Sunteți pe pagina 1din 36

Constructii Hidrotehnice 2 – Note de curs

47

Capitolul 2

PRIZE DE APĂ

2.1 Definiţie. Funcţii

Priza de apă cuprinde construcţiile şi instalaţiile necesare preluării apei din sursa naturală şi introducerii debitului instalat pe derivaţie în scopul deservirii diverselor folosinţe. Prizele trebuie să îndeplinească următoarele funcţii:

să asigure captarea apei în cantităţile prevăzute conform graficului de consum al folosinţei respective; să asigure o funcţionare permanentă flexibilă şi cu pierderi de sarcină cât mai reduse, permiţând operaţiile de întreţinere şi reparaţii; să asigure calitatea apei conform cerinţelor consumatorilor prin limitarea turbidităţii, a diametrului maxim al particolelor admise în suspensie în priza şi pe derivaţie; să împiedice accesul plutitorilor, gheţii şi zaiului în incinta prizei. Depunerile de aluviuni pe derivaţii conduc la creşterea rugozităţii şi deci a pierderilor de sarcină. Înlăturarea lor presupune întreruperea funcţionării derivaţiei prin punerea la uscat a instalaţiilor. Aceste evacuări ale depunerilor precum şi întreţinerile şi reparaţiile trebuie să se facă fără scoaterea din funcţiune. Aluviunile târâte sau în suspensie au o acţiune

47

48

Prize de apă

abrazivă asupra căptuşelilor din beton precum şi asupra paletelor şi injectorilor turbinelor în cazul prizelor energetice. În cazul unor restricţii severe în ceea ce priveşte limitarea aluviunilor aflate în suspensie, priza de apă se asociază cu un desnisipator. Desnisipatorul: are funcţia de a reţine particulele de un anumit diametru care nu pot fi admise mai departe în instalaţiile din aval.

2.2 Criterii de clasificare a prizelor

Clasificarea prizelor poate fi facută după diverse criterii, dintre care cele mai importante vor fi enumerate în continuare. După natura folosinţei deservite prizele pot fi:

hidroenergetice; pentru alimentări cu apă; pentru irigaţii; pentru folosinţe complexe. Un alt criteriu important este cel al nivelului apei în priză raportat la nivelul retenţiei:

prize cu nivel liber atunci când nivelul apei în priza este egal cu nivelul normal de retenţie NNR; prize de mică adâncime sau de mică presiune; prize de mare adâncime sau prize de mare presiune la care nivelul apei în priză este mult sub nivelul normal de retenţie NNR. Având o dispoziţie constructivă comună, prizele de mică adâncime şi cele cu nivel liber, alcătuiesc clasa prizelor de râu. Aceste prize pot fi amenajate cu sau fără baraj. Prizele de mare adâncime se realizează pentru captările în lacuri de acumulare.

Constructii Hidrotehnice 2 – Note de curs

49

În funcţie de poziţia prizei faţă de albie, prizele laterale sau în albie.

de

râu pot

fi:

2.3 Probleme de alcătuire constructivă a prizelor

Concepţia prizei urmăreşte să limiteze la maximum pătrunderea în derivaţie a particulelor solide în stare de târâre, suspensie sau plutire în apă.

solide în stare de târâre, suspensie sau plutire în ap ă . Fig. 2-1 Elementele constructive

Fig. 2-1 Elementele constructive ale unei prize

49

50

Prize de apă

Principalele elemente constructive, frecvent întâlnite în alcătuirea unei prize şi rolul acestora, (fig. 2-1) sunt:

pragul de intrare – împiedică pătrunderea aluviunilor târâte în priză; radierul din faţa prizei, realizat din dale de beton pentru reducerea rugozităţii şi facilitarea spălării periodice a materialelor depuse, prin deschiderea de spălare; timpanul de intrare – împiedică pătrunderea plutitorilor şi a sloiurilor de gheaţă; grătarul rar – împiedică trecerea corpurilor ce plutesc la semiadâncime şi a zaiului; pragul secundar din radierul prizei numit şi capcană de pietriş, prevăzut cu vană şi canal de spălare – colectează aluviunile pătrunse în priză prin săltare şi le dirijează în aval; zona de racord – asigură trecerea graduală a debitului derivat de la secţiunea de intrare la secţiunea aducţiunii; stavila de admisie – controlează şi reglează curgerea pe aducţiune;

În alcătuirea

unei prize pot

sau,

constructive suplimentare.

elemente

în

anumite

condiţii,

intra doar o parte dintre aceste

elemente

pot

să

apară şi

alte

2.4 Combaterea pătrunderii aluviunilor

Repartiţia pe verticală a debitului solid, la intrarea în priză, nu este uniformă. Firele de curent de la partea superioară au un conţinut mai scăzut de particule solide, în timp ce curenţii de fund transportă o

Constructii Hidrotehnice 2 – Note de curs

51

cantitate mai mare de aluviuni. Amplasarea prizei faţă de albie trebuie să urmarească captarea cu preponderenţă a curenţilor de suprafaţă pentru

a se diminua în acest fel pătrunderea aluviunilor în priză.

O priză de râu poate fi considerată în mod simplificat o derivare a

unui curent secundar dintr-un curent principal.

În cazul în care axul prizei este perpendicular pe direcţia curentului

principal (fig. 2-2) se produce o curbare bruscă a curentului captat la intrarea în priză. Ca urmare apar două zone de dezlipire ce se constituie în zone de vârtejuri în jurul muchiilor de intrare amonte şi aval. Între

nivelul amonte şi cel din priză apare o diferenţă de nivel z, proporţională cu debitul captat Q p .

∆ z , propor ţ ional ă cu debitul captat Q p . Fig.2-2 Elementele hidraulice

Fig.2-2 Elementele hidraulice ale derivării sub un unghi de 90°: a-structura curenţilor; b-distribuţia aluviunilor în suspensie; c-distribuţia zaiului

Lăţimea curenţilor de suprafaţă captaţi, B s este mai mică decât cea

a curenţilor de fund B f În felul acesta sunt antrenate cantităţi importante de aluviuni în priză. Curgerea are un caracter elicoidal. În cazul derivării curentului secundar sub un unghi ascuţit, de exemplu de 30°, are loc acelaşi fenomen însă disproporţia între lăţimea curenţilor de suprafaţă şi a celor de fund este mult diminuată (fig. 2-3).

51

52

Prize de apă

Studiile efectuate pentru diferite valori ale unghiului de amplasare a prizei faţă de axul râului au pus în evidenţă faptul că în cazul unui unghi ascuţit sunt captate mai puţine aluviuni de fund, sunt limitate zonele de vârtejuri şi pierderile de sarcină. Orientarea prizei sub un unghi ascuţit faţă de albie va fi deci favorabilă din punct de vedere al diminuării pătrunderii aluviunilor.

punct de vedere al diminu ă rii p ă trunderii aluviunilor. Fig. 3 Aspectul curen ţ

Fig. 3 Aspectul curenţilor la o derivaţie în unghi ascuţit

Pierderea de sarcină în priză pentru o înclinare sub un unghi α faţă de direcţia albiei este dată de relaţia:

h

a

=

v

2

2

g

ε

v

2

0

2 g

(2-1)

unde:

aproximativ 0.4 pentru un unghi α = 90° şi 0.8 pentru α = 30°. Pentru o priză prevăzută cu prag, pile şi culei curbe, pierderea de

sarcină h c este dată de relaţia:

este viteza curentului principal la intrarea în priză; ε este

v

0

Constructii Hidrotehnice 2 – Note de curs

53

h

c 0.3

v

2

2 g

2 g

(2-2)

Cele două relaţii (2-1) si (2-2) sugerează faptul că pierderea maximă la intrare, în priză este:

h

c

=

1.3

v

2

2

g

ε

v

2

0

2 g

(2-3)

ă este: ∆ h c = 1.3 v 2 2 g − ε v 2 0

Fig. 2-4 Pierderea de sarcina la gratar

Pierderea de sarcina la grătar (fig. 2-4), pentru curenţi paraleli cu barele grătarului se poate calcula cu formula lui Kirschmer:

h

g

(

= β

slb

)

4

3

sin

δ

v

2

2 g

(2-4)

unde β este un coeficient având valori cuprinse între 0.76…2.42 în funcţie de tipul de bare.

53

54

Prize de apă

În cazul unor cursuri de apă cu transport mare de zai sau sloiuri, prioritară devine evitarea blocării prizei de către aceşti plutitori şi de aceea orientarea prizei se face sub un unghi obtuz. Antrenarea aluviunilor de fund în priză este influenţată şi de către vârtejurile cu ax vertical ce se formează la intrarea în priza. Prin rotunjirea muchiilor vii ale elementelor constructive: culee, praguri şi timpane, se reduce posibilitatea de apariţie a acestor vârtejuri. O măsură constructivă aplicată în mod frecvent pentru impiedicarea patrunderii aluviunilor in derivatie este realizarea unui prag la intrarea in priza. Eficienta acestuia este diminuata din cauza vârtejurilor cu ax orizontal care favorizeaza saltarea aluviunilor peste prag.

Cresterea eficientei prin inaltarea pragului este temporara din cauza depunerilor din fata acestuia care modifica panta râului in aceasta sectiune şi favorizează fenomenul de saltare a aluviunilor. Pentru a mentine totusi eficienta pragului, aceste depuneri se spala periodic cu ajutorul unor curenti rapizi obtinuti in deschiderea de spalare a stavilarului. Suplimentar in fata pragului se prevede un radier pentru a usura decolmatarea. Totusi si spalarea acestui avantradier este limitata pâna la o anumita distanta fata de deschiderea de spalare. De asemenea amplasarea prizei in concavitatea sectorului curb al râului va conduce la diminuarea patrunderii aluviunilor prin alimentarea din straturile cu turbiditate minima. Circulatia transversala a apei este intensificata de catre forta centrifuga. Curentii de suprafata sunt indreptati catre exteriorul curbei in concavitate acolo unde au loc

eroziunile. Curentii de adâncime incarcati cu aluviuni vor fi dirijati catre interiorul curbei acolo unde au loc depunerile. Se considera ca punctul optim de amplasare pe sectorul curb se

Constructii Hidrotehnice 2 – Note de curs

55

conditiile in care debitul captat in priza reprezinta 25%…30% din debitul râului (fig. 2-5).

priza reprezinta 25%…30% din debitul râului (fig. 2-5). Fig. 2-5 Amplasarea prizei pe sectorul curb al

Fig. 2-5 Amplasarea prizei pe sectorul curb al râului

2.5 Prize cu nivel liber – scheme constructive

In categoria prizelor cu nivel liber se deosebesc prizele fara baraj si prizele cu baraj. Prizele fara baraj sunt aplicate in cazul unor albii a caror stabilitate este asigurata prin lucrari de regularizare. Debitele captate de aceste prize reprezinta doar 25% din debitul râului. Amplasarea prizei se face in concavitatea unui cot stabil al râului având raza de curbura R = (5…8) B st ,unde B st este latimea stabila a albiei (fig. 2-6).

55

56

Prize de apă

56 Prize de ap ă Fig. 2-6 Pozitia prizei fara baraj in concavitatea malului Fig. 2-7

Fig. 2-6 Pozitia prizei fara baraj in concavitatea malului

Fig. 2-6 Pozitia prizei fara baraj in concavitatea malului Fig. 2-7 Schema unei prize fara baraj

Fig. 2-7 Schema unei prize fara baraj

Priza este alcatuita din una sau mai multe deschideri, plasate pe un prag de beton situat cu putin peste cota medie a fundului albiei.

Constructii Hidrotehnice 2 – Note de curs

57

Pentru reglarea debitului captat priza este echipata cu stavile. In fata acestora sunt amplasate batardourile necesare in cazul unor revizii sau reparatii pentru punerea la uscat a prizei (fig. 2-7). Prin lansarea partiala a acestora se poate face o captare din straturile de suprafata. Atât in amonte cât si in aval de priza se adopta masuri constructive de protectie a malurilor. Aceste masuri constau in taluzari si inierbari sau realizarea unor peree.

Exista si alte scheme constructuctive ale prizelor cu nivel liber care urmaresc cresterea eficientei acestora in raport cu conditiile naturale ale amplasamentului. In figura 2-8 a si b sunt ilustrate doua scheme constructive clasice pentru prizele cu baraj. Deschiderile acestor prize sunt dispuse pe un prag masiv, inaltat peste talvegul râului pentru captarea straturilor de suprafata cu turbiditate redusa. Spalarea depunerilor din fata prizei se face periodic prin manevre specifice ale stavilelor de spalare de la baraj. Eficienta acestei spalari scade insa pe

masura indepartarii de deschiderea de spalare.

scade insa pe masura indepartarii de deschiderea de spalare. Fig. 2-8 Scheme constructive pentru prize de

Fig. 2-8 Scheme constructive pentru prize de râu cu baraj:

a-fara canal de spalare; b- cu canal de spalare

57

58

Prize de apă

Spalarea poate fi imbunatatita printr-un buzunar sau canal de spalare realizat prin prelungirea in amonte a primei pile a barajului (fig. 2- 8 b).

O alta solutie de imbunatatire a conditiilor de spalare consta in prevederea unei avanpile innecate in amonte, buzunarul fiind inchis (fig. 2-9). Ca urmare a golirii rapide a buzunarului de spalare, la deschiderea stavilei se produce o deversarea peste avanpila. La baza avanpilei se formeaza un vârtej cu ax orizontal care conduce la antrenarea rapida a aluviunilor.

se formeaza un vârtej cu ax orizontal care conduce la antrenarea rapida a aluviunilor. Fig.2-9 Priza

Fig.2-9 Priza cu avanpila innecata

Constructii Hidrotehnice 2 – Note de curs

59

Exista solutii constructive in care pentru spalarea depunerilor din fata pragului se folosesc galerii amplasate sub prag. Efectul de spalare al acestor galerii este local. Principalul dezavantaj este acela ca atrage curentii de fund spre priza, inlesnind patrunderea particulelor solide prin saltare in aductiune, in timpul spalarii. O dezvoltare a acestui tip de prize il constituie prizele etajate (fig. 2-10). Frontul captarii este situat deasupra unor galerii de spalare scurte dar de sectiune mare, ce intra in componenta barajului.

dar de sectiune mare, ce intra in componenta barajului. Fig. 2-10 Priza etajata Avantajul acestui tip

Fig. 2-10 Priza etajata

Avantajul acestui tip de prize consta in faptul ca asigura captarea fara modificarea directiei de curgere si deci cu pierderi de sarcina mici. Principalele dezavantaje sunt: pericolul patrunderii plutitorilor in priza, pericolul colmatarii etajului inferior si consumul mare de apa pentru

59

60

Prize de apă

spalare. Aceste tipuri de prize sunt recomandate in cazul unor caderi mici, când debitul captat este mare in valoare absoluta dar mic in raport cu cel al râului. Exemple de prize cu baraje de derivatie realizate la noi in tara In figura 2-11 este prezentata amenajarea Ogrezeni, realizata intre anii 1948-1950, pe râul Arges, destinata alimentarii cu apa a municipiului Bucuresti. Debitul captat este de 8 m 3 /s. Principalele uvraje ale amenajarii sunt barajul, priza de apa, desnisipatorul si canalul de aductiune. Barajul este alcatuit dintr-un prag fix de beton si un baraj mobil cu 6 deschideri de câte 26 m, echipate cu clapete de 2.00 x 26.00 m 2 si 3 deschideri de spalare de câte 5.80 m echipate cu stavile plane.

de spalare de câte 5.80 m echipate cu stavile plane. Fig. 2-11 Barajul si priza Ogrezeni

Fig. 2-11 Barajul si priza Ogrezeni

In figura 2-12 se prezinta un exemplu de priza cu buzunar de spalare si avanpila in cadrul amenajarii Isalnita având ca scop alimentarea cu apa industriala a Combinatului Chimic Craiova, a termocentralei Isalnita si a orasului Craiova. Debitul captat necesar

Constructii Hidrotehnice 2 – Note de curs

61

acestor folosinte este de 39 m 3 /s. Barajul captarii, de tip stavilar, cu inaltimea constructiva de 16 m, are 6 câmpuri deversoare echipate cu stavile segment cu clapete de 16.00 x 5.00 m 2 si o deschidere de spalare de 10 m, echipata cu stavila plana.

o deschidere de spalare de 10 m, echipata cu stavila plana. Fig. 2-12 Barajul si priza

Fig. 2-12 Barajul si priza Isalnita

2.6 Prize pe râuri de munte

Aceste tipuri de prize au cunoscut o larga aplicare ca urmare a amenajarilor hidroenergetice. In cazul unor amenajari de mare cadere pot exista zeci de asemenea prize. Cursurile de apa de munte se caracterizeaza prin:

pante relativ mari 0.1…0.3%; transport insemnat de aluviuni in timpul viiturii;

61

62

Prize de apă

transport de zai fara pod de gheata in timpul iernii; posibilitati grele de acces. Alcatuirea constructiva a prizelor trebuie sa tina cont de aceste caracteristici si sa satisfaca o serie de criterii:

simplitate constructiva robuste in functionare ( sa reziste la socurile produse de plutitori); captarea sa se faca astfel incât sa fie retinuta o cota cât mai mica din viitura; sa permita automatizarea pentru a nu necesita personal de exploatare. Exista doua tipuri constructive:

1. cu captare pe coronament sau tiroleze

2. cu captare prin pile

In figura 2-13 se prezinta alcatuirea constructiva a unei prize cu captare

pe coronament. Priza este alcatuita dintr-un prag deversor si un canal

colector dispus transversal fata de directia cursului de apa. Accesul debitului se face pe la partea superioara unde, canalul

este prevazut cu un gratar. Pragul si gratarul au o inclinare de 2% pentru

a permite trecerea plutitorilor. Lumina gratarului este in general 20

mm. Alegerea unei lumini mai mici conduce la infundarea gratarului, a carui curatire este dificila. Functionarea pe timp de iarna este asigurata prin prevederea unor gratare mobile ce se indeparteaza inaintea perioadei de inghet. Lateral canalul este racordat cu un desnispator. Panta canalului colector catre desnisipator este de 7…8% astfel incât aluviunile care patrund prin gratar sa fie antrenate catre desnisipator.

Constructii Hidrotehnice 2 – Note de curs

63

Constructii Hidrotehnice 2 – Note de curs 63 Fig 2-13 Priza tiroleza Lungimea frontului prizei trebuie

Fig 2-13 Priza tiroleza

Lungimea frontului prizei trebuie limitata pentru a nu reduce debitul specific si pentru ca vitezele din canalul colector sa poata antrena aluviunile depuse. Astfel frontul prizelor de fund are lungimi intre 2…10 m restul latimii albiei fiind inchisa printr-un prag deversor. In cazul in care ar fi necesara o spalare zilnica a depunerilor ar rezulta un desnisipator de dimensiuni foarte mari. In aceasta situatie se adopta solutia de automatizare a camerei de spalare cu ajutorul unor dispozitive de comanda hidraulica a stavilei de spalare ca in exemplul din figura 2-14. Aceasta masura se adopta mai ales in ideea renuntarii la personalul de serviciu permanent in timpul exploatarii.

63

64

Prize de apă

64 Prize de ap ă Fig. 2-14 Priza de fund automatizata: 1-desnisipator; 2-reper; 3-camera flotorului; 4-

Fig. 2-14 Priza de fund automatizata: 1-desnisipator; 2-reper; 3-camera flotorului; 4- vana de admisie; 5-rezervor; 6-sifon; 7-flotor principal

Desnisipatorul este prevazut cu o camera de automatizare ce contine camera flotorului, o vana de admisie, un rezervor, un sifon si un flotor principal. In desnisipator se afla un reper ce comunica cu camera flotorului. Când orificiile reperului sunt obturate de aluviuni camera flotorului, cu care acesta comunica, se goleste si este comandata in acest fel vana de admisie. Deschiderea vanei conduce la umplerea bazinului. Când nivelul in bazin atinge muchia sifonului acesta se amorseaza producând umplerea rapida a camerei flotorului principal care, va actiona stavila de spalare. Principala dificultate ce apare in exploatarea prizelor de fund este colmatarea amonte a pragului. In aceste conditii se impune curatirea permanenta a depunerilor pentru mentinerea in stare de functiune a prizei.

O varianta constructiva pentru evitarea colmatarii este priza caucaziana care se prezinta schematic in figura 2-15. Canalul colector este amplasat sub cota talvegului deci nu modifica panta albiei. Pragul este prevazut cu orificii ce sunt protejate printr-un filtru invers. Dispunerea constructiva permite si captarea debitelor din pânza freatica.

Constructii Hidrotehnice 2 – Note de curs

65

Si in cazul acestui tip constructiv apare in timp colmatarea filtrului captarea ramânând a se face doar prin gratarul de fund.

captarea ramânând a se face doar prin gratarul de fund. Fig. 2-12 Captare caucaziana 2.7 Prize

Fig. 2-12 Captare caucaziana

2.7 Prize de mare presiune

Acest tip de priza se intâlneste in cadrul amenajarilor hidroenergetice de mare cadere. Datorita pozitiei, priza are o alcatuire constructiva simpla din care lipsesc instalatiile speciale pentru protectia impotriva plutitorilor, gheturilor si aluviunilor. Alegerea pozitiei prizei in elevatie se face in functie de nivelul

Alegerea pozitiei prizei in elevatie se face in functie de nivelul Fig. 2-16 Colmatarea lacurilor de

Fig. 2-16 Colmatarea lacurilor de acumulare

65

66

Prize de apă

depunerilor in lac (fig. 2-16) si pe baza criteriilor tehnico-economice. Intervalul de adâncime in care poate fi amplasata priza este cuprins intre nivelul depunerilor din lac si nivelul minim de exploatare. Radierul prizei trebuie sa se situeze peste aceasta cota a depunerilor din lac.

Fata de aceasta limita intra apoi in discutie criteriile tehnico- economice. Amplasarea la o adâncime foarte mare, ce inseamna presiuni foarte mari, conduce la costuri ridicate atât pentru instalatiile din priza cât si pentru galerie. Singurul avantaj este acela al cresterii transei utile.

Alegerea pozitiei fata de nivelul minim de exploatare are in vedere evitarea patrunderii aerului in aductiune prin pâlnii Rankin. Totodata prin formarea acestor pâlnii sunt atrasi si plutitorii spre gratar. Un alt criteriu tehnico-economic se refera la protejarea instalatiilor metalice impotriva coroziunii prin mentinerea lor in permanenta in contact cu apa. Exploatarea nerationala chiar si a transei de siguranta, la noi in tara, a condus la degradarea gratarelor si a altor componente metalice in cazul unor prize de acest tip. In functie de pozitia prizei, in cadrul lucrarilor de captare, prizele de adâncime pot fi:

de mal sau in versanti; in corpul barajului; prize turn. Cea mai comoda solutie constructiva o reprezinta amplasarea prizei in corpul barajului (fig. 2-17). Barajul trebuie sa fie suficient de masiv, deoarece prezenta prizei atrage dupa sine o serie de goluri, precum si vibratii ce conduc la oboseala materialului.

Constructii Hidrotehnice 2 – Note de curs

67

Constructii Hidrotehnice 2 – Note de curs 67 Fig. 2-17 Prize amplasate in baraj: a-cu gratar

Fig. 2-17 Prize amplasate in baraj: a-cu gratar amonte; b-cu batardou amonte

Vana de avarie poate fi lansata in curent in timp ce vana batardou nu poate fi manevrata decât in apa linistita. Din motive economice, cele doua functii, de serviciu si reparatii, sunt preluate de catre o singura vana cu neajunsurile ce decurg de aici. Putul de manevra poate fi uscat sau umed. In primul caz apar probleme legate de asigurarea etanseitatii iar in cel de al doilea caz apar probleme legate de manevrarea unor instalatii sub apa. La intrarea in priza vitezele nu depasesc 1 m/s. Vitezele cresc gradual putând ajunge in sectiunea curenta la 5 m/s. De aceea sectiunea se reduce in mod armonios. Pentru evitarea aparitiei fenomenului de cavitatie, la astfel de viteze, se iau masuri specifice de introducere a aerului in zonele supuse acestui pericol. Se folosesc astfel tubatii de aerare prevazute la partea inferioara cu o ventuza ce controleaza circulatia aerului. Aceasta ventuza intra in functiune doar in momentul in care depresiunea creata in conducta este mai mica decât presiunea atmosferica. Schimbarile de directii din schema constructiva introduc vibratii si pulsatii si de aceea trebuie evitate.

67

68

Prize de apă

Costul acestor lucrari este determinat in primul rând de costul vanelor de inchidere, pretul acestora fiind proportional cu patratul suprafetei inchise. In aceste conditii se urmareste reducerea acestei suprafete forta de manevra fiind usurata prin prevederea unor instalatii suplimentare.

2.8 Desnisipatori

2.8.1 Clasificari

Un prim criteriu de clasificare este cel al modului in care au loc depunerile:

desnisipatori gravitationali, depunerea particulelor se face gravitational ca urmare a reducerii vitezei curentului de apa; desnisipatori centrifugali - se formeaza un curentul curbiliniu cu viteze mari ce proiecteaza particulele solide spre peretii exteriori, de unde sunt colectate prin diferite sisteme. La rândul lor desnisipatorii gravitaţionali se pot clasifica in:

desnisipatori orizontali – canale orizontale cu viteze reduse; desnisipatori verticali – viteza de curgere este in sens invers directiei de depunere; desnisipatori radiali. Dupa modul de spalare a depunerilor:

cu spalare hidraulica – se utilizeaza o parte din debitul derivat; cu spalare mecanica cu spalare cu pompe de noroi sau prin dragare Spalare poate fi:

continua; intermitenta.

Constructii Hidrotehnice 2 – Note de curs

69

2.8.1 Criterii de adoptare si dimensionare

Aceste criterii sunt determinate in primul rând de folosinta deservita de catre priza si apoi de catre conditiile hidrologice si mineralogice ale suspensiilor precum si de zona in care este amplasata priza. In cazul prizelor energetice un criteriu privind dimensionarea desnisipatorilor este legat de rezistenta la abraziune a materialului din care sunt confectionate echipamentele mecanice, turbinele. Exista anumite norme de proiectare a desnisipatorilor ce recomanda dimensiunea si procentul de particule retinute. In cazul termocentralelor conditiile privind dimensiunea minima a particulelor retinute sunt mult mai severe deoarece circuitul de apa trece prin tevi foarte subtiri ( circa 1”). Ca cifra orientativa se recomanda d min 0.1 mm Astfel alegerea parametrilor de functionare a desnisipatorului trebuie facuta in acord cu constructorul mecanic. Pe cursurile mijlocii si inferioare ale râurilor continutul de particule in suspensie cu diametru mai mare de 0.25 mm este foarte redus. De aceea un desnisipator proiectat in aceasta zona, poate fi in cea mai mare parte din timp inutil. Pe cursurile superioare fractiunile cu diametru mai mare de 0.25 mm pot reprezenta in anumite perioade pâna la 50% din totalul suspensiilor. Aportul mare de debite solide având loc doar in timpul viiturilor si pe o durata redusa, intreruperea pe durate scurte a functionarii captarii fara desnisipator poate fi justificata economic.

69

70

Prize de apă

2.8.2 Desnisipatori cu functionare intermitenta

Alcatuirea constructiva de principiu a unui desnisipator cu functionare intermitenta este prezentata in figura 2-18. Intre priza si desnisipator exista o zona de racord in care vitezele medii descresc treptat pâna la 0.5…0.1 m/s. Intrarea in desnisipator este controlata prin stavile de admisie. Depunerea aluviunilor are loc in zona activa a desnisipatorului a carui lungime este de ordinul zecilor de metri putând ajunge pâna la 100…200 m.

sectiunea x-x

de metri putând ajunge pâna la 100…200 m. sectiunea x-x Fig. 2-18 Schema unui desnisipator cu

Fig. 2-18 Schema unui desnisipator cu functionare intermitenta

2-18 Schema unui desnisipator cu functionare intermitenta Fig. 2-19 Uniformizarea vitezelor prin: a-pereti sicanati;

Fig. 2-19 Uniformizarea vitezelor prin: a-pereti sicanati; b-pereti de dirijare

Constructii Hidrotehnice 2 – Note de curs

71

Pentru reducerea turbulentei curentului si uniformizarea vitezelor la intrarea in desnisipator se prevad bare sau gratare de uniformizare dispuse in sah in plan orizontal. Aceleasi efecte pot fi obtinute si prin adopatarea altor solutii constructive ca de exemplu realizarea in zona de racord cu priza a unor pereti sicanati sau pereti de dirijare care separa curentul in straturi (fig. 2-19 a, b). La capatul aval se afla un prag deversor prevazut cu stavile prin care este controlat accesul apei curate in camera de incarcare si de aici in aductiune. Cota si lungimea deversorului se calculeaza astfel incât sa se asigure intrarea in derivatie a debitului instalat. La baza pragului se afla orificiile galeriilor de spalare inchise cu vanele de spalare. Când se completeaza volumul mort al depunerilor se întrerupe funcţionarea şi începe spalarea acestora. Intervalul intre doua spalari variaza intre 12 si 36 ore. Pentru spalare, se inchide partial stavila de admisie in desnisipator, se deschide vana de spalare si se inchide stavila de admisie in aductiune. Jetul de fund care se formeaza astfel si care are viteze mari va antrena aluviunile depuse. Pentru o spalare eficienta se recomanda ca galeria de spalare sa functioneze neinnecat pentru a asigura o cadere suficienta a curentului de spalare. Panta minima a fundului camerei trebuie sa fie de 3% deoarece s-a constatat ca pe masura ce panta depozitului aluvionar scade, consumul de apa pe metru cub de material antrenat creste, la pante sub 3% spalarea devenind neeconomica. De asemenea consumul de apa pentru spalare se poate reduce prin manevre succesive si de scurta durata. Perioada de spalare dureaza intre 30…60 de minute.

71

72

Prize de apă

72 Prize de ap ă Fig. 2-20 Desnisipatori cu mai multe camere: a-axiali; b-cu dubla intoarcere

Fig. 2-20 Desnisipatori cu mai multe camere: a-axiali; b-cu dubla intoarcere

Desnisipatorii sunt prevazuti cu doua sau mai multe camere pentru a nu intrerupe alimentarea cu apa a folosintei deservite (fig.

2-20).

Pentru evitarea zonelor de racord excesiv de lungi in cazul unor latimi considerabile ale desnisipatorului, in locul dispozitiei coaxiale cu derivatia, se aplica schema cu dubla intoarcere a curentului ( fig. 2-20 b).

2.8.3 Analiza calitativa a fenomenului de sedimentare

Viteza orizontala a unei particule solide din masa aluviunilor aflate in suspensie este:

v m =

Q

ω

(2.5)

unde: Q este debitul si ω este aria sectiunii transversale. Aflata in acelasi timp sub actiunea vitezei de sedimentare w ca urmare a gravitatiei, particula ar trebui sa aiba o traiectorie teoretica determinata de catre rezultanta celor doua viteze. Aceasta traiectorie este modificata de fapt de o serie de fenomene ce sunt ilustrate in figura

Constructii Hidrotehnice 2 – Note de curs

73

Constructii Hidrotehnice 2 – Note de curs 73 Fig. 2-21 Fenomene ce influenteaza procesul de depunere

Fig. 2-21 Fenomene ce influenteaza procesul de depunere in desnisipatori:

I, II-rugozitatea fundului; III-repartitia vitezelor longitudinale; IV-continutul de aluviuni; V-limpezirea curentului in lungul desnisipatorului; VI-traiectoriile particulelor; 1- teoretica; 2-tinând seama de neuniformitatea vitezelor; 3-tinând seama de capacitatea de antrenare; 4-tinând seama de turbulenta.

Ca urmare a rugozitatii fundului sau a suprafetei depunerilor miscarea in desnisipator are un caracter turbulent. Apar astfel curenti dirijati inclinat de la straturile de jos catre cele superioare (fig. 2-21 I) Intensitatea acestor curenti scade pe masura ce se indeparteaza de fund. Acelasi fenomen are loc si in plan orizontal conducând la aparitia unor miscari transversale cu viteze mai putin inclinate fata de orizontala. Daca particula va intra in zona acestor curenti traiectoria sa va fi modificata ca urmare a actiunii componentelor v’ si v” ca in figura 2-21 II. Intr-o sectiune transversala viteza longitudinala a curentului variaza atât pe orizontala cât si pe verticala (fig. 2-21 III).

73

74

Prize de apă

Neuniformitatea acestor viteze va contribui de asemenea la

modificarea traiectoriilor particulelor aflate la o anumita distanta fata de

peretii laterali sau in zona superioara si mijlocie a curentului.

Distributia neuniforma pe verticala a aluviunilor (fig. 2-21 IV)

conduce la micsorarea inaltimii de cadere a majoritatii particulelor si

implicit a timpului necesar sedimentarii lor. Se produce in acest mod o

marire a curburii traiectoriei.

In plan longitudinal continutul de aluviuni variaza conform figurii 2-

21 V fiind mult mai mare la intrarea in camera si diminuat spre capatul

aval.

Rezulta deci ca la un moment dat capacitatea de antrenare va fi

egala cu cantitatea de aluviuni ramasa in sectiune si o viitoare

sedimentare nu va mai avea loc. Cantitatea de aluviuni ce ramâne in

suspensie la orice lungime a desnisipatorului, dupa Zamarin este egala

cu ρQ unde: v m Riw 0 ρ = 0.022 v 0 w
cu ρQ unde:
v
m Riw
0
ρ = 0.022
v
0 w

unde:

(kg/m 3 )

(2.6)

R- raza hidraulica in m;

i – panta suprafetei curentului;

v m – viteza medie orizontala;

w 0 = w si in orice caz w 0 0.002 m/s

In figura 2-21 VI sunt prezentate formele traiectoriilor particulei

tinând seama de fenomenele enumerate.

Constructii Hidrotehnice 2 – Note de curs

75

2.8.4 Dimensionarea desnisipatorilor

Dimensionarea desnisipatorilor orizontali pleaca de la ipoteza ca particula solida de diametru impus ce urmeaza a fi retinuta, aflata in pozitia cea mai defavorabila la intrarea in zona activa, urmeaza sa strabata o traiectorie rectilinie pâna la capatul aval al desnisipatorului in zona volumului mort (fig. 2.22).

aval al desnisipatorului in zona volumului mort (fig. 2.22). Fig. 2-22 Elementele geometrice pentru calculul hidraulic

Fig. 2-22 Elementele geometrice pentru calculul hidraulic al desnisipatorilor orizontali

Particula in miscare se afla sub actiunea vitezei orizontale a curentului in desnisipator v si a vitezei de sedimentare w, traiectoria fiind determinata de rezultanta celor doi vectori. Lungimea activa a desnisipatorului L d rezulta astfel din relatia geometrica directa:

L d =

H v

u

w

(2.7)

Fenomenele de miscare a aluviunilor aflate in suspensie sunt mult mai complexe asa dupa cum s-a vazut mai sus, in analiza calitativa a fenomenului de sedimentare. Lungimea desnisipatorului calculata cu relatia (2.7) este majorata de obicei cu un coeficient de siguranta k = 1.2…1.5.

75

76

Prize de apă

O alta metoda de calcul este cea statistica ce se bazeaza pe observatii directe asupra fenomenului de sedimentare. In proiectarea desnisipatorilor se folosesc abace de calcul ca cele din figura 2-23 , rezultate in urma studiilor experimentale si a calculelor statistice.

in urma studiilor experimentale si a calculelor statistice. Fig. 2-23 Diagrama pentru calculul desnisipatorilor prin

Fig. 2-23 Diagrama pentru calculul desnisipatorilor prin metoda statistica

Aceste diagrame exprima procentul asigurat p% de particule solide retinute in desnisipator in functie de rapoartele w i /v si H u /L d . Având raportul calculat al vitezelor pentru particula de diametru minim ce trebuie retinuta cu o asigurare impusa, se poate determina raportul H u /L d .

Constructii Hidrotehnice 2 – Note de curs

77

START
START

SE ALEG: VITEZA DE ACCES SI INALTIMEA UTILA v SI, H u

SE ALEG: VITEZA DE ACCES SI INALTIMEA UTILA v SI , H u SE DETERMINA VITEZA

SE DETERMINA VITEZA DE SEDIMENTARE A PARTICULELOR w = f(d, γ s , ν)

VITEZA DE SEDIMENTARE A PARTICULELOR w = f(d, γ s , ν ) SE CALCULEAZA LUNGIMEA

SE CALCULEAZA LUNGIMEA ACTIVA A DESNISIPATORULUI

VITEZA DE SEDIMENTARE A PARTICULELOR w = f(d, γ s , ν ) SE CALCULEAZA LUNGIMEA

SE VERIFICA INDEPLINIREA RESTRICTIILOR CONSTRUCTIVE

SE VERIFICA INDEPLINIREA RESTRICTIILOR CONSTRUCTIVE NU SUNT INDEPLINITE RESTRICTIILE CONSTRUCTIVE ? DA STOP

NU

SUNT INDEPLINITE RESTRICTIILE CONSTRUCTIVE ? DA STOP
SUNT INDEPLINITE
RESTRICTIILE
CONSTRUCTIVE ?
DA
STOP

Fig. 2-24 Schema logica pentru calculul hidraulic al desnisipatorilor orizontali

In figura 2-24 se prezinta schema logica pentru calculul hidraulic al desnisipatorilor orizontali.

77

78

Prize de apă

Principalele recomandari constructive ce trebuie verificate, si care au rezultat in urma experientei proiectarii si exploatarii acestor constructii pot fi rezumate astfel:

numarul de camere ale desnisipatorului 2…5; panta longitudinala a fundului camerelor 3…4% eficienta spalarii depinde de aceasta panta; adâncimea totala a apei este H t = H u + H m = 3…5 m; inaltimea volumului mort prevazut pentru depuneri se recomanda 0.25…0.35 din adâncimea totala a apei H m = (0.25…0.35)H t .;

latimea unei camere

2

3

m;

pentru raportul intre lungimea activa a desnisipatorului si latimea totala a acestuia, L d /B se recomanda valori de 2…3.5; viteza orizontala de circulatie a apei in camere v = 0.20…0.40 m/s.

depind de diametrul particulei d i , de

greutatea specifica si de vâscozitatea cinematica a lichidului. Dupa stabilirea dimensiunilor desnisipatorului se calculeaza timpul de umplere a volumului mort si durata spalarii unei camere. In cazul desnisipatorilor izolati, se recomanda ca timpul de umplere a volumului mort sa fie de 5…15 zile. Durata spalarii unei camere se recomanda sa nu depaseasca o ora. In timpul spalarii trebuie sa se asigure viteze suficient de mari v sp 2.5 m/s pentru a se putea antrena si transporta depunerile de aluviuni.

Vitezele de sedimentare, w i

Constructii Hidrotehnice 2 – Note de curs

79

Constructii Hidrotehnice 2 – Note de curs 79 Fig. 2-25 Schema spalarii depunerilor intr-un desnisipator cu

Fig. 2-25 Schema spalarii depunerilor intr-un desnisipator cu functionare intermitenta

In figura 2-25 se prezinta schematic fazele spalarii depunerilor

dintr-un depozit aluvionar. Panta depunerilor se reduce treptat prin

antrenarea unor transe prismatice. Se disting doua faze: intr-o prima

faza inaltimea depozitului este constanta si egala cu H 0 , iar in a doua

faza inaltimea depozitului se reduce treptat, in timp ce, lungimea sa L 0

ramâne constanta.

Pentru determinarea debitul solid antrenat G s , variabil in timp, la un

moment t, poate fi aplicata urmatoarea relatie, dedusa pe baza

experimentala:

G

s

= 1.34

γ

d

Q

sp

H

L

1.3

Q

2

sp

gBd

3

0.025

(2.8)

unde:

Q sp este debitul de spalare egal cu 0.8 Q ii /n (Q i – debitul instalat; n -

numarul de camere);

B – latimea depozitului

H, L – inaltimea si lungimea depozitului in momentul considerat;

79

80

Prize de apă

d- diametrul mediu al particulelor solide (in mod acoperitor se

considera d mediu = 0.50 mm);

γ d – greutatea volumetrica a depunerilor.

In faza I cantitatea de material antrenata in timpul t poate fi scrisa

astfel:

G

s

t

=

γ

d

2

BH

0

L

Rescriind relatia (2.8) sub forma:

G

s

=

H

L

K

1

1.3

unde K 1 este o constanta

K

1

=

1.34

γ d

Q

sp

  sp

  gBd

Q

2

3

 

 

0.025

(2.9)

(2.10)

dupa prelucrari prin diferentiere se obtine:

H

L

K

1

0

1.3

dt =

γ

d

2

si:

T

1

dt

=

K

2

L

0

0 0

unde:

1.3

L

dL

BH dL

0

(2.11)

(2.12)

Constructii Hidrotehnice 2 – Note de curs

81

K

2

=

γ

d B

2K H

1

0.3

0

Din integrarea expresiei (2.12) rezulta:

T

1

= K

2

1

2.3

L

2.3

0

(2.13)

(2.14)

In faza II cantitatea de material antrenata in timpul t conform notatiilor de mai sus se poate scrie:

G

s

t

=

γ

d

2

BL

0

H

dupa prelucrari rezulta:

T

2

dt

=

K

3

0

0 H

0

unde:

H

1.3

K

3

=

γ

d

BL

2.3

0

2

K

1

dH

din integrarea relatiei (2.16) rezulta:

T

2

=

10

3

K H

3

0.3

0

81

(2.15)

(2.16)

(2.17)

(2.17)

82

Prize de apă

Timpul total de spalare a unei camere se obtine din insumarea timpilor necesari in cele doua faze ale spalarii:

T

total =

T

1

+

T

2

(2.18)