Sunteți pe pagina 1din 36

Constructii Hidrotehnice 2 Note de curs

47

Capitolul 2

PRIZE DE AP
2.1 Definiie. Funcii
Priza de ap cuprinde construciile i instalaiile necesare prelurii apei din sursa natural i introducerii debitului instalat pe derivaie n scopul deservirii diverselor folosine. Prizele trebuie s ndeplineasc urmtoarele funcii: s asigure captarea apei n cantitile prevzute conform graficului de consum al folosinei respective; s asigure o funcionare permanent flexibil i cu pierderi de sarcin ct mai reduse, permind operaiile de ntreinere i reparaii; s asigure calitatea apei conform cerinelor consumatorilor prin limitarea turbiditii, a diametrului maxim al particolelor admise n suspensie n priza i pe derivaie; s mpiedice accesul plutitorilor, gheii i zaiului n incinta prizei. Depunerile de aluviuni pe derivaii conduc la creterea rugozitii i deci a pierderilor de sarcin. nlturarea lor presupune ntreruperea funcionrii derivaiei prin punerea la uscat a instalaiilor. Aceste evacuri ale depunerilor precum i ntreinerile i reparaiile trebuie s se fac fr scoaterea din funciune. Aluviunile trte sau n suspensie au o aciune
47

48

Prize de ap

abraziv asupra cptuelilor din beton precum i asupra paletelor i injectorilor turbinelor n cazul prizelor energetice. n cazul unor restricii severe n ceea ce privete limitarea aluviunilor aflate n suspensie, priza de ap se asociaz cu un desnisipator. Desnisipatorul: are funcia de a reine particulele de un anumit diametru care nu pot fi admise mai departe n instalaiile din aval.

2.2 Criterii de clasificare a prizelor


Clasificarea prizelor poate fi facut dup diverse criterii, dintre care cele mai importante vor fi enumerate n continuare. Dup natura folosinei deservite prizele pot fi: hidroenergetice; pentru alimentri cu ap; pentru irigaii; pentru folosine complexe. Un alt criteriu important este cel al nivelului apei n priz raportat la nivelul reteniei: prize cu nivel liber atunci cnd nivelul apei n priza este egal cu nivelul normal de retenie NNR; prize de mic adncime sau de mic presiune; prize de mare adncime sau prize de mare presiune la care nivelul apei n priz este mult sub nivelul normal de retenie NNR. Avnd o dispoziie constructiv comun, prizele de mic adncime i cele cu nivel liber, alctuiesc clasa prizelor de ru. Aceste prize pot fi amenajate cu sau fr baraj. Prizele de mare adncime se realizeaz pentru captrile n lacuri de acumulare.

Constructii Hidrotehnice 2 Note de curs

49

n funcie de poziia prizei fa de albie, prizele de ru pot fi: laterale sau n albie.

2.3 Probleme de alctuire constructiv a prizelor


Concepia prizei urmrete s limiteze la maximum ptrunderea n derivaie a particulelor solide n stare de trre, suspensie sau plutire n ap.

Fig. 2-1 Elementele constructive ale unei prize

49

50

Prize de ap

Principalele elemente constructive, frecvent ntlnite n alctuirea unei prize i rolul acestora, (fig. 2-1) sunt: pragul de intrare mpiedic ptrunderea aluviunilor trte n priz; radierul din faa prizei, realizat din dale de beton pentru reducerea rugozitii i facilitarea splrii periodice a materialelor depuse, prin deschiderea de splare; timpanul de intrare mpiedic ptrunderea plutitorilor i a sloiurilor de ghea; grtarul rar mpiedic trecerea corpurilor ce plutesc la semiadncime i a zaiului; pragul secundar din radierul prizei numit i capcan de pietri, prevzut cu van i canal de splare colecteaz aluviunile ptrunse n priz prin sltare i le dirijeaz n aval; zona de racord asigur trecerea gradual a debitului derivat de la seciunea de intrare la seciunea aduciunii; stavila de admisie controleaz i regleaz curgerea pe aduciune; n alctuirea unei prize pot intra doar o parte dintre aceste elemente sau, n anumite condiii, pot s apar i alte elemente constructive suplimentare.

2.4 Combaterea ptrunderii aluviunilor


Repartiia pe vertical a debitului solid, la intrarea n priz, nu este uniform. Firele de curent de la partea superioar au un coninut mai sczut de particule solide, n timp ce curenii de fund transport o

Constructii Hidrotehnice 2 Note de curs

51

cantitate mai mare de aluviuni. Amplasarea prizei fa de albie trebuie s urmareasc captarea cu preponderen a curenilor de suprafa pentru a se diminua n acest fel ptrunderea aluviunilor n priz. O priz de ru poate fi considerat n mod simplificat o derivare a unui curent secundar dintr-un curent principal. n cazul n care axul prizei este perpendicular pe direcia curentului principal (fig. 2-2) se produce o curbare brusc a curentului captat la intrarea n priz. Ca urmare apar dou zone de dezlipire ce se constituie n zone de vrtejuri n jurul muchiilor de intrare amonte i aval. ntre nivelul amonte i cel din priz apare o diferen de nivel z, proporional cu debitul captat Qp.

Fig.2-2 Elementele hidraulice ale derivrii sub un unghi de 90: a-structura curenilor; b-distribuia aluviunilor n suspensie; c-distribuia zaiului

Limea curenilor de suprafa captai, Bs este mai mic dect cea a curenilor de fund Bf n felul acesta sunt antrenate cantiti importante de aluviuni n priz. Curgerea are un caracter elicoidal. n cazul derivrii curentului secundar sub un unghi ascuit, de exemplu de 30, are loc acelai fenomen ns disproporia ntre limea curenilor de suprafa i a celor de fund este mult diminuat (fig. 2-3).
51

52

Prize de ap

Studiile efectuate pentru diferite valori ale unghiului de amplasare a prizei fa de axul rului au pus n eviden faptul c n cazul unui unghi ascuit sunt captate mai puine aluviuni de fund, sunt limitate zonele de vrtejuri i pierderile de sarcin. Orientarea prizei sub un unghi ascuit fa de albie va fi deci favorabil din punct de vedere al diminurii ptrunderii aluviunilor.

Fig. 3 Aspectul curenilor la o derivaie n unghi ascuit

Pierderea de sarcin n priz pentru o nclinare sub un unghi fa de direcia albiei este dat de relaia:
2 v0 v2 ha = 2g 2g

(2-1)

unde: v 0 este viteza curentului principal la intrarea n priz; este aproximativ 0.4 pentru un unghi = 90 i 0.8 pentru = 30. Pentru o priz prevzut cu prag, pile i culei curbe, pierderea de sarcin hc este dat de relaia:

Constructii Hidrotehnice 2 Note de curs

53

hc 0.3

v2 2g

(2-2)

Cele dou relaii (2-1) si (2-2) sugereaz faptul c pierderea maxim la intrare, n priz este:
2 v0 v2 hc = 1.3 2g 2g

(2-3)

Fig. 2-4 Pierderea de sarcina la gratar

Pierderea de sarcina la grtar (fig. 2-4), pentru cureni paraleli cu barele grtarului se poate calcula cu formula lui Kirschmer: v2 2g

hg = (slb ) 3 sin

(2-4)

unde este un coeficient avnd valori cuprinse ntre 0.762.42 n funcie de tipul de bare.

53

54

Prize de ap

n cazul unor cursuri de ap cu transport mare de zai sau sloiuri, prioritar devine evitarea blocrii prizei de ctre aceti plutitori i de aceea orientarea prizei se face sub un unghi obtuz. Antrenarea aluviunilor de fund n priz este influenat i de ctre vrtejurile cu ax vertical ce se formeaz la intrarea n priza. Prin rotunjirea muchiilor vii ale elementelor constructive: culee, praguri i timpane, se reduce posibilitatea de apariie a acestor vrtejuri. O msur constructiv aplicat n mod frecvent pentru impiedicarea patrunderii aluviunilor in derivatie este realizarea unui prag la intrarea in priza. Eficienta acestuia este diminuata din cauza vrtejurilor cu ax orizontal care favorizeaza saltarea aluviunilor peste prag. Cresterea eficientei prin inaltarea pragului este temporara din cauza depunerilor din fata acestuia care modifica panta rului in aceasta sectiune i favorizeaz fenomenul de saltare a aluviunilor. Pentru a mentine totusi eficienta pragului, aceste depuneri se spala periodic cu ajutorul unor curenti rapizi obtinuti in deschiderea de spalare a stavilarului. Suplimentar in fata pragului se prevede un radier pentru a usura decolmatarea. Totusi si spalarea acestui avantradier este limitata pna la o anumita distanta fata de deschiderea de spalare. De asemenea amplasarea prizei in concavitatea sectorului curb al rului va conduce la diminuarea patrunderii aluviunilor prin alimentarea din straturile cu turbiditate minima. Circulatia transversala a apei este intensificata de catre forta centrifuga. Curentii de suprafata sunt indreptati catre exteriorul curbei in concavitate acolo unde au loc eroziunile. Curentii de adncime incarcati cu aluviuni vor fi dirijati catre interiorul curbei acolo unde au loc depunerile. Se considera ca punctul optim de amplasare pe sectorul curb se gaseste in aval de punctul de curbura maxima la circa (0.66...0.90) R, in

Constructii Hidrotehnice 2 Note de curs

55

conditiile in care debitul captat in priza reprezinta 25%30% din debitul rului (fig. 2-5).

Fig. 2-5 Amplasarea prizei pe sectorul curb al rului

2.5 Prize cu nivel liber scheme constructive


In categoria prizelor cu nivel liber se deosebesc prizele fara baraj si prizele cu baraj. Prizele fara baraj sunt aplicate in cazul unor albii a caror stabilitate este asigurata prin lucrari de regularizare. Debitele captate de aceste prize reprezinta doar 25% din debitul rului. Amplasarea prizei se face in concavitatea unui cot stabil al rului avnd raza de curbura R = (58) Bst,unde Bst este latimea stabila a albiei (fig. 2-6).

55

56

Prize de ap

Fig. 2-6 Pozitia prizei fara baraj in concavitatea malului

Fig. 2-7 Schema unei prize fara baraj

Priza este alcatuita din una sau mai multe deschideri, plasate pe un prag de beton situat cu putin peste cota medie a fundului albiei.

Constructii Hidrotehnice 2 Note de curs

57

Pentru reglarea debitului captat priza este echipata cu stavile. In fata acestora sunt amplasate batardourile necesare in cazul unor revizii sau reparatii pentru punerea la uscat a prizei (fig. 2-7). Prin lansarea partiala a acestora se poate face o captare din straturile de suprafata. Att in amonte ct si in aval de priza se adopta masuri constructive de protectie a malurilor. Aceste masuri constau in taluzari si inierbari sau realizarea unor peree. Exista si alte scheme constructuctive ale prizelor cu nivel liber care urmaresc cresterea eficientei acestora in raport cu conditiile naturale ale amplasamentului. In figura 2-8 a si b sunt ilustrate doua scheme constructive clasice pentru prizele cu baraj. Deschiderile acestor prize sunt dispuse pe un prag masiv, inaltat peste talvegul rului pentru captarea straturilor de suprafata cu turbiditate redusa. Spalarea depunerilor din fata prizei se face periodic prin manevre specifice ale stavilelor de spalare de la baraj. spalari masura Eficienta scade acestei insa pe de
Fig. 2-8 Scheme constructive pentru prize de ru cu baraj: a-fara canal de spalare; b- cu canal de spalare

indepartarii

deschiderea de spalare.

57

58

Prize de ap

Spalarea poate fi imbunatatita printr-un buzunar sau canal de spalare realizat prin prelungirea in amonte a primei pile a barajului (fig. 28 b). O alta solutie de imbunatatire a conditiilor de spalare consta in prevederea unei avanpile innecate in amonte, buzunarul fiind inchis (fig. 2-9). Ca urmare a golirii rapide a buzunarului de spalare, la deschiderea stavilei se produce o deversarea peste avanpila. La baza avanpilei se formeaza un vrtej cu ax orizontal care conduce la antrenarea rapida a aluviunilor.

Fig.2-9 Priza cu avanpila innecata

Constructii Hidrotehnice 2 Note de curs

59

Exista solutii constructive in care pentru spalarea depunerilor din fata pragului se folosesc galerii amplasate sub prag. Efectul de spalare al acestor galerii este local. Principalul dezavantaj este acela ca atrage curentii de fund spre priza, inlesnind patrunderea particulelor solide prin saltare in aductiune, in timpul spalarii. O dezvoltare a acestui tip de prize il constituie prizele etajate (fig. 2-10). Frontul captarii este situat deasupra unor galerii de spalare scurte dar de sectiune mare, ce intra in componenta barajului.

Fig. 2-10 Priza etajata

Avantajul acestui tip de prize consta in faptul ca asigura captarea fara modificarea directiei de curgere si deci cu pierderi de sarcina mici. Principalele dezavantaje sunt: pericolul patrunderii plutitorilor in priza, pericolul colmatarii etajului inferior si consumul mare de apa pentru
59

60

Prize de ap

spalare. Aceste tipuri de prize sunt recomandate in cazul unor caderi mici, cnd debitul captat este mare in valoare absoluta dar mic in raport cu cel al rului. Exemple de prize cu baraje de derivatie realizate la noi in tara In figura 2-11 este prezentata amenajarea Ogrezeni, realizata intre anii 1948-1950, pe rul Arges, destinata alimentarii cu apa a municipiului Bucuresti. Debitul captat este de 8 m3/s. Principalele uvraje ale amenajarii sunt barajul, priza de apa, desnisipatorul si canalul de aductiune. Barajul este alcatuit dintr-un prag fix de beton si un baraj mobil cu 6 deschideri de cte 26 m, echipate cu clapete de 2.00 x 26.00 m2 si 3 deschideri de spalare de cte 5.80 m echipate cu stavile plane.

