1

TOPOGRAFIE
Curs 1
ef lucrri dr. ing. Daniel LEPADATU
2
ef lucrri dr. ing.
Daniel LEPADATU
Absolvent Facultatea de Construcii IASI
Secia cu predare n limba francez
1998
MASTER Studii aprofundate
Protecia si reabilitarea cldirilor
1999
DOCTORAT - FRANTA
Universit dAngers
2006
CURS de Specializare CADASTRU, GEODEZIE, CARTOGRAFIE
Facultatea de Hidrotehnic Iai
2007
Departamentul de Construcii Civile i Industriale
Facultatea de Construcii IASI
2006 TITULAR DISCIPLINA TOPOGRAFIE
Adresa de contact
daniel.lepadatu@gmail.com
TOPOGRAFIE TOPOGRAFIE
3
Numr de credite 3 ECT
Forma de examinare EXAMEN SCRIS + ORAL
NU SE POATE COPIA
Nota final va fi obinut prin media ponderat a urmtoarelor note:
1. Nota din oficiu (Prezena) 10%.
2. Nota pentru activitatea la seminar i temele de cas 30% - 8 TEME
3. Nota la testul final 40%
5. Nota la prezentarea oral 20%
NOTA:
Pentru promovarea disciplinei fiecare not prezentat mai sus
trebuie sa fie 5.
TOPOGRAFIE TOPOGRAFIE -- forma de evaluare forma de evaluare
4
TOPOGRAFIE
Ramur a geodeziei care se ocup cu tehnica msurtorilor unei
poriuni a scoarei Pmntului, cu determinarea poziiei elementelor
scoarei terestre pe suprafee mici (considerate plane), precum i cu
tehnica reprezentrii grafice sau numerice a suprafeelor msurate, n
scopul ntocmirii de hri i planuri. (DEX 98)
[Gen. fr. topographie, cf. gr. topos loc, graphein a scrie].
Se ocupa cu totalitatea msurtorilor geometrice (unghiuri distante,
diferene de nivel) si a metodelor de calcul, cu ajutorul crora se poate
ntocmi planul unei poriuni relativ mici de pe suprafaa Pamntului.
Nu se ia in considerare sfericitatea Pamntului de aceea figurile generate de
punctele topografice sunt plane.
GEODEZIE
tiin aplicat care se ocup cu studiul formei i al dimensiunilor Pmntului, cu
tehnica msurrii i a reprezentrii cartografice sau numerice a suprafeei lui. (DEX 98)
[Gen. -iei. / < fr. godsie, cf. gr. ge pmnt, daiein a mpri]
Ce este TOPOGRAFIA ? Ce este TOPOGRAFIA ?
5
FOTOGRAMMETRIA
Ramur a topografiei care se ocup cu studierea principiilor,
metodelor i procedeelor de determinare a formei i a dimensiunilor
obiectelor pe baza fotogramelor. (DEX 98)
[Gen. -iei. / < fr. photogrammtrie, cf. gr. phos lumin, gramma scriere, metron msur].
CARTOGRAFIA
Disciplin care studiaz tehnica de ntocmire a hrilor i a
planurilor topografice. (DEX 98)
[Gen. -iei. / < fr. godsie, cf. gr. ge pmnt, daiein a mpri]
TELEDETECIA
Teledetecia se ocup cu studierea tuturor metodelor care fac posibil
obinerea de informaii asupra unui corp (scoara terestr) de la
distan , din satelit.
Ce este TOPOGRAFIA ? Ce este TOPOGRAFIA ?
6
TOPOGRAFIA
Topografia pentru construcii
Topografia minier
Topografia forestier
Topografia hidrografic
Topografia militar
------------------ etc.
Ce este TOPOGRAFIA ? Ce este TOPOGRAFIA ?
7
De unde vine TOPOGRAFIA ? De unde vine TOPOGRAFIA ?
8
De unde vine TOPOGRAFIA ? De unde vine TOPOGRAFIA ?
9
Matematicianul Eratostene din Alexandria 276-195 i.e.n.
este primul care a msurat lungimea arcului de meridian in vederea determinrii lungimii
acestuia. Astfel s-a putut calc. circumferina Pmntului 46.250 km
Matematicianul Heron din Alexandria sec II i.e.n.
Trateaz intr-o lucrare Probleme de geometrie practica (geodezie) printre care
problema msurrii parcelor si determinrii nlimii punctelor
Msurtorile se fceau cu un instrument numit DIOPTRU
Matematicianul Claudiu Ptolomeu (150-87 i.e.n.)
A introdus termenul de TOPOGRAFIE prin care nelegea desenarea
suprafeelor Pmntului.
A introdus deasemenea noiunile de COORDONATE GEOGRAFICE pentru
ntocmirea harilor
Crile si hrile scrise de Ptolomeu au ars odat cu Biblioteca din
Alexandria
De unde vine TOPOGRAFIA ? De unde vine TOPOGRAFIA ?
La NIVEL MONDIAL
10
In ROMANIA
pana in anul 1700 s-au ntocmit hri cu caracter informativ fr
msurtori topografice
Cristian Notara -1716 a msurat prin mijloace elementare,
latitudinea si longitudinea Bucuretiului
Dimitrie Cantemir (1673-1723)
A ntocmit harta Modovei numita MOLDOVA
Gheorghe Asachi 1813
A fost numit profesor de matematici cu aplicaie practica de geodezie si
arhitectura coala Trei Ierarhi Iai
nfiineaz o clasa de INGINERI HOTARNICI
Gheorghe Lazr 1818
Deschide la Bucureti o coala de ingineri
Public - Trigonometria si ridicarea de planuri topografice - 1821
De unde vine TOPOGRAFIA ? De unde vine TOPOGRAFIA ?
11
Topografia general
Msurarea unor suprafee cu toate detaliile existente i
reprezentarea lor convenional pe un plan
Determinarea poziiei punctelor topografice
Topografia aplicat Topografia Inginereasc
Este o ramura mai nou i se ocup cu aplicarea pe
teren a unor proiecte realizate pe planuri sau hri
topografice
Studiul tehnico-topografic care se realizeaz n faza de
proiectare a construciei
Trasarea topografic faza de execuie a construciei
Studiul comportamentul n timp al construciilor
Ce face TOPOGRAFIA ? Ce face TOPOGRAFIA ?
12
Dup felul lucrrilor TOPOGRAFIA se mparte n:
Planimetrie
Reprezentarea pe plan a proieciei orizontale a terenului
Nivelment
Totalitatea metodelor, procedeelor i operaiilor prin care se
determin altitudinea unor puncte terestre n scopul reprezentrii lor
pe o hart sau pe un plan.
Parcelarea
mprirea suprafeelor pe plan i pe teren
Topografia special sau inginereasc
Utilizeaz metode speciale necesare proiectrii diferitelor lucrri
inginereti
Ce face TOPOGRAFIA ? Ce face TOPOGRAFIA ?
13
TOPOGRAFIA pentru CONSTRUCTII
Precede faza de proiectare
Anteproiectare recunoaterea terenului destinat
amplasamentului construciei
nsoete - faza de execuie
Sunt necesare ntocmirea planurilor la diverse scri, trasarea
axelor cldirilor, lucrri de nalta precizie
Finalizeaz - faza de predare
Sunt necesare lucrri de verificare a preciziei si daca au fost
respectate toate prescripiile referitoare la amplasament si execuie
Urmrete faza de exploatare
Comportamentul n timp al construciilor tasri, deformaii i
deplasri
Mari cldiri industriale, turnuri, baraje, poduri
Ce face TOPOGRAFIA ? Ce face TOPOGRAFIA ?
14
Forma Forma i i dimensiunile dimensiunile PPmantului mantului
15
Forma Forma i i dimensiunile dimensiunile PPmantului mantului
16
Satelit Satelit in in jurul jurul PPmantului mantului
17
Forma de baz a Pmntului este cea de sfer.
Elipsoidul de rotaie reda forma uor bombat a planetei la
Ecuator i mai turtit la poli.
Forma de geoid se aseamn i mai mult cu forma real a
Pmntului.
Forma real este de terroid i a fost obinut din observaii
satelitare.
Micarea de rotaie se realizeaz in 23h 56min 4sec.
Principala consecina este succesiunea zilelor si a
nopilor.
Alte consecine : apariia forei centrifuge, turtirea
Pmntului.
Micarea de revoluie se realizeaz in 365 zile,6 ore,9
minute si 9 secunde.
Principala consecin este iluminarea inegal a
Pmntului n cursul unui an i de aici formarea
anotimpurilor.
Forma Forma i i dimensiunile dimensiunile PPmantului mantului
18
Raza ecuatorial = 6378,1 km
Raza polar = 6356,7 km
Raza medie = 6368 km
Diferena = 21,4 km
Turtirea = 1/298.3
Lungimea Ecuatorului = 40075 km
Lungimea unui meridian = 40008
km
Suprafaa Pmntului = 510
mil.km
2
Volumul Pmntului = 1,08
mld.km
3
Forma Forma i i dimensiunile dimensiunile PPmantului mantului
19
Suprafaa Pmntului
Suprafaa Topografica suprafaa
neregulata, real a scoarei terestre
Geoidul
Suprafaa de nivel zero
Determinata de suprafaa linitita a marilor
si oceanelor prelungita pe sub continente
Forma neregulata care nu poate fi
aproximata matematic (depinde de direcia
vectorului acceleraie gravitaionala)
Elipsoidul de referina - Krasovski
Sferoidul cu suprafaa apropiata de geoid
(Krasovski med. 50m max. 150m)
Se folosete pentru determinarea poziiei
punctelor de pe teren prin coordonate
geografice
Centrul elipsoidului coincide cu Centrul
Pmntului
Axa mica a elipsoidului de referina
coincide cu axa de rotaie a Pmntului
Semiaxa mare a = 6378245 m
Semiaxa mica b = 6356863 m
Turtirea elipsei
Forma Forma i i dimensiunile dimensiunile PPmantului mantului
Seciune prin suprafaa Pamantului
3 . 298
1
=

=
a
b a

20
Obiectivul unei proiecii cartografice este de a obine
o reprezentare plan a modelului elipsoidal al
suprafeei Pmntului.
Interesul major const n utilizarea valorilor metrice
mult mai uor exploatabile n special la msurarea
distanelor.
Dar aceasta proiecie nu se poate face dac nu se fac
anumite CONVENTII sau IPOTEZE simplificatoare
pentru ca orice-am face vor exista DIFERENE ntre
suprafaa REAL i cea PROIECTAT.
Sisteme de proiecie Sisteme de proiecie
21
Pentru minimizarea erorilor i obinerea unei
suprafee de proiecie OPTIM (ct mai
aproape de cea real) se fac urmtoarele
ipoteze:
Fie se conserv suprafeele (proiecii
echivalente)
Fie se conserv local unghiurile (proiecii
conforme)
Fie se conserv distanele plecnd de la un
punct dat (proiecii echidistante)
Fie nu conserva nici suprafeele nici
unghiurile nici distantele (proiecii arbitrare)
Sisteme de proiecie Sisteme de proiecie
22
Proiecia conic
Meridianele sunt nite
semidrepte concurente n
proiecia Polului
Paralelele sunt arcuri de
cerc concentrice n jurul
proieciei Polului.
Tangent
Secant
Proiecia conica
Proiecia conica a lui Lambert
Sisteme de proiecie Sisteme de proiecie
23
Proiecia conica echidistanta
Proiecia conica echivalenta
Conserva distantele
Conserva suprafeele
Sisteme de proiecie Sisteme de proiecie
24
Comparaie intre proiecia conica conforma Lambert si cea echivalenta Albers
Sisteme de proiecie Sisteme de proiecie
25
Proiecia cilindrica
Direct
Transversal
Oblic
Imaginea meridianelor este
un fascicul de drepte paralele
iar imaginea paralelelor este
tot un fascicol de drepte
paralele dar perpendiculare
pe proieciile meridianelor.
Sisteme de proiecie Sisteme de proiecie
26
Proiectia cilindric direct conform MERCATOR
Sisteme de proiecie Sisteme de proiecie
27
Proiecii azimutale
Proiecii pseudocilindrice
Proiecii pseudoconice
Proiecii policonice
Proiectia Gauss-Kruger
Proiecia cilindric transversal
Sisteme de proiecie Sisteme de proiecie
28
Proiecia azimutal perspectiv stereografic
oblic conform, cu planul de proiecie secant
unic 1970, fiind denumit i Proiecia STEREO
- 70", a fost folosit ncepnd cu anul 1973 la
ntocmirea planurilor topografice de baz la scrile
1:2000, 1:5000, 1:10000, precum i a hrii
cadastrale la scara 1:50000.
Acest sistem de proiecie s-a adoptat, avnd la
baz elementele elipsoidului Krasovski - 1940 i
planul de referin pentru cote Marea Neagr -
1975.
Proiecia STEREO Proiecia STEREO -- 70 70
29
La adoptarea proieciei stereografice - 1970 s-a avut n
vedere o serie de principii, care satisfac att cerinele de
precizie, ct i avantajele reprezentrii cartografice, din care
se menioneaz:
Teritoriul de reprezentat are o form aproximativ rotund, ce
poate fi ncadrat ntr-un cerc cu raza medie de 300 km.;
Suprafaa teritoriului Romniei se poate reprezenta pe un singur
plan de proiecie, obinndu-se un sistem unic de coordonate plane
rectangulare, cu originea n punctul central al proieciei;
Distanele msurate de la centrul de proiecie la punctele extreme,
