Morfopat. Sem II. Grile PATOLOGIA DE GLANDA MAMARA 1. Care e caracteristica histologica hallmark a carcinomului invaziv lobular de san?

A. Aranjament pseudoglandular B. Infiltratia celulelor individuale in stroma C. Excrescente papilare D. Stroma cu hipercelularitate cu atipii celulare

4. Care e cea mai premenopauza? A. Fibrom chistic B. Fibroadenom C. Lipom D. Papilom intraductal E. Hemangiom

comuna

tumora

benigna

in

Carcinomul lobular infiltrat apare clinic la bolnavele in varsta, aspectul tumorii fiind asemanator cu alte forme de cancer. Microscopic, tumorile sunt formate din celule mici, predominante, care infiltreaza stroma si prezinta un aranjament liniar in sir indian.

Fibroadenomul este cea mai obisnuita tumora benigna a sanului la femei. Se dezvolta ca rezultat al cresterii unor arii focale ale sanului la estrogeni. Tumora apare la bolnave tinere si se dezvolta oricand dupa pubertate si oricand inainte de 30 ani.

2. Care tumora benigna de san e legata de dezvoltarea carcinomului de san in special? A. Ectazia ductelor B. Necroza lipidica C. Schimbari fibrochistice D. Fibroadenom E. Papilom intraductal Etiologia dezvoltarii carcinomului de san nu este cunoscuta in intregime, dar s-au descoperit urmatorii factori de risc: varsta peste 40 ani, antecedente familiale, nuliparitate sau varsta tarzie la care apare prima sarcina, cancerul de san in antecedente, istoricul de leziuni fibrochistice, mediu hormonal advers.

5. O femeie cu mamelon bogat vascularizat poate avea posibil: A. Displazie Pajet la nivel mamelonar B. Papilom intraductal C. Carcinom medular D. Carcinom mucinos E. carcinom intraductal Papilomul intraductal apare la femeile la menopauza ca mici mase localizate in regiunea mamelonului. Frecvent, leziunea este palpabila, dar atrage atentia aparitia unui fluid sanguin prin mamelon, mai frecvent in leziunea benigna decat in cea maligna.

3. Care e unitatea structurala primara a glandei mamare? A. Duct B. San C. Sinus D. Lobul E. Patrulater

6. Care din transformarile sanului este cea mai posibila in timpul lactatiei sii hranirii la san: A. Mastita cronica B. Ectazia ductelor C. Necroza tesutului adipos D. Mastita acuta E. Transformare fibrochistica Mastita acuta este deobicei o complicatie care apare in timpul lactatiei (mastita puerperala). Agentii etiologici sunt de obicei stafilococi sau streptococi care patrund prin fisurile mamelonului. Sanul este tumefiat, eritematos, dureros.

7. Care din urmatoarele e cel mai comun tip de cancer de san: A. intraductal B. medular C. papilar D. mucinos E. cu infiltratie ductala Carcinomul ductal reprezinta majoritatea cancerelor de san; tumora are o reactie desmoplastica severa cu abundent tesut conjunctiv in care sunt identificate celulele tumorale; acestea variaza in talie (sunt pleomorfice), au nucleoli proeminenti si frecvent formeaza structuri glandulare.

Cancerul de san ocupa primul loc in decesul femeilor in varsta de peste 40 ani. Aproximativ o femeie din 13 (8%) dezvolta un cancer de san. Incidenta cancerului de san control la bolnavele care au cancer de san cunoscut este mai mare decit incidenta cancerului de san primar in ansamblul populatiei. 10. Tumora phylloides chistosarcom au ca statut: A. tumora e frecventa inainte de menopauza B. tumora a fost o masa ce creste greu C. tumora metastazeaza prima data in ganglionii limfatici regionali D. metastaze distante constituite din celule maligne stromale Chistosarcomul phylloides malign apare la femeile in varsta (menopauza). Tumorile sunt agresive (cresc rapid), avand capacitatea de a metastaza pe cale sangvina. Metastazele apar in orice organ, imprastierea fiind hematogena si nu via limfatica.

8. Pentru diagnosticul carcinomului in situ cel mai frecvent: A. disectia nodulului limfatic axilar B. excizie si radioterapie C. examinare fizica atenta ce va determina mase in san contralateral la 20% din pacienti cu carcinom lobular in situ la un san. D. Pacient cu risc crescut pentru cancer invaziv de san E. Nu e normal la femeile in premenopauza Carcinomul intraductal (in situ) reprezinta 5-10% din toate cancerele mamare. Tumora este pastrata in sistemul ductal si membrana bazala este intacta, avand drept factor de risc varsta de peste 40 ani (premenopauza). Aproximativ 20-25% din cancerele invazive de san pot distruge peretele si deveni carcinoame invazive.

11.Factorul important de prognostic pentru pacientii cu carcinom de san include urmatoarele, cu exceptia: A. varsta pacientului B. tipul histologic al tumorii C. prezenta receptorilor pentru estrogeni ai tumorii D. prezenta metastazelor E. localizarea in san Etiologia carcinomului de san include urmatorii factori de risc: varsta peste 40 ani, cancerul de san in antecedente, istoricul de leziuni fibrochistice, mediu hormonal advers, prezenta metastazelor. Localizarea in san nu este un factor important de prognostic.

9. In SUA cea mai frecventa cauza de deces la femeile sub 50 ani: A. leucemia B. IMA C. Cancer de san D. Carcinom de plaman E. Carcinom cervical

12. Care din urmatoarele sunt caracteristici pentru schimbari fibrochistice, cu exceptia: A. hiperplazia epiteliului ductal B. schimbari chistice microscopice C. transformari agresive (?) ale ductului epitelial D. adenopatie E. limfoadenopatie axiala

13. Toate urmatoarele sunt posibile ginecomastiei adolescentilor, cu exceptia: A. hipertrofie lobulara B. estorogeni exogeni C. unele tumori testiculare D. pubertate E. ciroza hepatica Sanul masculin nu este alcatuit din lobi. PATOLOGIA SISTEMULUI NERVOS

pentru

etiologia

diagnosticata ca avand meningita aseptica. Cel mai probabil diagnostic este: A. carcinomatoza meningeala B. scleroza multipla C. anemie pernicioasa D. meningita la .. E. tabes dorsal

1. Un pacient cu rabie are caracteristici histologice la nivelul creierului: A. corpi Lervy B. incurcaturi neurofiliare C. corpii Negri D. . Corpi E. placi amiloidale Clinic, bolnavul turbat netratat dupa o luna de la muscatura (la membrele inferioare) arata slabiciune si hidrofobie progresiva pana la deces. Morfologic virusii infecteaza SNC-ul, distrug neuronii si produc o glioza reactiva. Corpii Babes-Negri sunt prezenti.

4. Un barbat de 39 ani se plange de pierderea a auzului in perioade de 2 ani. Cu exceptia durerii de cap ocazionale nu are alte dureri. Pierderea senzitivo-neuronala a auzului e de partea stanga. RX arata o masa de 1,5 cm in unghiul cerebelo-pontin stang. Masa e cel mai posibil sa fie: A. Tumora meningeala (meningiom) B. abces tuberculos C. glioblastom D. Schwannom E. Tumora metastatica din plaman 5. Un barbat de 31 ani cu dificultati in deplasare si cu policitemie (hematii scazute). Istoricul familiar releveaza prezenta in familie a tumorilor de creier si rinichi la mai multi membri. CT cerebral evidentiaza leziuni vasculare ale creierului. Cel mai probabil diagnostic: A. astrocitom B. meduloblastom C. hemangioblastom D. tumora ependimara E. glioblastom cu multe forme

2. Astrocitomul cerebelului se caracterizeaza prin: A. recurente multiple B. rata de supravietuire scazuta C. deficit neurologic continuu pe mult timp in timpul terapiei D. in adolescenta si copilarie are.. E. transformare Glioblastica

3. Femeie de 27 ani cu orbire in partea dreapta si slabiciune la nivelul piciorului stang, nu are istoric de traume dar totusi a experimentat episoade similare cu 8 luni inainte si a fost

6. O femeie de 28 ani cu slabire generalizata progresiva si cu diplopie recenta. Examenul fizic evidentiaza slabire .. a.. si a .. extraocular ca si o generala slabire musculara amplificata de exercitii: A. LES B. mioastenia gravis C. Hodgkin D. distrofie musculara Duchonne E. polimiozita

7. Malformatii congenitale ale SNC pot rezulta din urmatoarele cu exceptia: A. iradiere in timpul sarcinii B. infectie virala .. C. deficienta vitaminica materna D. anoxie materna E. trauma la nastere

D. boala evolutiva prelungita si progresiva E. apare in decadele 5-6 de viata

9.?!

