Modurile şi timpurile verbale

Modul este forma pe care o ia verbul pentru a arăta felul în care vorbitorul consideră acţiunea. Modurile sunt:  personale sau predicative - care îşi modifică forma după persoană şi au în propoziţie funcţia sintactică de predicat.  nepersonale sau nepredicative – nu îşi modifică forma după persoană şi nu au în propoziţie funcţia sintactică de predicat.

Modurile personale
sunt: - indicativul

- conjunctivul - condiţionalul optativ - imperativul

I. Modul indicativ
- arată o acţiune sigură, reală. Are următoarele timpuri:

 Prezent
- indică desfăşurarea acţiunii în momentul vorbirii. Ex. eu merg tu mergi el/ea merge noi mergem voi mergeţi ei /ele merg

 Trecut
- indică desfăşurarea acţiunii înainte de momentul vorbirii. - trecutul are mai multe timpuri:

• Imperfectul
- exprimă o acţiune trecută, dar neterminată în momentul vorbirii; arată durata sau repetarea. - într-o naraţiune, este folosit în descrierea cadrului de desfăşurare a acţiunii. Ex. eu mergeam tu mergeai el/ea mergea noi mergeam voi mergeaţi ei/ele mergeau

• Perfectul compus
1

zis .exprimă o acţiune terminată în trecut. eu mersei tu merseşi el/ea merse noi merserăm voi merserăţi ei/ele merseră • Mai mult ca perfectul . . se foloseşte pentru a prezenta acţiunile. . fără precizarea momentului. Ex. Ex.exprimă o acţiune desfăşurată în trecut şi terminată de curând. Ex.este format din forme specifice ale auxiliarului „a vrea”+ infinitivul verbului de conjugat. eu o să învăţ. Ex. eu voi merge tu vei merge el/ea va merge noi vom merge voi veţi merge ei/ele vor merge • Există şi forme de viitor popular (limba vorbită): 1. „o” + conjunctivul verbului de conjugat: Ex. . „a avea” la prezent + conjunctivul verbului de conjugat: Ex. tu ai să înveţi etc. este folosit doar în anumite regiuni ale ţării (Oltenia mai ales) şi exprimă o acţiune terminată de curând. tu o să înveţi etc.sufixul şi desinenţele de mai mult ca perfect urmează după cele de perfect simplu. eu am mers tu ai mers el/ea a mers noi am mers voi aţi mers ei/ele au mers . .indică o acţiune care se va desfăşura după momentul vorbirii.este alcătuit din formele specifice ale auxiliarului „a avea” + participiul verbului de conjugat..într-o naraţiune.în limba vorbită. evenimentele. eu am să învăţ.formele inverse ale perfectului compus sunt arhaice şi se păstreză în poezia populară: „Semănat-am grâu de vară. este timpul povestirii la persoana a III-a. 2. .exprimă o acţiune trecută şi încheiată înaintea altei acţiuni trecute. eu mersesem tu merseseşi el/ea mersese noi merseserăm voi merseserăţi ei/ele merseseră  Viitor • Viitorul propriu. A ieşit numai negară” • Perfectul simplu . 2 .

indică o acţiune desfăşurată în prezent sau în viitor. .exprimă o acţiune posibilă. 3 . Ex.este format din forme specifice ale auxiliarului „a avea” + infinitivul verbului de conjugat. care a fost înlocuit în limba vorbită prin viitorul propriu-zis.exprimă o condiţie sau o dorinţă. Modul condiţional-optativ .este alcătuit din conjuncţia „să” + verbul auxiliar „a fi” + participiul verbului de conjugat. Ex. tu ei învăţa etc. realizabilă. .3.este format din auxiliarul „a fi” la viitor + participiul verbului de conjugat. Ex.indică o acţiune defăşurată în trecut.exprimă o acţiune viitoare. .are două timpuri: • Prezent . . forme ale vb. . „a vrea” rezultate prin căderea consoanei „v” + infinitivul verbului de conjugat: Ex. eu să merg tu să mergi el/ea să meargă noi să mergem voi să mergeţi ei/ele să meargă • Perfect . eu oi învăţa.indică o acţiune desfăşurată în momentul vorbirii sau în viitor.se formează cu ajutorul conjuncţiei „să” + forme ale indicativului prezent.indică o acţiune desfăşurată în trecut . • Viitorul anterior . Ex. Modul conjunctiv . terminată înaintea altei acţiuni viitoare.are două timpuri: • Prezent . eu aş merge tu ai merge el/ea ar merge noi am merge voi aţi merge ei/ele ar merge • Perfect . . eu voi fi mers tu vei fi mers el/ea va fi mers noi vom fi mers voi veţi fi mers ei/ele vor fi mers II.este un timp verbal învechit. eu să fi mers tu să fi mers el/ea să fi mers noi să fi mers voi să fi mers ei/ele să fi mers III.

supinul I. formă negativă) . (fără prepoziţia „a”) .exprimă numele acţiunii.cu valoare verbală (doar în formele inverse ale condiţionalului-optativ: „închinare-aş”) . IV. (viitor.este inclusă în structura unor moduri şi timpuri: Voi citi.are forme numai pentru persoana a II-a singular şi plural. Modurile nepersonale Sunt: .verbele la modul imperativ pot avea formă: o Afirmativă: Fă tema! Zi ce s-a întâmplat! o Negativă: Nu face galăgie! Nu zice lucruri urâte! ! Forma negativă a verbelor la modul imperativ se formează cu adv.forma negativă se obţine cu prefixul ne. Propoziţia în care predicatul este exprimat printr-un verb la modul imperativ se numeşte propoziţie imperativă. (mod condiţional. eu aş fi învăţat tu ai fi învăţat el/ea ar fi învăţat noi am fi învăţat voi aţi fi învăţat ei/ele ar fi învăţat Propoziţia în care predicatul este exprimat printr-un verb la modul condiţional-optativ şi exprimă o dorinţă se numeşte propoziţie optativă. iubind) . de negaţie „nu” + infinitivul verbului. Modul participiu 4 .formă scurtă: . Ex. .infinitivul . Modul imperativ . indicativ) Aş citi.se formează cu sufixele – ând (văzând.(nevăzând) sau cu prefixul ne.cu valoare substantivală. .exprimă acţiuni în desfăşurare.gerunziul .  Are două timpuri: • Prezent: a citi • Perfect: a fi citit II.este format din auxiliarul „a fi” la condiţional-optativ prezent + participiul verbului de conjugat.formă lungă (obţinută cu sufixul –re) care apare: .. un îndemn. Mergi repede! (tu) Mergeţi repede! (voi) .şi adverbul „mai” (nemaivăzând) III.care apare singură: A citi e o plăcere. Ex.participiul . al stării. de obicei: Interpretarea operei este minunată. un sfat sau o rugăminte. dormind) şi –ind (citind. (cu prepoziţia „a”) Pot merge.  Are două forme: . Modul infinitiv . timp prezent) Nu citi! (mod imperativ. Modul gerunziu .verbele la modul imperativ exprimă o poruncă.

exprimă acţiuni terminate şi suferite de o fiinţă sau un lucru. . 5 .indicativ.infinitiv. Modul supin . . timp perfect compus: am mers.. am citit. voi fi citit.condiţional-optativ. timpul prefect: a fi citi.indicativ. aş fi citit. la citit. după. . .forma negativă se obţine cu ajutorul prefixului ne-. . timpul perfect: aş fi mers.conjunctiv.este alcătui din prepoziţiile de.denumeşte acţiunea. IV. la. . să fi citit. . timpul viitor anterior: voi fi mers. timpul perfect: să fi mers.forma negativă se obţine cu prefixul ne-.ajută la formarea modurilor: . pentru + participiul verbului de conjugat: de/ pentru/la citit. . ca şi infinitivul. pentru citit.supin: de citit. starea. . adăugat participiului: de nemâncat.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful