Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Magdalena Bradean
Modulul II
BENEFICIARI: Manageri/directori si specialiti din domeniile de activitate (tehnic, contabilitate, economic, fiscal, taxe i impozite, resurse umane, etc.) ale operatorilor economici i ale filialelor acestora, cadre de conducere din organizaiile sindicale, precum i personal ce urmeaza a fi pregatit i perfecionat profesional n vederea creterii calitii activitii desfaurate.
Subiecte dezbatute: I. Notiuni de management; II. Notiuni despe buget III. Elaborarea bugetului de stat si al Uniunii Europene; IV. Contextul macroeconomic privind bugetul anului 2013 pentru operatorii economici; IV. Prognoza principalilor indicatori economico financiari 2012-2016; V. Bugetul de venituri si cheltuieli instrument de programare bugetara; VI. Fundamentarea bugetului de venituri si cheltuieli VII.Corelatii intre extrasul de buget de venituri si cheltuieli si contul de profit si pierdere VIII.Executia bugetului de venituri si cheltuieli; IX. Controlul realizarii bugetului de venituri si cheltuieli; X. Contraventii si amenzi. XI. Situatiile financiare ale operatorilor economici XII. Cod fiscal
OPIS
I. Notiuni de management
Managementul reprezint totalitatea metodelor i mijloacelor de anticipare, rezolvare i control a problemelor care apar n activitatea unei firme, n procesul de realizare a obiectivelor firmei dintr-o anumita perioad. ntr-un mediu economic instabil, cheia succesului o reprezint managementul general al afacerii, din punct de vedere operaional i strategic.
I. Notiuni de management
n timp ce managementul operaional stabilete prioritile i identific soluiile pentru rezolvarea problemelor imediate pe termen scurt (1 an); managementul strategic stabilete direcia, obiectivele i strategiile generale ale firmei pe termen mediu (1-3 ani) i lung. Indiferent de perioada la care vrem s facem referire, pentru dezvoltarea controlabil a afacerii trebuie s avem n vedere coordonatele comerciale, organizarea i conducerea firmei, alocarea resurselor i asigurarea finanelor.
Management strategic
Din punct de vedere al dezvoltarii afacerii pe termen lung- n managementul strategic - se va pune un accent deosebit pe stabilirea de obiective i strategii care vizeaz: - diversificarea sau specializarea produselor; - profilul clientului i adaptarea produselor i serviciilor la nevoile de consum identificate; - stabilirea strategiei de promovare a firmei i a produselor pe piaa int; - consolidarea poziiei pe piaa existent sau ptrunderea pe noi piee;
Management strategic
- extinderea reelei proprii sau nchirierea unor canale de distribuie; - implementarea unui sistem de management performant al firmei; - stabilirea unui program multi-anual de investiii materiale (terenuri, cladiri, echipamente), de investiii n fora de munca (angajari, pregatire profesional) i investiii n promovarea imaginii firmei (reclama si publicitate); - elaborarea unor estimari multi-anuale privind nevoile i sursele de finanare care trebuie s asigure echilibrul i profitabilitatea afacerii.
Previziunea: definirea obiectivelor i strategiilor de realizare a acestora; Organizarea: delimitarea activitailor, stabilirea organigramei i a structurii de personal, stabilirea responsabilitailor, termenelor i alocarea resurselor; Coordonarea i motivarea: asigurarea comunicarii ntre membrii echipei (manageri, subordonai, colegi) i direcionarea acestora spre atingerea obiectivelor stabilite; stabilirea politicii salariale i de personal n concordana cu performanele obinute;
Implementarea: punerea n practic a obiectivelor i strategiilor stabilite; Controlul i evaluarea: aprecierea gradului de realizarea a obiectivelor stabilite, analiza i evaluarea performanelor obinute.
prin proiecte, prin bugete. Structura organizatoric: organizarea muncii pe tipuri de activitai sau proiecte, definirea responsabilitatilor i a autoritaii. Sistemul informaional: ansamblul de date, informaii, fluxuri i circuite informaionale. Sistemul decizional: ansamblul deciziilor din interiorul firmei i mecanismele de fundamentare, adaptare i aplicare a
Managementul financiar are rolul de a face legatura ntre management i contabilitate. Managerul, pe baza informaiilor financiarcontabile prelucrate corespunztor nevoilor proprii, poate s evalueze i s administreze eficient resursele de care dispune firma (resurse financiare, materiale i umane) n vederea realizrii obiectivelor i strategiilor stabilite pentru supravieuirea, meninerea i consolidarea firmei.
strategiile generale ale unei companii, avnd n vedere toate componentele activitaii firmei, din punct de vedere comercial, managerial i financiar. n aceast perioad de instabilitate a mediului de afaceri, trebuie s se aib n vedere reproiectarea i optimizarea proceselor de business. Managementul financiar are n vedere asigurarea stabilitii financiare a afacerii, prin asigurarea resurselor financiare cu necesarul de finanare, monitorizarea eficienei utilizrii tuturor resurselor companiei i ajustarea "zonelor slabe" care genereaz pierderi, optimizarea costurilor i cash-flow-ului la dinamica afacerii.
Managementul financiar
Atributele managementului financiar: previziunea financiara face parte din actiunea de previziune generala a firmei, dar nu ca o componenta inglobata prin aditie ci ca o componenta cu un rol deosebit; organizarea financiara trebuie sa indeplineasca un rol activ in preocuparile organizationale ale firmei; comunicarea financiara este transmiterea de mesaje. Mesajele implica cheltuieli. Managementul financiar are rolul de a asigura fundamentele deciziilor. controlul financiar fundamenteaza toate celelalte functii ale actului managerial. Orice proiect trebuie urmarit in executie, urmarire ce se face cu ajutorul acelui indicatori. Controlul financiar este o componenta de baza a controlului economic iar impreuna indeplinesc functiile principale in controlul firmei. Managementul financiar este un segment al managementul firmei, o prelungire a acestuia in zona economica sI financiara a firmei. Managementul financiar trebuie tratat cu aceasi seriozitate ca sI managementul cercetarii, resurselor umane, productivitatii, etc.
De asemenea, managementul financiar este domeniul prin care se dezvolta un sistem de comunicare intre specialistii din domeniul economico-financiar (economisti, contabili, analisti financiar etc) si topmanagerii nefinantisti, prin intermediul unui sistem propriu de raportari financiare, adaptate la cerintele interne de management a afacerii. Contabilitatea manageriala (contabilitatea de gestiune) analizeaza veniturile si cheltuielile, incasarile si platile astfel incat sa poata oferi informatii despre profitabilitatea si disponibilitatile banesti care pot contribui la cresterea companiei.
Rolul contabilitatii manageriale consta in detalierea, analiza si interpretarea informatiile oferite de contabilitatea generala, intr-o forma accesibila managementului companiei.
Informatiile financiare sunt confidentiale, se adreseaza mediului intern al firmei (echipa manageriala cu pregatire financiara si nonfinanciara) si sunt prezentate sub forma unor rapoarte periodice nestandardizate, adaptate la nevoile interne de management.
Contabilitatea financiara
Contabilitatea generala (contabilitatea financiara) asigura inregistrarea operatiunilor zilnice, tinerea registrelor, intocmirea balantelor, a situatiilor financiar-contabile si a declaratiilor fiscale, astfel incat firma sa respecte toate normele legale in vigoare. In acest caz, informatiile financiare sunt publice, se adreseaza mediului extern al companiei (institutiile statului, bancile, partenerii de afaceri) si sunt sintetizate semestrial sub forma de rapoarte standardizate, reglementate legal: Contul de Profit si Pierdere, Bilantul Contabil si anexele aferente.
Informatiile sunt publice Reprezinta o imagine a performantelor financiare realizate de firma la sfarsitul perioadelor de raportare
Departamentului economic poate fi format din mai multe compartimente: contabilitate, financiar, controlling. Managerul economic planifica, coordoneaza si monitorizeaza activitatea celor trei departamente economice.Managerul economic monitorizeaza permanent performantele financiare ale firmei si intervine atunci apar derapaje de la obiectivele generale ale firmei care privesc profitabilitatea (capacitatea firmei de a genera profit) si lichiditatea / solvabilitatea (capacitatea firmei de a-si onora datoriile pe termen scurt si pe termen lung fata de terti). Managerul departamentului financiar este preocupat in mod deosebit de asigurarea disponibilitatilor banesti pentru buna desfasurare a activitatii companiei: monitorizeaza incasarile de la clienti, platile catre salariati, furnizori si institutiile statului, planifica, contracteaza si urmareste derularea creditelor bancare.
Departamentul economic
Pentru managerul departamentului contabilitate sunt prioritare urmatoarele obiective: profitabilitatea firmei, reflectarea corecta si completa a patrimoniului firmei, intocmirea situatiilor financiare conform reglementarilor legale in vigoare, calculul obligatiilor fiscale, intocmirea si depunerea declaratiilor fiscale. In ultimul timp se acorda o atentie deosebita dezvoltarii compartimentelor de controlling, analize economice si bugete ale firmei. Managerul departamentului controlling asigura informatiile necesare pentru aprecierea starii de sanatate financiara a companiei, atat pe ansamblu cat si la nivelul subdiviziunilor organizatorice. Pe baza tablourilor de bord financiar, accesibile tuturor membrilor echipei manageriale a firmei, se analizeaza si se estimeaza performantele economicofinanciare, se stabilesc obiective, strategii si politici de firma.
Departamentul economic
Cred ca eficienta si eficacitatea muncii unui manager porneste de la autocunoastere, initiativa si curaj in identificarea si depasirea problemelor care-l afecteaza in mod direct in viata personala si cea profesionala si apoi se completeaza cu abilitatile manageriale specifice activitatii de conducere a unei afaceri. Eficienta inseamna obtinerea unor efecte mai mari decat eforturile depuse. Un manager trebuie sa stabileasca obiective clare si planuri de actiune pentru realizarea acestora la termene prestabilite, trebuie sa dimensioneze si sa aloce resurse, sa organizeze si sa coordoneze activitati diverse, sa formeze si sa mentina echipe de lucru, sa controleze si sa evalueze permanent rezultatele inregistrate si sa gaseasca solutii pentru eficientizarea acestora.
Un manager trebuie sa comunice si sa relationeze usor cu cei din jurul lui, trebuie sa stabileasca prioritati si sa gestioneze corect resursele de care dispune, inclusiv timpul. Trebuie sa-si dezvolte in permanenta abilitatile specifice functiei de management si anume: abilitatile de analiza, planificare si control al activitatilor si performantelor specifice. Un manager, indiferent de pozitia manageriala pe care o are si de departamentul in care activeaza, trebuie sa aiba o viziune de ansamblu si sa inteleaga relatiile de interdependenta dintre diverse activitati ale firmei si sa identifice punctele tari si punctele slabe din mediul intern al firmei.
Orice manager trebuie sa se informeze si sa cunoasca care este evolutia generala a mediului de afaceri si a domeniului in care activeaza si sa sesizeze principalele oportunitati si riscuri care pot sa apara din mediul extern al firmei. Principala dificultate cu care se confrunta managerii o constituie lipsa de experienta privind planificarea activitatii si definirea unor obiective clare, respectand regula SMART.
Obiectivele SMART inseamna sa stii ce vrei sa obtii la un termen prestabilit. S specifice activitatii: adica cifra de afaceri, imagine pe piata, calitate etc. M masurabile: orice obiectiv trebuie sa fie cuantificabil si controlabil. A adevarate: exista resurse si obiectivele propuse sunt posibil de realizat. R relevante: sunt importante si semnificative pentru bunul mers al afacerii. T - timp: obiectivele trebuie realizate pana la un anumit termen.
Regula obiectivelor SMART se aplica la nivelul intregului sistem de obiective al firmei: - pentru obiectivele strategice, care urmaresc dezvoltarea firmei pe termen mediu si scurt, - pentru obiectivele specifice la nivel de departament si care se dezvolta tinand cont de obiectivele generale ale firmei, - pentru obiectivele individuale ale fiecarei persoane care se armonizeaza cu
Managementul prin bugete reprezinta unul dintre cele mai intens utilizate sisteme de management ale ultimelor decenii. Raspandirea pe scara larga in organizatiile competitive de pretutindeni este posibila datorita caracteristicilor acestui sistem de management, prin intermediul caruia se asigura previzionarea, controlul si evaluarea activitatilor firmei si ale principalelor sale componente, procesuale si structurale, cu ajutorul bugetelor.
Bugetul ca instrument de management reprezinta expresia financiara a dimensionarii obiectivelor, veniturilor, cheltuielilor si rezultatelor unei organizatii, ce permite evaluarea eficientei economice prin compararea rezultatelor cu nivelul bugetat al acestora. Printre prioritatile unui management prin bugete eficient apare necesitatea parcurgerii pasilor necesari crearii unui buget controlabil al afacerii, in scopul preintampinarii situatiilor de criza manifestate in procesul de dezvoltare.
Folosirea acestui sistem asigura o disciplinare economica a componentelor procesuale si structurale ale firmei, pe fondul evidentierii clare si corecte a contributiei acestora la realizarea obiectivelor fundamentale. Sunt create premise favorabile pentru asigurarea si intretinerea unui climat organizational si motivational adecvat participarii active si efective a salariatilor la stabilirea si realizarea obiectivelor; Integrarea managementului prin bugete in sistemul managementului prin obiective amplifica apreciabil rolul managerial si motivational al bugetelor;
Punerea in practica a sistemului de management prin bugete este conditionata de existenta urmatoarelor premise: Proiectarea unor structuri organizatorice care sa permita delimitarea clara a atributiilor, responsabilitatilor si competentelor pentru fiecare esalon organizatoric al firmei O planificare riguroasa a obiectivelor, a modalitatilor de realizare, a resurselor si termenelor; Firma este divizata in centre de gestiune delimitate procesual ori structural, la nivelul fiecaruia fiind lansate bugete in care sunt prevazute obiective, cheltuieli, venituri si rezultate; Crearea conditiilor organizatorice si motivationale de participare activa si efectiva a managerilor si executantilor la dimensionarea bugetelor;
Proiectarea unui sistem informational centrat pe inregistrarea, transmiterea si analiza operativa a abaterilor de la nivelul previzionat al cheltuielilor; Proiectarea unor mecanisme eficace de decontare intre centrele de gestiune, care sa evidentieze cat mai fidel contributia fiecaruia la realizarea obiectivelor; Adaptarea contabilitatii generale si analitice la cerintele impuse la determinarea costurilor efective prin luarea in considerare a abaterilor de la costurile normate.
Bugetul guvernamental este o nsumare sau un plan al veniturilor si cheltuielilor planificate de guvern; In conditiile finantelor clasice, bugetul public era considerat, ca act legislativ, doar o lista a cheltuielilor si a veniturilor publice, fara specificarea unei legaturi cu starea si perspectivele economiei nationale.
In conditiile tot mai complexe ale vietii economico-sociale de astazi, doctrina financiara a completat imaginea despre buget si a legat existenta acestuia de mersul si starea intregii economii nationale. Astfel, in toate tarile dezvoltate notiunea de buget se refera la doua structuri diferite: bugetul economiei nationale; bugetul de stat (bugetul propriu-zis ale autoritatii publice).
Bugetul economiei nationale este un plan/program ce se intocmeste anual si cuprinde totalitatea veniturilor si a cheltuielilor dintr-o economie nationala, indiferent daca aceste sunt publice sau private. Acest buget cuprinde in fapt, pe langa bugetele autoritatii publice si totalitatea bugetelor private (ale agentilor economici). De regula, este un buget informativ, orientativ si nu este executoriu, in consecinta nu se supune aprobarii legislativului. Bugetul economiei nationale serveste ca baza pentru argumentatia financiar-economica, politica si sociala a guvernului.
Bugetul public (de stat) se elaboreaza pornind de la bugetul economiei nationale, insa cuprinde numai resursele si cheltuielile autoritatii publice; Procesul bugetar reprezinta ansamblul actiunilor si masurilor intreprinse de autoritatea statala competenta cu privire la etapele consecutive ale procedurii bugetare:
elaborarea proiectului de buget, aprobarea acestuia, executarea sa, incheierea, controlul si aprobarea executiei bugetare.
GUVERN
CONSILIUL LOCAL
PARLAMENT
APROBARE
PUBLICARE
DE REINUT! Exerciiul bugetar reprezint perioada egal cu anul bugetar pentru care se elaboreaz, se aprob, se execut i se raporteaz bugetul. Practic un exerciiu bugetar se ntinde pe parcursul a trei ani, innd cont de momentul elaborrii, al desfurrii exerciiului bugetar propriu-zis, respectiv a execuiei contului general anual al bugetului general consolidat. Pna la data de 15 octombrie Ministerul Finanelor trebuie s supun Guvernului i acesta s aprobe proiectul legii bugetului pe anul urmtor, proiect ce trebuie adoptat de ctre Parlament pn la 28 decembrie a anului n curs.
Transmiterea proiectului de buget la Guvern i Parlament n anii n care se organizeaz alegeri generale parlamentare n ultimele 3 luni ale anului se modifica, astfel: Art. 35^1. - n cazul n care alegerile generale parlamentare sunt organizate n ultimele 3 luni ale anului, calendarul este urmtorul: a) Ministerul Finanelor Publice, pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite i a bugetului propriu, ntocmete proiectele legilor bugetare i proiectele bugetelor pe anul urmtor, pe care le depune la Guvern n termen de 15 zile de la nvestirea noului Guvern, conform art. 103 din Constituia Romniei, republicat b) dup nsuirea de ctre Guvern a proiectelor legilor bugetare i de buget, prevzute la art. 35 alin. (1), acesta le supune spre adoptare Parlamentului cel mai trziu n 20 de zile de la nvestire, fr a depi data de 31 decembrie a anului n curs."
UNIUNEA EUROPEANA Bugetul comunitar este instrumentul legal prin care se autorizeaza veniturile si cheltuielile, executate intr-un an financiar, atat prin sistemele bugetare ale statelor membre pentru necesitatile proprii, cat si pentru cheltuielile organismelor Uniunii Europene. Procedurile, ca si regulile bugetare, desi detaliate in regulamente specifice, sunt din ce in ce mai complicate pe masura largirii comunitatii si adancirii regionalizarii si globalizarii problemelor comunitare.De aceea este nevoie de specialisti si multe cunostinte privind procedurile bugetare practicate in fiecare din etapele procesului bugetar. Acestea implica nu numai Parlamentul, Consiliul si Comisia Uniunii Europene, dar si fiecare stat membrutitular, aderent sau asociat-ce contribuie si/sau primeste credite bugetare, imprumuturi, ajutoare sau donatii de la comunitate. Ca orice proces bugetar, si cel al Comunitatii parcurge un numar de etape, dar cu proceduri, termene si formalitati diferentiate determinate de deciziile si actiunile ce urmaresc obiectivele pe etape ale Uniunii.
ELABORAREA I APROBAREA BUGETULUI COMUNITAR Previziuni de buget numai cu cheltuieli Termen 1 IULIE
INSTITUIILE COMUNITARE
COMISIA UE
Consultri CONSILIUL UE + COMISIE + INSTITUII PROIECT DE BUGET DA APROBARE N PARLAMENT Termen 5 oct. NU
APROBARE IN PARLAMENT DA, daca nu sunt amendamente NU, daca sunt amendamente
APROBARE N PARLAMENT
PUBLICARE
Buget =Totalitatea veniturilor si cheltuielilor unei familii, intreprinderi, stat, etc. prevazute pt. o perioada de timp determinata; Venituri totale =Constituie cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul exercitiului contabil sub forma de intrari sau cresteri ale activelor sau descresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalului propriu, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor. VT = Vexp +Vfin +V extr.
Cheltuieli totale = Sumele sau valorile platite sau de platit pentru : consumurile de materii prime si materiale, pentru lucrarile executate si serviciile prestate, pentru plata personalului si a altor obligatii contractuale sau legale, pentru depriecerea activelor, valoarea contabila a activelor cedate, distruse sau disparute; CT = Cexp + Cfin + C extr.
Rezultat brut = diferenta intre veniturile totale si cheltuielile totale; Impozit pe profit = reprezinta un impozit datorat la bugetul statului de catre toti contribuabili, asa cum ii defineste codul fiscal, fiind 16% din Rezultatul brut din care se scade rezerva legala; Rezerva legala = 5 % din rezultatul brut, pana la concurenta a 20 % din capitalul social;
Capital social = Valoarea bunurilor aduse ca aport in societate, exprimata in moneda nationala; Profit contabil = profitul ramas dupa deducerea impozitului pe profit din rezultatul brut; Participarea salaiatilor la profit = reprezinta pana la 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de baza mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic, in exercitiul financiar de referinta; Exercitiul financiar = Perioada de timp pentru care sunt evidentiate rezultate financiare intr-o companie sau organism public; de regula exercitiul financiar acopera o perioada de 12 luni care in general se suprapune cu anul calendaristic
Dividende = minim 50% din profitul net pentru societatile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat; Profit nerepartizat = profitul ramas dupa deducerea participarii salariatilor la profit si a dividendelor si se constituie ca sursa proprie de finantare; Sursa proprie de finantare = acumularea de capital degajat n cursul exerciiului contabil ncheiat
Surse de finantare a investitiilor: Interne: amortizarea, parte din profit, vanzari active, sa; Externe : alocatii de la buget, credite, alte surse Active =reprezint o resurs controlat de ntreprindere ca rezultat unor evenimente trecute i de la care se ateapt s genereze beneficii economice viitoare pentru ntreprindere ; Active = Pasive + Capitalul propriu (Ecuaia contabiliti ) n economie un activ reprezint orice form n care se poate pstra bogia. Amortizarea = expresie valorica a uzurii mijloacelor fixe incluse in costul produselor la fabricarea carora ele au participat in vederea crerii conditiilor necesare inlocuirii acestora. Pasive = obligaie a unei componente provenit din tranzacii sau evenimente din trecut, a crei stingere poate duce la transferarea unui activ, prestarea de servicii sau alte beneficii economice viitoare Capital propriu = Capitalul social al unei companii (capitalul actionarilor) la care se adauga rezervele si profitul nerepartizat
Numarul mediu de personal = media aritmetic simpl calculat pe baza efectivelor zilnice ale salariailor din anul respectiv; Fond de salarii =Totalitatea sumelor brute cuvenite anual, ca drepturi salariale, persoanelor fizice incadrate in temeiul unui contract individual de munca din partea unuia si aceluiasi angajator ; Castig mediu pe salariat = reprezint raportul dintre sumele pltite salariailor de ctre agenii economici n anul respectiv i numrul mediu de salariai ; W = productivitatea muncii valorica reprezinta raportul intre valoare veniturilor totale si numarul mediu de salariati; W = productivitatea fizica reprezinta raportul intre cantitate si numarul mediu de salariati;
Cheltuieli totale la 1000 lei= reprezinta raportul intre cheltuieli totale si venituri totale x 1000; Plati restante = sume datorate i neachitate care au depit termenul de plat prevzut de actele normative sau de contract/factur; Creante restante = sume datorate i neachitate care au depit termenul de incasare prevzut de actele normative sau de contract/factur.
IV. Contextul macroeconomic privind bugetul anului 2013 pentru operatorii economici
Potrivit prevederilor Legii privind finanele publice, nr.500/2002, cu modificrile i completrile ulterioare, ordonatorii principali de credite trebuie s depun la Ministerul Finanelor Publice propunerile pentru proiectul de buget i anexele la acesta, potrivit metodologiei elaborate de Ministerul Finanelor Publice. Propunerile de buget pentru anul 2013 i estimrile pentru anii 2014-2016 se vor stabili conform indicatorilor macroeconomici a cror evoluie se prezint in Scrisoarea Cadru ce insoteste proiectul bugetului de stat.
578.6
3.14
607.5
3.5
649.0
2.8
694.4
2.5
739.1 783.2
2.3 2.2
5.79
461 - 4.4 4.23
3
417 -4.6 4.4
2.9
400 -4.9 4.37
2.8
385 -4.8 4.35
2.5
365 -4.8 4.35
2.3
360 -4.6 4.35
Obiectivele urmarite in elaborarea bugetului, conform Legii responsabilitii fiscal bugetare nr. 69/2010 sunt: Asigurarea si meninerea disciplinei fiscal bugetare, a transparenei i sustenabilitii pe termen mediu a finanelor publice. O mai bun gestionare a resurselor publice limitate. Propunerile formulate de ordonatorii principali de credite pentru proiectul bugetului de stat, bugetului asigurrilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale vor ine seama de: 1.Credite externe/interne 2. Fonduri externe nerambursabile postaderare 3. Aciunile multianuale 4. Cadrul fiscal bugetar pe termen mediu
In anul 2013 se stabilesc limite de cheltuieli pentru titlul 10,,Cheltuieli de personal n cadrul limitelor pentru sursa ,,Buget de stat precum i n cadrul bugetelor :,,Bugetul asigurrilor sociale de stat, ,,Bugetul asigurrilor pentru omaj, ,,Bugetul fondului naional unic de asigurri sociale de sntate. Obiective stabilirea unui cadru standardizat i unitar pentru formularea propunerilor bugetare ale ordonatorilor principali de credite; prezentarea necesarului de fonduri publice ntr-un cadru omogen, care s permit direcionarea fondurilor publice ce le sunt alocate sub forma plafoanelor de cheltuieli spre prioriti, i programe bine fundamentate.
Prognoza macroeconomica a pornit de la premisa ca masurile active care vizeaza imbunatatirea mediului de afaceri, reducerea dezechilibrelor macroeconomice si stabilizarea sectorului financiar bancar va favoriza cresterea economica sustenabila si crearea de locuri de munca; Avnd n vedere pierderea de vitez a potenialului de cretere economic, pe termen mediu, respectiv perioada 2013-2015, scenariul de prognoz prevede accelerarea creterii economice cu ritmuri ntre 3-4%. Scenariul se bazeaz pe mbuntirea activitii n toate sectoarele economiei, n special n ramurile industriale cu potenial ridicat de export, precum i n sectorul construciilor care poate fructifica necesarul de infrastructur existent n toate domeniile. In macheta anexata se prezinta situatia macroeconomica in perioada 2011 2015.
-3,4
6,3 9,9 10,5
-1,5
6,0 - 2,4 - 1,3
2,4
5,5 5,8 5,1
2,0
5,6 7,3 7,4
1,6
6,7 8,7 6,6
1,2
7,3 6,0 7,0
Cererea intern va fi motorul acestei evoluii, cu ritmuri de cretere a formrii brute de capital fix de peste 6%, pn la 7,3% n 2016. Cheltuielile consumului populaiei se vor majora, n medie, cu ritmuri de 3,5%, n condiiile creterii veniturilor disponibile i a ncrederii n climatul economic, iar cheltuielile cu consumul guvernamental vor nregistra ritmuri medii de peste 2%, care vor asigura reducerea ponderii lor n produsul intern brut i mbuntirea eficienei cheltuielilor bugetare. Exporturile i importurile de bunuri i servicii se vor menine n termeni reali, la niveluri ridicate.
Populaia ocupat, conform conturilor naionale, se va majora n perioada 2013-2016 n medie cu 0,5% anual. Numrul mediu de salariai, conform balanei forei de munc civile, se va majora n medie cu 0,2% anual. Rata omajului nregistrat la sfritul anului se va diminua pn la 6,7% la sfritul anului 2016. Pentru perioada 2013-2016, tendina de reducere a inflaiei va continua, manifestndu-se att la nivelul inflaiei anuale ct i ca medie anual. Estimrile au luat n calcul ani agricoli normali i o volatilitate redus pentru preul internaional al petrolului.
Evolutia preturilor
Indicatori/An
Cresterea preturilor de consum (%) - Sfarsitul anului
2011
2012
2013
2014
2015
2016
3.14
5,1
3,5
3,0
2,5
2,3
- Medie anuala
Cresterea preturilor productiei industriale(%) - Sfarsitul anului - Medie anuala Cresterea costului in constructii(%) - medie anuala Cresterea preturilor principalelor produse agricole (%) - medie anuala
5.79
3,4
4,9
3,3
2.8
2,5
6.95 8.93
7.2 6.5
4.0 5.0
3.2 3.8
3.0 3.5
2.8 3.3
9.03
7.0
6.0
5.0
3.0
2,6
4.2379
4.45
4.5
4.45
4.40
4,40
-0,66
- 4,77
-1,12
1,12
1,14
5,09
-1,54
3,73
4,45
3,97
2,5
3,0486
3,43
3,45
3,43
3,38
3,38
4348,7
4430
4485
4545
4610
4695
1980
2110
2245
2342
2438
2528
1444
1535
1631
1700
1769
1833
- 1,9
2,8
1,3
0,9
1,3
1,1
Inflatia
2011
2012 2013
2014 2015
2016
3,14 5,79
5.9
3.2
5,1 3,4
3.5
3,5 4,9
2.8
3,0 3,3
2.5
2,5 2,8
2.3
2,3 2,5
3.0
2.9
2.8
2.5
Continuarea reformelor n sectorul transporturi i energie, si in domeniul ntreprinderilor de stat Autoritile s-au angajat s elaboreze o foaie de parcurs pentru dereglementarea preurilor la gaze, care ar trebui s stimuleze investiiile i s mbunteasc eficiena energetic. Ajustarea preurilor pentru consumatorii casnici va fi gradual i programul va include msuri pentru protecia consumatorilor vulnerabili. Vor fi intensificate eforturile de a introduce managementul privat i de a aduce investiii private n ntreprinderile de stat.
Bugetul unei companii este stabilit anual. Un buget terminat cere, de obicei, un efort considerabil i poate fi vazut ca un plan financiar pentru noul an financiar. n timp ce n mod traditional departamentul de finante stabileste bugetul companiei, softul modern permite sutelor si miilor de oameni din diferite departamente (resurse umane, IT) s contribuie prin veniturile si cheltuielile ateptate, la bugetul final.
2.
3.
4.
5. 6.
Legea contabilitatii nr.82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare; Legea nr. 500/2002 privind finantele publice cu modificarile si completarile ulterioare; Legea nr.15/1990 cu modificarile si completarile ulterioare; Legea nr.31/1990 privind societatile comerciale cu modificarile si completarile ulterioare; Legea nr.571/2003 privind codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare; OUG nr.37/2008 privind reglementarea unor msuri financiare n domeniul bugetar;
8.
9.
10.
11.
OUG 79/2008 privind masuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, cu modificarile si completarile ulterioare; Acordul stand-By incheiat cu FMI, aprobat prin OUG nr.99/2009; Legea bugetului de stat; Legea bugetului asigurarilor sociale de stat; Legi speciale
In baza art.111 din Legea nr.31/1990 privind societatile comerciale, cu modificarile si completarile ulterioare Adunarea Generala Ordinara a Actionarilor are obligatia sa stabileasca bugetul de venituri si cheltuieli si, dupa caz, programul de activitate, pe exercitiul financiar urmator
Ordonan de urgen nr. 37/2008 privind reglementarea unor msuri financiare n domeniul bugetar
Guvernul Romniei a stabilit prin Ordonana de Urgen nr. 37/2008, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 276/08.04.2008 o serie de msuri financiare pentru perioada urmtoare, in concordan cu recomandrile Comisiei Europene referitoare la reducerea cheltuielilor bugetare, pentru evitarea riscurilor semnalate i a riscului declarrii procedurii de deficit excesiv, n spiritul unei politici de restrngere a cheltuielilor bugetare i de abordare mai prudent a deficitului bugetar,
ART. 15 (1) Bugetele de venituri i cheltuieli ale operatorilor economici cu capital sau patrimoniu integral ori majoritar de stat aflai n subordinea, coordonarea, sub autoritatea sau n portofoliul ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administraiei publice centrale, precum i al autoritilor publice centrale se aprob prin hotrre a Guvernului iniiat de ordonatorul principal de credite, cu avizul Ministerului Economiei i Finanelor i al Ministerului Muncii, Familiei i Egalitii de anse. (2) Bugetele de venituri i cheltuieli ale filialelor operatorilor economici prevzui la alin. (1) se aprob prin ordin comun al ordonatorului principal de credite, al ministrului economiei i finanelor i al ministrului muncii, familiei i egalitii de anse.
(4) Pentru operatorii economici prevzui la alin. (1) i (2), ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraiei publice centrale, precum i autoritile publice centrale au obligaia de a prezenta la Ministerul Economiei i Finanelor situaiile financiare anuale, n vederea avizrii acestora din punctul de vedere al ncadrrii n nivelul veniturilor i cheltuielilor cuprinse n bugetele de venituri i cheltuieli anuale. (5) Bugetele de venituri i cheltuieli ale institutelor naionale de cercetare-dezvoltare se aprob potrivit prevederilor Ordonanei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea tiinific i dezvoltarea tehnologic, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 324/2003, cu modificrile i completrile ulterioare.
ART. 16 Ordonatorii principali de credite care au n subordine, n coordonare sau sub autoritatea lor autoriti i instituii publice finanate integral din venituri proprii, precum i operatori economici au obligaia de a verifica i controla dac nivelul cheltuielilor nscrise n bugetele de venituri i cheltuieli ale acestora respect politicile publice n domeniul cheltuielilor publice.
ART. 28 Pe data intrrii n vigoare a prezentei ordonane de urgen se abrog: Ordonana Guvernului nr. 1/2007 privind aprobarea bugetelor de venituri i cheltuieli ale unitilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administraiei publice centrale, precum i a autoritilor publice centrale, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 30 din 17 ianuarie 2007, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 176/2007, cu modificrile ulterioare.
Cadrul legal existent pana la aparitia OUG 79/2008 a creat premisele funcionrii n paralel a dou sisteme de conducere a operatorilor economici: primul aplicabil societilor comerciale, n general, instituit de Legea nr. 31/1990 privind societile comerciale, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, conform cruia administrarea executiv este delegat directorilor care i exercit atribuiile n temeiul unui contract de mandat; cel de-al doilea incident regiilor autonome, instituit de OUG nr. 79/2001 privind ntrirea disciplinei economico-financiare i alte dispoziii cu caracter financiar, aprobat cu modificri prin Legea nr. 59/2002, cu completrile ulterioare, conform cruia atribuiile de conducere sunt exercitate de conductori n baza unui contract de performan, anex la contractul individual de
OUG 79/2008
Obligatiile ministerelor si a celorlalte institutii publice abilitate: a) s aprobe sau s supun aprobrii, dup caz, bugetele de venituri i cheltuieli, potrivit prevederilor legale n vigoare; b) s dispun msuri pentru urmrirea lunar a execuiei contractelor de mandat i pentru aplicarea prevederilor art. 4 alin. (1) din OUG nr.79/2008;
Efectele crizei economice asupra bugetului de stat si ale bugetelor de venituri si cheltuieli ale operatorilor economici
Trebuie amintit c dup civa ani de cretere robust, Romnia a fost puternic afectat de declinul economic global. n prezent, producia este n descretere, exporturile s-au redus drastic, iar fluxurile mari de capital, s-au micorat treptat. Efectele colapsului mondial au fost agravate i de slbiciunile economiei romneti. Declinul economic a condiionat solicitarea de ctre Romnia a unui mprumut de la Fondul Monetar Internaional n martie 2009.
FMI este o organizatie internationala are 186 de tari membre si avnd ca scop principal promovarea unei economii mondiale sntoase; cooperarea monetara internationala; stabilitatea valutara si acorduri valutare sistematice; stimularea cresterii economice si niveluri inalte de folosire a fortei de munca; acordarea de asistenta financiara temporara tarilor membre, in conditii
Drepturile speciale de tragere (DST sau, internaional, XDR) sunt moneda virtual a Fondului Monetar Internaional, conceput ca nlocuitor al standardului aurului. Tranzaciile n interiorul Fondului Monetar Internaional sunt calculate n DST. O serie de valute naionale sunt fixate la un anumit raport n relaie cu DST. Valoarea sa se calculeaz n funcie de dolarul american (44%), euro (34%), yenul japonez (11%) i lira sterlin britanic (11%), conform cotaiilor de la bursa londonez.
Una dintre responsabilitatile principale ale FMI este sa acorde imprumuturi tarilor care au dificultati de balanta de plati, oferind acestor tari:
posibilitatea de a-si reface stocul de rezerve internationale de stabilizare a cursului valutar, de continuare a platii importurilor si de reinstaurare a conditiilor de crestere economica. Spre deosebire de bancile de dezvoltare, FMI nu acorda imprumuturi pentru proiecte specifice.
Asistenta financiara pentru Romania s-a materializat in 12 programe de imprumut de tipul Acord Stand-by. Incepand cu 1972, Romania a folosit resursele FMI in mai multe ocazii ca suport financiar.
Guvernul a semnat in 4 mai 2009, oficial, scrisoarea de intenie negociat i acceptat de Fondul Monetar Internaional cu privire la acordul de mprumut pentru Romnia; Board-ul FMI i ECOFIN din cadrul CE au aprobat forma final a acestui Acord de mprumut n perioada 4-6 mai 2009; Dup aprobare, Acordul a fost aprobat prin OUG nr.99/2009. Cele trei organisme internaionale - FMI, CE i Banca Mondial - au stabilit de comun acord cu Guvernul, coninutul scrisorii i
Prevederile Acordului cu FMI si Comisia Europeana Valoarea total a acestui acord de mprumut cu
Comisia European i FMI este de 19,950 miliarde de euro: - 12,950 miliarde de euro provin de la FMI i trebuie direcionai ctre Banca Naional a Romniei pentru susinerea rezervelor valutare ale rii; - 5 miliarde de euro provin de la Comisia European pentru Ministerul Finanelor pentru susinerea deficitului bugetar; - 1 miliard de euro de la Banca Mondial n vederea susinerii deficitului bugetar de ctre ministerul Finanelor; - Restul de 1 miliard de euro de la BERD pentru sistemul bancar, n vederea acordrii
Una dintre condiiile care au fost agreate cu Fondul n legtur cu companiile cu capital majoritar de stat este majorarea salariilor pentru companiile de stat care vor nregistra profit sa fie fcut n strns legtur cu creterea productivitii muncii; Operatorii economici care au inregistrat pierderi nu vor avea posibilitatea majorarii cheltuielilor cu personalul/salariile;
16. ntreprinderile publice. Monitorizarea operatorilor economici cu capital Pentru a minimiza povara asupra finanelor publice de pe urma ntreprinderilor proprietate de stat (IPS), ca rezultat al cerinelor de subvenionare mai mari i al transferurilor mai mici de dividende, este necesar a efectua urmtoarele schimbri legislative:
(i) IPS vor trebui s prezinte proiectele de bugete Guvernului n 15 zile lucrtoare de la publicarea bugetului de stat i negocierile privind contractele colective de munc nu vor fi permise pn cnd bugetul anual al ntreprinderii (inclusiv plafoanele pentru fondul de salarii) nu va fi fost aprobat;
(ii) fondul de salarii total pentru fiecare IPS care primete subvenii sau alte transferuri de la buget va fi stabilit de Guvern; (iii) mutarea resurselor alocate pentru cheltuieli de capital la cheltuieli curente va fi interzis; (iv) vor fi introduse sanciuni automate (personale i instituionale) pentru nerespectarea prevederilor bugetare sau a contractelor de performan managerial;
Legea privind independenta autoritatilor de supraveghere Cod fiscal Finante locale Codul de procedura fiscala Modificarea legii bugetului Codul muncii Legea contractelor colective de munca Legislatia privind procedura pentru implementarea legii salarizarii unitare; Modificarea Legii nr.31/1990 privind societatile comerciale, pentru cresterii raspunderii administrative
BNR Buget stat BNR Buget stat BNR Buget stat BNR Buget stat BNR
- 1199,875 mil DST - 107,375 mil DST - 3214,4375 mil DST - 837,3125 mil DST - 3442,125 mil DST - 862,875 mil DST - 1245,8125 mil DST - 423,9375 mil DST - 109,25 mil DST
In data de 25 martie 2011, cu ocazia celei de-a saptea evaluari in cadrul Acordului stand-by 2009-2011, autoritatile romane au adus la cunostinta Board-ului FMI ca ultima transa, cea de-a opta, in valoare de 874 mil DST nu va fi efectiv trasa. Cu aceeasi ocazie Board-ul a aprobat solicitarea privind un nou Acord Standby, pe o perioada de 24 de luni, in valoare de DST 3090.6 mil, respectiv 300 procente din cota. Autoritatile si-au exprimat intentia de a
Fiind vorba despre un acord de tip preventiv, banii de la FMI pot fi trai numai n cazul unei situaii excepionale, cum ar fi: un atac speculativ asupra leului, declanat de o criz n regiune, concretizat printr-o pierdere masiv de rezerve i de ncredere, sau n cazul n care Trezoreria eueaz, n dou - trei rnduri, s se finaneze la costuri acceptabile
In cadrul Memorandumului de Intelegere (MT) la pct.22 se specifica: Suntem ferm determinai s realizm reforme profunde ale ntreprinderilor de stat (S), mai ales a celor din sectoarele cheie pentru generarea creterii, cum ar fi sectorul energetic i sectorul transporturilor.
Legea nr.329/2009 privind reorganizarea unor autoriti i instituii publice, raionalizarea cheltuielilor publice, susinerea mediului de afaceri i respectarea acordurilor-cadru cu Comisia European si Fondul Monetar Internaional, reglementeaza:
a) reorganizarea unor autoriti i instituii publice; b) msuri de reducere a cheltuielilor de personal n sistemul bugetar; c) condiiile exercitrii cumulului pensiei din sistemul public de pensii i sistemele neintegrate sistemului public cu veniturile salariale sau, dup caz, asimilate salariilor, potrivit legii, realizate n cadrul autoritilor i instituiilor publice centrale i locale, indiferent de modul de finanare i subordonare, precum i n cadrul regiilor autonome, societilor naionale, companiilor naionale i societilor comerciale la care statul ori o unitate administrativ-teritorial este acionar unic sau
d) msuri privind disciplina financiarbugetar la nivelul regiilor autonome, societilor i companiilor naionale, a societilor comerciale la care statul sau unitile administrativ teritoriale au calitatea de acionar unic sau majoritar, precum i a filialelor acestora; e) msuri pentru susinerea mediului de afaceri n scopul depirii dificultilor financiare i relansrii circuitului comercial.
Art.27 - (1) Anual, prin legea bugetului de stat, se stabilesc i obiectivele de politic salarial a regiilor autonome, societilor i companiilor naionale, a societilor comerciale la care statul sau unitile administrativ teritoriale au calitatea de acionar unic sau majoritar precum i a filialelor acestora, denumite n continuare operatori economici. (2) Reprezentanii statului, respectiv ai autoritilor administrativ-teritoriale sunt mandatai s pun n aplicare politica salarial stabilit potrivit alin.(1) n cadrul organelor de administrare i de conducere ale operatorilor economici.
Art.28 - (1) Operatorii economici prezint, n vederea aprobrii, bugetul de venituri i cheltuieli organelor administraiei publice centrale sau locale, dup caz, n subordinea, coordonarea, sub autoritatea crora funcioneaz sau n al cror portofoliu se afl, n termen de 10 zile de la aprobarea bugetului de stat, potrivit legii.
Msuri privind disciplina financiar-bugetar la nivelul unor operatori economici (2) Nerespectarea termenului prevzut la alin.(1) constituie cauz de diminuare a remuneraiei directorului operatorului economic, n condiiile art.4 alin.(1) din Ordonana de urgen a Guvernului nr.79/2008 privind msuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, aprobat cu modificri prin Legea nr.203/2009, sau dup caz, constituie cauz de reziliere a contractului de mandat, potrivit clauzelor stipulate n acesta.
Art.29 - (1) Organele administraiei publice centrale sau, dup caz, locale care au n subordine, coordonare, sub autoritate sau n portofoliu operatori economici au obligaia ca, n termen de 5 zile de la primirea bugetelor de venituri i cheltuieli, s elaboreze documentaia necesar aprobrii, n condiiile legii, a acestora. (2) Nerespectarea termenului prevzut la alin.(1) de ctre funcionarul desemnat s elaboreze documentaia necesar aprobrii constituie abatere disciplinar i se sancioneaz potrivit legii.
Art.30 Contractele colective de munc se negociaz, n condiiile legii, dup aprobarea bugetelor de venituri i cheltuieli ale operatorilor economici, n limitele i condiiile stabilite prin bugete. Art.31 Dispoziiile acestui capitol nu se aplic societilor financiarbancare i de asigurri i societii comerciale Fondul Proprietatea S.A.
Realizarea sustenabil a unor deficite bugetare mai mici presupune modificarea considerabil a procesului bugetar, precum i reforme ale politicilor de venituri i cheltuieli. Legea responsabilitii fiscal-bugetare: (i) stabileste proceduri mbuntite de elaborare a bugetelor multianuale; (ii) stabileste limite privind rectificrile bugetare efectuate n cursul anului; (iii) prevede reguli fiscale privind cheltuielile totale, cheltuielile de personal i deficitul bugetar; (iv) creaza un consiliu fiscal care s asigure o analiz independent i de specialitate a prognozelor macroeconomice si bugetare; (v) creaza cadrul de emisiune i gestionare a
Pentru a solutiona problema cheltuielilor excesive si supraestimarii veniturilor, legea responsabilitatii fiscal-bugetare propune: elaborarea si implementarea unei Strategii fiscal-bugetare credibile pe 3 ani, care sa includa :
un cadru macroeconomic, un cadru fiscal-bugetar, un cadru de cheltuieli pe termen mediu
Cadrul macroeconomic contine informatii privind : situatia macroeconomica si prognoze pentru anul bugetar urmator si doi ani ulteriori; rezultatele efective ale ultimilor doi ani bugetari si rezultatele estimate ale anului in curs, referitoare la indicatorii macroeconomici cei mai relevanti pentru strategia fiscal-bugetara, inclusiv:
Guvernul i fiecare ordonator de credite, precum i orice entitate responsabil de elaborarea politicilor i acordurilor salariale din sectorul public trebuie s se asigure c toate aceste politici i acorduri salariale sunt n concordan cu principiile responsabilitii fiscale, regulile fiscale, precum i cu obiectivele i limitele din strategia fiscal-bugetar. (1) Nu se pot promova acte normative cu mai puin de 180 de zile nainte de expirarea mandatului Guvernului, care conduc la creterea cheltuielilor de personal sau a pensiilor n sectorul bugetar. (2) Totalul cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat nu poate fi majorat pe parcursul anului bugetar, cu ocazia rectificrilor bugetare. (3) Negocierile pentru unele drepturi care, potrivit legii, se stabilesc prin contracte colective de munc vor putea fi finalizate numai dup ce cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetar a fost aprobat, cu respectarea plafoanelor de cheltuieli de personal stabilite.
Pentru anul 2012, cotele de contribuii pentru asigurrile de sntate, prevzute de Legea nr.95/2006, cu modificrile i completrile ulterioare, se stabilesc dup cum urmeaz: a) 5,2% pentru cota datorat de angajatori, prevzut la art.258 din Legea nr.95/2006, cu modificrile i completrile ulterioare; b) 10,7% pentru cota datorat de persoanele prevzute la art.259 alin.(6) din Legea nr.95/2006, cu modificrile i completrile ulterioare; c) 5,5% pentru celelalte categorii de persoane care au obligaia plii contribuiei direct sau cu plata din alte surse.
Art. 45 (1) Pentru operatorii economici definiti potrivit art.27 din Legea nr.329/2009 privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor cadru cu Comisia Europeana si Fondul Monetar international, adica:
regiile autonome, societilor i companiilor naionale, a societilor comerciale la care statul sau unitile administrativ teritoriale au calitatea de acionar unic sau majoritar precum i a filialelor acestora
a) operatorii economici care au nregistrat pierderi n anul precedent sau care primesc subvenii sau transferuri de la bugetul de stat i bugetul local pentru activitatea de exploatare nu pot depi nivelul cheltuielilor cu salariile realizate n anul precedent, cu ncadrarea n nivelul aprobat prin bugetele de venituri i cheltuieli ale anului precedent; b) operatorii economici care au nregistrat profit n anul precedent acord creteri salariale fa de nivelul realizat al anului precedent, cu ncadrarea n nivelul aprobat prin bugetele de venituri i cheltuieli, conform prevederilor Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 79/2008 privind msuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 203/2009, cu modificrile i completrile ulterioare, dar nu mai mult dect indicele mediu de cretere al preurilor prognozat pentru anul
prevzui la alin. (1) nu pot majora numrul maxim de personal prevzut prin bugetul aprobat pentru anul 2011. n cazuri temeinic justificate, respectiv n condiiile extinderii activitii, Guvernul poate aproba creterea numrului de personal i n mod corespunztor a cheltuielilor cu salariile la unii operatori economici. (3) Prevederile alin. (1) se vor avea n vedere i la aprobarea, potrivit legii, a bugetelor de venituri i cheltuieli ale institutelor naionale de cercetaredezvoltare pe anul 2012. n cazuri temeinic justificate, respectiv n condiiile extinderii activitii, organul de specialitate al administraiei publice centrale coordonator poate aproba creterea cheltuielilor cu salariile la unele institute naionale de cercetare-dezvoltare, cu avizul MFP.
Aceasta lege prevede i autorizeaz pentru anul bugetar 2012 veniturile pe capitole i subcapitole i cheltuielile pe destinaii i pe ordonatori principali de credite pentru bugetul asigurrilor sociale de stat, bugetul asigurrilor pentru omaj, bugetele instituiilor publice finanate parial din venituri proprii, precum i reglementri specifice exerciiului bugetar al anului 2012 ART. 17 Ctigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurrilor sociale de stat pe anul 2012 este de 2.117 lei. ART. 18 Cuantumul ajutorului de deces se stabilete, n condiiile legii, astfel: a) n cazul asiguratului sau pensionarului, la 2.117 lei; b) n cazul unui membru de familie al asiguratului sau al pensionarului, la 1.059 lei.
ART. 19 (1) Cotele de contribuii sociale obligatorii pentru anul 2012 sunt cele prevzute la art. 296^18 alin. (3) lit. a), d), e) i f) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificrile i completrile ulterioare. (2) n cota de contribuie individual de asigurri sociale prevzut la art. 296^18 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 571/2003, cu modificrile i completrile ulterioare, este inclus i cota de 3,5% aferent fondurilor de pensii administrate privat, prevzut de Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare.
NECESITATE: innd cont de condiiile actuale ale economiei, n care ntrirea disciplinei economico-financiare i eliminarea tuturor disfuncionalitilor i blocajelor reprezint interes naional major, lund n considerare constrngerile bugetare impuse de efectele crizei economice i necesitatea implementrii unor msuri unitare la nivelul tuturor operatorilor economici, indiferent de subordonarea acestora, innd cont de condiionalitile cuprinse n Aranjamentul stand-by ncheiat cu Fondul Monetar Internaional,
OUG nr. 79/2008 privind msuri economicofinanciare la nivelul unor operatori economici, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 465 din 23 iunie 2008, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 203/2009, cu modificrile ulterioare, se modific i se completeaz dup cum urmeaz: 1. Dup articolul 5 se introduce un nou articol, articolul 5^1, cu urmtorul cuprins: "Art. 5^1. - Conductorii operatorilor economici prevzui la art. 1 au obligaia s transmit Ministerului Finanelor Publice lunar, trimestrial sau ori de cte ori este nevoie fundamentri, analize, situaii, raportri i orice alte informaii referitoare la indicatorii economico-financiari din bugetele de venituri i cheltuieli, n formatul i la termenele stabilite prin ordin al MFP sau prin circulare."
OUG nr.44/2011
La articolul 6, dup alineatul (1) se introduc apte noi alineate, alineatele (2)-(8), cu urmtorul cuprins: "(2) La fundamentarea bugetelor de venituri i cheltuieli operatorii economici prevzui la art. 1 vor avea n vedere urmtoarele: a) elaborarea bugetelor de venituri i cheltuieli n condiii de eficien; b) reducerea arieratelor; c) reducerea pierderilor i a subveniilor din exploatare; d) respectarea politicii salariale a Guvernului. (3) n situaia n care gradul de realizare a veniturilor proprii programate n bugetele de venituri i cheltuieli, calculat ca raport procentual ntre ncasri i program, n fiecare din ultimii 2 ani a fost mai mic de 90%, fundamentarea veniturilor proprii pentru anul curent va fi cel mult la nivelul realizrilor din anul precedent.
(4) Cheltuielile totale, inclusiv cele aferente fondului de salarii, reprezint limite maxime ce nu pot fi depite. Rectificarea bugetelor de venituri i cheltuieli n sensul majorrii cheltuielilor se face n limita veniturilor ncasate peste nivelul programat. (5) n programele de reducere a arieratelor se prevd distinct sursele destinate stingerii arieratelor, astfel nct valoarea acestora nregistrat la sfritul anului anterior s fie achitat n totalitate
OUG nr.44/2011
OUG nr.44/2011
(6) Programele de achiziii de bunuri i servicii pentru desfurarea activitii se fundamenteaz pe baza cheltuielilor aprobate prin bugetul de venituri i cheltuieli, iar n execuie angajamentele legale vor fi fcute inndu-se seama de posibilitile reale de ncasare a veniturilor programate. (7) Programele de investiii i dotri se fundamenteaz n limita surselor legale de finanare a acestora.
OUG nr.44/2011
(8) Conductorii ministerelor, organelor administraiei publice centrale sau ale administraiei publice locale, dup caz, precum i ai altor instituii publice supun spre aprobare Guvernului, respectiv autoritilor deliberative ale administraiei publice locale, dup caz, proiectele bugetelor de venituri i cheltuieli ale operatorilor economici din subordine, autoritate, coordonare sau din portofoliu, pentru anul curent, precum i estimri pentru urmtorii 2 ani, nsoite de urmtoarele anexe: a) repartizarea pe trimestre a indicatorilor economicofinanciari pentru anul curent; b) programul de investiii, detaliat pe surse de finanare; c) programul de reducere a stocurilor de materii prime, materiale, obiecte de inventar i piese de schimb, produse finite; d) programe de reducere a arieratelor; e) situaia datoriilor rezultate din mprumuturile contractate cu scaden n anul curent."
OUG nr.44/2011
La articolul 7, alineatul (1) se modific i va avea urmtorul cuprins: "Art. 7. - (1) Fundamentarea cheltuielilor de natur salarial prevzute n bugetele de venituri i cheltuieli ale operatorilor economici se va face pe baza indicelui de cretere a ctigului salarial mediu brut lunar, care nu va putea fi mai mare de 60% din indicele de cretere a productivitii muncii, calculat n uniti valorice comparabile sau n uniti fizice, dup caz. Ctigul salarial mediu brut lunar se determin lund n calcul salariul de baz, sporurile, precum i bonificaiile i bonusurile n bani i/sau n natur acordate n condiiile
OUG nr.44/2011
Dup articolul 8 se introduc dou noi articole, articolele 8^1 i 8^2, cu urmtorul cuprins: "Art. 8^1. - Controlul respectrii indicatorilor economico - financiari aprobai prin bugetele de venituri i cheltuieli ale operatorilor economici nominalizai la art. 1 se face de ctre organele de control financiar ale Ministerului Finanelor Publice.
Art. 8^2. - (1) Constituie contravenie urmtoarele fapte: a) nerespectarea programului de reducere a arieratelor; b) nerespectarea programului de reducere a stocurilor de materii prime, materiale, obiecte de inventar i piese de schimb, produse finite, aprobat prin bugetul de venituri i cheltuieli; c) depirea n structur a nivelului de cheltuieli aprobat prin bugetul de venituri i cheltuieli; d) nerespectarea prevederilor art. 5^1 (neraportarea la MFP) (2) Contraveniile prevzute la alin. (1) se sancioneaz cu amend de la 5.000 lei la 10.000 lei.
OUG nr.44/2011
OUG nr.44/2011
(3) Organele de control ale Ministerului Finanelor Publice prin aparatul propriu i/sau al Ageniei Naionale de Administrare Fiscal sunt abilitate s constate contraveniile de la alin. (1) i s aplice sanciunea prevzut la alin. (2) conductorilor operatorilor economici nominalizai la art. 1.
OUG nr.44/2011
(4) Prin derogare de la dispoziiile art. 8 alin. (4) din Ordonana Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraveniilor, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 180/2002, cu modificrile i completrile ulterioare, sumele ncasate conform prevederilor alin. (2) se fac venit la bugetul de stat. (5) Contraveniilor prevzute la alin. (1) le sunt aplicabile dispoziiile Ordonanei Guvernului nr. 2/2001, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 180/2002, cu modificrile i
ART. II Articolul VI din OUG nr. 55/2010 privind unele msuri de reducere a cheltuielilor publice, aprobat cu modificri prin Legea nr. 33/2011, se modific i va avea urmtorul cuprins: "Art. VI. - (1) Prevederile art. 24 din Ordonana de urgen a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetar pe anul 2009 i reglementarea unor msuri financiar-fiscale, aprobat prin Legea nr. 227/2009, cu modificrile i completrile ulterioare, se aplic n mod corespunztor i operatorilor economici crora le sunt aplicabile prevederile OUG nr. 79/2008 privind msuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 203/2009, cu modificrile ulterioare.
OUG nr.44/2011
OUG nr.44/2011
(2) n cazuri temeinic justificate, la solicitarea ordonatorilor principali de credite pentru operatorii economici din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea acestora, Guvernul poate aproba prin memorandum achiziionarea unor bunuri i servicii de natura celor prevzute la art. 24 alin. (1) din Ordonana de urgen a Guvernului nr. 34/2009, aprobat prin Legea nr. 227/2009, cu modificrile i completrile ulterioare. Ordonan de urgen nr.44 a intrat n vigoare n 10 zile de la data publicrii n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I., respectiv la 23 mai 2011.
n contextul economic actual, companiile ncep s acorde o mai mare atentie administrrii eficiente a resurselor i folosesc n acest scop, bugetele de venituri si cheltuieli - ca instrumente de management financiar, la nivel de firma i la nivelul principalelor tipuri de activitai ale firmei. Bugetul de venituri si cheltuieli reprezint estimarea financiar a vnzarilor de produse i servicii ale firmei, precum si estimarea financiar a consumului de resurse necesare realizarii obiectivelor firmei.
VI. Fundamentarea bugetului de venituri si cheltuieli Conducerea societatilor trebuie sa aiba in vedere atat, elemente de politica interna. Astfel este necesar sa fie stabilite:
politica politica politica politica politica de de de de de achiziii i calculaie a costurilor; personal i de salarizare; investiii, finanare i amortizare; rentabilitate comercial; costuri fixe.
Bugetul de venituri si cheltuieli reprezinta principalul instrument de programare att a rezultatelor financiare ct si a fondurilor necesare, previziunea veniturilor si a cheltuielilor urmarind asigurarea echilibrului financiar intern al operatorilor economici; Este principalul instrument de previziune financiara si se elaboreaza, de regula, pentru o perioada de 1 an; Totodata, se pot elabora si bugete de venituri si cheltuieli multinanuale, in care indicatorii sunt stabiliti conform obiectivelor strategiilor pe terme mediu
Ca instrument de previziune, bugetul de venituri si cheltuieli are un rol deosebit in activitatea companiei, acesta concretizandu-se in: determinarea optima a nivelului veniturilor, al cheltuielilor si a rezultatelor; stabilirea modului de asigurare a resurselor proprii pentru finantarea activitatii economice, pentru plata salariilor etc; asigurarea echilibrului financiar prin dimensionarea corespunzatoare a veniturilor si cheltuielilor (fluxurile banesti de intrare si de iesire din ntreprindere), a resurselor si utilizarea lor numai in functie de productia, serviciile si lucrarile contractate, pe intregul an si pe perioade mai scurte (luni, trimestru, semestru);
Bugetul de venituri si cheltuieli ndeplineste urmatoarele functii: 1. functia de previziune; 2. functia de control a executiei financiare; 3. functia de asigurare a echilibrului financiar al ntreprinderii.
1. Functia de previziune se realizeaza datorita faptului ca n bugetul de venituri si cheltuieli sunt previzionati principalii indicatori ai ntreprinderii: veniturile, cheltuielile, productia marfa fabricata, nivelul investitiilor, nivelul ncasarilor n valuta, nivelul ratei rentabilitatii. 2. Functia de control prin bugetul de venituri si cheltuieli se realizeaza prin : - repartizarea veniturilor si cheltuielilor pe centre de profit, controlndu-se activitatile prin modul de gestionare a resurselor; - prin bugete se asigura respectarea legislatiei n vigoare privind destinatiile profitului; - se urmareste ncadrarea principalilor indicatori n anumite limite programate si respectarea acestor niveluri.
3. Functia de instrument al asigurarii echilibrului financiar, in care bugetul de venituri si cheltuieli este folosit n dirijarea si controlul relatiilor balantiere dintre venituri si cheltuieli.
A) Corelatii pe orizontala :
fata de perioada anterioara :
Cresterea veniturilor > cresterea inflatiei Cresterea profitului > cresterea inflatiei Scaderea platilor si creantelor restante Cresterea nivelului investitiilor
B) Corelatii pe verticala :
fata de aceeasi perioada :
Cresterea cheltuielilor < cresterea veniturilor; Cresterea profitului > cresterea cheltuielilor; Cresterea fondului de salarii < cresterea cheltuielilor din exploatare; Cresterea castigului mediu /salariat < cresterea W
Extras de bvc
Elaborarea fundamentarilor necesare sustinerii bugetului de venituri si cheltuieli in baza solicitarii datelor de la departamentele specializate; Se centralizeaza datele ; Se elaboreaza extrasul de buget, urmarindu-se: - realizarea unui buget in conditii de eficienta; - corelatiile principale din buget; - incadrarea in nivelul inflatiei, a Legii bugetului de stat si a prevederilor OUG 79/2008 privind cresterea castigului mediu de personal, corelat cu productivitatea muncii - n situaia n care gradul de realizare a veniturilor proprii programate n bugetele de venituri i cheltuieli, calculat ca raport procentual ntre ncasri i program, n fiecare din ultimii 2 ani a fost mai mic de 90%, fundamentarea veniturilor proprii pentru anul curent va fi cel mult la nivelul realizrilor din anul precedent.
Se finalizeaza:
1. extrasul de buget de venituri si cheltuieli 2. defalcarea pe trimestre 3. anexele conform OUG 44/2011 4. Se corecteaza eventualele deficiente 5. si se inainteaza spre analiza si aviz conducerii operatorului economic;
5.
6.
Se analizeaza propunerea de buget de venituri si cheltuieli, insotit de anexe, de conducerea operatorului economic in Consiliul de Administratie; Se consulta organizatiile sindicale;
7.
8.
9.
Se propune spre analiza AGA in vederea promovarii; ATENTIE: la societatile cotate la bursa se pot transmite doar cu aprobarea CA; Se transmite la institutia implicata, insotit de fundamentari; Elaborarea bugetelor de venituri si cheltuieli se va realiza in urma unei analize atente a fundamentarilor si a indicatorilor economico-financiari prezentati de operatorii economici;
11.
12.
Dupa examinarea tuturor fundamentarilor anexate de societatile/companiile nationale, societatile comerciale, regiile autonome si institutele nationale de cercetare-dezvoltare, se va elabora extrasul de buget; In cazul in care fundamentarile nu sunt suficiente se solicita refacerea acestora sau se redimensioneaza cheltuiala bugetara; Intocmirea proiectului de Hotarare de Guvern si a Notei de fundamentare pentru operatorii economici de sub autoritatea Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri;
14.
15.
16.
Extrasul de buget, insotit de Nota de fundamentare si proiectul de Hotarare de Guvern va fi inaintat spre avizare directiilor din minister si spre aprobare conducerii ministerului, conform prevederilor legale in vigoare. Sau/ elaborarea ordinului comun al ministrului economiei, ministrului finantelor si al ministrului muncii, familiei si protectiei sociale, pentru filialele operatorilor economici; In care caz/ extrasul de buget, insotit de referatul de aprobare si Ordinul respectiv va fi inaintat spre avizare directiilor din minister si spre aprobare conducerii ministerului, conform prevederilor legale in vigoare. Aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli.
Dupa aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli se parcurg urmatorii pasi: Se transmit indicatorii de buget(extrasul) catre Monitorul Oficial in vederea publicarii; Se analizeza in Consiliul de Administratie propunerea pentru stabilirea criteriilor si obiectivelor de performanta, anexa la contractul de mandat cu incadrare in bugetul de venituri si cheltuieli. Se aproba de catre Consiliul de Administratie criteriile si obiectivele de performanta
Nota de prezentare
Este necesar sa cuprinda principalele aspecte ale activitatii societatii pe baza programelor aprobate de Consiliul de Administratie; In cadrul acesteia se vor prevedea justificari ale evolutiei veniturilor in structura lor, cu accent pe aspectele determinante; Se va prezenta in mare evolutia cheltuielilor; Se vor prezenta sursele de finantare ale programelor investitionale; Se va prezenta evolutia numarului de personal si a castigurilor salariale prognozate, cu accent pe abaterile fata de perioada anterioara; Se va prezenta evolutiei platilor restante si creantelor restante
B. Fundamentarea cheltuielilor
Fundamentarea cheltuielilor se face pe baza: Indicelui estimat al inflatiei si\sau al evolutiei cursurilor de schimb previzionate; Influentei tarifelor reglementate la utilitati; Normativelor tehnice in vigoare; Normativelor si consumurilor specifice; Programelor aprobate de Consiliul de Administratie; Actele normative in vigoare ai a legii bugetului de stat pentru costurile care sunt astfel legiferate (contributia asigurari sociale, ajutor somaj, alocatii de la buget, taxa de acordare a licentelor de transport, redeventa); Pe baza prevederilor CCM, cu privire la cheltuielile cu actiunile sociale care nu se incadreaza in limitele de deductibilitate
Se fundamenteaza pe baza:
Programelor de productie; Consum specific; Evolutia tarifelor reglementate la energie si apa; Evolutia preturilor la materii prime si materiale
Fundamentarea fondului de salarii : Numarul de personal; Castigul mediu brut lunar/salariat Contractul de mandat; Obligatiile de plata la bugetul statului; Cheltuielile sociale Tichete de masa; Tichete cadou si de cresa;
Fundamentarea calculului C.A.S. si fond pentru accidente si boli profesionale se face avand in vedere:
Numarul de persoane pe grupe de munca; Salariul mediu lunar pe grupe de munca; Fond salarii anual pe grupe de munca;
Obligatiile de plata la bugetul statului, contributiile sociale (CAS, ajutor de somaj, alte cheltuieli cu personalul) se calculeaza procentual in conformitate cu legislatia in vigoare si Politica Fiscala.
Cheltuielile sociale prevazute de art.21 din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal :
ajutoare de nastere; ajutoare de inmormantare; ajutoare pentru boli grave; ajutoare materiale; costul prestatiilor de tratament si de odihna; alte tipuri de cheltuieli sociale (cheltuieli cu baze sportive, baze de tratament si odihna,sa)
Cheltuielile sociale sunt fundamentate utilizand prevederile CCM incheiat intre patronat si salariati reprezentati prin organizatiile sindicale; Pentru fundamentare se are in vedere limita de deductibilitate stabilita de lege; In cazul in care prevederile CCM depasesc limita de deductibilitate, fondul va cuprinde comparativ cu anul anterior sumele solicitate, in structura si cu fundamentarea necesitatii realizarii acestor cheltuieli
Fundamentarea cheltuielilor
Ajustarea imobilizarilor corporale; Cheltuielile de protocol; Redeventa datorata bugetului de stat; Cheltuielile cu prestatiile externe; Cheltuielile nedeductibile; Cheltuielile financiare;
Fundamentarea cheltuielilor(continuare)
Cheltuielile cu prestatiile externe sunt fundamentate avand in vedere : Programul de reparatii capitale; Estimarea cheltuielilor de intretinere, revizii; Situatii de urgenta; Pregatirea personalului; Protectia mediului; Management de mediu; Protectia muncii; Managementul calitatii; Programul de achizitie pentru serviciile executate de terti
Ajustarea valorii imobilizarilor corporale si necorporale: Amortizarea se calculeaza in conformitate cu prevederile principiilor, politicilor si metodelor contabile adoptate de operatorii economici si ale HG nr.2139/2004 privind noua clasificare si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe; Pe tipuri de utilaje; Grad de utilizare; Timpul normat de functionare; Tipul de amortizare utilizata; Valorile amortizarii deductibile se calculeaza conform Codului Fiscal, cele nedeductibile se impoziteaza;
Cheltuielile pentru investitii se dimensioneaza functie de sursele de finantare si de volumul de investitii prevazut, in baza programului de investitii, aprobat prin bugetul de venituri si cheltuieli si stabilit in structura de Consiliul de Administratie, astfel:
Lucrari de investitii; Rambursari rate aferente creditelor interne sau externe
Exista posibilitatea ca nivelul surselor de investitii sa poata fi dimensionat functie de necesitatile operatorului economic. Se mentine in continuare, insa, necesitatea echilibrului bugetar intre sursele de finantare si cheltuielile de finantare.
Fundamentarea fondului de salarii din care: 1. Fond de salarii aferent personalului angajat pe baza de contract individual de munca Este stabilit in baza: Contractului Colectiv de Munca-facilitati; Evolutia legislativa (salariul minim); Analiza promovarilor necesare; Grila de salarizare negociata; Nivelul premierilor pentru promovarea personalului. 2. Fond de salarii aferent director general remuneratie bruta conform prevederilor legale; 3. Fond de salarii aferent Adunarii Generale a Actionarilor, Consiliul de Administratie, Cenzori s.a. Este stabilit in baza : Nivelul indemnizatiilor cuvenite in conformitate cu prevederilor Actelor normative in vigoare, a Ordinului Ministrului si a Hotararii AGA; Evaluarea numarului de licitatii si a numarului de personal ce este necesar a fi platit (daca este cazul); Evaluarea numarului de persoane numite in diverse comisii
Numar de personal prognozat la sfarsitul anului; Numar mediu de personal; Cheltuielile cu salariile si numarul de personal este necesa a fi fundamentate pe baza:
Activitatii operatorului economic; Obiectivelor noi ce urmeaza a fi puse in functiune si a numarului de personal necesar; Normativelor de personal existente; Numarul iesirilor la pensie; Perioadelor necesare pentru Concediu de Odihna; Estimarea concediilor medicale pe baza celor realizate in anul precedent; Drepturilor salariale cuvenite conform Contractului Colectiv de Munca incheiat cu reprezentantii sindicatelor.
Castigul mediu brut pe salariat este calculat fara influenta sumelor prevazute pentru plata indemnizatiilor AGA, CA, Cenzori si a Directorului General; Cresterea castigului mediu brut pe salariat trebuie corelat cu cresterea productivitatii muncii valorica in unitati comparabilie sau in unitati fizice; NOTA : Prezentam in continuare prevederile legale cu privire la corelatiile dintre cresterea castigului mediu cu productivitatea muncii.
(1) Fundamentarea fondului de salarii anual prevazut in bugetul de venituri si cheltuieli al operatorilor economici se va face pe baza, indicelui de crestere a castigului salarial mediu brut lunar, care nu va putea fi mai mare decat 60 % din indicele productivitatii muncii calculat in unitati valorice comparabile sau unitati fizice, dupa caz, dar nu mai mult decat inflatia; Incepand din anul 2012: Ctigul salarial mediu brut lunar se determin lund n calcul salariul de baz, sporurile, precum i bonificaiile i bonusurile n bani i/sau n natur acordate n condiiile legii. (2) Indicele productivitatii muncii este de regula, calculat in unitati valorice, in preturi
Alte fundamentari
Anexa 1 fundamentarea veniturilor proprii Anexa 2 - repartizarea pe trimestre a indicatorilor economico-financiari pentru anul curent; Anexa 3 - programul de investiii si dotari; Anexa 4 Dinamica stocurilor existente la 1 ianuarie 2012; Anexa 5 - Reducerea arieratelor cu prezentarea surselor; Anexa 6 - Situaia datoriilor rezultate din mprumuturile contractate cu scaden n anul curent.
Masurile financiare ce este necesar a fi avute in vedere, cu impact asupra bugetului de venituri si cheltuieli
A. IN CONDITII OPTIME (DE EFICIENTA): Veniturile totale an curent mai mari sau cel mult egale cu anul precedent; Profit an curent mai mare sau cel mult egal cu anul precedent; Cheltuiala la 1000 de lei in anul curent mai mica sau cel mult egala cu anul precedent Unitati care nu primesc subventii sau transferuri de la bugetul de stat pentru activitatea de exploatare
Masurile financiare ce este necesar a fi avute in vedere, cu impact asupra bugetului de venituri si cheltuieli
B. IN CONDITII DE PIERDERE Profit an curent mai mic ca cel din anul precedent; Cheltuiala la 1000 de lei in anul curent mai mare ca cea din anul precedent; C. UNITATI CARE PRIMESC SUBVENTII SAU TRANSFERURI DE LA BUGETUL DE STAT PENTRU ACTIVITATEA DE EXPLOATARE D. UNITATI CARE FAC PARTE DIN BUGETUL DE STAT
Cresterea VENITURILOR fata de anul de baza; Limitarea cresterii CASTIGULUI la 60 % din W, conform art.7, al(1) din OUG 79/2008, dar nu mai mult decat 3 %, cu incadrare in bugetul aprobat pentru anul anterior; Limitarea cresterii CHELTUIELILOR SALARIALE LA 3 %; Reducerea CHELTUIELILOR NEECONOMICOASE (de protocol,
Mentinerea /cresterea EFICIENTEI ECONOMICE; Limitarea CHELTUIELILOR NEDEDUCTIBILE la valoarea permisa de lege; Interzicerea cresterii numarului de personal, mentinerea cel mult la nivelul aprobat pentru anul 2011; Reducerea PLATILOR SI CREANTELOR RESTANTE.
B. IN CONDITII de PIERDERE
Limitarea creterii CHELTUIELILOR DE PERSONAL, rd.21 din extrasul de buget la nivel de 100 %; Fondul de salarii pentru anul 2012 in conditii de pierdere se mentine la nivelul anului 2011, cu incadrare in bugetul aprobat pentru anul 2011; Ctigul mediu / salariat pe anul 2012 la nivelul anului 2011, cu incadrare in bugetul aprobat pentru anul 2011;
B. IN CONDITII de PIERDERE
Far cheltuieli de sponsorizare; Eliminarea tichetelor de vacan; Reducerea la strictul necesar a cheltuielilor neeconomicoase(de protocol, publicitate, sponsorizare,sa); Interzicerea cresterii numarului de personal, mentinerea cel mult la nivelul aprobat pentru anul 2011; Reducerea PLAILOR I CREANELOR RESTANTE.
C.UNITATI CARE PRIMESC SUBVENTII SAU TRANSFERURI DE LA BUGETUL DE STAT PENTRU ACTIVITATEA DE EXPLOATARE
Limitarea creterii CHELTUIELILOR DE PERSONAL, rd.21 din extrasul de buget la nivel de 100 %; Ctigul mediu / salariat pe anul curent la nivelul anului precedent; Reducerea la strictul necesar a cheltuielilor neeconomicoase(de protocol, publicitate, sponsorizare,sa), in conditii de scadere de eficienta; Reducerea PLAILOR I CREANELOR RESTANTE.
Pentru operatorii economici care se incadreaza in prevederile art.3, pct.2 din Legea responsabilitatii fiscal-bugetare, nr.69/2010, fondul de salarii este aprobat de Guvern, prin bugetele de venituri si cheltuieli si se aplica politica salariala din sectorul bugetar.
