Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Definiţie
Existenţa la acelaşi individ, de ţesut gonadic
feminin şi masculin, combinat într-un
ovotestis uni- sau bilateral, sau un ovar de o
parte şi testicul de partea opusă
Cariotipul este un mozaic (XX/XY, 46 XX/47
XXY etc.). Afecţiunea este extrem de rară.
Aspecte clinice
Morfotipul variază, de la aspectul tipic feminin
până la aspectul masculin, afecţiunea este
rar cunoscută la naştere, iar majoritatea
cazurilor sunt declarate de sex masculin până
la pubertate, când apar sânii, pilozitatea de
tip feminin, menstruaţii
Organele genitale interne se pot prezenta sub
trei aspecte:
• hermafroditism alternant (ovar de o parte, testicul de
partea opusă)
• hermafroditism bilateral (ovotestis bilateral)
• hermafroditism unilateral (ovar sau testicul de o parte şi
ovotestis de partea opusă)
Organele genitale externe: clitoris peniform şi
vagin frecvent camuflat şi coalescenţa
labiilor, uneori sub formă de scrot
Hermafroditismul adevărat este rar şi numai
histologic, fiindcă bisexualitatea funcţională
nu există, adică individ să poată fecunda ca
bărbat şi procrea ca femeie
Diagnostic pozitiv, de certitudine, permite
examenul histopatologic, cu evidenţierea
ambelor tipuri de ţesut (ceea ce presupune
laparatomie) sau laparoscopie
Psihicul depinde de sexul stabilit la naştere
Dozările hormonale arată existenţa ambelor
tipuri de hormoni sexuali feminini şi masculini
Atitudine terapeutică: are implicaţii juridice
Tratamentul începe după vârsta de 5 ani şi
constă în intervenţie chirurgicală plastică cu
scopul de a modela organe genitale externe.
Gonada de sex opus trebuie extirpată, dacă
cea contralaterală nu este un ovotestis
Administrarea de hormoni androgeni sau
estrogeni la pubertate
Sindromul Klinefelter
Aspecte clinice: pacientul este considerat
bărbat şi nu poate fi diagnosticat înainte de
pubertate. Diagnosticul pozitiv se pune între
16 - 40 ani. El vine pentru infertilitate.
Caracteristici:
• dezvoltare somatică normală
• ginecomastie
• organe genitale externe relativ normale; testicole
coborâte în scrot, dar foarte mici
• frecvent există un grad de retardare mintală, ce este
direct proporţională cu numărul cromozomilor X în plus
Aspecte biologice
• gonodotrofine în concentraţie mare
• scăderea eliminării urinare a 17 CS în funcţie
de gravitatea sindromului.
Cariotipul:cel puţin 2 cromozomi X în
puls, cel mai frecvent e cariotipul 44
XXY
Frecvenţa: 2,6 %. din nou-născuţii de
sex masculin
Tratament: medical este indicat dacă există o
scădere a libidoului sau insuficienţa
androgenică şi constă în administrarea de
preparate de testosteron. Dacă ginecomastia
este importantă, este indicat tratamentul
chirurgical
Pentru a preveni efectele psihice nedorite nu
este indicat să li se explice pacienţilor
amănunţit boala, pentru că ei au o viaţă
sexuala şi socială relativ normală
Tratamentul nu ameliorează nici infertilitatea,
nici nu reduce ginecomastia
Tulburări ale diferenţierii
organelor genitale externe
Pseudohermafroditismul masculin
Forma tipică este testiculul feminizant (Sindromul
Morris)
Este vorba de o dezvoltare fenotipică în contradicţie
cu sexul gonadic, ce poate fi la rândul lui în
concordanţă sau în discordanţă cu sexul genetic
Clinic, se caracterizează prin dezvoltarea somatică şi
a organelor genitale externe de tip feminin
• prezenţa de testiculi ectopici
• absenţa pilozităţii axilare şi pubiene
Diagnosticul se pune la pubertate când
persoana se prezintă la medic datorită
amenoreei primare; înainte de pubertate
diagnosticul se pune doar accidental cu
ocazia unei operaţii pentru hernie inghinală
când se descoperă un testicul ectopic.
Examenul clinic constă:
• organe genitale externe de aspect feminin, dar vagin
absent sau insuficient dezvoltat
• organele genitale interne se caracterizează prin lipsa
uterului şi prezenţa unui testicul abdominal, labial sau
inghinal cu epididim şi canale deferente, dar fără
prostată
Examenul de laborator evidenţiază valori
crescute ale FSH şi ale 17 CS cariotipul este
XY, cromatina sexuala e negativă
Tratamentul trebuie să respecte sexul
declarat social, însuşit psihologic şi
fundamentat fenotipic, pentru a evita
tulburările psihice şi conflictele psiho-sociale
ce pot apare
Este necesară ablaţia chirurgicală a
testiculului ectopic datorită riscului
carcinogenetic pe care-l implică
Administrarea periodică a unui estrogen
depot, pentru a împiedica tulburările trofice şi
fenomenele climacterice ce apar după
castrare (atestând originea testiculară a
hormonilor estrogeni)
Malformaţiile dobândite ale
vulvei
Sunt reprezentate de: stenoze şi lărgiri ale
vulvei. Se manifestă după ce organele
genitale şi-au desăvârşit dezvoltarea
Cauze: factori traumatici, infecţioşi, caustici şi
tumorali
Stenozele sunt cauze de dispareunie şi
sterilitate. Ele pot împiedica micţiunea şi
scurgerea secreţiilor vaginale, favorizând
infecţiile, prin acumularea lor în vagin.
Lărgirile favorizează prolapsul genital şi
infecţiile vaginale
Tratamentul depinde de etiologia bolii
Astfel, în stenozele cicatriceale ca rezultat al
perineorafiilor strânse, tratamentul constă în:
infiltraţii cu xilină, hialuronidază sau tratament
chirurgical
Infecţiile TBC, sifilis necesită tratament
medical adecvat
În lărgiri se face colpoperineorafie posterioară
cu miorafia ridicătorilor anali
Malformaţiile congenitale
ale vaginului
Date embriologice:
Vaginul se formează:
• cele 2/3 superioare din canalele Müller (origine
mezoblastică)
• 1/3 inferioară din sinusul uro-genital (origine
endoblastică)
Clasificarea formelor clinice de
malformaţii congenitale ale
vaginului
Vagin septat:
• transversal
• longitudinal
Vaginul aplazic:
• total cu coarne uterine rudimentare (Sindromul
Rokitansky Kuster Hauser) sau cu uter functional
suprajacent
• parţial cu striuri situate în porţiunea superioară, mijlocie
sau inferioară a vaginului; se asociază cu uterul
funcţional
Vaginul hipoplazic
– Malformaţiile vaginului se asociază frecvent de
malformaţii ale corpului uterin, istmului şi colului şi
chiar de malformaţii urinare
– Cauza este necunoscută
– Cariotipul este XX 46
Vaginul septat longitudinal
Apare prin fuziunea incompletă a canalelor
mülleriene
Septul poate fi complet, când există două
conducte vaginale, fiecare cu un col uterin
(uter bicervical) sau sept incomplet superior
când există un singur col uterin, sau inferior
cu col unic sau col dublu
Clinic: poate fi asimptomatic când e
descoperit întâmplător
Dispareunia poate fi prezentă în septul
vaginal incomplet inferior
Diagnosticul pozitiv se pune prin:
• evidenţierea septului vaginal la examenul clinic
• dismenoree
• tumora pelvină sau pelvi-abdominală cu
fluctuaţii de volum
• eliminarea de debacluri mucopurulente
Tratament: cel asimptomatic nu se operează. În caz
de dispareunie, se practică incizia longitudinală a
septului în zona mijlocie, între două pense Kocher (şi
nu rezecţie)
În cursul naşterii septul vaginal se poate lateraliza
sau poate fi cauză de distocie în expulzie, când este
necesară secţionarea lui
Tot în categoria vaginului septat longitudinal intră
cazurile cu hemivagin închis în porţiunea distală; în
aceste situaţii sângele este reţinut în hemivaginul orb;
se asociază cu uterul bicorn bicervical
Tratamentul este:
• conservator (în absenţa complicaţiilor), când se
practică deschiderea hemivaginului, secţionarea
septului, evacuarea conţinutului şi antibiotice de
protecţie sau tratament
• radical în cazul complicaţiilor (hematosalpinx,
endometrioză)
Vaginul septat transversal
Cauza: defecte apărute în procesul de fuzionare între
canalele Müller şi sinusul uro-genital
Localizare: frecvent la joncţiunea 1/3 superioare cu
1/3 mijlocie a vaginului. Apare ca un diafragm
perforat sau imperforat, unic sau supraetajat, de
grosime variabilă (de la câţiva mm la 1cm - în aceste
cazuri fiind vorba de aplazie localizată vaginală)
Simptomatologie
Depinde de gradul de permeabilitate al septului, de
sediul, numărul septurilor şi de gradul de hipoplazie
vaginală
În septul vaginal complet, există hematocolpos,
hematometrie, durere ciclică, tumoră pelvi-
abdominală. Septurile permeabile nu au expresie
clinică
Diagnosticul diferenţial se face cu:
• absenţa congenitală a vaginului şi a uterului
• aplazia vaginală parţială
Tratamentul este chirurgical, în funcţie
de răsunetul funcţional al acestuia. În
sarcină, rezolvarea naşterii se face prin
operaţie cezariană
AGENEZIA VAGINALĂ
Sindromul Rokitansky-Kuster-
Hauser
Frecvenţa: 1 la 4000 de cazuri
Etiologie: incompleta dezvoltare şi
fuziune a canalelor Müller
Caracteristici:
• organe genitale externe de aspect normal.
