P. 1
Modurile Si Timpurile Verbale

Modurile Si Timpurile Verbale

|Views: 24|Likes:
Published by Loredana Birau
verbul
verbul

More info:

Published by: Loredana Birau on Aug 10, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/28/2014

pdf

text

original

Modurile şi timpurile verbale

Modul este forma pe care o ia verbul pentru a arăta felul în care vorbitorul consideră acţiunea. Modurile sunt:  personale sau predicative - care îşi modifică forma după persoană şi au în propoziţie funcţia sintactică de predicat.  nepersonale sau nepredicative – nu îşi modifică forma după persoană şi nu au în propoziţie funcţia sintactică de predicat.

Modurile personale
sunt: - indicativul

- conjunctivul - condiţionalul optativ - imperativul

I. Modul indicativ
- arată o acţiune sigură, reală. Are următoarele timpuri:

 Prezent
- indică desfăşurarea acţiunii în momentul vorbirii. Ex. eu merg tu mergi el/ea merge noi mergem voi mergeţi ei /ele merg

 Trecut
- indică desfăşurarea acţiunii înainte de momentul vorbirii. - trecutul are mai multe timpuri:

• Imperfectul
- exprimă o acţiune trecută, dar neterminată în momentul vorbirii; arată durata sau repetarea. - într-o naraţiune, este folosit în descrierea cadrului de desfăşurare a acţiunii. Ex. eu mergeam tu mergeai el/ea mergea noi mergeam voi mergeaţi ei/ele mergeau

• Perfectul compus
1

este folosit doar în anumite regiuni ale ţării (Oltenia mai ales) şi exprimă o acţiune terminată de curând. . Ex. Ex. fără precizarea momentului. „o” + conjunctivul verbului de conjugat: Ex. eu mersei tu merseşi el/ea merse noi merserăm voi merserăţi ei/ele merseră • Mai mult ca perfectul . A ieşit numai negară” • Perfectul simplu . . 2. Ex. eu am să învăţ. eu voi merge tu vei merge el/ea va merge noi vom merge voi veţi merge ei/ele vor merge • Există şi forme de viitor popular (limba vorbită): 1. eu am mers tu ai mers el/ea a mers noi am mers voi aţi mers ei/ele au mers . eu o să învăţ.în limba vorbită. evenimentele.indică o acţiune care se va desfăşura după momentul vorbirii.este alcătuit din formele specifice ale auxiliarului „a avea” + participiul verbului de conjugat.sufixul şi desinenţele de mai mult ca perfect urmează după cele de perfect simplu. .. 2 .formele inverse ale perfectului compus sunt arhaice şi se păstreză în poezia populară: „Semănat-am grâu de vară. „a avea” la prezent + conjunctivul verbului de conjugat: Ex. Ex. se foloseşte pentru a prezenta acţiunile.este format din forme specifice ale auxiliarului „a vrea”+ infinitivul verbului de conjugat. .într-o naraţiune. . tu ai să înveţi etc.exprimă o acţiune desfăşurată în trecut şi terminată de curând.exprimă o acţiune terminată în trecut.exprimă o acţiune trecută şi încheiată înaintea altei acţiuni trecute. eu mersesem tu merseseşi el/ea mersese noi merseserăm voi merseserăţi ei/ele merseseră  Viitor • Viitorul propriu. tu o să înveţi etc.zis . este timpul povestirii la persoana a III-a.

3. eu oi învăţa. eu să fi mers tu să fi mers el/ea să fi mers noi să fi mers voi să fi mers ei/ele să fi mers III. Ex.are două timpuri: • Prezent . Ex.este un timp verbal învechit. .este format din forme specifice ale auxiliarului „a avea” + infinitivul verbului de conjugat.indică o acţiune defăşurată în trecut. eu să merg tu să mergi el/ea să meargă noi să mergem voi să mergeţi ei/ele să meargă • Perfect . care a fost înlocuit în limba vorbită prin viitorul propriu-zis. .indică o acţiune desfăşurată în momentul vorbirii sau în viitor. . tu ei învăţa etc. Modul conjunctiv . . Ex.indică o acţiune desfăşurată în prezent sau în viitor.este format din auxiliarul „a fi” la viitor + participiul verbului de conjugat. . „a vrea” rezultate prin căderea consoanei „v” + infinitivul verbului de conjugat: Ex.indică o acţiune desfăşurată în trecut .se formează cu ajutorul conjuncţiei „să” + forme ale indicativului prezent. Modul condiţional-optativ . forme ale vb.exprimă o condiţie sau o dorinţă. . • Viitorul anterior . eu voi fi mers tu vei fi mers el/ea va fi mers noi vom fi mers voi veţi fi mers ei/ele vor fi mers II. eu aş merge tu ai merge el/ea ar merge noi am merge voi aţi merge ei/ele ar merge • Perfect . Ex.este alcătuit din conjuncţia „să” + verbul auxiliar „a fi” + participiul verbului de conjugat. realizabilă.are două timpuri: • Prezent . terminată înaintea altei acţiuni viitoare.exprimă o acţiune viitoare. 3 .exprimă o acţiune posibilă.

.şi adverbul „mai” (nemaivăzând) III.cu valoare verbală (doar în formele inverse ale condiţionalului-optativ: „închinare-aş”) . dormind) şi –ind (citind.  Are două forme: .este format din auxiliarul „a fi” la condiţional-optativ prezent + participiul verbului de conjugat.formă lungă (obţinută cu sufixul –re) care apare: . (viitor.gerunziul .are forme numai pentru persoana a II-a singular şi plural. de negaţie „nu” + infinitivul verbului.formă scurtă: . (fără prepoziţia „a”) . Modul infinitiv . formă negativă) . (mod condiţional. Modul imperativ .care apare singură: A citi e o plăcere. indicativ) Aş citi. IV.forma negativă se obţine cu prefixul ne. Ex. Ex. eu aş fi învăţat tu ai fi învăţat el/ea ar fi învăţat noi am fi învăţat voi aţi fi învăţat ei/ele ar fi învăţat Propoziţia în care predicatul este exprimat printr-un verb la modul condiţional-optativ şi exprimă o dorinţă se numeşte propoziţie optativă. un sfat sau o rugăminte. Modul participiu 4 . timp prezent) Nu citi! (mod imperativ.cu valoare substantivală.  Are două timpuri: • Prezent: a citi • Perfect: a fi citit II.este inclusă în structura unor moduri şi timpuri: Voi citi.exprimă acţiuni în desfăşurare. Propoziţia în care predicatul este exprimat printr-un verb la modul imperativ se numeşte propoziţie imperativă.verbele la modul imperativ pot avea formă: o Afirmativă: Fă tema! Zi ce s-a întâmplat! o Negativă: Nu face galăgie! Nu zice lucruri urâte! ! Forma negativă a verbelor la modul imperativ se formează cu adv.verbele la modul imperativ exprimă o poruncă.exprimă numele acţiunii.se formează cu sufixele – ând (văzând. de obicei: Interpretarea operei este minunată. Modurile nepersonale Sunt: . . un îndemn. (cu prepoziţia „a”) Pot merge. iubind) . .participiul . al stării. Mergi repede! (tu) Mergeţi repede! (voi) .supinul I.infinitivul . Modul gerunziu .(nevăzând) sau cu prefixul ne.

starea. Modul supin .denumeşte acţiunea.conjunctiv. . voi fi citit. . timpul perfect: aş fi mers. timpul perfect: să fi mers.condiţional-optativ.ajută la formarea modurilor: . să fi citit. IV.forma negativă se obţine cu prefixul ne-. după.. timp perfect compus: am mers. adăugat participiului: de nemâncat. .forma negativă se obţine cu ajutorul prefixului ne-.supin: de citit. timpul viitor anterior: voi fi mers. ca şi infinitivul. . 5 . am citit. la.este alcătui din prepoziţiile de.indicativ. pentru + participiul verbului de conjugat: de/ pentru/la citit. la citit. .infinitiv.indicativ. . pentru citit. . timpul prefect: a fi citi. . .exprimă acţiuni terminate şi suferite de o fiinţă sau un lucru. aş fi citit.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->