Modurile şi timpurile verbale

Modul este forma pe care o ia verbul pentru a arăta felul în care vorbitorul consideră acţiunea. Modurile sunt:  personale sau predicative - care îşi modifică forma după persoană şi au în propoziţie funcţia sintactică de predicat.  nepersonale sau nepredicative – nu îşi modifică forma după persoană şi nu au în propoziţie funcţia sintactică de predicat.

Modurile personale
sunt: - indicativul

- conjunctivul - condiţionalul optativ - imperativul

I. Modul indicativ
- arată o acţiune sigură, reală. Are următoarele timpuri:

 Prezent
- indică desfăşurarea acţiunii în momentul vorbirii. Ex. eu merg tu mergi el/ea merge noi mergem voi mergeţi ei /ele merg

 Trecut
- indică desfăşurarea acţiunii înainte de momentul vorbirii. - trecutul are mai multe timpuri:

• Imperfectul
- exprimă o acţiune trecută, dar neterminată în momentul vorbirii; arată durata sau repetarea. - într-o naraţiune, este folosit în descrierea cadrului de desfăşurare a acţiunii. Ex. eu mergeam tu mergeai el/ea mergea noi mergeam voi mergeaţi ei/ele mergeau

• Perfectul compus
1

„o” + conjunctivul verbului de conjugat: Ex. eu mersesem tu merseseşi el/ea mersese noi merseserăm voi merseserăţi ei/ele merseseră  Viitor • Viitorul propriu. tu o să înveţi etc. Ex. evenimentele.formele inverse ale perfectului compus sunt arhaice şi se păstreză în poezia populară: „Semănat-am grâu de vară. . se foloseşte pentru a prezenta acţiunile. tu ai să înveţi etc. . Ex.exprimă o acţiune trecută şi încheiată înaintea altei acţiuni trecute. . . . Ex. 2.este format din forme specifice ale auxiliarului „a vrea”+ infinitivul verbului de conjugat.exprimă o acţiune desfăşurată în trecut şi terminată de curând. 2 .. eu o să învăţ.zis . este folosit doar în anumite regiuni ale ţării (Oltenia mai ales) şi exprimă o acţiune terminată de curând.într-o naraţiune.în limba vorbită. eu am mers tu ai mers el/ea a mers noi am mers voi aţi mers ei/ele au mers . A ieşit numai negară” • Perfectul simplu . eu mersei tu merseşi el/ea merse noi merserăm voi merserăţi ei/ele merseră • Mai mult ca perfectul .este alcătuit din formele specifice ale auxiliarului „a avea” + participiul verbului de conjugat. este timpul povestirii la persoana a III-a.exprimă o acţiune terminată în trecut.indică o acţiune care se va desfăşura după momentul vorbirii.sufixul şi desinenţele de mai mult ca perfect urmează după cele de perfect simplu. Ex. „a avea” la prezent + conjunctivul verbului de conjugat: Ex. fără precizarea momentului. eu voi merge tu vei merge el/ea va merge noi vom merge voi veţi merge ei/ele vor merge • Există şi forme de viitor popular (limba vorbită): 1. eu am să învăţ.

este format din forme specifice ale auxiliarului „a avea” + infinitivul verbului de conjugat. tu ei învăţa etc. eu oi învăţa.exprimă o condiţie sau o dorinţă. Modul condiţional-optativ . .are două timpuri: • Prezent .este alcătuit din conjuncţia „să” + verbul auxiliar „a fi” + participiul verbului de conjugat. forme ale vb.indică o acţiune defăşurată în trecut. care a fost înlocuit în limba vorbită prin viitorul propriu-zis.are două timpuri: • Prezent . . Modul conjunctiv . Ex. „a vrea” rezultate prin căderea consoanei „v” + infinitivul verbului de conjugat: Ex. . realizabilă. 3 . terminată înaintea altei acţiuni viitoare. .exprimă o acţiune posibilă. eu să merg tu să mergi el/ea să meargă noi să mergem voi să mergeţi ei/ele să meargă • Perfect .3. • Viitorul anterior .este format din auxiliarul „a fi” la viitor + participiul verbului de conjugat. .se formează cu ajutorul conjuncţiei „să” + forme ale indicativului prezent. . eu să fi mers tu să fi mers el/ea să fi mers noi să fi mers voi să fi mers ei/ele să fi mers III.este un timp verbal învechit.indică o acţiune desfăşurată în trecut . eu aş merge tu ai merge el/ea ar merge noi am merge voi aţi merge ei/ele ar merge • Perfect .exprimă o acţiune viitoare. Ex. eu voi fi mers tu vei fi mers el/ea va fi mers noi vom fi mers voi veţi fi mers ei/ele vor fi mers II. Ex.indică o acţiune desfăşurată în momentul vorbirii sau în viitor. Ex.indică o acţiune desfăşurată în prezent sau în viitor.

exprimă acţiuni în desfăşurare.formă scurtă: .are forme numai pentru persoana a II-a singular şi plural. Modul infinitiv . un îndemn.infinitivul .şi adverbul „mai” (nemaivăzând) III. Modul imperativ .se formează cu sufixele – ând (văzând. indicativ) Aş citi.este format din auxiliarul „a fi” la condiţional-optativ prezent + participiul verbului de conjugat.verbele la modul imperativ exprimă o poruncă.  Are două timpuri: • Prezent: a citi • Perfect: a fi citit II.exprimă numele acţiunii. eu aş fi învăţat tu ai fi învăţat el/ea ar fi învăţat noi am fi învăţat voi aţi fi învăţat ei/ele ar fi învăţat Propoziţia în care predicatul este exprimat printr-un verb la modul condiţional-optativ şi exprimă o dorinţă se numeşte propoziţie optativă. IV.cu valoare verbală (doar în formele inverse ale condiţionalului-optativ: „închinare-aş”) .gerunziul .supinul I. . de obicei: Interpretarea operei este minunată. un sfat sau o rugăminte.participiul . Propoziţia în care predicatul este exprimat printr-un verb la modul imperativ se numeşte propoziţie imperativă. timp prezent) Nu citi! (mod imperativ. Ex. iubind) .formă lungă (obţinută cu sufixul –re) care apare: . Modul gerunziu . . (mod condiţional. Modurile nepersonale Sunt: . formă negativă) .este inclusă în structura unor moduri şi timpuri: Voi citi. (fără prepoziţia „a”) . (cu prepoziţia „a”) Pot merge. Ex.cu valoare substantivală. dormind) şi –ind (citind. de negaţie „nu” + infinitivul verbului.  Are două forme: .care apare singură: A citi e o plăcere.forma negativă se obţine cu prefixul ne.(nevăzând) sau cu prefixul ne. al stării. (viitor. Modul participiu 4 . Mergi repede! (tu) Mergeţi repede! (voi) .verbele la modul imperativ pot avea formă: o Afirmativă: Fă tema! Zi ce s-a întâmplat! o Negativă: Nu face galăgie! Nu zice lucruri urâte! ! Forma negativă a verbelor la modul imperativ se formează cu adv..

IV.indicativ. . .conjunctiv. am citit. timpul prefect: a fi citi. la. timpul perfect: aş fi mers. .condiţional-optativ. timpul perfect: să fi mers.forma negativă se obţine cu prefixul ne-.denumeşte acţiunea. timp perfect compus: am mers. pentru + participiul verbului de conjugat: de/ pentru/la citit. la citit. 5 .este alcătui din prepoziţiile de.forma negativă se obţine cu ajutorul prefixului ne-.supin: de citit. pentru citit. . aş fi citit. . .exprimă acţiuni terminate şi suferite de o fiinţă sau un lucru.infinitiv. adăugat participiului: de nemâncat. după. să fi citit. .. voi fi citit. starea. Modul supin .ajută la formarea modurilor: . ca şi infinitivul. . timpul viitor anterior: voi fi mers.indicativ. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful