Academia de Politie ,,Al I Cuza Catedra de Criminalistica

PARTICULARITATILE CERCETARII INFRACTIUNII IN LEGATURA CU EVAZIUNEA FISCALA PREVAZUTE DE ART. 8 DIN LEGEA NR.241/2005

STUDENT: POPA-ION CRISTINA GR 401 CUPRINS

1.CONSIDERATII INTRODUCTIVE 2.PROBLEME CE TREBUIE LAMURITE PE PARCURSUL INVESTIGARII INFRACTIUNII PREVAZUTE DE ART.8 1. Activitatea ilicita desfasurata 2. Locul si timpul comiterii infractiunii 3. Faptuitorul, calitatea acestora, contributia acestora la savarsirea infractiunii de evaziune fiscala prevazute de art. 8 4. Existenta concursului de infractiuni 5. Prejudiciul cauzat prin infractiunii si posibilitatea recuperarii acestuia 6. Cauzele si conditiile care au favorizat savarsirea infractiunii in legatura cu evaziune fiscala (art.8) 3.ACTIVITATI SPECIFICE CARE TREBUIE INTREPRINSE PENTRU ADMINISTRAREA PROBELOR 1. Verificarea sesizarii si competentei de cercetare 2. Particularitatile constatarii infractiunii in flagrant 3. Efectuarea perchezitiilor 4. Verificarea si ridicarea de obiecte si inscrisuri 5. Dispunerea de constatari tehinico-stiitifice si expertize criminalistice ori de alta natura 6. Identificarea si ascultarea martorilor.Ascultarea invinuitului sau inculpatului 7. Alte activitati de urmarire penala si tactica criminalistica in raport cu specificul cauzei 4. BIBLIOGRAFIE

1.CONSIDERATII GENERALE

De la aparitia statului si cat acesta va continua sa existe,pentru satisfacerea nevoilor generale ale societatii este necesara constituirea unor resurse la dispozitia autoritatilor publice. Participarea persoanelor fizice si juridice la constituirea resurselor publice se face pe seama impozitelor,taxelor,contributiilor,amenzilor si penalitatilor, varsamintelor legale. Din toate timpurile,cetatenii contribuali se opun sarcinilor de plata prin mijloace legale sau prin incalcarea legii, incercand astfel sa-si protejeze o parte cat mai insemnata din averea personala.1 Cresterea alarmanta a ratei criminalitatii privind activitatea financiarfiscala,economica,bancara,vamala ,contabila a determinat elaborarea si adoptarea unei noi reglementari in materie in vederea prevenirii si combaterii acestui fenomen ce prezinta un grad de pericol social.2 Un prim pas facut de legiutor l-a constituit elaborarea si adoptarea unei noi legi pentru prevenirea si combaterea evaziunii ficscale si anume Legea nr.241/2005 3. Prin aceasta noua reglementare4, fata de vechea reglementare ,s-au reglementat infractiunile de evaziune fiscala ,precum si infractiunele in legatura cu aceasta.

2.PROBLEME CE TREBUIE LAMURITE PE PARCURSUL INVESTIGARII INFRACTIUNII PREVAZUTE DE ART.8 1. Activitatea ilicita desfasurata Potrivit art.8 alin(1), constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi, stabilirea cu rea-credinta, de catre contribuabil, a impozitelor, taxelor, sau contributiilor, avand ca rezultat obtinerea fara drept a unor sume de bani cu titlu de rambursari
1 2

Sorin corlateanu. Drept penal al afacerilor,editura pro universitaria bucuresti,pg. 144 A.M.Gaina, Noutatile aduse in materia infractiunii de evaziune fiscala prin legea nr.241/2005,In doctrina si jurisprudenta ,nr.3-4/2007,editata de Ministerul Public,pg.196 si urmatoarele 3 Legea nr.241/2005 a fost publicata in M.Of. nr.672 din 27.07.2005 si a intrat in vigoare la 30zile de la data publicarii in Monitorul Oficial. 4 Art nr.1 din legea nr 241/2005

sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensari datorate bugetului general consolidat. prin <buget general consolidat>- se intelege ansamblul tuturor bugetelor publice, componente ale sistemului bugetar,agregate si consolidate pentru a forma un intreg.5 Prin <stabilirea cu rea-credinta a taxelor, impozitelor,contributiilor > se intelege depunerea la organul fiscal competent a declaratiilor referitoare la veniturile realizate in vederea calcularii taxelor ,impozitelor datorate bugetului general consolidat. Se va comite aceasta infractiune atunci cand se intocmeste o documentatie din care sa rezulte ca taxa pe valoare adaugata dedusa potrivit legii este mai mare decat taxa colectata,urmata de depunerea la organele fiscale unei cereri de rambursare a taxei pe valoare adaugata.6 Pentru existenta infractiunii este necesar ca stabilirea , a impozitelor, taxelor, sau contributiilor sa se faca cu rea-credinta. In cazul TVA7-ului ,depunerea declaratie privind plata TVA-ului ,trebuie sa se realizeze pana la data de 25 a lunii urmatoare perioadei fiscale8. Cu privire la declaratia privind plata TVA-ului se au in vedere urmatoarele: Cererea adresata de contribuabil organelor fiscal Decontul de TVA Anexele deconturi Aceasta infractiune este una de rezultat. 9Semnificatia din punct de vedere criminalistic e ca organele de urmarire penala trebuie sa stabileasca ca respectivul contribuabil a obtinut suma de bani fara drept. Organele de urmarire penala trebuie sa demonstreze ca suma obtinuta in mod nelegal de la bugetul general consolidat cu titlu de rambursare,restituire 10 sau
5 6

A se vedea art.2 din legea nr.241/2005

Sorin Corlateanu. Drept penal al afacerilor,editura pro universitaria bucuresti,pg. 161

Art. 1. - (1) Taxa pe valoarea adugat este un impozit indirect care se datoreaz bugetului de stat.(LEGE nr.345 din 1 iunie 2002 privind taxa pe valoarea adugat)
8

TVA de plata la bugetul statului se calculeaza ca diferenta intre TVA colectat (aferent iesirilor) si TVA deductibil (aferent intrarilor, eventual corectat cu pro-rata), pe baza de decont de TVA. Taxa se datoreaza lunar, termenul de plata fiind data de 25 a lunii urmatoare lunii de calcul. Aceeasi data este si termen de depunere a decontului. 9 Boroi Alexandru, Gorunescu Mirela, Voicu Costica, Molnar Ioan, Corlateanu Sorin , Drept penal al afacerilor. Editia 4,pg 184 10 Potrivit legii,unui debitor I se pot restitui la cerere,urnatoarele sume:

compensari11 a cauzat un prejudiciu statului.In sprijinul organelor statului,Codul de procedura fiscala stabileste ca sarcina probarii faptului ca s-a platit suma de bani respectiva revine contribuabilului. Distinctie intre infractiune prevazuta de art.8 si infractiunea de inselaciune In opinia unor autori12,aceasta infractiune constituie o varianta de specie a infractiunii de inselaciune prevazuta in art.215 C.pen ,bazandu-se chiar pe formularea textului de lege.Astfel,obtinerea nelegala a unor sume de la bugetul general consolidat presupune o determinare necorespunzatoare adevarului a impozitului,taxei sau contributie.Ori,aceasta presupune tocmai o prezentare eronata a realitatii in scopul de a obtine un folos material injust,respectiv sume de bani obtinute ilegal de la bugetul general consolidat. In opinia noastra,pentru faptele savarsite pana la aparitia legii nr.241/2005, o astfel de activitate infractionala consta intr-o infractiune de inselaciune.La
Cele platite fara existenta unui titlu de creanta: Cele platati in plus fata de obligatia fiscala: Cele platite ca urmare a unei erori de calcul; Cele platite ca urmare a aplicarii eronate a prevederilor legale; Cele rambursate de la bugetul de stat; Cele stabilite prin hotarari ale organelor judiciare sau altor organe competente potrivit legii ; Cele ramase fara efectuarea distribuirii; Cele rezultate din valorificarea bunurilor sechestrate sau din retinerile din poprire,dupa caz,in temeiul hotararii judecatoresti prin care se dispun desfiintarea executarii
11

Prin compensare se sting creantele administrate de Ministerul Finantelor Publice cu creantele debitorului reprezentand sume de rambursat sau de restituit de la buget ,pana la concurenta celei mai mici sume, cand ambele parti dobandesc reciproc atat calitatea de creditor ,cat pe cea de debitor,daca legea prevede altfel.Creantele fiscale administratede unitatile administrative-teritoriale se sting prin compensarea cu creantele debitorului reprezentand sume de restituit de la bugetele locale,pana la concurenta celei mai mici sume, cand ambele parti dobandesc reciproc atat calitatea de creditor ,cat pe cea de debitor,daca legea nu prevede altfel.Compensarea se face de organul fiscal competent la cererea debitorului sau inainte de restituirea ori rambursarea sumelor cuvenite acestuia, dupa caz.Organul fiscal poate efectua compensare din oficiu ori de cate ori constata existenta unor creante reciproce. Compensarea creantelor debitorului se va efectua cu obligatii datorate aceluiasi buget,urmand ca din diferenta ramasa sa fie compensate obligatiile datorate altor bugete, in urmatoarea ordine: Bugetul de stat: Fondul de risc pt garantii de stat,pentru imprumuturi externe: Bugetul asigurarilor sociale de stat ; Bugetul Fondului National Unic de asigurari sociale de sanatate ; Bugetul asigurarilor pentru somaj.Compensarea nu se aplica in cazul bugetelor locale;http://www.ucdc.info/cd/doc/1030/CURS%209buget.doc
12

Boroi Alexandru, Gorunescu Mirela, Voicu Costica, Molnar Ioan, Corlateanu Sorin , Drept penal al afacerilor.

Editia 4, pg. 185

momentul actual, faptele savarsite sub imperiul legii nr.241/2005 se va retine doar infractiune in legatura cu evaziunea fiscala ca si dispozitie cu caracter special.

2.LOCUL SI TIMPUL COMITERII INFRACTIUNII PREVAZUTE DE ART. 8 Nu este prevazuta vreo conditie de loc sau timp pentru subzistanta faptei.Totusi ,locul si ti pul savarsirii faptelor trebuie avute in vedere,importanta stabilirii acestora fiind data atat de necesitatea clarificarii elementelor constitutive ,cat si a altor aspecte ce tin de adminstrarea probatoriilor in cauza.Nu de putine ori ,locul si timpul comiterii au importanta decisiva in retinerea concursului de infractiuni, cu efect pe linia finalitatii judiciare. Consumarea infractiunii are loc in momentul producerii rezultatului aratat in norma de incriminare, respectiv in momentul obtinerii nelegale a unor sume de bani de la bugetul general consolidat. In afara de asigurarea unei incadrari juridice corespunzatoare a faptelor comise, clarificarea problemei locului si timpului prezinta importanta si din alte considerente,cum ar fi : Ca la orice alta infractiune, locul unde s-a consumat activitatea ilicita ofera cele mai multe posibilitati pentru identificarea probelor si mijloacelor necesare pentru elucidarea diverselor imprejurari ale cauzei ; Cunoasterea locului si timpului unde s-a desfasurat activitatea ilicita constituie punctul de plecare in identificarea martorilor ; Pornind de la locul si timpul comiterii evaziunii fiscale, organele de urmarire penala au posibilitatea- prin activitati ulterioare- sa verifice declaratii martorilor ; Lamurirea problemei locului si timpului savarsirii infractiunii ofera posibilitatea evidentierii cauzelor, conditiilor si imprejurarilor care au

determinat sau favorizat comiterea faptei si luarea masurilor de prevenire corespunzatoare ;13

3.FAPTUITORII, CALITATEA ACESTORA, CONTRIBUTIA LA SAVARSIREA INFRACTIUNII SI FORMA DE VINOVATIE In raport cu fapta concret savarsita ,investigarii criminalistice ii revine si sarcina de a lamuri cine sunt autorii , daca au calitatea ceruta de lege pentru a fi subiecti activi, precum si calitatea procesuala in care au actionat pentru punerea in aplicare a rezolutiei infractionale. Fara a intra in prea multe detalii subliniem urmatoarele aspecte : Subiectul active al acestei infractiuni este calificat, fiind intotdeauna de un contribuabil, asa cum a fost el definit de catre legea nr. 241/2005 . Prin contribuabil se intelege orice persoana fizica ori juridica sau orice alta entitate fara personalitate juridica care datoreaza impozite,taxe contributii si alte sume bugetului general consolidat. 14. Este de observat ca prin noua lege se largeste aria subiectilor infractiunilor care ,pe langa persoana fizica sau persoana juridica , mai poate fi si,, orice alta entitate fara personalitate juridica care datoreaza datoreaza impozite,taxe contributii si alte sume bugetului general consolidat . Entitatile fara personalitate juridica, la care face referire art 2 lit b) din lege sunt urmatoarele :

13

V. Berchesan, N. Grofu- Investigarea criminalistica a infractiunilor de evaziune fiscala si bancruta frauduloasa, Ed Little Star, Bucuresti, 2003, p 86
14

Consideram ca este necesara revizuirea definitie privind obligatiile fiscale in concordanta cu prevederile art.2 lit b) din Legea nr. 241/2005 unde se prevede ca subiect active al infractiunii de evaziune fiscala poate fi contribuabilul care,,datoreazaalte sume la bugetul general consolidate, avandu-se in vedere faptul ca si sumele datorate de un contrbuabil si care au ca sursa un rapot de drept vamal constituie venituri la bugetul general consolidate.

1. pesoanele fizice si asociatiile familiale care desfasoara activitati economice in mod independent.15 2. expertii contabili si contabilii autorizati.Potrivit art. 2 din O.G.nr.65/1994,expetul contabil este persoana care a dobandit aceasta calitate in conditiile acestui act normativ si are competenta profesionala de a organiza si conduce contabilitatea, de a supraveghea gestiunea societatilor comerciale, de a intocmi situatiile financiare si de a efectua expertize contabile. 3. farmacistii si medicii.Astfel, potrivit prevederilor art.380 alin 3 din Legea nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii,profesia de medic se exercita in baza certificatului de membru al Colegiului Medicilor, potrivit pregatirii profesionale, in sistemul public de sanatate sau /si in sistemul privat,fie ca angajati, fie ca persoane fizice independente, pe baza de contract.Calitatea de persoana fizica independenta se dobandeste in baza certificatului de membru al Colegiului Medicilor Romania si a inregistrarii la administratia financiara in carei raza domicilia medicul, in conditiile legii, medicii pot infiinta si cabinete de practica medicala.Profesia de farmacist este, potrivit art.557 din Legea nr.95/2006 ,o profesie independenta si se exercita pe baza certificatului de membru al Colegiului Farmacistilor Romania, in regim salarial si/sau independent ,cu respectarea prevederilor prezentei legi . 4. notarii publici. Potrivit art.3 din Legea 36/1995 al notarilor publici si a activitatii notariale, notarul public este investit sa indeplineasca un serviciu de interess public si are statutl unei functii autonome.16 5. avocatii .Art.1 din Legea nr.51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat statueaza ca profesia de avocat este libera si independenta , cu oraganizare si functionare autonome ,in conditiile legii si ale statutului profesiei.17 6. executorii judecatoresti.Art. 12 din legea nr.188/2000 privind executorii judecatoresti prevede ca executorii judecatoresti isi pot
15

Potrivit art.1 alin 2 din Legea nr.300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice si a asociatiilor familiale care desfasoara activitati economice in mod independent,persoanele fizice si asociatiile familiale pot fi autorizate sa desfasoare activitati economice in toate domeniile, meseriile si ocupatiile, cu exceptia celor reglementatre prin legi speciale. 16 Acrivitatea notarilor publici se desfasoara in cadrul unui birou, in care pot funstiona unul sau mai multi notary [ublici asociati, cu personalul auxialiar corespunzator , conform art.14 alin. (1) din Legea nr.36/1995 17 Formele de execitare a profesiei de avocat sunt la alegere :cabinete individuale,cabinete asociate,societati civile profesionale sau societati civile profesionale cu raspundere limitata,, potrivit art.5 alin(1)din Legea nr.51/1995

exercita profesia in birouri din care poate active un singur executor judecatoresc sau pot fi mai multi executori judecatoresti asociati sau prin asociere in cadrul unor societati civile profesionale constituite in acest sens. 7. succursale, agentiile, reprezentantele, sau alte asemenea sedii secundare.Potrivit art. 8 lit l din legea nr. 31/1990 republicata , in cazul societatii pe actiuni sau in comandita pe actiuni in actul constitutiv al acestora pot fi cuprinse sediile secundare ale societatii, respectiv sucursalele ,agentii ;e ,reprezentantele sau altele asemenea unitati, facandu se precizarea ca toate acestea nu au pesonalitate juridica. Filiale au regimul juridic al formelor de societate in care s-au constituit, art. 43 alin (4) din legea nr.31/1990 , republicata interzicand expres infiintarea de sedii secundare sau denumirea de filiala18. In cazul alin(2) al art. 8 intalnim o pluralitate constituita de infractori.Astfel, constituie infractiune si se pedespseste cu inchisoare dela 5 la 15 ani, asocierea in vederea comiterii infractiunii descries de alin(1) al aceluiasi articol.aceasta este fara indoiala , o varianta de specie a infractiunii prevazute de art 323 C. pen (asocierea in vederea comiterii de infractiuni).Cel care va adera la asocierea constituita va avea calitatea de autor, iar acela care sprijina va avea calitatea de complice. Apreciem ca participatia penala sub forma coatoratului este posibila doar in cazul in care mai multe persoane au obligatia de a plati in comun anumite taxe,impozite sau contributii la bugetul general consolidat. 4.EXISTENTA CONCURSULUI DE INFRACTIUNI Evaziunea fiscala este susceptibila de a fi comisa in concurs fie cu alte infractiuni de evaziune fiscala ,fie cu alte fapte de natura penala. Se observa ca aceasta infractiune se va retine in concurs cu infractiuni de falsuri in inscrisuri sau fals in contabilitate, aceste infractiuni constituind
18

M.N.Vasile,Iuliana Crisan,Entitatile fara personalitate juridical avand calitatea de contribuabil ,in acceptiunea art.2 lit b) din legea nr.24/2005 , in Dreptul Nr 5/2008, p.201 si urmatoarele.

mijlocul de realizare a infractiunii scop, respectiv determinarea impozitelor , taxelor sau contributiilor si implicit ,obtinerea nelegala de sume de bani de la bugetul general consolidat.19 Organele de urmarire penala trebuie sa tina cont de toate imprejurarile concrete ale cauzei si in raport cu acestea sa dea eficienta legala tuturor dispozitiilor legale de incriminare, atat a celor cuprinse in legea nr 241/2005 cat si a celor prevazute de legea contabilitatii sau de codul penal. 20 Din perspectiva investigarii criminalistice este important ca organele de urmarire penala sa stabileasca toate faptele concurente si- in raport cu aceasta sa adopte metodologia de cercetare specifica fiecareia din infractiunile retinute in sarcina faptuitorului. 5.PREJUDICIUL CAUZAT PRIN INFRACTIUNE SI POSIBILITATEA RECUPERARII ACESTUIA In raport cu modalitatile normative si faptice de savarsire a acestei infractiuni,prejudiciul cauzat poate consta ,dupa caz : Impozitul integral neachitat Diferenta dintre sumele platite cu titlu de impozit taxa ori contributie- si sumele ce trebuiau in mod efectiv platite Pe parcursul investigarii criminalistice, organele de urmarire penala trebuie sa clarifice si sa dovedeasca pe baza de probe-veniturile reale obtinute de contribuabil, obiectul si sursele de venit si pe aceasta baza sa se procedeze la calcularea impozitelor,taxelor sau altor contributii datorate statului, specificandu se denumirea acestora,categoria si destinatia lor, inclusiv actele normative care reglementeaza incasarea acestora21. n cazul n care, ca urmare a savarsirii unei infractiuni, nu se pot stabili, pe baza evidentelor contribuabilului, sumele datorate bugetului general consolidat, acestea vor fi determinate de organul competent potrivit legii, prin estimare, n condiiile Codului de procedur fiscal. 22 Acestea
19

Sorin Corlateanu,Dreptul Penal Al Afacerilor, Ed. Prouniversitaria,p.161

A Ungureanu, A Ciopraga , Drept penal aprofundat partea speciala, Vasile berchisan, nicolae grofu, op cit ,editura little star,p 97 22 Vezi art 14 din legea nr 241/2005
20 21

p. 134

estimare se poate realiza prin raportare fie la exercitiul financiar precedent ,fie prin raportare la activitatile si cazurile similare. n cazul n care s-a savarsit o infraciune prevzut de prezenta lege, luarea msurilor asigurtorii este obligatorie.23

6.CAUZELE SI CONDITIILE CARE AU FAVORIZAT SAVARSIREA INFRACTIUNII PREVAZUTE DE ART.8 Pe parcursul investigarii criminalistice a infractiunilor de evaziune fiscala,organele de urmarire penala au datoria sa evidentieze si cauzele care au favorizat comiterea unor astfel de fapte,precum si conditiile in care s au derulat faptele infractionale.Asa cum remarca literatura de specialitate, pentru a putea intelege cu adevarat fenomenu ; evaziunii fiscale si pentru a putea elabora si aplica masuri eficiente de combatere a acestuia ,trebuie, in primul rand, a intelege cauzele acestui fenomen Cauzele fenomenului in discutie sunt multiple.Dintre numeroasele cauze care il genereaza, il mentin si il amplifica mentionam urmatoarele : Una din cauzele majore ale amplificarii fenomenului de evaziune fiscala o reprezinta sistemul legislativ fiscal care ,pe langa faptul ca este incomplet ,prezinta mari lacune,imprecizii si ambiguitatii,fapt ce da posibilitatea contribuabilului de a gasi nenumarate portite prin care sa se sustraga de la plata obligatiilor fiscale. (imperfectiunea legii) Lipsa de uniformitate ,de standarde in activitatea organelor financiare cu privire la stabilirea si perceperea taxelor si impozitelor ,determinata de inexistenta unor norme metodologice de aplicare a legii. Conduita unor categorii de contribuabili,care folosesc cele mai diverse mijloace de disimulare a materiei impozabile. Lipsa de exigenta ori coruptia functionarilor publici din cadrul organelor fiscale24. O alta cauza a evaziunii fiscale o reprezinta si considerentele de ordin subiectiv, concretizate in pshihologia contribuabilului si in
23 24

Art. 11 din Legea nr.241/2005 Nicolae Ghinea-Investigarea Fraudelor-curs universitar,ed.Sitech, Craiova,2008.p. 56

insuficienta educatiei fiscale.Asa cum remarca literatura de specialitate pe plan international,eficienta unui sistem fiscal este dat ,in primul rand, de modul in care este reglementata activitatea de incasare a impozitelor si mai ales de aplicarea unei politici unitatre ,coerente,indiferent de calitatea ori apartenenta contribuabilului.Sub raport psihologic,contribuabilul se simte frustrat, impovarat, spoliat tocmai datorita inegalitatilor de taxare si tratarii preferentiale a marilor debitori, autori ai fraudei la scara industriala.25

ACTIVITATI SPECIFICE CARE TREBUIESC INTREPRINSE PENTRU ADMINISTRAREA PROBELOR

1.VERIFICAREA SESIZARII SI A COMPETENTEI DE CERCETARE Dupa cum este cunoscut ,organele de cercetare ale politiei au o competenta materiala generala,in sensul ca atunci cand legea nu atribuie o cauza in competenta unui anumit oragan,aceasta revine organelor de cercetare ale politiei.26In conformitate cu dispozitiile legii procesuale penale.dupa primirea sesizarii,organele de urmarire penala sunt obligate sa-si verifice competenta si sa nu treava la efecruarea urmaririi decat daca se considera competente.27 Exceptie de la aceasta regula o constituie cazurile urgente,cand organul de urmarire penala sesizat este obligat sa efectueze actele ce nu sufera
25

Vasile Berchisan,Nicolae Grofu ,investigarea criminalistica a infractiunilor de evaziune fiscala si bancruta fiscala, ed Little star,p. 105 26 Codul de procedera penala al Romaniei ,art.207 27 .idem ,art 210

amanare,chiard axa acestea privesc o cauza de competenta altor prgane si sa trimita lucrarile efectuate, de indata, organului competent. Daca dupa verificarea competentei,organul de urmarire penala constata ca nu este competernt sa efectueze cercetarea-si nu se afla in situatia de a efectua acte ce nu sufera amanare-el va inainta cauza de indata,procurorilui ce exercita supravegherea urmaririi penale, in vederea sesizarii oraganului competent. 28 Asa cum am vazut,infractiunea prevazuta de art 8 din legea nr. 241/2005 este data in competenta organelor de cercetare penala ale politiei,aceasta efectueaza urmarirea penala in limita competentei lor materiale si teritoriale.Nerespectarea dispozitiilor legale care reglementeaza competenta dupa materie si dupa calitatea persoanei atrag dupa sine nulitatea actelor intocmite.29 Verificarea sesizarii priveste si indeplinirea conditiilor de forma si continut pe care trebuie sa le indeplineasca actul de sesizare : Numele,prenumele,calitatea si domiciliul celui care sesizeaza 30 Fapta ce formeaza obiectul sesizarii ; Faptuitorul datele necesare identificarii acestuia ; Indicarea mijloacelor de proba

Organul de cercetare penala sesizateste obligat sa verifice indeplinirea cerintelor procesuale mentionate si ,in caz contrar, sa solicite indeplinirea acestora.

28 29

Idem .art. 210 alin(2) Idem art.197 30 In cazul sesizarii organelor judiciare prin denunt

2.PARTICULARITATILE CONSTATARII INFRACTIUNII FLAGRANTE Constatarea infractiunii flagrante ocupa o pondore insemnata in activitatea organelor judiciare.Pe langa caracterul ei preventiv, o asemenea activitate de urmarire penala si de tactica criminalistica prezinta importanta sub un dublu aspect,respectiv : Impiedicarea consumarii activitatii ilicite : Asigurarea tragerii la raspundere penala a faptuitorului la un moment cat mai apropiat de cel al comiterii infractiunii Cu ocazia constatarii infractiunii flagrante trebuie sa se tina seama de toate regulile instituite de tactica criminalistica,referitoare la pregatirea,desfasurarea si materializarea rezultatelor activitatii.31

3.EFECTUAREA PERCHEZITIILOR Este cunoscut ca perchezitia domiciliara, la locul de munca ori in localurile deschise publicului-se constituie in una din activitatile de urmarire penala si de tactica criminalistica cu o pondere insemnata in instrumentarea cauzelor penale.Indiferent de locul unde se desfasoara ,fara indoiala este cea mai dificila,compleza si pretentioasa activitate pe care o efectueaza organele judiciare. Aceasta activitate are scop urmatoarele :
31

Pentru detalii ,vezi C.Aionititoaie,VBerchisan,tratat de tactica criminalistica, Ed.Carpati, Craiova,1992, p. 293-303.

 Descoperirea si ridicarea actelor si documentelor neinregistrate; Descoperirea si ridicarea altor inscrisuri ce dovedesc activitatea infractionala si scopul urmarit de faptuitor ; Si in cazul perchezitiilor ,activitatile pregatitoare 32joaca un rol esential.De asemenea, trebuie respectate cu strictete regulile instituite de tactica criminalistica si dispozitiile legii procesuale penale privitoare la perchezitie concretizate in : Obligativitatea asigurarii prezentei la efectuarea actului procedural a cel putin doi martori asistenti Asigurarea prezentei aparatorului,fie ales,fie din oficiu, la locul perchezitiei ; Asigurarea prezentei la locul perchezitiei a unor specialisti33 Asigurarea prezentei persoanei la care urmeaza sa se efectueze actul procedural ;

4.VERIFICAREA SI RIDICAREA DE OBIECTE SI INSCRISURI Ridicarea de obiecte si inscrisuri este activitatea de urmarire penala si d etactica criminalistica-de sine statatoare prin intermediul careia organul
32

Stabilirea scopului perchezitiei,cunoasterea unor date despre perchezitionat,cunoasterea locului unde urmeaza a se efectua perchezitia ,alcatuirea echipelor 33 Prezenta acestora este necesara, in primul rand pentru identificarea actelor de contabilitate ce au legatura cu activitatea ilicita a faptuitorului si din care rezulta obligatiile fiscale ale acestuia fata de stat;

judiciar asigura obiectele si documentele ce pot servi ca mijloc de proba in procesul penal. In cazul infractiunii prevazute de art. 8, inscrisurile si obiectele ce pot servi ca mijloc de proba se pot gasi sub o multitudine si diversitate de forme, ascunse sau la vedere,respectiv : Obiecte ori inscrisuri destinate sa serveasca la savarsirea faptei ; Orice alte obiecte sau inscrisuri ce pot dovedi activitatea infractionala si scopul urmarit de faptuitor ; Statutele societatii comerciale,inregistrarile la Registrul Comertului, Orice alte inscrisuri din care rezulta modul in care faptuitorul a eludat prevederile legale privitoare la inregistrarea si desfasurarea activitatilor aducatoare de venituri impozabile sau taxabile Inscrisurile ridicate trebuie individualizate prin mentionarea tuturor caracteristicilor, respectiv denumire, serie, numar, data, numar de exemplare, numarul de pagini, inclusiv daca inscrisul in discutie reprezinta originalul actului ori copia acestuia. In cazul obiectelor, acestea trebuie descrise sub aspectul naturii, cantitatii, calitatii si a tuturor caracteristicilor individuale de identificare. 34

5.DISPUNEREA CONSTATARILOR TEHNICO-STIINTIFICE EXPERTIZELOR CRIMINALISTICE ORI DE ALTA NATURA

SI

Dintre constatarile tehnico-stiitifice sau expertizele criminalistice specifica este constatarea tehnico-stiitifica sau expertiza-grafoscopica avand drept scop : Identificarea persoanei care a intocmit documentele oficiale,documentelor justificative,documentelor de evidenta si prelucrare contabila precum si a documentelor de sinteza si raportare contabila : Identificarea autorului incrisurilor in care sunt evidentiate cheltuieli care au avut la baza operatiuni reale ;
34

Vasile Berchisan,Nicolae Grofu, Investigarea Criminalistica A Infractiunii De Evaziune Fiscala Si Bancruta Frauduloasa,p 111

Printre expertizele ce se dispun, un loc aparte il ocupa expertiza contabila judiciara,dispusa pentru a clarifica o serie de probleme,cum ar fi: Legalitatea intocmirii contabile oficiale ; Cuantumul impozitelor,taxelor si contributiilor datorate statului si cuantumului celor platite efectiv,respectiv prejudiciul cauzat avutului public ; Persoanele raspunzatoare de intocmirea documentelor contabile oficiale prin incalcarea dispozitiilor legale in vigoare ; Uneori ,cu ocazia instrumentarii unor cauze poate aparea si necesitatea dispunerii unor expertize tehnice.de asemenea in practica se impune efectuarea examenului tehnic al documentelor35, al carui obiect in constituie,dupa caza,urmatoarele : Stabilirea autenticitatii unor inscrisuri utilizate de catre faptuitor ; Examinarea unor acte scrise pentru stabilirea materialelor din care sunt constituite36 ; Determinarea vechimii unor inscrisuri ; Examinarea textelor dactilografiate 37: Examinarea impresiunilor de stampile si sigilii ; Pentru efectuarea constatarii tehnico-stiitifice ori a expertizei grafoscopice sau a examenului tehnic al documentelor specialistului trebui sa i se puna la dispozitie inscrisurile originale in litigiu. Dintre expertizele pe care le poate dispune organul de urmarire penala, mentionam: expertiza judiciara, expertiza tehnica, expertiza contabila, expertiza merceologica.

6.IDENTIFICAREA SI ASCULTAREA MARTOTILOR.ASCULTAREA INVINUITULUI SAU INCULPATULUI

35 36

Fise de cont, note contabile, jurnale, register,bilanturi Cunoscut si sub denumirea de,, constatarea tehinco-stiitifica a actelor 37 Hartie ,cerneala,pasta

Datorita marii varietati a modalitatilor normative de savarsire a acestei infractiuni,precum si a diversitatii modalitatilor faptice de comitere, inclusiv a imprejurarilor care au precedat ,insotit ori succedat activitatea infractionala, martorii pot fi identificati, de regula, din randul urmatoarelor categorii de persoane : Persoanele care au cunostinta despre intocmirea necorespunzatoare ori incompleta a unor documente de evidenta contabila ; Persoanele ce pot furniza relatii privitoare la acceptarea de catre faptuitor a documnetelor incomplete ori intocmite necorespunzator ; Persoanele care cunosc despre activitatile aducatoare de venituri impozabilesau taxabile neinregistrate in evidentele contabile ; Alte persoane-vecini,cerc de prieteni,anturaj etc- care pot da relatii in legatura cu activitatea ilicita a faptuitorului,destinatia sumelor de bani provenite din infractiune,bunurile-mobile sau imobile- achizitionate cu sumele restituite de stat Persoanele prezente in momentul refuzului faptuitorului la cererea expresa a organelor abilitate- de a prezenta documentele justificative si actele de evidenta contabila pentru stabilirea obligatiilor fiscale fata de stat; Persoanele prezente in momentul mpiedicarii, sub orice forma, a organelor competente de a intra, in condiiile prevzute de lege, in sedii, incinte ori pe terenuri, cu scopul efecturii verificrilor financiare, fiscale sau vamale; Persoanele care cunosc despre activitatile aducatoare de venituri impozabile sau taxabile neinregistrate in evidentele contabile; Ascultarea invinuitului sau inculpatului trebuie sa clarifice probleme referitoare la : Calitatea si functia acestuia ; Perioada de timp pe care se intinde activitatea infractionala ; Modul in care a conceput si a pus in practica rezolutia infractionala ; Persoanele care l-au ajutat in activitatea ilicita,cu precizarea exacta a rolului si actiunilor fiecarui participant la infractiune;

 Probele pe care intelege sa le propuna in apararea sa38 7.ALTE ACTIVITATI DE URMARIRE PENALA SI DE TACTICA CRIMINALISTICA,IN RAPORT CU SPECIFICUL CAUZEI In raport cu specificul cauzei,pe parcursul urmaririi penale pot fi efectuate si alte activitati ,cum ar fi : 1. confruntarea- efectuata in scopul inlaturarii contrazicerilor esentiale intre declaratiile persoanelor ascultate anteriormartori,invinuiti,inculpati-cu privire la una su aceeasi problema ; 2. prezentarea pentru recunoastere-in special a persoanelor- in scopul identificarii unor persoane angrnate in activitatea infractionala cu ajutorul altor persoane care l-au vazut anterior si le pot recunoaste dupa semnalmente si alte trasaturi exterioare 3. ascultarea partii responsabile civilmente 4. luarea masurilor asiguratorii 39,pentru garantarea repararii prejudiciului cauzat prin infractiune

BIBLIOGRAFIE 1. Acte Normative Codul penal al Romaniei Codul de procedura penala al Romaniei Codul de procedera fiscala al Romaniei Legea nr. 241/2005 privind pentru prevenirea i combaterea evaziuni fiscale
38 39

Vasile Berchisan,Nicolae Grofu, Investigarea Criminalistica A Infractiunii De Evaziune Fiscala Si Bancruta Frauduloasa,p 118 V. Berchesan, N. Grofu- Investigarea criminalistica a infractiunilor de evaziune fiscala si bancruta frauduloasa, Ed Little Star, Bucuresti, 2003, p.121

O.G.nr.65/1994 Legea nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii Legea 36/1995 al notarilor publici si a activitatii notariale Legea nr.51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat legea nr.188/2000 privind executorii judecatoresti legea nr. 31/1990 republicata legea nr.354/2002 privinf tax ape valoare adaugata 2 Autori, Lucrari,Publicatii V. Berchesan, N. Grofu- Investigarea criminalistica a infractiunilor de evaziune fiscala si bancruta frauduloasa, Ed Little Star, Bucuresti, 2003 Sorin Corlateanu-,Drept penal al afacerilor,Editura Pro Universitaria Bucuresti,2008 M.Gaina, Noutatile Aduse In Materia Infractiunii De Evaziune Fiscala Prin Legea Nr.241/2005,In Doctrina Si Jurisprudenta ,nr.3-4/2007,editata de Ministerul Public
Boroi Alexandru, Gorunescu Mirela, Voicu Costica, Molnar Ioan, Corlateanu Sorin

, Drept penal al

afacerilor. Editia 4,2008 Nicolae Ghinea-Investigarea Fraudelor-curs universitar,ed.Sitech, Craiova,2008 C.Aionititoaie,V berchisan, Tratat De Tactica Criminalistica, Ed.Carpati, Craiova,1992