Sunteți pe pagina 1din 3

A fost cuman primul voievod al rii Romneti?

A fost cuman primul voievod al rii Romneti? Autor: Denis CAPRAROIU | 12863 vizualizri Mediul academic romnesc, ca si cel al simplilor iubitori de istorie, a fost cuprins de discutiile aprinse, purtate datorit identificrii lui Thocomerius -cu Negru Voda, de ctre istoricul Neagu Djuvara Un voivod de origine cumana la nceputurile Tarii Romnesti. Articolul de fata - a carui aparitie este legata, n mod nemijlocit, tocmai de acest context - si propune sa contribuie, cu modestie, la clarificarea unora dintre aspectele ce privesc "dosarul" cuman. "Dosarul cuman" ntr-o prima instanta, dorim sa ne precizam pozitia n raport cu oportunitatea aparitiei lucrarii amintite mai sus, dar si cu reactiile pertinente pe care le-a provocat. Pe de o parte, problematica aportului cuman la cristalizarea vechii aristocratii romnesti este una de data veche, binecunoscuta istoricilor nostri, fara a reprezenta, n niciun caz, acel element de noutate absoluta pe care o aparitie editoriala bombastica - adevarat exercitiu de marketing al maestrilor de la Humanitas - a ncercat sa ni-l serveasca. Pe de alta parte, tocmai reactiile provocate de lansarea lucrarii dovedesc faptul ca subiectul n cauza era unul demult asteptat, cel putin n rndul marelui public, si aceasta pentru ca, indiferent de stadiul cunoasterii sale n mediul profesionist al istoricilor, a fost prea multa vreme musamalizat la nivelul istoriei oficiale. Din aceasta perspectiva, consideram ca "apelul" domnului Djuvara, scos din contextul comercial al lansarii, este unul binevenit. Ceea ce i se poate reprosa, totusi, onorabilului autor, este lipsa unei argumentatii stiintifice adecvate, pe care un subiect de importanta celui vizat o revendica n mod prioritar. Numeroasele sale prezumtii, chiar daca inspirate, sunt insuficient sustinute cu probe documentare, ceea ce a si permis unora dintre vocile contestatare sa-si fundamenteze pozitia. n ceea ce ne priveste, depasind zona disputelor "istoriografice" inutile, care, necontrolate, risca sa genereze adversitati de ordin personal, vom ncerca sa evidentiem, sintetic, rezultatele propriilor noastre cercetari n directia identificarii primului voievod muntean, fondator al dinastiei Basarabestilor. ntemeietorul Tarii Romnesti ntemeietorul Tarii Romnesti nu este altcineva dect descalecatorul nregistrat de traditie, acel Negru Voda pe care l identificam cu Thocomer, tatal lui Basarab, din documentele angevine. Simplul fapt ca Thocomer era receptat n mediile culte ale cancelariei regale l recomanda pe acesta ca un personaj de talie, binecunoscut n epoca. Certa sa ascendenta cumana l va pune, n circumstantele att de speciale ale sfrsitului domniei lui Ladislau al IV-lea Cumanul (1272-1290), ntr-o relatie particulara, nu doar cu regele maghiaro-cuman, ci si cu Nogai, atotputernicul emir mongol de la Isaccea. Thocomer intrase, ntr-o conjunctura cu totul aparte, a carei expunere nu si gaseste locul aici, n posesia mosiilor Fagaras si Smbata, care apartineau, de jure, familiei Csk, respectiv fostului voievod transilvan, Ugrinus, decazut din gratiile regelui. Pna la asasinarea lui Ladislau al IV-lea, protectorul lui Thocomer, Ugrinus nu ndrazneste sa reclame raptul, desi documentele vremii atesta o multime de puneri si repuneri n posesie, chiar prin vointa lui Ladislau. Imediat dupa disparitia regelui, "n zilele lui Andreias craiul" (1290), Ugrinus si revendica posesiunile fagarasene, iar Thocomer se vede obligat sa-si transfere "scaunul" la sud de Carpati. Renegat de romnii fagaraseni, care i recunosc lui Ugrinus statutul de posesor legitim al Fagarasului si Smbetei, Thocomer va fi nsotit n trecerea sa de un grup de sasi, excomunicati, ca

urmare a agresiunii lor la adresa episcopiei de Alba Iulia. Descalecarea Va descaleca, n prima instanta, la Cmpulung, care, prin instalarea sasilor si a resedintei voievodale, se dezvolta rapid, pe coordonate urbane specific transilvanene. Confirmnd, din nou, informatiile cronicaresti, n oras a fost atestata arheologic acea "biserica mare si frumoasa si nalta", ctitorie a lui Thocomer si Basarab, n care cei doi vor fi, probabil, depusi, asa cum o sugereaza un act de danie emis la mijlocul secolului al XIV-lea de voievodul Nicolae Alexandru, fiul lui Basarab si, respectiv, nepotul lui Thocomer. Ajungnd n acest punct al rationamentelor noastre, se ridica un important semn de ntrebare: cum a reusit descalecatorul fagarasean sa-si impuna autoritatea n fata unor voievozi munteni si olteni, atestati, fara dubiu, n actele vremii? Raspunsul ni-l dau, nca o data, documentele: exact la finele anului 1290, Nogai, suzeranul lui Thocomer, ntreprinde o actiune de amploare n vest, pna la Portile de Fier, impunndu-si necontestat hegemonia pe linia Dunarii inferioare. Este faptul care va determina pentru o buna bucata de vreme disparitia banului de Severin din ierarhia functiilor regatului arpadian, pecetluind si sfrsitul suzeranitatii ungare asupra Tarii Severinului. Formatiunile politice locale, sud-carpatice, intra, cu acest prilej, ca si taratul bulgar, n aria de dominatie efectiva a hanului mongol, pe care acesta obisnuia sa si-o exercite, nsa, prin interpusi, de preferinta cumani. Repetnd "mutarea" din 1280 instalarea cumanului Gheorghe I Terter la conducerea taratului de Trnovo, peste fix un deceniu, la finele anului 1290, l impune pe Thocomer cumanul voievozilor de la sud de Carpati. Acestia nu l aleg ca domn al lor, asa cum s-a afirmat pna acum, ci i se subsuma, prin vointa atotputernicului Nogai. Acesta este sensul nchinarii voievozilor olteni, "cu toata boerimea ce era mai nainte preste Olt", asa cum a nregistrat-o traditia. n ultima decada a secolului al XIII-lea, dar si ulterior, Thocomer si Basarab vor gravita spre folosul mentinerii independentei statale, n raport cu regalitatea ungara n aria de influenta a hanilor mongoli. Conservarea autoritatii lor s-a datorat, n fapt, n deceniile care au urmat disparitiei lui Nogai, perpetuarii practicilor sale politice, de catre Tokta si zbek. Sub Tokta, mai ales, aceasta procedura devenise una imperativa, n conditiile acutizarii instabilitatii politice a regiunilor pe care le stapnise, cu o mna de fier, hanul de la Isaccea. Ct despre guvernarea marelui han zbek, care a asigurat ulusului giucid apogeul dezvoltarii sale, se poate spune ca a urmarit, n linii mari, ntretinerea hegemoniei mongole n spatiul carpatodanubian si balcanic, cu aceleasi metode. Aceasta realitate se va preciza nca din primii ani ai "mandatului" sau pe tronul de la Sarai, fiind destul de limpede surprinsa documentar, mai ales n contextul reangajarii politice si militare a Ungariei, n directia Severin-Vidin. "Modificarile structurale, pe care le cunoscuse de curnd aria de hegemonie a Hoardei de Aur, n spatiul carpato-balcanic, au facut ca regele ungar sa ntlneasca ca aparatori ai mentionatei arii geografice fruntasi autohtoni, sprijiniti, fireste de contingente tatare. Rezistenta domnului romn de la Arges si a despotului de Vidin, respectiv a tarului de Trnovo au fost nu numai paralele, ci, n mare masura, corelate". (Virgil Ciocltan) Autoritatea lui Basarab Recunoasterea autoritatii dobndite de Basarab n toti acesti ani, precum si a pozitiei sale proeminente n constelatia de puteri dirijate de han, este magistral ilustrata ntr-un document din 1325: Stefan, fiul comitelui cuman Parabuh, si ponegreste propriul stapn, preaslavindu-l pe Basarab transalpinul, "spre vatamarea respectului regesc". Puterea regelui, zicea el, nu se poate compara cu aceea a lui Basarab! Iata, asadar, cum epopeea cumanilor fagaraseni, protejati de Nogai, se va identifica, treptat, cu destinul proaspetei lor creatii statale. Asumndu-si, cu responsabilitate si ndrjire, misiunea trasata de han, Thocomer si Basarab si vor atrage, curnd, supusii autohtoni ntr-un proiect politic de anvergura, care se va numi Tara Romneasca.

wallahia nu cumva inseamna tara lui dumnezeu in araba?

http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/fost-cuman-primul-voievod-al-tarii-romanesti