Procedura civila

Curs 6

Partile in procesul civil Observatie ! Partile in functie de mijlocul procesual pe care il folosesc, poarta denumiri diferite, respectiv reclamant si parat, in caile de atac : apeland si intimat, recurent si intimat, contestator si intimat, sau creditor si debitor ( in procedura executarii silite, in procedura insolvente si in procedura somatiei de plata si ordonantei de plata ) Coparticiparea procesuala Desi de regula exista un singur reclamant si un singur parat, legea procesuala permite existenta a 2 sau mai multe persoane care sa fie impreuna reclamante sau parate. Atunci cand obiectul cauzei este un drept sau obligatie comuna sau daca drepturile si obligatiile partilor au aceeasi cauza ( art. 47 cod proc. civ. ) Astfel ca putem clasifica participarea procesuala in : participare subiectiva atunci cand avem o pluralitate de subiecte cu interese identice si o coparticipare obiectiva care presupune reunirea in acelasi proces a mai multor cereri intre aceleasi parti sau impreuna cu alte partidaca intre aceste cereri exista o stransa legatura. Coparticiparea subiectiva poate sa fie activa, pasiva sau mixta. In al doilea rand coparticiparea se clasifica in coparticipare facultative si coparticipare necesara. Regula este ca aceasta participare este facultativa iar exceptia este ca ea este obligatorie cum ar fi de exemplu in cazul iesirii din indiviziune sau din partaj. In ceea ce priveste raporturile din coparticipanti, in cazul coparticiparii facultative avem principiul independentei procesuale ( art. 48, alin. 1 cod proc. civ. ). Daca totusi prin natura raportului juridic sau atunci cand exista o dispozitie expresa a legii, efectele hotararii se intind asupra tuturor partilor numai actele utile isi extinde efectele asupra celorlalti. De exemplu oricare dintre codebitorii solidari poate sa opuna creditorului o hotarare judecatoreasca definitiva obtinuta de un alt codebitor solidar impotriva creditorului desi nu a participat la acel proces. In situatia in care coparticipantii fac acte de procedura potrivnice se va tine seama de actele mai favorabile. Reclamantii sau paratii care nu sau infatisat sau nu au indeplinit un act de procedura in termen vor continua totusi sa fie citati. Participarea tertilor in procesul civil In materie civila, hotararea judecatoreasca produce efecte relative respectiv numai intre partile aflate in litigiu. Exista insa uneori interesul pentru parti de a face opozabila hotararea judecatoreasca ce se va pronunta si altor persoane situatie in care acestea pot fi introduse in procesul civil prin formele de interventie fortata respectiv : 1. 2. 3. Chemarea in judecata a altor persoane Chemarea in garantie Aratarea titularului dreptului Exista insa si situatii in care terte persoane au interesul sa intervina intr-un proces inceput prin ceea ce se numeste interventia voluntara. Interventia voluntara ( art. 49 56 cod proc. civ. ) astfel potrivit art. 49 alin. 1 cod proc. civ, oricine are interes poate intervene intr-o pricina ce se urmeaza intre alte persoane. Potrivit art. 49, alin. 2 cod proc civ. si art. 49, alin. 3 cod proc civ, interventia este de 2 feluri : a) b) Interventie in interes propriu atunci cand cel care intervine invoca un drept propriu Interventie in interes alaturat atunci cand intervenientul sprijina doar apararea celuilalt, unei parti din proces.

Definitie : Interventia voluntara este cererea unui tert de a intra intr-un proces pornit de alte parti pentru a-si apara un drept propriu sau pentru a apara dreptul unei parti din proces. Interventia principal se face atunci cand tertul urmareste conservarea unui drept al sau. Ea se face in forma cererii de chemare in judecata si este indreptata impotriva ambelor parti din proces deoarece tertul tinde sa castige pentru sine. Interventia principala se poate face numai in fata primei instante inainte de inchiderea dezbaterilor deoarece numai in acest fel se asigura intervenientului parcurgerea celor 2 grade de jurisdictie. Pe cale de exceptie in conformitate cu art. 50, alin. 3 cod proc. civ., interventia principala poate fi facuta in fata instantei de apel dar numai cu invoirea partilor.

Interventia accesorie in care intervenientul nu invoca un drept propriu ci tinde ca prin apararile pe care le face solutia in proces sa fie favorabila partii pentru care a intervenit. Deoarece este o simpla aparare, interventia accesorie poate fi facuta direct in calea de atac respectiv in fata instantei de apel sau de recurs. In ceea ce priveste competenta solutionarea interventiei principale sau accesorii este de competenta instantei investita cu cererea principala in conformitate cu art. 17 cod proc. civ. ( Interventia principala si accesorie sunt cereri incidentale ). Cererea de interventie fie ea principala sau accesorie, trebuie sa fie admisa in principiu de catre instanta, procedura prin care instanta de judecata verifica legatura dintre cererea principala si cererea de interventie, interesul tertului respectarea termenului de formulare, precum si admisibilitatea unei astfel de cereri. Instanta se pronunta asupra admisibilitatii printr-o incheiere care nu poate fi atacata decat odata cu fondul. Dupa admiterea in principiu, instanta va dispune comunicarea cererii de interventie catre parti iar daca intampinarea este obligatorie va fixa un termen pentru depunerea ei. Prin admiterea a cererii de interventie, tertul devine parte in proces si va lua procedura in starea in care se afla in momentul admiterii cererii. Spre deosebire de intervenientul principal care are o pozitie independenta fata de celelalte parti din proces, intervenientul accesoriu are o pozitie subordonata partii in favoarea caruia a intervenit, astfel incat nu poate face decat acele acte de procedura care sunt favorabile partii respective. Cererea de interventie se judeca odata cu cererea principala dar ca exceptie poate fi disjunsa ( separata ) daca judecarea ei interzie judecarea cererii principale. Aceasta exceptie se aplica numai cererii de interventie principala deoarece interventia accesorie printr-o simpla aparare se judeca intotdeauna impreuna cu cererea principala. 1. Chemarea in judecata a altor persoane ( art. 57 59 cod proc. civ. )

Oricare din parti poate sa cheme in judecata o alta persoana care pretinde aceleasi drepturi ca si reclamantul ( exp : cesiunea de creanta, pluralitatii de creditori ). In aceste situatii debitorul are interes sa se judece deodata cu toti cei care ar putea s ail actioneze ulterior in judecata. Daca paratul debitor de buna credinta recunoaste datoria si declara ca voieste sa o execute fata de cel care isi va stabili judecatoreste dreptul, el va fi scos din judecata daca depune suma datorata. Judecata va continua pentru reclamant si tertul introdus in proces. In ceea ce priveste termenul pana la care poate fi formulata aceasta cerere de chemare in judecata a altor persoane, paratul o poate formula prin intampinare sau cel mai tarziu pana la prima zi de infatisare, iar reclamatul poate formula pana la inchiderea dezbaterilor in fata primei instantei. In cazul nerespectarii termenelor, sanctiunea este judecarea separata a cererii formulata impotriva tertului afara de cazul in care partile consimt sa se judece impreuna. Cererea de chemare in judecata a altor persoane trebuie comunicata si va fi prezentata tuturor partilor, urmand ca tertului introdus in proces sa-I fie communicate copii de pe cererea principala, de pe intampinare si de pe inscrisurile aflate la dosar. Tertul introdus in proces va dobandi calitatea de intervenient iar hotararea care se va pronunta ii va fi opozabila. 2. Chemarea in garantie ( art. 60 63 cod proc. civ. )

Potrivit art. 60, alin. 1 cod proc. civ, partea poate sa cheme in garantie o alta persoane impotriva caruia ar putea sa se indrepte in cazul in care ar cadea in pretentii cu o cerere in garantie sau despagubiri. De regula, cererea de chemare in garantie se fundamenteaza pe o obligatia de garantie cum ar fi de exp : obligatia de garantie pentru evictiune care apartine vanzatorului. Cererea de chemare in garantie poate sa fie formulata si in alte situatii in care partea care ar cadea in pretentii ar putea formula o cerere in despagubiri impotriva unui tert ( exp. : comitetul chemat in judecata pentru a raspunde de fapta culpabila a prepusului poate formula o cerere de chemare in garantie prin care sa-l chemi in judecata pe prepus ). La fel cererea de chemare in garantie este o cerere incidental fiind de competenta instantei care judeca cererea principala. La fel cererea de chemare in garantie trebuie sa indeplineasca conditii de chemare in judecata, iar in ceea ce priveste termenul cererea de chemare in garantie formulata de parat poate fi introdusa odata cu intampinarea sau la prima infatisare si cererea formulata de reclemant pana la inchiderea dezbaterilor la prima instanta. 3. Aratarea titularului dreptului ( art. 64 66 cod proc. civ. )

Cererea va putea fi depusa de parat odata cu intampinarea sau daca nu este obligatorie intampinarea, pana la prima infatisare. Consecinte : a) b) c) d) Solutii : a) Tertul va lua locul paratului care este scos din proces. Cel aratat ca titular al dreptului se infatiseaza, recunoaste sustinerile paratului iar reclamantul consimte sa fie inlocuit cu paratul initial. Tertul se prezinta, recunoaste sustinerile paratului dar reclamantul nu este de acord cu inlocuirea. Tertul se infatiseaza dar tagaduieste sustinerile paratului. Tertul desi regulat citat, nu se infatiseaza.

b)

c) Tertul este introdus in proces ca intervenient principal, judecata continuand intre reclamant, parat si intervenientul principal. Legea nu acopera insa situatia in care tertul se prezinta, recunoaste sustinerile dar reclamantul nu este de acord sa fie inlocuit. In acest caz, potrivit doctrinei, judecata ar trebui sa continue intre reclamant si parat, iar daca in urma dezbaterilor rezulta ca tertul este titularul dreptului cererea trebuie respinsa pentru lipsa calitate procesuala pasiva.