ncadreaz cea mai mare parte (90 %) limitele de hotar ale rii
noastre n cercuri cu raza de 280 - 300 km, iar cele maxime sunt la
circa 380 km la Beba Veche, Mangalia i Sulina;
Proiecia STEREO Proiecia STEREO -- 70 70
30
Punctul central al proieciei este
un punct fictiv (nematerializat pe
teren), fiind situat aproximativ n
centrul geometric al Romniei, la
Nord de oraul Fgra, ceea ce
permite ncadrarea teritoriului
Romniei de reprezentat ntr-un
cerc cu raza de max. 400 km.,
care din punct de vedere principial
satisface cerinele optime ale
reprezentrii cartografic
Coordonatele geografice ale
punctului central al proieciei,
denumit i polul proieciei Qo
(o, o), sunt urmtoarele:
o = 46 00'00",000
LATITUDINE NORDIC
o = 2500'00",000
LONGITUDINE EST
GREENWICH.
Proiecia STEREO Proiecia STEREO -- 70 70
Punctul central al proieciei stereografice - 1970,
sistemul general de axe
Q
0
(0, 0)
31
Adncimea planului de proiecie
secant unic 1970
n vederea reducerii deformrilor liniare
i areolare s-a adoptat planul secant unic
- 1970,
la adncimea H = 3189,478 m fa de
planul tangent, n punctul central al
proieciei Q
0
(
0
,
0
).
n urma intersectrii sferei de raz R cu
planul secant, a rezultat un cerc cu raza
Ro = 201,718 km.
Proiecia STEREO Proiecia STEREO -- 70 70
32
Cercul topografic si cel trigonometric Cercul topografic si cel trigonometric
Cercul TRIGONOMETRIC
UM grade sexagesimale
Simbol 00 00 00
Ex: sin 90 = 1
cos 0 = 0
Cercul TOPOGRAFIC
UM Grade centesimale
Simbol 00
g
00
c
00
cc
Ex: sin 100
g
= 1
cos 0
g
= 0
Deoarece poziia punctelor
se stabilete pe cale
trigonometrica, a fost necesara
nlocuirea cercului trigonometric
cu cercul topografic.
La cercul topografic, ca origine
si msurare a orientrii se ia
direcia nordului geografic al
centrului de proiecie, iar sensul
de msurare si de notare a
cadranelor este sensul direct
acelor unui ceasornic
X
Y
O
33
Elemente topografice liniare
Distana (lungimea) nclinat L
AB
lungimea segmentului de dreapt care unete
punctele A i B
Distana orizontala D
AB
proiecia
distantei nclinate pe un plan orizontal
Aliniamentul ABeste linia sinuoas
obinuta prin intersecia suprafeei topografice
cu un plan vertical care trece prin punctele A si
B
Diferena de nivel Z
AB
este
distana msurat pe vertical ntre suprafeele
de nivel care trec prin punctele A si B.
Elementele topografice ale terenului Elementele topografice ale terenului
A
B
Nivel de referin
Z
A
Z
B

Z
A
B
LAB
Z

DAB
34
Elementele topografice ale terenului Elementele topografice ale terenului
Cota absolut sau altitudinea unui punct este distana pe
vertical, exprimat n metri, cuprins ntre suprafaa de
nivel zero i suprafaa de nivel ce trece prin punctul
considerat.
Punctul unde s-a stabilit nivelul mediu al marii se numete
reper zero fundamental i de la acest punct se stabilesc
poziiile pe vertical ale tuturor punctelor. Pentru ara
noastr, reperul zero fundamental se afla in portul
Constanta, sistemul de cote numindu-se sistemul Marea
Neagra.
Z
AB
Suprafaa de referina
Z
B
Z
A
35

Z
C
A

Z
C
B

A
Z
A Z
B

B
B
A
DCA
DCB
C
Unghiul de pant al terenului
este unghiul n plan vertical pe
care l face direcia AB cu planul
orizontal
1
sau
2
Unghiul Zenital Z Z
A
si Z
B
este unghiul n plan vertical,
format de lungimea nclinat L cu
verticala locului dat de direcia
vectorului acceleraie
gravitaional (direcia firului cu
plumb)
Unghiul orizontal este unghiul
diedru format de planurile
verticale (V
1
si V
2
) ce conin cele
doua linii de vizare (D
CA
si D
CB
)
Plan orizontal
V
1
V
2
Elemente topografice unghiulare
Elementele topografice ale terenului Elementele topografice ale terenului
A
B
Nivel de referin
Z
A
Z
B

Z
A
B
LAB
Z

DAB
36
Orientri si axe de coordonate Orientri si axe de coordonate
Poziia punctelor de pe plan se
definete fata de un sistem
rectangular de axe.
In cazul tarii noastre, conf.
Proieciei Stereografice pe
plan secant unic 1970
STEREO - 70
Sistemul general de axe s-a
obinut lundu-se ca axa a
absciselor, proiecia n plan a
meridianului punctului central,
situat la nord de Fgra (Ngo),
i a ordonatelor,
perpendiculara pe axa absciselor
n punctul central
= 46

= 46

Ngo (, )
37
n topografie, direcia de referin este
reprezentat de direcia nordului.
Deoarece pe suprafaa globului
pmntesc, prin fiecare punct trece att un
meridian geografic, de poziie fix, ct i
un meridian magnetic, de poziie
variabil n timp, ca direcie de referina
se ia paralela la medianul geografic al
punctului central (situat la nord de
Fgra), dus n punctul considerat.
Orientarea direciei AB,
pe globul pamantesc
Orientri si axe de coordonate Orientri si axe de coordonate
38
n acest fel, orientarea unei
direcii
AB
se definete ca fiind
unghiul fcut de paralela la
meridianul geografic al punctului
central (DIRECIA
NORDULUI) cu direcia din
teren, msurat in sens direct
acelor de ceasornic.
Orientarea poate lua valori
pozitive de la 0
g
la 400
g
.
Sistemul de axe XOY
si orientarea direciei AB,
u
B
A
0
o
c
Declinaia magnetic
Nordul geografic - nordul magnetic arata busola
Convergena meridian
Unghiul dintre dou direcii nord apropiate
Orientri si axe de coordonate Orientri si axe de coordonate
39
Coordonate rectangulare Coordonate rectangulare
z sin d d
i 0
=
z cos d
i 107 - 26
z = A
Distana redus la orizont, d
0
,
diferena de nivel, z
se calculeaz folosind distana
nclinat d
i
i unghiul zenital
Z, cu relaiile:
26
107
Z Z
i
d
d
o
26
107
y
y
x
x
x
y y
26 107
26
107
0
-107 26
0
Determinarea coordonatelor rectangulare
ale unui punct necunoscut cunoscnd coordonatele
unui punct din reeaua naional.
107 - 26 0 107 26
cos d x =

A
107 - 26 0 107 26
sin d y =

A
107 - 26 26 107
x x x A + =
107 - 26 26 107
y y y A + =
107 - 26 26 107
z z z A + =
Coordonatele relative ale punctului NOU
Coordonatele absolute ale punctului NOU
40
Coordonatele rectangulare spaiale ale punctelor suprafeei topografice
Coordonate rectangulare spatiale Coordonate rectangulare spatiale
Coordonatele rectangulate
se folosesc la construirea i
analizarea hrilor topografice,
Coordonatele Polare
Ridicrile topografice.
41
EROARE DE PROIECTARE EROARE DE PROIECTARE
Eroare de proiectare: Pista de 3.500 de metri in
construcie a aeroportului Cluj-Napoca se suprapune cu
traseul centurii de ocolire inaugurate in urma cu trei ani
42
VA MULTUMESC! VA MULTUMESC!