Contul de profit si pierdere sintetizeaza fluxurile economice, respectiv veniturile si cheltuielile perioadei de gestiune, rezultate din activitatea curenta (de exploatare, financiara) si din evenimente extraordinare. Veniturile de gestiune, dupa natura lor, provin din activitati curente (de exploatare si financiare) si din evenimente extraordinare:
1.Venituri din activitatile curente: A). Veniturile din exploatare cuprind: venituri din vnzarea de produse si marfuri, executari de lucrari si prestari de servicii (cifra de afaceri neta de diverse impozite si taxe nregistrate n pretul de vnzare); venituri din variatia stocurilor, reprezentnd variatia n plus (crestere) sau n minus (reducere) dintre valoarea la cost de productie efectiv a stocurilor de produse si productie n curs de la sfrsitul perioadei si valoarea stocurilor initiale ale produselor si productiei n curs, nelund n calcul ajustarile pentru depreciere reflectate; venituri din productia de imobilizari, reprezentnd costul lucrarilor si cheltuielilor efectuate de firma pentru ea nsasi, care se nregistreaza ca active imobilizate corporale si necorporale; venituri din subventii de exploatare, reprezentnd subventiile pentru acoperirea diferentelor de pret si pentru acoperirea pierderilor, precum si alte subventii de care beneficiaza firma; alte venituri din exploatarea curenta, cuprinznd veniturile din creante recuperate
B)Veniturile financiare cuprind: venituri din imobilizari financiare; venituri din investitii pe termen scurt; venituri din creante imobilizate; venituri din investitii financiare cedate; venituri din diferente de curs valutar; venituri din dobnzi; venituri din sconturi primite n urma unor reduceri financiare; alte venituri financiare.
C). Veniturile din reluarea provizioanelor, respectiv a ajustarilor pentru depreciere sau pierdere de valoare se evidentiaza distinct, n functie de natura acestora. 2. Elementele extraordinare sunt veniturile sau cheltuielile rezultate din evenimente sau tranzactii care sunt clar diferite de activitatile curente si care, prin urmare, nu se asteapta sa se repete ntrun mod frecvent sau regulat,
Cheltuielile sunt diminuari de avantaje economice n exercitiul financiar, ce au ca rezultat o diminuare a capitalurilor proprii, diferita de ceea ce provine din distribuirile n favoarea proprietarilor de capital (restituiri, dividende). Acestea pot sa apara sub forma unei diminuari de active (plati de lichiditati, consum de stocuri, active fixe etc) sau sub forma unei cresteri de datorii (pentru plata salariilor, a impozitelor si taxelor etc).
1. Cheltuieli ale activitatilor curente: a. Cheltuieli de exploatare, care cuprind: cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile; costul de achizitie al obiectelor de inventar consumate; costul de achizitie al materialelor nestocate trecute direct asupra cheltuielilor; contravaloarea energiei si apei consumate; costul marfurilor vndute si al ambalajelor; cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti, redevente, locatii de gestiune si chirii; prime de asigurare; studii si cercetari; cheltuieli cu alte servicii executate de terti (colaboratori); comisioane si onorarii; cheltuieli de protocol, reclama si publicitate; transportul de bunuri si personal; deplasari, detasari si transferari; cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii, servicii bancare si altele; cheltuieli cu personalul (salariile, asigurarile si protectia sociala si alte cheltuieli cu personalul, suportate de firma); alte cheltuieli de exploatare (impozite si taxe asimilate, pierderi din creante si debitori diversi; despagubiri, amenzi si penalitati; donatii si alte cheltuieli similare; cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital,etc);
b. Cheltuieli financiare, care cuprind: pierderi din creante de natura financiara; cheltuieli privind investitiile financiare cedate; diferentele nefavorabile de curs valutar; dobnzile privind exercitiul financiar n curs; sconturile acordate clientilor si altele; c. Cheltuielile cu provizioanele, amortizarile si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare, precum si cheltuielile cu impozitul pe profit si alte impozite, calculate potrivit legii, se evidentiaza distinct, n functie de natura lor. 2. Cheltuieli extraordinare (calamitati si alte evenimente extraordinare). - vezi ANEXA la curs -
Operatorii economici, dupa finalizarea situatiilor financiare, vor prezinta pentru urmarirea executiei bugetului de venituri si cheltuieli : Situatiile financiare; Executia insotita de raportul cenzorilor/auditorilor, dupa caz; Raportul administratorilor; Justificari ale nerealizarilor si cauzele acestora, daca este cazul;
Executia bugetului de venituri si cheltuieli ar fi necesar sa fie urmarita cel putin trimestrial, daca nu, si lunar in cadrul Consiliului de Admnistratie; Executia sa fie insotita de un Raport cuprinzand cauzele nerealizarilor, efectele, precum si masuri de redresare, eficientizare; Totodata, ar fi oportuna evaluarea firmei prin prisma unor indicatori financiari; Elaborarea unei proceduri privind modul de urmarire al bugetului de venituri si cheltuieli
Procedura ar trebui sa contina: Scopul: In vederea stabilirii unor set unitar de reguli pentru reglementarea activitatii de urmarire a executiei bugetare; Stabilirea responsabilitatilor aferente acestei activitati; Domeniul: procedura se aplica personalului ....; Referinte normative : Fisa postului; ROF; Acte incidente, s.a.m.d. Descrierea procedurii; Responsabilitati; Dispozitii finale
Baza legala: OUG nr. 79/2008 privind msuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, cu modificarile si completarile ulterioare; OUG nr. 94/2011 privind organizarea i funcionarea inspeciei economicofinanciare la operatorii economici Hotararile de Guvern si Ordinele Comune de aprobare a bugetelor de venituri si cheltuieli; OUG nr.26/2012, sa
In baza din OUG 79/2008 Art. 8^2. - (1) Constituie contravenie urmtoarele fapte: a) nerespectarea programului de reducere a arieratelor; b) nerespectarea programului de reducere a stocurilor de materii prime, materiale, obiecte de inventar i piese de schimb, produse finite, aprobat prin bugetul de venituri i cheltuieli; c) depirea n structur a nivelului de cheltuieli aprobat prin bugetul de venituri i cheltuieli; d) nerespectarea prevederilor art. 5^1 (neraportarea la MFP) (2) Contraveniile prevzute la alin. (1) se sancioneaz cu amend de la 5.000 lei la 10.000 lei. (3) Organele de control ale Ministerului Finanelor Publice prin aparatul propriu i/sau al Ageniei Naionale de Administrare Fiscal sunt abilitate s constate contraveniile de la alin. (1) i s aplice sanciunea prevzut la alin. (2) conductorilor operatorilor economici
Prin Ordonana de Urgen nr. 94/2011 privind organizarea i funcionarea inspeciei economicofinanciare la operatorii economici este reglementat organizarea i funcionarea inspeciei economicofinanciare n cadrul Ministerului Finanelor Publice, realizandu-se premisele controlului executiei bugetului. Inspecia economico-financiar se nfiineaz i se organizeaz prin preluarea activitii i personalului Direciei generale de control financiar din cadrul Ageniei Naionale de Administre Fiscal i structurilor de specialitate din cadrul directiilor generale ale finanelor publice judeene i a municipiului Bucureti care exercitau controlul financiar n baza Legii nr. 30/1991 privind organizarea i funcionarea controlului financiar i a Grzii Financiare.
Ministerul Finanelor Publice efectueaz inspecia economico-financiar la operatorii economici, cu privire la: a) msurile de realizare a veniturilor, de reducere a cheltuielilor i de diminuare a arieratelor; b) respectarea reglementrilor economicofinanciare i contabile; c) fundamentarea i justificarea sumelor acordate de la bugetul general consolidat pentru subvenionarea unor produse sau susinerea unor activiti; d) obligaiile ctre bugetul general consolidat, cu excepia celor fiscale, conform competenelor legale.
(continuare)
(continuare)
(2) Obiectivele inspeciei economicofinanciare sunt: a) creterea responsabilitii operatorilor economici n exercitarea activitii economico-financiare; b) ntrirea disciplinei bugetare i economico-financiare la operatorii economici
(continuare)
Conform OUG 94/2011 termenii de mai jos au urmtoarea semnificaie: dispoziie obligatorie - act administrativ financiar cu caracter individual, emis de Ministerul Finanelor Publice n activitatea de inspecie economicofinanciar efectuat de structurile de specialitate din cadrul acestuia; control financiar de gestiune - form a controlului financiar care se exercit n cadrul operatorilor economici privind gestionarea patrimoniului propriu i a bunurilor din patrimoniul public i privat al statului sau al unitilor administrativ-teritoriale aflate n administrare, n concesiune ori nchiriere;
crean bugetar sume cuvenite bugetului general consolidat, cu excepia celor de natur fiscal; inspecie economico-financiar - activitatea de control prin care se verific modul de implementare a msurilor de cretere a veniturilor, de reducere a cheltuielilor i de diminuare a arieratelor, respectarea reglementrilor economico-financiare i contabile, precum i fundamentarea i justificarea sumelor acordate de la bugetul general consolidat pentru subvenionarea unor produse sau susinerea unor activiti, stabilind erori i deficiene n activitatea economico-financiar pentru a le remedia i a le evita n viitor, precum i stabilirea obligaiilor ctre bugetul general consolidat, cu excepia celor fiscale ;
(continuare)
operator economic denumire generic ce include: a) regiile autonome, nfiinate de stat sau de o unitate administrativ-teritorial; b) companiile i societile naionale, precum i societile comerciale la care statul sau o unitate administrativ-teritorial este acionar unic; c) societile comerciale la care statul sau o unitate administrativ-teritorial deine o participaie majoritar; d) societile comerciale i regiile autonome la care persoanele juridice de la lit. a)-c) dein direct sau indirect o participaie majoritar; e) institutele naionale de cercetare-dezvoltare, altele dect cele care funcioneaz ca instituii publice; f) ali operatori economici, indiferent de forma de proprietate, pentru fundamentarea i justificarea sumelor acordate de la bugetul general consolidat; Expresia operator economic nu include societi financiar bancare, societi de asigurri i Societatea Comercial "Fondul Proprietatea" - S.A.
(continuare)
(continuare)
sume acordate de la bugetul general consolidat denumire generic ce include, n principal, subvenii, transferuri, alocaii i alte sume asimilate acestora, pentru subvenionarea unor produse sau susinerea unor activiti Conductorii operatorilor economici sunt obligai s asigure organizarea i exercitarea controlului financiar de gestiune privind patrimoniul propriu i bunurile din patrimoniul public i privat al statului sau al unitilor administrativ-teritoriale aflate n administrare, n concesiune sau nchiriere.
(continuare)
Organele de inspecie economico-financiar au urmtoarele atribuii: a) verific operaiunile efectuate de operatorii economici n scopul creterii veniturilor, reducerii cheltuielilor i diminurii arieratelor, n fundamentarea i execuia bugetului de venituri i cheltuieli; b) verific exactitatea i realitatea nregistrrilor n evidenele financiar-contabile prevzute de lege i de actele de constituire a operatorilor economici; c) controleaz respectarea indicatorilor economicofinanciari aprobai prin bugetele de venituri i cheltuieli de ctre operatorii economici, precum i respectarea modului de raportare a acestora;
d) verific realitatea informaiilor cuprinse att n documentaia aferent fundamentrii sumelor acordate de la bugetul general consolidat pentru susinerea anumitor activiti, ct i n documentele justificative prevzute de lege pentru acordarea acestora; e) verific la operatorii economici modul de organizare i exercitare a controlului intern i controlului financiar preventiv; f) verific modul n care operatorii economici, beneficiari ai finanrilor rambursabile garantate de stat sau submprumutate, constituie i asigur sursele de rambursare i de plat a dobnzilor, comisioanelor i/sau a celorlalte costuri, aferente finanrilor rambursabile respective; g) ndeplinete i alte atribuii stabilite, potrivit legii, n sarcina Ministerului Finanelor Publice. Nu intr n atribuiile inspeciei economico-financiare efectuarea de constatri tehnico-tiinifice sau orice alte verificri solicitate de organele de urmrire penal n vederea lmuririi unor fapte ori mprejurri ale cauzelor aflate n lucru la aceste instituii.
(continuare)
(continuare)
Directorul economic, contabilul-ef, persoanele cu atribuii n exercitarea controlului managerial al operatorului economic sunt obligate s informeze, n scris, Ministerul Finanelor Publice n legtur cu efectuarea pe propria rspundere a conductorului operatorului economic a unor operaiuni care nu ndeplinesc condiiile de legalitate, precum i n legtur cu cele constatate prin rapoarte anuale de control intern managerial.
Conductorii operatorilor economici au obligaia s furnizeze informaiile solicitate de organele de inspecie economico-financiar pentru efectuarea aciunilor de documentare, analiz i urmrire a implementrii unor reglementri.
X.Contraventii si amenzi
Conform Ordonantei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor (care a abrogat Legea 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor), constituie contraventie fapta savarsita cu vinovatie, stabilita si sanctionata ca atare prin: lege, hotarare a Guvernului hotarare a consiliului local al comunei, orasului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucuresti, a consiliului judetean ori a Consiliului General al Municipiului Bucuresti.
X.Contraventii si amenzi
Contraventia se constata printr-un proces-verbal incheiat de persoanele anume prevazute in actul normativ care stabileste si sanctioneaza contraventia, denumite in mod generic agenti constatatori. Pot fi agenti constatatori: - primarii, - ofiterii si subofiterii din cadrul Ministerului de Interne, special abilitati, - persoanele imputernicite in acest scop de ministri si de alti conducatori ai autoritatilor administratiei publice centrale, de prefecti, presedinti ai consiliilor judetene, primari, de primarul general al municipiului Bucuresti, precum si de alte persoane prevazute in legi speciale.
X.Contraventii si amenzi
ART. 24 din OUG 94/2011 (1) La solicitarea organelor de inspecie economico-financiar, conducerea i personalul operatorilor economici controlai au, potrivit legii, obligaia: a) s transmit actele, documentele i nscrisurile solicitate la termenele i n structura stabilit;- 10.000 -20.000 lei b) s permit accesul nengrdit n sediul operatorului economic, precum i n spaiile i orice alte incinte n care se desfoar activitatea economic; -30.000-40.000 lei
X.Contraventii si amenzi
c) s asigure spaii de lucru adecvate i acces logistic corespunztor, n condiiile n care dein astfel de faciliti; - 5.000 10.000 lei d) s furnizeze informaii i explicaii verbale i/sau n scris, dup caz, n legtur cu obiectul inspeciei economicofinanciare; -20.000 30.000 lei e) s asigure sprijinul i condiiile necesare bunei desfurri a inspeciei economico-financiare i pentru clarificarea constatrilor; - 20.000 30.000 lei
f) s se conformeze, n termenele stabilite, msurilor dispuse prin actul administrativ financiar. -30.000-40.000 lei (2) La solicitarea organelor de inspecie economico-financiar, conductorii operatorilor economici controlai au obligaia s prezinte fundamentri, analize, situaii, raportri i orice alte informaii cu privire la indicatorii economico-financiari din bugetele de venituri i cheltuieli.- 5000 -10 000 lei (3) Directorul economic, contabilul-ef, persoanele cu atribuii n exercitarea controlului managerial al operatorului economic sunt obligate s informeze, n scris, Ministerul Finanelor Publice n legtur cu efectuarea pe propria rspundere a conductorului operatorului economic a unor operaiuni care nu ndeplinesc condiiile de legalitate, precum i n legtur cu cele constatate prin rapoarte anuale de control intern managerial. - 20.000 30.000 lei (4) Conductorii operatorilor economici au obligaia s furnizeze informaiile solicitate de organele de inspecie economicofinanciar pentru efectuarea aciunilor de documentare, analiz i urmrire a implementrii unor reglementri. 10.000 -20.000 lei
X.Contraventii si amenzi
IX.Contraventii si amenzi
(3) Amenzile contravenionale prevzute la alin. (2) se aplic operatorilor economici controlai sau persoanelor fizice responsabile, dup caz. (4) Constatarea contraveniilor i aplicarea sanciunilor se fac de ctre organele de inspecie economicofinanciare. (5) Sumele ncasate din amenzile aplicate n condiiile prezentei ordonane de urgen se fac venituri la bugetul de stat.
Persoanele juridice care la data bilanului depesc limitele a dou dintre urmtoarele 3 criterii, denumite n continuare criterii de mrime: - total active: 3.650.000 euro; - cifra de afaceri net: 7.300.000 euro; - numr mediu de salariai n cursul exerciiului financiar: 50 ntocmesc situaii financiare anuale care cuprind: 1. Bilant contabil 2. Cont de profit si pierdere 3. Tabloul fluxurilor de trezorerie 4. Variatia capitalurilor proprii 5. Note explicative si politici contabile (Anexe)
Persoanele juridice care la data bilanului nu depesc limitele a dou dintre criteriile de mrime prevzute mai sus ntocmesc situaii financiare anuale simplificate care cuprind: - 1. Bilantul contabil 2. Contul de profit si pierdere 3. Note explicative la situaiile financiare anuale simplificate (Anexe) Opional, ele pot ntocmi situaia modificrilor capitalului propriu i/sau situaia fluxurilor de numerar.
Posturile de bilan s corespund cu datele nregistrate n contabilitate, puse de acord cu situaia real a elementelor patrimoniale stabilite pe baza inventarului; Nu sunt admise compensri ntre conturile ce se nscriu n bilan i respectiv ntre conturile de venituri i cheltuieli din contul de Profit si pierdere.
Pasiv
Active imobilizate:
imobilizari corporale - imobilizari necorporale - imobilizari financiare
-
Capitaluri proprii
-
Active circulante:
Provizioane Datorii pe termen lung, sau diverse datorii Venituri inregistrate in avans
Anexe la bilant
repartizarea profitului ( anexa 1 ); situaia stocurilor i a produciei n curs de execuie ( anexa 2 ); situaia creanelor i datoriilor ( anexa 3 ); situaia altor provizioane ( anexa 4 ); date informative ( anexa 5a ); pli restante ( anexa 5b ); impozitele, taxele i alte obligaii datorate i vrsate (anexa 5c); situaia activelor imobilizate ( anexa 6 ): A. Valori brute B. Amortizri C. Provizioane pentru depreciere alte informaii privind regulile i metodele contabile utilizate i date complementare ( anexa 7 ).
Conducerea executiv; Consiliul de Administraie; Adunarea General a Acionarilor. Analiza pe baz de bilan are n vedere urmtoarele aspecte: 1. analiza indicatorilor de performan; 2. analiza indicatorilor de eficien; 3. analiza indicatorilor de lichiditate; 4. analiza indicatorilor de ndatorare (solvabilitate ); 5. analiza indicatorilor aciunilor i dividendelor.
Indicatori de lichiditate: a) Indicatorul lichiditii curente = Active curente Datorii curente - valoarea recomandat acceptabil - n jurul valorii de 2; - ofer garania acoperirii datoriilor curente din activele curente. b) Indicatorul lichiditii imediate (test acid)= Active curente - Stocuri Datorii curente
Indicatori de risc: a) Indicatorul gradului de ndatorare Capital mprumutat X 100 Capital mprumutat sau Capital propriu X 100 Capital angajat unde: - capital mprumutat = credite peste un an; - capital angajat = capital mprumutat + capital propriu.
Indicatori de activitate (indicatori de gestiune) - furnizeaz informaii cu privire la: - Viteza de intrare sau de ieire a fluxurilor de trezorerie ale entitii; - Capacitatea entitii de a controla capitalul circulant i activitile comerciale de baz ale entitii; - Viteza de rotaie a stocurilor (rulajul stocurilor) - aproximeaz de cte ori stocul a fost rulat de-a lungul exerciiului financiar Costul vnzrilor = Numar de ori Stoc mediu
Indicatori de profitabilitate - exprim eficiena entitii n realizarea de profit din resursele disponibile: a) Rentabilitatea capitalului angajat - reprezint profitul pe care l obine entitatea din banii investii n afacere: Profit naintea plii dobnzii i impozitului pe profit / Capital angajat unde capitalul angajat se refer la banii investii n entitate att de ctre acionari, ct i de creditorii pe termen lung, i include capitalul propriu i datoriile pe termen lung sau active totale minus datorii curente Marja brut din vnzri =Profitul brut din vnzri Cifra de afaceri O scdere a procentului poate scoate n eviden faptul c entitatea nu este capabil s i controleze costurile de producie sau s obin preul de vnzare optim
Cod fiscal act normativ ce cuprinde o culegere sistematica de reguli privitoare la fiscalitate. Precizeaza contribuabili care trebuie sa plateasca aceste impozite si taxe, precum si modul de calcul si de plata al acestora.
Titlul Denumirea I Dispoziii generale II Impozitul pe profit III Impozitul pe venit IV Impozitul pe veniturile microntreprinderilor V Impozitul pe veniturile obinute din Romnia de nerezideni i impozitul pe reprezentanele firmelor strine nfiinate n Romnia VI Taxa pe valoarea adugat VII Accize i alte taxe speciale VIII Msuri speciale privind supravegherea produciei, importului i circulaiei unor produse accizabile IX Impozite i taxe locale IX^1 Infraciuni XI^2 Contribuii sociale obligatorii X Dispoziii finale
Impozitul pe profit
Impozitul pe profit reprezinta un impozit datorat la bugetul statului de catre toti contribuabili, asa cum ii defineste codul fiscal,care inregistreaza profit fiscal in perioada de raportare si totodata , o cheltuiala fiscala a intreprinderii suportate la nivelul intregii sale activitati.
Impozitul pe profit
Cota impozitului pe profit 16%; Scutiti de la plata impozitului pe profit: Trezoreria statului; Institutiile publice; Fundatiile romane; Cultele religioase; Banca nationala a Romaniei. In vederea calculului impozitului, codul fiscal prevede modul de stabilire a cheltuielilor ce sunt recunoscute fiscal. Astfel, sunt deductibile fiscal cheltuielile: Cheltuieli de reclama si publicitate;; Cheltuieli de transport si de cazare in tara si srainatate; Cheltuieli de cercetare;
Impozitul pe venit suma datorata de o persoana fizica pentru veniturile realizate intrun an fiscal, determinata prin aplicarea cotelor de impunere asupra venitului anual global impozabil. Cota impozit pe venit 16% Urmatoarele cheltuieli sunt deductibile limitat:
Cheltuieli de protocol in limta unei cote de 2%; Cheltuieli sociale in limita sumei obtinute prin aplicarea unei cote de pana la 2% la fondul de salarii realizat anual; Cheltuieli reprezentand tichetele de masa; Contributiile efectuate in numele angajatilor la fonduri de pensii facultative in limita echivalentului in lei a 200 euro.
Impozitul pe venit
activitati independente salarii cedarea folosintei bunurilor investitii pensii activitati agricole premii si din jocuri de
Veniturile neimpozabile
Pensile pentru invalizii de razboi, orfani, vaduvele/vaduvii; Ajutoarele, indemnizatiile si alte forme de sprijin cu destinatie speciala; Sponsorizare sau mecenat; Bursele primite de persoanele care urmeaza orice forma de scolarizare.
n sensul prezentului titlu, o microntreprindere este o persoan juridic romn care ndeplinete cumulativ urmtoarele condiii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent: a) realizeaz venituri, altele dect cele prevzute la art. 112^2 alin. (6); b) are de la 1 pn la 9 salariai inclusiv; c) a realizat venituri care nu au depit echivalentul n lei al 100.000 euro; d) capitalul social al acesteia este deinut de persoane, altele dect statul i autoritile locale.
Art. 112
Art. 112^10 Impozitarea persoanelor fizice asociate cu o microntreprindere n cazul unei asocieri fr personalitate juridic ntre o microntreprindere i o persoan fizic, rezident sau nerezident, microntreprinderea are obligaia de a calcula, reine, declara i plti la bugetul de stat impozitul stabilit prin aplicarea cotei de 3% la veniturile ce revin acesteia din asociere, pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare trimestrului pentru care se calculeaz impozitul.
Taxa pe valoare adaugata impozit direct care se datoreaza bugetului de stat. Cota standard:
impozitare pentru operatiunile impozabile care nu sunt scutite de taxa sau care nu sunt supuse cotei reduse.
Cota redus de 9% se aplic asupra bazei de impozitare pentru urmtoarele prestri de servicii i/sau livrri de bunuri: a) serviciile constnd n permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectur i arheologice, grdini zoologice i botanice, trguri, expoziii i evenimente culturale, cinematografe, altele dect cele scutite conform art. 141 alin. (1) lit. m); b) livrarea de manuale colare, cri, ziare i reviste, cu excepia celor destinate exclusiv sau n principal publicitii; c) livrarea de proteze i accesorii ale acestora, cu excepia protezelor dentare; d) livrarea de produse ortopedice; e) livrarea de medicamente de uz uman i veterinar; f) cazarea n cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcie similar, inclusiv nchirierea
Cota redus de 5% se aplic asupra bazei de impozitare pentru livrarea locuinelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite. Terenul pe care este construit locuina include i amprenta la sol a locuinei.
Accize
Accize taxe speciale de consum care se datoreaza bugetului de stat. Produse pentru care se datoreaza accize: bere; vinuri; bauturi fermentate, altele decat berea si vinul; produse intermediare; alcool etilic; tutun prelucrat; produse energetice; energie electrica.
Impozite si taxe locale sunt impozite percepute de comunitatea locala. Impozitele si taxele locale sunt urmatoarele: a) impozitul pe cldiri; b) impozitul pe teren; c) taxa asupra mijloacelor de transport; d) taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor i autorizaiilor; e) taxa pentru folosirea mijloacelor de reclam i publicitate; f) impozitul pe spectacole; g) taxa hotelier; h) taxe speciale; i) alte taxe locale.
CONCLUZII
Monitorizarea realizarii indicatorilor economico-financiari din bugetul de venituri si cheltuieli are o importanta deosebita in vederea corectarii abaterilor; In cazul constatarii unor abateri in structura a cheltuielilor trebuie regandita o rectificare bugetara, in conditiile legii; La elaborarea si fundamentarea bugetelor de venituri si cheltuieli este necesara o foarte buna colaborare intre tehnic si economic, in vederea atingerii performantei.