Modurile şi timpurile verbale

Modul este forma pe care o ia verbul pentru a arăta felul în care vorbitorul consideră acţiunea. Modurile sunt:  personale sau predicative - care îşi modifică forma după persoană şi au în propoziţie funcţia sintactică de predicat.  nepersonale sau nepredicative – nu îşi modifică forma după persoană şi nu au în propoziţie funcţia sintactică de predicat.

Modurile personale
sunt: - indicativul

- conjunctivul - condiţionalul optativ - imperativul

I. Modul indicativ
- arată o acţiune sigură, reală. Are următoarele timpuri:

 Prezent
- indică desfăşurarea acţiunii în momentul vorbirii. Ex. eu merg tu mergi el/ea merge noi mergem voi mergeţi ei /ele merg

 Trecut
- indică desfăşurarea acţiunii înainte de momentul vorbirii. - trecutul are mai multe timpuri:

• Imperfectul
- exprimă o acţiune trecută, dar neterminată în momentul vorbirii; arată durata sau repetarea. - într-o naraţiune, este folosit în descrierea cadrului de desfăşurare a acţiunii. Ex. eu mergeam tu mergeai el/ea mergea noi mergeam voi mergeaţi ei/ele mergeau

• Perfectul compus
1

exprimă o acţiune desfăşurată în trecut şi terminată de curând. Ex. este folosit doar în anumite regiuni ale ţării (Oltenia mai ales) şi exprimă o acţiune terminată de curând. .zis . eu mersesem tu merseseşi el/ea mersese noi merseserăm voi merseserăţi ei/ele merseseră  Viitor • Viitorul propriu. .este format din forme specifice ale auxiliarului „a vrea”+ infinitivul verbului de conjugat. A ieşit numai negară” • Perfectul simplu . 2 . evenimentele. . eu am mers tu ai mers el/ea a mers noi am mers voi aţi mers ei/ele au mers . .exprimă o acţiune terminată în trecut. se foloseşte pentru a prezenta acţiunile. este timpul povestirii la persoana a III-a.formele inverse ale perfectului compus sunt arhaice şi se păstreză în poezia populară: „Semănat-am grâu de vară. . Ex.este alcătuit din formele specifice ale auxiliarului „a avea” + participiul verbului de conjugat. eu am să învăţ. „o” + conjunctivul verbului de conjugat: Ex. tu o să înveţi etc. eu o să învăţ.exprimă o acţiune trecută şi încheiată înaintea altei acţiuni trecute. fără precizarea momentului.. 2.în limba vorbită. „a avea” la prezent + conjunctivul verbului de conjugat: Ex.într-o naraţiune. Ex.indică o acţiune care se va desfăşura după momentul vorbirii. eu mersei tu merseşi el/ea merse noi merserăm voi merserăţi ei/ele merseră • Mai mult ca perfectul . tu ai să înveţi etc.sufixul şi desinenţele de mai mult ca perfect urmează după cele de perfect simplu. eu voi merge tu vei merge el/ea va merge noi vom merge voi veţi merge ei/ele vor merge • Există şi forme de viitor popular (limba vorbită): 1. Ex.

are două timpuri: • Prezent . Ex.indică o acţiune desfăşurată în trecut . . Ex. 3 .este format din auxiliarul „a fi” la viitor + participiul verbului de conjugat. tu ei învăţa etc. • Viitorul anterior . forme ale vb. .indică o acţiune desfăşurată în momentul vorbirii sau în viitor. realizabilă. Modul condiţional-optativ . Ex. . Ex.exprimă o acţiune posibilă. eu oi învăţa. eu să merg tu să mergi el/ea să meargă noi să mergem voi să mergeţi ei/ele să meargă • Perfect . . eu aş merge tu ai merge el/ea ar merge noi am merge voi aţi merge ei/ele ar merge • Perfect .este alcătuit din conjuncţia „să” + verbul auxiliar „a fi” + participiul verbului de conjugat. Modul conjunctiv . terminată înaintea altei acţiuni viitoare.este un timp verbal învechit.3.exprimă o acţiune viitoare. eu să fi mers tu să fi mers el/ea să fi mers noi să fi mers voi să fi mers ei/ele să fi mers III. care a fost înlocuit în limba vorbită prin viitorul propriu-zis. . „a vrea” rezultate prin căderea consoanei „v” + infinitivul verbului de conjugat: Ex. .indică o acţiune desfăşurată în prezent sau în viitor.este format din forme specifice ale auxiliarului „a avea” + infinitivul verbului de conjugat.indică o acţiune defăşurată în trecut.are două timpuri: • Prezent .exprimă o condiţie sau o dorinţă.se formează cu ajutorul conjuncţiei „să” + forme ale indicativului prezent. eu voi fi mers tu vei fi mers el/ea va fi mers noi vom fi mers voi veţi fi mers ei/ele vor fi mers II.

exprimă numele acţiunii. Modul infinitiv .are forme numai pentru persoana a II-a singular şi plural.gerunziul . Modul participiu 4 .supinul I. eu aş fi învăţat tu ai fi învăţat el/ea ar fi învăţat noi am fi învăţat voi aţi fi învăţat ei/ele ar fi învăţat Propoziţia în care predicatul este exprimat printr-un verb la modul condiţional-optativ şi exprimă o dorinţă se numeşte propoziţie optativă. timp prezent) Nu citi! (mod imperativ. Mergi repede! (tu) Mergeţi repede! (voi) . un îndemn. (fără prepoziţia „a”) . dormind) şi –ind (citind.şi adverbul „mai” (nemaivăzând) III.forma negativă se obţine cu prefixul ne.(nevăzând) sau cu prefixul ne.  Are două timpuri: • Prezent: a citi • Perfect: a fi citit II. Modul imperativ .verbele la modul imperativ pot avea formă: o Afirmativă: Fă tema! Zi ce s-a întâmplat! o Negativă: Nu face galăgie! Nu zice lucruri urâte! ! Forma negativă a verbelor la modul imperativ se formează cu adv.. Ex. Modurile nepersonale Sunt: . de obicei: Interpretarea operei este minunată.este inclusă în structura unor moduri şi timpuri: Voi citi. Ex. formă negativă) .formă lungă (obţinută cu sufixul –re) care apare: .formă scurtă: . (cu prepoziţia „a”) Pot merge.cu valoare substantivală.cu valoare verbală (doar în formele inverse ale condiţionalului-optativ: „închinare-aş”) . (mod condiţional. de negaţie „nu” + infinitivul verbului.verbele la modul imperativ exprimă o poruncă. .infinitivul . iubind) .care apare singură: A citi e o plăcere.participiul . Propoziţia în care predicatul este exprimat printr-un verb la modul imperativ se numeşte propoziţie imperativă.exprimă acţiuni în desfăşurare.este format din auxiliarul „a fi” la condiţional-optativ prezent + participiul verbului de conjugat. al stării.  Are două forme: . indicativ) Aş citi. (viitor. Modul gerunziu . un sfat sau o rugăminte. IV.se formează cu sufixele – ând (văzând. .

Modul supin . timp perfect compus: am mers. adăugat participiului: de nemâncat. pentru citit. să fi citit.ajută la formarea modurilor: .supin: de citit. timpul prefect: a fi citi. ca şi infinitivul.indicativ. .este alcătui din prepoziţiile de. . . . la.condiţional-optativ. IV.exprimă acţiuni terminate şi suferite de o fiinţă sau un lucru.forma negativă se obţine cu prefixul ne-. timpul perfect: aş fi mers. timpul viitor anterior: voi fi mers. . pentru + participiul verbului de conjugat: de/ pentru/la citit.indicativ.conjunctiv. timpul perfect: să fi mers. starea. la citit. . .infinitiv.forma negativă se obţine cu ajutorul prefixului ne-.. 5 . . voi fi citit. după. . aş fi citit.denumeşte acţiunea. am citit.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful