Modurile şi timpurile verbale

Modul este forma pe care o ia verbul pentru a arăta felul în care vorbitorul consideră acţiunea. Modurile sunt:  personale sau predicative - care îşi modifică forma după persoană şi au în propoziţie funcţia sintactică de predicat.  nepersonale sau nepredicative – nu îşi modifică forma după persoană şi nu au în propoziţie funcţia sintactică de predicat.

Modurile personale
sunt: - indicativul

- conjunctivul - condiţionalul optativ - imperativul

I. Modul indicativ
- arată o acţiune sigură, reală. Are următoarele timpuri:

 Prezent
- indică desfăşurarea acţiunii în momentul vorbirii. Ex. eu merg tu mergi el/ea merge noi mergem voi mergeţi ei /ele merg

 Trecut
- indică desfăşurarea acţiunii înainte de momentul vorbirii. - trecutul are mai multe timpuri:

• Imperfectul
- exprimă o acţiune trecută, dar neterminată în momentul vorbirii; arată durata sau repetarea. - într-o naraţiune, este folosit în descrierea cadrului de desfăşurare a acţiunii. Ex. eu mergeam tu mergeai el/ea mergea noi mergeam voi mergeaţi ei/ele mergeau

• Perfectul compus
1

„a avea” la prezent + conjunctivul verbului de conjugat: Ex. . eu mersei tu merseşi el/ea merse noi merserăm voi merserăţi ei/ele merseră • Mai mult ca perfectul . . .indică o acţiune care se va desfăşura după momentul vorbirii. este timpul povestirii la persoana a III-a. Ex. Ex.este format din forme specifice ale auxiliarului „a vrea”+ infinitivul verbului de conjugat.sufixul şi desinenţele de mai mult ca perfect urmează după cele de perfect simplu. eu voi merge tu vei merge el/ea va merge noi vom merge voi veţi merge ei/ele vor merge • Există şi forme de viitor popular (limba vorbită): 1. este folosit doar în anumite regiuni ale ţării (Oltenia mai ales) şi exprimă o acţiune terminată de curând. eu am mers tu ai mers el/ea a mers noi am mers voi aţi mers ei/ele au mers .este alcătuit din formele specifice ale auxiliarului „a avea” + participiul verbului de conjugat. se foloseşte pentru a prezenta acţiunile.în limba vorbită. A ieşit numai negară” • Perfectul simplu .zis . Ex. evenimentele.exprimă o acţiune terminată în trecut. tu o să înveţi etc. . 2. fără precizarea momentului. 2 . eu am să învăţ.formele inverse ale perfectului compus sunt arhaice şi se păstreză în poezia populară: „Semănat-am grâu de vară.într-o naraţiune. Ex.. „o” + conjunctivul verbului de conjugat: Ex.exprimă o acţiune trecută şi încheiată înaintea altei acţiuni trecute. tu ai să înveţi etc. eu o să învăţ. .exprimă o acţiune desfăşurată în trecut şi terminată de curând. eu mersesem tu merseseşi el/ea mersese noi merseserăm voi merseserăţi ei/ele merseseră  Viitor • Viitorul propriu.

• Viitorul anterior . Ex. „a vrea” rezultate prin căderea consoanei „v” + infinitivul verbului de conjugat: Ex. Modul conjunctiv .se formează cu ajutorul conjuncţiei „să” + forme ale indicativului prezent. Ex. Ex. eu să merg tu să mergi el/ea să meargă noi să mergem voi să mergeţi ei/ele să meargă • Perfect . . eu să fi mers tu să fi mers el/ea să fi mers noi să fi mers voi să fi mers ei/ele să fi mers III. Modul condiţional-optativ . tu ei învăţa etc.este format din auxiliarul „a fi” la viitor + participiul verbului de conjugat.are două timpuri: • Prezent .indică o acţiune defăşurată în trecut. . eu oi învăţa.3.indică o acţiune desfăşurată în momentul vorbirii sau în viitor. . realizabilă.exprimă o acţiune posibilă.exprimă o condiţie sau o dorinţă. .este format din forme specifice ale auxiliarului „a avea” + infinitivul verbului de conjugat. care a fost înlocuit în limba vorbită prin viitorul propriu-zis.indică o acţiune desfăşurată în prezent sau în viitor.exprimă o acţiune viitoare. .indică o acţiune desfăşurată în trecut . .are două timpuri: • Prezent .este un timp verbal învechit. Ex. 3 . terminată înaintea altei acţiuni viitoare. eu voi fi mers tu vei fi mers el/ea va fi mers noi vom fi mers voi veţi fi mers ei/ele vor fi mers II.este alcătuit din conjuncţia „să” + verbul auxiliar „a fi” + participiul verbului de conjugat. forme ale vb. eu aş merge tu ai merge el/ea ar merge noi am merge voi aţi merge ei/ele ar merge • Perfect .

forma negativă se obţine cu prefixul ne. dormind) şi –ind (citind. un sfat sau o rugăminte.  Are două timpuri: • Prezent: a citi • Perfect: a fi citit II.supinul I. Modul gerunziu .se formează cu sufixele – ând (văzând. Modurile nepersonale Sunt: . eu aş fi învăţat tu ai fi învăţat el/ea ar fi învăţat noi am fi învăţat voi aţi fi învăţat ei/ele ar fi învăţat Propoziţia în care predicatul este exprimat printr-un verb la modul condiţional-optativ şi exprimă o dorinţă se numeşte propoziţie optativă.exprimă numele acţiunii. Propoziţia în care predicatul este exprimat printr-un verb la modul imperativ se numeşte propoziţie imperativă.. timp prezent) Nu citi! (mod imperativ.este format din auxiliarul „a fi” la condiţional-optativ prezent + participiul verbului de conjugat. Mergi repede! (tu) Mergeţi repede! (voi) .şi adverbul „mai” (nemaivăzând) III. (viitor. IV. .formă scurtă: . (cu prepoziţia „a”) Pot merge. Modul participiu 4 .  Are două forme: . Modul imperativ . .verbele la modul imperativ exprimă o poruncă.formă lungă (obţinută cu sufixul –re) care apare: .infinitivul . (fără prepoziţia „a”) . (mod condiţional. de negaţie „nu” + infinitivul verbului. un îndemn.are forme numai pentru persoana a II-a singular şi plural.(nevăzând) sau cu prefixul ne.cu valoare substantivală. iubind) .exprimă acţiuni în desfăşurare. al stării.verbele la modul imperativ pot avea formă: o Afirmativă: Fă tema! Zi ce s-a întâmplat! o Negativă: Nu face galăgie! Nu zice lucruri urâte! ! Forma negativă a verbelor la modul imperativ se formează cu adv. indicativ) Aş citi.gerunziul . Ex. formă negativă) . Ex.este inclusă în structura unor moduri şi timpuri: Voi citi.participiul .cu valoare verbală (doar în formele inverse ale condiţionalului-optativ: „închinare-aş”) . de obicei: Interpretarea operei este minunată. Modul infinitiv .care apare singură: A citi e o plăcere.

. timp perfect compus: am mers. timpul prefect: a fi citi.forma negativă se obţine cu ajutorul prefixului ne-.este alcătui din prepoziţiile de. . . pentru citit.indicativ. am citit. . IV. starea. să fi citit. la.infinitiv.conjunctiv. voi fi citit.condiţional-optativ. ca şi infinitivul. adăugat participiului: de nemâncat. . aş fi citit.exprimă acţiuni terminate şi suferite de o fiinţă sau un lucru. la citit. 5 . . timpul perfect: aş fi mers. timpul viitor anterior: voi fi mers. .forma negativă se obţine cu prefixul ne-. .ajută la formarea modurilor: ..supin: de citit. pentru + participiul verbului de conjugat: de/ pentru/la citit.indicativ. timpul perfect: să fi mers. Modul supin . . după.denumeşte acţiunea.