Sunteți pe pagina 1din 492

cin kamf

c AuIf #iIIcr


Oicr c ucruc oc c-urlc
uaoualo:alc u lata
roaaua
www.ssrod|o.com
www.|uto-n:.b|oq:ot.com
www.u|ctor|of|no|o.com



Ofcnniua OaI
2008

PREFATA
La 1 aprilie 1924, Tribunalul populru- din Miinchen dispunea incarcera-
rea mea la Landsberg-am-Lech.
Pentru prima data, dupa ani de munca neintrerupta, ave am astfel
posibilitatea de a rna consacra unei opere pe cru-e multi stihuiau s-o scriu pe
cru-e eu insumi 0 consideram oportuna penhu cauza noastra. M-am hotarit
sa expun in aceste douii volume 1) nu numai telurile no astre , ci
geneza ei. 0 astfel de lucrru-e va fi mai rodnica dedt un tratat pur doctrinru-.
In plus, aveam astfel ocazia sa prezint propria mea formru-e, in miisura
in cru-e acest lUClU este necesru- penbu intelegerea cartii poate servi la
disbugerea legendei create in jurul persoanei mele de presa evreiasca.
Aceastii lucrru-e nu se adreseaza strainilor, ci acelor pru-tizani ai
carOl-a le-a inima i a carol' ratiune cauta acum 0 explicatie mai
temeinica.
bine ca oamenii se cuceresc mai uor prin cuvinte dedt prin ciirti:
toate impOl-tante im-egistrate de istorie datoreaza mult mai mult
oratorilor dedt scriitorilor.
Nu este mai putin adeviirat ca 0 doctrina nu-i poate apara unitatea i
uniformitatea dedt statornicita in scris, odatii penbu totdeauna. Aceste doua
volume constituie pietrele puse de mine la edificiul comun.
AUTORUL
Inchisoru-ea din Landsberg-am-Lech.
1) Editia in limba romanii cuprinde un singur volum.
La 9 noiembrie 1923, la douasprezece ijumiitate, In fata Feldhen-nhalle
in curtea fostului Minister de Riizboi, barbatii al ciiror nume urmeaza mai jos
au cazut pentm credinta lor fidelii in poporului ]01':
ALF ARTH Felix, negustor, niiscut la 5 iulie 1901.
BAURIEDL Andreas, piiliirier, niiscut la 4 mai 1879.
CASELLA Theodor, functional' bancar, niiscut la 8 august 1900.
EHRLICH Wilhelm, functionar bancar, niiscut la 10 august 1894.
FAUST Martin, funcporuu- bancru:, niiscut la 27 ianuarie 1901.
HECHENBERGER Ant., liicatu, niiscut la 28 septembrie 1902.
KORNER Oskru-, negustor, niiscut la 4 ianuarie 1875.
KUHN Karl, pivnicer, niiscut la 26 iulie 1897.
LAFORRE Kru-} , elev inginer, niiscut la 28 octombrie 1904.
NEUBAUER Kurt, servitor, niiscut la 27 martie 1899.
PAPE Claus (von), negustor, niiscut la 16 august 1904.
PFORDTEN Theodor (von der), consilier la Tribunalul regional superior,
niiscut la 14 mai 1873.
RICKMERS Joh., capitan de cavalerie, niiscut la 7 mai 188l.
SCHEUBNERRICHTER Max-Erwin (von), Dr. inginer, niiscut la 9
ianuru-ie 1884.
STRANSKY Lorenz-Ritter (von), inginer, nascut la 14 martie 1899.
WOLF Wilhelm, negustor, niiscut la 19 octombrie 1898.
Autoritatile narionale Ie-au refuzat, dupa moarte, acestor eroi un
mormint comun.
Dedic pnmul volum al acestei lucrari memoriei lor, pentru ca martiriu}
lor sa straluceascii neincetat asupra partizanilol'
Inchisoarea Landsberg-a.-L., 16 octombrie 1924
Adolf HITLER
VOLUMULI
BILANT
CAPITOLUL I
CASA PARINTEASCA
o predestinare fericit.1 a Iacut sa ma nasc la Braunau-am-Inn,
tocmai la granitele ace lor doua state germane a carol' noua contopire ni
se pare a fi misiunea fundamentala a vietii noastre, care trebuie mmiiIitii. prin
toate mijloacele.
Austria germanii trebuie sa se into arc a 1a marea patrie germana,
aceasta nu in vi.rtutea unoI' oarecare ratiuni economice. Nu, nu: chi81' daca, din
punct de vedere economic, aceastii contopire este lipsita de interes sau chiar
prejudiciabilii, ea trebuie sa aiba loc. Unui aceluiG.i imperiu Ii aparrine acela.ri
singe. Poporul german nu va avea dreptul la vreo activitate politic a colonial a
atita timp cit nu ii va fi reunit fiii in acelai stat. Atunci cind teritoriul
Reichului ii va include pe toti germanii, daca acesta se va dovedi incapabil
sa-i hraneasca, din nevoile acestui POPOI' se va dreptul sau moral de a
cuceri piiminturi striiine. Atunci sabia va lua locul plugului lacrhnile
riizbomlui VOl' pregclti recoItele lumii viitoare.
De aceea meu natal mi se pru'e a fi simbolul unei
indatoriri importante El ru'e i aIte merite menite sa-l intipiireasca in mmte.
Acum mai bine de un secol, acest coltior indepiirtat a fost teatrul unei tragedii
ingrozitoare, cru'e va riimine venic in analele natiunii germane. Intr-adevar,
acolo a murit penh'll acea Germanie pe care 0 iubea atit de infliicarat chiru'
in nenorocire, in vremea celei mai complete priibt'ili pe cru'e a cunoscut-o patria
noastrii, Johannes Palm, un librru' din N iirenberg, nationalist inverunat i
duman al francezilor. Refuzase cu inciipiitinru'e sii-i dea in vileag complicii, de
aItfel principalll responsabili. Aa cum Iacuse Leo Schlageter Ca i acesta, el
fusese denuntat Frantei de un reprezentant al guvernului. Un efal politiei din
Augsburg i-a cibgat aceastii trista faimii, dind astfel exemplu autoritiitilor
neogermane ale Reichului de la Severing.
In acest de pe Inn, aUl'eoiat de acel mruiir german, oriiel bavarez
de singe, dar politicete austriac, locuiau parintii mei catre anul 1890. Tatiil meu
era un functlOnal' mama vedea de casa, plina de gdja de dragoste
fatl de copiii ei. Perioada aceasta mi s-a intiparit putin in minte, fiindcii peste
citiva ani tatal meu a ocupat un aIt post, ceva mal jos pe Inn, la Passau, aadar
chiar in Germania.
Dru- soruia unui functionru- al viimilor austriece comporta pe atunci
muIte deplasdri In scurt timp, tatiil meu s-a intors la Linz :;;i a ieit 1a pensie
Penb'U dl'agul meu biitrin, asta nu avea Sa insemne odihru. Fiu a1 unui biet
6
muneitor agrieol eu ziua, odinioara mai fusese nevoit sii pIece de acasa. La
treisprezece ani abia impliniti, !acut bagajele a parasit cantonul silvic care
era tinutul sau natal. In ciuda sfatului unor sateni cu experien[ii, a plecat la
Viena, sa inve\e 0 meserie. Acestea se petreceau pe la 1850. Aceasta plecare,
aceasta pornire la churn catre necunoscut fill-a bani in buzunar a constituit 0
hotarire dweroasa. Peste pabu ani devenise nu era multumit.
Dimpotriva. Mizeria persistenta a acelei epoci i-a intarit hotllrirea de a renun!a
la meseria lui, penbu a deveni cineva "mai important". In vreme ce, o dinioaI'li,
bietului tinar situatia preotului din sat i se parea summum-ul conditiei umane,
acum cind marele ii largise orizontul, el punea mai presus de orice
demnitatea de functional'. Cu toata celo!' pe care mizeria neeazw'ile
i-au maturizat inainte de vreme, acest tiniir de ani w'marit cu
incapatinal'e realizal'ea noilor sale planw'i a devenit func\ional'. Cred ca
atins scopul pe la doullzeci trei de ani, astfel promisiunea de
a nu se intoaree in satul sau drag decit dupa ce a de venit cineva.
Acum scopul era atins; dar in sat nimeni nu-i mai aducea aminte de
baietelul de odinioal'a i satul Ii devenise lui sbain.
Parasind in viata activa la cineizeci de ani, n-ar fi putut
totui suporta nici macal' 0 zi de lenevie. A cumparat 0 bucata de pamint in
imprejw'imile Lambach, in Austria de sus, i a inceput sa-Ilucreze.
Ciclul lungii sale cariere laborioase il l'eaducea astfel la originea sa familiala.
Din aceasta perioada dateaza primele mt'le idei personale. Zbenguiala
nestingherita, chiulul de la coala, tovaraia unoI' baieti vigw'oi - care pricinuiau
adesea ingrijorarea mamei - n-au !acut din mine un sedentar. Rar imi puneam
intrebari asupra vocatiei mele; in orice caz, gustwile nu rna impingeau deloc
spre 0 existenta asemaniitoare cu a tatalui meu. Cred ca talentul meu de orator
incepea sa se formeze de atunci, in discw'sw"ile mai muIt sau mai putin
convingatoare pe eare Ie tinearn mei: devenisern un mic conducator,
greu de eondus el insu!?i, aItminteri un bun, eare invata eu uwin\a.
In timpul libel', w-mam ew-sw'i de eint la consiliul eanonicilor din
Lambach !?i gaseam acolo numeroase plilejuri de a rna imbata de luxul
stralueitor al serbarilor religioase. ea astfel situalia cuviosului abate rni
s-a parut atunci un ideal demn de cele mai mari efortw-i, cu tot prestigiul pe
care-] avusese odinioara in ochii tatalui meu umilul preot din satullui. s-au
petrt'cut luclUrile_ Dar fiindca pe tata greuta\ile din tinerete nu I-au determinat
niciodata Sa aprecieze sufieient talentele de orator ca sa poata trage de aici
concluzii favorabile legate de viitOlul vlastruului sau, bineinteles ea el nu putea
in\elege astfel de gindw'i de tinerete. Cumpanea ingrijorat aceasta divergenta a
firii.
De fapt, aeeasta inclinatie a dispalut ew"ind, lacind loe unoI' sperante mai
potrivite temperamentului meu. Seotocind prin biblioteca tatei, am dat peste
populru"a a unoI' tratate militru'e despre razboiul franco-german din 1870
1871. Erau acolo douli volume de rt'viste ilusb'ate din acei ani. Au devenit
7
lectw'a mea preferatli. In scwt timp, mare Ie rlizboi eroic a trecut pe primul plan
al preocuplirilor mele morale, De atunci am inceput sli adun progresiv tot ce era
legat de rlizboi de cariera militarli.
Aceasta era pentru mine incli 0 revelatie impodantii. Fiindcli, pentru
prima oarli, intr-un mod desigur inca mintea mea era frlimintata de
anumite intrebliri: existli 0 diferen\a, care anume, intre germanii care
au dat aceste lupte ceilalti? De ce tata ceilalti austrieci nu au luat p3.1te la
ele?
03.1"e noi nu sintem aidoma celorlalti germani?
Nu avem acelai drum?
Mintea mea de copil se gindea in fel chip la aceste probleme din
raspunsw'ile primite la intrebarile pe C3.1e Ie puneam eu plUden\a am fost nevoit
sa eonchid, cu 0 invidie aseunsii in suflet, ca nu toti germanii aveau noroeul de
a ap3.1"tine statului lui Bismarck.
Asta nu puteam sli inteleg.
*
* *
Trebuia sa invat.
Din intregul meu eompOltament mai ales din temperamentul meu,
tata a tras eoncluzia cli nu aveam nici un fel de aptitudini pentru studiile
clasice din lieeu. I se parea eli mi se mai degl"aba Realsehule.
mea la desen, materie care, dupa plirerea lui, era prea neglijata in lieeele
austrieee, I-a intlirit in opinia lui. Po ate cli i amintirea propliei sale vieti de
mundi II Iacea sa respinga studiile umaniste, lipsite, in ochii lui, de avantaj
practie. In fond, avea ideea fixii eli, bineinteles, i fiul sau va fi functional', ea
el. Din eauza tineretii sale gl"ele supraaprecia, in mod firese, sueeesele
tardive, eu atit mai mult eu cit ele erau rodul exclusiv al sirguinlei a1 puterii
c:ale de muneiL Mindru eli-r;;i datora numai situatia, visa penbu mine 0
situatie asemiilliito3.1"e daeli se poate, mai bunli; linea la asta eu aUt mai mult
eu cit avusese el grija sa faei1iteze eariera fiului sau.
Nu eoneepea ea eu a putea respinge eeea ce reprezentase odinioara
intreaga lui viata. Hotlirirea tata1ui meu era deei simplli, eelta fire ascii in oehii
lui. Un blil"bat eu un asemenea earaeter, pe care lupta grea penbu existentli il
Tacuse dominator, nu ingaduia unor copii lipsiti de e).."Perienlii iresponsabili sa
decida asupra e3.1ierei 101'.
Aceasta ar fi insemnat 0 slabiciune condamnabihi i nefasta a autoritat
ii
responsabilitiitii paterne in plivinta viitolUlui copilu1ui sliu, ineompatibilii cu
eoneeptia sa despre dat01ie.
Totui 1uerwile aveau sa se petreaea altfel.
Penbu prima data in viala mea - aveam unsprezeee ani m-am
impotrivit. Oriclt de tenace se vadea tatal meu ca sa-i duca 1a bun sfirit
8
planurile, fiul nu era mai prejos in ineapatinarea eu eal'e refuza 0 idee de la care
nu nimie bun,
Nu voiam sa devin funetion3.1"
Nici discul'surile, nici mustrarile severe n-au putut veni de hac acestei
impotriviri, N-am sa fiu fune\ion3.1', nu nul Zad3.1nic ineerea tata sa
trezeasca in mine astfel de inclinatii, descriindu-mi propria lui viata: efectul era
invel'S. Imi provoca sila gindul ca intr-o zi putea fi prizonier intr-un birou; ca
fi stapin pe timpul meu, ci fi obligat toatii viata sa completez
formul3.1-e,
E lesne de inteles ce gindmi trezea aceasta perspectivii intr-un tinar C3.1-e
era O1ice altceva, numai un baiat "bun", in sensul al cuvintului nul
Invatamintul putin absorbant din imi lasa atita ragaz incit traiam mai
mult in aer liber dedt inchis in casa. Astiizi, dnd advers3.1'ii mei politici imi
eerceteaza cu de-amanuntul viata mergind, cu 0 atentie plietenoasa, pinii la anii
mei tineri, ea sa poata 3.1'ata, eu 0 O3.1'eC3.1'e satisfactie, ee de boroboate Iacea acest
Hitler inca din tinerete, ii multumesc cemlui ca-mi of era pi'ilejul de-a reb-ai acele
vremm'i fericite, piidm'ea erau pe-atunci terenul pe C3.1'e puneam
capat oricaror neintelegeri,
Frecvent3.1"ea cm'sm"ilor de la Realschule nu mi-a schimbat de
putin programul.
D3.1' cm"ind aveam sa .dau 0 noua batiilie.
Atita vreme cit proiectul patenl de a face din mine un funqion3.1' se
lovea numai de repulsia mea de principiu fata de aceasta c3.1'iera, conflictul era
suportabil. Intr-o O3.1'eC3.1'e masm'a, imi puteam tiiinui punctele de vedere i
puteam evita dezacordul neintrerupt. Ca sa fiu pe de-a-ntregul imi
ajungea hotiirirea mea ferma de a nu deveni niciodata function3.1' - i ea era de
neclintit. Chestiunea a devenit insa mai delicatii atunci dnd proiectul tatalui
meu s-a lovit de al meu, Cum s-a intimplat? Nu-mi mai aduc aminte; d3.1' intr-o
zi mi-a fost limpede ca trebuie sa ma fac pictor. Talentul meu la desen era
indiscutabil; fusese chi 3.1' una dintre cauzele pentru C3.1'e tata ma trimisese la
Realschule, d3.1" nu se gindise niciodata sa ma ajute sa-mi pelfectionez aptitudi-
nile pentru a putea aceastii meserie; dimpotriva. Cind, dupa un nou
refuz de a-mi insui idee a lui preferatii, tata m-a intrebat pentru prima 03.1'a ce
voiam de fapt Sa ma fac, hotarirea pe C3.1'e 0 luasem mi-a dictat un raspuns
imediat: tatei aproape ca i-a pierit graiul de uimire.
"Pictor? Pictor?"
Se indoia de bunul meu simt, credea ca n-a auzit O1i na inteles bine. Dar
cind explicatiile complete referito3.1'e la acest subiect i-au demonstrat seriozita-
tea planm'ilor mele, s-a opus din toate puterile. Hotiirirea lui a fost din cale-
af3.1'a de simpla exclude a orice consideratie legatii de aptitudinile mele reale.
"PiCtOl', nu, niciodatii". D3.1", fiindca odata eu eelelalte ealitiiti, fiul sau
motenise de la el 0 indliratnieie asemiinatoare cu a lui, riispunsul meu potrivnie
a fost la fel de hotarit.
9
Ambele parti au ramas pe pozitii. Tata nu a la "niciodatli", iar
eu continuam sa-l sustin pe
In realitate, acest conflict nu avea consecinte imbucill'iitoare. Vrednicul
barbat era plin de arnaraciune, eu la fel, intr-atit il iubeam, Tatal meu mi-a
retezat orice speranta de-a studia vreodata pictm-a, Am mai Iacut un pas,
declru'ind la rindul meu cli nu vreau sa-mi continui studiile, ca, cu
asemenea declara1ii, am ramas mai prejos din acel moment vrednicul barb at
se preg.iiti instituie autoritatea oo'a alte ru'gumente; vazind aeestea, m-am
inchis intr-o taeere pludenta, punindu-mi insa amenintru'ea in aplieru'e. Ma
gindeam ca vazind ca nu fac nici un progres la Realschule, vrind-nevrind tata rna
va las a in voia fericirii la cru'e visam.
Nu daca mi-ru' fi socoteala. Celt este ca la nu Iaceam nici
un progres vizibil. Invatam ce-mi placea, mai ales ceea ce credeam ca-mi va
putea folosi mai tirziu ca pictor. Fliceam de mfntuiala ceea ce mi se piirea Iipsit
de importanta in aceasta privinta sau ceea ce nu ma interesa, Cru'Iletele mele de
note din vremea aceea ruiitau intotdeauna extreme, in functie de materie
de interesul pe cru'e i-a pUliam. Pe linga foarte bine excelent, prime am
calificative de mediocru sau chiru' insulicient. Cel mai bine rna descUl'cam la
geografie mai ales la istorie universala. Erau materiile mele preferate, la care
intreceam toata clasa.
Acum, cind dupa atitia ani fac bilantu] ace lei epoci, mi se doua
fapte semnificative.
1. Am devenit nafionalist.
2. Am fnvi/{at sit i1l{eleg S(I pi/trund adeviiratul sens al istoriei.
Vechea AustIie era un stat multinational.
atunci unui cetatean al Reichului ii era forute greu sa inteleaga ce
putea insemna viata cotidiana a fiecaluia intr-un asemenea stat. Dupa razboiul
franco-german, rnaret triumfal al eroicelor ru'mate, germanii au devenit
din zi in zi mai indiferenti fata de Germania de dincolo de granitele lor in
mare maSUl'a, n-au catadicsit sau n-au fost in stru'e sa-i aprecieze valoru-ea.
In eeea ee-i mai eu seama pe austriecii germani, se eonfunda
prea 0 dinastie cu declinul ei eu un popor esentialmente saniitOS.
germanul din Austria a apartinut lara indoiala uneia din cele mai
bune rase, din moment ce pus pecetea asupra unui stat eu cincizeci doua
de milioane de locuitori intr-o asemenea maSUl'a incit pina in Germania se
putea crede - pe nedrept, de altfel - cit Austlia era un stat german. Eroru'e cu
consecinte grave, dar 0 minunata miiIiUlie penhu cele zece milioane de
germ ani pruiicipanti la spre Rasarit. Putini germani din Reich banuiau
cit in Austria era necesru'ii 0 lupta neincetatii pentru hiumful limbii germane,
al :;;colilor germane pUl' !ji simplu penhu a Ii german.
Abia astitzi, dnd aceastii trista constringere este resimtit:t de milioanele
de frati ai care, aflati in afru'a Reichului, sub dominatie strainii, viseaza
la patria comuna, indreapta catre ea niizuintele incearca sa dobindeasca eel
10
pu\in dreptul sfint la limba maternii, un cere mai larg intelege semnifieatia
neeesitiitii de a lupta pentm rasii.
Po ate tot de aceea unii catadicsesc sii miisoare miiretia Deutschtum-ului
ciitre Rasiirit ca.re, plin propliile-i mijloace s-a indreptat timp de seeole
mai intii spre est, apoi, printr-un extenuant de seurte hiirtuieli de tmpe s-a
opus restringerii granitelor limbii germane: asta intr-o VI'eme eind Reiehul se
interesa in realitate de colonii nu de carnea singele sau, in fata
portilor lui.
Ca pretutindeni ca intotdeauna, ca in Olice luptii, in rivalitatea dintre
limbile vechii Austrii au existat trei clanm'i: luptiitorii, indiferen{ ii tradiltorii.
se petreceau lucrurile incii din !;'coalii, deoru'ece se remru'cii faptul cii
rivalitatea dintre limbi bintuie mai cu seamii in acest loc in cru'e se formeazii
generatia viitoru'e. Copilul trebuie cucerit lui trebuie sii i se adreseze cel dintii
indemn al luptei:
"Copil german, nu uita cii un german",
"Fetito, cii intr-o zi trebuie sii de vii 0 mamii germana".
Cine sufletul tineretului va intelege cii el este cel mai apt sii
asculte bucm'os un asemenea indemn. Mai tirziu, el va lupta in nenumarate
chipm'i, in felul sau cu rumele sale. El va refuza sa cinte cintece straine; va
ridica in slavi gloriile germane cu atit mai mult cu cit va fi mai indemnat sa Ie
respinga; va face economii la dulcimi pentm tezamul de riizboi al celor mari;
va fi riizvriitit foru-te precaut fatii de profesorii striiini; va pUl-ta insignele
interzise ale propriului sau popor, felicit sa fie pedepsit sau chiru' batut pentm
aceastii cauzl'L EI reprezintii deci imaginea miniatUl'alii fidelii a celor mrui,
adesea mai inspiratii cu 0 orientare mai buna.
am avut eu ocazia sa iau pru-te fiind relativ tinlU' la infrunta-
rea dintre nationalitiitile vechii Ausbii. Faceam chetii pentm Mru'ul spre Sud
Liga iii strigam Heil cu imaginatia infliicaratii de albastrele iii de
culOl'ile negru galben; in locul imnului imperial, intonam, in ciuda
avizelor a pedepselor, iubitul nostm Deutschland tiber alles. Tinerii emu
astfel educati politic intr-o vreme cind supuii unui stat national nu
altceva legat de rasa lor dedt limba. Se intelege de la sine ca eu n-am
fost niciodatii un indiferent. Am devenit cm'ind un "national-gelman" fanatic,
Iucm de altfel destul de diferit de pru-tidul cru'e poarta astiizi acest nume.
Evolu\ia mea in acest sens a im-egistrat progI'ese rapide inca de la
virsta de cincisprezece ani sii disociez patriotismul dinastic de'
narionalismul de rasii, fiind categoric atras de acesta din urmii.
Cine nu iii-a dat niciodatli ostenf'ala sa studieze situatia interna a
monru'hiei habsbUl'gice in\elege gI'eu 0 astfel de preferin\ii, Ea nu putea Iua
na!jtere in acest stnt decit din invatru'ea istoriei universale in coalii, caci exista
oru'e intr-adevar 0 istorie apru-te a Austriei? Destinul acestui stat este in aa
masm'a legat de viata i dezvoltarea a tot ceea ce este geIman, incit disocierea
j"trll'i",; In j",tm-'A CTAJ'm:mii ,i istorie austtiaca este de neconcf'put. Cind
11
Germania se va diviza in doua puteri, se va diviza istoria Grmaniei.
Simbolurile apusei miiretii Imperiale piistrate la Viena pareau sa
actioneze mai degrabii printr-un prestigiu miraculos, dedt ca 0 garantie a unei
comunitiiti eterne.
In zilele Habsburgilor, ausbiecii germani simteau trezindu-se
in ei 0 chemare instinctiva la unirea cu patria mamii. Acest apel unanim, care
exprima sentimentul adinc ce dormita in sufletul fiecaruia, nu se explica decit
printr-o educatie istorica, izvor pWllri nesecat care, in chiar clipele de uitare,
dincolo de buniistru-ea de moment, face ca vocea trecutu]ui sii vorbeascii in
despre un viitor nou.
Chiar astazi, in primru-e superioru-e istoria mondiala se predii
adesea prost. Putini profesori inteleg cii scopul prediiI'ii istoriei nu constii in
inviitarea unoI' date fapte; ca este lipsitii de impOltantii exactii de
ciitre copil a datei unei biitiilii sau a vreunui ori a incoroniirii
unui monru-h. N u despre asta e yorba.
A inviita istorie inseamnii a cerceta cauzele cru-e au determinat
evenimentele istorice.
Alta de a citi de a inviita constii in a fine minte esen{ialul a uita
accesoriile.
Intreaga mea viatii a fost po ate hotiiritii de faptul cii am avut un profesor
de istorie cru'e in\elegea, ca pu\ini al\ii, importanta primordialii cru-e trebuie
acordatii acestor consideratiuni la predru-e examinru-e: Doctollli Leopold
Poetsch, de la Realschule din Linz era personificru-ea idealii a acestui procedeu.
Era un batt-in demn, cu 0 hotiiritii, dru- plin de buniitate. Verva lui
scinteietoru-e ne capta ne entuziasma in timp. Nici astiizi nu-mi pot
aminti larii emotie de biirbatul acela inciilllntit cru-e adesea, in toiul expunerii,
ne laeea sii uitiim prezentul, transpunindu-ne ca prin minune in trecut i Iacea
Sa reinvie vreo reminiscenta scoFnd-o din negw-a vremw-ilor. Ramineam a.'jezati,
eu mintea luminatii, emotionati pinii la laclimi.
Din fericire, acest profesor se pricepea nu numai sii liimw'easca trecutul
prin prezent, ci .'ji sii tragii din treeut inviitaminte pentlll prezent. EI expliea mai
bine ea orieine problemele de actualitate de care eram avizi. Seotea din mieul
nosttll fanatism national metode de edueatie: reu.'jea sii restabileaseii ordinea
plintre noi, mai repede deeit prin oriee alte mijloaee, laeind adesea apel la
sentimentul noshll national al onoru-ei.
Un astfel de profesor a laeut ea istoria sii devinii materia mea preferata.
Este adeviirat eii in timp el a lacut din mine, eu totul involuntar,
un tiniil- revolutionru-.
Dru- cine ru- fi putut studia isto1'ia Germaniei eu un astfel de profesor
tara sii devinii dumanul unei dinastii a eiirei influentii asupra destine lor natiunii
se dovedea atit de dezashlloasa?
Cine a1" fi putut riimine supusul credincios a] unei dinastii pe eru-e
trecutul .'ji prezentul nc-o ariitau ca pe eterna triidiitoru-e a intereselor germane
12
in favoarea unoI' josnice avantaje personale?
Tineri germani, oare noi nu deja ca statuJ austriac nu nub"ea, nu
putea sa nutreasca pentru noi, germanii, nici 0 afectiune?
Intimplarile de fiecare zi nu Iaceau decit sa confirme invatatw"ile istoriei
despre activitatea Habsbw"gilor. In nord in sud otrava straina roistuia trupul
poporului nostru !?i Viena devenea un ora!? din ce in ce roai putin german.
"Augusta Casa de Austria" Iacea cu orice prilej jocul cehilor. Pumnul zeitei
ch'epta\ii eterne !?i a pedepsei implacabile I-a doborit pe du!?manul de moruie al
Germaniei ausbiece, mru"ele duce Franz Ferdinand. El a fost strapuns de
gloantele la a CarOl' fabricru"e contribuise. Dru" oare nu el patrona acea slavizru"e
a Austriei care se manifesta de sus in jos?
Poverile poporului german erau i se cereau uimitoare sacrificii
de singe, pina cei mai orbi vedeau zadarnicia lor, Cea mai
dw"eroasa pentru noi era constatru"ea ca politica Habsbw"gilor fata de noi
avea 0 acoperire mOl'ala in alianta lor cu Germania: astfel, aceasta din urma
aproba inb"oun fel lenta exterminare a germanismului din vechea monru"hie.
Incercind cu ipocrizie sa creeze in afru"a impresia ca Austria raminea un stat
german, casa imperiala intretinea impobiva ei sentimente de revoltil, de dispret
de wa.
Numai conducatorii Reichului nu vedeau nimic din toate acestea. Ca
loviti de orbire, pa;;eau pe linga un cadavru, crezind ca descoperii in semnele
descompunerii lui dovezile unei reinvieri.
Aceastil nefericitil alianta a tiruhului Reich cu iluzoriul stat austriac
pwia germenii razboiului mondial ai dezastrului.
'"
'" '"
Pe pru'cursul cartii voi trata temeinic aceastil problema; deocamdata e
suficient sa precizez ca inca din prima tinerete desprinsesem citeva idei esentiale
pe care mai tirziu n-am incetat niciodatli sa Ie consolidez, ;;i anume:
eil salva rea germanismului era condi(ionata de nimieirea Austriei.
Apoi, ell nu existc1 niei 0 legllturii intre sentimentul na{ional fidelitatea
(aI(1 de 0 dinastie.
Cil, mai eu sea nul, Casa de Austria va aduee nenorocirea na(iunii
germane.
Inca din acea perioada, ajunsesem in de cauza la Ul'matoru"ele
sentimente: ch'agoptea fierbinte fata de patria mea, Austria germanii. ura
profunda falii de statuI austnac.
13
'"
'" '"
Mai tirziu, datorita acestor conceptii, pe care Ie datoram scolii istoria
,
universala mi-a facilitat tot mai mult intelegerea actiunii istorice in prezent,
adica a politicii: nu eu voi fi nevoit s-o invat, ci ea va fi cea care va
trebui sa ma instruiasca.
Deja revolu{ionar precoce in politica, n-am intirziat sa fiu la fel nici in
materie de arta.
In capitala Austriei de Sus exista pe atunci un teahu care, in fond, nu
el'a prost. Se diideau reprezenta!ii destul de des. La doisprezece ani am auzit aici
pentru prima oru'a Wilhelm Tell peste citeva luni, prima opera din viata mea,
Lohengrin. M-a cucerit de la inceput. Entuziasmul meujuvenil fata de maestrul
de la Bayreuth nu limite. De atunci operele sale m-au atras intotdeau-
na am avut norocul ca dupa acele modeste interpretari dintr-un teahu de
provincie, mai tirziu sa ascult altele, mult superioru-e.
Insa toate acestea - mai cu seama dupa dureroasa traversru-e a virstei
ingrate - mi-au intarit aversiunea profunda fata de cru'iera pe cru'e mi-o harazea
taU] meu. Ma convingeam din ce in ce mai mult cli nu voi fi niciodata fericit in
pielea unui functionru'. lru,talentul meu la desen, confirmat la Realschule, rna
incita sa perseverez in hotarirea mea.
Nici rugamintile, nici amenintarile n-au putut s-o schimbe.
Voiam sa devin pictor pentru nimie in lume functionru'.
De altfel, cu virsta, ru'atam tot mai mult interes penhu ru'hitectura.
Pe atunci 0 consideram w-ept 0 complinire fireasca a artei de a picta
rna bucuram in sine a mea de aceasta largire a cawului activitatii mele artistice.
Nu biinuiam de putin ca intr-o zi lUcIUl-ile se VOl' petrece cu totul
altfel.
* *
Chestiunea profesiunii mele avea sa fie rezolvata mai repede decit rna

Aveam treisprezece ani cind, pe mi-am pierdut taWL Un
atac de apoplexie I-a doborit in plinli putere a pus capat lara suferinta
ruumului sau pamintesc, cufundindu-ne pe to\i intr-o durere profunda. Dorinta
lui cea mai fierbinte fusese ajute fiuI sa faca 0 cru'iera, ca sa-l scuteasca de
incercarile propriilor sale inceputuri. A trebuit s-o vada neimplinita. Dru', lara
dea seama, sadise in mine germenii unui viitor pe cru-e nu-l banuia nici
Unul din noi.
Aparent, 1a inceput nu s-a schimbat nimie.
Mama se socotea obligata sa-mi supravegheze mai depru-te educatia
14
conform dorintei tatei, cu alte cuvinte in vederea carierei de functionar, Eu
insumi eram mai hotarit ca oricind sa n'o fac. Programa metodele din
primru'a superioru'ii rna interesau din ce in ce mai put in, pe masurii ce se
indepartau tot mai mult de idealul meu. 0 imbolnavire de citeva saptiimini a
rezolvat pe chestiunea viitorului meu, punind capiit conflictelor din
familie. Aveam plaminii gray bolnavi. Doctorul a sfiituit-o pe mama ca pe viitor
sa nu rna inchidii sub nici 0 forma intr-un birou in special sa-mi intrerupa
pentru cel putin un an studiile de la Realschule, Astfel, tinta dorintelor mele
ascunse apoi a luptei mele perseverente era dintr-odata atinsiL
Aflata inca sub impresia bolii mele, mama a fost de acord sa parasesc
Realschule in favoru'ea Academiei.
Au fost zile fericite cru'e pare au aproape un vis cru'e, de altfel, nici
n-aveau sa fie decit un vis. Peste doi ani, moru1ea mamei zadarnicea brutal
frumoasele mele planw'i de viitor.
A doborit-o 0 boala lunga grea, cru'e de la bun inceput n-a lasat decit
o slaba speranta de vindecru'e. Cu toate acestea, a fost 0 lovitw'a telibila. Pe tata
il respectasem, dru' pe mama 0 iubisem,
Realitatea dura a existentei m-a obligat sa iau hotariri rapide. Putinele
fondw'i ale fruniliei fusesera aproape in intregime epuizate de boala grava a
mamei; pensia de Ol-fan ce-mi era alocatii nu-mi ajungea ca sa traiesc trebuia
sa-mi eu insumi existenta cu orice chip.
Am plecat la Viena cu 0 valiza cu imbriiciiminte lenjerie. Pw1am in
suflet 0 vointa de nezruuncinat. Cu cincizeci de ani mai deVl'eme, tatal meu
invinga destinul. Voi face ca e1. Voi deveni "cineva" - dru' nu
functionar!
CAPITOLUL n
ANII DE STUDIU DE SUFERINTA DE LA VIENA
La mom1ea mamei, eram om'ecum 1amw'it asupra viitOlUlui meu,
In timpul ultimei sale boli, fusesem 1a Viena pentlU sus(inerea
examenului de admitere la Academia de mte flumoase, Inmmat cu un teanc
gros de desene, pornisem la mum, convins ca voi fi admis cu Fusesem
de depmte cel mai bun desenator de la Rea1schule de atunci aptitudinile mele
se dezvoltaserii extrem de mult, astfel cii, destul de multumit de mine insumi,
ave am mm'i sperante.
mii preocupa ceva: mi se piirea ca slnt mult mai dotat penhu
desen de cit penhu pictw'ii, in special penhu desenu1 m'hitectm'al. De asemenea
mi se dezvo1ta tot mai mult gustu1 penhu m'hitectw'a Aceasta evo1u\ie
s-a precizat in timpul unei de cincisprezece zi1e 1a Viena, pe cind nu
implinisem nid ani. Ma dusesem sii studiez 1a Galeria de pictm'ii de
la Hofmuseum, dm' n-avusesem ochi decit pentru cliidirea respectivii. A1ergam
de 1a 0 cwiozitate 1a alta, de diminea\ii pinii la ciiderea noPtii, dm' edificiile rna
captivau in mod deosebit. Riimineam ore in in fata Operei, ore intregi in rata
Pm'l arne ntului: intreaga Ringstrasse mi se parea 0 minune aparutii din 0 mie
una de nopti.
Mii aflam penbu a doua om'a in acel flumos
m-zind de nerabdm'e, dm' plin de 0 incredere in succesulla examenul de
admitere. Eram aUt de convins cii voi incit vestea a avut asupra
mea efectul unul fulger pe un cer senin. trebuia sa credo Cind m-am
prezentat in fata rectOlu1ui solicitind explicatia nereu!jitei la sectia de pictm'ii a
Academiei, acesta m-a asigm'at cii desenele pe cm'e Ie prezentasem dezviiluiau
indiscutabil 1ipsa de inclinatii pentIu pictm'ii, in schimb viideau posibilita\i in
domeniul m'hitectm'ii. In ceea ce mii privea, nu putea fi yorba de sec\ia de
pictw'a a Academiei, ci numai de sec\ia de m'hitectw'ii. De la bun inceput nu
puteau admite cii nu frecventasem niciodata 0 astfel de sau cii nu
primisem 0 pregatire corespunziitom'e.
Am piiriisit fomie abi1tut Palatul Hansen din Schiller Platz, indoindu-ma
de mine insumi pentIu prima oro'a in viata mea. Ciici cele auzite in legatw-ii cu
aptitudinile mele imi dezviiluiau bIUSC, intr-o striifulgerro'e
discordanta pe cro'e 0 resimteam deja de mult, lara sii-mi pot da exact seama de
natm'a cauzele ei.
Atunci, in citeva zile, m-am viizut m'hitect.
In realitate, dIumul era plin de greutiiti, ciici ceea ce neglijasem pinll
16
atunci, sfidator, la Realschule, avea sa se razbune amarnic. Inaintea cW"sUlilor
scolii de arhitectUl'a din cadrul Academiei, trebuia Ulmat cW"sul tehnic de
,
iar admiterea la acesta din Ul'ma necesita studii complete la 0
primara superioara. Toate acestea 1mi lipseau. Se parea deci cit visul meu nu
putea fi implinit.
Cind, dupa moartea mamei, m-am reintors pentru a treia oara la Viena, -
de asta data pentru citi va ani - imi regasisem i hotitrirea. Imi
redobindisem demnitatea fixasem definitiv scopul pe care voiam sa-l ating.
Voiam sa devin arhitect, iru' dificultatile intimpinate fiiceau prute din categoria
celor ce trebuie infrinte nu din a celor in fata carora capitulezi. Iar eu voiam
sa Ie infring, avind mereu in fata ochilor imagine a tatei, modest cizmru' de \ru'a,
de venit functionru'. Porneam de pe baze mai solide, deci lupta avea sa fie mai
uoru'a; in vitregia soru-tei, cum 0 vedeam pe-atunci, astazi vad intelepciunea
Providentei. Zeita ananghiei m-a luat in brate, amenintindu-ma adesea cu
distrugerea: astfel, vointa mea s-a calit odata cu piedicile infruntate i in final
a triumfat,
Ii multumesc acestei epoci ca m-a Iacut sever capabil de asplime. Mai
mult chiar, ii sint recunoscator pentru ca m-a indepliltat de unei
vieti uware, ca a smuls din blindetea cuibului un copil prea rasIatat, cit grija a
devenit noua lui mama, ca I-a azvirlit, impobiva vointei lui, intr-o lume de
mizerie de lipSUli, dindu-i astfe] prilejul sai cunoasca pe cei pentru cru'e avea
sa lupte mai tirziu.
*
* *
Este perioada in cru'e mi s-au deschis ochii asupra a dow pericole pe
cru'e abia Ie din auzite, lara sa banuiesc influenta lor inspaimintatoare
asupra existentei poporului german: marxismul iudaismul.
Viena, a] carei nume evoca penb'll atita lume veselie nepasare, loc de
petreceri al unoI' fericiti mUl'itori, penb'll mine nu inseamna, vail de cit
amintirea vie a celei mai triste pelioade din viata mea.
Chiru' astazi, numele ei in mine doar amintirea neplaeutii a
cinci ani de sufe1inte cumplite. Cinci ani in eru'e a trebuit, mai intii ca muncitor
necalificat apoi ca zugrav, sa-mi asigur subzistenta, subzistenta redusa, ce
nu-mi putea astJmpara nici maCro' foamea cronica, Fiindca foamea era pe atunci
pazni('ul fidel care nu rna parasea niciodata, care a implil'tit totul cu
mint Ea a fost la cumplil'ru'ea fiecarei carti; 0 reprezentatie la Opera
In:-VJ1ln,i ei in ziua urmiitoare; era 0 lupta neintrerupta eu 0 prietenii
nlIl1110<t -:a. in vremea aceea am invatat mai multe decit oricind inainte.
In Ifro"1 ric ro'hitectuni, in afro'a rru'elor reprezentatii de 1a Opera, rod al unoI'
zlle de p . .,t , singm'a mea bucUl'ie erau cartile, tot mai numeroase.
p., atunci citeam enorm temeinic; timpul ramas libel' dupa ore1e de
17
munca era consacrat excluSIV studmlUl In citlva am, am dobincht astfel
care iIm sint astelzl de folos
VOl mal adeluga cel in aceast.7i penoadd au inceput Sd ml se contUl'eze
oplmlle teornle generale care au devemt fundamentul neclmttt al
mele dm acea vreme De atuncl am avut pU\lne lucrun de adelugat mmlC de
schlmbat
Dlmpotnvel,
AStdZl sint convms cel esen\lalul gindlrn creatoare a omulUl se mamfesW
in general in tmeIe(e, Eu fac 0 rustmctIe intre in\elepcmnea beltrinulUl, care
comportd mal multd profunzlme prevedere, rezultate din e=-..penenta unel vIet]
indelungate gemul creator a1 tmere\ll care cugetdn Idel cu (
ferhhtate mepUlzabllel, fdrel a Ie putea pune Imedlat in valoare, tocmal du
pncma bOgeltIel lor Ea furmzeazcl matenale planUl'l de vutor dm care se
Insplra omul matuI', in mclsura in care prehnsa intelepciune a amlor nu va fi
gernu1 tmere\n
*
'" *'
V lata pe cru'e 0 dusesem pin.l atunci acasel era, eVIdent, cea a tutuI'm
tmenlor de vllsta mea nu grlJa zllel de mime problema soclalel en
Inexlstentd
AntUl'aJul dm mea era format dm nuc-bwghezl, adlcJ 0 lumE
care avea foru"te legeltw'l cu cea a munClton Fundcel, ond
de cmdat ru' pJrea 1a pnma vedere, prJpasha cru'e despru"te aceastJ clasJ pull!
favonzatd dm punet de vedere economIC de cea a lucrcltonlor manuah estE
adesea mu1t mru adincel decit se c1'ede EXIStJ aproape 0 mohvatd dE
faptul cl oameml cru'e s au ndlcat de cw'ind deasup1'a mvelu1w 1ucrltonlOl
manuah se tem de recJdelea in vechml medm pe cru'e il dlSple\weSC sal
cel pu\m de faptul cel a1' putea sel pal l ca fdcind incl pal"te dm el Adluga\l 11
aceasta tot ce este 1'espmgJtOl in ammhrea grosolJmel rela\n101' cu aceste dasE
mfenoale -.1 a totalel 10l hpse de cultw'l penhl1 oameru de condl\le fie
modestl, cru"e au odatJ acest mvel SOCial, 0 scudl recJdere III sinul lu
1'eprezmtd 0 obhga\le msupOl"tablll
Se constat.:i de asemenea cl de multe on oameru] afla\lla un mvel socia
ndlcat se coboarJ 1a cel mal umlh dmtIe concetl\eml 101 cu mal pu\ml p:h"tlmn
declt paI"vernln
Numesc pat vemt Ol1re persoan.l Cal"e sa ndlcat de 1a 0 sltualIe datel 1.
o bltua\Ie supellOru'J pI m propru1e sale mlJ10are
Pe acesta, lupta apngel pe care a dus 0 il face fOal"te adesea sl plrud
once senslblhtate once senhment de mllel de nenorOCI\li III Ulmd
Dm acest punet de vedprf' soada m a favonzat Obhgat Sd m:! mt01c Il
lumea sdrJclel -.1 a nVHguIan(el matellale pe care tatell meu 0 cunoscuse deja
am pierdut ochelarii de cal ai prea limitatei mele educatii de "mic-bm-ghez". Am
inviitat atunci Sa-I cunosc pe oameni sa fac diferenta intre unui om
infometat sau brutal adevarata lor natw'a.
La inceputul secolului, Viena era deja un plin de nedreptiiti sociale.
Bogatia lipsurile se invecinau aici lara tranzitie. In centru l?i In
cartierele invecinate se simtea batind pulsul unui imperiu de cincizeci doua
de milioane de locuitori, impodobit cu toate frumusetile multiple lor lui
nationalitiiti. 0 cwie magnifica atriigea ca un magnet bogatia inteligenta din
restul statului. Adiiugati la acestea efectele centraliziirii sistematice a monarhiei
habsbm-gice.
Aceasta centralizare se impunea penbu a mentine strins legate
popoare atit de deosebite; dar ea avea drept consecinta concentrarea extraordi-
narii a inaltelor a celor mai inalte autoritiiti in capitala imperiului
imparatului.
Viena nu era doar centrul politic intelectual al batrinei monarhii
duniirene, ci cenbul economic al tarii. Armatei militarilor de rang inalt, a
functionmilor, intelectualilor i se opunea mmata inca l?i mai
numeroasa a muncitorilor. Inaintea bogatiei m'istocratiei a negustorilor se
etala saracia cea mai deplim. In fata palatului din Ringstrasse se tirau mii de
:;;omeri in josul acestei via triumphalis a vechii Austrii, in intunericul
mocirla canale lor sale de scw'gere, se vagabonzii.
In nici un alt german problema sociala nu putea fi mai bine
studiatii ca la Viena; dm' sa nu ne amagim. Acest studiu nu putea fi intreprins
de sus, eel care n-a fost el constrins la 0 asemenea sanIcie nu 0 va
niciodatiL Altminteri nu va exista dedt vorbarie superficiala sau
sentimentalism mincinos: ambele la fel de dauniitom'e lara sa atinga miezul
problemei. Nu care e mai nefasta, indiferenta de cm'e dau dovada in fiecare
zi majoritatea favorizatilor somiei chim' a pm-venitilor fata de nevoile soeiale,
sau condescendenta m'ogantii adesea lipsita de tact, dm' intotdeauna atit de
plinii de gratie, a anumitor femei elegante care se umfia in pene penhu eii "merg
in popor", Ace!iti oameni se ill!iealii cu atit mai mult eu cit, eu spiritul lor lipsit
de instinct, se miirginesc sii inteleaga lucmrile in linii mm'i. Apoi se mira ea
parerile lor declarate public nu au pic de succes ori sint respinse eu indignm'e;
ei vad in asta, 0 dovada a ingratitudinii popOlului.
Pentru asemenea minti, faptul oJ 0 activitate socwlii nu are nimic comun
cu toate acestea nu e un adeudr prea pliicut, mai ales Cll ea nu poate nilzui 10 nici
un feZ de tin(iI, dat fiind di nu trebuie sa impartii favoruri, ci sli
restabileascll ni,I'te drepturi.
Eu nu am fost pus in situatia de a studia problema socialii in felul
acesta. Im'olindu-ma in m'mata ei blestematii, mizeria nu ma invitat "so
studiez" indeaproape, ci mai degJ.'aba m-a luat pe mine insumi w'ept subiect. Nu
19
mizeriei ii revine meritull.supravietuiril cobruului
Cind incerc astJzi Sd ml adun ImpI'esllle dill acea penoaru, nu
intru totul In mmtea mea au contmuat Sel trdlascJ doru' cele mal Importante,
adesea acelea in care eram lmphcat mal mdeaproape Pe ele Ie vetl gdSI alrl,
Impnmru cu invdtdmmtele pe cru'e Ie am tras pe vremea aceea
>< '"
Nu ml a fost IUclOdatd prea greu Sd ml gdsesc de luclu, fimcl nu
incercam sl-ml d,;>hg eXlstenta ca munCltoI' speclahzat, Cl ca muncltor necalifirat
sau ca aJutor
Astfel rna glseam in celor care plecau penhu totdeauna dm
Europa cu mten\la nechnhtJ de a reface Vla\a intr 0 lume nouJ ';>1 de a dobmdl
o patne noul,
de toate considera\llie parahzante legate de datone de rang,
de anturaJ de el profitl de once CE' h se oferl "I fac to ate
munclle, plhun'll de Ideea cl munca Clnstltl nu IUclOdatd, oncare ru
fi ea Howrisem ';>1 eu Sd sru' cu ambele plclOru'e odatJ in aceastJ lume noul
penhu mIne ca sd-ml crOlesc un dIum in vla\.1
Curlnd ml-am dat seama Cd este mal Sel 0 sluJbl oarecru'e
dedt s-o plstrezl
N eSlguranta PllIUI de fiecru e ZI ml s a PdlUt una din IatUllle cele mal
sumbre ale aCE'stei vletl nOl
Shu Cd muncltOlul cahficat nu este aluncat in stradJ tot atlt de des ca
cel necahficat, tOtU"l IUclOdatd nu po ate fi Slgm- Dacd nscd mal putm Sd
sufere de foame penhu Cd n-are de luclu II r.1mlne teama de lock Ollt sau de
grev.1
Neslgm'anta sala1'1110r zl]IUce este una dIn pldglle cele mal gmve ale
econonuel soclale
TindlUl agncultor pleacd la atms de 0 muncl despi e cru'e 1 se spune
Cd e mal care poate chlm este '11 a cdrel du1'atJ este mal SCwicl E
lSPlht mal ales de lumIna orbltoru e cru'e dom' m mru'lie Ol :i"e
cu 0 anumltd SlgUI'an(d a nu sJ pJ1'lseascii
vechlUl loc de muncJ dedt dacJ m'e in vedere cel putm un altul In sfir"lt, hpsa
de muncltori agncoh este aUt de mru e mClt la (m'd un "omaj indelungat este
neverOSlmll Ebte SJ se creadl a PllOl"I cJ tinllul care plead.i la ora,? e tcut
dmtI' un aluat mal PIOSt decit cel cm e rontmul Sd lucreze pJmintul Dlmpotn.vi:
e.xpenen(a demonstre.lzJ cd natullie cele mal sJIldtoase ';>1 mal vigw-oase
20
emigreaza cel mai Prin emigrant nu inteleg doar pe cel care pleaca in
America, ci pe tinarul oo'gat care se hotara!jte paraseasca satul natal
pentru a merge in moo'ele necunoscut. el e gata sa infrunte riscurile unui
destin nesigw'. De obicei vine la cu 0 mica suma de bani nu se descura-
jeaza din prime Ie zile dacii oo'e ghinion imediat de lucru. Dar
daca pierde slujba in scurt timp, e mai gray; e mult mai greu, daca nu
imposibil, giiseasca alta, mai ales iarna. In primele siiptamini mai merge.
ajutOl'lll de de la casieria sindicatului i, de bine de rau, se
descw'cii. Doo' odata ce i-a cheltuit ultimul dinoo- i ultimul pfennig, cind, in cele
din urma, inceteaza sii mai primeasca ajutorul de omaj, incepe 0 sariicie
cumplitii. Acum umblii de colo-colo, infometat; vinde sau amaneteaza ce i,a mai
riimas; prin tinuta relatiile lui, ajunge astfel la 0 decadere fizica i spirituala
completa. Daca mai riimine i Larii adiipost i lucrul aeesta intervine iarna, cum
se intimplii de obicei, nenorocirea e completii. In sfiqit giisete ceva de lucru. Dar
povestea incepe de la capiit. A doua oara va fi la fel. A treia ooo'a va fi mai rau,
pinii cind, ineetul cu incetul, va inviita sii indw'e nepiisiitor aceasta soooiii
nesigw'a. Repetitia a creat obinuinta.
Astfel, omul hOO'nic de altiidata devine deliisator in toate, pina cind
ajunge un insb'llment ooo'ecoo'e in miinile celor ce w'maresc dooo' nite profitwi
josnice. ii este atit de putin imputabil incit, dintr-odatii, ii este totuna
dacii lupta penb'll revendiciiri economice sau penb'll nimicirea valorilor statului,
ale societatii sau ale civilizatiei. Devine grevist, daca nu cu bucw-ie, cel put in cu
indiferenta.
Am putut urmari aeest proces pe mii de exemple. pe masw'ii ce Ie
cercetam, dezaproboo'ea mea fatii de aceste orae de cite va milioane de locuitori,
coo'e ii atrag pe oameni cu atita aviditate penb'll ca apoi sa-i zdrobeasca intr-un
mod atlt de inspaimintiitor, devenea tot mai vie.
La sosire, ei mai apoo'tin inca popOl'lllui lor; daca riimin, sint pierduiti
pentru acesta.
Am batut i eu striizile moo'elui ora; am simtit toate 10vituTile soooiei
Ie-am putut aprecia efectele. Inca ceva: alternantele frecvente de lucru i de
fac ca incasarile i cheltuielile necesoo-e existentei sa devina neregulate
cu timpul, disb'llg simultan oriee simt al economiei Olice simt de organizoo'e
a vietii cotidiene la majoritatea muncitorilor. In chip vizibil, b'llpul se
putin cite putin cu bel:;;ugul in perioadele bune i cu foarnea in cele
proaste. Da, foamea suprimii orice proiect de 0 mai bun.a organizare penb'll
ptrioadele in care ci:;;tigul va fi mai In fata celui pe coo'e-l ea
face sa danseze, intr-un miraj stih'llitor, imaginile unei "vieti bune" u!jooo'e; ea
dii atita foo'mec acestui vis, incit el devine 0 dOlinta maladiva ce va trebui
satisIacuta cu Olice pret, de indahl ce leafa 0 va permite, cit de cit. Omul COO'e
abia i-a giisit de cW'ind de lucl'll pierde atunci Olice bun simI :;;i orice rniisUl'ii !;Oi
se ruuncii intr-o viata de pe 0 zi pe alta. In loc orinduiasca in mod
inteligent modestul sau mod de via\ii penh'll toata saptamina, :;;i-l da complet
21
peste cap. Banii tin, la inceput, cinci zile din mai tirziu numai
trei, iar !ii mai tirziu doru" 0 singw"ii zi; in final dispru" intr-o singw"a noapte de
petrecere.
lru" acasa exista adesea 0 sotie copii. Se intimpla sa fie ei
cucerit
i
de modul acesta de viata, mai ales atunci cind solul este bun cu ei, adica
in felullui ii Salru"iul pe 0 aptamina e risipii acasa, in comun; Ie ajung
doua sau trei zile: cit sint bani, beau maninca; apoi sufera de foame in comun.
Atunci nevasta se strecoara prin vecini, cumpara cite ceva pe credit, face mici
datOl"ii prin dughene, incercind sa reziste astfel in ultimele zile grele ale
saptaminii. La prinz se a!ieaza cu totii in fat a unei mincari saracacioase - foruie
multumiti ca exista ceva - ziua de salru"iu, Vorbesc despre el. Fac
p1anuri cu bwia goala, viseaza 1a fericirea ce se va intoarce cw"ind.
Inca din cea mai frageda tinerete, copiii se familiru:izeaza cu aceastii
saracie.
Dru" lucI'w"ile sfiresc prost atunci cind barbatul 0 tine pe a lui inca de
1a inceputul saptaminii i sotia intra in conflict cu el chiar penhu copii. Incep
celiurile pe masw"a ce barbatul se instraineaza de sotie, se apropie de bautw"a.
In fiecru"e simbata se imbata; luptind penhu ea i pentru copiii ei, femeia ii
smulge citiva banu\i, de obicei tinindu-se dupa el pe dmmul de la fabrica la
circiuma. Cind noaptea il readuce in sfirit acasa, duminica sau lunea, beat i
blutal, dru" cu buzunru"ele goale, au loc scene jalnice ...
Am asisiai de sute de ori la astfel de intimplari neplacute. La inceput
ostil revoltat, am sfirit prin a intelege latUl"a tragic a a acestor episoade
dureroase i cauza lor profunda. Am deplins victimele nenorocite ale unui mediu
daunator.
Problema locuintelor era i mai grava, iru' saracia locuintelor lucriitorilor
manuali din Viena era inspaimintatoru'e, astazi ma cutremUl" cind lni1 gindesc
1a acele mizerabile, la acele adaposturi la acele locuin\e suprapopulate,
pline de gunoi i de 0 mUl"darie respingatoru'e.
Ce s-ru" fi intimplat, ce s-ru" intimpla daca din aceste infernuri ale saraciei
un val de sclavi dezlantuiti s-ru" reviirsa asupra restului omenirii care lasa
evenimentele sa meru"ga de la sine, lara a biinui macru' ca, mai devreme sau mai
tirziu, destinul, neconjw"at, va aduce eu sine represalii inevitabile?
Cit de recunoscator sint astazi Providentei cru'e m-a pUliat prin aceasta
:;;coala: de asta data nu rna mai puteam dezinteresa de ceea ce nu-mi place a i
m-am instruii rapid i temeinic.
