Charles Diehi TEODORA IMPARATEASA BIZANTULUI ‘Traducere si note de ‘TEODORA POPA-MAZILU a Editura Ulise 1991Coperta de ‘TEODORA POPA-MAZILU ISBN 973-550-008-6 mNTRODUCERE Aventura Teodorei, impariteasa Bizantului, care din culisele Hipodromului a ajuns pe tromul Cezarilor, a avut privilegiul, in toate timpurile, st afite curiozitatea $i. si ea aripi imaginatiei. Ined din viata, minunata sa soarta f@ uimit atit de tare pe contemporani, inet haimanalele din Constantinopol nascocira, pentru a 0 explica, poves- tile cel mai ineredibile, intreaga acea grimada de btrfeli ype care Procopiu a consemnat-o cu griji, pentru poste- Fitate, in Istoria secrets. Dupd moarte, legenda puse sti- pinire pe ea si mai mult: orientali’ si occidentali, si- Tien, bizantini si slavi infrumusefard, cu aminunte ro~ ‘mantice, romantica sa soarti; si grafie acestui renume 2gomates, dintre atitea printese cite s-au perindat pe tronul Bizanfului, Teodora ramine, chiar in zilele noas- tre, eunoseuta si dproape popular’. La San-Vitale din Ravenna, in absida sotitari unde scinteiazé mozaicurile de aur, orice vizitator incearcd sf ezlege enigma palidului si nemiscatului ei chip. La Paris, unde a apirut, acum douizeci de ani, pe scena teatrulut Porte-Saint-Martin, unde, ieri ined, reaplirea ca fntr-o apoteo2d, ea stirneste in egald misurd curiozita- tea artistilor $i @ autoritor dramatict, a istoricilor, ba chiar sia indiferentilor. Odinioard, povesteste Procopiu cu des- tula miirginire, oamenii cinstifi din Constantinopol se in- depirtau de ea cind 0 intiIneau pe drum, de teamd si nu se murdareasca prin aceasta atingere impurd. Noi nu mai avem, in secolul nostra, astfel de temeri si de pre- judeedti; usoara undi de scandal care pluteste in jurul Teodorei mai curind ne atrage spre ea. Persoana sa a ispitit rind pe rind pensula unui Benjamin Constant si a unui Clairin, a obsedat imaginatia creatoare a unui 5Sardou, a sedus fantezia genialé a actiitei Sarah Bern hardt. Nu e mult de cind, pentru ao face sf vetritased sub ochii nostri intr-un cadru demn de ea, s-a cheltult © sumi fantastic pentru o atenta $i somptuoasd punere in scend si, timp de opt zile, discutia despre virtutea Teodorei aconstituit un subiect de conversatie sfourte arizian’ Totusi, se poate spune ei 0 eunoastem foarte exact Be aceasté faimousi impirdteasi in care alltia oament Rau vizut decit 0 ilustré amatoare de aventuri ? Siero. dem ci ar fi, daca ar putea vorbi, pe deplin satisfiouta de anumite’trisituri romantice cu care, odiniaand ca 51 oxi, i s-a impodobit prea adesea portretul? Nu sint. pe deplin sigur de asta. Existi doud Teodore, cea din Ie torla secreta si cea din istorie, fard nici un alt epiter. Prima este cea mai cunoscutt 'si aventura’ sa; dacl ju. deeim drept, devine banala de indata ce nuci’ mai acor- am acea grandoare a lutului, aproape epic, cu cure a inconjurat-o Procopiu : povestea dansatoarei care, trtind intens, @ eiiutat 0 statornicire oarecare, si care, gasind un om serios, sa rostuit, in miiritis $i-m cumintente. Aceastit Teodor, la Ludovic Halévy se numeste Virginia Cardinal. Mai exista si o alta care ¢ mai putin eunoseut si care este in ew totul alt mod interesanti si curioasi : © mare impiriteasi care a ocupat alaturi de Justinian un loc considerabil si care a jueat adesea in cirmuire tun rol decisiv, o femeie cu un spirit superior, o inteligenti Tard, 0 vointt energicd, o fiinta despotied i rece, violent i pitimasa, complicatit si adesea deconcertantit, dar in- totdeauna nespus de seduettoare. , Aceasti subliniere odati ficutd, mi‘grabese si adaug cd nu incere, eum s-ar crede, nici o dorinf, vecind cu paradorul, de a zugrdvi aici 4 Teodord foarte cinstita si foarte virtuoasd. Am facut, se va vedea, insotindu-le de Tezervele necesare, un loc larg in aceasti carte, povesti- rilor pitoresti din’ Istoria secret’, gi nu numai ci sine departe de a le da crezare, dimpotrivi, mise pare ed din studierea lor se poate desprinde, mult mai complet decit sa facut pind acum, psihicul Teodorei din vremea furtunoasei sale tinereti. Dar trebuie si finem seama ct ru exis mumai Istria secret, In acest din ura ont S-au mai gasit si alte documente, destul de noi, care ne suverane, In afard de biografia ei, recent descoperiti, pe care un pios eflugir a seris-o in secolul al VI-lea (e vorba de abatele de Chora, propriul ei uncki), de Vietile preafericitilor orientali istorisie spre mijlocut secotulut al VElea de unul dintre apropiatié imparatesei, episcopul oan din Ejes, de fragmentele inedite din Marea istorie ecleziasticd serist de acelasi autor, de Cronica anonima atribuita lui Zaharia din Mytilene, alte-lueréri, mai cw seamd contemporane, ca de pilda biograftle patriarhului Sever si a tué Iacob’ Baradew, apostolul monofiztilor, au fost publicate sau traduse dupit niste manuscrise siriene Limnurind int fedora de curios valle cure Teo. dora I-a jueat in treburile poltiee si religioase. Acestora iO ye pot aithum fe ai seit, melt al beh dor destut de rar consultati, ea de pilda Toan Lydus, fie jrag- mentete noi ale lui Malalas, ford a mai vorbi de’ Novelele imperiale, « ciror obositoare vorbirie, atit de plini de invitfiminte totusi, a descurajat si pe cet mat rabdatoré; trebuie si-1 pomenim si pe Procopiu care a lasat, din Jericire pentru. noi, si alte Iuerdri dectt Istoria secret Din toate acestea, dad vrem si ne asumim sarcina de @ le citi eu, atentie, se desprind anumite fapte care arata personajele secolului tui Justinian intr-o lumind putin aiferita poate de cea in care sint de obicei infatisate Dact insist asupra acestor Iueruri, n-o fac, desigur, pentru plicerea de a da dovadi de o inutild paradd de feruditie. Nu veti gist in josul paginilor acested earti nici note, nicl citate ; aceasta este istoria pitoreased, aneedo- tici, a Teodorei, pe care mi-am propus s-o seri in pri- mul rind. Dar aceasta istorie, pe care m-am striiduit s-0 fac cit mai vie, si, dact se poate, amuzanti, nu este mai putin 0 poveste adeviratd. It rog pe cititor si-mi fact Javoarea de a crede cf ficeare fapt amintit se sprijina pe mirturii precise, ot pind si ipotezele pe care mi-am