Sunteți pe pagina 1din 34

~NSILOZAREA FURAJELOR

1. Importan]a `nsiloz\rii furajelor ~nsilozarea reprezint\ una din metodele cele mai eficiente de conservare a nutre]urilor suculente, precum [i a celei mai mari p\r]i din produsele secundare [i subprodusele cu destina]ie furajer\. Nutre]urile `nsilozate asigur\ furajarea animalelor mai ales `n perioada de stabula]ie. Conservarea nutre]urilor prin `nsilozare prezint\, fa]\ de alte metode, o serie de avantaje: - nutre]ul `nsilozat p\streaz\ cea mai mare parte din substan]ele nutritive, precum [i alte `nsu[iri valoroase ale plantelor verzi (suculen]a, ac]iunea dietetic\, gradul ridicat de consumabilitate [i digestibilitate); - prin aceast\ metod\ se `mbun\t\]esc `nsu[irile nutritive ale unor furaje grosiere; - pierderile de substan]e nutritive sunt mici (5-10% fa]\ de 25-40% la preg\tirea fnului pe sol); - depozitarea unor cantit\]i mari de furaje [i cu un con]inut mai mare de ap\; - conservarea prin `nsilozare este mai pu]in condi]ionat\ de factorii climatici, putndu-se realiza cu pierderi minime chiar cnd condi]iile atmosferice nu sunt favorabile prepar\rii fnului;

215

- prin `nsilozare este posibil\ valorificarea unor plante din flora spontan\ sau cultivat\, care obi[nuit nu sunt consumate de animale s-au sunt pu]in consumate (rogozuri, culturi b\tute de grindin\ sau atacate de boli [i d\un\tori etc.); - realizarea unor economii de for]\ de munc\, deoarece tehnologia `nsiloz\rii poate fi complet mecanizat\; - pericolul de producere a incendiului este foarte mic; - furajele `nsilozate `n condi]ii bune se pot p\stra de la un an la altul, dnd posibilitatea de a se crea unele rezerve pentru anii `n care produc]iile de furaje sunt mici. Conservarea prin `nsilozare se aplic\ [i la boabele de orz [i porumb cu umiditate ridicat\, procedeu care ofer\ o serie de avantaje, [i anume: - recoltarea mecanizat\ cu ajutorul combinelor pentru cereale; - eliminarea `n mare parte a strangul\rii procesului tehnologic, determinat de capacitatea instala]iilor de uscare sau a spa]iilor intermediare de depozitare a cerealelor pentru uscare pn\ la umiditatea de p\strare a boabelor; - reducerea spa]iului de depozitare [i posibilitatea folosirii unor construc]ii simple, mai pu]in costisitoare; - reducerea pre]ului de cost al nutre]ului; - eliberarea terenului mai devreme pentru culturile succesive [i preg\tirea `n condi]ii mai bune a terenului pentru culturile de toamn\.

216

Nutre]ul realizat are compozi]ia chimic\ foarte apropiat\ de boabele de porumb sau orz uscate, iar pierderile de substan]e nutritive sunt sub 10%, nivel la care se poate ajunge prin uscarea lor pe cale articial\. 2. Categoriile de furaje `nsilozate Dup\ con]inutul `n ap\ `n momentul `nsiloz\rii, se deosebesc trei grupe de nutre]uri murate: silozul, semisilozul, semifnul. Pierderile de substan]e nutritive, `n cmp [i `n timpul prepar\rii [i p\str\rii, sunt diferite, `n func]ie de categoria de furaj `nsilozat.
%

Con]inutul `n ap\ al silozului (%)

Pierderi de s.u. `n func]ie de modul de conservare a furajului

Silozul este un furaj ce con]ine peste 70% ap\. Pierderile de substan]e nutritive `n cmp sunt reduse, deoarece plantele sunt `nsilozate imediat dup\ recoltare, `ns\ pierderile `n timpul prepar\rii [i p\str\rii silozului sunt cele mai
217

mari. Sub aceast\ form\ se conserv\ plantele care au un con]inut mare de glucide solubile, u[or `nsilozabile, cum ar fi: porumbul, iarba de Sudan, sorgul etc.. Semisilozul. Pentru realizarea acestui furaj, plantele, dup\ recoltare, r\mn pe cmp pn\ ce con]inutul `n ap\ ajunge la 55 (60)-65 (70)%, dup\ care se toac\ [i se transport\ la locul de `nsilozare. Pierderile de substan]e nutritive `n cmp cresc, dar scad cele din timpul prepar\rii [i p\str\rii. Semifnul se caracterizeaz\ printr-un con]inut `n ap\ `n momentul `nsiloz\rii de 45 (50)-55 (60)%, iar pierderile totale de substan]e nutritive sunt cele mai sc\zute. 3. Procesele biochimice din timpul `nsiloz\rii ~nsilozarea furajelor este rezultatul interac]iunii mai multor factori, dintre care cei mai importan]i sunt: - con]inutul plantelor `n glucide; - con]inutul lor `n ap\ `n momentul `nsiloz\rii; - con]inutul de aer din masa plantelor ce se `nsilozeaz\, prezen]a [i `nmul]irea bacteriilor acidolactice `n timpul `nsiloz\rii. Substan]ele nutritive din nutre]ul `nsilozat sufer\ o serie de modific\ri determinate att de respira]ia plantelor [i producerea de CO2, ct [i de ac]iunea microorganismelor. Astfel, `n masa furajului `n timpul `nsiloz\rii au loc unele procese biologice [i biochimice.

218

3.1. Procesele biologice Dup\ recoltare, respira]ia celulelor continu\ ct timp se g\se[te aer `n masa furajului. Prin respira]ie, glucidele solubile sunt oxidate, rezultnd ap\, bioxid de carbon [i energie: C6H12O6 + 6 O2

6 CO2 + 6 H2O + 674 kcal

Cu ct masa furajului este mai afnat\, cu att durata procesului de respira]ie este mai mare, fiind de 10-12 ore la furajul tocat [i bine tasat [i peste o lun\ la furajul `ntreg, netasat. Dup\ epuizarea oxigenului din aerul existent `n siloz, are loc respira]ia intracelular\, oxigenul fiind furnizat din procesul de reducere a substan]elor proprii din furaj. ~n urma acestui proces se formeaz\ CO2, NH3, ap\, cantit\]i mici de alcooli, acizi gra[i, metan [i o cantitate `nsemnat\ de c\ldur\. Acest proces `nceteaz\ dup\ moartea celulelor `n urma acumul\rii de CO2 `n furajul `nsilozat. Dac\ nu se iau m\suri de oprire a proceselor de respira]ie, temperatura `n siloz se poate ridica la 60-700C sau mai mult. ~n acest caz, pe lng\ pierderile `nsemnate de substan]e nutritive, nutre]ul se caramelizeaz\, `[i pierde suculen]a, substan]ele proteice se coaguleaz\ [i devin greu digestibile [i `n plus exist\ pericolul de `ncingere [i chiar autoaprindere a nutre]ului. Pierderea de glucide `n procesul respira]iei celulare este mult mai important\ la plantele leguminoase, al c\ror con]inut `n glucide hidrosolubile este mic, iar `n urma degrad\rilor datorate respira]iei r\mne disponibil\ pentru flora lactic\ o cantitate mult prea mic\ de zaharuri care s\ poat\ fi transformat\ `n acid lactic,
219

agentul conservant al nutre]ului `nsilozat. Pentru limitarea pierderilor este necesar\ oprirea ct mai rapid\ a respira]iei celulelor, respectiv a oxid\rii glucidelor solubile, care se poate realiza prin eliminarea ct mai complet\ a aerului din masa nutre]ului, printr-o presare puternic\ [i continu\ de la primul pn\ la ultimul strat. ~n urma pres\rii se elimin\ oxigenul, iar bioxidul de carbon ce rezult\ din procesul respira]iei `nlesne[te moartea prin asfixiere a celulelor. 3.2. Procesele biochimice Dup\ moartea celulelor se produce plasmoliza con]inutului celulelor, ceea ce permite o dezvoltare puternic\ a microorganismelor care favorizeaz\ desf\[urarea proceselor de fermenta]ie. ~n masa furajului au loc, `n principal, o fermenta]ie lactic\, dar [i fermenta]ii secundare: acetic\, butiric\ [i alcoolic\. Predominarea uneia sau a alteia depinde de mai mul]i factori, dintre care un rol hot\rtor `l au prezen]a sau absen]a oxigenului, reac]ia mediului [i con]inutul plantelor `nsilozate `n glucide solubile. Fermenta]ia lactic\ prezint\ cea mai mare importan]\ deoarece duce la acumularea acidului lactic, agent conservant, de care depinde calitatea nutre]ului `nsilozat. Fermenta]ia lactic\ este produs\ de bacteriile lactice (Streptococus, Leuconostoc, Lactobacillus, Pediococus) care transform\ glucidele `n acid lactic [i cantit\]i mici de acid acetic, succinic, formic [i propionic. Bacteriile lactice ac]ioneaz\ att `n prezen]a ct [i `n absen]a aerului, spre deosebire de bacteriile care duc la fermenta]ii nedorite, care sunt numai
220

aerobe. Randamentul de transformare a glucidelor solubile `n acid lactic este influen]at att de tipul glucidelor (glucoz\, fructoz\, pentoz\) ct [i de tipul bacteriilor lactice (homofermentative sau heterofermentative) (C. Demarquilly, 1973). Fructoza d\ na[tere la mai pu]in acid lactic dect glucoza, iar eficien]a transform\rii este mai redus\ `n cazul bacteriilor lactice heterofermentative. Acidul lactic se formeaz\ [i se acumuleaz\ progresiv `n masa silozului [i poate ajunge la valori de 8-11% din substan]a uscat\, `n silozurile de bun\ calitate. Pe m\sur\ ce cre[te con]inutul `n acid lactic, scade valoarea pH, precum [i con]inutul silozului `n acid butiric. Un siloz `n care predomin\ acidul lactic [i valoarea pH este sub 4,2 , poate fi considerat un siloz stabil, ce se poate p\stra mai mult timp. Bacteriile mai pronun]at lactice dect [i suport\ un mediu acid bacteriile butirice,
Siloz instabil: - pH ridicat - predomin\ acidul butiric [i produsele de degradare a proteinelor

anume pH<4,5. La aceste valori de pH, bacteriile de fermenta]ie butiric\ precum bacterii nedorite fermenta]ii `[i [i care celelalte duc la secundare `nceteaz\

Siloz stabil: - pH sc\zut - predomin\ acidul lactic

Influen]a pH-ului [i a tipului de acid asupra stabilit\]ii silozului


221

activitatea. Mucegaiul se dezvolt\ pn\ la reac]ia mediului ce corespunde la un pH = 1,2-1,8 , dar nu suport\ anaerobioza. Pentru dezvoltarea microflorei din masa `nsilozat\ este necesar un anumit substrat nutritiv, reprezentat de un substrat azotat pentru `nmul]ire [i un substrat de glucide solubile pentru activitatea vital\. ~ntre aceste dou\ grupe de substrat trebuie s\ fie un anumit raport, rolul cel mai important avndu-l con]inutul `n glucide solubile. Astfel, gramineele perene, recoltate `n faza optim\ pentru `nsilozare, au un con]inut de glucide solubile cuprins `ntre 2028% din s.u., `n func]ie de specia [i tehnologia de cultivare, `n timp ce la leguminoase propor]ia de glucide solubile este de numai 9-10% din s.u., insuficient\ pentru realizarea cantit\]ii necesare de acid lactic. ~n func]ie de con]inutul `n glucide solubile plantele se pot `mp\r]i `n : - plante ce se `nsilozeaz\ u[or (porumbul, sorgul, iarba de Sudan, hibridul sorg x iarb\ de Sudan, raigrasul aristat, secara de nutre], varza furajer\, floarea soarelui etc.); - plante care se `nsilozeaz\ greu (lucerna, trifoiul, borceagul cu peste 50% m\z\riche); - plante care nu se `nsilozeaz\ (stuful, vrejii de ro[ii etc.). Activitatea bacteriilor lactice din siloz este condi]ionat\ [i de gradul de umiditate a plantelor `n momentul `nsiloz\rii. Bacteriile lactice se dezvolt\ [i activeaz\ bine cnd furajul `nsilozat are o umiditate de 60-70%, deci 30-40%

222

substan]\ uscat\. Prin ofilirea nutre]ului `n cmp se poate reduce umiditatea pn\ la nivelul optim. Plantele care se `nsilozeaz\ greu, cum ar fi leguminoasele, cu un con]inut mare de protein\ [i redus de glucide solubile, pot fi `nsilozate dup\ o prealabil\ ofilire, prin care se reduce umiditatea [i cre[te con]inutul `n substan]\ uscat\. ~n acest caz, se realizeaz\ semisilozul sau semifnul, cnd se impune o tasare foarte puternic\ a furajului `nsilozat. Asemenea plante se mai pot `nsiloza prin folosirea unor aditivi care m\resc con]inutul `n glucide solubile sau creaz\ un mediu acid, ceea ce permite declan[area fermenta]iei lactice. O condi]ie esen]ial\ pentru o bun\ `nsilozare o constituie crearea `n masa `nsilozat\ a unui mediu anaerob, favorabil bacteriilor acido-lactice [i nefavorabil micoorganismelor care produc fermenta]ii nedorite. Anaerobizarea se realizeaz\ prin tocarea plantelor la dimensiuni corespunz\toare, tasarea puternic\ [i continu\ `n tot timpul `nsiloz\rii. Rezultate bune se ob]in printr-o perfect\ etan[eizare a silozului. La silozurile de suprafa]\, anaerobizarea se poate realiza [i prin folosirea de prelate speciale din material plastic, ce permit extragerea aerului cu pompele de vid (I. Moga, 1974). Prin respectarea la `nsilozarea nutre]urilor a condi]iilor prezentate, aciditatea total\ a furajului realizat trebuie s\ fie de 1,5-2,5%, din care 70-75% acid lactic. Fermenta]ia butiric\ este produs\ de bacterii specifice [i are loc cnd plantele `nsilozate sunt s\race `n glucide solubile, umiditatea este ridicat\
223

(>70)%) [i reac]ia mediului corespunz\toare unui pH > 4,5. ~n acest caz se `nmul]esc bacteriile apar]innd genului Clostridium, care oxideaz\ acidul lactic [i aminoacizii, rezultnd acid butiric, amoniac [i diverse amine (histamin\, cadaverin\, putrescin\, triptamin\) ce sunt d\un\toare s\n\t\]ii animalelor, iar nutre]ul cap\t\ miros [i gust nepl\cut. Nutre]ul bine `nsilozat nu trebuie s\ con]in\ mai mult de 0,3% acid butiric. Fermenta]ia butiric\ este mai frecvent\ la `nsilozarea nutre]urilor bogate `n substan]e proteice. Acest proces se poate evita prin `mbog\]irea mediului `n glucide solubile [i ad\ugarea unor substan]e organice sau neorganice care reduc reac]ia mediului la valori de pH <4,5. Fermenta]ia acetic\ este produs\ de activitatea bacteriilor coliforme (Aerogenes [i Colibacilii), rezultnd acid acetic. Sub ac]iunea bacteriilor din grupa Colibacililor glucoza este transformat\ `n acid lactic, gaze, acid acetic [i alcool etilic. 2 C6H12O6 + H20

2 C3H6O3 + 2 CO2 + 2 H2 + C2H4O2 + C2H5OH

Acidul acetic mai poate rezulta ca produs secundar din activitatea bacteriilor lactice heterofermentative. Fermenta]ia acetic\ are loc `n condi]iile unei aera]ii puternice a mediului [i de aceea este mai frecvent\ la suprafa]a silozului unde nutre]ul este `n contact cu aerul sau cnd se prelunge[te durata de `nsilozare [i tasarea nu este corespunz\toare. ~ntruct bacteriile acetice sunt aerobe, fermenta]ia acetic\ poate fi evitat\ prin eliminarea complet\ a aerului din furajul `nsilozat, dar
224

prezen]a acidului acetic nu poate fi `nl\turat\ datorit\ activit\]ii bacteriilor lactice heterofermentative. Acidul acetic `n cantit\]i mari depreciaz\ calitatea nutre]ului, imprimndu-i un gust acru [i miros `n]ep\tor. Se cere ca acidul acetic s\ nu dep\[easc\ 1/3 din aciditatea total\ a silozului. Fermenta]ia alcoolic\ este produs\ de microorganisme din categoria drojdiilor, care transform\ glucidele `n alcool etilic [i CO2. C6H12O6............ 2 C2H5OH + 2 CO2 Drojdiile se pot dezvolta att `n prezen]a ct [i `n lipsa aerului [i sunt rezistente la aciditate. Drojdiile se dezvolt\ `n primele zile ale `nsiloz\rii [i sunt consumatoare de oxigen, crend condi]ii nefavorabile pentru dezvoltarea bacteriilor ce produc fermenta]ii nedorite. Dac\ fermenta]ia alcoolic\ se men]ine `n limite restrnse nu este d\un\toare, ci dimpotriv\, imprim\ nutre]ului o arom\ [i un gust pl\cut. ~ntr-un siloz normal, acizii rezulta]i din fermenta]iile prezentate, trebuie s\ se `ncadreze `n urm\torele limite. Cantitatea de acizi organici `ntr-un siloz normal (dup\ B\ia Gh. [i Marian M., 1972)
Specifica]ie Media Limite Acid lactic (%) 1,93 0,237-12 Acid acetic Acid acetic Acid butiric Acid butiric liber (%) combinat (%) liber (%) combinat (%) 0,488 0,772 0,006 0,06 0,250-1,105 0,076-3,156 0,00-0,06 0,004-0,371

225

Bacteriile de putrefac]ie sunt mult r\spndite `n natur\ [i pot deprecia calitatea nutre]ului `nsilozat. Pot fi distruse prin crearea unui mediu acid, cu pH <4,5. Procesul de muceg\ire este determinat de microorganisme aerobe ce apar]in genurilor Penicillium, Aspergillus, Cladosporium [i altele. Muceg\irea este frecvent\ la `nsilozarea nutre]urilor netocate, cu umiditate sc\zut\, care se taseaz\ greu [i eliminarea aerului din furajul `nsilozat s-a f\cut necorespunz\tor. Nutre]ul muceg\it provoac\ tulbur\ri digestive [i intoxica]ii grave la animale. 4. Tehnologia `nsiloz\rii furajelor ~n cadrul tehnologiilor moderne de preg\tire a furajelor, conservarea furajelor prin `nsilozare ocup\ un loc important. Respectarea cu stricte]e a tuturor verigilor tehnologice duce la reducerea substan]ial\ a pierderilor [i la ob]inerea unui furaj de bun\ calitate. 4.1. Repararea [i cur\]irea silozurilor Dup\ golirea silozurilor r\mn resturi de nutre]uri alterate, ce constituie un mediu favorabil dezvolt\rii bacteriilor de putrefac]ie, a mucegaiurilor etc.. Este necesar ca `nainte cu 2-3 s\pt\mni de `nceperea campaniei de `nsilozare s\ se efectueze cur\]irea spa]iilor ce urmeaz\ a fi folosite pentru `nsilozarea nutre]urilor. Dac\ este cazul se execut\ [i repara]iile necesare. Dup\ opera]ia

226

de cur\]ire este obligatoriu dezinfectarea silozurilor cu var stins `n concentra]ie de 5%, sulfat de cupru 1% [.a. 4.2. Faza optim\ de vegeta]ie pentru recoltarea plantelor Pentru o conservare corespunz\toare [i realizarea unui furaj de bun\ calitate, este necesar ca recoltarea plantelor s\ se efectueze cnd se `nregistreaz\ produc]ia maxim\ din punct de vedere cantitativ [i prezint\ cel mai mare con]inut de substan]e nutritive. Umiditatea plantelor trebuie s\ fie de 60- 70% sau mai redus\, `n func]ie de planta care se `nsilozeaz\ [i felul nutre]ului murat pe care dorim s\-l ob]inem (siloz, semisiloz, semifn). ~n cursul vegeta]iei, plantele acumuleaz\ diverse substan]e nutritive. Unele cum sunt amidonul, celuloza brut\, cresc continuu pn\ ce plantele ajung la maturitate, altele, cum sunt proteinele, cresc numai pn\ la o anumit\ faz\ de vegeta]ie. Astfel, porumbul `ntrune[te condi]ii optime privind suculen]a, cantitatea [i calitatea produc]iei, `n faza de lapte-cear\, aceasta fiind considerat\ faza optim\ de recoltare pentru siloz a porumbului neirigat. Recoltarea mai timpurie (la `nspicare) duce la `nsemnate pierderi de unit\]i nutritive, iar `ntrzierea pn\ la faza de cear\ determin\ un c[tig de unit\]i nutritive, dar scade con]inutul `n protein\ [i suculen]a plantelor devine mai pu]in corespunz\toare pentru o bun\ `nsilozare. Faza optim\ de recoltare `n vederea `nsiloz\rii este diferit\ `n func]ie de specie, condi]iile de cultivare [i categoria de siloz pe care dorim s\ o realiz\m.
227

Epoca optim\ de recoltare a culturilor furajere pentru `nsilozare


(dup\ Varga P., 1978; Vintil\ M., 1986) Nr. crt. 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Cultura 1 Porumb, plant\ `ntreag\ Porumb-[tiule]i pentru past\ Iarb\ de Sudan, hibridul sorg x iarb\ se Sudan Alte cereale furajere (orz, secar\, ov\z) Floarea soarelui, `n cultur\ succesiv\ Lucern\ Trifoi Soia Lupin Borceaguri Amestecuri de graminee [i leguminoase perene Graminee perene Raigras aristat R\d\cinoase furajere Varza furajer\ Epoca de recoltare 2 Faza de lapte-cear\ pn\ la cear\ (30-40% s.u.) ~nceputul fazei de cear\ (>50% s.u.) ~nspicare Faza de burduf-`nspicare la secar\; faza de `nspicare la orz [i ov\z ~nceputul `nfloririi Coasa I - sfr[itul `mbobocirii-`nceputul `nfloririi (10% din plante); coasa a II-a [i urm\toarele - `nflorit deplin (25-50% din plante); ultima coas\ - cu circa 4 s\pt\mni `nainte de data medie a primului `nghe] ~nflorirea plantelor `n propor]ie de 25-50% P\st\ile din prima jum\tate a plantelor sunt `n faza de laptecear\ Faza de bob `n lapte ~nfloritul leguminoaselor [i faza de burduf la cereale Coasa I - gramineele la sfr[itul fazei de burduf-`nceputul `nfloririi; coasa a II-a - leguminoasele la `nceputul de `nfloririi Sfr[itul fazei de burduf-`nceputul `nfloririi Faza de burduf De la `ng\lbenirea frunzelor bazale pn\ la venirea `nghe]urilor Toamna trziu

4.3. Recoltarea [i transportul Recoltarea plantelor `n mod obi[nuit se face mecanizat, preferndu-se utilajele care concomitent cu t\ierea execut\ [i tocarea nutre]ului. Ritmul de recoltare trebuie corelat cu posibilit\]ile de transport [i `nsilozare. Transportul nutre]ului la locul de `nsilozare se face cu mijloace prev\zute cu dispozitive pentru desc\rcarea automat\ [i `n num\r suficient, `n vederea umplerii silozului
228

`ntr-un timp ct mai scurt. Un siloz de 500-1000 tone trebuie `ncheiat `n 5-10 zile. Dup\ desc\rcare, masa tocat\ se niveleaz\ `n straturi de 30-35 cm grosime [i se taseaz\, `n mod continuu de la primul la ultimul strat, cu tractoare pe [enile sau pe ro]i echipate cu pneuri duble [i lam\ nivelatoare. La vrf, silozul se las\ cu coam\, pentru u[urarea scurgerii apei, dup\ care se acoper\ cu diferite materiale (folie de material plastic, t\i]ei de sfecl\, paie, baloturi de paie etc.) pentru men]inerea condi]iilor de anaerobioz\ realizate prin tasare. Neizolarea sau izolarea defectuoas\ determin\ pierderi mari, care pot ajunge pn\ la 50% `n cazul silozurilor din plante verzi [i peste 50% la silozurile din amestecuri cu grosiere.

4.4. Metode de `nsilozare Se cunosc mai multe metode de `nsilozare: `nsilozarea la cald, `nsilozare la rece, `nsilozarea prin folosirea de aditivi [i `nsilozarea cu umiditate sc\zut\. Alegerea metodei se face `n func]ie de compozi]ia materialului vegetal care se `nsilozeaz\, `n special con]inutul `n glucide solubile, con]inutul `n ap\ al plantelor de `nsilozat [i posibilit\]ile unit\]ii, `n a[a fel, `nct procesul de `nsilozare s\ se desf\[oare normal, iar furajul ob]inut s\ fie de foarte bun\ calitate. a) ~nsilozarea la cald este pu]in utilizat\ `n practic\ deoarece pierderile de substan]e nutritive digestibile ajung la 20-30%. Temperatura ridicat\ (>300)
229

favorizeaz\ dezvoltarea bacteriilor de fermenta]ie butiric\, iar `nsu[irile organoleptice ale nutre]ului se `nr\ut\]esc. Tehnologia de `nsilozare se prezint\ astfel: nutre]ul bine tocat, cu o umiditate de peste 70%, se a[eaz\ `n straturi de 1,5-2 m grosime. ~n timp de 1-2 zile temperatura din masa silozului se ridic\ la 50-600C, dup\ care se taseaz\ [i se a[eaz\ starturile urm\toare, procedndu-se `n acela[i mod pn\ ce se umple silozul, cnd se izoleaz\ de mediu prin acoperire. Prin aceast\ metod\ `nc\rcarea unui siloz dureaz\ mai mult, iar calitatea este mult inferioar\ dect `n cazul `nsiloz\rii la rece. b) ~nsilozarea la rece (obi[nuit\) se practic\ la plantele cu un con]inut de ap\, de peste 70%, bogate `n glucide solubile, dar [i la plantele care se `nsilozeaz\ mai greu, prin ad\ugarea unor nutre]uri bogate `n zaharuri, `n scopul ridic\rii con]inutului `n glucide solubile la circa 12,6-16,1%. Din punct de vedere tehnologic, plantele se recolteaz\ din cmp cu combine speciale, care execut\ t\ierea [i o m\run]ire ct mai fin\ prin tocare [i se a[eaz\ `n siloz `n straturi succesive. Concomitent cu a[ezarea, se face nivelarea [i o puternic\ tasare pentru eliminarea aerului din masa `nsilozat\. Umplerea silozului trebuie s\ se realizeze `ntr-un timp ct mai scurt, avnd grij\ ca `n final s\ se asigure o ct mai bun\ etan[eizare, prin acoperire cu diferite materiale. Temperatura `n masa silozului se ridic\ la 25-300C, iar pierderile prin oxidare sunt mult mai mici fa]\ de `nsilozarea la cald (cca 1217%).

230

c) ~nsilozarea prin folosirea de aditivi. Se recomand\ `n cazul conserv\rii furajelor s\race `n glucide solubile. Tehnologia este asem\n\toare cu cea obi[nuit\, cu deosebirea c\ la nutre]urile `nsilozate se adaug\ diferi]i aditivi pentru a m\ri con]inutul `n zaharuri fermentescibile sau pentru a sc\dea aciditatea din masa `nsilozat\ la valori de pH sub 4,5. Produsele ce se pot folosi ca aditivi pot fi `mp\r]ite `n trei grupe: aditivi furajeri, chimici [i biologici. Aditivi furajeri. Se pot utiliza produsele: - uruieli de porumb, orz, ov\z, `n cantit\]i de 50-100 kg/t de material vegetal; - fn tocat sau paie tocate `n propor]ie de 10-30% din masa ce se `nsilozeaz\, pentru reducerea umidit\]ii; - melas\ deshidratat\, `n cantitate de 20-40 kg/t de material proasp\t, pentru `nsilozarea leguminoaselor f\r\ ofilire `n prealabil; - melas\ solu]ie, diluat\ cu 1-2 p\r]i ap\, `n propor]ie de 2-4%; - zah\r furajer `n propor]ie de 2%; - graminee bogate `n glucide fermentescibile, tot pentru `nsilozarea leguminoaselor, `n propor]ie de 1,5-2 p\r]i graminee la o parte leguminoase bine tocate. Aditivi chimici. Pentru conservarea plantelor greu `nsilozabile se pot folosi diferi]i aditivi chimici, cum ar fi: acizi organici sau anorganici, precum [i unele preparate (Metabisulfitul, sarea Kofa, Microacid) cu ac]iune bacteriostatic\ pentru organismele ce provoac\ fermenta]ia butiric\.
231

~n ]\rile scandinave se practic\ metoda Virtanen, care const\ `n stropirea silozului cu un amestec de acid sulfuric (15%) [i acid clorhidric (85%), diluat cu ap\ `n raport de 1 parte amestec la 7 p\r]i ap\. Se folosesc 5-7 l solu]ie la 100 kg material de `nsilozat, `n func]ie de con]inutul plantelor `n glucide solubile, doza mai mare fiind pentru leguminoase. Solu]ia Virtanen scade pHul mediului sub 4,0, inhib\ respira]ia celular\ [i `nl\tur\ microflora indezirabil\. Metoda este `ns\ dificil\, iar silozul rezultat poate s\ provoace decalcifieri `n organismul animal. Acidul formic are acela[i scop, fiind `ns\ mai pu]in d\un\tor organismului animal. Se folosesc solu]ii `n concentra]ie de 5-7%, `n doze de 4-5 l/100 kg nutre] verde. Metoda este costisitoare [i din aceast\ cauz\ nu s-a extins. Metabisulfitul de sodiu [i sarea Kofa, inhib\ fermenta]ia butiric\, dar nu `mpiedic\ proteolaza [i nici pierderile de substan]e nutritive. Se administreaz\ `n cantit\te de 0,3-0,5 kg la 100 kg mas\ `nsilozat\. Rezultate bune se ob]in prin folosirea preparatului romnesc Microacid, sub form\ de pulbere, ob]inut prin trecerea acidului sulfuric pe rumegu[ de lemn. Se administreaz\ `n propor]ie de 0,5-1%, pe timp frumos [i de 1,5%, pe timp nefavorabil, din greutatea nutre]ului `nsilozat. Aditivi biologici. Din acaest\ grup\ face parte preparatul biologic romnesc pe baz\ de bacterii acidolactice de tipul Lactosil, care este utilizat `n multe ]\ri pentru `mbun\t\]irea proceselor fermentative din plantele furajere `nsilozate, dar [i direct `n hrana tineretului animal pentru prevenirea
232

tulbur\rilor gastrointestinale comune. Preparatul con]ine culturi de bacterii acidolactice din genul Lactobacillus [i se prezint\ sub form\ lichid\ (15-18% s.u.) sau semiumed\ (55-60% s.u.). Se folose[te `n cantitate de 1 l sau 1 kg/t de furaj `nsilozat, bine tocat (sub max. 3-5 cm), respectnd `ntocmai [i celelalte reguli de `nsilozare. d) ~nsilozarea cu umiditate sc\zut\ reprezint\ un procedeu modern aplicat pe scar\ larg\ la `nsilozarea nutre]urilor bogate `n proteine [i cu con]inut mai redus `n glucide fermentescibile, `n special la leguminoase perene, dar [i la graminee, fiind practic [i foarte economic, cu pierderi mici de substan]e nutritive. Metoda se bazeaz\ pe reducerea umidit\]ii prin ofilire, purtnd denumirea [i de metoda ofilirii. ~n func]ie de umiditatea plantelor la `nsilozare se pot realiza urm\toarele tipuri de furaje: semisilozul [i semifnul. Semisilozul, se ob]ine din `nsilozarea culturilor pure de leguminoase sau graminee de nutre] (lucern\, trifoi, iarb\ de Sudan, sorg x iarb\ de Sudan) sau a culturilor `n amestec de graminee [i leguminoase. Tehnologia prevede reducerea con]inutului furajului `n ap\ la 55-65%, prin l\sarea `n brazde pentru ofilire timp de 4-24 ore, `n func]ie de durata [i intensitatea luminii solare, precum [i de tehnologia recolt\rii. La plantele recoltate cu vindroverul [i zdrobite `n propor]ie de circa 90%, pierderea apei pn\ la con]inutul de 60% se poate realiza `n numai 4-5 ore de insola]ie puternic\ [i 8-10 ore de nebulozitate accentuat\, iar la plantele recoltate cu cositoarea purtat\, `n 10-15 ore de insola]ie puternic\ [i 20-24 ore pe timp noros (V. {u]\, 1976).
233

Dup\ ofilire materialul vegetal se adun\ [i se m\run]e[te prin tocare, apoi se transport\ la locul de `nsilozat unde se a[eaz\ `n straturi succesive de 3540 cm grosime, presndu-se energic fiecare strat. Silozul trebuie umplut `ntr-un timp ct mai scurt [i acoperit imediat cu folie de material plastic sau alte materiale pentru a evita contactul cu mediul extern. ~n materialul `nsilozat se petrec acelea[i procese de fermenta]ie ca [i `n cazul silozului obi[nuit. ~n cazul semisilozului pierderile prin fermenta]ie [i scurgere sunt mai mici, fermenta]ia butiric\ este inhibat\, iar consumabilitatea furajului realizat este mai bun\, `n compara]ie cu silozul obi[nuit. Prepararea semisilozului presupune [i anumite riscuri legate de ofilirea `n cmp,
Efectul con]inutului de s.u. la `nsilozare asupra pierderilor de material `nsilozat prin scurgeri

unde se pot produce pierderi `nsemnate de

substan]e nutritive, cnd timpul este nefavorabil. De asemenea, recoltarea trebuie efectuat\ `n dou\ faze, m\rind astfel, num\rul de treceri pe lan [i consumul de carburan]i. Valoarea nutritiv\ a semisilozului este de 0,25-0,35 U.N./kg, fa]\ de 0,15-0,20 U.N./kg la nutre]ul `nsilozat obi[nuit. Semifnul este produsul realizat prin `nsilozarea plantelor cu umiditate de 45-55%. Tehnologia de preparare a semifnului este asem\n\toare cu cea aplicat\ la semisiloz, cu deosebirea c\ ofilirea `n cmp este mai intens\,
234

realizndu-se `n timp de 24-48 ore. ~n acest caz, riscurile de pierderi datorate de timpul nefavorabil sunt mai mari. O aten]ie deosebit\ trebuie acordat\ m\run]irii ct mai fine a plantelor, `ndep\rt\rii aerului prin tasare, umplerii ct mai rapide [i izol\rii cu folii de material plastic. Procesul de fermenta]ie are loc la scar\ redus\, de aceea semifnul poate avea un con]inut mai sc\zut `n acid lactic, un pH relativ ridicat, iar acidul butiric, de regul\, nu se formeaz\ datorit\ con]inutului sc\zut `n ap\, `n timp ce con]inutul `n glucide solubile este mai ridicat, comparativ cu silozul [i semisilozul. Compozi]ia chimic\ a silozului, semisilozului [i semifnului
(dup\ Mc. Donald [i colab., 1968, cita]i de I. Puia [i colab., 1984)

Compozi]ia chimic\ Substan]\ uscat\ (%) Glucide solubile (%) N-proteic (%) pH Acid lactic (%) Acid butiric (%)

Siloz 15,9 1,7 2,0 3,7 12,1 -

Semisiloz 34,1 10,6 1,2 4,2 5,5, -

Semifn 47,6 20,3 1,1 4,9 0,9 -

5. Tehnologii specifice de `nsilozare 5.1. Tehnologia `nsiloz\rii porumbului Porumbul ocup\ un loc important `n asigurarea nutre]ului `nsilozat, deoarece are un poten]ial de produc]ie ridicat, se cultiv\ cu rezultate bune `n diferite condi]ii pedoclimatice [i se `nsilozeaz\ u[or, avnd un con]inut ridicat de glucide solubile.
235

a) ~nsilozarea porumbului plant\ `ntreag\. Momentul optim de recoltare pentru `nsilozare este `n faza de lapte-cear\ la porumbul neirigat [i `n faza de cear\ la cel irigat. La porumbul siloz din cultur\ succesiv\, faza optim\ de recoltare corespunde cu perioada 10-25 octombrie, func]ie de zona [i evolu]ia vremii. Recoltarea se face cu combine specifice, plantele se m\run]esc prin tocare la dimensiuni de 2-3 cm, iar tasarea [i acoperirea se fac `n mod obi[nuit. Datorit\ con]inutului ridicat `n glucide solubile, porumbul se `nsilozeaz\ singur sau `n amestec cu plante greu `nsilozabile, pentru a le asigura minimul de glucide necesar unei bune `nsiloz\ri. La o `nsilozare corect\ nutre]ul poate fi dat `n consum dup\ 3-4 s\pt\mni. Valoarea nutritiv\ este de 0,21-0,24 U.N. la 1 kg siloz. b) ~nsilozarea [tiule]ilor de porumb. Conservarea eficient\ a [tiule]ilor de porumb cu umiditate ridicat\ la recoltare se realizeaz\ prin `nsilozare. Se pot `nsiloza [tiule]i cu p\nu[i (pentru rumeg\toare) sau f\r\ p\nu[i (pentru porci [i p\s\ri) sub form\ de past\. Umiditatea [tiule]ilor `n primul caz trebuie s\ fie de 35-50%, iar `n al doilea caz de 30-35%, pentru ca `nsilozarea s\ se desf\[oare `n bune condi]ii. {tiule]ii, cu sau f\r\ p\nu[i, se transform\ `n past\ prin m\cinare cu mori cu cioc\nele, utiliznd site cu diametrul ochiurilor >5 mm, astfel ca dimensiunile particulelor s\ fie `ntre 5-8 mm cnd umiditatea [tiule]ilor este sub 35% [i de 7-10 mm, la o umiditate de peste 35%. Pasta ob]inut\ se conserv\ prin metoda de `nsilozare la rece, cu tasarea fiec\rui strat [i izolarea de aer. ~n cazul cnd umiditatea [tiule]ilor >40%, pasta se poate `nsiloza [i `n amestec cu 5-10% f\inuri de concentrate sau f\in\ din fn de
236

lucern\, pentru corectarea nivelului proteic [i prevenirea fermenta]iilor nedorit\ (alcoolic\, acetic\). Maturarea silozului se realizeaz\ `n 30-60 zile, `n func]ie de intensitatea fermen]iei lactice. Valoarea nutritiv\ este de 0,44-0,45 UN la 1 kg nutre] murat. c) ~nsilozarea cocenilor de porumb. Valorificarea mai bun\ a cocenilor de porumb se poate face prin `nsilozare la rece sau cu adaos de aditivi. Hibrizii de porumb din grupele 300 [i 400, la maturitatea [tiule]ilor, au tulpinile `nc\ verzi, cu un con]inut de circa 50% umiditate. Se pot conserva dup\ tehnologia `nsiloz\rii porumbului plant\ `ntreag\, dar tocarea trebuie f\cut\ mai fin (1-2 cm), tasarea mai puternic\, pentru desf\[urarea `n bune condi]ii a fermenta]iei lactice. Dac\ umiditatea cocenilor de `nsilozat este <50%, se folose[te metoda `nsiloz\rii cu diferi]i aditivi (saramur\, melas\, t\i]ei de sfecl\, borhot de la fabrica de spirt, nutre]uri verzi sau suculente etc.). ~nsilozarea cu adaos de saramur\ prezint\ avantajul c\ asigur\, odat\ cu administrarea nutre]ului, [i cantitatea de sare necesar\ pentru rumeg\toare. Se folosesc 70-90 l saramur\ `n concentra]ie de 1-3% pentru 100 kg coceni, f\r\ a influen]a negativ procesele de fermenta]ie lactic\. Tehnologia `nsiloz\rii este asem\n\toare cu cea obi[nuit\ (la rece), cu particularitatea c\ straturile de coceni se stropesc cu saramur\. ~nsilozarea cocenilor cu adaos de melas\. Se utilizeaz\ melas\ `n concentra]ie de 2%, uneori [i cu adaos de 1% sare, sporind con]inutul cocenilor

237

`n ap\ [i zah\r, fapt ce influen]eaz\ pozitiv fermenta]ia lactic\. Opera]iile tehnologice sunt ca la `nsilozarea cu saramur\. ~nsilozarea cocenilor `n amestec cu t\i]ei proaspe]i de sfecl\ sau borhoturi de la fabricile de spirt [i bere. Se aplic\ `n unit\]ile din apropierea fabricilor de zah\r sau spirt, folosind cantitatea de 30-50 kg t\i]ei la 100 kg coceni toca]i m\runt. Distribuirea t\i]eilor se poate face `n straturi alternative cu coceni sau prin amestecare cu ace[tia. ~n primul caz se `ncepe cu stratul de coceni, iar tasarea se face de fiecare dat\ `naintea distribuirii stratului de t\i]ei. Grosimea straturilor de coceni se stabile[te `n a[a fel `nct umiditatea din t\i]ei s\ asigure umectarea corect\ a masei de coceni . ~nsilozarea cocenilor `n amestec cu nutre]uri verzi sau suculente. Se pot folosi `n acest scop floarea soarelui [i porumbul sem\nate `n culturi succesive, sfecla furajer\, frunzele [i coletele de la sfecla pentru zah\r, dovlecii [i pepenii furajeri etc.. Se recomand\ ad\ugarea cantit\]ii de 100-150 kg nutre]uri verzi sau suculente la 100 kg coceni toca]i la dimensiuni sub 1,5 cm. Se procedeaz\ la a[ezarea `n straturi alternative a celor dou\ componente, cu tasarea puternic\ a fiec\rui strat. d) ~nsilozarea cioc\l\ilor de porumb se poate realiza numai `n amestec cu nutre]uri bogate `n ap\, cum ar fi t\i]eii de sfecl\ umezi, borhoturile [i melasa, care `mbog\]esc `n acela[i timp [i con]inutul `n glucide fermentescibile. Pentru o bun\ `nsilozare se impune m\run]irea ct mai fin\ a cioc\l\ilor (particule cu diametrul sub 5 mm) [i amestecarea acestora, fie cu melas\ `n concentra]ie de 2-4%, folosind 50-60 l la 100 kg cioc\l\i toca]i, fie
238

cu t\i]ei sau borhoturi `n p\r]i egale. Dup\ omogenizare, amestecul se a[eaz\ `n straturi succesive de 40-45 cm grosime [i se taseaz\ ca [i `n cazurile precedente. Calitatea nutre]ului se va `mbun\t\]i mult, dac\ la structura amestecului se adaug\: 0,5% uree, 1% sare, 3-5% gozuri, t\r]e sau 5-10% f\inuri. Se acord\ o aten]ie deosebit\ izol\rii silozului att `n timpul matur\rii, ct [i `n timpul folosirii, deoarece se degradeaz\ u[or `n contact cu aerul. Valoarea nutritiv\ este de 0,15-0,20 UN la 1 kg nutre]. 5.2. Tehnologia `nsiloz\rii plantelor de floarea soarelui Floarea soarelui face parte din grupa plantelor u[or `nsilozabile [i poate fi `nsilozat\ singur\ sau `n amestec cu plante greu `nsilozabile, dup\ metoda obi[nuit\. Se recolteaz\ cnd 50% din plante sunt `n faza de `nflorire. Pentru o `nsilozare corect\ este necesar\ tocarea la dimensiuni de max. 1 cm [i o tasare puternic\. Capitulele de floarea soarelui se pot `nsiloza prin amestec cu plante verzi, melas\, borhoturi lichide etc., dup\ tehnologia `nsiloz\rii cocenilor de porumb. Se ob]ine un nutre] cu un con]inut mediu de 0,23 UN/kg. 5.3. Tehnologia `nsiloz\rii gramineelor perene cultivate [i a plantelor de pe paji[tile permanente Gramineele perene cultivate au un con]inut ridicat de glucide solubile, suficient ca `nsilozarea s\ decurg\ normal, `n timp ce plantele recoltate de pe paji[tile permanente au `n general un con]inut mai sc\zut `n glucide solubile, `n
239

func]ie de compozi]ia floristic\ [i cantit\]ile de `ngr\[\minte minerale cu azot aplicate. Cnd `n compozi]ia floristic\ exist\ un procent ridicat de leguminoase sau fertilizarea s-a f\cut cu doze numai de `ngr\[\minte cu azot, con]inutul `n glucide solubile scade sub 10% din s.u., iar furajul ob]inut este greu `nsilozabil. Acestea, precum [i gramineele din culturile perene cu peste 70% umiditate, se pot `nsiloza cu rezultate bune fie prin metoda cu umiditate sc\zut\ (prin ofilire), ob]inndu-se semisilozul sau semifnul, fie prin folosirea aditivilor. ~n cazul `nsiloz\rii cu umiditate sc\zut\, plantele se las\ `n cmp pentru ofilire, apoi sunt tocate m\runt (2-4 cm) [i transportate la locul de `nsilozare, unde are loc o presare puternic\ [i continu\ pn\ la umplerea silozului. Folosirea aditivilor permite crearea unui mediu acid necesar desf\[ur\rii normale a proceselor fermentative [i `mbog\]irea substratului nutritiv. Dintre aditivi furajeri, se pot folosi: uruieli de porumb, 50-100 kg/t de furaj `nsilozat, fn tocat sau paie tocate, `n propor]ie de 15-20% din masa furajului `nsilozat, melas\ 2-4%, mal] de orz uscat 1-1,5%, f\inuri de cereale 3-5%, borhot uscat 2-3%. Aditivii chimici au o utilizare redus\ `n produc]ie, rezultate mai bune realizndu-se prin folosirea acidului formic, 3,5-5 l/t de furaj `nsilozat [i a preparatului Microacid, `n propor]ie de 0,5-1%. Un interes deosebit prezint\ folosirea aditivului biologic Lactosil, `n doz\ de 1 kg/t de nutre] `nsilozat. Silozul din plantele de pe paji[ti con]ine 0,21 UN/t de nutre].

240

5.4. Tehnologia `nsiloz\rii leguminoaselor perene Leguminoasele furajere perene se `nsilozeaz\ cnd condi]iile climatice nu permit preg\tirea fnului. ~nsilozarea se poate realiza prin metoda cu umiditate redus\ sau prin folosirea aditivilor, deoarece leguminoasele au un con]inut redus de glucide solubile. Momentul optim de recoltare este la `nceputul `nfloririi. Se practic\ `nsilozarea prin amestec cu plante verzi bogate `n glucide (porumb, sorg, floarea soarelui, iarb\ de Sudan etc.), `n raport de 1-2 p\r]i, la o parte leguminoase. Se `nsilozeaz\ `n condi]ii bune [i prin adaos de t\r]e, uruieli de porumb sau orz, `n cantitate de 30 kg la tona de nutre] verde, f\inuri de cereale, `n propor]ie de 10%, ap\ melasat\ (format\ din o parte melas\ [i 23 p\r]i ap\), `n cantitate de 100 l/t, 1 kg Lactosil la tona de furaj sau 1% preparat Micoacid. ~nsilozarea cu umiditate redus\ se face ca la plantele de graminee perene. Pentru ca `nsilozarea s\ decurg\ normal, este necesar ca leguminoasele s\ fie tocate (2-3 cm), foarte bine tasate [i corect izolate de mediul extern. Valoarea nutritiv\ a nutre]ului ob]inut este cuprins\ `ntre 0,16-0,20 UN/kg. 5.5. Tehnologia `nsiloz\rii bost\noaselor [i r\d\cinoaselor Lucr\rile constau `n tocarea [i amestecarea cu nutre]uri fibroase sau grosiere bine tocate, `n propor]ie de 30-50% `n cazul bost\noaselor [i 2025%, `n cazul r\d\cinoaselor. A[ezarea `n siloz se face `n straturi alternative,

241

`ncepnd cu nutre]ul fibros sau grosier, iar presarea se face numai peste straturile de nutre] uscat. 6. Tipuri se silozuri ~nsilozarea nutre]urilor se face `n spa]ii special construite sau amenajate, numite silozuri. Pierderile de substan]e nutritive la `nsilozare [i calitatea nutre]ului sunt condi]ionate [i de tipurile de siloz utilizate. Acestea au fost grupate `n trei categorii: silozuri de suprafa]\, silozuri semi`ngropate [i silozuri `ngropate, fiecare cu mai multe variante. 6.1. Silozuri de suprafa]\ Acestea pot fi orizontale [i verticale: Silozurile orizontale sunt cele mai r\spndite, fiind practice [i economice [i pot avea caracter permanent sau temporar, `n func]ie de construc]ie. Capacitatea lor este variabil\, cuprins\ `ntre 500-1500 tone. Silozurile `n form\ de stiv\ sunt cele mai simple silozuri orizontale. Acestea au dezavantajul c\ nu permit o presare bun\ a furajului [i pe marginile stivei, iar pierderile sunt relativ mari. ~n mod obi[nuit, silozul se cl\de[te sub form\ paralelipipedic\, dimensiunile depinznd de cantitatea de nutre] ce se `nsilozeaz\ (20-40 m lungime, 6-12 m l\]ime [i 3-5 m `n\l]ime). Dup\ tasare, marginile silozului se taie pn\ la nutre]ul bine tasat, dndu-i o form\ paralelipipedic\ sau de trunchi de piramid\. Uneori pe marginile laterale ale stivei se cl\desc balo]i de paie.
242

Silozurile platform\ pot fi cu pere]i nedemontabili, construi]i din materiale durabile (beton, piatr\, c\r\mid\) sau cu pere]i demontabili, din panouri care se `nl\tur\ dup\ terminarea silozului, platforma fiind folosit\ `n alte scopuri. Pere]ii demontabili mai au avantajul c\ prin distan]a la care sunt monta]i, capacitatea silozului poate oscila de la un an la altul, `n func]ie de sursa de furaj [i mijloacele tehnice de care dispunem. La silozurile cu
Siloz orizontal tip platform\

pere]ii nedemontabili, platforma se construie[te cu dou\ pante: pe linia

l\]imii (3-5%) [i longitudinal (1-3%). Dimensiunile silozurilor platform\ variaz\ `ntre: l=6-12 (15) m, h=2-2,5 (3) m [i pn\ la 40 (50) m lungime. Dimensiunile silozurilor orizontale tip platform\ Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 Dimensiunile silozului (m) Lungime L\]ime ~n\l]ime 10 6 2 15 8 2 20 10 2,5 25 10 2,5 30 10 2,5 35 10 2,5 40 10 2,5 40 12 2,5 Volum (m3) 120 240 500 625 750 875 1000 1200 Capacitate (t) 78 156 325 406 488 569 650 780
243