Fig. 2-11 Barajul si priza Ogrezeni

In figura 2-12 se prezinta un exemplu de priza cu buzunar de spalare si avanpila in cadrul amenajarii Isalnita avnd ca scop alimentarea cu apa industriala a Combinatului Chimic Craiova, a termocentralei Isalnita si a orasului Craiova. Debitul captat necesar

Constructii Hidrotehnice 2 Note de curs

61

acestor folosinte este de 39 m3/s. Barajul captarii, de tip stavilar, cu inaltimea constructiva de 16 m, are 6 cmpuri deversoare echipate cu stavile segment cu clapete de 16.00 x 5.00 m2 si o deschidere de spalare de 10 m, echipata cu stavila plana.

Fig. 2-12 Barajul si priza Isalnita

2.6 Prize pe ruri de munte


Aceste tipuri de prize au cunoscut o larga aplicare ca urmare a amenajarilor hidroenergetice. In cazul unor amenajari de mare cadere pot exista zeci de asemenea prize. Cursurile de apa de munte se caracterizeaza prin: pante relativ mari 0.10.3%; transport insemnat de aluviuni in timpul viiturii;
61

62

Prize de ap

transport de zai fara pod de gheata in timpul iernii; posibilitati grele de acces. Alcatuirea constructiva a prizelor trebuie sa tina cont de aceste caracteristici si sa satisfaca o serie de criterii: simplitate constructiva robuste in functionare ( sa reziste la socurile produse de plutitori); captarea sa se faca astfel inct sa fie retinuta o cota ct mai mica din viitura; sa permita automatizarea pentru a nu necesita personal de exploatare. Exista doua tipuri constructive: 1. cu captare pe coronament sau tiroleze 2. cu captare prin pile In figura 2-13 se prezinta alcatuirea constructiva a unei prize cu captare pe coronament. Priza este alcatuita dintr-un prag deversor si un canal colector dispus transversal fata de directia cursului de apa. Accesul debitului se face pe la partea superioara unde, canalul este prevazut cu un gratar. Pragul si gratarul au o inclinare de 2% pentru a permite trecerea plutitorilor. Lumina gratarului este in general 20 mm. Alegerea unei lumini mai mici conduce la infundarea gratarului, a carui curatire este dificila. Functionarea pe timp de iarna este asigurata prin prevederea unor gratare mobile ce se indeparteaza inaintea perioadei de inghet. Lateral canalul este racordat cu un desnispator. Panta canalului colector catre desnisipator este de 78% astfel inct aluviunile care patrund prin gratar sa fie antrenate catre desnisipator.

Constructii Hidrotehnice 2 Note de curs

63

Fig 2-13 Priza tiroleza

Lungimea frontului prizei trebuie limitata pentru a nu reduce debitul specific si pentru ca vitezele din canalul colector sa poata antrena aluviunile depuse. Astfel frontul prizelor de fund are lungimi intre 210 m restul latimii albiei fiind inchisa printr-un prag deversor. In cazul in care ar fi necesara o spalare zilnica a depunerilor ar rezulta un desnisipator de dimensiuni foarte mari. In aceasta situatie se adopta solutia de automatizare a camerei de spalare cu ajutorul unor dispozitive de comanda hidraulica a stavilei de spalare ca in exemplul din figura 2-14. Aceasta masura se adopta mai ales in ideea renuntarii la personalul de serviciu permanent in timpul exploatarii.

63

64

Prize de ap

Fig. 2-14 Priza de fund automatizata: 1-desnisipator; 2-reper; 3-camera flotorului; 4vana de admisie; 5-rezervor; 6-sifon; 7-flotor principal

Desnisipatorul este prevazut cu o camera de automatizare ce contine camera flotorului, o vana de admisie, un rezervor, un sifon si un flotor principal. In desnisipator se afla un reper ce comunica cu camera flotorului. Cnd orificiile reperului sunt obturate de aluviuni camera flotorului, cu care acesta comunica, se goleste si este comandata in acest fel vana de admisie. Deschiderea vanei conduce la umplerea bazinului. Cnd nivelul in bazin atinge muchia sifonului acesta se amorseaza producnd umplerea rapida a camerei flotorului principal care, va actiona stavila de spalare. Principala dificultate ce apare in exploatarea prizelor de fund este colmatarea amonte a pragului. In aceste conditii se impune curatirea permanenta a depunerilor pentru mentinerea in stare de functiune a prizei. O varianta constructiva pentru evitarea colmatarii este priza caucaziana care se prezinta schematic in figura 2-15. Canalul colector este amplasat sub cota talvegului deci nu modifica panta albiei. Pragul este prevazut cu orificii ce sunt protejate printr-un filtru invers. Dispunerea constructiva permite si captarea debitelor din pnza freatica.

Constructii Hidrotehnice 2 Note de curs

65

Si in cazul acestui tip constructiv apare in timp colmatarea filtrului captarea ramnnd a se face doar prin gratarul de fund.

Fig. 2-12 Captare caucaziana

2.7 Prize de mare presiune


Acest tip de priza se intlneste in cadrul amenajarilor

hidroenergetice de mare cadere. Datorita pozitiei, priza are o alcatuire constructiva simpla din care lipsesc instalatiile speciale pentru protectia impotriva plutitorilor, gheturilor si aluviunilor. Alegerea pozitiei prizei in elevatie se face in functie de nivelul

Fig. 2-16 Colmatarea lacurilor de acumulare

65

66

Prize de ap

depunerilor in lac (fig. 2-16) si pe baza criteriilor tehnico-economice. Intervalul de adncime in care poate fi amplasata priza este cuprins intre nivelul depunerilor din lac si nivelul minim de exploatare. Radierul prizei trebuie sa se situeze peste aceasta cota a depunerilor din lac. Fata de aceasta limita intra apoi in discutie criteriile tehnicoeconomice. Amplasarea la o adncime foarte mare, ce inseamna presiuni foarte mari, conduce la costuri ridicate att pentru instalatiile din priza ct si pentru galerie. Singurul avantaj este acela al cresterii transei utile. Alegerea pozitiei fata de nivelul minim de exploatare are in vedere evitarea patrunderii aerului in aductiune prin plnii Rankin. Totodata prin formarea acestor plnii sunt atrasi si plutitorii spre gratar. Un alt criteriu tehnico-economic se refera la protejarea instalatiilor metalice impotriva coroziunii prin mentinerea lor in permanenta in contact cu apa. Exploatarea nerationala chiar si a transei de siguranta, la noi in tara, a condus la degradarea gratarelor si a altor componente metalice in cazul unor prize de acest tip. In functie de pozitia prizei, in cadrul lucrarilor de captare, prizele de adncime pot fi: de mal sau in versanti; in corpul barajului; prize turn. Cea mai comoda solutie constructiva o reprezinta amplasarea prizei in corpul barajului (fig. 2-17). Barajul trebuie sa fie suficient de masiv, deoarece prezenta prizei atrage dupa sine o serie de goluri, precum si vibratii ce conduc la oboseala materialului.

Constructii Hidrotehnice 2 Note de curs

67

Fig. 2-17 Prize amplasate in baraj: a-cu gratar amonte; b-cu batardou amonte

Vana de avarie poate fi lansata in curent in timp ce vana batardou nu poate fi manevrata dect in apa linistita. Din motive economice, cele doua functii, de serviciu si reparatii, sunt preluate de catre o singura vana cu neajunsurile ce decurg de aici. Putul de manevra poate fi uscat sau umed. In primul caz apar probleme legate de asigurarea etanseitatii iar in cel de al doilea caz apar probleme legate de manevrarea unor instalatii sub apa. La intrarea in priza vitezele nu depasesc 1 m/s. Vitezele cresc gradual putnd ajunge in sectiunea curenta la 5 m/s. De aceea sectiunea se reduce in mod armonios. Pentru evitarea aparitiei fenomenului de cavitatie, la astfel de viteze, se iau masuri specifice de introducere a aerului in zonele supuse acestui pericol. Se folosesc astfel tubatii de aerare prevazute la partea inferioara cu o ventuza ce controleaza circulatia aerului. Aceasta ventuza intra in functiune doar in momentul in care depresiunea creata in conducta este mai mica dect presiunea atmosferica. Schimbarile de directii din schema constructiva introduc vibratii si pulsatii si de aceea trebuie evitate.
67

68

Prize de ap

Costul acestor lucrari este determinat in primul rnd de costul vanelor de inchidere, pretul acestora fiind proportional cu patratul suprafetei inchise. In aceste conditii se urmareste reducerea acestei suprafete forta de manevra fiind usurata prin prevederea unor instalatii suplimentare.

2.8 Desnisipatori
2.8.1 Clasificari
Un prim criteriu de clasificare este cel al modului in care au loc depunerile: desnisipatori gravitationali, depunerea particulelor se face gravitational ca urmare a reducerii vitezei curentului de apa; desnisipatori centrifugali - se formeaza un curentul curbiliniu cu viteze mari ce proiecteaza particulele solide spre peretii exteriori, de unde sunt colectate prin diferite sisteme. La rndul lor desnisipatorii gravitaionali se pot clasifica in: desnisipatori orizontali canale orizontale cu viteze reduse; desnisipatori verticali viteza de curgere este in sens invers directiei de depunere; desnisipatori radiali. Dupa modul de spalare a depunerilor: cu spalare hidraulica se utilizeaza o parte din debitul derivat; cu spalare mecanica cu spalare cu pompe de noroi sau prin dragare Spalare poate fi: continua; intermitenta.

Constructii Hidrotehnice 2 Note de curs

69

2.8.1 Criterii de adoptare si dimensionare


Aceste criterii sunt determinate in primul rnd de folosinta deservita de catre priza si apoi de catre conditiile hidrologice si mineralogice ale suspensiilor precum si de zona in care este amplasata priza. In cazul prizelor energetice un criteriu privind dimensionarea desnisipatorilor este legat de rezistenta la abraziune a materialului din care sunt confectionate echipamentele mecanice, turbinele. Exista anumite norme de proiectare a desnisipatorilor ce recomanda dimensiunea si procentul de particule retinute. In cazul termocentralelor conditiile privind dimensiunea minima a particulelor retinute sunt mult mai severe deoarece circuitul de apa trece prin tevi foarte subtiri ( circa 1). Ca cifra orientativa se recomanda dmin 0.1 mm Astfel alegerea parametrilor de functionare a desnisipatorului trebuie facuta in acord cu constructorul mecanic. Pe cursurile mijlocii si inferioare ale rurilor continutul de particule in suspensie cu diametru mai mare de 0.25 mm este foarte redus. De aceea un desnisipator proiectat in aceasta zona, poate fi in cea mai mare parte din timp inutil. Pe cursurile superioare fractiunile cu diametru mai mare de 0.25 mm pot reprezenta in anumite perioade pna la 50% din totalul suspensiilor. Aportul mare de debite solide avnd loc doar in timpul viiturilor si pe o durata redusa, intreruperea pe durate scurte a functionarii captarii fara desnisipator poate fi justificata economic.

69

70

Prize de ap

2.8.2 Desnisipatori cu functionare intermitenta


Alcatuirea constructiva de principiu a unui desnisipator cu functionare intermitenta este prezentata in figura 2-18. Intre priza si desnisipator exista o zona de racord in care vitezele medii descresc treptat pna la 0.50.1 m/s. Intrarea in desnisipator este controlata prin stavile de admisie. Depunerea aluviunilor are loc in zona activa a desnisipatorului a carui lungime este de ordinul zecilor de metri putnd ajunge pna la 100200 m.
sectiunea x-x

Fig. 2-18 Schema unui desnisipator cu functionare intermitenta

Fig. 2-19 Uniformizarea vitezelor prin: a-pereti sicanati; b-pereti de dirijare

Constructii Hidrotehnice 2 Note de curs

71

Pentru reducerea turbulentei curentului si uniformizarea vitezelor la intrarea in desnisipator se prevad bare sau gratare de uniformizare dispuse in sah in plan orizontal. Aceleasi efecte pot fi obtinute si prin adopatarea altor solutii constructive ca de exemplu realizarea in zona de racord cu priza a unor pereti sicanati sau pereti de dirijare care separa curentul in straturi (fig. 2-19 a, b). La capatul aval se afla un prag deversor prevazut cu stavile prin care este controlat accesul apei curate in camera de incarcare si de aici in aductiune. Cota si lungimea deversorului se calculeaza astfel inct sa se asigure intrarea in derivatie a debitului instalat. La baza pragului se afla orificiile galeriilor de spalare inchise cu vanele de spalare. Cnd se completeaza volumul mort al depunerilor se ntrerupe funcionarea i ncepe spalarea acestora. Intervalul intre doua spalari variaza intre 12 si 36 ore. Pentru spalare, se inchide partial stavila de admisie in desnisipator, se deschide vana de spalare si se inchide stavila de admisie in aductiune. Jetul de fund care se formeaza astfel si care are viteze mari va antrena aluviunile depuse. Pentru o spalare eficienta se recomanda ca galeria de spalare sa functioneze neinnecat pentru a asigura o cadere suficienta a curentului de spalare. Panta minima a fundului camerei trebuie sa fie de 3% deoarece s-a constatat ca pe masura ce panta depozitului aluvionar scade, consumul de apa pe metru cub de material antrenat creste, la pante sub 3% spalarea devenind neeconomica. De asemenea consumul de apa pentru spalare se poate reduce prin manevre succesive si de scurta durata. Perioada de spalare dureaza intre 3060 de minute.

71

72

Prize de ap

Desnisipatorii sunt prevazuti cu doua sau mai multe camere pentru a nu intrerupe alimentarea cu apa a folosintei deservite (fig. 2-20). Pentru evitarea zonelor de racord excesiv de lungi in cazul unor latimi considerabile in cu ale locul dubla desnisipatorului, se
Fig. 2-20 Desnisipatori cu mai multe camere: a-axiali; b-cu dubla intoarcere

dispozitiei coaxiale cu derivatia, aplica schema intoarcere a curentului ( fig. 2-20 b).

2.8.3 Analiza calitativa a fenomenului de sedimentare


Viteza orizontala a unei particule solide din masa aluviunilor aflate in suspensie este:

vm =

(2.5)

unde: Q este debitul si este aria sectiunii transversale. Aflata in acelasi timp sub actiunea vitezei de sedimentare w ca urmare a gravitatiei, particula ar trebui sa aiba o traiectorie teoretica determinata de catre rezultanta celor doua viteze. Aceasta traiectorie este modificata de fapt de o serie de fenomene ce sunt ilustrate in figura 2-21.

Constructii Hidrotehnice 2 Note de curs

73

Fig. 2-21 Fenomene ce influenteaza procesul de depunere in desnisipatori: I, II-rugozitatea fundului; III-repartitia vitezelor longitudinale; IV-continutul de aluviuni; V-limpezirea curentului in lungul desnisipatorului; VI-traiectoriile particulelor; 1teoretica; 2-tinnd seama de neuniformitatea vitezelor; 3-tinnd seama de capacitatea de antrenare; 4-tinnd seama de turbulenta.

Ca urmare a rugozitatii fundului sau a suprafetei depunerilor miscarea in desnisipator are un caracter turbulent. Apar astfel curenti dirijati inclinat de la straturile de jos catre cele superioare (fig. 2-21 I) Intensitatea acestor curenti scade pe masura ce se indeparteaza de fund. Acelasi fenomen are loc si in plan orizontal conducnd la aparitia unor miscari transversale cu viteze mai putin inclinate fata de orizontala. Daca particula va intra in zona acestor curenti traiectoria sa va fi modificata ca urmare a actiunii componentelor v si v ca in figura 2-21 II. Intr-o sectiune transversala viteza longitudinala a curentului variaza att pe orizontala ct si pe verticala (fig. 2-21 III).

73

74

Prize de ap

Neuniformitatea acestor viteze va contribui de asemenea la modificarea traiectoriilor particulelor aflate la o anumita distanta fata de peretii laterali sau in zona superioara si mijlocie a curentului. Distributia neuniforma pe verticala a aluviunilor (fig. 2-21 IV) conduce la micsorarea inaltimii de cadere a majoritatii particulelor si implicit a timpului necesar sedimentarii lor. Se produce in acest mod o marire a curburii traiectoriei. In plan longitudinal continutul de aluviuni variaza conform figurii 221 V fiind mult mai mare la intrarea in camera si diminuat spre capatul aval. Rezulta deci ca la un moment dat capacitatea de antrenare va fi egala cu cantitatea de aluviuni ramasa in sectiune si o viitoare sedimentare nu va mai avea loc. Cantitatea de aluviuni ce ramne in suspensie la orice lungime a desnisipatorului, dupa Zamarin este egala cu Q unde:

= 0.022

vm v0

Riw 0 (kg/m3) w

(2.6)

unde: R- raza hidraulica in m; i panta suprafetei curentului; vm viteza medie orizontala; w0 = w si in orice caz w0 0.002 m/s In figura 2-21 VI sunt prezentate formele traiectoriilor particulei tinnd seama de fenomenele enumerate.

Constructii Hidrotehnice 2 Note de curs

75

2.8.4 Dimensionarea desnisipatorilor


Dimensionarea desnisipatorilor orizontali pleaca de la ipoteza ca particula solida de diametru impus ce urmeaza a fi retinuta, aflata in pozitia cea mai defavorabila la intrarea in zona activa, urmeaza sa strabata o traiectorie rectilinie pna la capatul aval al desnisipatorului in zona volumului mort (fig. 2.22).

Fig. 2-22 Elementele geometrice pentru calculul hidraulic al desnisipatorilor orizontali

Particula in miscare se afla sub actiunea vitezei orizontale a curentului in desnisipator v si a vitezei de sedimentare w, traiectoria fiind determinata de rezultanta celor doi vectori. Lungimea activa a desnisipatorului Ld rezulta astfel din relatia geometrica directa: H uv w

Ld =

(2.7)

Fenomenele de miscare a aluviunilor aflate in suspensie sunt mult mai complexe asa dupa cum s-a vazut mai sus, in analiza calitativa a fenomenului de sedimentare. Lungimea desnisipatorului calculata cu relatia (2.7) este majorata de obicei cu un coeficient de siguranta k = 1.21.5.
75

76

Prize de ap

O alta metoda de calcul este cea statistica ce se bazeaza pe observatii directe asupra fenomenului de sedimentare. In proiectarea desnisipatorilor se folosesc abace de calcul ca cele din figura 2-23 , rezultate in urma studiilor experimentale si a calculelor statistice.

Fig. 2-23 Diagrama pentru calculul desnisipatorilor prin metoda statistica

Aceste diagrame exprima procentul asigurat p% de particule solide retinute in desnisipator in functie de rapoartele wi/v si Hu/Ld. Avnd raportul calculat al vitezelor pentru particula de diametru minim ce trebuie retinuta cu o asigurare impusa, se poate determina raportul Hu/Ld.

Constructii Hidrotehnice 2 Note de curs

77

START

SE ALEG: VITEZA DE ACCES SI INALTIMEA UTILA v SI, Hu

SE DETERMINA VITEZA DE SEDIMENTARE A PARTICULELOR w = f(d, s, )

SE CALCULEAZA LUNGIMEA ACTIVA A DESNISIPATORULUI

SE VERIFICA INDEPLINIREA RESTRICTIILOR CONSTRUCTIVE

SUNT INDEPLINITE RESTRICTIILE CONSTRUCTIVE ?

NU

DA STOP

Fig. 2-24 Schema logica pentru calculul hidraulic al desnisipatorilor orizontali

In figura 2-24 se prezinta schema logica pentru calculul hidraulic al desnisipatorilor orizontali.
77

78

Prize de ap

Principalele recomandari constructive ce trebuie verificate, si care au rezultat in urma experientei proiectarii si exploatarii acestor constructii pot fi rezumate astfel: numarul de camere ale desnisipatorului depinde de aceasta panta; adncimea totala a apei este Ht = Hu + Hm = 35 m; inaltimea volumului mort prevazut pentru depuneri se recomanda 0.250.35 din adncimea totala a apei Hm = (0.250.35)Ht.; latimea unei camere 2..3 m; pentru raportul intre lungimea activa a desnisipatorului si latimea totala a acestuia, Ld/B se recomanda valori de 23.5; viteza orizontala de circulatie a apei in camere v = 0.200.40 m/s. Vitezele de sedimentare, wi depind de diametrul particulei di, de greutatea specifica si de vscozitatea cinematica a lichidului. Dupa stabilirea dimensiunilor desnisipatorului se calculeaza timpul de umplere a volumului mort si durata spalarii unei camere. In cazul desnisipatorilor izolati, se recomanda ca timpul de umplere a volumului mort sa fie de 515 zile. Durata spalarii unei camere se recomanda sa nu depaseasca o ora. In timpul spalarii trebuie sa se asigure viteze suficient de mari vsp 2.5 m/s pentru a se putea antrena si transporta depunerile de aluviuni. 25; panta longitudinala a fundului camerelor 34% eficienta spalarii

Constructii Hidrotehnice 2 Note de curs

79

Fig. 2-25 Schema spalarii depunerilor intr-un desnisipator cu functionare intermitenta

In figura 2-25 se prezinta schematic fazele spalarii depunerilor dintr-un depozit aluvionar. Panta depunerilor se reduce treptat prin antrenarea unor transe prismatice. Se disting doua faze: intr-o prima faza inaltimea depozitului este constanta si egala cu H0, iar in a doua faza inaltimea depozitului se reduce treptat, in timp ce, lungimea sa L0 ramne constanta. Pentru determinarea debitul solid antrenat Gs, variabil in timp, la un moment t, poate fi aplicata urmatoarea relatie, dedusa pe baza experimentala:
1.3 2 Q sp 0.025 gBd 3

H Gs = 1.34 d Q sp L

(2.8)

unde: Qsp este debitul de spalare egal cu 0.8 Qii/n (Qi debitul instalat; n numarul de camere); B latimea depozitului H, L inaltimea si lungimea depozitului in momentul considerat;

79

80

Prize de ap

d- diametrul mediu al particulelor solide (in mod acoperitor se considera dmediu = 0.50 mm);

d greutatea volumetrica a depunerilor.


In faza I cantitatea de material antrenata in timpul t poate fi scrisa astfel:

Gs t =

d
2

BH 0 L

(2.9)

Rescriind relatia (2.8) sub forma:


1.3

H Gs = K 1 L

(2.10)

2 Qsp 0.025 unde K1 este o constanta K 1 = 1.34 d Qsp gBd 3

dupa prelucrari prin diferentiere se obtine:


1.3

H K 1 0 dt = d BH 0dL 2 L
si:
T1 0 L0 0

(2.11)

1.3 dt = K 2 L dL

(2.12)

unde:

Constructii Hidrotehnice 2 Note de curs

81

K2 =

dB
0.3 2K 1H 0

(2.13)

Din integrarea expresiei (2.12) rezulta: 1 2.3 L0 2.3

T1 = K 2

(2.14)

In faza II cantitatea de material antrenata in timpul t conform notatiilor de mai sus se poate scrie:

Gs t =

d
2

BL0 H

(2.15)

dupa prelucrari rezulta:


0

T2 0

dt = K 3 H
H0

1.3

dH

(2.16)

unde:
.3 d BL2 0

K3 =

2 K1

(2.17)

din integrarea relatiei (2.16) rezulta: 10 0.3 K 3H 0 3


81

T2 =

(2.17)

82

Prize de ap

Timpul total de spalare a unei camere se obtine din insumarea timpilor necesari in cele doua faze ale spalarii: (2.18)

Ttotal = T1 + T2