Sunteți pe pagina 1din 28

STOP AUTOMEDICATIEI!

SSMB

AUTOMEDICAIA

= medicaie stabilit de bolnav pentru sine, fr a consulta un specialist n prealabil

n Romnia
3 indivizi din 4, ceea ce echivaleaz cu 75%, se rezum la automedicaie 22% dintre acetia apeleaz la automedicaie cel puin o dat pe lun 85% dintre femei recurg la aceast practic, comparativ cu doar 65% dintre brbai.

(studiu realizat de Fundaia OZONE)

n Marea Britanie
O persoan consum de-a lungul vieii 14.000 de pastile prescrise de medic 40.000 de pastile prescrise + neprescrise (OTC-uri)
(expoziia Cradle to Grave by Pharmacopoeia, la British Museum)

ANTIBIOTICE
= substante cu actiune toxica specifica si selectiva asupra bacteriilor = substante ce omoara/ opresc multiplicarea bacteriilor

Bacteriile pot fi
Bacterii bune

Bacterii rele

in tubul digestiv

cavitate bucala intestin subtire intestin gros

in urina => inf. urinare in LCR => meningoencefalite in sange => bacteriemii, septicemii in tubul digestiv => diaree in vagin => inf. vaginale pe tegument => panaritii, furuncule, abcese

in vagin pe tegument in conductul auditiv extern Fct.: sinteza vitamine B si K, protectie, digestie

Antibioticul nu actioneaza asupra


Virusurilor: responsabile de >50% dintre infectiile respiratorii comune (gripa, raceala) Parazitilor: oxiuri, limbrici, giardia, trichomonas Fungilor: candida

CI DOAR ASUPRA BACTERIILOR !!! => antibiotice=ineficiente in viroze/ parazitoze/ micoze.

Rinofaringita acuta (guturai, rinita acuta, raceala)

Debut brusc: febr durat: ore 3 zile obstrucie nazal


respiraie oral apetit capricios, refuzul alimentaiei modificarea somnului

apatie, indispoziie coriz

rinoree seroas / opalescent, aderent, vscoas

strnut tuse vrsturi hiperemie faringian, a pilierilor amigdalieni : rosu in gat

Rinofaringita acut tratament


! 95% cazuri cauzata de virusuri ( vs. gripale/ vs. paragripale/ vs. sincitial
respirator/ adenovs./ rhinovs. )

! NU EXIST TRATAMENT CURATIV


Antipiretice/antiinflamatoare: Paracetamol : 3 4 ori/zi Ibuprofen : 3 - 4ori/zi Metamizol sodic (algocalmin) : maxim 4 doze/zi

agranulocitoz interzis copiilor < 6ani cu IACRS virale/varicel sdr. Reye (afectare hepatic i a SNC evoluie letal n majoritatea cazurilor)

Aspirina

Msuri fizice hipotermizante:


mpachetri, baie/du t0 apei 29,4 32,20C

Rinofaringita acut dam antibiotice?


NU!!! Pentru ca:

NU amelioreaz simptomatologia NU scurteaz durata bolii NU previn suprainfecia bacterian NU previn complicaiile POT determina reacii adverse: alergice diaree infecii micotice infecii cu bacterii rezistente la Ab uzuale

Rinofaringita acut evoluie

debut brusc agravare simptome 3 - 4 zile febra dureaz maxim 3 zile rinoreea devine mucoas (galben-verzuie)
fr

a avea semnificaia suprainfeciei bacteriene tratament

simptomatologia se remite n 7 max. 14 zile


cu/fr

tusea poate persista 2 3 sptmni

Faringoamigdalita acut streptococic


Streptococcus pyogenes = Streptococ hemolitic grup A 10% 30% din anginele ac. ale copilului ( dureri in gat ) Grupe de vrst :

frecvent 3 14 ani (maxim la colari) incidena scade cu vrsta > 14 ani ~ niciodat < 3 ani febr vrsturi disfagie cefalee mialgii hiperemie faringian peteii palatul moale luet hiperemic depozite exsudative amigdaliene/ hipertrofie amigdaliana adenopatii cervicale (dureroase) limba zmeurata

Debut brusc:

Faringoamigdalita acut streptococic - evoluie


natural - autolimitat n aprox. 7 zile vindecarea cu/fr tratament


nu semnific sterilizare pot rmne purttori faringieni de streptococ

netratata corespunzator, poate da complicaii:


1. complicatii precoce: abces periamigdalian/retrofaringian sinuzit otita medie acuta 2. complicatii tardive: reumatism articular acut : 3% din FAAS netratate glomerulonefrita acuta poststreptococica

Antibioticul ideal actioneaza

selectiv: glont fermecat care trece printre celulele organismului, nu le influenteaza, insa gaseste bacteriile si le distruge(1903-Paul Erlich) specific: asupra unei componente de la nivelul celulei bacteriene ce asigura supravietuirea acesteia (perete, membrana, nucleu)

DAR
Si bacteriile lupta impotriva antibioticelor, mai ales cand acestea sunt administrate neadecvat (abuz/ consum deficitar/ netintit)

CUM?
Prin dezvoltarea REZISTENTEI la antibiotice.

Rezistenta bacteriilor la antibiotice


Naturala ex: Mycoplasmele sunt rezistente la peniciline neavand perete celular Dobandita: apare pe parcursul folosirii antibioticelor ex: Stafilococii aurii, initial foarte sensibili la penicilina G, astazi sunt 90% rezistenti

Rezistenta dobandita
FACTORUL FAVORIZANT
= tratamentul neadecvat cu antibiotice:
doze

prea mici intervale prea mari intre doze durata prea scurta a tratamentului

TRATAMENTUL NEADECVATconsecinte
o parte din germeni sunt distrusi: simptomatologia pacientului se poate ameliora (vindecare aparenta) o alta parte din germeni, in contact cu antibioticul insuficient pt a-i omori, capata rezistenta =selectionare tulpini rezistente. in absenta concurentei pt hrana, tulpinile rezistente se inmultesc : reapare simptomatologia/ sunt transmise persoanelor din jur, determinand infectii rezistente la acele antibiotice.

De ce e grava rezistenta?

exemple

Solutia?
Adresati-va medicului! El va alege antibioticul cel mai bun pentru bacteria care a produs boala, pentru fiecare bolnav in parte

-antibiograma

Medicul cunoaste antibioticul:


patrunderea la locul infectiei realizarea concentratiilor active reactiile adverse

toxice,

dependente de doza (!femeia gravida) alergice, independente de doza biologice


flora

bacteriana saprofita afectata diminuarea raspunsului imun candidoza digestiva

Medicul stie despre antibioticul puternic ca:

NU intotdeauna pretul ridicat=calitate NU intotdeauna antibioticul cu spectru larg de actiune=de preferat NU intotdeauna antibioticul produs de o companie straina=cel mai bun

Medicul cunoaste pacientul:

Insuficienta hepatica Insuficienta renala Alergii

Mesaje de luat acasa

Adresati-va medicului; doar el este in masura sa decida initierea terapiei cu antibiotice. Medicul nu e un simplu datator de retete; el isi cunoaste pacientul si il consulta inainte sa inceapa tratamentul. Medicina bazata pe dovezi: identificarea de catre laborator a bacteriei implicate in infectie si cercetarea sensibilitatii ei la antibiotice.