Modurile Si Timpurile Verbale

Modurile şi timpurile verbale

Modul este forma pe care o ia verbul pentru a arăta felul în care vorbitorul consideră acţiunea. Modurile sunt:  personale sau predicative - care îşi modifică forma după persoană şi au în propoziţie funcţia sintactică de predicat.  nepersonale sau nepredicative – nu îşi modifică forma după persoană şi nu au în propoziţie funcţia sintactică de predicat.

Modurile personale
sunt: - indicativul

- conjunctivul - condiţionalul optativ - imperativul

I. Modul indicativ
- arată o acţiune sigură, reală. Are următoarele timpuri:

 Prezent
- indică desfăşurarea acţiunii în momentul vorbirii. Ex. eu merg tu mergi el/ea merge noi mergem voi mergeţi ei /ele merg

 Trecut
- indică desfăşurarea acţiunii înainte de momentul vorbirii. - trecutul are mai multe timpuri:

• Imperfectul
- exprimă o acţiune trecută, dar neterminată în momentul vorbirii; arată durata sau repetarea. - într-o naraţiune, este folosit în descrierea cadrului de desfăşurare a acţiunii. Ex. eu mergeam tu mergeai el/ea mergea noi mergeam voi mergeaţi ei/ele mergeau

• Perfectul compus
1

se foloseşte pentru a prezenta acţiunile. eu voi merge tu vei merge el/ea va merge noi vom merge voi veţi merge ei/ele vor merge • Există şi forme de viitor popular (limba vorbită): 1. .. . eu o să învăţ.este alcătuit din formele specifice ale auxiliarului „a avea” + participiul verbului de conjugat.sufixul şi desinenţele de mai mult ca perfect urmează după cele de perfect simplu. . eu am mers tu ai mers el/ea a mers noi am mers voi aţi mers ei/ele au mers . . eu am să învăţ. Ex. Ex.exprimă o acţiune terminată în trecut.în limba vorbită. eu mersesem tu merseseşi el/ea mersese noi merseserăm voi merseserăţi ei/ele merseseră  Viitor • Viitorul propriu. „a avea” la prezent + conjunctivul verbului de conjugat: Ex. . tu ai să înveţi etc. evenimentele. A ieşit numai negară” • Perfectul simplu .într-o naraţiune. eu mersei tu merseşi el/ea merse noi merserăm voi merserăţi ei/ele merseră • Mai mult ca perfectul . 2.formele inverse ale perfectului compus sunt arhaice şi se păstreză în poezia populară: „Semănat-am grâu de vară.exprimă o acţiune desfăşurată în trecut şi terminată de curând. 2 .este format din forme specifice ale auxiliarului „a vrea”+ infinitivul verbului de conjugat.exprimă o acţiune trecută şi încheiată înaintea altei acţiuni trecute. „o” + conjunctivul verbului de conjugat: Ex. este folosit doar în anumite regiuni ale ţării (Oltenia mai ales) şi exprimă o acţiune terminată de curând. fără precizarea momentului. Ex.indică o acţiune care se va desfăşura după momentul vorbirii. Ex. tu o să înveţi etc. este timpul povestirii la persoana a III-a.zis .