Ca sa nu-mi pierd complet speranta in oamenii cru"e rna inconjUl"aU pe
atunci, trebuia sa fac abstactie de manierele de felullor de viata sa nu retin
decit motive Ie decaderii lor. Atunci puteam supOlia acest spectacol lara sa
descUl'ajez, atunci din toate aceste tabloUl"i ale nenorocirii, ale deznadejdii, ale
mUl'dariei ale depravarii nu mai in relief oamenii, ci jab;ricele rezultate
ale unoI' legi jalnice. Cu to ate acestea, fiindu-mi mie insumi [oruie greu sa-mi
citig existenta, eram ferit de capitularea intr-un sentimentalism jalnie vazind

produsele, rezultatul final al acestui proces* degradare. Nu, nu a!?a trebUla
conceput se vddea Cd la imburultatirea &?Iz"el stan putea duce doru 0 dublii
cale
Punerea unor temelu mai bune ale dezvoWirn noastre, msplrate dmtr-un
profund de responsabliltate socwla
NmUClrea cu hotiirire brutalii a vlclstarelor care nu pot fi amelwrate
Natwa nu se mtereseazd atit de conservruea mdIvldulw Cit de
dezvoltru"ea sale, suport al speCIeI se intimpld in vlatd N u
e deloc cazul Sd fie amehOl ate ruiIficial pdrtrle rele ale prezentulw amehorru"e
de altfel practIc lmposibild - CI Sd fie pregdtIte Cdl mal Sdndtoase pentIu
dezvoltru ea vlltoru"e a omulUl, inCd de la mceputunle lw
Incd dm tImpu1 amlor mel de luptd de 1a Viena, md convlnsesem Cd
Scopul actwltc'i{U socwle nu va trebUl mClOdatcl sci fie men(merea unel
bunastcln amagltoare, Cl mOl degrabii ezntarea acelor caren{e esen(wle ale Vle(t!
econonuce Il culturale care duc negreFt la degeneresceru,a mdwldulul sau
cel pU{l n 0 pot antrena
Dlficultatea corectdni unel sltuatll sociale uCIgdtoru-e, nefaste pentIu
stat, pnn once mlJloace, ChIru" pnn cele mal blutale, nu prOVIne dIn eZItruea
asupra cauzelor el
celor ce nu lau mdsw"lie de saIvru"e mdlspensablie dm
sentImentul lor foruie intemeIat Cd sint el rdspunzdton de depravru"ea
traglcd a unel clase intregl Acest sentIment Ie parahzeazd once hotdrire ferma
de a actlOna, el nu Sd prevad.1 declt reforme tIffilde nesatIsf.1c.1toru-e,
Chlru dacd e VOl ba de mdSW-I de conservru"e absolut necesru-e
Numal cmd 0 epOCd va mceta Sd mal fie vr.1Jltd de propna a
I esponsablhtdtll sale, va redobindl, odatd cu mtenoru-d,
extenoru d penhu a reteza blutal Ul d pM ere de I dU mUdltele pru-aZltarE'
pentru a smulge neghma
Dal- era eVIdent Cd statuI austnac, 19normd once JustItte once
legisiatie soclald, eta mcapabll Sd combatd nefaste
Nu ce md Insp.1lmmta mal mult pe vremea aceea ffilzena matellald
a sememlor mel, grosoldma 101 mOl-all cea a 101, on mvelul atIt de
SCdZUt al lor rittelectuale
De cite Oll nu s au revoltat bwghe2'll auzmd vreun vagaboTld
VI edruc de plins decLu ind Cd J este perfpc1 egal dacd e german sau nll "I Cd
23
pretutindeni unde va avea strictuI necesar se va simp bine!
Se intrec care mai de care sa deplinga aceasta absenta a mindrieJ
nationale sa denunte cu tiilie astfel de sentimente.
Dar citi s-au intl'ebat de ce au ei sentimente mai bune?
Citi dau seama de faptul ca mindria lor foru-te fireasca de a apru,tine
unui popor privilegiat este legata printr-un numar infinit de fire de tot ceea ce
a Iacut ca pabia lor sa fie atit de celebra in toate domeniile ru-tei ale
spiritului?
Citi vad in ce masm'a orgoliullor de a fi germani rezuita din
miil'etiei Germaniei?
Oru'e mediile noastre bm-gheze se gindesc la faptul ca poporului pu\in
ii pasa de acest orgoliu?
Acum sa nu mi se obiecteze ca in toate \iilile e la fel ca muncitorii Ie
considera patria lor. Chiru' de-ar fi aceasta n-ar scuza atitudinea
noastra neglijenta. Dar nimic din toate acestea. Ceea ce noi numim, de pilda,
educatia a poporului francez, nu este dedt proslavirea excesiva a
prestigiului Frantei in toate domeniile cultm'ii sau, cum spun francezii, ale
"civilizatiei". Un tiniil' francez nu este inshuit in fel indt sa-'ii dea seama
ohiectiv cum stau lucrm-ile in realitate: educatia lui ii arata, dintr-un punet de
vedere subiectiv de inchipuit, tot ceea ce ru'e vreo impolianta penhu
prestigiul tiirii sale, in materie de politicii de civilizatie.
o astfel de educatie trebuie sa se limiteze intotdeauna la notlUni foarte
importante de ordin general. ele trebuie intiparite in sufletul 'ii memoria
poporului printr-o repetru'e staruitoare.
La noi, dimpotriva, pacatului lipsei unui cru'aeter negativ i se adauga
disbugerea constanta a pu\inului pe cru'e fiecru'e a avut norocul sa-l invete in
cru'e otriivesc politic a noastra devoreaza acele IaI-ime din
sufletul memoria celor umili, in maSUl'a in cru'e mizeria nu !?i a luat deja
aceastii insarcinare.
Sa ne inchipuim prin m'mru'e m'miitoru'ele:
In doua inciiperi dintr-un beci locuie1te 0 familie de muncitori.
Printre cei cinci copii, un tine de trei ani_ Este virsta la cru'e copilu} incepe sa
inteleagii. Oamenii forute dotati pastreaza amintirile din aceasta perioada pina
la virsta cea mai inaintata. Strimtoru'ea inghesuiaia din locuin\a sint un chin
permanent; ele provoacii celtm'l. Ace-;.ti oameni nu Iocuiesc impreuna, ci slnt
inghesuiti unii peste altii. Cele mai miil-unte neinte}egeri cru'e se rezolvii de la
sine intr-o casa spatioasa dau aici la dispute neintrelupte lntre copii
mai treacii-mearga: peste a clipii Ie-au uitat. Dru' cind e vorba de pillinti ,
cOnflictele zilnice devin adesea neinchipuit de grave de blUtale. Iru'
rezultatele acestor lectii se fae simtite la copil. Trebuie sa aceste medii
ca sa pina unde pot merge betia, bataile. Un biet copil de 'iase ani
amanunte cru'e pe un adult I-m' face Sa se rutremUl'e. Otravit moral '1i subali
lllentat fizic, acest mic cetii(t>al! merge la ,;>coala publica acolo invata atit cit sa
sa citeasea sa serie. Niei vorba sa-i faca temele aeasa, unde i se vorbete
despre clasa profesorii sai eu 0 mojieie eumplita. De altfel, acolo nu este
respectatii nici 0 institu\ie umana, incepind cu i terminind cu cele mai
inalte eorpuri ale statului; religia, mOl'ala, natiunea societatea, totul este
eu noroi. Cind parasete la virsta de paisprezece ani,
se ce predominii in el: ori 0 neinchipuita prostie in tot ce eunotinte-
Ie concrete, ori 0 insolentii caustica i 0 imoralitate care-ti ridica piiI'lll maciuca.
Ce atitudine va avea in viata pe care 0 va incepe acest omulet care n-are
nimic sfint i care, in schimb, sau to ate josniciile existentei ...
Copilul de treisprezece ani devine, la cincisprezece, un detractor declarat
al oriciirei autoritati. EI n-a invatat sa cunoascii dedt noroiul murdiiria,
excluzind tot ce ar fi putut sa-i inalte spiritul.
iata care va fi educatia lui de biiI'bat.
Va mma exemplele primite in tinel'e\e - pe acela al tatrtlui sau. Se va
intoarce acasii, Dumnezeu cind, va stilci el insui in biitaie, ca Sa se mai
distreze, biata rupturii care i-a fost mama, va huli pe Dumnezeu universul,
pina va fi primit intr-o casii de coreetie.
Acolo educatia ii va fi
iata-i pe bunii burghezi foarte mirati de "entuziasmul national"
redus al acestui "tinar cetatean".
Lumea burgheza vede in fieeare zi la teatru i la cinema, i!l carti proaste
in gazete infame cum otrava este varsatii eu galeata asupra poporului, apoi
se mira de slaba "tinutii morala" i de "indiferenta nationala" a multimii! De
parca ecranul, presa indoielnica i eelelalte soar interesa de populal"izarea
informa\iilor legate de prestigiul nosh'll national! Ca sa nu mai vorbim de
educatia primita anterioL.
Am invatat inteles temeinic un principiu a cami existenta nu 0
banuisem pina atunci:
Transformarea unui popor in nariune presupune crearea unui mediu
social s(l1u'itos, platformd necesard pentru educarea individului. Numai cel ce a
invii(at, acascl ,)'i La .)'coaL(I, sci aprecieze superioritatea intelectuald economicd
in special politicii a {drii sale va Ii in stare sd simtd - 1i va sim{i - mindria de a-i
apar(ine. Nu lup(i decit pentru ceea ce iube,11i; nu iube,l"ti decit eeea ce respeqi; iar
pentru a respecta trebuie eel pu{in sd cunoJti.
Interesul meu penh'll problema socialii fiind trezit, am inceput s-o
studiez foru1;e serios. 0 lume noua, necunoscutii pina atunci, mi se iruatia.
In 1909 i 1910 situatia mea se sehimbase ;;i nu mai eram obligat. sa-mi
existenta ca muncitor necalificaL Mi-am deschis a firma proprie de
desenator acuru'elist. Aeeastii meserie nu aducea deloc beneficii, abia
cit sa supravietuiesc, dru' era interesanta in vederea profesiunii ciireia rna
dedicasem. De asemenea, de acum inainte, sear9 nu mai eram mort de oboseala
25
la intoarcerea de pe !?antier incapabil sa citesc lara sa atipesc cw-ind. Munca
mea actual a nu era lara legatw-a cu viitoarea mea meserie !?i, in afm-a de
aceasta, eram stapin pe timpul meu mi-l puteam imparti mai bine decit
inainte.
Pictam de nevoie !?i invatam de placere.
Aceasta imi ingaduia sa completez cu teoretice indispensabi-
Ie cea ce invatasem despre problema sociala din lectiile realitatii. Studiasem
aproape to ate cartile referitom'e la acest subiect cm-e Imi cadeau in m1nii de
altfel, meditam multo ,
Cred intr-adevar ca cei din antw-ajul meu rna socoteau pe vremea aceea
un original.
Cum era fom-te firesc, in plus rna dedicam cu pasiune m-hitectw-U. 0
consideram, intocmai ca muzica, regina mtelor. A rna ocupa de ea nu era 0
mundi, ci 0 adevarata fericire. Puteam citi sau desena pi'nii noaptea ti'rziu lara
sa simt vreo oboseala. mi se intarea convingerea ca frumosul meu vis pentru
viitor se va realiza, chim' de-m- trebui sa ani indelungati. Eram ferm
hotiirit sa dobindesc faima ca m-hitect.
Pe linga aceasta, interesul puternic pe cm-e-l manifestam fata de politica
nu mi se parea ea insemna mm-e lueru. Dimpotriva: eredeam ea nu fae decit sa
rna achit de 0 obligatie elementm-a a oriearei fiinte ginditom-e. Oriee persoarul
lipsita de in aeeasta ehestiune pierdea Ol-ice drept la critic a sau la
exercita--ea vreunei funetii.
in acest domeniu citeam studiam multo
Penhu mine a citi avea alt sens de cit pentlu media
intelectuali.
Cunosc oameni cm-e eitesc interminabil cm-te dupa cmte, litera eu litera,
lara sa pot sa spun ea sint oameni "cititi". Ei poseda 0 gramada de
dm- mintea lor nu se prieepe nici sa Ie catalogheze, niei sa Ie impmta.
Le mta de a distinge intr-o cmte valorile em-e trebuie bagate la cap
odata penhu totdeauna de pasajele plictisitom-e - cm-e nu VOl' fi eitite, daca e
po sibil, sau cel pu\in nu VOl' fi duse eu sine ca un balast inutil. Lectw-a nu este
un scop, ei mijlocul prin cm-e fiecm-e umple eamul pe care iI-au trasat dmm-ile
aptitudinile sale. Fiecm-e astfel uneltele materialele necesm-e
meseriei lui, numai ele sa-l ajute existenta sau sa serveasca la
indeplinirea unor aspiratii mai inalte. Al doilea scop al lecturii trebuie sa fie
dobindirea unei viziuni de ansamblu asupra lumii in cm'e t!-aim Dm' in ambele
cazuri este necesm- nu ea aceste lectw'i Sa ocupe loc in capitolelor sau
cartilor pastrate in memorie, ci sa se insereze la locullor ca 0 pietricica intr-un
mozaic :;;i sa contribuie astfel la eonstituirea unei imagini generale a lumii in
mintea cititOlului. Altminteri se formeaza un amestec de notiuni dezordonat
lara mm'e valom-e, in pofida infumw'arii pe em'e 0 poate inspira nefetieitului sau
posesor. Caei acesta ere de fomte serios ca e inshuit, ea intelege ceva din viata
ea poseda in timp ee fieee sporire a unei asemenea instruiri n
26
indeparteaza mai mult de realitate; cel mai adesea nu-i mai ramine dedt sa
sfir!ieascii intr-un sanatoriu sau ca politician.
Niciodata 0 astfel de minte nu va sa extragii din
sale pe aceea care-i va folosi intr-un moment dat; fiindca acel
balast intelectual nu a fost clasat tinind seama de necesitiitile vietii; el doar s-a
tasat in ordinea ciirtilor citite cum a fost asimilat continutul lor, dacii
necesitiitile vietii i-ar da totu!ji ideea unei juste utiliziiri a ceea ce a citit
odinioara, a1' mai trebui ca ele sa mentioneze cartea numiiml paginii, altfel
bietul natarau n-ar giisi niciodatii cele potrivite. Dar pagina nu e mentionatii i,
in fiecare moment critic, oameni cu atita expelienta sint intr-o incw'ciitura
grozavii; ei cautii convulsiv cazw'i analoage cum este drept, dau peste 0
iJ:eteta proastii.
Cum s-ar putea explica altfel ca cei mai mari pontifi ai guvernului fae
atitea grosolane cu toatii lor? Altminte1'i a1' t1'ebui sa vedem in ei
nu 0 suparatoare stare patologicii, ci cea mai josnica.
Dimpotrivii, cel ce sii citeascii, discerne imediat intr-o carte, 0 gazetii
sau 0 ceea ce meritii sii fie piistrat fie pentru nevoile lui personale, fie
ca material de interes general. Cele dobindite astfel se inglobeaza in imaginea
pe care face deja despre cutare sau cutare lucru, 0 corecteazii, 0 completeazii,
ii exactitatea sau ii precizeazii sensul. Dacii viata pune pe neateptate
o problema, memoria celui care a sa cite ascii ii furnizeaza de indatii 0 opinie
bazatii pe aportul unOI' ani indelungati; el 0 supune ratiunii fatii de cazul nou
despre care e yorba reu!jete astfel sa lamw'eascii sau sa rezolve problema.
Lectw'a nu are sens !ji utili tate decit inteleasa astfel.
De exemplu, un orator care nu-i fw'nizeazii gindirii sale, sub 0 asemenea
forma, elementele care ii sint necesare, este incapabil sii sus tina parerea in fata
unui adversar, chiru' dacii ru'e de 0 mie de oli dreptate. In orice discutie,
memoria illasii in mod Nu argumente nici ca sa sustina ceea ce
afirma, nici ca reducii la taeere adversarul. Atita timp cit nu este yorba, ca
la orator, dedt de satisfac\ia personala, mai treaca-meru'ga; dru' daca soruia a
Iacut dintr-un astfel de om in timp neputincios un de
stat, lucrul devine mult mai gray.
Inca din tinerete m-am straduit sa citesc bine !ji am fost ajutat in chip
fericit de memoria de inteligenta mea. Din acest punet de vedere, mea
la Viena a fost utila rodnica. Observatiile zilnice m-au incitat sa studiez Iani
incetru'e problemele cele mai diverse. Fiind in masw'a sa verifie rind pe rind
realitatea prin teorie ;;i teoria prin realitate, n-aveam a rna teme nici ea-mi
ve;;tejesc spiritul prin consideratiuni pW' teoretice, nici eii rna multumesc cu
realWi\i superficiale.
Expelienta mea cotidiana a fost atunci hotiiritoru'e in doua chestiuni
esentiale in afru'a problemelor sociale - m-a incitat la studierea lor teoretica
aprofundata.
Cine cind a!? fi aprofundat teoliile !?i esenla a marxismului,
27
daei fi fost aruncat intr-adevar eu capul inainte in ehestiune?
* *
Ceea ce despre social-democratie in tinerete era neinsemnat
eomplet fals.
Imi placea ca lupta pentru sufragiul universal secret, caci ratiunea imi
spunea deja ca aceasta trebuia sa slabeasca regimul Habsbw'gilor pe care-l w'am
atit. Eram convins ca statuI dunarean nu putea supravietui daca nu sacrifica
germanismul, dar ca, chiar cu pretul unei slavizari indelungate a elementului
german, nu va obtine nici 0 garantie de viata trainica, deoarece forta de coeziune
pe care 0 confera slavismul unui stat nu trebuie supraestimata. Salutam
cu bucw'ie Olice susceptibilii sa provo ace acestui stat
inacceptabil, c31'e condamna la m031ie germanismul in zece milioane de fiinte
umane. pe masma ce limbilor va macina va dizolva pinii
P31'lamentul, eu atit mai devreme va suna ceasul fatal al prabu!iirii acestui
imperiu babilonian. El va fi ceasul libeliatii penhll popolUl meu din Austria
germanii. Apoi nimic nu se va mai opune unirii sale eu patria mama.
Activitatea social-democratiei nu-mi era deci nicidecum antipatica.
Faptul ca in cele din w'ma hi propunea, cum eram destul de prost sii cred pe
atunci, sa imbunatateasca s031ia muncitorului rna indemna !ii mai mult mai
degI'aba s-o sus tin dedt s-o denigI'ez. Ceea ce rna indepalia cel mai mult de ea,
era ostilitatea ei fata de orice fel de lupta penhll conserv31'ea germanismului in
Austria ei insipida fata de slavi; ii primeau cu
placere manifestiirile de dragoste, numai sa fie legate de concesii practice,
dar altminteri pastrau 0 31'oganta acordind astfel dreapta lor recompensii
acelor milogi obsedanti.
Astfel, la ani nu inca m31'e lUClU despre m31'xism
atribuiam semnificatie socialdemocratiei socialismului. D31' in
aceasta privinta mina gI'ea a destinului avea sa-mi deschida ochii asupra acestui
mod de-a popo31'ele.
Nu inviitasem sa cunosc p31iidul social democrat dedt ca spectator la
citeva manifestatii popul31'e, n-aveam nici cea mai mica idee despre doctrina
nici despre mentalitatea p31iizanilor ei. Pus dintrodatii in contact cu
strcilucitele rezultate ale conceptiilor educatiei lor, citeva luni mi-au fost de
ajuns - in loc de citeva zeci de ani citi mi-31' fi trebuit in alte imprejmiiri - ca sa
rna fad sa inteleg ce ciuma se ascunde sub masca virtutii sociale a iubirii
aproapelui, in ce masuI'll omenirea a1' trebui Sa debaraseze neintiI'ziat. pamintul
de ea, altminteri g-31' putea f031ie bine ca pamintul sa fie deb31'asat de omenire
Primul meu contact cu social-democratii a avut lor pe !iantier.
Inca de la inceput n-a fost prea placut. mele inca mai erau
acceptabile, limbajul ii atitudinea rezervata. Aveam atitea preocupari de
28
vlltor, incit nu md smchlseam delo(' de antw"aJul meu Ciiutam doar de lucru ca
Sd nu mol' de foame l Sd pot contmua invdtatul fie l tardlV Poate nu m 3. fi
smchlslt deloc de cel dm preaJma mea, dacd, in a trela sau a patra Zl, un
evemment nu m-ar fi obhgat Sd lau pozltle ffil s-a porunclt sa ader la smdIcat
Pe vremea aceea nu mmlC despre orgamzatla smdlcald nu ml
putusem forma 0 parere despre utIhtatea sau mutIhtatea el Invltat categonc
Sd mtru in smdlcat am refuzat propunerea, deelarind Cd nu eram la cw"ent cu
problema mal ales Cd nu VOlam Sd fiu obhgat la ceva Faptul Cd n am fost dat
lmedlat afarl sa datorat lal"a indOlald pnmulUl din aceste motive Poate se
gindeau Cd in citeva zlle VOl fi convertIt l VOl devem mal dOCll Dar se inelau
in intreglme Peste cmcIsprezece zlle, Chlro dacd adezlUnea mea ro fi fost mal
inamte poslblla, nu mro era cazul Intre tImp invltasem efectIv Sd ml cunosc mal
bme antw"ajul, l mCl 0 putere dm lume nu m-ro' fi putut face Sd mtru intr-o
orgamza\le ro carel reprezentan\l iml aparuserd intr-o lUlI11nd aUt de nefavorabl-
ld
In pnmele zlle, m am retra8 In mme
La prinz, 0 proie din munclton se impriitIau pnn hanunle invecmate,
in tImp ce restul ramineau pe consumau acolo 0 mincro"e adesea foroie
saraca erau oameml Casdton\l, cJI"ora so\ule Ie aduceau mincro"ea in
vase amante Spre slptamlml, numlrul 101 el a tot mal ndlcat
n-am inteles motIvul decit mro tirzlU se dlscuta pohtIca
Eu iml beam sbcla cu lapte ml mincam bucata de pnne onunde,
deoproie, celcetindu ml prudent antw"aJul, sau gindIndu md la soroia mea tnstd
Auzeam mro mult decit iml trebwa ml se pJI"ea Chlro" Cd uneon iml uceau
dmadlns avansW"l, ca sa ml dea pnleJul Sd lau pozlt1e, dar ceea ce aflam astfel
era revoltator in cel mm inalt grad Auzeam cum totul era resplns N atlUnea,
mventle a elaselor "capltahste" de cite on ave am saud acest cuvint' Patna,
Insbument al bw"ghezlel penbu exploatro"ea elasel muncltoro"e, autontatea
legllor, mlJloc de opnmro"e a proletro"latuIUl, lnsbtutle meruta sl producd
un matenal uman de selavi de pazmCI, rehgla, mlJloc de a sldbl elanul
pop01ulUl penbu a 1 exploata apol mal bme, morala, prmClplU al stolcismulw
prostesc destmat etc Nu eXist a mmle cw"at care Sd nu fi fost wvlht
m norOI
La inceput sa tac, dar asta nu putea sa dw"eze Incepw sl md
pIOnun\ Sd leph(' Dro a bebwt sa recunosc cl E'ra zadarruc atita bmp Cit nu
aveam preCIse desple problemele dIscutate Am inceput deCl pnn a
recw ge la lzvoro"ele pretmsel in\elepclUm a mterlocutonlO1 mel Inghlteam ('roie
dupa croie, dupa brow"cl
Acum, pe atmosfE'ra se infierbinta adesea Polemlzam pe Zl ce
trecea mro bme UUOl mat decit mtellocutorll mel asupl a propnel 101 :,;tllnte,
pinJ m ZlUa m croe latlUnea avu de a face cu Sal cel mal redutablh
teroro ea ';-1 fm ta C 1 11 V rl dmtre palaVl aglll cro"e sus\lneau pJI erea opus.!. m au
fo1'tat Sd pJI"dSeSC sub amemntro'ea prdv:1hrn de pe 0 scheId Smgw,
29
neputind lua in considerare nici un fel de rezistentli, am optat penh-u prima
alternativa am plecat, imbogatit cu 0 experienta.
