Modurile şi timpurile verbale

Modul este forma pe care o ia verbul pentru a arăta felul în care vorbitorul consideră acţiunea. Modurile sunt:  personale sau predicative - care îşi modifică forma după persoană şi au în propoziţie funcţia sintactică de predicat.  nepersonale sau nepredicative – nu îşi modifică forma după persoană şi nu au în propoziţie funcţia sintactică de predicat.

Modurile personale
sunt: - indicativul

- conjunctivul - condiţionalul optativ - imperativul

I. Modul indicativ
- arată o acţiune sigură, reală. Are următoarele timpuri:

 Prezent
- indică desfăşurarea acţiunii în momentul vorbirii. Ex. eu merg tu mergi el/ea merge noi mergem voi mergeţi ei /ele merg

 Trecut
- indică desfăşurarea acţiunii înainte de momentul vorbirii. - trecutul are mai multe timpuri:

• Imperfectul
- exprimă o acţiune trecută, dar neterminată în momentul vorbirii; arată durata sau repetarea. - într-o naraţiune, este folosit în descrierea cadrului de desfăşurare a acţiunii. Ex. eu mergeam tu mergeai el/ea mergea noi mergeam voi mergeaţi ei/ele mergeau

• Perfectul compus
1

.este format din forme specifice ale auxiliarului „a vrea”+ infinitivul verbului de conjugat. .formele inverse ale perfectului compus sunt arhaice şi se păstreză în poezia populară: „Semănat-am grâu de vară. . este folosit doar în anumite regiuni ale ţării (Oltenia mai ales) şi exprimă o acţiune terminată de curând. eu am mers tu ai mers el/ea a mers noi am mers voi aţi mers ei/ele au mers . tu o să înveţi etc. „o” + conjunctivul verbului de conjugat: Ex.sufixul şi desinenţele de mai mult ca perfect urmează după cele de perfect simplu. „a avea” la prezent + conjunctivul verbului de conjugat: Ex.exprimă o acţiune trecută şi încheiată înaintea altei acţiuni trecute.exprimă o acţiune desfăşurată în trecut şi terminată de curând. tu ai să înveţi etc. se foloseşte pentru a prezenta acţiunile. eu voi merge tu vei merge el/ea va merge noi vom merge voi veţi merge ei/ele vor merge • Există şi forme de viitor popular (limba vorbită): 1. fără precizarea momentului.în limba vorbită. . Ex. evenimentele.într-o naraţiune.exprimă o acţiune terminată în trecut.este alcătuit din formele specifice ale auxiliarului „a avea” + participiul verbului de conjugat. 2.zis . Ex. . Ex. eu mersesem tu merseseşi el/ea mersese noi merseserăm voi merseserăţi ei/ele merseseră  Viitor • Viitorul propriu. Ex. este timpul povestirii la persoana a III-a. . A ieşit numai negară” • Perfectul simplu . eu mersei tu merseşi el/ea merse noi merserăm voi merserăţi ei/ele merseră • Mai mult ca perfectul . eu am să învăţ. eu o să învăţ. 2 .indică o acţiune care se va desfăşura după momentul vorbirii.

Ex. eu să merg tu să mergi el/ea să meargă noi să mergem voi să mergeţi ei/ele să meargă • Perfect . 3 . .indică o acţiune defăşurată în trecut. eu să fi mers tu să fi mers el/ea să fi mers noi să fi mers voi să fi mers ei/ele să fi mers III. Ex.exprimă o acţiune posibilă. terminată înaintea altei acţiuni viitoare.este alcătuit din conjuncţia „să” + verbul auxiliar „a fi” + participiul verbului de conjugat.este format din auxiliarul „a fi” la viitor + participiul verbului de conjugat.are două timpuri: • Prezent . forme ale vb. Ex.este format din forme specifice ale auxiliarului „a avea” + infinitivul verbului de conjugat.se formează cu ajutorul conjuncţiei „să” + forme ale indicativului prezent. „a vrea” rezultate prin căderea consoanei „v” + infinitivul verbului de conjugat: Ex.indică o acţiune desfăşurată în prezent sau în viitor. .3. care a fost înlocuit în limba vorbită prin viitorul propriu-zis. eu aş merge tu ai merge el/ea ar merge noi am merge voi aţi merge ei/ele ar merge • Perfect . Ex. eu oi învăţa. Modul condiţional-optativ .indică o acţiune desfăşurată în trecut .este un timp verbal învechit.indică o acţiune desfăşurată în momentul vorbirii sau în viitor. . .exprimă o acţiune viitoare. . Modul conjunctiv . . eu voi fi mers tu vei fi mers el/ea va fi mers noi vom fi mers voi veţi fi mers ei/ele vor fi mers II. • Viitorul anterior .exprimă o condiţie sau o dorinţă. tu ei învăţa etc. realizabilă.are două timpuri: • Prezent .

supinul I..şi adverbul „mai” (nemaivăzând) III.(nevăzând) sau cu prefixul ne. indicativ) Aş citi. Modul infinitiv .exprimă acţiuni în desfăşurare. iubind) .infinitivul . IV.este format din auxiliarul „a fi” la condiţional-optativ prezent + participiul verbului de conjugat. de obicei: Interpretarea operei este minunată.verbele la modul imperativ exprimă o poruncă. Ex.este inclusă în structura unor moduri şi timpuri: Voi citi. Mergi repede! (tu) Mergeţi repede! (voi) . al stării.se formează cu sufixele – ând (văzând. dormind) şi –ind (citind.participiul . Ex.formă scurtă: . Propoziţia în care predicatul este exprimat printr-un verb la modul imperativ se numeşte propoziţie imperativă. Modurile nepersonale Sunt: . Modul imperativ .gerunziul . Modul gerunziu .  Are două forme: . un sfat sau o rugăminte. .cu valoare substantivală. timp prezent) Nu citi! (mod imperativ.care apare singură: A citi e o plăcere. (fără prepoziţia „a”) . (mod condiţional.are forme numai pentru persoana a II-a singular şi plural.forma negativă se obţine cu prefixul ne.verbele la modul imperativ pot avea formă: o Afirmativă: Fă tema! Zi ce s-a întâmplat! o Negativă: Nu face galăgie! Nu zice lucruri urâte! ! Forma negativă a verbelor la modul imperativ se formează cu adv. formă negativă) . (viitor.exprimă numele acţiunii.cu valoare verbală (doar în formele inverse ale condiţionalului-optativ: „închinare-aş”) . . (cu prepoziţia „a”) Pot merge. eu aş fi învăţat tu ai fi învăţat el/ea ar fi învăţat noi am fi învăţat voi aţi fi învăţat ei/ele ar fi învăţat Propoziţia în care predicatul este exprimat printr-un verb la modul condiţional-optativ şi exprimă o dorinţă se numeşte propoziţie optativă.formă lungă (obţinută cu sufixul –re) care apare: . Modul participiu 4 .  Are două timpuri: • Prezent: a citi • Perfect: a fi citit II. un îndemn. de negaţie „nu” + infinitivul verbului.

.condiţional-optativ. timpul perfect: aş fi mers. pentru citit.ajută la formarea modurilor: . timpul prefect: a fi citi.conjunctiv.este alcătui din prepoziţiile de. . timpul viitor anterior: voi fi mers. timp perfect compus: am mers. starea. 5 . IV.indicativ. . . . să fi citit. voi fi citit. .forma negativă se obţine cu ajutorul prefixului ne-. aş fi citit. timpul perfect: să fi mers. la.denumeşte acţiunea.supin: de citit. la citit.indicativ. adăugat participiului: de nemâncat. pentru + participiul verbului de conjugat: de/ pentru/la citit. după. .exprimă acţiuni terminate şi suferite de o fiinţă sau un lucru. am citit. . Modul supin . ca şi infinitivul.forma negativă se obţine cu prefixul ne-..infinitiv. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful