Modurile şi timpurile verbale

Modul este forma pe care o ia verbul pentru a arăta felul în care vorbitorul consideră acţiunea. Modurile sunt:  personale sau predicative - care îşi modifică forma după persoană şi au în propoziţie funcţia sintactică de predicat.  nepersonale sau nepredicative – nu îşi modifică forma după persoană şi nu au în propoziţie funcţia sintactică de predicat.

Modurile personale
sunt: - indicativul

- conjunctivul - condiţionalul optativ - imperativul

I. Modul indicativ
- arată o acţiune sigură, reală. Are următoarele timpuri:

 Prezent
- indică desfăşurarea acţiunii în momentul vorbirii. Ex. eu merg tu mergi el/ea merge noi mergem voi mergeţi ei /ele merg

 Trecut
- indică desfăşurarea acţiunii înainte de momentul vorbirii. - trecutul are mai multe timpuri:

• Imperfectul
- exprimă o acţiune trecută, dar neterminată în momentul vorbirii; arată durata sau repetarea. - într-o naraţiune, este folosit în descrierea cadrului de desfăşurare a acţiunii. Ex. eu mergeam tu mergeai el/ea mergea noi mergeam voi mergeaţi ei/ele mergeau

• Perfectul compus
1

este timpul povestirii la persoana a III-a.într-o naraţiune.în limba vorbită. eu am mers tu ai mers el/ea a mers noi am mers voi aţi mers ei/ele au mers . este folosit doar în anumite regiuni ale ţării (Oltenia mai ales) şi exprimă o acţiune terminată de curând. Ex.exprimă o acţiune terminată în trecut. se foloseşte pentru a prezenta acţiunile. 2 .zis . tu o să înveţi etc. eu mersesem tu merseseşi el/ea mersese noi merseserăm voi merseserăţi ei/ele merseseră  Viitor • Viitorul propriu. Ex. . eu mersei tu merseşi el/ea merse noi merserăm voi merserăţi ei/ele merseră • Mai mult ca perfectul . „a avea” la prezent + conjunctivul verbului de conjugat: Ex. 2. eu voi merge tu vei merge el/ea va merge noi vom merge voi veţi merge ei/ele vor merge • Există şi forme de viitor popular (limba vorbită): 1.formele inverse ale perfectului compus sunt arhaice şi se păstreză în poezia populară: „Semănat-am grâu de vară. eu o să învăţ. tu ai să înveţi etc.este alcătuit din formele specifice ale auxiliarului „a avea” + participiul verbului de conjugat. evenimentele.exprimă o acţiune desfăşurată în trecut şi terminată de curând. . .este format din forme specifice ale auxiliarului „a vrea”+ infinitivul verbului de conjugat.sufixul şi desinenţele de mai mult ca perfect urmează după cele de perfect simplu. . fără precizarea momentului. eu am să învăţ. A ieşit numai negară” • Perfectul simplu . Ex. Ex. „o” + conjunctivul verbului de conjugat: Ex..indică o acţiune care se va desfăşura după momentul vorbirii. .exprimă o acţiune trecută şi încheiată înaintea altei acţiuni trecute.

.exprimă o condiţie sau o dorinţă.exprimă o acţiune viitoare.are două timpuri: • Prezent . Ex.este un timp verbal învechit. eu aş merge tu ai merge el/ea ar merge noi am merge voi aţi merge ei/ele ar merge • Perfect .este alcătuit din conjuncţia „să” + verbul auxiliar „a fi” + participiul verbului de conjugat.se formează cu ajutorul conjuncţiei „să” + forme ale indicativului prezent. forme ale vb.3. tu ei învăţa etc. Ex.este format din forme specifice ale auxiliarului „a avea” + infinitivul verbului de conjugat. terminată înaintea altei acţiuni viitoare.indică o acţiune desfăşurată în momentul vorbirii sau în viitor.indică o acţiune desfăşurată în prezent sau în viitor. .indică o acţiune defăşurată în trecut. Ex. eu să fi mers tu să fi mers el/ea să fi mers noi să fi mers voi să fi mers ei/ele să fi mers III.indică o acţiune desfăşurată în trecut .are două timpuri: • Prezent . 3 .exprimă o acţiune posibilă. care a fost înlocuit în limba vorbită prin viitorul propriu-zis.este format din auxiliarul „a fi” la viitor + participiul verbului de conjugat. . „a vrea” rezultate prin căderea consoanei „v” + infinitivul verbului de conjugat: Ex. realizabilă. Ex. Modul condiţional-optativ . • Viitorul anterior . . eu oi învăţa. Modul conjunctiv . eu să merg tu să mergi el/ea să meargă noi să mergem voi să mergeţi ei/ele să meargă • Perfect . . eu voi fi mers tu vei fi mers el/ea va fi mers noi vom fi mers voi veţi fi mers ei/ele vor fi mers II. .

formă negativă) . eu aş fi învăţat tu ai fi învăţat el/ea ar fi învăţat noi am fi învăţat voi aţi fi învăţat ei/ele ar fi învăţat Propoziţia în care predicatul este exprimat printr-un verb la modul condiţional-optativ şi exprimă o dorinţă se numeşte propoziţie optativă. (fără prepoziţia „a”) .este inclusă în structura unor moduri şi timpuri: Voi citi. Modurile nepersonale Sunt: . Modul participiu 4 .are forme numai pentru persoana a II-a singular şi plural. (viitor. Modul infinitiv . dormind) şi –ind (citind. de negaţie „nu” + infinitivul verbului.  Are două timpuri: • Prezent: a citi • Perfect: a fi citit II..exprimă acţiuni în desfăşurare.forma negativă se obţine cu prefixul ne.gerunziul . .supinul I. .şi adverbul „mai” (nemaivăzând) III. al stării. (cu prepoziţia „a”) Pot merge.care apare singură: A citi e o plăcere. iubind) . Ex. indicativ) Aş citi.cu valoare substantivală.verbele la modul imperativ pot avea formă: o Afirmativă: Fă tema! Zi ce s-a întâmplat! o Negativă: Nu face galăgie! Nu zice lucruri urâte! ! Forma negativă a verbelor la modul imperativ se formează cu adv.  Are două forme: .participiul .exprimă numele acţiunii. de obicei: Interpretarea operei este minunată.(nevăzând) sau cu prefixul ne. timp prezent) Nu citi! (mod imperativ.se formează cu sufixele – ând (văzând.este format din auxiliarul „a fi” la condiţional-optativ prezent + participiul verbului de conjugat. un îndemn.cu valoare verbală (doar în formele inverse ale condiţionalului-optativ: „închinare-aş”) .infinitivul . Modul imperativ . un sfat sau o rugăminte. Propoziţia în care predicatul este exprimat printr-un verb la modul imperativ se numeşte propoziţie imperativă.verbele la modul imperativ exprimă o poruncă. Ex. Modul gerunziu . IV.formă scurtă: .formă lungă (obţinută cu sufixul –re) care apare: . (mod condiţional. Mergi repede! (tu) Mergeţi repede! (voi) .

indicativ. IV. ca şi infinitivul. . am citit.forma negativă se obţine cu ajutorul prefixului ne-. după.indicativ. timp perfect compus: am mers. . la citit. timpul perfect: să fi mers. . voi fi citit. 5 . aş fi citit. adăugat participiului: de nemâncat. timpul perfect: aş fi mers. .exprimă acţiuni terminate şi suferite de o fiinţă sau un lucru. timpul prefect: a fi citi. starea. pentru + participiul verbului de conjugat: de/ pentru/la citit.. . . .este alcătui din prepoziţiile de.forma negativă se obţine cu prefixul ne-. . Modul supin . la.condiţional-optativ. să fi citit.denumeşte acţiunea.infinitiv.supin: de citit. .ajută la formarea modurilor: .conjunctiv. pentru citit. timpul viitor anterior: voi fi mers.