Silozurile `n form\ de movil\ (gr\mad\) permit tasarea `ntregii mase de furaj, `ns\ suprafa]a de contact cu aerul este mai mare. Se pot folosi `n locul silozurilor de suprafa]\ `n form\ de stiv\ f\r\ pere]i laterali, la care pierderile de substan]e nutritive ajung la peste 30%. Dintre silozurile orizontale, cele mai indicate sunt silozurile platform\. Silozurile verticale (turn) au form\ cilindric\, `n\l]imi de 8-20 m [i sunt construite din beton, c\r\mid\, piatr\, tabl\ etc.. Au o capacitate de 100-500 tone [i sunt prev\zute `n pere]i cu canale verticale, iar la baz\ cu guri [i bazine de colectare pentru evacuarea excesului de umiditate. ~nc\rcarea [i desc\rcarea greutate nutre]ului Sunt se mai face pu]in mecanizat, iar tasarea se realizeaz\ prin proprie. r\spndite datorit\ costurilor ridicate. 6.2. Silozuri semi`ngropate Se construiesc pe terenurile cu apa freatic\ la suficient\ adncime [i au form\ de tran[ee sau de celule. Pere]ii de deasupra solului se confec]ioneaz\ din panori de lemn, pl\ci prefabricate, baloturi de paie etc., iar pere]ii subsolului din p\mnt b\t\torit.
244

Siloz vertical (turn)

~n cazul silozurilor c\ptu[ite `n sol cu piatr\, c\r\mid\ sau beton [i partea de la suprafa]\ se face din acela[i material, `n special la cele sub form\ de celule. Dimensiunile silozurilor tran[ee sunt de 20-30 m lungime, 5 m l\]ime la baz\, respectiv 6 (6,5) m la suprafa]\ [i de 22,5 m `n\l]ime, din care 1-1,5 m `n interiorul tran[eei, iar capacitatea este de 200-700 t. Silozurile sub form\ de celule au dimensiuni mult mai mici, cu o capacitate de 30-50 tone, se construiesc numai sub acoperi[uri, cu 2/3 din `n\l]ime `n sol [i 1/3 la suprafa]\ [i se
Siloz semi`ngropat tran[ee utilizeaz\ pentru tip `nsilozarea nutre]urilor valoroase destinate `n special

porcinelor. Asemenea silozuri se amplaseaz\ `n apropierea ad\posturilor [i sunt prev\zute cu sisteme mecanizate pentru efectuarea opera]iunilor de `nc\rcare, desc\rcare [i distribuire a furajului `nsilozat. 6.3. Silozuri `ngropate Se pot construi numai pe terenurile cu ap\ freatic\ la o adncime mai mare de 3-4 m [i au form\ de tran[ee sau gropi, cu pere]ii verticali sau oblici. Au o capacitate de 50-500 t [i urm\toarele domensiuni: lungimea 10-40 m, l\]imea la baz\ 4-5 m, la suprafa]\ 5-6 m, iar `n\l]imea de 2,5-3 m. Pere]ii laterali [i baza acestor silozuri se c\ptu[esc cu piatr\, c\r\mid\ sau alte materiale, pentru reducerea pierderilor, iar pentru evacuarea excesului de ap\
245

se prev\d guri de colectare. Pentru u[urarea accesului vehiculelor, capetele silozului se fac `n pant\ de 450. 6.4. Silozuri `n pungi sau saci de plastic individuali {i `n acest caz reu[ita `nsiloz\rii este condi]ionat\ de acelea[i reguli ca `n celelalte sisteme de `nsilozare. Metoda se utilizeaz\ pentru realizarea semisilozului [i semifnului. Nutre]ul de `nsilozat se introduce din ma[ina de adunat, tocat [i presat direct `n punga (sacul) de material plastic, care dup\ umplere este `nchis\ ermetic. Anaerobioza este asigurat\ de bioxidul de carbon rezultat din procesele de fermenta]ie sau prin procedeul vid\rii. Rezult\ un furaj de foarte bun\ calitate, pierderile sunt foarte mici, `ns\ costurile sunt mari datorit\ plasticului utilizat 7. Deschiderea silozurilor
Siloz individual `n sac de plastic

Maturarea silozului, respectiv `ncheierea proceselor de fermentare favorabile, este `n func]ie de natura furajului `nsilozat. Astfel, silozurile din porumb, sorg, alte cereale furajere, precum [i cele din plante ofilite, se matureaz\ `n timp de 30-60 zile; silozurile din grosiere se matureaz\ `n circa 60-90 zile de la `nsilozare.
246

Deschiderea silozului se face la un cap\t, `ndep\rtndu-se materialul cu care a fost acoperit [i eventual nutre]ul degradat. Se taie pe vertical\ por]iunea descoperit\, cu ajutorul cu]itelor speciale sau cu hrle]ul [i se scoate cantitatea necesar\ animalelor, dup\ care se acoper\ cu folii de material plastic pentru a `mpiedica degradarea nutre]ului. Descoperirea unei noi por]iuni din siloz se face numai dup\ consumarea primului strat. 8. Calitatea furajului `nsilozat Calitatea silozului depinde de o multitudine de factori, dintre care prezint\ importan]\ deosebit\ urm\torii: valoarea nutritiv\ a materialului ce se `nsilozeaz\, tipul de siloz, tehnologia aplicat\, metoda de `nsilozare folosit\ etc. Prelevarea probelor pentru aprecierea calit\]ii furajului `nsilozat se face astfel: din silozurile de suprafa]\ orizontale sau din cele `ngropate [i semi`ngropate probele se ridic\ de la nivelul treimii mijlocii din `n\l]imea silozului [i de la o dep\rtare de 70-80 cm de pere]ii laterali; din silozurile turn, proba se ia de la partea superioar\, din centru, la adncimea de 1 m. Probele medii vor avea o greutate de circa 2-3 kg. Aprecierea calit\]ii nutre]ului murat se realizeaz\ organoleptic [i prin analize chimice, urm\rindu-se o gam\ larg\ de indici. Noller C. H. (1975), J. C. Murdoch (1980) [i al]i autori, recomand\ ca la aprecierea calit\]ii silozului s\ se analizeze urm\toarele `nsu[iri: culoarea, mirosul, gustul, structura, valoarea pH, con]inutul `n acizi [i raportul dintre ace[tia etc.. Se apreciaz\
247

c\ nutre]ul este de calitate bun\ dac\ are o culoare apropiat\ de aceea a plantelor din care a provenit, un miros pl\cut (de pine proasp\t\, de mere coapte), un gust acri[or-dulceag, aromat, o structur\ apropiat\ de cea ini]ial\ a plantelor, valoarea pH `ntre 3,8-4,5, cantitatea total\ de acizi `ntre 1,5-2,5%, din care cel pu]in 2/3 s\ fie acid lactic, acidul acetic maximum 1/3, iar acidul butiric s\ lipseasc\. La un siloz [i semisiloz de bun\ calitate, con]inutul `n acid lactic trebuie s\ fie cuprins `ntre 6-11% din substan]a uscat\.
Specia PLANTA Faza de dezvoltare Partea din plant\ care se `nsilozeaz\ Factorii tehnologici Factorii climatici

COMPOZI}IA MATERIALULUI VEGETAL

RECOLTAREA

Pierderi la recoltarea direct\ Pierderi prin ofilire

SILOZUL

Pierderi prin suc scurs Pierderi marginale Pierderi prin fermenta]ie

Umiditatea Aerul (O2) Con]inutul `n glucide solubile Capacitatea tampon Dimensiunea toc\turii Temperatura Aditivii

CARACTERISTICILE NUTRE}ULUI ~NSILOZAT

SILOZ Umiditate >70% pH = 3,8-4,2

SEMISILOZ Umiditate 60-70% pH = 4,0-4,5

SEMIFN Umiditate 40-60% pH-nu este criteriu

NUTRE}UL ~NSILOZAT PREG|TIT PENTRU FURAJARE

Factorii care influen]eaz\ calitatea nutre]ului murat


248