• vagin absent sau de 1-3cm lungime (vagin “în degetar”)
• uter absent, de o parte şi de alta a liniei mediane exista
doua formaţiuni nodulare (hemiutere rudimentare) din
care se desprind anexele normale bilateral (pentru ca
ovarele nu se dezvolta din canalele Müller)
• există ovare, deci se dezvoltă caracterele sexuale
feminine
Clinic, se traduce prin:
– amenoree primară, sterilitate
– dispareunie
Diagnosticul pozitiv:
clinic:
• morfologie generală feminină (sâni, pilozitate normale)
• absenţa menstruaţiei
• dispareunie sau imposibilitatea contactului sexual
• la tuşeul rectal se pot palpa formaţiuni nodulare
celioscopia: evidenţiază cele două hemiutere
şi anexele normale bilaterale
urografia poate evidenţia frecvent malformaţii
urinare asociate (rinichi unic, ectopic etc)
cariotipul este 46 XX, cromatina sexuală
pozitivă, curba termică normală şi dozările
hormonale în limite normale
Diagnosticul diferenţial se face cu sindromul de
testicul feminizant (absenţa pilozităţii, tumori
inghinale)
Tratament: amenoreea şi sterilitatea rămân definitive
Tratamentul este chirurgical şi constă în crearea unui
neovagin, fie prin dilataţii progresive a regiunii dintre
orificiul uretral extern şi comisura posterioară a
vulvei, fie neocolpopoeză (cu autogrefe cutanate,
segmente din intestin, rect etc.)
Operaţia nu se consolidează fără funcţie, astfel încât
dacă postoperator nu există o viaţă sexuală
constantă, se recomandă să poarte un obturator
(manşon) din plastic sau să-şi facă dilataţii vaginale
repetate cu Heggar
Aplazia vaginală cu uter
funcţional
Este o afecţiune rară
Diagnosticul pozitiv se pune la pubertate datorită
retenţiei sângelui menstrual şi apariţia tabloului de
abdomen acut chirurgical
Organele genitale externe sunt normale, iar
celioscopia evidenţiază prezenţa uterului şi anexe
normale
Tratamentul are drept scop drenarea sângelui
menstrual şi crearea unui vagin pentru a fi posibilă
viaţa sexuală. Pentru că operaţia se face la 10 - 14
ani până când are viaţă sexuală normală, datorită
tendinţei la stenoză şi retracţie trebuie menţinută
permeabilitatea vaginului
Malformaţii congenitale ale
colului şi istmului uterin
Anomalii de sine stătătoare ale colului şi
istmului:
• hipertrofii congenitale
• atrezii
• aplazii
Anomaliide col şi istm ce însoţesc
malformaţiile uterului şi/sau vaginului
Hipertrofia congenitală de
col
Are rol în geneza prolapsului
Se caracterizează prin:
• col tapiroid sau conic
• retroversie uterină
• hipoplazie uterină
• vagin scurt
• fertilitate scăzută
Tratamentul este chirurgical şi constă în
rezecţia intravaginală sau amputaţia colului
Malformaţiile congenitale
ale tubei uterine
Ageneziile tubare totale sau parţiale (se asociază cu
malformaţiile uterului)
Trompe accesorii sunt legate de trompa principală în
care se deschid şi pot fi cauză de nidaţie ectopică
Trompele duble: sunt foarte rare, ele având traiect
comun la implantarea în cornul uterin
Absenţa segmentară a porţiunii mijlocii a trompei
uterine
Anomalii de lungime: trompele sunt lungi, subţiri, cu
pavilioane mici
Anomalii de poziţie ale trompei uterine
Malformaţiile congenitale
ovariene
Agenezia ovariană: este rezultatul
tulburării de dezvoltare a gonadei
primitive la embrionul cu cariotipi 46 XO
Sindromul Turner