8. Care din urmatoarele in boala Alzheimer cu exceptia: A. atrofia girilor si largirea santurilor B. atrofia cerebeloasa proeminenta C. atrofia neurofibrilara A. neuroni senzoriali periferici B. ggl. Bazali C. subst. neagra D. cortex cerebral E. cel. Corn anterior din maduva 1B,2A,3E,4C,5D 11.A. Nelson sindrom B. Cushing C. Gigantism D. Diabet insipid 1D,2B,3C,4A

10.Care din urmatoarele componente ale sn si componente neuronale sunt afectate dominant: 1. B. Hungtinton 2. Charcot Mari 3. Scleroza laterala amiotrofica 4. Parkinson 5. Pick

1. 2. 3. 4. A. B. C. D. E.

ADH ACTH STH melanocit MSH

tiroida aberanta laterala carcinom papilar tiroidian carcinom folicular tiroidian metastazat duct tireoglos remanent exista arc branhial

ENDOCRIN 1. O femeie de 23 ani cu nodul nedureros pe o parte a gatului. Examenul de rutina nu arata simptome, nici alte mase, tiroida normala la palpare. Rezultatele tirotidei- fara modificari. Biopsia tumorii reveleaza o patologie normala cu tesut tiroidian intr-un ggl. Limfoid marit. Tumora cel mai frecvent intalnita poate fi :

Adenocarcinomul papilar este cel mai obisnuit tip de cancer tiroidian (70-80%) din tumorile maligne care apar in tiroida. Tumora are o distributie bimodala (50% sub 40 ani/ 50% intre 6070 ani); apare frecvent la sexul feminin; prioritate au persoanele care au suferit iradiere la cap si gat. Clinic, se palpeaza o masa putin dureroasa la nivelul anterior al gatului; uneori tumora primara poate fi prea mica pentru a fi evidentiata clinic.

2. Infiltratia limfocitara difuza a medulosuprarenalei (!?) e leziunea patologica comuna asociata cu: A. sindromul Conn B. sindromul Cushing C. Waterhouse-Friderichsen D. Addison E. ACTH ectopic Insuficienta adrenala primara (boala Addison) apare prin distrugerea cortexului corticosuprarenalelor (!!) in cazul tuberculozei, a unor boli autoimune ( sidrom Schmidt, boala Addison asociata cu tiroidita Hashimoto ) sau a unor tumori metastazice, a amiloidozei, a hemoragiilor si a infectiilor micotice. Sindromul Conn reprezinta excesul de aldosteron ce produce retentie de sodiu, creste presiunea sangvina in artera renala si inhiba secretia de renina. Sindromul Cushing apare dupa expunerea prelungita la un exces de glucocorticoizi. Sindromul Waterhouse-Friderichsen 3. Carcinom tiroidian primar care arata multipli foliculi intratiroidieni poate fi : A. carcinom papilar si carcinom medular B. carcinom folicular si carcinom papilar C. carcinom medular si carcinom folicular D. carcinom aplazic si carcinom papilar Invazia limfatica in cancerul tiroidian primar este deobicei multipla intratiroidian si apoi in limfoganglionii cervicali (50% din bolnavi in momentul diagnosticului). Carcinomul papilar este cel mai obisnuit tip de cancer tiroidian (70-80% din tumorile maligne care apar in tiroida).

Insulinomul este o tumora originara in celulele B producatoare de insulina. Morfologic 90% din insulinoame sunt benigne. Gastrinomul este tumora care se gaseste in pancreas sau in peretele duodenal cu producerea sindromului Zollinger-Ellison. Morfologic 60-70% din gastrinoame sunt maligne. Glucagonomul este o tumora din celulele alfa insulare responsabile pentru un sindrom clinic neobisnuit. Cele mai multe tumori sunt maligne. 5. Care din urmatoarele sunt caracteristice pentru carcinom tiroidian aplazic cu exceptia: A. reprezinta 5% din cancer tiroidian B. ariile tipice de malignitate in tumori pre-existenta C. in primul rand afectati adulti tineri D. extensia tumori in afara capsulei tiroidiene e caracteristica pt diagnostic. E. Pacientii in prognostic sever Carcinomul anaplazic (nediferentiat) reprezinta 3-5% din toate cancerele tiroidiene. Este unul dintre cele mai maligne forme, aparand exclusiv la bolnavii de peste 60 de ani cu un istoric indelungat de gusa coloida. Prognosticul este sarac: fatal in 1-2 ani. Tumora invadeaza ariile adiacente ale glandei tiroide si alte structuri ale gatului.

6. Carcinom de parathormon e caracterizat de, exceptia: A. prezenta mitozelor in tumori B. hipercalcemie severa C. extensia tumori dincolo de capsula glandei D. masa tumorala mare E. tesut paratiroidian atopic in istmul glandei

cu

4. Care e ordinea celulelor tumorale pancreatice de la cea mai mai benigna la cea mai maligna: A. gastrinom, tumori producatoare de VIP, vipom, insulinom B. insulinom, gastrinom, glucogonom C. insulinom, glucogonom, gastrinom D. gastrinom, glucogonom, vipom E. insulinom, vipom, glucogonom

Cancerul de glanda paratiroida apare ca o tumora mare asociata cu o hipercalcemie severa. Morfologic sunt prezente mitoze, invazie locala si metastaze.

7. Care din urmatoarele autoimuna. Excep:

boli

endocrine

au

patologie

A. B. C. D. E.

Addison Hashimoto Nelson Schmidt Graves

Boala Addison apare prin distrugerea cortexului corticosuprarenalelor in cadrul tuberculozei, a unor boli autoimune (sindrom Schmidt: boala Addison asociata cu tiroidita Hashimoto). Tiroidita cronica Hashimoto sau tiroidita autoimuna este cauza obisnuita de hipotiroidism mai ales in preajma menopauzei. Frecvent se asociaza si alte leziuni de origine autoimuna inclusiv leziuni endocrine. Boada Graves are probabil un mecanism imunologic; obisnuit este asociata cu alte leziuni autoimune.

3. Tumora in etajul inferior pulmonar. Carui tip de tumori precursoare de amine biogene si carboxilante (APUD) apartine: A. hamartom B. carcinom mucoepidermoid C. carcinom adenoid chistic D. carcinoid bronsic E. carcinom cu celule scuamoase Tumorile carcinoide bronsice apartin grupului de tumori APUD prin evidentierea unor granule argentafine. Tumorile secreta amine biogene, mai ales serotonina. Tumorile se dezvolta in bronhiile mari, cresc endobronsic, umplu lumenul lor si invadeaza local fiind capabile de metastaze.

PULMONAR 1. A. B. C. D. E. Care e cauza frecventa pentru pneumonie interstitiala: gram pozitivi gram negativi virusi fungi paraziti

4. Care din urmatoarele tumori se asociaza cu profesii cu expunere la asbestoza: A. carcinom bronhioalveolar B. carcinom celular C. mezoteliom D. carcinom cu celule scuamoase E. adenocarcinom Asbestoza apare pe seama expunerii la asbest. Complicatiile include bronsectazii, sindrom Caplan, cancere bronsice si mezotelioame. Mezotelioamele sunt de 100 ori mai frecvente la acesti bolnavi decit la neexpusi cu localizare pleurala si peritoneala; Apar la 10% din persoanele expuse la asbest dupa 20-40 ani de la expunere. Alte cancere sunt reprezentate de adenocarcinom gastric, colonic, renal si de limfoame gastrointestinale.

Pneumonia interstitiala apare in pneumoconioze, staza pulmonara cronica, LES, postiradiere sau pneumonite virale. Virusii cauzatori de pneumonie interstitiala pot fi: CMV, herpes-virus, virus rujeolic.

2. Care din formele de pneumonie interstitiala cronica este caracterizata de proliferarea si de descuamarea septurilor alveolare: A. B. C. D. E. Pneumonie normala Fibroza idiopatica pulmonara Descuamare interstitiala pneumonica Pneumonie interstitiala limfoida s. Hammanrich

5. In ce malformatii congenitale de plaman se observa microscopic malformatii tubulare ale liniei epiteliului cuboid asociate cu benzi de muschi neted: A. chist fibros B. sechestru pulmonar

C. displazie bronhopulmonara D. emfizem lobar congenital E. malformatie adenomatoasa congenitala Malformatiile congenitale adenomatoide sunt frecvent asociate cu hidrops fetal si polihidramnios si produc detresa respiratorie a nou-nascutului si infectii recurente la copii mai mari. Leziunile chistice au aspect tubular, limitate de epiteliu cuboidal si amestecate cu benzi de muschi neted.

E. bronhoalveolar Carcinomul bronhoalveolar este o varianta de adenocarcinom. Se evidentiaza celule uniforme, inalte, columnare, limitante ale spatiilor alveolare, reproducand arhitectura bronhiolelor alveolare. Creste in model difuz si se mentine in spatiile aeriene si sacii alveolari fara a distruge peretii.

6. A. B. C. D. E.

Carcinom cu celule mici. Care sunt cele 2 tipuri de carcinom Cel. bob de orez si cel. anaplazice Cel. bob de orez si cel. intermediara cel. carcinoid si cel. intermediara cel. carcinoid si cel anaplazice cel anaplazice si cel intermediare

9. Adult cu detresa respiratorie cu urmatoarele morfologice: A. edem pulmonar B. substanta hialina C. proliferare de tip II a pneumocitelor D. distrugere de perete alveolar

semne

Carcinoamele nediferentiate sunt asociate cu prognostic grav. Pot aparea centrohilar, mai frecvent forma cu celule mici. Formele microscopice descrise sunt: carcinom cu celule mici: bob de orez (asemanator limfocitelor) si forma intermediara (fuziforma).

DIGESTIV 1. Colecistita cronica include urmatoarele: (colecist emfizematos se refera la distrofia calcica cu peretele vezicii biliare afectat) A. sinus Rakintanski-Aschoff B. se vede microscopic C. barbatii mai afectati ca femeile D. asocierea cu litiaza vezicii biliare e tipica Colecistita cronica se dezvolta la bolnavele cu litiaza, femeile fiind afectate de trei ori mai frecvent ca barbatii.Microscopic se constata o colectie de macrofage spumoase bogate in colesterol putand sa acopere cu un strat suprafata epiteliului columnar si putand ajunge pina in lamina propria.

7. Care din urmatoarele boli sunt cauza comuna pentru BPOC (bronhopneumopatia obstructiva cronica): A. pneumoconioza B. pneumonia C. boli intersitiale D. emfizem E. chist fibros

8. Care din urmatoarele carcinoame creste cu celule bine diferentiate in spatiile alveolare fara a invada stroma plamanului: A. Cu cel. scuamoase B. Cu cel. anaplazice C. Cu cel. mari D. Cu cel. mici

2. A. B. C.

Pancreatita hemoragica acuta se asociaza cu: hiperparatiroidism sau droguri toxice nivel seric de amilaze normal autodigestia parenchimului pancreatic prin activarea dizaharidaze si pepsinogen D. obstructie ductala sau directa a celulelor acinoase pancreatice

Pancreatita hemoragica acuta are ca etiologie asocierea cu litiaza tractului biliar si alcoolismului. Exista 2 mecanisme de activare a enzimelor digestive intrapancreatice. 1 - Obstructia ductului cu reflux biliar in caile pancreatice exocrine sarurile biliare activeaza tripsinogenul care autodigera proteinele din acinii pancreatici, activarea lipazei pancreatice distruge vasele de sange cu aparitia hemoragiilor.2 agresiunea celulelor acinare directa favorizeaza eliberarea enzimelor cu declansarea pancreatitei acute.

A. e observata frecvent la pacienti cu colita ulcerativa B. frecventa la femei tinere C. caracterizata de structuri fibroinflamatoare separate prin mici dilatari ale ductelor segmentare biliare D. poate rezulta din trauma operatorie a tractului biliar Complicatiile bolilor inflamatorii intestinale (colita ulcerativa, boala Crohn) pot fi sistemice: spondilita anchilopoietica, eritem nodos, artrita, colangita sclerozanta.

3.Scleroza colangitica primara are caracteristicile: A. Sinus Rakintanski-Aschoff B. Vezicula de portelan C. Hidrops celular al vezicii biliare D. Polipi de colesterol E. Scleroza primara colangitica

4.Asociati: 1. structura fibrotica a ductului biliar 2. in lamina propria avem infiltrari lipidice si 3. invaginari, diverticuli, forme ale epiteliului .. si in jurul mucoasei intestinale 4. fibrom si calcificare murala 5. distensie ce contine noroi sau mucoid fluid 1. A. B. C. D. E. Cauza de anemie hemolitica: anticorpi pt hematii distrugere de hematii deficite enzimatice ale hematiei hiperplazia eritrocitelor hemoglobina anormala

A-3; B-4; C-5; D-2; E-1.

5.Trasaturi patologice ale pancreatitei cu ce pot fi asociate: A. pancreas inular 1. grasime si necroza parenchimatoasa B. pancreas pseudochistic 2. fibroza si calcificare ductala C. pancreatita acuta 3. fluid bogat in amilaze D. pancreatita cronica 4. invazie perineurala E. carcinom pancreatic 5. stenoza duodenului A-5; B-3; C-1; D-2; E-4.

Anemia hemolitica se clasifica in functie de etiologie in 3 grupe mari: Grupa 1: prin agenti chimici, fizici, biologici; Grupa 2: prin diversi anticorpi; Grupa 3: prin anomalii ale hematiilor.

ANEMII

2. Pentru 2 saptamai un barbat de 36 ani are purpura si sangerari ale gingiilor, e palid, are febra 39 grade C. Ce poate fi: A. leucemie limfatica cronica B. leucemie limfatica acuta C. leucemie cronica mielogena D. leucemie acuta mielogena E. mononucleoza infectioasa

Leucemia acuta mielogena este un neoplasm derivat al maduvei osoase compus din blasti si celule diferentiind in granulocite tinere. Afecteaza mai ales adultii si este precedata de zile sau saptamani de oboseala, sangerari si temperatura. Examenul clinic evidentiaza petesii, dureri sternale, uneori ingrosari ale gingiilor, spleno si hepatomegalie. Leucemia cronica mielogena: bolnavi tipici adulti, ce au in sangele periferic si in maduva osoasa granulocitoza. Febra, splenomegalia si oboseala sunt simptome obisnuite. Leucemia limfatica cronica: afecteaza bolnavii batrani, 98% din cazuri limfocite de tip B; splenomegalia si simptome legate de anemie sunt prezente. Ocazional, bolnavii sunt asimptomatici. Leucemia limfatica acuta: apare cel mai frecvent la copii;

B. C. D. E.

mielofibroza leucemie cronica splenomegalie marcata sechestru plachetar

6. A. B. C. D. E.

Anemia mieloblastica apare in boli cu exceptia: TBC miliara Carcinomatoza Mielofibroza Mielom multiplu Uremie

3. Toate urmatoarele se asociaza cu leucemia acuta exceptia: A. B. C. D. E. virusi iradiatii antibiotice autoneoplazie componente benzenice

cu

GENITAL FEMININ A. B. C. D. E. 1. Psamonea frecventa in care tip de cancer ovarian: tumora Brenner tumora cu celula Berne chist adenocarcinom seros chist adenocarcinom mucos mucos chist adenocarcinom

Leucemiile animale sunt produse de virusi ARN, dar etiologia virala pentru leucemiile umane nu a fost demostrata. Leucemiile umane pot apare dupa: expunere la radiatii ionizante sau la agenti radiomimetici (benzen, cloram, fenicol) ce produc aplazia medulara.

4. Transformarile in leucemia acuta determina bolile, cu exceptia: A. policitemia Vera B. leucemie mielogena cronica C. leucemie limfatica cronica D. Hodgkin E. Mielofibroza

in

urma

drogurilor

Carcinomul seros este caracterizat de o crestere invaziva formand structuri papilare limitate de epiteliu pluristratificat si abundenti corpi psamomatosi. Chistadenomul seros reprezinta cel putin 65% din tumorile seroase si cele mai obisnuite din toate tumorile maligne, respectiv 40% din acest grup. Tumora Brenner este rara 1,7% din toate neoplasmele ovariene. Chistadenomul mucinos benign apare doar in 5% din cazuri.

5. Trombocitopenia este cauzata de urmatoarele cu exceptia: A. deficienta de

2. Teratomul benign chistic premenopauza si e in:

observat

la

femei

la

A. B. C. D. E.

cancerul Brenner Chist dermoid Adenom mucinos Chist germinom

C. placenta accreta D. placenta increta E. sarcina ectopica Placenta previa este dezvoltata in segmentul uterin inferior si acopera orificiul intern partial sau complet, determinand eliminarea placentei inaintea fatului. Abruptio placentae defineste separarea placentei de peretele uterin inainte de nasterea copilului. Placenta accreta este rara, caracterizata de implantarea placentei pina pe suprafata miometrului. Sarcina ectopica este sarcina dezvoltata in afara cavitatii uterine (2% din toate sarcinile). 6. ??????

Chistul dermoid benign este cel mai comun tip de neoplasme ovariene benigne. Se dezvolta de obicei unilateral si variaza in talie. Suprafata de sectiune evidentiaza cavitati cu material gras si fire de par inconjurate de o capsula de grosime variabila. Alte elemente prezente sunt: os, dinti, cartilaj sau structuri fetale.

3. Cervicita condilomatoasa apare frecvent la: A. femeie (prostituata ?!) 18 ani B. femei 38 ani cu carcinom ovarian C. virgina 20 ani D. batrana mama cu infectie claudicala E. 35 ani cu herpes vulvar, multipara Condyloma accuminatum este o infectie cu HPV, foarte obisnuita la femeile cu parteneri sexuali multipli. 20-30% din femeile afectate au o coexistenta cu displazia cervicala.

7. Femeie, 40 de ani, masa ovariana la chirurgie prezinta chist de 5 cm atasat de ovarul drept. Suprafata chistului e papilara. Se observa o tumora seroasa cu Bordeleine dintr0un chist secundar seros. Ce caracter are: A. afecteaza si celalalt ovar B. afecteaza peritoneul C. atipii celulare (?) D. invazia stromei ovariene E. corpi pseudomatosi Are potential malign scazut, pot aparea atipii, un process neoplazic scazut, fara capacitate de invadare a seroasei, nu afecteaza peritoneul, poate fi bilateral.

4. Biopsia endometrica la femei de 30 ani arata o proliferare falsa a endometrului cu evidentierea unei endometrite cronice poate avea: A. leziune endometriala premaligna B. fasa entrala (?!) inadecvata C. statut hiperestrogenic D. afectarea intrauterina E. sindrom Stein Levental

5. In conditiile in care placenta acopera partial sau complet orificiul uterin intern: A. abruptio placentae B. placenta previa

8. Femeie, 35 de ani, examen ginecologic: atipii ale epiteliului ce converg spre cervix si spre vaginul proximal. Epiteliul nu retine solutii de .cu iod. Vaginul arata la biopsie glende endocervicale. Caracterele sunt diagnostic pentru: A. cervicita cronica B. condilom. C. Adenoza D. Neoplazie intraepiteliala cervicala

10

E. Endometrioza Nu este cervicita cronica deoarece aceasta se asociaza cu metaplazie scuamoasa; condilomul presupune tot dezordine a epiteliului scuamos; endometrioza influenteaza glandele endometriale.

11. Sunt associate cu endometrioza exceptie: A. infiltrate B. durere abdominala C. hematurie D. eclampsie E. ocluzie intestinala Eclampsia este o complicatie a sarcinii. Endometrioza e frecventa la femeile in premenopauza, multipare cu durere abdominala si hematurie, involuare de organe sexuale. Apar displazii datorita hematuriei, si a ocluziei intestinale.

9. Barbat, 35 ani, oboseala, nu are temperatura, are limfoadenopatie inghinala, rasch cutanat difuz. O biopsie la nivelul pielii arata infiltrat limfatic perivascular format predominant din celule plasmatice. Diagnostic etiologic: A. herpes simplex B. candida albicans C. treponema pallidum D. haemophilus Ducray E. Naisseria gonorae Diagnosticul este sugerat prin infiltratul plasmocitar perivascular. Leziunile din herpes sunt veziculare si dureroase. Haemophilus determina sancru cu ulceratie dureroasa si limfadenom. Candida si Naisseria nu prezinta infiltrat plasmocitar.

12. Hiperplazia endometriala exceptia: A. endometrita acuta B. obezitate C. sindrom Stein-Leventhal D. tumori cu celule granuloase E. tecom

este

frecvebt

asociata

cu

10. Femeie, 17 ani, se plange de disurie, basici multe si membrane labiale si periureterale. Frecvent diagnostic: A. spirochete B. coilocite C. herpes D. diplococi Gram negativi E. corpi Donovan Spirochetele apar in sifilis, leziune genitala cu sancru nedureros. Coilocitele date papiloma virus - leziunea apare pe epiteliu. Diplococii gram negativi apar in infectia gonoreica leziunile sunt vaginale. Corpii Donovan se vad in granulomul inghinal leziunile sunt papule sau in ulcer larg.

Hiperplazia endometrila este gasita la bolnavele cu hiperestrogenism, la care se asociaza obezitate, tumori ovariene functionale, administrarea se estrogeni exogeni si sindrom SteinLeventhal.

13. Cariocarcinomul are caracteristici cu exceptia: A. poate aparea dupa o sarcina normala B. poate aparea dupa boala hidatiforma C. presupune o transformare tromboblasica D. tratat cu histelectomie si radiatii E. raspunsul la terapie se observa prin monitorizarea gonadotropinei corionice Cariocarcinomul e o tumora maligna tromboblastica ce poate aparea dupa o sarcina normala, nu e indicata chirurgia, tumora secreta gonadotropine corionice, se monitorizeaza pt a vedea o eventuala descrestere.

11

intestinale). In 10% din cazuri reflux esofagian. Esofagita Barret se complica cu adenocarcinom in 3-10% din cazuri.

DIGESTIV 1. A. B. C. D. Atrezia esofagiana cuprinde: si alte malformatii topice prezente simptomele se dezvolta dupa primul an de viata corectia chirurgicala e necesara pentru supravietuire pacientii cu aceiasi boala nu pot regurgita

3. Boala Menetrier o forma de gastropatie hiperplazica include urmatoarele: A.in Rx mimeaza limfom gastric B.hipoproteinemia si pierderea de proteine prin gastripatie C.pliurile mucoasei gastrice arata ingrosari marcate D.hiperplazia celulelor mucoase gastrice Boala reprezinta largirea pliurilor mucoasei gastrice, care normal sunt sub 1mm. Semnele la Rx mimeaza limfoame sau carcinoame; Boala duce la lipsa proteinelor plasmatice, hipoalbuminemie, dispar celulele secretoare de acid si sunt inlocuite de celule secretoare de mucus ducand la hipo sau anaclorhidrie

Atrezia esofagiana si fistula traheoesofagiana apar la 20004000 nascuti vii. Aceste defecte congenitale apar de obicei impreuna. In 50% din cazuri sunt prezente si alte malformatii. Cu toate ca aceste defecte sunt fatale recunoasterea recenta a leziunii si interventia chirurgicala cresc rata de supravietuire la 90%. AE cu FTE apar de obicei la nou-nascutii cu detresa respiratorie, salivare excesiva si regurgitatii in primele 24 ore de la nastere.

4. A. B. C. D.

Polip colonic considerat neoplazic include: adenom tubulovilos adenom vilos polipoza adenomatoasa familiala polipi hiperplazici

2. Refluxul esofagian boala motorie esofagiana are caracteristici: A. Presiunea sfincterul esofagian inferior este crescuta inadecvat B. in cazurile cronice se dezvolta esofagita Barret C. mai frecvent se dezvolta carcinom scuamos celular decit adenocarcinom D. potential de stricturi dezvoltat In esofagita de reflux exista o presiune scazuta a sfincterului esofagian inferior, nivele ale afectarii functiei mucoasei in functie de felul de fluid refluat, de durata la expunere si de eficienta mecanismelor de aparare. Strictura este complicatia frecventa strict inalta si este asociata cu esofagita Barret (inlocuirea celulelor scuamoase mucoase cu celule gastrice sau celule epiteliale

Polipii hiperplazici nu sunt considerati neoplazici, ci sunt cele mai frecvente variante de polipi colonorectali datorita unui dezechilibru in regenerare. Polipul adenomatos e neoplazic. Pacientul dezvolta unul sau mai multe carcinoame de colon daca nu face colonectomie.

5. A. B. C. D.

In SUA, carcinom colonorectal caract: e a II-a cauza de cancer incidenta maxima e in a 5-a decada adenocarcinom e numit comun ca carcinom scuamos e x-linkat, recesiv, legat de cromozomul X.

12

95% din malignitatile colonorectale sunt adenocarcinoame ( a 2-a cauza de deces prin cancer ). Varful incidentei este dupa 70 de ani. Doar 20% din cazuri apar inainte de 50 de ani. Cancerul colonorectal ereditar reprezinta 3-15% din toate cauzele legate de cromozomul II.

6. Colita pseudomembranoasa include: A. E cauzata de enterotoxina Clostridium Perfringens B. Provoaca diaree ce poate fi foarte severa C. In antecedente s-au folosit antibiotice D. E caractteristice de inflamatie cronica transmurala Mucoasa gri-alb, plachete,pseudomembrane. Necroza superficiala a mucoasei, extrasecretie de de mucus si PMN Rar apare ischemie.

7.Ischemia intestinului subtire include: A. Prognostic bun pt pacient cu ischemie mezenterica. B. Artera celiaca e cel mai frecvent afectata. C. Vasoconstrictia splahnica e o cauza rara a ishemiei ac. Mezenterice D. Necroza poate afecta mucoasa sau poate penetra tot peretele intestinal Gradul de distrugere a peretului e direct proportionala cu severitatea, timpul, durata ischemiei, prezenta circulatiei colaterale si statusul metabolic al pacientului, flora intestinala.Cazurile de ischemie ac. Presupun distributia Arterei mezenterice superioare.Rar e A.Celiaca implicata.Cele mai severe necroze duc la perforatii. Ischemia nonoclusiva=hipoperfuzia intestinului datorata vasoconstrictiei splahnice pt 30-50% din cazurile ischemiei mezenterice acute.

8. Asociati aparentele histologice, aspectul histologic al mucoasei intest subtire cu Boala de malabsorbtie: 1. 2. 3. 4. 5. Deficiente de dizaharidaze Boala Whipple Boala Celiaca Sindrom de IS B.Crohn A. Macrofag spumoase cu granule Pas+ in lamina proprie B.Aparenta normala a IS la biopsie C.Ulceratiile mucoasei Abcese in cripte, granuloame,ulceratii ale crptelo muc D.Atrofie viloasa cu hiperplazia criptelor B.Crohn=inflamatie cronica ulcerativa , cauza de malabsorbtie, distrugere de mucoasa, cu multe stricturi.Inflamatie cr. Transmurala e patognomonica.Mucoasa are ulceratii si abcese in cripte. Deficienta la dizaharidaza=un pot fi digerate datorita absentei lactazei(cel mai frecvent) localizate pe marginea epiteliului intestinului subtire. Mucoasa IS histologic este normala B.Whipple=.distrugere de mucoasa, obstructie limfatica, lamina proproe contine macrofage spumoase si tehnica PAS e pozitva.Este o leziune multisistemica la adultii de sex masculin.Are

1-B; 2-A; 3-D; 5-C (ceva in neregula pt ca lipseste un raspuns) B. Celiaca e rezultatul unei activitati imune anormale la o glicoproteina din gluten=gliadina, rezultand distrugerea celulelor epiteliale de la nivelul vililor intestinului subtire.Vilii devin atrofici, iar criptele pt a produce mai multe celule viloase devin hiperplazice.Avem inflamatie cr., celule infiltrte in lamina proprie cu numar crescut de limfocite intraepiteliale.

13

etiologie bacteriana, pacientii cu SIDA sunt frecventi infectati cu Mycobacterium avium intracelular responsabil de macrofage spumoase pas+. 9. Cel mai frecvent tip de esofagita: A. De reflux B. Viral C. Fungica D. Acuta coroziva E. a. Granulomatoasa Esofagita de reflux este cea mai obisnuita esofagita si cea mai obisnuita dezordine motorie a esofagului, fiind o leziune cronica, restul esofagitelor fiind acute.Inflamatia e datorita incompetentiei sfincterului esofagian ce permite reflux gastric. Esofagul este foarte rezistent la infectii.Cele virale si fungice intanindu-se numai la debilitati si imunosupresati. Cea acuta coroziva se intalneste la ingestia unor substante chimice corozive de catre copiii sau in scop de suicid. Esofagita granulomatoasa nu este foarte frecventa si se intalneste in cadrul altor boli, ca TBC sau B.Crohn.

11. n multe cazuri de gastrita cr. nespecifica sau ulcer gastric peptic e descoperit: A. Enterobacter cloacae B. Escherichia colli C. Helicobacter pylori D. Klebsiella pneumoniae E. Citrobacter freundil HP este o bacterie gram negativa care supravietuieste in stratul mucos al stomacului in pofida pH-ului acid intragastric, deoarece poseda o ureeaza care descompune ureea creand local un mediu alcalin Gastrita cr=leziuni inflamatori progresivve difuze si multifocale, care au fost gradate histologic utilizand 5 variabile histologice:inflamatie cr, activitate neutrofilica, atrofie glandulara, metaplazie intestinala si densitatea HP. Ulcer peptic=patogeneza ia in discutie integritatea mucoasei gastrice si duodenale determinata de balanta dintre factorii protectori(mucucs, bicarbonat, celule regenerate, prostaglandine) si factorii agresivi(acidul gastric, pepsina, HP, ischemie etanol, fumat).Pepsina si acidul clorhidric, in prezenta infectiei cu HP si a utilizarii medicamentelor antiiinflamatorii nesteroidiene reprezinta cea mai importanta agresiune mai ales la bolnavii cu grupa sanguina 0. 12.Boala Hirschsprung absenta congenitala urmatoarele segmente ale intestinului gros: A. Cec B. Colon ascendent C. Colon transvers D. Colon descendent E. Rect a ggl in

10.Achalazia e caracterizata de , cu exceptia: A. Regurgitatie si aspiratie B. relaxare incompleta a sfincterului esofagian inferior la inghitire C. absenta peristaltismului esofagian D. Risc crescut pt carcinom cu celule scuamoase E. Esofagul este ingustat proximal si marit distal Achalazia sau relaxarea incompleta a sficterului esofagian inferior asociata unei cresteri a presiunii sficterului inferior cu absenta peristaltismului esofagiene propulsive.Aceasta combinatie produce obstructia functionala a esofagului distal.Etiologia este necunoscuta , in toate cazurile au fost postulate variate defecte neurogene.Poate afecta ambele sexe la orice varsta, dar de obicei porneste din a 3-a , a4-a decada de viata.Batranii vin cu disfagie atat pt solide cat si pt lichide.Regurgitatia si aspiratia sunt obisnuite.Dilatarea esofagului proximzl se asociaza cu absenta de celule mienterice.Achalazia cu evolutie lenta este asociate cu risc crescut de aparitie a cancerului esofagian spinocelular.

14

Boala Hirschsprung=Megacolon aganglionic este o insuficienta congenitala a dezvoltarii ganglionilor nervosi in submucoasa colonului(plex Meissner) si in musculara sa(plexul Auerbach).Absenta conduce la o insuficienta relaxare musculara , la jonctiunea anorectala.Diagnosticul pozitiv se pune prin biopsie prelevata rectal de la nivelul mucoasei si submucoasei supusa examenului imunohistochimic pt a detecta absenta enolazei specifice ggl nervosi.Dezvoltarea secventiala a colonului duce in segmentul distal la colon aganglionic.In toate cazurile sfincterul anal intern e aganglionar si in majoritatea cazurilor rectul si o parte din sigmoid e afectat. Rar segmentele de deasupra sigmoidului sunt afectate.

B.CRohn e o boala inflamatorie cr, frecvent evolueaza pe ileon distal, colon, regiune anorectala, se observa inflamatie transmurala cr, frecvent granuloame epitelioide.Granuloame in ggl regionali in 60-75% din cazuri.Colita ulcerativa afecteaza intestinul incepand in rect.Frecvent se extinde spre segm proximale ale colonului. Afecteaza numai mucoasa si superficial submucoasa si nu exista granuloame epitelioide.Diverticulita atinge numai mucoasa si submucoasa si se gaseste in proportie de 95%in sigmoid.

15. Caracterele bolii canalului anal sunt: A. Fistule anale frecvent asociate cu B.Crohn B. adenocarcinom frecvent pt tumora maligna primitiva de canal anal C. Risc pt carcinom cu celule scuamoase la hetero si homosexuali D. Abcese perirectale presupun infectia unei glande anale E. Hemoroizi externi au origine deasupra liniei pectinate Abcesele perirectale provin de la o infectie a unei glande anale.Fistula cu deschidere int langa linia dintata si una sau mai multe deschideri in pielea perianala pot fi datorate unui abces perirectal nerezolvat.Fistule frecvente in boala Crohn , dar nu frecvente in absenta ei(nu inteleg aici ce vrea sa spuna).Hemoroizii sunt in submucoasa plexului venos, hem. Int sunt pe liniea pectinata, iar ceu externi sub linie..Carcinomul cu cel scuamoase e cel mai comun carcinom primar la niv canalului anal. 16. Cea mai comuna Tumora carcinoida gastrointestinala e la nivelul: A. IS B. Colon C. Apendice D. Esofag E. Stomac Carcinoidul denumit si APUD-on , cel mai frecvent este intalnit in apendice.In ord descreccatoare,poate fi intalnit in IS(ileon), in reg rectosigmoidiana si cel mai rar in colon.Tumore poate fi multipla si se gaseste de obicei incidental in interv chirurg sau la autopsie.In 5-10% produce sindrom carcinoid(hiperemie cutanata

13. Adenomatoza colonica e asociata cu risc crescut pt carcinom.Are caracteristici cu exceptia: A. displazie severa B. arhitectura viloasa C. marime>2 cm D. inflamatia marcata E. adenopatie multipla Riscul semnificativ pt aceasta include:marime>2 cm, risc 50%. Top histologic:40% pt leziuni viloase cu grade diferite de displazie, 20% pt leziunitubuloviloase, 5%pt tubulare. Grad de inflamatie al adenom nu are relatie.

14. Care din urmatoarele conditii inflamatorii ale intestinului e caract de involutie segmentara a IS, IG, inflamatie transmurala si dezv de granuloame epitelioide: A. B. Crohn B. Colita ulceroasa C. Criptosporidius D. Diverticuliata E. Colita cistico-profunda

15

intestinala,cianoza, diaree, dureri abd, wheezing)Cele din apendice metastazeaza rar.

E. cel mai sensibil marker intre 48-72 ore este cresterea de a creatinkinazei Infarctul miocardic poate fi mic si limitat transmural sau circumferential subendocardic pe teritorii intinse. Primele semne apar dupa 506 ore si sunt reprezentate de necroza de coagulare cu aspect valurit al fibrelor miocardice, vizibila la microscopia optica.

CARDIOVASCULAR 1. Care artere coronare dau sangerare partiala posterioara interventriculara a septului: A. coronara stanga principala B. descendenta stanga anterioara C. circumflexa stanga D. proximala marginala E. coronara dreapta

4. Caracteristici in endocardita infectioasa cu exceptia: A. cea mai frecventa cauza: bacterii gram negative B. cel mai frecvent presupune valve distruse C. poate aparea perforatia valvulara D. e fatala netratata E. mitralele si aorta sunt cel mai frecvent ca T.. si P.. Endocardita infectioasa (vegetanta) este localizata mai ales valvular. Vegetatiile pot contine bacterii (65 % din etiologie este streptococ hemolitic, viridans; 25 %m stafilococ aureus atat pe valve native cat si pe valve protetice sau la imunodeficientii care abuzeaza de droguri administrate intravenous). In vegetatii se mai identifica fungi si rickettsiae. Cele mai atinse sunt valvele mitrale si aortice.

2. Ce caracteristici sunt pentru insuficienta cardiaca: A. B. dispneea e rezultatul stazei sangerande la extremitati C. insuficienta dreapta poate da hepatomegalie D. cordul pulmonar e frecvent datorat stenozei pulmonare severe E. manifestarea clinica de insuficienta cardiaca e frecvent reflectata de insuficienta cardiaca dreapta In insuficienta cardiaca dreapta ( copr pulmonar acut cu dilatatia ventriculului drept, datorita embolismului pulmonar masiv si cordului pulmonar cronic cu hipertrofie ventriculara dreapta si dilatatie subsecventiala) simptomele sunt: oboseala, slabisciune, anorexie, scadere in greutate iar semnele sunt: distensia venelor jugulare, hepatosplenomegalie acuta, edem periferic.

5. Cordul bovin apare in: A. miocardita virala B. hipertensiune persistenta C. cardita sifilitica D. cardiomiopatie alveolica E. ateroscleroza Cardita sifilitica este una dintre leziunile cardio-vasculare ale sifilisului tertiar, care in principal ating aorta ascendenta si devin manifeste in zeci de ani dupa infectia initiala, producand cicatrice inflamatorie in tunica medie cu slabirea si dilatarea peretelui, cu largirea incompleta a inelelor valvulare aortice si ingustarea orificiilor arterei coronare; urmeaza apoi hipertrofia ventriculului stang cu aparitia cordului bovin ( greutate 600 g 1 kg).

3. Ce caracterizeaza infarctul miocardic acut, cu exceptia: A. cele mai multe sunt transmurale B. frecvent in ventriculul stang C. infarct subendocardic e frecvent circumferential D. histologic se observa primele semne la 24 ore

16

6. Cea mai frecventa cauza de miocardita: A. Tripanosoma B. Echinococus C. Trichineloza D. Infectie virala E. Miocardita Rridler Miocardita are ca etiologie infectia virala si poate fi si noninfectioasa. Infectia poate fi virala (Coxsachie A, B. Echo, rubeola in intero poliomelita, HIV, EVB), bacteriana (forme nesupurate si suppurate: bacil difteric, streptococ beta-hemolitic, Salmonella), rickettsioze, fungice, metazoare.

asimptomatica dar determina si insuficienta congestive. In infarctul miocardic apar mici cicatrici miocardice si cicatrici mari ce indica infarct in antecedente. Depozite fibrocalcice apar la nivelul valvei mitrale. Fibroelasoza endocardica e caracterizata de dilatarea ventriculului stang a fost gasita singura sau cu alte defecte congenitale cardiace; nu este o trasatura a cardiopatiei ischemice.

10. Anevrismul ventricular ce urmeaza unui infarct miocardic acut duce la: A. marirea fluxului cardiac pe Rx B. infarct renal C. formarea de trombi murali D. pneumonie hemoragica Anevrismul ventricular este o complicatie tardiva ce apare la 12-20 % din cazuri cand se formeaza cicatricea postinfarct. Este insufficient structuralizat pt a rezista la presiunea din ventriculi, cu subtierea si deformarea de trombi murali la 50 % din bolnavi. Complicatiile infarctului miocardic sunt printer altele: trombi murali, insuficienta cardiaca dreapta acuta, anevrism parietal acut sau cronic, infarct cerebral, renal etc.

7. Pacient cu ameteli, dispnee, claudicatie intermitenta la picioare cand alearga, frecvent defectul congenital e: A. Tetralogia Fallot B. Coartratie de aorta C. Complex Eisenmeyers D. Defect septal ventricular E. Defect septal atrial

8. Tromboza endocardica nonbacteriana include: A. frecvent se asociaza cu hipercoagubilitate B. inflamatia e frecventa dar nu mereu datorita infectiei virale C. poate duce la formarea de endocardita bacteriana D. tricuspida e cel mai frecvent afectata Cel mai frecvent apare pe mitrala si pe aorta, nu pe tricuspida.

11. La examinarea bolii pericardice se poate observa: A. exudat fibrinos B. calcificare C. fibroza D. cellule gigante Frecvent pericardita presupune infiltrarea de cellule T cellule gigante. Pericardita se poate clasifica in: pericardita acuta si cronica. Pericardita acuta poate fi: seroasa, fibrinoasa (reumatism acut, uremica, LES), purulenta, hemoragic, cazeoasa. Pericardita cronica poate fi adeziva, constrictiva (organizare difuza, cu ingrosare fibroasa densa si uneori calcificari), fibroza pericardica.

9. Histologic in cardiopatia ischemica avem: A. fibroza miocardica difuza B. modificari datorate fibrocalcificarii valvulare C. cicatrici mici miocardice D. endocardita fibroelastica Cardiopatia ischemica da modificari slabe in timp la nivelul miocardului datorita insuficientei vascularizarii. Cu timpul apar atrofia musculara si fibroza miocardica difuza. Cel mai frecvent este

12. Defecte congenitale cardiace ce sunt cauza initiala de cianoza: A. persistenta ductului arterial

17

B. coartratia de aorta C. defect septal atrial D. tetralogia Fallot Tetralogia Fallot este cel mai obisnuit defect (6-11 %) din toate bolile cardiace congenitale. Apar urmatoarele anomalii structurale: DSV, dextropozitie artera aorta, stenoza pulmonara si un semn functional: hipertrofie ventriculara dreapta. Complicatiile importante sunt: infarct cerebral si abcese in creier dupa endocardite infectioase. Corectarea chirurgicala impiedica evolutia fatala.

asimptomatica clinic sau prezinta palpitatii, oboseala, dureri toracice, stari de panica si un click systolic asociat murmurului sistolic mijlociu si tardiv. Micoscopic: o componenta mucopolizaharidica inlocuieste diferite portiuni din valva fibroasa (degenerescenta mixoida).

14. Cardiomiopatia include: A. cel mai frecvent e idiopatica congestive B. cardiomiopatia hipertrofica e caracterizata de cavitati ventriculare foarte mari C. transplantul cardiac e important pt tratament D. cardiopatia restrictive rezulta din infectia virala sau abuz de alcool. Cardiopatiile indica leziuni musculare cardiace, idiopatice cu dilatare. Unul dintre tipurile cele mai frecvente este cardiopatia idiopatica. Ea poate fi primara sau secundara unor toxice chimice (alcool, adriamicina, cobalt sau cardiopatia bautorilor de bere). Cardiopatia restrictive este rara, fiind data de cresterea rigiditatii peretelui din cauza unor boli infiltrative.

13. Prolapsul de valva mitrala e caracterizat de: A. prolabarea valvei mitrale stangi in ventriculul stang B. e un exces de mucopolizaharide ce inlocuiesc o portiune din valva C. duce la fuziunea comisurilor D. apare un click sistolic sau murmur Prolapsul de valva mitrala este o leziune caracterizata de prolpasul valvei mitrale posterioare (cel mai frecvent) sau a ambelor in atriul stang. 10 % din populatia adulta, mai ales sex feminin, la examenul ecografic evidentiaza aceasta leziune A. Febra reumatica acuta B. Boala reumatica cronica C. Boala reumatica acuta D. Endocardita bacteriana subiacenta E. Endocardita Liedman Sacks 1. presiune de comisuri 2. infectie cu grupele A, B hemolitic streptococ 3. infectia cu viridans streptococ 4. infectia cu stafilococ aureus 5. vegetatie imensa pe suprafata valvei mitrale

15. Asociati:

18

A2; C4; D3; E5; B1.

A. B. C. D.

cauza frecventa de sindrom nefrotic la copii pacientii au frecvent insuficienta renala acuta patologic e descrisa ca glomerulonefrita difuza progresiva microscopul electronic demonstreaza prezenta a numeroase cellule immune subepiteliale E. raspunde la tratament steroidic Apare frecvent la adulti, apare o proteiemie nonselectiva. Frecvent avem insuficienta renala lenta. Nu are effect terapia steroida.

RENAL 1. Barbat 55 ani cu fu8nctie renala impara, a avut o tumora multichistica masiva, bilaterala. Pacientul moare. La autopsie se observa ruptura unui anevrism in poligonul Willis. Aceasta boala chistica renala e: A. B. C. D. E. boala chistica medulara chiste multe simple rinichi polichistic autozomal dominant rinichi medular spongios displazie chistica renala

4. Nefropatia diabeticului e caracterizata de: A. afectarea difuza a membranei bazale glomerurale B. e frecvent acompaniata de transformari microangiopatice in alte organe C. afectarea pacientului cel mai frecvent da nefrite D. boala apare in general dupa 10 ani de zile E. apar depozite de imunoglobuline granulare Transformari microangiopatice in alte organe: la ochi, pacientul poate avea glomeruloscleroza nodulara difuza, fiind afectata membrana glomerurala la nivelul ultrastructurii celulare.

Rinichiul polichistic apare in a 6-a decada de varsta, 15 % din pacienti au associate anevrisme saculare in poligonul Willis, ceea ce duce la sangerare intracraniana.

2. Nefroza lipoida are urmatoarele caracteristici ultrastructurale la nivelul glomerulului: A. B. C. D. E. endoteliu epiteliu mezoteliu vase sangvine membrana bazala

5. Biopsia renala arata depozite electronodense ce caracterizeaza: A. B. C. D. E. glomerulonefrita rapida progresiva glomerulonefrita poststreptococica glomerulonefrita membranoasa LES Sindrom Goodpasture

subendoteliale

granulare

Nefroza lipoida presupune acumularea de lipide in epiteliul tubular renal cu pierdere de cellule glomerurale epiteliale. Este cauza frecventa de sindrom nefrotic la copii.

Sunt depozite immune si proliferative ale mezangiului si endoteliului. Sunt localizate in celulele imune din membrana bazala si celula endoteliala.

3. Glomerulopatia membranoasa:

6. Otravirea cu mercur la nivel renal: R: produce necroza acuta tubulara. Necroza tubulara acuta prezinta etiologic 2 forme: forma toxica (ingestia sau inhalarea de agenti toxici: mercur, Pb, Au, As, etilen glycol, pesticide. CCl4, alcool metilic; si antibiotice) si forma ischemica ( in special in socul septic).

E. Aureus stafolococ Malakoplakia este produsa de E. coli, caracterizata prin multiple ingtrosari galbui ale mucoasei si submucoasei.

9. Examenul cu imunofluorescenta la nivel renal la pacient dupa glomerulonefrita postsrteptococica arata: A. B. C. D. E. depozite granulare de tip Ig G depozite lineare de Ig G depozite granulare de Ig A Ag antistreptococ depozite lineare Depozite granulare cu streptococ Ag

Depozitele granulare sunt de fibrina si Ig G. se gasesc endotelial si mezangial. Ag streptococic este greu de vazut. 7. In majoritatea cazurilor de pielonefrita nonobstructiva, bacteria agunge in rinichi prin: A. B. C. D. E. sange limfatice plexul lui Basson reflux exouretral sunturi atrio-ventriculare aberante cronica

10. Pacient cu carcinom renal: A. B. C. D. E. prezentarea clinica e frecventa in primul stadiu hematurie, dureri in flanc clasic se observa carcinom cu celule clare normal doar metastaze rare in aria perineala morfologic celulele caricinomatoase au cellule alb gri cu putine lipide in interior

Pielonefrita cronica nonobsrtuctiva reprezinta deranjamente ale sfinterelor vezico-ureterale, care produc refluxul urinii si pasajul bacteriilor din vezica urinara in ureter. Clinic bolnavii prezinta tarziu in evolutia bolii insuficienta renala si hipertensiune arteriala.

8. Malakoplakia pelvisului renal. Si urmeaza infectia cu: A.. B. crtiptococus C. echerichia D. streptococ A hemolitic

Carcinomul cu celule clare este un adenocarcinom care apare in tubii contorti proximali si distali. Cele mai multe cazuri apar la barbati peste 60 ani; de obicei tumora este descoperita in stadii avansate. Clinic este definite triada: hematurie, durere si o masa palpabila in flanc. Se asociaza febra, oboseala si anorexia.

11. Pacient cu: hematurie, examen colonoscopic se observa frecvent leziuni exofitice de 3 mm in partea stanga laterala a vezicii urinare. Decide biopsie. Chirurgul ce descrie si care e prognosticul?

A. tumora papilara cu (7) nivele de celule la nivelul epiteliului B. grupuri papilare cu pleiomorfism marcat si cu infiltrat in muschiul scheletal C. inflamatie densa in lamina proprie D. tumora papilara cu pleiomorfism nuclear moderat, confluand spre mucoasa E. extensii chistice glandulare Microscopic: celulele tranzitionale sunt multiplicate si au grade variate de atipie nucleara di pleomorfizm nuclear. Nivelul scazut al tumorii in confluare spre mucoasa are prognostic bun. Invazia inalta a tumorii spre muschi are prognostic prost.

complementului. Se produce o infiltrare prin proliferare mezangiala si endoteliala glomerurala, dand aspectul de glomerulonefrita proliferativa difuza. O mica parte din bolnavi evolueaza spre glomerulonefrita rapid progresiva.

14. Sindromul goodpasture exceptie: A. pacient cu hemopturie, hematurie B. moartea e datorata uremiei si hemoragiei pulmonare C. microscopic nu exista depozite electronodense D. la imunofluorescenta depozite granulare de Ig G in glomeruli E. la imunofluorescenta depozite lineare de Ig G in glomeruli Sindromul Goodpasture se refera la triada: hemoragie albeolara, glomerunefrita si depozite de Ac de-a lungul membranei bazale alveolare si glomerurale. Clinic, bolnavii vin pt hemoptizie, anemie, infiltrate pulmonare si hematurie cu insuficienta renala. Imunofluorescenta evidentiaza depozite lineare de Ig G de-a lungul membranei bazale glomerurale.

12. In sindromul nefrotic exceptie: A. proteinurie B. hipoalbuminemie C. redistributie de hematii D. hiperlipemie E. edem Se caracterizeaza printr-o pierdere de proteine primara, cu scaderea presiunii oncotice secundara (stimuleaza ficatul in sinteza de lipoproteine bogate in colesterol cu densitate joasa sau bogate in trigliceride cu densitate foarte joasa); hiperlipidemia creste riscul dezvoltarii bolii coronariene, bolii trombotice si a infectiilor bacteriene.

15. Hidronefroza exceptie: A. tromboza renala venoasa cronica B. leiomiom uterin mare C. calculi renali D. hipertrofie benigna prostatica E. carcinom cu celule tranzitionale in ureter Este o dilatare a pelvisului renal datorita blocarii partiale a urinei; obstructia poate ajunge la orice nivel al tractului urinar (cel mai frecvent hiperplazia nodulara a prostatei, calculi, tumori de col uterin sau de vezica urinara).

13. In glomerulonefrita postinfectioasa exceptie: A. boala urmeaza unei infectii cu streptococ B hemolitic grup A B. celule imune subepiteliale sub forma de depozite C. histologic: diferite proliferari glomerulonefritice D. clinic: nefrita acuta E. afecteaza copiii si progreseaza la insuficienta renala cronica Apare dupa 2 saptamani de la infectia streptococica (gr A, B hemolitic sau stafilococ auriu) faringiana, mai rar cutanata la copii si adulti. Imunofluorescenta demonstreaza si prezenta

FICAT 1.Care e numele masei hialine frecvent vazuta citoplasma hepatocitelor la pacientii cu hepatita alcoolica: A. Corpii Counsilman in

B. C. D. E.

Corpii Babes Negri Corpii Mallory Corpii Michaels Guttman Corpii Rotor 4. Baiat 10 ani, letargie, anorexie, voma, la 1 saptamana are febra si e presupunere virala.Pacientul dezvolta rapid criza metabolica, acidoza metabolica, intra in coma.La biopsie ficatul are vacuole citoplasmatice mice(steatoza microveziculara).Care e diagnosticul posibil: A. Hepatita A B. Sindrom Reye C. Ciroza biliara datorita obstructiei hepatice D. Shistosomiaza E. Chist fibros Sd. Reye este o encefalopatie cu ficat gras la copii intre 412.Sindrom Reye urmeaza unei infectii virale sau ingestie de aspirina(90% din cazuri).Clinic:dupa o boala febrila, copii isi revin;la o saptamana apar brusc varsaturi prelungite cu progresie spre convulsii, coma , deces.Microscopic apare o steatoza microveziculara, necrozele si inflamatiile sunt absente.

Degenerarea hidropica(balonizarea) este cea mai obisnuita forma de agresiune cu prezenta de hialin Mallory(alcoolic) sau mase de forma neregulata din material hialin perinuclear sau in gramezi in hepatocitele consumatorilor de etanol la 50-75% din bolnavi;Corpii mallory apar si in Boala Wilson.

2. Descriere histologica tipica pt Ficat alcoolic: A. Necroza centrolobulara masiva a hepatocitului cu Corpi Counsilman B. Inflamatie proeminenta portala cr cu leziuni................. C. Steatoza , corpii Mallory, fibroza centrolobulara , infiltrat inflamator cu neutrofile D. Corpii hialini Mallory, infiltrat inflamator bogat in eozinefile si multi Corpi Counsilman E. Tromboza venelor hepatice cu obstructii venoase Microscopic se observa:steatoza, infiltrat inflamator bogat in PMN si fibroza perivasculara , mai laes in jurul Venei Centrolobulare.Pmn predomina in lobul , in general, in rest sunt prezente limfoplasmocite .

3.Pericardita constrictiva la nivelul ficatului produce: A. ciroza macrolobulara B. Infiltrat portal limfocitar C. Proliferarea ductelor limfatice D. Dilatarea sinusoidala E. Hialinoza Mallory

5.Care din urmatoarele afirmatii privind hepatita cronica e corecta? A. Hepatita A progreseaza la hepatita cr in 5-10 % din cazuri B. Hepatita cr persistenta-piece meal necrosis C. Hepatita cr activa-caractterizata de o placa limitanta intacta D. Autoanticorpi detectati in ser la unii pacienti cu hepatita indusa medicamentos E. Hepatita cronica persistenta frecvent duce la ciroza Hepatitele cronice induse medicamentos sunt asociate de trasaturi neobisnuite:formare de granuloame, leziuni ducte biliare, colestaza, infiltrat inflamator plasmocitar si frecventa a mai multi autoanticorpi.In hepatita cr persistenta este caracterizata de o placa limitanta hepatocitara limitanta.Hepatita cr activa este caracterizata de piece meal necrosis:eroziuni parcelare cu necroza si degenerari hepatocitare al placii limitante.