se formează cu ajutorul conjuncţiei „să” + forme ale indicativului prezent.are două timpuri: • Prezent . Ex.exprimă o condiţie sau o dorinţă. eu aş merge tu ai merge el/ea ar merge noi am merge voi aţi merge ei/ele ar merge • Perfect . tu ei învăţa etc. eu voi fi mers tu vei fi mers el/ea va fi mers noi vom fi mers voi veţi fi mers ei/ele vor fi mers II.indică o acţiune desfăşurată în momentul vorbirii sau în viitor.este un timp verbal învechit. Modul conjunctiv .este format din auxiliarul „a fi” la viitor + participiul verbului de conjugat. . forme ale vb. . Modul condiţional-optativ . eu să merg tu să mergi el/ea să meargă noi să mergem voi să mergeţi ei/ele să meargă • Perfect . terminată înaintea altei acţiuni viitoare. eu să fi mers tu să fi mers el/ea să fi mers noi să fi mers voi să fi mers ei/ele să fi mers III. • Viitorul anterior .exprimă o acţiune posibilă. 3 . .exprimă o acţiune viitoare. eu oi învăţa. . Ex. realizabilă. . Ex.indică o acţiune desfăşurată în prezent sau în viitor. care a fost înlocuit în limba vorbită prin viitorul propriu-zis. „a vrea” rezultate prin căderea consoanei „v” + infinitivul verbului de conjugat: Ex.indică o acţiune desfăşurată în trecut . . Ex.este alcătuit din conjuncţia „să” + verbul auxiliar „a fi” + participiul verbului de conjugat.are două timpuri: • Prezent .indică o acţiune defăşurată în trecut.3.este format din forme specifice ale auxiliarului „a avea” + infinitivul verbului de conjugat.

cu valoare substantivală.şi adverbul „mai” (nemaivăzând) III.este format din auxiliarul „a fi” la condiţional-optativ prezent + participiul verbului de conjugat.exprimă acţiuni în desfăşurare. Modurile nepersonale Sunt: . .verbele la modul imperativ exprimă o poruncă. un îndemn.verbele la modul imperativ pot avea formă: o Afirmativă: Fă tema! Zi ce s-a întâmplat! o Negativă: Nu face galăgie! Nu zice lucruri urâte! ! Forma negativă a verbelor la modul imperativ se formează cu adv. Modul gerunziu . IV.se formează cu sufixele – ând (văzând. de negaţie „nu” + infinitivul verbului.formă scurtă: .participiul .gerunziul . .care apare singură: A citi e o plăcere. formă negativă) .infinitivul . Ex.(nevăzând) sau cu prefixul ne. Propoziţia în care predicatul este exprimat printr-un verb la modul imperativ se numeşte propoziţie imperativă. Mergi repede! (tu) Mergeţi repede! (voi) . un sfat sau o rugăminte.exprimă numele acţiunii. al stării.cu valoare verbală (doar în formele inverse ale condiţionalului-optativ: „închinare-aş”) . Modul infinitiv . (mod condiţional.forma negativă se obţine cu prefixul ne.supinul I.  Are două forme: . indicativ) Aş citi. Modul participiu 4 .formă lungă (obţinută cu sufixul –re) care apare: . (cu prepoziţia „a”) Pot merge. dormind) şi –ind (citind. de obicei: Interpretarea operei este minunată. eu aş fi învăţat tu ai fi învăţat el/ea ar fi învăţat noi am fi învăţat voi aţi fi învăţat ei/ele ar fi învăţat Propoziţia în care predicatul este exprimat printr-un verb la modul condiţional-optativ şi exprimă o dorinţă se numeşte propoziţie optativă.este inclusă în structura unor moduri şi timpuri: Voi citi.. timp prezent) Nu citi! (mod imperativ. Ex.  Are două timpuri: • Prezent: a citi • Perfect: a fi citit II. iubind) . (fără prepoziţia „a”) . (viitor. Modul imperativ .are forme numai pentru persoana a II-a singular şi plural.

timpul viitor anterior: voi fi mers. . . . la citit. timp perfect compus: am mers. timpul prefect: a fi citi.indicativ.forma negativă se obţine cu ajutorul prefixului ne-. . după. IV. . la. starea. timpul perfect: aş fi mers.forma negativă se obţine cu prefixul ne-. 5 . voi fi citit.este alcătui din prepoziţiile de..denumeşte acţiunea. timpul perfect: să fi mers.infinitiv. adăugat participiului: de nemâncat. aş fi citit. .exprimă acţiuni terminate şi suferite de o fiinţă sau un lucru. am citit. ca şi infinitivul.condiţional-optativ. Modul supin .indicativ. pentru + participiul verbului de conjugat: de/ pentru/la citit.conjunctiv.supin: de citit. . .ajută la formarea modurilor: . pentru citit. să fi citit. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful