qi in Apus in lunga luptd
impotriva pretenjiilor teocratice ale papalitdtii, cea mai bund relatie care s-a cdutat atunci intre Bisericd si Stat a fbst o "simfbnie", un acord reciproc. fErd ca ierarhia bisericeasca sa pretindA delinerea izvorului puterii politice. impdratul. ca

Biserica nu trebuie sd impunh metode. nici chiar de nonviolen1d. Ea trebuie sd mtutudseascd cu timp qi flrd timp despre puterea creatoare a dragostei. Problem'a nu se pune atunci in

t32

OLIVIER CLEMENT

In

rebiri

as u pra ottt u lu

133

reprezentant al elementului laic qi al "preoliei sale impdrdteqti" (l Pt.2, 9). delir-rea in mod direct un aspect al chipului lui Hristos.

sdu. Lumea Fericirilor este o lurne pe de-a-ndoaselea care face sd explodeze grava seriozitate de aici de jos. $i noi suntem

se sfinlea devenind limitare a rdului, slujire creatoare, organizare a unui spafiu de ordine qi de pace in haos. incercarea fi-a avut rnirelia sa. Ea a f-avorizat. fiind intr-o

in el putelea

tensiune f'ecundd cu setea de veqnicie imediatd a cdlugdrilor, innobilarea vielii cotidiene prin adevdrata fiumusefe. Impdratul qi poporul se impdrldqeau - erau in comuniune se intAlneau qi la sirbdtoare. in pia(a publicd.

imparati ai unei impirdrii rrerizule. inrpararia cre$tinului eslc inseparabild de oarecare bufbnerie in fbta tutur.or manif'estdrilor duhului de dillcultate gi de posesiune. [Jna dintre cele mai inalte fbrme de sfinlenie este "nebunia pentru Hristos", cea a celor

in bisericd. qi

"culafi" care trdiesc uneori in carlierele tnirginage ale oragelor. impreunl cu bdie{ii cei "rbi" pi cu f'emeile cu o viatd 'lrecuratd";
provoaci disprelul tariseilor gi deodat5. fbcdnd pe bufbnii. smulg ''pielea moartd", dezgolesc sufletele. in fa{a mortii, in tata iubirii.

Tentativa a eEuat din cauzd cA nu s-a respectat liberlatea.

Astdzi. tlecare cregtin trebuie sI asume "preotia impardteascd" in care puterea se sfrnte$te prin sluiire gi prin creafie. Nimic nu este mai important. in aceastd perspectivd, decAt descoperirea sensului plopriu religios al actului creator. Nu o s[ biruin olericalisr.nul bisericesc Ai clericalismul ideologic qi unul qi celdlalt excese ale aceluiaEi tip de ((castra!i)) decAt suscitAnd in toate domeniile vocalii propriu-zis impdrdteqti, capabile sd schimbe violenla in tbrld creatoare, capabile si inmulleascd viata gi fiun-ruselea: buni gr'ddinari in deflnitiv. care qtiu sd taie nu in mod arbitmr ci pentru ca pomul sd dea roade. $i, desigur. rdstignili intre violenli qi creafie; aceasta este "pdlimirea" indispensabild a impdralilor. Impafal e deci cel cc-qi pacilica plopria naturd nu intr-o retragere monastica ci intr-o tensiune creatoare. E un impdratsacerdot, cdci incearcd sd sirnbolizeze veEnicul in cet5lile
pdmdnteEti. E un impAl'at-prot'et, caci el anunfd, impotriva tuluror

Perif-eriile marilor ora$e sunt propice acestor vocatii stra:rii. $i tlecale sat igi are idiotul siu, care $tie secr.etele. Acele voci le ascultd imphatul ascultAndu-qi bufbnul. Bufbnul impiedicd pe cdlugdr gi pe impdrat sa se mdndreascd. unul cu depdqirea de sine iar celdlalt cu ilunrinarea sa. Unuia ii aminteqte cA este cu mult mai putin inaintat in cariera spilituald decdt acel cArpaci care se roagd ca toli oamenii sd se m6ntuiascd. decAt acel tAlhar a carei inim6 a fbst.strdbatutA de rnild intr-o bun6 zi. dec6t acea mamd de tamilie copleqiti de nevoi qi care nu dezndddjduieEte niciodatd. Iar celuilalt: Memento mori. Fiecare, astlzi, trebuie sd exercite in lume cele doud func{iuni, care intr'-o societate creqtind constituie cei doi poli ai poporului lui Dumnezeu: cea de cSlugdr qi cea de imp6rat. interiorizdndu-le. Dar sa nu uite sd-qi fie Ei propriul bufbn.

idolilor. adevdrata Inlparatie.

Sd adSugdm cd nu merge niciodatd irn impdrat fErd bufbnul

134

OLIVIER CLEMENT

!n! rgbd ri

as

up

ra

o m u Iu

t35

Pentru o laicitute creatoare

Asthzi, intr-o cetate in mod necesar pluralist5, creqtinii trebuie s6 lupte pentru o laicitate creatoare.* O civilizaJie deschisd. fEri ideocratie, nu trebuie sd fie un pustiu spiritual abandonat instinctelor prin dir-ramismul fdrd llnalitate al produc{iei. Kierkegaard considera cd "omul trebuie addncit in exislenla". inainte de a irrdrdzni a-i vorbi de Dumnezeu. inainte cu mai mult de o mie de ani. cel mai dur dintre asceli. SfAntul Ioan Scdrarul, spunea cd adevdrata fiumusete nu e niciodatd prolan6: "Trebuie. spunea el. sd incercim sd fim animati de
aceastA mi$care de a iubi pe Dumnezeu cdnd auzim arii muzicale:

nu va fi stdpanitd decdt prin punerea in valoare a dimensiunilor non-tehnice ale omului. Criza generatiilor va dispbrea atunci
cAnd, incetdnd de a mai merge de-a-nddrdtul spre moarte. vonl accepta qi propovddui o cumintenie. Instinctul de luptd va inceta sd mai putrezeascd. inactiv. in nihilism Ei aventuri. cAnd asceza

il

va asuma: asceza individuald a duhului 5i a artei. asceza colectivd a acelor mari "rdzboaie ale vielii" pe care omenir.ea va trebui si le ducd pentru a vindeca rdnile lumii a treia. refuzAnd ibtalit5lile tehnicii qi restabilind prietenia cu universul.

Astfel mdrturisirea cregtinilor in cetate se intoarce azi

cdtre un divino-umanisnt. Religia unui Dumnezeu ce e in-rpotriva

cdci cei care iubesc pe Dumnezeu sunt atin$i de o

sfinti bucurie,

de o dumnezeiasci emolie $i de o tandrete care ii face sd vene lacrimi cAnd ascultd o frumoasd armonie. y'e din arii profane,

fie din cdntdri duhovnicegti" (Scara, l5). E important astdzi ca civilizafia postindustriald sd lle atrasi printr-o antropologie bogatd. cornplexd, deschisd, care prin chiar aceastd deschidere respectd ((tdrd tund)Ful persoanei gi se extinde potenlial in (rteo-antropologiel. Ca toti sa simtd de acum inainte cd rimul are nevoie nu numai de pdine ci Ei de prietenie qi de frumusefe, nu numai de abundentd ci gi de ascezi, nu numai de puterea maginilor- ci qi de un respect reinnoit fa{6 de crealia lui Dumnezeu. nu numai de o educafie a ralionaliti{ii ci gi de aptitudini de celebr.ar.e. "sdlbatica revolulie" a tehnicii
* Olivief Clement oficial actual.
se adreseazd unei

omului. uitAnd creativitatea "iurp[rdteascd" in Duhul SfAnt a provocat revolta purificatoare a marilor reduclioniqti gi a prodigioaselor explordli ale umanului. Dar astdzi omul rupt de Duh este ameninlat de ntoalte: nu nrulai de cea spiritr-rali ci gi de oea fizicd. Trebuie deci ca umanismul modern sd gdseascd cu luciditate loc in divino-urranitate. printre ai cdrei rrinainremergdtorilr vor apdrea atunci qi Marx, Nietzsche si Freud. in inima umanidlii pe cale de uniftcare. se viseazd o Bisericd din
nou una, unind dinamisrnul etic Ei cr"rltural al Occidentului cr.eqtin gi credinla nezdruniinatd a Ortodoxiei. ea insb;i rnediatoare lath

de Orientul mai indepdrtat. Aceastd Biser.icd metamofbzatd nar cere nimic, n-ar impune nimic. Ea ar emana sensul. libertatea,

societiti franceze "laice"

Dl.in statututel

iubirea creatoare. Ea ar f'avor.iza qi ar realiza deja in sAnul ei chipul Comuniunii trinitare. uni-diversitatea persoanelor. a popoarelor, a neamurilor. a culturilor. Ea ar dezvdlui in invrere semnificalia posibild a Etiin{ei gi a tehnicii. Cum spunea patri-

136

OLIVIER CLEMENT

I n t rebiri as upra om

u Iu

t37

arhul Atenagora in anul I969 unui ziarist italian: "Lumea se gdsegte azi intr-un moment in cale toati valorile sunt puse Ia incercare. Noile descoperiri gi iraensele progrese ale tehnicii. ieqilea omului in spaliu, rapidele transtbrmdri sociale. marea tulburare spirituald'. succesiunea zdruncinath a genera{ilor (...)
creeaza o confuzie neculloscutd pAnd acum.

$i

aceastd cont'uzie

constituie adesea o pricind de desculajare qi pesimism. Dar noi nu trebuie sd ceddm acestei ispite. nici mdcar o clipd, nici sd ne

Omul gi cosmosul
Thina

l6sdm pradd disperdrii. Starea lumii actuale este o stare de naEtere. gi o na$tere este insotiti totdeauna de speran{d. Noi privim situalia actuald cu o inrensd spefantd cre$tina $i cu un prol'und sentiment de responsabilitate peritru tipul de lume care
va ieEi din na$teren de azi. $i acum cste ceasul Bisericii: una, ea trebuie sd dea orientdri cregtine lumii noi care se naqte" (Awenh"e. 12 ianr"rat'ie 1969).

Jiinlei create

Pentru cre$tinism lumea nu este ortanA; mai mult, ea nu este o simpld emana[ie a Absolutului, ci iese noud din mdna Dumnezeulu Celui Viu, voitd de Dumnezeu qi jubildnd de acea
veselie descrisd de psalmi gi de cartea lui Iov in care constela{iile

'

strigd de bucurie - o "armonie muzicald". un "imn minunat alcdtuit", zice Sf?ntul Grigorie de Nyssa in comentariul siu la Psalmi (PG.. XLIY 441 B). Creatura, o continul trecere-pasaj a neantului la fiingd in atraclia inf-lnitului. este miqcarea in care sunt date simultan timpul, spaliul, structurile rnateriei: "AceastA lume este o semifiinld intotdeauna curgatoare. in devenire, vibrantd: dincolo. urechea sensibild, percepe o altd lealitate" (Pavel Florenski). Astf'et. in viziunea cre;tind" natura este o realitate noud,
adevdratS, dinamica- animati. dupd cum spun Pdrinlii, de o putere

"luminoasd" pe care Dumnezeu o pune in ea ca pe o tensiune spre transcendenld. De aceea, subliniazd Florenski. numai creEtinismul a p-ermis interpretarea coreotd a sensului 'creatului.

r38

OLIVIER CLEMENT

intrebiri

asuDra

ontului

139

in aga f'el incdt orice explorare gtiintificd a naturii presupune

revelalia bilbicd: "Numai atunci oantenii n-au mai vdzut in crcar simpla cochilie a diavolului, un f'el de. entanalie. de miraj al

divinitdfii, precum curcubeul intr.-un picur de apd. numai atunci s-a putut concepe lumea ca Ei creatie a lui Dumnezeu. autonolna in fiinla sa. in.justificarea sa qi in responsabilitatea sa',. Sirnultan. slava lui Dumnezeu se descoperd la rdddcina insdgi a lucrurilor. in fiin1a sa. creatul.a ar-e raddcini cereqti. Dupd
logos-ul sdu, dupd "numele" sdu. cr,rvAntul viu prin care qi in care Dumnezeu i-a dat viat5" cl.eatura exprilr.rd in f'elul sdu, pr.in insdgi fiinta sa slava dumnezeiascd. Cdci .'alta este stdlucirea soarelui. alta cea a lunii. alta cea a stelelor ;i chiar stea de slea se
deosebegte

in strdlucirea ei" (l Cor..13.41).

Cu cat natura este mai plind, mai vie. mai bogatd de sevd in ordinea sa proprie. cu atat mai mare este semnificalia ei simbolicd.

La conlluenla acestor abordari complementare se naqre o conoeplie cregtind a simbolului. Lumea nu este Dumnezeu. cf templul Sdu. ''locul" Sdu. precum spun despre inimd IsihaEtii.

Simbolul nu este o <rplacdll pe lucruri: el este insdsi densitatea lor, dinamismul r.raturii lor care este chematd sd se imolineasca in Dumnezeu.

Omul

- preot Si impdrut al universului

Dacd universul std inaintea ornului ca irirna revelatie. de om depinde descifiarea acesteia in mod creator, fhcdnd con$tientd prosldvirea ontologicd a lucrurilor. in raportul ei

tainic-nuplial care o une$te cu omul, lumea, ca o feminitate impersonalh. std inaintea omului gi in acelaqi timp tbmleazd cu el un singur trup. intregul univers sensibil prelunge$te trupul noslru. Sau. mai degrabd. cLlnt arrl mai. spr"rs-o. ce este trupul nosfu dacd nu structura pe cale o imprimd persoana noastrA. "sufletul nostru viu". "pulberii" universale pentru a fblosi doud expresii biblice? Nu existi discontinuitate intre trupul lumii 9i cel al omului, lumea este tl'upul un-ranitl1ii. Omul este o "micd lume", un "micro-ctlst.tros" care rezumd. condenseazd, recapituleazd gradele liinlei cl'eate Ei poate cunoa$te astf'el trupul urnanitAtii. Facerea ( I . 26-3 I ) ne arati omul-microcosmos. creat dupd toare celelalte fiinle. dar asimilat lor prin aceeaqi binecuvantare. ca vdrful in oare evolulia se impline$te. $tim cd omul este ir-rsd cu mult mai mult decdt ur-r microcosmos: el este o persoand clupd cl-ripul lui Dun-rnezeu. in libertatea sa personald el transcende universul. nu pentru a-l abar-rdona. ci pentru a-l conlirre. pentrr"i a-i spune sensul. a-i comunica harul. Universul este chemat prin om sd devin[ "chipul chipului" (Smntul Grigorie de Nyssa). Sfinfii Pdrin{i au interpretat in acest sens a doua relatzu'e a crealiei (Fac.2,4-25). care situeazA om l la origineu lurrii create. Numai omul este animat de suf)area insiqi a lui Dumnezeu ;i tErd el "plantele" ntr puteau cre;te, ca gi cum ar fl lbst ir-rriddoinate in el. El este cel care "nume$te" animalele. desciliAnd esen{ele lol spirituale. Doar omul - uu nut.nai ir.nplrat. ci gi preot - poate permlte universului sd corespundd tainicei sale sacramentalitati. Adam a fost pus in lume pentru a o "cultiva". pentru a desdvAt'Ei fiumuselea ei. Vladimir Soloviev sputrea cd umanitatea tl'ebuie

r40

OLIVIER CLEMENT

Intrebdri asupra

om

ului

t4l

sd devind un Mesia cosmic colectiv. chemat sd,.supund

pdmantul", adicd sd-l transfigureze. Deci omul este pentru univers speranla primirii harului gi a unirii cu Dumnezeu, insd este Ei riscul egecului qi al decdderii, cici, despdrlit de Dumnezeu, omul nu va vedea din lucruri decAt

le va impur-re un "nume" fals. Sd ne amintim textul fundamental al Sfentului Pavel care corespunde situaliei de decadere qi mai apoi de rdscumpdrare pe care o vom evoca mai tArziu, insd in care se vede, in Hristos. redeschizAndu-se umanitdlii vocatia sa de mi jlocitoare: .'Fiindcd fiptura a$teapta cu nerdbdare descoperirea fiilor lLri Dumnezeu. CIci ea a fbst
aparenla

;i

cosmic nu se poate situa decet in dragostea creatoare a lui Dumnezeu la care omul poate participa in mod conqtient, in aga fel incdt nedefinirea lumii se situeazA in omul sfinlit $i devine simbol al "addncului care pe adanc cheamd". in mod sigur, pentru cei care ref'uzd sau ignord pe Cel Viu. nu mai este nici sus nici jos, ci numai frig gi intuneric, precum Nietzsche o proclama in acela$i timp cu moartea lui Dumnezeu. ins4 pentru cei care cred gi care gtiu - gi toli sunt chema{i la aceastd bucurie -, inima sfinlilor este "l5cagul lui Dumnezeu" ;i prin aceasta centrul lumii; mai mult. lumea incape in ea qi o a$eazA astf'el in iubire.

supusd deqertdciuriii
a supus-o

nu cu voia ei. ci din pricina aceluia care

- cu nddejdea insi cd gi ea, fbptura insdgi. se va elibera din robia striciciunii spre libertatea slavei fiilor lui Dumnezer.f.
(Rom.8. I 9-21 ). Astf'el tot ceea ce se petrece in om are o semnificatie universald qi se rdsfidnge asupra universului. Destinul omului determina destinul cosmic. Revelatia biblicd. luatd in semnifica!ia sa sintbolicd. ne pune inaintea unui antropocentrism clar. nu llzic, ci spiritual. pentru cd este in acelagi timp 'lnicrocosmos gi microtheos',, sintezd a universului qi chip al lui Dumnezeu $i pentru cd Dumnezeu, pentru a se unl
creatiei. S-a fEcut om. omul este axa spirituala a oricarei flinte cretrte, a tuturor planLtrilor.Sale. a lumilor Sale. Sfinlii vdd

Unii Sflnti Pdrin,ti greci. precum Gdgorie de Nyss4 qi unii teologi ruqi din prima.jum5tate a secolului nostru, uneori mari fizicieni, precum pArintele Pavel Florenski, au elaborat o teorie dinamici a materiei care pelxrite o dare de seamd despre datele scripturistice privind incdrcdtura cosmicd a caderii, minunile lui Hristos, corporalitatea sa spirituald dupd inviere, invierea trupurilor qi anticiparea sa in sfinlenie.
Pentru Grigor"ie de Nyssa materia provine din convergen{a

universul in Dumnezeu, penetrat de energiile. Sale. nelbrmAnd decdt un tot dar un tot minuscul- in mAna Sa. Trecerea, in $tiinta modernd, de la geocentrism Ia heliocentrism, apoi la absenta oricdrui centru in indefinitul fizic. nu pune in cauzd acest caracter
axial al omului in Dumnezeu, ci ii dd un sens reinnoit. Nedefinitul

structurilor inteligibile. Sd subliniem numaidecdt cd Grigorie atribuie o oarecare materialitate inteligibilului, Dumnezeu singur frind imaterial. Ceea ce vrea el sd spund este cd "materia" este concre{iunea. inchegarea "raliunilor" "perceptibile prin duh, iar nu prin simfuri",;i cd aceste structuri create sunt locul de intilnire dintre Atotqtiinla divind 9i inteligenla umand. S-ar putea pune intrebarea dacd gtiinla contemporanE. cdnd descoperi "sistemele", "structurile" uluitor de complexe, care singure fac
universul sd existe. nu ajunge la concluzii similare.

t42

OLIVIER CLEMENT

t43
spatiul $i materia, - tirnpul uzurii qi al morlii, spatiul care desparte $i intemniteazA, materialitatea ppacA, determinatd, oglindd a mortii noastre spirituale. P4mAntul violat devine morment pentru om. Oedip cu ochii insAngerali.
insd Dumnezeu, chiar exclus din inima omului, adicd din inima lumii, o line pe aceasta din atar5. introduce o oarecare ordine pentru a evita o totald dezintegral, pentru a ingidui istoria gi in cele din urmd mantuirea. Legile naturii, prin continuitatea

Ori, pentru Sfintii I,dlinti gi pentru marii asceji - care vorbesc din experientA - aceastA concepfie ar:at| cd existd stlri
duhovniceEti foarte dif'er.ite de rnater.ialitate, despre care s-ar putea spune cd sunt, pentru oll. stAri de contemplatie sau de
orbire. Cel pulin la inceput. iar apoi in Hristos, in Duhul Sfhnt, situalia cosmosului, transparenla sau opacitatea sa la lumina dumnezeiascd depinde de transparenla sau opacitatea proprie omului, cici omul, asetvind tniversul .'neantului", se aserve$te el insugi unel stdri "impotriva naturii" ntateriei.

Cdderea

catostuofrt cosmicd

Sfinlii Pdrinfi, aprofunddnd numeroase dut...bibli"", u, vdzut in cdderea omului o adevdratd catastrofb cosmicd,
perveftirea modului paradisiac qi apari{ia unei noi conditii de existen,td universald. Omul. tlu al lui Dumnezeu, a vrut sd ucidd pe dumnezeiescul .Tatd pentru a pune stdpAnire pe pdmdntul mamd. "Omul. zice Stintul Maxim Mdrturisitorul, a vrut sI pund stip6nire pe lucrurile lui Dumnezeu fErd Dumnezeu, inaintea lui Durrnezeu gi nu dupd Dumnezeu.,' De aceea.,El va ldsa natura intreagd pradd morfii" (PG.. XCI. I156 C). Omul a incetat atunci sI perceapd in mod real adevdrata lune, aceea pe care Dumnezeu o poartd in slava Sa, deoarece crealia nu ni se impune rnai mult decdt Creatorul. El vede

universul dupd chipul propriei sale decdderi, a pottei gi a dezgustului sdu. prin aceasta intunec6ndu-1. indsprindu_1, dezbin6ndu-1. Astfel se nasc modalitdfile de a omori timpul.

pe care ele o asigurd. mdrtLlrisesc despre Alianla cosmicA incheiatd de Dumnezeu cu umanitatea a doua zi dupd potop ridioare a apelor peste rautatea umand. ape originare in care crealia decizutd a trebuit sd se desflinteze : "De acum, cat va trdi pdmAntul. semdnatul 9i seceratul. liigul gi caldura. vara Ei iam4 ziua gi noaptea nu vor mai inceta" (Fac.8, 22). Cu toate acestea Alianta ir-rcheiatd nu numai cu omul._ ci cu "toate flintele insufle1ite", inch"rde de acum inainte moartea, un raport de exterioritate qi de violenlb intre om gi univers. Sarcina cosrnicd a omului este reamintitd. insd el va produce "fricd gi team6", va ucide pentru a mAnca, fapt exclus in condilia paradisiacd. Dumnezeu iqi rezewd totugi sdngele in care Suflarea Sa pdtrunde gi animd seva vitalS - iar sdngele semnifica locul transcendenlei qi promisiunea mdntr-rilii. Crea{ia, toati bund. geme in a;teptarea eliberdrii. cdci ea este ldsatd in seama puterilor rbului, care transfbrmd transparenfa sa euharistici intr-un "zid" care obsedeazd de la Sartre incoace sensibilitatea contemporanA. Privind din aceste perspective. mi se pare cd gAndirea cre$tinA ar trebui sd ia in considerare problema evolutiei.

t44

OLIVIER CLEMENT

In

rebdri

as

upra om u I u i

r45

Descoperirile geologiei gi ale paleontologiei se opresc cu necesitate la por{ile Paradisului. pentru cd acesta constituia o alti modalitate de a 1i. $tiinta nu poate creqte dupd cddere, pentru cA ea este inclusd in condiliile existenfei provocate de aceasta. Ceea ce $tiinfa nume$te "evolu!ie", in ordinea spirituald reprezintd procesul obiectivf,r'ii, a exteriorizdrii existentei cosmice abandonatd de c6tre primul Adam. Lumea inceteazd sd mai fie "trupul mistic" al lui Adarn, addncindu-se in dezbinare Ei in moarte, in care Dumnezeu o stabilizeaz5. o ocrote$te, o orienrcazd inspre intruparea lui Hristos. Noul Adam. Este remarcabil
cd Teilhard de Chardin, care mai apoi va ignora in mod sistematic

intr-un punct al spaliului 9i al timpului. .ci conline El insugi in realitate universul. El nu vrea sd-ii aproprieze lumea ca pe o pradd prin trupul Sdu. ci. prin atitudinea Sa constant euhadsticA, El o face trup al rmitdlii, trup in acelagi tin-rp cosmic qi euharistic.

in
'

Hristos, lumea devine corporalitate spirituali.

nu

dematerializatd, ci insutletitd de cdtre Duhul. Hristos ascunde in mod voluntar corporalitatea Sa luminoasd in corporalitatea neputincioasd. astf'el incdt pe Cruce gi in zorile neaEteptat radioase ale Pagtilor, totul se lumineazd pentru
gi-

noastrd suf'erindb

starea originard a crealiei, a incercat intr-o scurtd scriere din 1924 Universul meu sd prezinte cu mai mult6 fldelitate

transibrmat: nu numai universul. ci tot efbrtul utnan. De aceea Trupul gi Sdngele lui Hristos r:ru sunt numai strugure qi grdu, ci pAine gi vin! in El, in jurul Lui. materia decdzutd nu mai impune

fl

determinismele

gi Iimitele sale. ea redevine mijloc

de

datele Tradiliei: "De unde revine universului sarcina sa originard?

N-ar putea fi.... precum pare a o indica in mod formal Biblia, din aceea cd multiplul originar este nAscut din disocierea unei fiinte deja uniflcate (primul Aclam) astt'el incdt, in perioada sa actualA, Lumea n-ar inainta, ci s-ar re-in6l1a cdtre Hristos (al doilea Adam)? in acest caz. inaintea fazei actuale de evolutie (a spiritului in afara materiei), s-ar situa o fazd de involulie (a spiritului in materie), fazd evident in-experimentald, pentru cd s-ar dezvolta intr-o altd dimensiune a Realului.,'

comuniune, templu gi sarbdtoare a intdlnirii. in El, in jurul Lui, lumea, inghelatd prin decdderea omului, se tope$te la focul

Duhului, regdse$te dinamismul sdu originar. in El, in jurul Lui. timpul gi spaliul nu mai sunt sepal'ate, dimensiunea invjerii le
metamorfozeazl..

invierea gi indl{area lui Hristos intru slavd au avut, in gdndirea creltind primara. o dimensiune cosmicd. Crucea devrne noul pom al vielii, fbc6nd accesibilh oamenilor invierea. .'Acest pom urcd de la pimAnt la ceruri. Plantd nemuritoare, el se inal{d intre cer gi pdmdnt, sprijin neclintit al universului, legdtura a tuturor lucrurilor. impletituri cosmicd... Prin inillarea Sa la
ceruri, Hristos dddea viald gi putere tuturor lucrurilor... ca Ei cum, prin jertlb Crucii, durirnezeiasca extindere a lui Flristos in lume a pdtruns totul" (Pseudo-Gurd de Aur, PG., LIX,743-i46). Totul
de acum inainte, pand la antinomiile cu care fizica contemporana

TransJigurarea tainicd

costnosulai tn Hrislos

Existenla personal5 deplind, Fiul lui Dumnezeu, devenind Fiu al PdmAntului, nu numai cd se lasd continut de cdtre univers

t46

OLIVIER CLEMENT

In t rebi

ri

as

upra ont ulu

147

trebuie sd se incruciqeze pentru a se apropia de lesdtura insdgi a lumii. e marcat de semnul Crucii. Cu toate acestea transfigurarea omului qi a lumii este in acelaqi timp qi tainicd gi descoperitd vederii, (sacramentalA)). Iluminati in Hristos, lumea rdmAne

opacitatea sa prin opacitatea oamenilor. Eliberarea definitivd a cosmosului cere nu numai ca Dumnezeu sd se fbci om, ci ca omul sd se t-acA dumnezeu. Flristos l-a fhcut

incremenitd

in

pe om capabil sd primeascd Duhul, adicd sd conlucreze la venirea

impdrdliei.
curs, vorbind de cele tainice gi de cele ce vor:fi descoperite. "Focul tainic $i ca indbuqit sub cenu$a acestei lumi (...) va izbucni qi va cuprinde dumnezeieqte scoarfa morlii" (SfAntul Grigorie de

Sfinlii Pdrinti ldmulesc

aceasta transfigurare

in

Nyssa. P G.; XLV, 708 B). Maxim Mdrturisitorul

di

semnific4ie cosmicd episodului Rugului aprins gi anunld cd prin comuniunea sfin{ilor se rnanif-estd qi se va manifesta "acel fbc inef'abil gi uluitor, ascuns in esenla lucrurilor ca qi in Rug" (PG.. XCr. ll48 C).

Bisericd $i cosmos
intre prima gi a doua venire a Domnului. intre DumnezeulOm gi Dumnezeul-univers. intre starea decdzutd a fEpturii gi
starea ei de transfigurare, este Biserica, (limitd)) $i (trecere)).

istoria unei naqteri. aceea a cosmosului ca trup de slavd al umanitAtii indumnezeite. Biserica este matrita divino-umand in care se tese trupul universal al omului nou, al oamenilor noi: "intreaga Ibpturd... sulbrd durerile na;terii... p6nd acum" (Rom. 8.20-22). "Tainele" Bisericii, adicd dif'eritele aspecte ale vietii Bisericii ca taind - sacrament a Celui inviat. constituie centrul gi sensul vie{ii cosmice. Lucrurile nu existd decdt prin rugdciunile, binecuvAntdlile gi preiacerile Bisericii: "in toate acestea. materia. rnai inainte rnoatla $i fhrd simlire. transmile marile minuni gi plimeqte in ea puterea lui Dumnezeu" (Sfentul Grigorie de Nyssa, PG., XLVI. .581 B). Torul culmineazd la prefacerea euharistic5. Pentru Sthntul lrineu, natura intreagd este of'etiti de om lui Dumnezeu spre a deveni <<euharistiatdl (eucharistide), in ofrandi. aminre;te Chiril al Ierusalimului, "pomenim cerul, pdmAntul. marea, soarele, luna gi toatd fbpixa..." (Cateheze mistagogice, V, 6). Daci seva urcb din pnment. dacd, apa descrie ciclul sAu care f'ecundeazd, dacd cerul gi pdmAntul se impreuneazd in soare gi in ploaie, dacd omul munce$te, seamdnd, secerd gi culege roadele, dac6 pivnila tresare de tn negru parlum, dacd vechiul bob moare sub pimdnt gi cel nou sub piatra de moard, este pentru ca in cele din urmd sd apara o hrand care sd nu transmitd decdt viafa, este pentfu ca, in sfhrEit. lucrarea omului sd f'acd din trupul pimdntului un potir ddruit
Duhului. Pentru gi pentru cA de tbpt din acest centru luminos, din aceastd pulina materie pusd in incandescenla Trupului de slavd,

Fiecare creqtin, prin impdrtdqirea din cdle sflnte, adicl din Euharistie Ei in comunir:nea sfinlilor. ilevine el insuqi o <<limitbl vie in care moaltea duce la viatd. Isloria cosmicd a Bisericii este

tbcul aiunge pdnd la stdnci gi la stele, a cAror substanlA este prezenti in pdine qi vin. sfinlirea euharisticd pizeEte lumea,

t48

OLIVIER CLEMENT

Intrebdri

as

upra omului

149

saurA incet de veqnicie inima lucrurilor, pregAte$te pref'acerea

Contemplarea naturii constituie astfel un aspect major al

lumii in Euharistie. Astfel, Biserica apare ca ldcagul duhovnicesc in care omul se obiqnuieEte cu o viald euharisticd Ei devine ?n mod autentic preot qi impdrat: prin liturghie, el descoperd lumea transfigwatd in Hristos gi de acum inainte conlucreazd la prefacerea ei definitivS. Misiunea cosmicd a Bisericii in lume cregte prin umila impdrdlire a omului liturgic. Omul sfiniit este un om care
sfinte$te.

spiritualitdfii creqtine tradilionale. Este important, spune Maxim Mdrnrisitorul, sd se dezvdluie esenfele spirituale ale fiin{elor qi ale lucrurilor "pentru a le prezenta lui Dumnezeu ca ofrande ale crealiei" (Mistagogia. II). in acest context omul inceteazd de a mai obiectiva universul prin pofta gi prin orbirea sa, pentru a-l .i , ^, identilica Trupului Celui Inviat. El inlelege limbajul crealiei. "Tot ieea ce ma incojura" zice Pelerinul rus, imi apdrea sub un chip plAcut: ...totul se ruga. totul canta slavd lui Dumnezeu! Inlelegeam astfel ceea ce se nume$te {{iunoaqterea limbaiului creaJieil> gi experimentam cum se poate conversa cu creaturile
lui Dumnezeu."

Asceza gi mistica Bisericii primare. transmise mai ales prin Rdsdritul cre$tin, constituie o adevdratd "frzicd a trupului de slavd" carq penetrat de lumind, o comunicd crealiei de care este. inseparabil. A cobori Ia rdddcinile vielii, a rdstigni eros-ul cosmic pentru a-l transforma ln putere regeneratoare, "inseamnd - scrie Soloviev a realiza ipso facto sau a elibera de curentii psihosomatici concreli care pLln stdpAnire in mod gradat pe mediul. material gi-l spiritual ize azd... For\a acestui geniu creator al, omului, in acelaqi timp duhovnicesc Ai trupesc, nu este decat o transtbrmare, o orientare spre interior a acestei fo4e, ea insdqi creatoare. care, orientatA spre exterior in naturd, produce... multiplicarea fizici a organismelor". in istoria cregtinismului multe minuni - iluminare4 biruin-

Lumea se rev eleazd ca o Bisericd al cdrei altar este "inima-duh" a omului duhovnicesc, care este migcat de o ir"rbire cosmicd: "Ce este o inimd iubitoare? intreabd Isaac Sirul. Este o inimd care se aprinde de iubire pentru intreaga crealie... Cel ce are o astfel de inimd n-ar putea s5-qi aminteascd sau sd vadd o creaturd thrd ca ochii sdi sd se umple de lacrimi din cauza imensei compasiuni care-l incearcd... De aceea acest om nu inceteazd si se roage... chiar gi pentru tArdtoare, miqcat de mila nesfArgitd care se treze$te in inima celor care se unesc cu Dumnezeu" (CuvAntul .55).

!a asupra gravitaliei, asupra timpului 9i spatiului decdzute mdfturisesc trezirea Ia o corporalitate duhovniceascd. intreaga crealie se pacificd in preajma sfinfilor: animalele sdlbatice. spune Sfdntul Isaac Sirul, simt ldngd ei parfumul care se
rhsp6ndea din Adam inainte de cidere...

Iubirea nupliald. ea de asemenea provoacd un f-el de contemplalie in care crealia se liniSte$te. se impacd gi se preamdregte. A transfigura via{a cosmic6, pentru a-l cita pe Rozanov. "nu numai in vegmintele negre ale izoldrii ascetice, ci
in vegmintele luminoase ale unirii trupului qi sdngelui", inseamnd

r'
upra om u Iu i

150
a pregdti

OLIVIER CLEMENT
"ivirea unui pAmant nou in care vor exista flori,
aceste

In t rebi

ri

as

l5I

flamboiante sexe".

Dupd cum am mai spus. numai Revela{ia biblicd a fbcut posibild tehnica modemd. in Hristos. responsabilitatea creatoare omului este restaumtd. el regdsind demnitatea sa de colaborator la opera divind. Hristos a eliberat cosmosul de putreziciunile pdgdnisrrelor, de descAntecele magice, intruparea Sa insiqi distrugAnd dualismele care fhceau din trup un morm6nt qi din
a

Orice civilizalie oscileazd intre intoarcerea in Paradis prin sdrbdtoare, ar15, prin ragazul in care omul se minuneazd in mod liber de naturd qi muncd. unanizare a materiei lumii intrun trup apartindnd tutur or oamenilor. in acest sens omul este de asemenea chemat sI oolaboreze cu Dumnezeu pentru miantuirea universului. in cunoagterea naturii. precum qi in transfbrmarea ei, partea noastrd constd in a trAi marea Euharistie cosmich: "Ale Tale, dintrr"r, ale Tale. 'fie-!i aducern de.toate gi pentru toate." Problema care ni se pune acurn este cea a tehnicii modeme.

pdmdnt un exil. Tlupul Celui inviat nu este o i'antomd dematerializatd, el e plin de intreg nrrpul pdmAntului. pe care-l
transfigureazd. invierea desfiinleazd lumea ca mormdnt, desooperir-rd-o ca euharistie.

Intruparea. f'aptul cd Hristos este in acelaqi timp Dumnezeu

Revela1iu biblicii, fundament al tehnicii

Adevdratele probleme ale tehnicii de azi nu sunt tehnice, ci spirituale. "Revolufia aceasta sllbaticd". cum zice Edgar Morin. cdrei imagini a omului qi a naturii poate fi asociatd?
seama ei, adicd a voinqei de profit Ei de dominare a celor bogali gi a putemicilor, tehnica este oarbd in ce priveEte adevdratele urgenle. adicd cele ale lbamei de pdine Ei de sens Ldsatd despre care am vorbit adesea. Singura problem6. in Est precum Ei in Vest. este lipsa unei finalitagi spirituale care ar t-ace din tehnicd un insffument qi nu un destin. Mornentul. pentru cre$tini. de a uita contemplalia qi puterile pe care ea le hr{neqte ar ti riu venit.
Exparsiunea tehnicii va cere tot mai mult o revolulie spirinrald. o "a
treia revolufie"

adevArat qi Om adevdrat $i c[ El ne descoperd ?n stldlucirea Treimii o existenld in care acestea coincid tErd a aboli unitatea gi diversitatea, toate acestea all cerut din partea Pdrinlilor gi a
sinoadelor o abordare constant antinomicd" un tip de gAndire prin

tensiuni. care a rdmas pAnd astizi reso|tul spiritului de cercetare.

Pe de altd parte. Revelatia biblicd a dezechilibrat peitru totdeauna universul. dezldntuindu-i dinamismul. precum gi
tlagedia unei libeltdti umane nesatisfEcute. invergunatd in a cduta
sau a retuza pe Dumnezeul Clel Viu. De la vocatia lui Avraam 9i

in

de la Crucea lui Hristos. nelinigtea. cdutarea, rana dupd infinit. sunt

in lume, iar lumea. in mod contuz, a$teaptd catastrofa

gi

transflgurarea impdrdliei. ljtiinla $i tehnica modemd se ivesc in aceasta deschidere. in aoeasti nelimitare nAscutd dintr-un inceput, in ciuda pdmdnlului qi a aqh'ilor. pentru a merge nu se
$tie unde, dintr-o luptd cu ingelul. dintr-un Dumnezeu care nu este

duph cea a individului,

in I 789,

qi cea a

colectivitdfii,

in

1917

-.

dupd care viseazd azi tintua intelligentia sovieticd.

deus ex machina al ignorantelor noastre pi al neputintelor noastre. dar care ne thce liberi nrurind ca un sclav pe Cruce.
3BA, ,

OTE

aEN-r8,i

A :.

rl.t,\'.:1'i r. r'.cA"

r52

OLIVIER CLEMENT

In t rebd

ri

as

upra ont

uI

ui

153

simbolicd capabild de a asocia pe om gdndirii divine prin

Intfrlnirea
Cregtinismul, nu trebuie uitat, a intdlnit mai intdi un intreg ansamblu de Etiinle preistorice. $tiinte ale interioritdlii qi ale cauzelor r<subtile)l (in sensul lrnei vieti animiste. panpsihice. in care omul gi cosmosul ooincid), ftiinte a cdror ultimd readaptare, pentru lumea mediteraneand, a fbst posibild datoritA intdlnirii

sffucturile cosmosului.

Din

aceastd epocd dateazA imaginea atat de particulara a

vechilor pdm6nturi cre$tine. in timp ce in lirile noi natura este virgind sau violatd, in timp ce in India $i Extremul Orient tradilionale, opera umand tinde sh se (cosmizeze), vechile tdri crestine arat6 o naturd marcatd de har, gdsind aproape un chip, devenind uneori "chipul chipului". adicd al omului care este chipul lui Dumnezeu. Acest cregtinism pre-modem, unit inlelepciunilor antice in privinla cosmosului, a gtiut sd acumuleze energiile care singure au permis descoperirile Ei invenfiile Occidentului modem.

Greciei qi Asiei, intdlnire f'acilitatd de expedilia lui Alexandru. Yoga indiand qi medicina chinezd in legbturd cu care nu se subliniaz[ suflcient cdt de mult a compromis ea evolulionismul materialist al marxismulr,ri dau mdrturie pitnd asldzi de acest tip de cunoaslere.

Cregtinismul a afirmat cu f'ermitate libertatea

$i

transcendenla persoanei, impotriva coincidenlelor gi magiilof

Marele divorg
Cdnd de-a lungul Evr.rlui Mediu se precizeaziL ascensiunea

cosmice. Nevoinla asceticd a marilor cdlugdri a purificat definitiv pdmdntul de cadavrul putrezit al lui Pan gi a fhcut om responsabil de o rraturt exorcizatd. Cu toate acestea, creqtinismul nu a respins in intregimd aceste vechi infelepciuni. SeparAndu-le de magiile negre, de implicaliile panteiste, punAnd de o pafie libertatea lui Dumnezeu gi pe cea a omului "stelele inclind. nu determind", zicea scolastica apropo de astrologie ,. creqtinismul a folosit in mod pa(ial. a transfigurat mostenirea lor. intre altele, ar trebui evocat aici destinul astrologiei gi al alchimiei in Bizanf precum gi in Apus, sau cunoa$terea pitagoreicd a numerelor gi a ritmuril atAt de irnportanta penrru constructorii de biserici. Astf'el cre$tinatatea a ttiut sd dea gesturilor muncii o incdrcd

umanului pi a ralionalului. se va produce o rupturd intre clegtinism qi puterile proprii on-rului. in lumea bizantind qi, poate prin contaminare. in Italia franciscand. s-a cAutat totugi o renaqtere transfiguratS. divino-un-ranistd. Ea era incdrcatd de o teologie a transfigurdrii trupului omenesc Ei a pdmAntului. Dar cea din urmi culturd bizantind, atAt de promildtoare, a tbst inghilitd de Asia.
cregtinismul apusean ocupAndu-se de altceva decAt de lbcundarea

progresului $tiintelor qi tehnicilor de cdtre energiile divine. Sensul cosmic al Renagterii se regdsea deci abandonat de un cre$tinism

al Reformei sau al Contra-Retbrrnei - devenit religie a sufletului qi moralI irrdividuald, liri putere de transformare reald iu

t54

OLIVIER CLEMENT

Int rebd ri

as

upra om

u Iu

lJ)

divino-umanitate. Dezvoltarea gdndirii modeme n-a fost deci orientatd de cdtre Dulrul Slinr. Ceea ce rdmdne la cap[tul acestei evolu{ii, este o experien!d vetero-testamentar5 amenintatd de prometeism. Tehnica, in linia marilor prof'e{i ai lui Israel, a dat o loviturd f-atald intregii mistici cosmice impersonale. Ea implineqte, fEcdnd ireversibilE, na$terea persoanei umane in afara sAnului P6mdntului Mamd. Zbor.urile inter.planetare, chiar. dacd uma_ nitatea nu le realizeazd decdt prin cdteva persoane interpuse. au
reuqit sd rupi cordonul ombilical care o lega de pdmAnt. Astdzi. tehnica sntulge pe om din vechile lipsuri qi face sd

unillcatoare ale "inimii-duh". Ast6zi tehnica cere reinnotrea acestor puteri, daci wenr ca omul gi mediu? sAu cosmic sA nu fie disffuse.

Exorcismul
Cea dintdi atitudine creqtind. propriu-zis baptismald, nu
poate

apara, pentru repartitia produselor sale, exigenfa dreptdtii. Aceastd doringd de dreptate incd de aici de jos. este revendicarea seculard a lui Israel - cel ce luptd cu Dumnezeu. Iar Bisericile nu pot lace nimic altceva decal si o reia, pentru a ,.iace locuibil6". o planetd in care revolulia tehnicii multiplicd binele gi serviciile, insd numai intr-o zond ingr-rstd gi privilegiatd, in timp ce suf-erinla restului lumii se addnceqte.

tehnice nu inseamna nicidecum a descalitica cercetara gtiinlificd gi invenlia pe care ea o provoacd. insearnnd a lupta pentl'u a le face sA respecte mai mult realul. Cregtinul tlebuie sd ceard gtiin{ei o cautare mai

fi dec6t exorcismul. A exorciza tatalitatile civilizaliei

Dincolo cregte totuqi problema sensului. Desacralizarea natw"ii prin revelctyia biblicd nu ltoate.fi, pentr"u creStini. declit o etapd spre transfigurarea sa. FdrI ca noi sd bdglm prea rlult de seamd, universul tehnic. ldsal in voia lui, lezeaz,a facult[tile protunde ale umanului. Hipertrolia gdndirii calculator pur cerebrall a reli.rzului senzual Ei
a adevaratei gdndiri in tirnpul distracliilor. dificultatea cresciindd in muncd de "a gdndi cr: mdinile sale'.. recele'metalului. abstraclia materiilor dc sintezd. penranenta zgomotului, invazia imaginilor

deschisi, tehnicii o ellcacitate supusd la f'el de bine ireductibilului persoanei cdt qi necesar ei prietenii dintre om gi univers. Cdci dacd phmAntul nu mai este sinrlit ca mam5, el trebuie sd lie sirnlit oa qi logodnicd! Posibilitafile inteligenlei umane, in care se concentreazd in mod particular chipul lui Dumnezeu, in doud sensuri sunt fErA de sfhrgit: in cel al nelimitdrii Ei in cel al absentei de finalitate (cand chipul nu ftie ca el existd). ParticipAnd la cercetarea $tiintifrcA, angajand dialogul cu oamenii de gtiin{6, cregtinii trebuie sd dea mdrlurie cd persoana umanA, pe de o parte, iar esenfele create, pe de altd parte, sunt propriu-zis inepuizabile.
Este inepuizabilul a cdrui prezenti tainice intemeiazb nelimitarea

in care rdnjegte instinctul. totul duce la slibirea puterilor

cercetdrii $tiinlitlce. Este acel inepuizabil a cArui prezenld recunoscutA ar putea flnaliza aceastA cautare. impotriva Etiin{ei inchise a mitologiilor scientiste. cregtinul cheamd la o $tiin[A

r56 '
deschisS. c6reia

OLIVIER CLEMENT ii
ascute modul de a se intreba.

In

trebdri

as

upra om

Iu

157

ca problemd a bogdliei, .a sdrdciei qi a abundenlei universale", ci cea "a vielii gi a mo{ii, a intoarcerii universale la via!h". De
aceea cregtinii sirbdtoresc Pagtile

"in munca lor de fiecare zr,

khnicd

Si inviere

Exorcismul este inseparabil de efortul interior de

transfigurare. Acest elbft nu este nicidecum o speculalie asupra $tiintei, o construclie lllozoficd of'eritd savanlilor. Este o faptd
a credinlei in care savantul se angajeazd, dacd o doregte,

in taina

existenlei sale personale.

sau de f'apt prin noi, cosmosul liturgic se apropie de lumea cdzutd pe care o studiem. de care dispunem; in noi, p-in

in noi,

"Liturghia trpbuie sd inglobeze intreaga viatA, nu numai pe cea a spiritului, interioard, ci qi viala exterioard, a lumii intregi. translbrmdndu-o in opera a invieiii." Fedorov a criticat atitudinea in aparenlb activA, dar in iealitate ldsati in voia instinctului. pe care tehnica modernd o are f4a de natura. Omul cautd sa tbloseascd tehnica pentru un protit imediat, dar rdmAne sclavul ei. Omul este cel purlat de tehnicS, ah:nci cAnd ar trebui ca el s-o poarte spre o finalitate pascald. Un rapoft intr-adevdr eficace intre om gi cosmos nu
pdmAnteascd".

noi. lumina Schirnbdrii la Fati se transmite de la atom la nebuloasd, "contemplarea naturii" se prelungegte in cercetarea
fizicd sau biologici, puterea hristicd a reintegrdrii face s6 se retragd puterile haosului. Daci problema civilizaliei tehnice devine din ce in ce mai mult cea a sensului gi a finalitdlii, sensul
qi finalitatea nu pot veni decAt prin omul duhovnicesc. Doar omul

poate exista decAt ca $i comuniune ddtdtoare de via!5. Problemele ecologiei Ei ale n-rediului inconjwdtor se impun astdzi cu brutalitate. Dupd ce modemitatea a violat pdmAntul. o

alianjd de viald este indispensabild intre acesta gi umanitatea de acum inainte tehnicizatd.

Euharistiei poate realiza integrarea materiei. Doar omul icoanei poate salva chipul ameninlat al persoanei. Doar omul care f'ace

din univers o Bisericd al cdrei altar este propria sa inimd poate aminti ;tiinlei $i tehnicii sfin(enia pimAntului, necesitatea
smereniei qi a respectului inaintea lui. Ar trebui citat aici din nou Fedorov. "ciudatul bibliotecar,' (ca bibliotecar la Moscova. irr secolul trecut. strecpra in mdna

Pentru Fedorov disciplinele ascezei trebuie sd devind colective qi s[ orienteze "opera comun6" a oamenilor, adicl cunoa$terea gtiinlificd $i puterea tehnicd.

El preconizeazd de asemenea explozia oragelor, nu ca $i centre de cultur5, ci ca organisme canceroase. Trebuie ca omul
sA regdseascd, dupa atata indif'eren!5, con$tiinta stinleniei

pimdntului

prin ea, iubirea pdlinlilor pentru care pdm6ntul este trupul qi care doffn in el, germeni ai invierii. Un progres care nu
qi,

lectorului nu numai lucrarea pe care acela o cerea, ci gi cea pe care Fedorov o presimlea ca fiind indispensabili acelui om...). Adevdrata problentd, sugera el..nu este "problema sociald

s-ar orienta spre invierea tuturor, n-ar li decdt o succesiune de asasinate. De f4pt vedem astdzi mullimile urbane cdutAnd cu neindemdnare, cu orice ocazie, contactul cu pdmdntul ;i cu

158

OLIVIER CLEMENT

In

trebiri

as

upra orn u I ui

159

marile opere ale trecutului; vedem comunitdti de tineri refuzdnd. cum o dorea Fedolov, nesaliul indetlnit al civilizaliei comerciale.
fbrd a respinge pentru aceea tehnica. ci supunAndu-o exigen[elor

unei adevdrate intAlniri cu fiin{ele qi cu lucrurile. Tehnica insdgi. in fbrmele ei cele mai moderne. permite qi uneori provoaci

8.

explozia olagelor. Uzina autontatizatd ellbereazd deja energia uman4 pentru moment se plefbrb putrezirea ei in gomaj. in timp ce lumea a treia sut-erd de n.rizerie. Doar o voinld prof'eticd poate sA o orienteze spre tbpte ddtltoale de viatd.

A treia frumusete
Astazi. departe clc urr cteqtinisnt carc pare redus Ia o ideologie guralivd gi r.noralisti. prolurrzimea religioasd a vietii nu se mai deschide per.rtru ntul{i decAt in frumusele: un oAntec
ritmat dupd dansul sAngelui. pc care Lln adolescent

in concluziile sale Fedorov accentueazi cd numai o r.eligie a invierii universale poate unifica, in marea taind a vietii, domeniile compartimentate ale culturii. "in eibrtul pentru a
recreea lumea

in fiumusefea-i nestricdcioasd care-i apartinea

il

intoneaza

inaintea cdderii, gtiinfa gi arta reunite. vor deveni o etica. o esteticd, o tehnicd universald a r.eeerrerdrii cosmosului.,,

acompaniindu-se de o chitari: iarna. la munte. lumea transfiguratd a zdpezii. cind lurnina pare sd rdsard incet din pdmAnt fird sd-i mai fie exterioard; un chip in prim plan, pecetlltit
prin insdgi evidenla sa. la televizor sau la cinema... in clipa fl'umusetii. cotidianul se intrerupe, se intrerupe voinfa de putere $i de secr"rritate a $tiinlelor qi tehnicilor: totul e
dat $i totul e imens. eu nu mai cuprind, ci si_rnt cuprir-rs. ecranul intelectului se strici. toatd tirea vlbreazl, in harul sdrbdtorii in care se reflectd o integritate paradisiacd.
Cu toate acestea. disperalea noast|i. o Etie bine. fiumusetea nu poate mAntui. Predatd ei insdqi. Frumoasa Doamnd. Maica

"impdrSfiei Maicilor'". se descoperi a fl o Meluzind sau prostituatd. $i aceastd imagine biblicl a prostituatei revine merer.r, in tradilia rdsiriteand. de la SfAnrul lsaac Sirul la Gogol. penrru a desemna magia nocturni a lumii cizute. in paroxismul vielii.

t\

t60

OLIVIER CLEMENT

fntrebiri asupra omului

-r

6l

frumuselea-orgasm spre care tinde civllizatia noastrA este infr4ita cu moafiea. este sepal at6 de bine. $i dacd binele, izolat, (te) face mediocru. fiumuselea izolatd (te) t'ace nebun. Hdlderlin, Nietzsche, Van Gogh. Antonin Artar"rd au innebunit pentru ca au cdzut intr-un foc al cdrui Nume nu-l cuno$teau.

Iarna frumuselii
Istoria frumuselii a cunoscut multe crize. Ne mdrginim la cAteva episoade din destinul Europei.: trecerea de la neoclasicismul elenistic la arta hieraticd a secolului al III-lea, devreme iluminatd de cregtinism, sau timpul lungii tranzilii a cre$tinismului medieval spre umanismul modem. Astdzi. in orice caz, e vorba mai pu{in de o criza atlata in serie cu celelalte, cAt de o crzszs, in sensul de ".judecatd", care se constituie ca o apocalipsa in islolie. in aceastd crizd. miqcarea cea mai evidenti. cea mai t<criticdl>. este una de explorare dezintegrantd. Ea se afirm[ impreund cu futurismul qi cubismul, pentru a triumfa in diversele domenii ale artei non-1)gurative (dacd aceste tendinte au caracteizat mai ales pictura, nu e greu sd le fie gdsite analogii in celelalte arte). Aceastd migcare ne face sd ne gdndim la o teologie negativd care n-ar depaqi negalia. o coborAre la iad care
n-ar mai fi urmatd de inviere. Din cAnd in cAnd, cdte un adevdrat creatorr asumand aceastd miEcare o intoarce la contemplalia

trupul tiumuselii. Cubismul a degaiat aparenle ale unui schelet geometric, dar acest schelet s-a fEcut praf la primul qoc. Dincolo de straturile lumii sensibile, foraiul a intalnit ,,spiritele naturii',, "elementele acestei lumi" biruite de Hristos gi care se convulsioneazd in umbrd. $i mai prof'Lnd5 - materialitatea se resoarbe in struchri inteligibile - este transparenla intemd a cosmosului, dar pe care arta (qi gtiinfa) o privesc "spre in jos", spre neant: ea
devine astfel ceea ce filosof-ii religioqi rugi numeau ,.infelepciunea dezafbctatd". La limitd materia se dematerializsazd. Trupul tir.ii. a$a cum il cunoagtem incepdnd cu afta greac5 mhaicd. aqa cum

transfigurase in parte cre$tindtatea medievald, pare sd putrezeasca gi sd cadb in bucdli. Limitele se $terg, cristalizdrile se lichefiazd, se volatilizeazd. Omul trece in obiecte. obiectele unul intr-altul, planurile se ame$eca. Limita intre eu gi non-eu dispare adesea prin mijlocirea maginilor qi a decorului imensei cetlfi, ca gi cum "duhurile acestei lumi" ar reveni gi ar pune
st6pAnire in mod disimulat pe o tehnici presupusd neutrd, dar pe

il

care mintea in realitate nu gtie nici sd o exorcizeze, nici sa o orienteze. Ca in vuietul motoarelor futurismului, in fiumusetea

convulsivi a suprarealismului, in alchimia capitalelor halucinate, sau in nord-am ericana action painting din anii 1950, simpld transcriere a unei nelinigti... Omul, cdre igi pierde deodatd opacitatea gi stabilitatea, se dizolvd. incdt futurigtii sau
suprarealigtii, chiar atunci cAnd se proclamd materialiqti, nu sunt decdt in vechiul sens al cuvAntului: omul dispare, dar de

firii

un Braque, un Bazaine, un Junec. de exemplu -, dar acestea sunt excepfii. in ansarnblu * o iarnd cosmicd care descompune

asemenea, in insugi lirismul ei, gi materia. ..Omul, zicea Marinetti, nu mai prezintd nici un interes... El trebuie inlocuit cu materia a cdrei esenld trebuie sd o inlelegem in mod intuitiv.

t62

OLIVIER CLEMENT

Intrebdri asupra omului

r63

Trebuie inlocuitd psihologia omului, care este epuizata, cu o halucinalie liricd a materiei." in generat, ceea ce fiapeazd in arta contemporand, este refuzul chipului gi, chiar la cei care-gi transformd pogordrea la iad in conqtiinld a invierii. o veritabilh neputinld de a reprezenta

chipul omenesc: mi gdndesc la extlaordinarelg exemplare ale Sfintelor Fele din Manessier, acei imengi muguri ai noplii care nu se pot niciodat5 deschide. Evolulia este analogd in literaturi unde cuvintele se separb de CuvAntul $i se invaft ca niqte fi.unze uscate in aceeagi iarnd cosmicd (spre bucuria filosofilor limbajului, care lapiIeaz| cu fiunze uscate anticamera fiin{ei. dar mereu anticamera). Nin-ric mai caracteristic aici decdt marile
opere care deschid secolul, cele ale unui James Joyce, ale unui

Andrd Bi6ly. Sd ludm de exemplu Petersburgul lui Bi6ly, care s-a tradus in francezd abia in ultilTii cAliva ani, dupd o jumdtate de veac. O camerd qi obiectele pe care le confine devin pentru erou simboluri ale evenimentelor strict interioare, ca in unele happenings-rri. Congtiinla sa se separd de trup, se une$te cu becul electric ce se aprinde pe birou, qi. becul devine "soarele conEtiinfei". Vdltoarea de cuvinte o exprimd pe cea a aparenlelor. Bi6ly era antropozof gi a sesizat, intr-o proiunzime ambigud,

nihilismul excesiv al rdzboiului mondial gi al Rusiei devastate de rSzboiul civil. de teroare. de fbame... Aceste procese de <<decli stal izare)) nu fac decdt s6 exprime, in ordinea frumuselii, o t<decristalizare)) globall, o apocalipsd in istorie care ruineazd vechile ldcaguri ale fiin{ei. Magina ce distruge modalitdtile organice ale existenlei gi, am mai spus-o, smulge in mod violent persoana din acoperdmAntele ei pam6nte$ti. $tiinla care dizolvd cosmosul intr-un ocean de abstraclii, dezintegralea materiei gi "bomba", cancer posibil al istoriei, convulsiile mizeriei in societafile sdrace gi cele ale nihilismului in cele bogate - sunt tot atatea aspecte ale acestei apocalipse. Procesele de dezintegrare in aftA sunt reflexul acestei evolulii globale. Reflex, dar adesea gi proorocie, cdci afia a reprezentat mai inainte lumea dezintegratd prin bomb6, precum Picasso gi Kafka au descris mai tnainte societatea consentraflonarA.

realitali care nu sunt spirituale gi pe care el le numeqte

((astrale)), urme, intr-un 1-el, ale acelei "intelepciuni" create pentru a fi receptaculul Inlelepciunii divine gi care, din cauzd cd

a fost ignoratd, dezatectatd de cdtre materialism, este acum ca qi fermecatii. Imediat dupd Primul Rdzboi mondial, dadaismul n-a fhcut decAt sd constate dqcompozilia limbajului, obiectivat in afara CuvAntului prin uzajul burghez. apoi descompus in

Un cregtin, se pare, trebuie sd caute aici nu o intoarsere la vechile fbrme ale frumuselii, ci un radicalism pi mai mare, o indrdzneald creatoare care sd ducd dincolo de limitele acestei lumi, nu "in jos", ci "in sus". Apocalipsa inseamnd ,,revela!ie,'. Criza frumuselii in perspectiva pe care noi am invocat-o este poate qi o incercare de a strdpunge dincolo de lumea cdzutd, pentru a dobAndi o altd fbrmd, o corporalitate spirituald care depa$ette legile exterioritafii $i ale non-identitdtii reciproce. pentnr a ajunge, la sfhrgitul acestei clut5ri negative, care mult timp a descompus, la revelalia impdrdliei esenfelor din jurul chipului omenesc indumnezeit.

t64

OLIVIER CLEMENT,

lnry9beri asupra omului

165

Imposibila sintezd
Paralel cu acest proces lqcritior, ca reaclie impotriva lui, observdm, de mai mult de un secol, efbrtul fdcut pentru o sintezl a frumuselii. E de aiuns sd evocdm, pentru secolul al XIX-lea;

rea vieiii sociale prin doud rdzboaie mondiale gi mai ales. in definitiv. prin dezvoltarea oalbd a tehnicii. duce la o "societate monden6" in care nimic nu mai e comun decdt vulgarul qi fhrd indoiald o sete imensd Ei asprd de comuniune...

drama muzicald a lui Wagner. La inceputul secolului nostrU simbolismul se sistematizeazS. purtat de tilosofiile vielii. in toate lArile Europei, dar mai ales in Germania gi Rusia. mulli reprezentanli ai intelligentiel cunosc nostalgia unei epoci organice, a unei societili pafticipand la cele mai inalte valori prin rnijlocilea unei afte totale care qi-ar regdsi sacrele-i surse. "Renagterea rusd", la inceputul secolului, visa dupd o artd ((teurgice)), care schimbd gi indumnezeiegte via1a. Scriabin fi vrut sd scrie gi sd pund pe note Lu1 (mistenl, in sensul medieval

Dimpotrivd, cdutarea intregului, cu prelul libertAlii dacd trebuie, a dus adesea la totalitar. Se qtie liliatia, caricaturald dar reald, de la Wagner la Hitler. Poetii "renaqterii ruse", nostalgicii
artei comunitare, au intdmpinat cu f'ervoare anul 1917. Ei au fbst reduqi la tdcere destul de repede. dar "realismul socialist" Si teoria

"conducerii sociale" au incercat sd realizeze, la nivelul constrdngerii gi al confbrmismului, o exigen{d fundamentald a marilor creatori ruqi din secolul al XIX-lea care refuzau ana
pentru aftA. cultura ca obiect de lux gi voiau sd facd din f'rumusege o pdine pentru popor', din care toli sd se poatd hrdni. Aceea;;r

al cuvdntului, in care sd se tl reunit toate artele, toate umanitalii, mister atat de puternic incdt la ultimul acord lumea efectiv sd se fi transfigurat! Dar cum sd se gdseascd o astf'el de unitate incat miqcarea de dezintegrare sd se inverseze in dinam.ism al invierii? Dezin.
tegrarea depdgea totdeauna sinteza. De unde gi ispita de a impune

exigenld i-a impins pe suprarealiqti 9i pe atdJia artiqti 9i scr.iitori occidentali spre comunism sau spre tionturile populare in anii '30 '40 ai secolului nostru. 9i

unitate4 de a o impune impotriva libertifii de a o

ciut4

la limit6

chiar impotriva libertdlii. Procesul ((critic)) pare strdns legat de individualismul

societifii occidentale, de atomizarea ei socialS, de importrinla reglatoare dobdndit6 de ban intr-o economie liberali: banul, de' fapt, accelereazd inaintarea instinctului in artd, pentru cd instinctul sexual gi al mo(ii mai ales - se vinde bine. Dezintegra-

Astdzi, in sociefilile occidentale. .exigenlele unei srnteze igi fbc aparilia in trei domenii principale: in cel funclional, in cel ocult gi in cel (neo-revolutionanl. 'in domeniul funclional existd un elbrt de amenajare esteticd a cetdlii. cdci cle$te certitudinea cd omul nu tr.die$te numai cu pdine. ci qi cu fiurlusele. Cercetdrile lui Wright in Statele Unite, ale lui Banagan in Mexic. ale lui Vasarely in Franta qi multe altele. sunt caracteristice acestui efort. Aici totul e posibil. at6t o imanenfd care se.joacd cu tehnica (ca Vasarely. care fblosegte ordinatoarele), cit qi o aprofundare in existenld care lace loc misterului fdrd sd-l nurreascd (crind Luis Barragan.

wf
166

OLIVIER CLEMENT'

t67
Dacd o putem sesiza. in procesul tcritic)). ca pe o cdutare a trupului de slavir, cAutarea sintezei desemneazd in rnod incongtient Biserica. rrai precis liturghia ca artl deplind. singur.a cu adeviral i(teurgicA)).

de exemplu. noteazd cd "toata arhitectura care nu exprlma seninltatea nu-qi indeplinegte misiunea spirituald", el slu.iegtc unei totalitdti deschise a umanuluil. in rest. nimic nu e ptof'an; umanizarea spaliului. cAnd ea cautd iiumuselea, regdse$tc spontan simboluri fbarte vechi. De exemplu. arhitectura Casoi Radioului din Paris reia o schemi. banald in India. a axei lumii. Prolif'erarea ocultismului. a sincretisn-rului, se rernarcd in "misa pentru vremurile noastl e" a lui Bd.jart, cu temele salc imprumutate din Rdsdritr"rl necrcAtin sau din dionisismul ltti Nietzsche; in arta psihedelicd anrericand. inspirati, ca $i straniilc liturghii ale Living Theatre-ului. de rnetodele orientale dc ((enstaza)), de erotismul mistic qi de drog. $i toate acestc tentative - mai sunt muhe altele pentru a-l duce pe individul occidental. drirddind de singuritate. spre luziuni impersonale. in domeniul rrneo-revolutionaor miEcirile cele tlat intel'esante. mai ales in mediul studen{esb. cau15 o transfigurarc a vielii. Ele criticd o "societate spectacol" in care totul devinc obiectul unui consum pasiv, incepdnd de la culturi. qi unde nimie nu mai este tr6it in mod creator. AceastA miqcare a transtbrmat deja profund vaste domenii ale civiliza{iei occidentale, americanc in special, ddndu-le gustul de r(Orienturilr, exigenla Ei dejl practica unei vie{i mai comunitare. mai spontane, deschisir tiunuselii qi. daci nu contemplafiei, cel pulin ldncezelii. ca 1i cunr Occidentul post-industrial ar trcbui de acum inainte sit integreze unele atitudini ale civilizatiilor arhaice... insa. atAta
timp cAt ea va fr condusd de oameni care nu cunosc duhovnicescul sau il caric aturizeazd. accastd rniqcare va rdmAne in mo<l considerabil ruptl de izvoalcle trnei crealii durabile.

Un Imperiu bizantin planetnr

dctafezi putin cate pr-rtin de izvor.r-rl siru spiritual - cici nu existir o rrare culturi caLe si nu se fl nascut dintr-un cult - pentru a deveni o realitate aulonolnil $i compartinlentati. $i ci.liar lr.rxul unei elite. Aceasti tazi cle
C)rice culturzi se

i(decadenld)) constituie aclesea mor.nentul cel mai r.aflnat. cel mai inalt, cel rnai congtient in istoria unei culturi. Nu ntai uste

atunci integritate qi spontaneitare. ci o cunoa$rer!- nucntata. uneori sccpticd. o deschidere spt.e diversitate, spr.e irizarea contlariilor. insd fEri capacitatea cle a hotdri. Astdzi r.nai ales. cultura occidentald, in exterrsiunea planetarzi in care sc inrplrneEte gi se aboleqte in acelagi timp. nu are un alt continllt dccat o miEcare curatl de cercetare gi intdntpinar.e. o permanenti incliminare de sine in dialog. Epocile de decadentl (fblosesc cuvintul fErd vreo conotatjc peiorativa) pernrit o lr-rciditate care ir-r acelagi tirnp slibe;;te gi imbogaleqre. Sunt Iaze de universalitate. dincolo de limitele comunitdtilor organiee
tradi{ionale. Aceastd luciditate $i aceastA deschidere nu trec lara

o oarecarc dispor-ribilitate citre neclinoscut. prin ceca cc

Spengler nun'lca "a dor-ra religiozitatc". Astf'el. decadenla culturii antice a constituit un receptacul al revelatiei creqtine. Sensul

@-"!

I bS

OLIVIER CLEMENT

intrebdri

as u Dra

ontului

169

misterulLli adus in lmperiul rorlan dc cultele orientale. caracterul

contcmplativ al noilor intelpretlri ale pleitonismului. religiozitatea cosmicd a stoioismului au pregitit marile sinteze
patristice. Altcmanta intre un naturalism patetic al portretului oheurarea cdtre izvoarele nocturne ale
qi

poate binein(eles. gi miiloacele mass-media nu se dau in ldturi. rdsfbi "muzeul imaginar". dar estc un joc de spectator. nu participare creatoare. pt'intr<r fir-tmuselc t'esinllita in n.rod direct.

cdutarea hicraticului a pregdtit icoana. Simultan. apare barbaria.

firii: taurul

negru

iniunghiat pentru botezul rnithraic prin sAnge, apoi vin barbarii din pi<1uri gi din stepe... insd nici aceasth extinderc barbari n-ar fi plrtut si innoiascd palida tiurnuse{e anticd. nici cultura anticit la capatul sulldrii n-ar li avut lirrta si o absoarbd. A trebuit o ou totul altd dimensiune. cca a crcgtinisrnului. barbari intr-un sens. pentru invd{atul antic ce-qi sculpta delicat propria-i statuie. qi barbard dupa Duh. nu dupd pimAnt qi dupd sAnge. Aqa avea si se nasci cre5tinitatea si dAra ei in istoric. dc o nestricicioasi tiunrusele. inainte ca ea sd apari qi si orienteze prin constrAngerc lil:reltatea. s-au gdsit oarneni carc au unit. intr-o intelepciunc
dcschisb

insistd pr: cal'actet'ul complet ;i pe discontinuitatea ltarrsatnbluriori) culturale qi-;;i bat joc de istoria care le-ar explora in van. Aici cea rnai inaltd culturii se sinucide, iar nroarteil ltti Dun.tnczelt tl ptovoacl 1]e cea a

la niisterul insdqi al

flrii. Stl'uctulali$tii

omului. Pentru

cre,stini de f'apt" urr Evenimcnl

divinoutnatl' cel

de Crdciun $i de Pa$ti. a sfhrirr.rat odatd pentru totdeallna toate aceste discontinuit5li $i a pcmtis constitttirea plin inten.ncdiul istoriei. dincolo. a unei fiaten.rititi a celor vii. llxperienta cdrlii de buzunar, a discului. a reproducct'ii qi a "teatt'Lrlui pclpular"' (cincl
scapd bdtdii dc.joc presuirusi a

ti

sirrgura revolu(ionar6). chiar

contirmdnd unele discontinuitlti. arati

comuniune gi ar putea sd I'cinvie in
r.r.rttd

ci

rnai persistir

clulabil. pelltrtl ca slr ntl

- s[ ne g6ndim la relaliile

dintrc Ln Origen gi rn Plotin

-.

ei integlitate. qi cel al <decadenteilr, corr;tiinta ei ascutitd. critici, sensul ei de dialog. O asemenea

pozitivr-rl bar'txuiei. putemica

unire adesea ameninfatd de tensiune. chiar de dezbinare, a fEcut originalitatea Bizantului in sdnul lumii creqtine.

Situatia actuald nu este tiri analogie chiar la scarir planetard cu cea a Irnperiulr-ri roman cdnd acesta deve,nca h.nperiu bizar-rtin. inalta cr-rltur[ a devenit privilegiul unei elite. I]a cere. pentru a ll asr-rmati. niedieri mr-rltiple. inilierea in universu|i spirituale adesea indepirtate in spatiu sau in timp sau pur iii simplu ir-r sensibilitate. Fnlmusetea. a$a cunt o ofcla aceastir inaltd culturi. este o fiur.nusete liculturistdl;. nu imediatd. Sc

mai fie prea mult timp disintttlal llristos agorrizAnd qi inviat. "acest centru in carc conver-Q liniile". Malraux nu s-a ilrgelat pe deplin numind casele dc culturd catedrarlele epocii noastre. Dar ce-ar deveni cu timpul niqtc e ;rtedlele ihli altar? inh'r'ttatea nu sugcreazd o solulie clclicali chiar daci e necesarl pirstrarea qi revigorarea culturii poporului cregtin. peste tot undc ea existi , ci apari{ia cre$tinilor cale sd fie creaturi ale fiumusetii: inima lol va ll atunci altar.

t70

OLIVIER CLEMENT

In

trebdri

as

upra ortt u Iu i

t7l

Fecunditatea barbariei

in mod simultan

se impune chipul copilului. desdvirgirea sa paradisiacd. Uneori, ca o sfdqiere, apar pentru o clipd pe ecran chipurile unor ldri ale mizeriei, rdzboiului qi foamei. chipuri sldbite p6nd la ranld

-,

creqte barbar.ia. Ea creEte

in primul rdnd

in lumea a tr"eia: negativ, ca asprd dreptate a sclavilor revolta{i,

de turde qi distrugerile tuturor "revolutiilor culturale',; pozitiv, ca

mdrturisire, dionisiacd sau contemplativb, a abstinenlelor iralionale - gi chiar in insdEi inima Frantei, a lumii a treia a
sufletului pe care o constituie. intr.e altele, geniile celt gi occitan... Barbaria cre$te. in al doilea rdrrd, nu ihrd multe aurdrii

crucea lor fundamentald. chipuri rlstignite. Chipurile care intreabd cel mai mult, cele mai bogate intr-un alt secret qi de aseltenea cele mai rare. sunt cele ale mor(ilor - al unui loan al XXIII-lea, al unui Che Guevara, ca un paradox al acestor doud mo4i asumate, intr-o lume ce pare a nu avea altd valoare decdt continuitatea biologicd. Umanitatea pusd in chipuri, toate umanitalile. in impestrilalea lor, devenind un unic flux de chipuri qi
recdgtigAnd muzeul imaginar vulgarizat, toate acestea (de-

intelectuale, in acele medii <ineo-revolutionarelt pe care le evocam mai inainte. Uneori se simte nostalgia unui sacru elementar trAit cu tot tt.uplll, in plind voce. Barbaria creqte in sfal.git. $i poate cd este cea mai fecundd. nu impotriva. ci prin societatea de az-i. Doui teme mai ales par susceptibile de a li aprofundate de cAtre iiumusele. in aceastd barbarie (intemA)): cea a chipului gi, pentru a relua un .joc de cuvinte al lui Edgar Morin. cea a arkhl-ului (gr _incepur. principiu) 9i a arcei. Chipul se ivegte de peste tot. obsedant, barbar. in chiar momentul in care dispare afia (cultudstd)) curn af ti un prinr plan al cinematogr.atirh:i sau al televiziunii. afiqele publicitare. ial pe strdzi. ultima noastr.d aftd populard, crearea fr.umoaselor chipuri ale f'emeilor. Chip enigmatic. inchis prin evidenla insdqi a fiunruselii sale, chip incd pecetluit. Frumtrselea dintdi, cea a tinerelii, a eros-ului. aproape irlpersonald, inclinatd insd spre averltura unei intAlniri. Adesea. ;i intr-o arnbianlI incdrcatd de imagine a valorilor li:rninine sigure - de confbrt casnic. de sisr,r_

adui sufletele la un fbl de stare lichidd in care se relativizeazl, se dizolva. intr-un f'el de curiozitate plictisith sau de indulgenfd molatici, valorile, tradiliile, criteriile, provincialismele. Dar existd o fiumusele ireductibild, o enigmd ireductibili pe care acest acid nu poate in definitiv sd le corodeze: este vorba de chipul omului gi de nostalgia unei comuniuni
structureazA)). amestecA,

planetare a chipurilor...

Dar cum. deschizdndu-te acestui flux universalizant.

sA

nu-

sI nu ai nevoie de un p5mAnl de un arkh.A, de o arcd, pentqr a fl tu insuli in acest tot care deodatd se dilatd qi ameninfd? Sentimentul cA viala modernd ameninid pe om cu abstractul. il scoate din elementar Ei-l fi cauli
transformd pe orSgean intr-un nomad al vidului, acest sentiment conduce la o "cdutare" (in sensul "c5utdrii smntului Graal") a

qi propriile rddhcini? Cum

unui principiu arhaic in care omul gi-ar regisi inrdddcinarea in originar. Este ca o imboldire ((neo-arhaicd)). in sensul profund al cuvAntului grec arkh, in carr este fundamentalul, primitivul

r72

OLIVIER CLEMENT

intrebdri asupra

omului

'173

gi idealul. "Cdutarea' se f'ace prin cosmos gi prin trecut. Ea este gi cea a arcei, deodatd arca lui Noe in potopul tehnologic arca
Ai

alianlei intr-o civilizalie fdrd refi_rgiu: "chutare,' a unui loc de linigte qi de tiumusele unde rdbdarea iubitoare a generaliilor a dat pietrelor un chip. Frumuselea devine aici expresia unei aliante cu misterul, prin mijlocirea unui pdmAnt Ei a istoriei lui. La scard colectivl sunt marile rnigralii estivale cdtre marea solard, ale cdrei gdnr-ruri poar.td fbalte vechi temple care nu mai sunt, odatd cu dispariqia "idolilor,'. decAt temple ale fiumuse{ii lumii. Allii urch pe mun{i, brdzdeazit pddurile, exploreazd ..md_ runtaiele pdmdntului". La scard fbmiliald. este dorinfa, adesea
stricatd, e adevlral, de a se ancor.a t'eriodic intr-un loc de frunru_ se{e qi de pace.
Jung povestise in rnemoriile sale cum igi amenajase un tum aproape de lacul din Zurich. Tumul a devenit imediat pentru el o

unei subzistente modeste qi discreta fbgdduinJa a unei pustnicii reinnoite si a unei fbtme comunitare originare.

Frumuse(ea

lui Dumnezeu

Cultura apuseand, devenind chiar mondial5, s-a istovit $i s-a izolat d" p.ofr-i." atat de mult. incdt ea nu poate constitui forta care va asuma Ei va lumina aceasta mare lAqnire a vielii. Ast5zi ea oscileazd inh'e chintesenla speculativd qi haos. Nunai url cre$tinism reinnoit i-ar putea deschide calea frumusefii. Frumuselea este un Nume divin, poate cel mai uitat, iar peste creafie este pecetea Prea-lubitului: "Pune-md ca pe o pecete pe inima ta, pe b|alul tdu. CAci iubirea este tare ca moartea... Apele cele mari nu vor putea sd o stingh nici fluviile

fbmtd materni in care el se regdsea: ',Turnul imi d6dea impresia cd lenditeam in piatri". Nu pentru a se impreimui, ci pentru a comunica cu lucrurile: ,,Eu insumi trdiesc in fiecare copac, in clipocitul valurilor, in nori, in animalele care se duc vin, in Ai obiecte". EI iqi pregdtea singur lemnul. aprindea fbcul. mergea
$i aducea apd de la fhntAnd, iqi lunina cu o flacdrA vie. .,Acesre munci simple fac omul sin-rplu, Ei este fbarte dificil sd fi simplu,,.

Daci este un cuvAnt care revine adesea in Biblie pentru a evoca pe Dumnezeu, este acela de "slavd" kabod. $i nu e o imagine, ci acea mare sfi'Alucire in care se aratd insdgi viala lui Dumnezeu. Nu exist6 nimic in afard de om care sd nu "sldveasci" in mod spontan, prin firea sa, prin ordinea sa, prin liumuselea sa pe Tat6l, prin Fiul. in Duhul despre care am
sd o inece" (Cant.8, 6). putea spune cA este Duhul Frumosului. Dumnezeu este "Pbrintele

In linigte gi armonie cu natura. se r.rasc idei fbarte vechi fbarte Si noi: "Aici creafie qi joc sunt aproape unul de altul,'. Unii chiar, printre ei gi cregtini, refuzAnd altemanfa dintre
obligalia citadinA $i o existenlA mai adevdratd. pdrdsesc dellnitiv marea cetate. f'ac sd reinvie vechi sate qi. tumizAnd ceteva obiecte sau cAteva servicii miEcdrii (neo-arhaicell. gdsesc elementele

luminilor": peste orice lucru, la rdddcina lui, El este lumina frumuse{ii. "Cuvdntul" constituie ((limita) care face sa rasara ordinea sensibilului din "materia" necuprinsA. Duhul Sf6nt,
"datdtor de via!5", t'ace ca totul sd se implineascd desavar$it frumuselea dintdi, paradisiacd. cea dintru inceput. dintru artlrd, care este incd ref'lectatd de lucruli, de chipul unui copil. de

wql

/+

OLIVIER CLEMENT

in t rebi

ri

as u prz ottt u I u

t75

splendoarea vitald a tiin{elor tinere. Dar omul a intrerr"rpt comunicarea slavei. a pervertit tirea euharisticd a crea{iei. Lumina ne-a devenit extcrioard. lucr.r-rrile au de acurn inainte un

Frurnuse[e mafiirizatA prin h.rtmpare gi Patimd. li'umusete a unui

oribil. mediul inconjuritor masacreazd pe cei nevinovali. Descoperint din ce in ce mai ntult, prin atAtea aspectc
aspect intunecos. ale artei contemporane. cd "avem puterea sd dezldnluim imaginilc

cele mai car-ribale. mongtrii obsesionali ai masacrului gi ai patinrii" (Pietre Emmanuel. Le ntoncle e.st intdriertr). E vorba de rnongtri de o fiumusele magich caci. pentr.u a relua o remarca a Areopagitului. ei tac din 'insd;i setea de absolut lbrta tiranica a riului. in aceste irnagini care nu rdspArrdesc in dellnitiv decdt "tristetea cea dupi moarte". ornul se reveleazi ca risc al lui Duntnezeu gi cancer al firii. "'lj.istetea cea pentru moafie" -.1 doua.frumusete. acea nostalgie mov a ingerului cdzut care se afld. intr-un mozaic din Ravena. la stanga lui Hristos. De accea. lrullntsctca desprc care noi trehLrie si mdrturisim. care regase$te inoccnta celci dintAi, dar numar prrrr inevitabila incercare prin care trece cu cea de-a doua, nu poate 1l decAt cea a Crucii, in ntod inseparabil cruce de sAnge qi de lumind. Pagtele inaugureazd "Evanghelia slavei lui Flristos, care este chipul lui Dumnezeu". Slava strf,lucesle de acum dintr-un chip "devenit desivdrgit prin sr-rt'crin{i". O rugdciune <jin ritr-rl
bizantin spune: "Hristoase. lunrina cea adevdratd. care luninezi gi sfinleqti pe tot omlll ce vine in lume. sf, se insemneze neste

chip insAngerat qi inviaL. biruitor.al mortii. insd prin moarte. Frumusefe a Celr-ri ce s-a dus cle buni voie in iad. pentru ca in El sd fle identiflcate "cuh.nea urnilintei" ;i culmea iubirii tair-rici fl'umusete. pe care nurnai libertatea pelsonald a dragostei o desciticazh. Plin lacrimi le "revenirii congtiintei". Omul durerilor. Iird fi'un.rusete dupi pdrelea lr-unii abestcia. sc desooperi a fi Schimbatul la Fata. 'l'r'ansfiguratu l. Crucca pascald in care cdularea ncgativd este cople$itA de allrrnarea lubirii. ne deschide "ll:rcdla luclurilor". icoana chipulr.ri. Cr.c;tir.rismul este leligia chipurilor. Numai Clripul lr,ri Dumnezeu in om ne pennite s[ descifl'5rr chipul a tot ornul in l)unrnezeu. sd descil'rInt. ilt comuniunea slinfilor. enigrna citipr-rrilor care impresoard ontul contemporrir.]. Astizi ntilturisirea lui I lriskrs in Duhul nu mar poate si se lipseasci de accastd a treia.fruntusate. Nici liumusctca lui Duntnezeu fild orn. ca r-rn fbc mistuitor (de aceea Moise. pentru a vedea pe Dun.rnezeu "dir-r spate". tt'ebr-ria sa-gi acopere lala). nici 1r'unrr-rse{ea ortrirlr-ri firi [)r-rntnezeu (cale negativA care sc inchicle in sinc gi transtbrmd necunogtinta in absenld $i instinctr.rl de absolut in dorinld de a distluge). ci fiumuselea lui Emanuel Dumnezeu este cu noi, gi a Duhului

Sfent

noi suntem cu Dunrnezcu.

s6 vedem lumina cea neapropiatd" (CeasLrl I. n.tr). Frumuselea Fiului, spune Si'6ntul Chiril. s-a "maturizat in tirnp" penlru ca noi sd flm ',aduqi ca de mana cltre liurusetca Celui ce-L na$re" (p G, LXVIII, I 034).

ruoi Iumina

ftlei lale ca intr-insa

Arta icoanei
Biserica cea ncdespiltitd a precizztt. in special plin dogma celui de-al VII-lea Sinod ecumenic (7tt7). cdile qi principiile unei

t76

OLIVIER CLEMENT

Intrebdri asupra onului

t77

afie a transligurdrii, arta iooanei. Trebuie si precizilm cd intleaga biserich. cu arhitectura, fiescele q;i mozaicurile sale, cor.rstituie o imensd icoand care esrc in spaliu ceea ce este deslEqurarea liturgicd pentru timp: '.cerul pe pdmdnt", rnanit'estarea divino-umanitdlii in care corpul hdrdzit morlii se preschirrbi in corporalitate duhovniceascd. Icoana nu este dgci un elentent decorativ. nici nurnar o ilustratie a Soripturii. Ea este parte ilrtegr.antd a litulghiei qi constituie. cum a scris [.,eonid Uspensky. "un mijloc de a cunoa$te pe I)umnezeu qi de a se uni cu El". Ea.face posibitd cunocqtere(r

comuniunii ecleziale. Este mereu acelagi Hristos. dar El se descoperd flecdruia. fiecirui unicat. intr-un fel unic. Astfbl existi o singurd Sfanta Fa![, a cdrei pomenire a fbst pdstratd de Bisericd, de Mireasd $i tot atatea Slinte Fete cd{i iconogr.afi. Chipul omenesc al lui Dumnezeu este inepuizabil qi pistrcazd pentru noi, cum a subliniat Arcopagitul. un caracter inaccesibil: chip al chipurilor gi chip al Neajunsului. "Cel ce M-a vdzut pc Mine, L-a vdzut pe Tatdl" (ln.l4,9). Cel de-al VII-lea Sinod ecumenic a interzis ca Tatdl. Principiu al Treimii qi Izvor al dumnezeirii. sd fie reprezentat direct. in Hristos transcendenta
se diruieqtc fbrd ca ea sd inceteze vrerdatd de a mai 1l dincolo.

lui

Dumn e zeu pr

n in te r nte cl iu I Jrunto sttl ui. Dumnezeu, in tbnd. r.ru s-a ficut doar auzit: El s-a fbcut
i

vdzut. s-a fdcut chip. iar icoana prin excelentd este cea a Crucii. "Pentru cd NevAzutul inrbr.dcdndu-se in trup s-a fEcut vdzut, de
aceea reprezentdm asent5narca Clelui ce s-a ardtat,' (S1'6ntul loan

Damaschin. PC.,

XCN.

1245 ).

reprezenta

pe Hristos. inseamnd a

reprezenta

gi

midularele Trupului sdr-r eclesial: icoana nu aratd doar pe Dumuezcu cal'c s-a ficut Otr. ci gi pe omul care s-a t'icut
Dumnezeu.

lui Flristos devine adevdrat in chipul omului cdnd este umplut de Duhul. Astf'el arta icoanci depaqegte opozilia, subliniati de Andrd Malraux, intre artele Rhsdritului necreqtin. martore ale unei vegnicii impersonalc. gi cele ale Apusului modern, vandute senzualitdfii gi angoasei individului. in inepuizabilul chipului personal, arta icoanei explirnd etemitatea care nu este fuziune. ci comuniune. SI comparbm imaginea lui Hristos $i pe cea a lui Buddha. sau imaginea unui sfbnt cregtin gi a unui inlelept budist. Chipul
cre$tin se implinegte in camuniupe, chipul budist se abolepte intro interioritate in care nu mai este nici sine. nici celdlalt. ci un

Ceea ce este adevdmt din chipul

lcoarra infE{igeazd o prezenld personald, ea sugereazil adevdratul chip al omului. chipul sdu vegnic, aceastd a trera tiumuscle la care suntenr chenrati. lcoana nu se poate lipsi dc
aseminarea cu ntodelul. ins[. chiar retuzdnd irrpresia subiectivd,

ea nu cautA o obiectivitate fbtograticd: locul sdu esto

comuniunea. De exentpln. toate icoanele lui Hristos dau impresra unei identitdti fundan.rentale. Dar asemdnarea, aici. se exprimir

in intdlnirea dintre doud persoane. IJristos gi iconograful, in sdnul

nimic de n"spus. in cele doud cazuri chipul este aureolat. Dar chipul cregtin este in h-rmind ca gi lierul in foc, chipul budist sc dilatd, se identifiod cu sf'era luminoasd al cirui nimb cste secliunea. Chipul cregtin este deodata inFrioritate gi intdrnpinare; chipul budist, cu ochii inchi;i, se reculege. Icoana, printr-un simbolism concret in care exoresivitatea

l7a

OLIVIER CLEMENT

t79
apirea intr-o icoand. .{r'putca si sc irr.rplineascd in ea $i nostalgia persoanei. care chinuie at.ta occidentalb a individului. LJnclc

pl'ineazl in tata oricilci tcndintc dc alegorie. ne f'ace sd sesrziul indunrnezeirea omului ;;i slintilea Lurir''ersului. adicd adellrLrl fiin!elor'gi al lucrurilor. Sirrbolica cste lotcleauna in serviciui
persoanei. sc integfeuzil. rclclarrdu-o. irr cleplirratatcer conrt-tniurtii.

chipuri pictatc de Rcr.nbrandt la slirqitul vielii sale sunr la limira icoanei. Arta icoanei. de fapt. nu este deloc redusd la un (stil)) nici chiar in Rlsaritul cre;;tin. Arta cregtirrd a Apusului. nu t.trrnai plinir la a1a rontani. ci pdna ia Trecento-uI italian. particip5 la accasta cu r.'iziunea sa. Ea insas;i .- ar.ta - nll a incremenit deloc in lonne stereotipe. Dacd a rarnas fidela aceleiaEi irrspiratii prclfr,rncie, intrr-rpate in "canotutelc" care precizeazd sensul episcladelor

Lumina clintr-o icoana nu plovine'dintr-un tbcar plecis.

cdci lcrusalin.rul ccl
gi de
nor-r-

zice Apocalipsa- "n-are nevttic de soare

lun[. cdci lunrineazir slava lui l)umnnczcti'(21.23). Ea cstc pcslc 1ot. lili a p:'oicctr r-rrrb|ir. sirr-r mai degr-abi eer este tolderruna interiozrlir. lotLll este insolit intclior. Iconoglalii nunlesc "lunrini" Iondul insLL;;i al icoanei. ca sinrbol al lui [)urnnczcu "k)tlll in toate". Aclc'sea perspectir a este invclsatd. I-injile nu convcrg citlc un "plulct de scdpare". serln al spatiulr,ri decizut ca|e sepa|i gi
intcrnniteazii. ele se dilata in lurninii "din slavi in slava". Stlntii
deschid accst spatiu indunrnezeit. r,cnind la noi din intirrit. aproape

;i

iderrtitatea persona.ielor. acca inspir.atie e cea a divino-r-rnranititii gi de aceea in nrai ntultc r.drrduri czi a ir.rclus. chiar. provocat.

intotdeauna rcprezentati clin

latar prolilul al li

deia absenti.

in acest conle\t. clripul estc r'oplczentat dupi cea rrai rnare ascmirnale pelsonalir. clar intpucat. intrcgit. ilurlinat de I)r.rhul. Buzc tlne qi cr-u'ate. ulechi lccluse. interiorizate. totLtl ulci spre ochii imenqi. plini de gravitate i;i bliincletc - ortrul stintit devrne "in intrcgime plivile". spr,urc Sl'iir.rtul Macalic -.;i spre intc'lepciunea liuntii dilatatc.

in preait.na acestof chipuri. anirlalele. plantele. parndrrrul gi stinca sunt stilizatc clupir csentcle Ior spilituale. Aici intilnirn o abslractie care nu cr,ucleazit ci concluce la o liguratie;i ntai pench'antd.. Anirlalele pictate din grotclc pr.eistoricc. sar-r t'elul in care Bazainc. in vitraliile de la SainrSdverin. a l.eprczentat elementele pentru a dceaja sensul lor sacranrental. ar putea

cercetirile unranisntului. Adcsea se uiti cd afta macedoneana. inccpAncl cu secolul al XII-lca. a inaugurat Renaqterea. Aflnral.ea tumanului in fir"rmusete a ca\ili-qat ltalia ve,nind din Maceclonia gi Serbia, provocAnd in secolul al XIII-lea o "renagrerc transf rgr-rrat5". r-rn div irro-umanisnt dizlocat rapid in secolelc unr.ritoare. in lurlea bizantini ntigcar.ca a durat urai ntult. cuhninind in prinrcle fiesce de la Mistr.a, $i niai muit inca la Constantinopol. cll tandl.clea Ei dinarrisntul cle la Karies. Apor au venil ultirnele invazii. care au distrus cultura bizautina. au itttcIirrlizat 5i parca illt irsrUr)s ( )riodoxia. dupa ccre au velrit marile dezbiniri aie cregtinisnrr-rlui.
irrtiilrrirea actuali .r Apusului cre$tin cu Rdslritul cre$tin va perr.nite o noui intlorire a '.divinoumanisntului,.. Poate

ci

r
180

OLIVIER CLEMENT.

in trebdri

as

upra

om u

Iu

l8l

Pentru o mdrturisire

frumuselii 9.

Astfbl, mdrturisirea Duhului trebuie sd devind astdzi nu doar slujire, ci $i artd. Arta de a se impdca in "inima-duh", in acest "ochi al inimii" care dezvlluie in tot omul gansa celei de-a treia

frumuseli gi descoperd cA totul este sacru. Arta de a se minuna cd Neajunsul vine la noi penuu a ne atinge prin toate chipurile omene$ti gi toatd frumusetea lumii.

Moartea gi sirbtrtoarea ' Biruinp

asupra mortji

Atunci omul gdsegte curajul cel bun, increderea de a-gi reincepe viala in Duhul Sfhnt. "Fericiti sunt cei bl6nzi, c6 aceia vor mo$teni pdmdntul". Ei il moqtenesc deia, presimlind, in taina fiinjelor gi a lucrurilor, pe Hristos care revine in lumini..
Dumnezeul cel viu, ,Adiincul, ia Chip pentru ca chipurile s6 nu mai moard, ci sd striluceascd precum soarele, iar astbzi numai

"Hristos a inviat din morfi cu moaftea pre moarte cdlcAnd gi celor din mormAnturi via15 d6ruindu-le": acesta este, intr-o biserici din Rdsdrit, leitmotivul slujbelor pascale, leitmotivul

"sdrb5torii sdrbitorilor". "Ziua invierji! Pa$tile Domnului,

Pagtile! Cd din moarte la viala (...) Hristos Dumnezeu ne-a trecut pe noi (...). Acum toate s-au umplut de lumina. cerul gi pdmantul

o anune tiumusefe, a treia, poate sd-L facd simtit * frumuselea sfinlilor, trumuselea lucrdrilor inspirate, fie propriu-zis liturgice, ca icoan4 lie profetice, la limitd, mereu in migcare, ale Bisericii gi ale lumii. Rubleov, pentru a-L picta pe Dumnezeu, a pictat

.gi insuqi iadul. Deci sd prdznuiascd toatd fdptgra invierea lui Hristos, intru care s-a intfuit".

tinerelea $i tiumuselea in unitatea jertfitoare a celor Trei. , Dostoievski qi Bemanos au arAtat c6 iadul nu poate qdtura inima omului. Soljenilin a regdsit, dincolo de iad, tandrelea gi forta, nezdruncinatd a con$tiintei. in Biserici, ca gi la frontierele ei, a$teptam. pregbtim o "sfinlenie genial6", capabild sd sugereze , frLrnuselea lui Dumnezeu. intre prim-planul ce rimdne opac Ai arta care nu mai indrdznegte sd reprezinte chipul omenesc se
deschide perspectiva lcoanei.

invierea d6ruitA tuturor, inseamnd biruinta vielii depline asupra morlii 9i iadului. Moartea, din perspectiva Scripnrii Ei a Pirinfilor, nu desemneazd doar sf6rgitul vietii gi nici iadul doar o stare spirituald dincolo de mormAnt. $i una qi cealaltd se raporte4zl la existenla noastrd divizatd, la contradicliile ei. la str6fundul angoasei sale, la aservirea ce o sugrumi, pentru ca

totul este exterior a tot, incepand cu omul fald de el insugr. Moartea gi iadul - este timpul lumii decdzute, timpul crud al
"Orologiului" baudelairian, timpul care tneazd. mecanizeul
qi

-t
t82
distru-qe. Moarrea gi

OLIVIER CLEMENT

in

rebiri

as

upra ont u ! u i

tfJ3

iadul

estc spa{iul lumii decdzute. spatir"rl

care separd gi ir-rtemniteazd. Iar aceasta pAnir la stluctr-u'ile logice ale acestei lurri, care mereLl opune sau contr.rndd. Iadul. de tapt

qi mai ales. sunt ceilalli cunr spune amarul filosof . ura din rnine fata.de mine insumi. care thce din ei niqte strdini gi nigte' rivali. $i in ciuda a atita tar.rdrele gi li'umusete - cdci lunrea. chiar decizuti. riurAne creatia lui l)umnezeu - el este o despirlire iner'itabild;i enign'ri a neantului. Ilnigma care se ridicd Ia capdtul a toatd revolta Ei translbnnd in "alchiniie:r neantului"" oricdt de
nccosare ar

lizicil. subzisti intt-o setl i-existental fankrnlatica (Biblia ignolrr orice lilisnr al'"ncnrr.itili i su llctr-rl ui" ). Moartca esle tleci in rrotl lirnclarnental irtrpott'iva natr-rrii $i. intFo oarecafc ntirsrrni- oricc ntoilrlc este 5i o clintit pcnlnr ci ea lovegte o e\islcnlar ft'rcr-rlli ;rcnt|u ctet'nitate. Moartca cstc libertatea pefvcrtilar cale dA ncantului o lealitate paradoxalir. pcrnritdndu-i sir palirzitezc firel pc calc [)urlnezeu a cl.cat-o pentrr-r dcsh irlile. Acrrrtr intclcucnt cur,iirrlul lui Hristos clesltr-c clia'"ol: "tatirl r.ninciurrii".,si "ucigaq; dirrrnr inceput" (ln. ti. 44-4i).
Mincitura inseartrnl a prelcra pro1.l'iul trcant. neantul cr.eatur.ii irr loctrl Ader,irr-rlui carc' cste [)ulnnezcu. t Jcidcrca inscitr.r.rrrir imixtiurre'a rlorlii. "circi plala pilcatului cstc rtrornlea". Iia nu eslc

tl

ele. eliberirrilc politicii gi ale cr.tltulii. ('a qi cunr

ne-iur batc pentrr.r dreptate Ei ltlicilc pe un vapor. iar deodatd dcseopclirl cl-r cl :c seulirrrJi.

tll. ('el Viu. a ficut pe tint ca pe unul viu. ihen.rat la desiviir;;ilc. Dar aceasta nu putea li decAt liberi participarc la cxistetrtir divini. caci "nunrai
f)umnczeu n-a creal moartea.

c|cate. circi l)rrrnnezcu este crcdinci0s. ei conditia ser impotrir,a ll'ii: rtr-r ncantul. ci ntonstt.uoslrl. insir Dunltczcu cstc ralhdiltol'. cu toald r.dtrclarca iultir.ii. Acest ralu pe cale nu-l poatc intpiediea- l)cntrrr ci el sc naspte din libertati in carc utotltutcfnicil Sa s-a implinit gi s-a lintitat in acelagi tintp. Durltnezeu o sir-l lilloscrsci pci.rtr-u a-l dcschide pc om iubirii Sale. ilr rlocl par-acloxal. ll()al.tea. "plata picatr-rlui". dcvine' as1lel uu rcnrccliu al palciltulUi. 'locutai pentt.u cil cslc imprxriva lilii. ea il lircc 1te orrr sli-;i clea seama de adevirata sa conditie. dacit nu firgc cle ca. "l)urtrnczcu a ingaduit ca orlul si l'ic inghitit clc lltonstru autor al prevar.icatir.rnii 1rar. proevuricutio- trirclal-c. r'inclelc pc bani) nll pcntrll a-l vedca cii dispalc ;;i picre pcnt|u ro1(iciuuta" ci pontt.U cir stabilise dinainte $i pfegitisc incepr-rtul rnantuilii inrplinite prin Cr-rvintr-rl. .dr-rpi senmrrl lui lona (...)" ltclttrlt ca ontrrl. prirtrind de Ia Duntnezeu

clislrrrec|ca

tllii

). Moartea a venit $i nll inceteazi sa vini ;i sir clevind 1o1 rnai sumbl'd. pentnl clr . ort.tul s-a irrtors gi sc inlollcc cle cirtre ('cl Viu. Moartea se intire;te prin insaqi latalitarea ei care ne inciti la o cxislcntit lipsita de autelrticitate. prirr cale noi 1r-rgim de angoasi prirr mincir-u'rd. Omul se thlegte cu aceastil lunte din care crcdc ci poalc lace impi|irtia sa. de la cafc a$tcaptl sigr"r:'anti gi cale de lapt il inrobe;;te degertitciunii. aclicii vidulr-ri. Onrul nu se po:ltc distrr"rge pentru cd el lintinc crcat de l)umnezeu. anintat de sr-rllarea divind. IlxistAnd prin [)urlnczeu. el nu urai vrea sa cxistc pcntru l)un1rlczcu: oli. in sinc iusu;i ol.ltlll esle neant. Vinta lui de ascnrenea estc o "viati r.ltoallaf "- iar sulletul Iui. dupA moanea
l
1

Dur.nnezeu este fhrd dc

nllarte"

(l

im.4.

w-

184

OLIVIER CLEMENT

Intrebdri asupra omului

l85

o mAntuire nesperatd. sd invie din morti qi sI preamdreascd pe Dumnezeu repetAnd cuvintele prol'etice ale lui lona: "Am strigat cdfe Domnul Dumnezeul meu in dezrriddjduilea mea gi El m-a izblvit din pAntecele iadului" (Sfhntul lrineu de L.yon, Sources chrdtienne.s, nr. 34, p.339-341). Astf'el Dumnezeu fblosegte inrobirea rno(ii pentru a pregdti pulin cdte pulin, pdn alegere,
'festamentul, punerea la incercare a cledinlei - iar mdntuirea cAnd se apropie. ciind se indepdrteazd, dupi cunr omul

ne gAndim ce a putut insenrna t.noallea pentru l)umnezcu-(Jmul. Cel {ir6 de pdcat. a cdrr,ri moafie nu cra in consecin{ii nici "plata".

nici leacul. Noi suntem in inteliorul morlii. iar El a coborit

acolo. El, cel ce a plltllt zicc: "Eu sr"rnt Via{a". I)e trceea moarte.l

Lui a lbst o surprinzdtoare flpturii iu care s-a cuprins tot rAul din lume $i toate mortile nozrstle. Astlel incat toati angoa:ia. toatd ura. toatd dezbinarea. lroaltca intreagd gi toate r1rorlile
noastre sunt nimicite. sau rnai degrabir intoarse cu aceeaqi fbrtir.

se deschide cele

sau o

refuzd . pentru a pregdti gi a solicita in conditiile

mai lavorabile (libertatea rlspunsului rimindnd dincolo).fal-ului

Mariei. aceastd acceptare care ingiduie in sfhrgit Clreatorului deposedat (de creatura sa. n.tr) de a intra in chiar sAnul crea{iei SJI!'pcntru a o lua inap,ri din irrtc|ior. penlru c o re-crea. "Pentru a trdi din nou ne trebuia un Dumnezeu intrupat gi
omorAt" (Sfhntul Grigorie de Nazianz). Singurul rdspuns cregtin

in incredere, iubire. unire qi viati prin (lel sau rlai degrabir in Cel care a fbst ascultdtor"fatalr-ri prind la rloalte Ei care. cle o liin{d cu'fatil Ei cu Di-rhr-rl in desirvir;irea treimici. s-a ficr"rt de o fiinti ou noi pAna la iad. pcntlu ca irrsr-rgi iadul nostlu. insiqi
moarlea noastrl sd se unrple de ]unrini. per.rtrLl ca. chiar gi nr,ulri

la lungul proces deschis lui Dunrnez-eu - caricaturilor de Durrnezeu de citre ateisrnul modem. este tocmai Nevinovatul pc care il rdstigneEte 1ot rf,ul niscocit de on] gi care ne ddruieqte
astf-el invierea.

un pic, libertatea noastrd s[ sc lase indr-rplecati intilnind atita iubire. Iadul Ei mt'rartca sunl rrctarnorlirzate de Clel care dAnduse lol in com-pAtin.rirea Sa stdpinikrare. pr.rne iubirea. care e nlat tare decAt moartca. ir.r locul irr ca:'e ura. rrAndria. disperarea

intlresc irnpdr'[fia Dezbinitor-rLl ui. Astl'cl. printr-o singu

miqcare. Hristos sf'arrni pietrele ruornrintclor

r'lr

"din adAncul iadului auzi chemarea mea. ascultd glasul mer-i' . atunci crucea, crucea de lumind. atunci mormdntul. r.normAntul datato' de via!i. atunci cobordrea la iad. CoborAre biruitoare. nimicesc "'zidul de despi(ire". Pliri rnicqorarea Sa cea de voie. prin smerenia Sa. patima, moaftea Sa de "blestemat". Hristos lasd sd intre in el iadlrl intreg. toatd moanea conditiei dec5zute. pdni la acuzalia intiicoEltoare a ateismului: "Dumnezeul Meu. Dumnezeul Meu. pentru ce M-ai ndrisit'J" Sd

Atunci

porfile iadului. "Iadul este irnpuns in ininri pentlu cl a prirnit pe Clel a cilui coastd a tbst irnpunsir de sulili: cl gomc' vizdndu-se rlistuit de focul dumnezeiesc. pcntl'u nrir.rtuirea noilsL'ii a tuturor cclor ce cantdm: Dumnezeulc Cel ce ne-ai slobozit. birrc cqti cuvAntrrt!" In Cel lnviat. in tt'Lrpul S[u ploslavit. in ins5Ei cleschjzitr-Lra rdnilor Sale. nu ntai donrnc;tc lrofi'tea ci l)r"rhr-rl. Sr-r1lar-ea dc viat[. Iar crucea de biruinti gi de lunrini. dupi czrre ne modcleazir botezul. poate de acum sii h'ansfbrnre sitr:a1ia cea mai disperatir in nroafie-inviere. in Pa;tc. in '-tl'ecel'e" spre veEr.ricie.

;i

'w-

I
Intrebiri
tira sd ne a llisericii
as u prx

l8(r

OLIVIER CLEMENT

ortrului

t87

Matrita baptisrnalir. potir cuharislic. deschidere lhcr.rlir de inliere pcrrtru toldc0ulta irr itcoltcr.irntintu l inlcr.nal al Iurtrii cazltte. rceastil cste [Jiscricu in prolilnzintea-i sf]intir. 'fainir a ('elr-ri inviat. siltgr-rrr-rl loc in car.c. ll'u.it nici o clif'ererrtir pascala.

siubitofilor"' ;i birLrinta a:iLlpra ntortii se ofiri libcl'titii notstre- ltctltru cit ca sl dcvinir cl.catoarc $; sii col:rbolcze la rranilcsrarca dclinitirir a acestci bir.r-rintc. la 1r'ansflgurarea delinitirir tr istorici qi a univcrsnlui. De accclr pulcr.n spLlnc ci intrcg ntesaiUl cfc$litl. vostea clJa huna Evanghe Jia . r cstca desrir lir.Sirii. sc conccntl.eazii in celc c:rteva
ltl.rclul'i irlc cr-n'fittului Slintului Ioun ( iur.tj clc Aur.pe ctrr.e-l e itiln. in ritul bizantin. la slir;itul ulrenici lh;tikl.:

'-strLr,rLoarea

"lntratidcci toti intru bucuria Stirplirrului vo:jtru (...). Ospinrl cslc gata. r'cr.riti crr toti la cl. \,'itclLrl estc !ras. ninreni sir nu iasir tlantiltcl. [Jucurali-r'u toli ]l osllaltul cr.etlintci. Ninreni sa ru.r sc tantuiascur pentl'u p catclc sale- cnci clin rnrtrntdnt iertarcir ;r
strilLlcit. Nirrrcni sir rrrr sc rlai tclrnli ric rnoatle. circi nc-a izblvit pc r'rol rnoaltca Miurtuitorului. Iaclul a prinrit un trup. I__a pr.irrrit ;;i pe I)unurezcul a l.rrirnit l.rirrliurt ;i s-r irrtihiit cu ccu-rl (...). rt.lncic_1i
esto ntoarte holclul. Lrnrlc-li cstc iaclLrlc bir.uinta,l..

(l

(.or'.15.55).

A inr,iat Ilristos lii viata stiipincftc'

Rugitiunau pcnlru mlintuire u Iumii

I)esigru'. tlin lcspect pcntru libcltatca noastrai. f)Lnunezcrl lasit rirul si cxistc. cu toirtc ca in rlod tainic accsta cste hir.uit. $i accasta l)eutru car I)LrhLtl Slarrl vt.ca sir ne rccldcleascir irtrcr.ror

prin Iibertatca cfedintei. Adcr.irata istoric esle cea a slirrtiniei. adicl a con;ticntizdrii in aceastir mare libellate a biruintci lui Il|istos rrsLlp|rr lnorlii. o dati pcntl'Ll totdeauna. prezenti nrercu irr Iliserica Sa. Tot astfbl 5i stintii cfirpa nroarlcil l()r;;i rnai alcs tttucenicii. de pe ttor.rul Mielului (n poc.4. 9-ll). a$tcaptir gi pregdtesc ultinra prefacere. Origen ll'irnri ca;;i IJlistos aSteaptat. slavtt Sa -lrupuh-ri universal neputand si izbr.rcncasci decAt Ia inrplinirea (l-liscrical al eilui eap Iil cste. Astlel r,a vcni inlplinirea. cind Duhul C'cl Viu. pnn -liup prosl,ivit comuniunca slintilor. va arita intres universul ca al lui Hristos. Aturrci fiecalc pcrsozurir i;;i va regisi trrqrul danrl chipul sdu universului trarrsfigural: trup vibrind dc intrezrger sa sensibilitate natul'alar. tllpLli nostrLl. ccl al .pdnrirrtuh-ri. dar scil(lat de liald qi de plinirtatea de l)urlnezeu cnle va li "totlll in toatc'. abolind caracterLrl sepalator al tinrpulr.ri qi spalir"rlui. irr-eirdLrirrd intre cei inviali o comuniurre ast,rzi cle neimaginat. Toatit corrplexitatea natLrlii LrnrilnL' ce nrrr\ inc din dramatica noastra istoric. dir.r c..sccuri ;i clin ilr-rnriuirri ale libcltutii noastre. toat5 arlbiguitalea. clc lcLln.r inainle transfigulatl. a "lttnicil,rt rle piclc". rr't !:5'i l,,i in inrpaliti\': (;rci n()i llc nrinunim dc girurilc de neanl salpatc (le lihertatea noastrir in flreir atat de bunat a liptufii. cnlc nu clcvenit in Ilriskrs accle rir.ri dc la nrdini. de la picioarc. de la picpt. pfin care ne curge ', iata divinir $i nc va culge mcleu. I)e aseulcnca. l()atc llintcle. toate lucnu'ilc pe care iubirezr noastril lc llcc szi lurticil'rc la aceastir Prczentir. vor'_qiisi loc in Ierr-rsalinriLl ccl Nou: accsi animal. acest copac lr cdllpul silbatic ir.] noapte. in carc lauri ncsri $i cai albi irnplctcsc
constrAne.i.

t8u

OLIVIER CLEMENT

In t rebi

ri asupra

otn ulu

r89

ziua gi noaptea. totul va h acolo. in strdlucirea Celui inviat. C-dci Acesta. a$tepdndu-qi prietenii crr.e pescuiau. aprinsese pe malul

lbc pentrr-r a liige peqti pe care si-i imparld cu ei cAnd vor reveni. O! Ioarrc. o! PetfL.. spunL.ti-ne daca intpir.itia lui Dunrnezcu nu vil avea meretr pcufr.u voi. in apropierea gi nerecunoa;terea acestlri Clhip. mirosul pegtelui fiipt, culoarea
ur.r

lacului

Oligen cd rdul se va sfirgi prin a se epuiza, Dumnezeu singur fiind nesthrqit, inseamnd a r:ita cd libertatea personald, tocmal pentru cd ea este chipul lui [)unrnezeu. inrblaci un caracter
absolut.

.jarului. pacea lacului in care pfurAntul intAmpind cerul... CLI toate acestea. daci iadul conditiei decdzute este tainic dcsliinlat in FIristos. dacii Dumnezeu trebuie sd arate ..totul in toate" in ziua implinilii celei diti unnd" rirnAne taina zdrobuoare

$i totugi "constiinta noastrii catolici''. in sensul propriLr al acesteia. adicd corrgtiinta "dupa intleg" a omenirii reunite in Hristos, nu poate accepta fird rezclvir cxistenta unui iad vegnic. Dacd acest.scrupul cel pr-rtin dupir epoca patristica iL fbst rar in Apus. el a obscdat gAndilea gi lr-rgdciunea rurui P6gu1.
trezit de un socialism evanghelic la misterul

"doolrinlimii"

con-

a ccea ce Apocalipsa nume$te "a doua" gi uJtima moarte. cea a omului cc a (ploniatr. lh'i iubire in iubirea dumnezeiasod. Cdci
Dumnezeu nu va respinge niciodatir pe nintcni. ljl va cldr-ui iubir.ea Sa tutln'or. Dar locul acestei iubiri. spr-rne Sl'Antul Isaac Sirul. devine bucurie ve;nicd pcntru ccl ce o primeqte Ei chin al iadului pentrll cei care o t'efrzd. Aln putea spune cd dacd iadul universal

substantialitdfii tuturor tlanrerrilor: in Rasarir. sullete pirjolite

de iubire, s-au rugat pAnd in vrertrurile noastre pcntru cei osanditi

qi chiar pentru demoni. Aceastd atitudine n-a rdmas doar

privilegiul cAtorva oameni duhovniceqti. Poporul cregtin din Rusia mai ales s-a fl'An.rintat rrult peutru cei osAndili. crezAnd de exemplu ci prin mi.llocirca sa. Maica Domnului le obtine ridioarea osdr-rdei in fiecare an din .loia cea Mare pdnd la Rusalii.

a lbst nimicit dc l-lristos. iadul per-sonal rhmAne posibilitatea infl'ico$Atoare a libcltatii llcciruia. Dar egecul dellnitiv al acestei colnuniuni cosn]icc. singura care ingiduie imphnrrea persoanei. nu ar insentna eEecr-rl definitiv al planului dumnezeiesc?

timp liturgic care tocmai veste$te l{cstaurarea universal5..

participAnd de.ja Ia implinirea ei. C'ontradic{ia dintrc liberlate gi idbire va fi ea ireparabild?

I)esigru' cii Biser-ica a condanrnat origenismul. adici certitudinea cd in ccle din ur.nrd toti oamenii qi chiar ingerii cdzufi, vor fl reconciliati printr-o .'restaurare universald... pflntr-o "apocastaza" nu cloar tr nafurii. ci qi a persoanelor De lapt o astli:l de cerlitr-rdine sc lovc$te de anrenintirile lui Hriskrs. atat de viguroase in prirnele trei llvanghelii. qi mai ales dispretuicEte laina ireductibilA a libertarii uoastre: a admite cu

Sd notdm mai inlAi cA la inceputut'ile sale. Iliser.ica. indreptati in intregirnc spre a dor-ra venire a lui Hr-istos. nu accepta deloc ca dellnitivi existenta actuall a celor osdndili, precum nu
accepta nici pen1ru sllnli o t'ericire inrediat consumatd. Ceea ce

gdsim Ia mulli dintre Pdrinli este rnai degrabd nofiunea unei curdfiri qi a unei vindecdri treptatc. Dupa moafie, $i daci nu este pe deplin sflntit, sufletul h'ebuie si treacd prin locurile "inf'e-

t90

OLIVIER CLEMENT

Intrebari

as

upra ottt ului

I9I

rioare". prezentandlFse la "vdrli" sinrbolice in care puterile riului iau ceea ce le aparline. lisdndLr-l din ce in ce mai dezgolit. tird

pacc gi liniqte. "Sontrtr:1" ruortii apare astt'el ca o starc

contemplati vd: moautcir.
m i qciir.rcl

flrr:a decdzuti. of'et'i sufletu

lu

i.

ii

impune aproape. acea pace pL' eJfc cci duhovnicegti o clrr.rosc inci de pe p5mAnt sLlb nurlelt' clc stiu'e "de nepdtimire". acea pace care cste o prea dulcc trecere a ltri Llristos ntcrell prezent

de slin(enie superior celui in carc se afla el. slArqeEte prin a-i n.rdrturisi marelui trscet ceea cc cl giirrdca. privind trecitorii: ":[bti sd tle nlantuiti! I-)u singur merit si llu conclamnat". Aceasti atitr.ldille. strainh disperdfii. lt-n incetat sA se transrnitd print|c duhovnicii ortodocEi. in acest serrs staretul Silr-ran. nrorl la Atlros in l93ti. auzea pc Ilristos zicArrciu-i: "'l'ine-ti nrintea in iad 5i nq deznidi.jdui". Ce s-ar putea sptrne rnai ntult decit cI nll se poate vol'bi de iacl la ncutru. dupir speculatii bine alarrjate. cu gdndul ascuns oa cste vorba liu'ir indoiall clc un iad pcntfu altii Ei cir tr.cbr-rie descris r.runai irr linrba.jr-rl lui Iiu q;i 'l'r-r. in setea de ciintri 5i speranla. cdci "suntcnr nrintuiti int|e teanta;;i nirde.jcle". zicea in
secolul trecut Amblozie dc Optina. Antciiiutirile evanghelice rirci

in iad. til care cu sflntii Siii. toilte lc irlpJine;te. Biserica clin

vcchime $tia cA peste mortii crispoti iu ltecurlo$tinta rellzului lor. sc aqterrre o starc in cru'c pacea. lini;itca. prezenta irrtrcvS.zutii a Doctorului divin sr-rnt resirrtitc ca rri;te chinuri. Dar ea se luea cu toati dragostca pentl'u /oll cci actrnlili gi. cu numele. pentru cei care. in petrecerea prin "llica.surile cele de ios". sunt in iad. in ritr-rrile din Risarit. se ccleblcazir la vecemia Rusaliilot' ibarte vechea "slujbl a plecirii genunclriktr". Ori se poate citi in aceasti sluiba dr-rpa litul bizantin: "('ale,si la acest praznic. cu tolul
desavdlqit gi mdntuitor" ai binevoit a prinri ruglciuni de tnijlocire

tinuti in iad. ddndu-nc noui mari ridde.idi cd vei trirnire ugulale qi ntingdiere celor cuprinli de intristiri apdsdtoare...". Dragostea Iui Dumrrezcu. inntullili cu. r'uqdciunea Biser.icii. lucreazi din interior pcutru ci nirtrerri nu este singut. , iadr-rl Llltin'1. singuratatea individuali. pcntru ca ea sd se deschidit comuniunii ImpAritici ce vinc Cdt despre ploblenta "cclei de tr dorn modi" qi despr.e iaclul
pentrr.r cei

prir'esc. ele tzrc irrcnsitatca tlagicir a clcstinului nreu. cle nti indeanrnir Ia rlalea intotu'ccrc. la colrqliinta cle a ti in iacl. de a Ij resporrsabil de existenla iaclulr-ri ;i qrrin aceasta chiar. dzrcij nu deznaddjduiesc, de a participa. aiutat de snterenie. la prczenta lui llristos. singurul pentt'u totclceluna invir-rgAtor al iadului. Dar. pentrll /r?e. pcntru fzFul ucnlulalrat it apfoapeh"ri nu po1 decdt slu.ji.

definitir, dr-rpi implinilea Lrllinri. rugdciunea profr-rndd a Rdsiritului inci de la Slhr.rtul Antonic. ne sugereMd o solulre nlr doctrinali. ci existentiali. [.Jn curelar din Alexandr"ia. cdruia I{ristos i-l trinrite pc. Antonie }lentrll a-i arAta acestuia un grad

rllsa. spera ca tu vci fi utintuit. cir llristos te va rlvigi in ala mdsuri prin tandrclea Sa;i plitr 1i'rrnrlrsefea Sa. inc6t indoielile tale. r'elicentele tale. inclc$tirile talc vor disparea pentru a f'acc loc "rnarii br.rculii". Apocatastaza nLt poate fl o certitucline. ei trebuie sd fie scopr-rl lul.rtei rroaslre spiritr-rale. Sir ne rugdnr ,si sir discelnern pentrll ca lbcr-rl .lr.rclecirtii, cal.e este fbcul ir"rbirii dumnezeieEti. sd consuntc nu pe cci rii. ci. in tiecare. r.dui carc uzurpd. Caci .ludecirtorr-rl cstc $i Avocatul" iar C'rucea. zrce Sldntul Maxim Mdrturis itttlr.rl. estc "judecata.judecdlii". "tJn

(
192

OLIVIER CLEMENT
neitate gi gratuitiitc. rtrarclc cla
reLlne$te cu Absoh-nui.
s1.lus

193
cxistcrrtci. ntarea slulirc car.c

pumn de nisip intr-o mare intensA. iatd ce este pdcatul a tot trupul in comparalie cu mila lui Dumnezeu". zicea SfAntul Isaac Sirul (Cuvdntul 107). iar pentru el picatul adevdrat constd in a nu da atentia cuvenitA invierii" care ne ridicd din addncul iadului "la bucuria itrbirii lui .l-h'istos: ce este iadr"rl inaintea harului invierii?" (Cuvdntul 118).

in Apusr-rl nroclcnt virtulilc scr.iozitltii. cconomiei. mLrncrr. ''vointa cle voir.rti". au stins lbcut.ilc sirrbitorii. ar-r investit ir.r
putt'r'el tcltnokteicd ceea cc (icor.ses llataille lrurnea- in llecar.c civilizatie. "parlca blcstcntalif' qi care s-iu.plltca tot atal dc binc nunri parlea slintiti. Ontul. dolrnit pr.in ratioltalitatea sa pr.irr
puterea sa. a Iisat sit sc rtrolicze laculllitile sale dc sirbirtorirc. $i lirii irrcloiali existu o lcgdtui.ir tainicir inlre dcclinul sar.birtor.ii gi absenta lui [)umrrczcu inlr-o errtitliurrilutc

Astf'el Biserica cea nedespdr{itd are ca gi doctrind

mAntuirea universald. dar a integrat-o ca speranl5 gi rughcrune. Nur.nero;i P[rin{i din Apusr,rl cregtin ar-r in.aceastd privinld aceeagi

;i

pozilie ca gi cei mai multi dirr l{dsnrit. Sfhntul Ambrozie al Milar-rului atirma cd "unul gi acelagi om este in acelaqi timp Ei mantuit $i condamnat" (P2.. XV. 1502). Si ce-i este negesar
mdntuit. dacd nu de a se gti condamnat qi de a nu deznddnjdui? Daci nu de a se deschide rnarii bucurii pascale prin comuniunea sflntilor? pentru a

tlcveniti

unidirtrcn-

sionalir.
intoar.cer.ca sitfb,ltorii. "Revolutionalii" cci nrai origirraii clin ntai '(rti voiau r.,iata precunr o sirbdtoare. ial psihocl.arra lor.clin ('artiel.ul [_atin, in chiar locul in carc se transmitc o culturi inclrisir la to1 ceea ce depdqeqtc umanul. mdrlurisea uu f'el de nostalgic Iitr-u.gici. o litr.rrghie car.e.

Oli astazi putcru rellill.cu

li

Ultimul cuvAnt al cregtinisrnului nu este iadul. ci biruinta asupra iadului. Daod Dumnezcll nu ne promite mdntuirea universal5, este pentru ci El poate doar sd ne-o ofere gi apoi sd
o aStepte de la noi, de la iubirea rroastrd. Ultimul cuvdnt apa(ine sdrbltorii.

in dellnitiv. va ti
c()lI
LLlll Llne.

viaqa inszis;i r.egitsita

in protunzirnca sa in

lar acuut sc ivesc 5i noii rnistici. tinand de o mistica nLl nur.nai individualir;i tainicir. ci clansati. srr.igatd. tr.aitd intprcunir. insi noii lcvolr:tionari vor si tr.ansli_eureze viata r.ctirzintl slrlselc s;rilitualc carc sirrgut.c ur-pelnrile trans fig ur.al.ca lor.

" Sd rbdto

area s dr bdto r i I o r "

Ia| uoii ntistici sir.birtor.esc prca adcsea pentrll a sdrbitori gi risci sd sc clizolrc intr.-r-ut inrpersonalisnt asialic q;i
aulcJ)ticar. pe (lcasupt'a impolat irr mod anstraet.
Lurii ;;i altii sliir';csc prin u cirltrir crLaztrl pentr.u la tlistr"r,rgere: cr.otisnrLrl sau drt)eul...

Ce este sdrbdtoarea, dacd nu supraabundenla fiumuselii. existenta devenitd cdntec. eliberard de utilitate, de grijd, de
apdsare, impdrlbqirea prieteniei. via{a trditd cu aqa intensitate incdt chiar moanea pare a li uitatA? Sdrbdtoarea este spon@-

$i

cl insu;t.
inr<tr-

pina

De fzrpt" dacir Ilr.istos n-a inviat. moartca va avca

V
I
()"1

OLIVIEII CLEMENT
It
tt

n"lt:i

ri

:t.s

trlrr;t

ttttttt

Itt

195

cleirurra

ultirrul cuvant. A doua zi :r llccdlei sarbitoli va l'i n

cenLr;ii

;i

a singurlrtallii.

I)at' dlrcn llristos l inriaL. I'a5tclc cstc "silfbilloarcit sirhitolilor". llcculc cLrharistic cstc "salrballoarea sir r.birtori lor". iiu noi sllnlenr clc acurtr irraintc capuhili clc "a lhcc cuharistic clin llccarc lucrtr". in a;;a lcl irrcirl in lul.rra cotidiarrir. chiar in nrarliriLr. sa liir in stilfc (lc siillrallo;ltc. l.egarlLn'a cstc slfiiltsal intlc sirbiloalca eclcsiali 1i co:rlcrrplalic. Sirlbatoalca tlli liccartria o lttirnir cxl.rcr.icrrtir ir [)uttrnczcr:lLri ('clui \''iLr. l:u tlesclritlc 'ochiLrl ininrii" prczcrrtei S:tlc 1i Irc laec cltPlthili sit rlcs({'Pet inl Pcnltu rlt nl()llL.nt icolutit cltipr-rltri. "stlllrrcir-elt lrrertrrilor'- . Sirlblllorrlca nc rcr,clcirzir lollrr llinta qi tot lucrrri cit pc t, nrirrtrnc pi dc uccca. in .jurutl oltrulrri slintit. lunreu instiii illtt'ar in slrlliloat-c 5i lcgirseSte in ntrntrr.rc tfansllarcrlla sa ()t'lgl ni -i. Slarrtrrl estc ()ntLll coltsr.ll)'lrt dc bLrcuria ltascalir. tlc "salrbaltott'ca slirbtilolilor". ccl cilrc poatc ltr.irli lte altroapclc zicandLr-i. prccunt Scmlinr dc \.rlr,r : lJrre uliir ntcul l lr.istos a
ltl\'llll:

caf!' o ilctlralizcllza. ltu sLllrl in sirrc dccat o lrrliciparc i|rs o anticipare rcal,I. hr'atnitoilrc. u sirrhirtorii clcl'initirc. cca l lemsllirrului cclr-ri notr. ,\lLrne i l)unrnczcu irrsrrqi "\J ftcfgc lacrinrile rlin ochii noptli" (.\1.roc.ll. J). ial sintbolisnrLrl cclcsial

irr acrlali tintp u[rolit;i r:nirelsalizal Srirhutt;urc'tt .st' vtt t't'tale { (t ,'.\(nlat u ltttrttrilrtr. Nu r lt rtrlti cxista lernplu. ciici lot lLtcrul isi va lLra lultrirra tlin MiclLrl (llt'jstos). ial vasclc loirrncniil cic tsclltcncA vor lr slltrtc. zrcc run protel. Sirhittoalett sc vit clcscol'reli cscnta insirl;i l nattu'ii unranc in inlrceintc llsuntalii in th'irloslcl clintlc 1-lclsolttrc. titrl-lli
chipul

al sirrbirtorii ra

li

-lieinrii

5i dLrpir utnrctia pc citrc l'r'cinrcu o cxcrcilu asul-l.ir

-'Si nc bucurailn- sl bcln rinrrl nrirrii

aceslorii. Sllr'llritoillcit sc r ir lcr clir in ntori l.lalticrrlar. cse nllr iubirii pi a hlunei. tlrrhlLr rll.rolr ctrhalislic cu celilalr ;i cLr Iunrea. ( irci lrlpailittia r.u ll un l].rnchcl al nurrtii. ltrecur.n la L una:
bLrcLrrii... Iata ntir.clc;;i

AstlL'l intclc-gcnt cI slilixrloulca in lr-rntc 5i sirr.ltiloar.cu irr lJisclicar cstc apltllrpc uccluSi lrrcrrr. tlul nu in accca;i or.dinc. ilr iunrc virrc rnri intiri crrrLrzirrsnttrl. upoi arniu.liciurrca- intiji intcrrsitirl\'.t \ietii. lrpoi tri\t('lc,l Lll _!usl (l\'r)t(rlrr1t. irr lliscr.rr.ii rirrc nrai intlli antalriiciLlltca- nloiUtcit l)f()llfiulLli lt()slru ncan1. calinlil

clragt'rstc F_l se llrcc ttscrt.tiutittol nouti 5i sc buculli cu noi: l:l scltirlbit apa in vin pcntnr a nLl intrcrupc bucuria inritlrtil()r: xftcalltal pc altii: ii chcantr conlinuu pi in vccii r ccilor: Si iall-t cii sc aclrrcc I inul ccl nou".'k

nrirclsl... IatI Soarclc ltostrLl... I)in

crrc zclt'obe;tc lipsa rroastru tlc

nesllir';itir. pa;rricir. dc a inrpreunir. copii uluiti.

s c rr s i

bi

I i t ir t

: apoi

bucLrr.iir

il

icrtilr. iubit. r.e-creat. bLrcurir dc a ll

cLrliarisiicrl

Oli slrbalrurcl plrsclrli plccrrrn ;i stir.llitoarcu

* I)ostoicvski-

l- t

rll

kut trDt(t:t)\.

,)

t96

OLIVIEII. CLEMENT

intrebiri ;!supra otttttlu i

plecc'dat de Esseuletncnt. Plon. I)aris. 1930. pp.25. 29. 17.

197

p.85: lhid.. p.31.

Referin{e la autori odoclocqi contemporani

corpLt! in.strsi ul utc.sltri csau, pentru tt .sc avi/tr intpovdrarett, nu Ltnt Llut rafcritttt'lu olwrele tore in ceu nui tlu "e p(u'le :;unt epti:ulc - tlttr lott.rsi nu loule - sau nu uu.fitsl trotttrse in fi'ttntazti. Dor Titr .sti preti:ez ttici rc.ferinlelLt pritrcipttlc. prin grttlittrtlinc .yi rlc usemcneu penlrtt u.fut'<t descoperila cilitotrrltri (tttr rttrtutri fi untez) lette clinlre cut'c unele ftrt porle da o(urn r"rioitr!? ditr lxttritnctniul .epiriludl al

in

ivt;or vt lv. o7.r. c rl.. p.354. p.99: Meditalia lui Paul lrvntirr\4ov asupfa iubirii urlanc se girse;te rnai ales in Fcnteiu si nrirttuirca lzrrzli. Clhlistiena. Ilucru'e;;ti. 1995. pi in '[uittu .itrhit'ii. ('hristiar.ra. Br-rcure;ti. 1994. p. l l2: Fenteiu .yi nttittltrireu ftiriir. partea a .3-a. cap. III qi lV. p.,129: Nicolac I-'t,ttottttv. l;iIrt:;oficr operei t'onttnc. Arlicolc. gtiudtrri .yi :;tri.srtri. t.l. \/crrrf i. 190(r (in lusir). '-Sociologia trinitalii' cslc (lez\'()llilta in a dor.ra pzute a prinrului
pp. 96-9 7'. Par-rl
I
t

!.ir

ii

nou.\lre.

1: I\istenta acestuia datoreazd mLllt cArtii lLli Clrlistos YANNAITAS. I-ihertutau tttorulci. Atena. 1970 (in

- cupitolul

capitol. pp..l2-75. p. 137: Pave\ []t"oRliNSKy. Surscla tntune ole ideetlisntultr i. manuscris (irr rusd). p.lzl ;;i n/. St{ilpul li Tbmelio Adevdrului. t4t.tit.. p.288. p.148: YlarJit'r'rif Sot.ovll v. L. S'cl.r ,lc' l'ununtr'. Atrbiar. Paris. 1946. pp.140-11 L p.149: Basile RotANov. o1t.t:i1.. p.46. pp. 156- 158: Citatelc dirr N. I. l,oottr)v se girsesc in
Que sl ir.tns Puscul es, r.rp.cil.. 1-rp..102 s.

greaca ).

cupitolul ul 2-lan trinitc la Vladimir I-ossKY. A l'intage et a ressentblunce de Dietr. Aubicr'. l)aris 1967. p.l(Xll2l. ;i fa Par.rtryotis NcLt-,qs. Orrzri urtintrl inthrntnezell. Dcisis. Sibiu. 1 995. p.56: Pavel Iit-oRtiNsKY. Stdl tl Si Temelia Adeviin ui. Moscova. l9l3 (in lusa). p.t'iO.

p.70: P aul EvDoKrMov. "l.c Morrachisnre intdriorisi". iu Lc ,\!illanuit'c tlu Monl lrlros. \trrisc-( ltcvcto-tnc. 1964. t.l. pp.33l -352. p.77: Bastle RozANov. I-'A 1x.'culttpse cle notra letnps"

|/

,1

r
I

I
l(r

Cuprins

ll
l. O antrolxrlogit in carc sc intr:i prin pocitint:i ........................... ll ............................. l l I)t':hirutrtu. itrlttl .,ti nttrrrtt'tr . ........ . .. ..... 19 Dc Iu fit'i.:cisnt lu tLtitlu lihcflutii .... .... .. .....25 Inttuntrttr .........
2. I'crsoana duJrir chiprrl
(

l6 Iti

l6 i0
.r1

.r+ 7.

Lu ot'igittt'tt rtttliunii tlt 1x'r'.:outni lt'tlrryitr 1rit Ittr:ouni li ti llu Li (/ift') .................... ( httl thtifi chilnrl ltri l)tunnt':t'tr
lli.tcttl ustrntul

)mti-filtttrti

.....

lui

l)untttczcu
1ttt

............. .l l

.....................1I

ti

................

l4

Ontul;;i cosmosrrl li7 ntr f iit ttci t t ttrt( ....................... 1.r7 Otrttri 1i'cot .yi itulttirt.rt ttl t ,rirr,,'t,it,,i . ... ............. .................... t.llt ( ,nh'n,t t,'ttttltttt .tl,t\ltt)l;t (tt.\Du.,i ..... l{l
-ltri

................. 16

7)'ttnsfigt
lJi:L t'iLit

turtu

lu iniL Li tr ( t ).\u| )ntJt ti

in I lri.tt 0)

lt'&ilt'( l)tltnt:,.':t'tt

.......................'ll
.................... +() ...................... 50 ...,.... .,........... 54
<,1

l)a lu "tlti1t" lu "Lr.:tnttittLut"'

3, Omul in

......

ti ;t t.ttttr t llcrclutiu hihlic Li. .f tuulnt rnt Int,ilttiti'tr \.lu afu tlivst t
L.\t )t L i\tl

ll:l
r+6

tl

rt'ltnicii ......................

i50

trl

t53
155

cornuniunc

ttl .......... li lttri, it ,i rnt'i,ti

r56
I

iti
()o

lJ.

6l
67
71

. \ trcirr li'unr usel(' It4 tht lt rtutt.\(ltl

5() 160

Ittlrtrrl,tl,r.;tttl, :,7...................... [ 11]t1114tt1t 1,1:,ttttttt l'lt1t, t,s' /:,, t,nlit,rtr,t l,,u lttri, t ..........
l' r t
t t

.....

l6+
167

ttt

t.tt' t t\ r I I t I | ) t
r tLtt tL

tttt

t :t' t r .....

lto l7l
175
I lJ()

Itrrt

ic

J\ ttlt tt !' Itt(it t t i.tit, ,t lt trtttt,.'tItt

|]it

llJl lu .......... llil lltt:tlr iltllr'ttl\ tttttt t1ltIlllttti tl l1|ltli . ..... . ..... .... ...............:....... il16
t
t

irt|,

,t,tt I

t,r

tutrt

.'\tll t)tllt\tli
R ef c r i nta

tl \.ll l\tlttt ltttt

u
t

t9l
I

lu

ttt t ri

ortuh

tcS i

ttt

tt tc tttpo

rru r i

()()