Sunteți pe pagina 1din 21

Anatomia funcional a cordului

Curecheriu Mariana Loredana Prju Nicoleta

Septul cordului Epicardul Miocardul Endocardul Noiuni de patologie

Septul Cordului
1.
2.

3.

1. Interatrial 2. Interventricular 3. Atrioventricular

Epicardul

Epicardul
Este foia transparent, aderent, neted i lucioas ce acoper cordul.

De asemenea, aceasta este i foia visceral a pericardului.

Miocardul este elemental contractil cu funcie de pomp a cordului, inserat pe formaiuni fibroase.

Miocardul Scheletul fibros Inele fibroase Trigonuri fibroase Tendonul conului arterial Muchiul miocardic Sistemul excitoconductor

Miocardul-scheletul fibros
Este alctuit din esut conjuctiv organizat sub form de Inele tendinoase Trigonuri fibroase Tendonul conului arterial

Miocardul-sistemul autoexcitoconductor

Miocardul-sistemul autoexcitoconductor
Este alctuit dintr-o musculatur specific, cu caractere embrionare, care face legtura anatomic i funcional ntre miocardul atrial i cel ventricular, prin componentele sale Nodul sinoatrial al lui Keith i Flack Nodul atrioventricular al lui Aschof-Tawara Fasciculul atroventricular al lui Hiss Reeaua Purkinje

Endocardul
Este foia care tapeteaz pereii cavitilor cordului i valvulelor orificiilor .

Notiuni de patologie
Ritmul sinusal este ritmul persoanelor normale cu o frecventa intre 60 si 100/min si este influentat de sistemul nervos autonom, o serie de factori externi sau variate stari fiziologice.

Tahicardia sinusala Bradicardia sinusala Aritmia sinusala Oprirea activitatii centrului sinusal Sindromul sinusului bolnav (Nodul sinusal lenes)

Tahicardia sinusala

Accelerare a ritmului sinusal la o frecventa peste 100/min, putand sa atinga valori de 140-150/min. Este cauzata de factori ca stresul, efortul, digestia sau de substante ca adrenalina, atropina, nitratul de anil, etc. Se trateaza prin inlaturarea cauzelor, daca nu este implicata o alta patologie. In cazuri deosebite se recurge la linistirea pacientului prin administrarea de sedative, tranchilizante.

Aritmia sinusala

Este o accentuare a usoarei variatii normale a ritmului sinusal cu peste 0.12 s intre cicluri. Exista 2 tipuri: - respiratorie (fazica) - nerespiratorie (nefazica) Mecanismele producerii sunt: stimularea directa a centrului vagal sau indirecta, prin sinusul carotidian, afectarea irigatiei sanguine a centrului sinusal.