Am plecat plin de dezgust, dar atit de tulbw-at, incit de acum inainte
mi-ar fi fost imposibil sa intorc spatele acestei stari de luCl-uri. Odatli ce
indignarea de la inceput mi-a trecut, mea redobindit
superiOlitatea. Eram ferm hotarit sa ma intorc pe un De altfel,
dupa c1teva saptamini, micile mele economii fEnd tenninate, eram din nou prada
sanlciei. Acum nu mai aveam de ales. jocul a reinceput, terminindu-se tot ca
prima data.
Atunci mi-am pus intrebarea: oare oameni sint demni sa
unui mare popor? intrebare: caci, daca raspunsul este da, un
asemenea popor justifica oare suferintele sacrificiile celute celor mai buni de
lupta pe care vortrebui s-o dea? Iar daca raspunsul este nu, popOlul noshu este
intr-adevar foarte silrac in oameni.
In acele zile de framintare, de ingrijorare de cugetare profunda,
vedeam cum se rindw'ile armatei amenin\iitoare a celor care erau
pierduti pentru poporul lor.
Cu sentimente complet diferite ii priveam, peste citeva zile, defilind
interminabil, patm cite patlU, pe muncitorii vienezi care participau la 0
manifestatie populara. Am ramas acolo aproape doua ore !;ii , tinindu-mi
respiratia, priveam incet acea lunga !jerpuire umana. Cu inima
strinsa, am parasit in cele din W'ma piata m-am intors acasii . Pe ruum am zarit
intr-o tutungerie Arbeiterzeitung, principalul organ al vechii social-democratii
austriece. Il gaseam in cafeneaua populara ieftina unde mergeam adesea ca
sa citesc ziarele; dar pina atunci nu sa citesc mai mult de doua minute
acea foaie mizerabila al carei ton actiona asupra spiritului meu ca vitriolul. Sub
efectul manifestatiei la care tocmai asistasem, m-am supus vocii interioare care
m-a indemnat sa cumpar de asta data ziruul sa-l citesc in intregime. I-am
consacrat seara in ciuda fm'iei violente pe care mia provocato, in repetate
rlnduri, aceasta lesatw'a de minciuni.
De-acum inainte puteam studia din presa cotidiana a social-democratilor
dezvoltarea gindirii lor intime mai bine decit din carlile teoreticienilor.
Ce deosebire! Pe de 0 parte, cartile in care stralucesc, sub semnul celei
mai profunde intelepciuni, cuvintele libertate, onoare flumusete - toate
acestea afirmate cu vocea tunatoare a" profetilor -; pe de alta parte, agresiva,
nedindu-se in liitm'i de la nici 0 josnicie, deprinsa eu praeticarea oricaror
calomnii: presa cotidiana a acestei doctrine a salvarii noii omeniri.
Cartile sint pentnl neghiobii i imbecilii "claselor intelectuale" mijlocii
ai claselor suspuse; ziarele sint penhu multime.
Mi-am regasit popOlul cercetind temeinic, in literatm'a presa ei,
doctrina socialdemoeratiei.
ceea ce odinioarii imi paluse 0 prapastie de netrecut, mi-a prilejuit 0
mai mare ru'agoste

Intr-adevJr, cunoscind acest proces de otrllvlre, numal un prostdnac
ar fi III stare sJ 1 condamne vlcbma Pe mJSUl'd ce mdependenta mea s a
accentuat in anll cru p au urmat, am inteles mal bme cauzele adinc] ale
succesulUl soclal-democra\lel Am inteles atunc] sensul ordmulUl blutal de a nu
Cltl dec It Zlru e 1 cJrtl rO';>l1, de a nu frecventa decit adunlrl ete IntI' a
lummJ neclutJtoru-e vedeam dezvJlumdu se rezultatele mdlscutablle ale acestel
doctnne a mtolerantel
Sufletul multlmll nu este acceslbIl declt la tot cea ce e dephn putermc
DupJ cum femew este putm senslbllJ la ratlOnamente abstracte
resbmte 0 mdefimbllJ asp Ira tIe senbmentalJ cdtre 0 atltudme se
supune celUl putermc in tlmp ce pe cel slab 11 dOmlThl, tot astfel multlmea il
preferJ JelbruulUl pe stJpin se slmte mal de 0 doctrmJ care nu mm
admlte prezenta altela, declt de 0 tolerantJ hberall Toleranta 11 dl un senbment
de pJrJslle, nu 1 la rumlc Faptu] cJ asupra el se exercltJ un nelu,?mat
terOllsm mtelectual, cJ se dlspune de 11bertatea el umanJ il scapJ complet ']1 nu
mmlC dm intreaga eroare a doctrmel Ea nu vede decit marufestJnle
e'\.tenom'e vOlte de 0 for\J hotJrit.1 de 0 blutahtate clrora 11 se supune
mtotdeauna
Daca soewl demOera!Zel I se opune 0 doetrzna mar bzne fundamentatti,
aeeasta va mvznge, clnar daed lupta este infoeatli, ru condz{w, ea ea Sll
uC(wneze la fel de brutal
In mm pu\m de dOl am pJbunsesem In bmp doctrma i?I
Insbumentul soclal-democra\lel
Am inteles mfamul teronsm mtelectual exercltat de aceastJ In
specIal asupl a burghezlel cm'e, mc] moral, ruCl fiZlC, nu e in stm'e sl resplngJ
asemenea atacUl-l Tacbca socIal demOCra\lel constJ in a face sJ se reverse, la un
semnal dat, 0 adevlratJ plome de mmcmm de calomnu asupla adversanlol
cm'e 1 se par cel mm redutablh, plllJ ce nerVll 101 sint dlSbu'll se supun
cu speranta nebunl VOl' redobindl hm-:-tea
Dm' aceasta este inb adevJr dom' 0 speran\J nebuThl
Jocul reillcepe pinJ cind vlC'bmeie se slmt parahzate de teama de Javra
tUl'batd
Cum sOCIal demoClatla cunoa'1te admirabil valoarea fortel dm propna el
expenentJ, ea se in speCIal Impotllva acelma pe crue II mll'OaSe Cd
au OfueCmE: stoid Invers, ea aCOldd fim\elor slabe dm gIUpru'ea advelsl laude
mal mult sau rna] putm dIscrete III funclle de Ideea pe care :;'1 0 farp despre
valoarea 101 mtelectuall
Ea se teme mm pu\m de un om de gemu hpSlt de vomtl decit dl:' 0
nal urJ vIglll'oasJ cu 0 ihtehgen\d medwcrJ
Cit despre cel crue n au mCl mtehgentJ mCI vomtd, II ndlcd in stiVlt
Ea se pricepe Sd dea na.,tere Impl eSll cl numm ea posedJ mlJlocul dE'
31
a face Sd domneascd hru'ltea, in timp ce cu dru lId a!;,) plerde dm
vedere scopunle, ci!;>tIgd succeSlV oblectIvele, acum se lnstaleazd pe fun,?,
acum se repede asupra lor ZlUa namlaza mare, profitind de faptul Cd atentI
a
generald este indreptata spre alte probleme de la crue nu vrea Sd fie abdtutJ sau
de faptul Cd prada e conslderata mult prea neinsemnatd ca Sd provoace un
scandal sJ I determme pe detestabilul adversar s-o resbtme fortat
Aceastd tactIcJ, bazatd pe 0 JUStd evaiuare a sldbiclUrulor omene'1
tI
,
trebme Sd dUCd aproape matemabc ia succes, dacd gIUpru ea adversd nu invatd
Sd lupte impotllva gazelOl asfixlante cu gaze asfixlante
Trebme Sd h se SpUnd finiol' slabe Cd in aceastd impreJm'are se pune
problema de a fi sau a nu fi
Am inteles Impolianta teron} fiZIce exel cltate de mUl\lme asupra
mdlvldulUl
Intemelatd pSIhologIe, ruCl'
Teroarea pe wntter, la fabnca, In locunle de Intrumre F cu ocazw
mltmgunlor va auea intotdeauna un succes dephn cit hmp 0 teroare deopotrw{r
nU-l va t("na calea
Bmeinteles Cd atunc} pruildul va protesta sus tru'e "I, icind stinga
mpreJm, va face apel la autontatea statulm pe cru'e admeam'I il derugI'a De
altfel, de cele mal multe on el atms scopm'Ile m mIJlocul confuziel
generale CdCI se va g.1S1 foruie bme vreun porc de inalt functlOnru cru'e, in
speranta nevolruc.1 de a ';>1 poate astfel pentJu vlltor buruvomta
temut, il va ajuta s.1-1 dIStJUg.1 pe cel ce SE' opunea acestel clUme
mondlale
Ce Impl eSle va produce un asemenea succes asupra splntulm maseI, aUt
puntre pruilzaru cit "1 prmtre ad versru I? N umal eel ce cunoa!lte sufletul
popOlulm, nu dm c.1rtl, CI dm vIatd, poate da seama In tImp ce in I mdm'lle
pruilzarulor vlctona obtmut.1 va fi echivalent.I cu tnumful ]Ustetll cauzel lor, cel
mru adesea advelsruul invlns i,,} va plerde speranta in succesul oncJrel
impotnVIrI vntorue
Cu cit inY.1tam s.1 cunose maJ bme metodele terorn fizlce, cu aut cre'?tea
mdulgenta mea fat.1 de multlmea cru'e 0 indm'a Multumesc mele de
atunc) Cd m au redat popOlulm meu m au invdtat s.1 deosebese conduc.Itorll de
vicbme
C.1Cl bebme intr adevdl Sd-\! spm Cd oameru rdtdCltJ nu smt declt
vlctIme Dac:i acum rna!;' str.ldm sJ zUgI'c\vesc dm citeva tJ.ls.ltm'I sufletul
acestor clase "Infenoru'e", tabloul meu ru' fi infidel dacd n a,;> afirma Cd, la acele
adinClml, mal reg.1seam inc.1 lumma, am intilrut acolo sentImente de sacnficlu
raJ'e, de camru'adelle fideld de moderatie extraordmru.1 "1 de rezEi!l'v.1 phru de
modesbe, maJ ales la munCltorll de 0 anumlt;! Vltstd cu toate Cd aceste vniuti
se pleld dIn ce in ce mm mult la nOlle genera\ll, mal ales sub mfluenta manlO!
32
mai exista incil multi tineri la care 0 natura funciarmente sanatoasa biruie
josnicii ale vietii. !}i daca oameni de treaba plini de suflet aduc
sprijinul activitlitii'lor politice de moarte ai poporului nostru, este
pentlU ca ei nu inteleg nu pot intelege intreaga infamie a doctrinei lor; pentru
ca nimeni nu i-a dat osteneala sa se sinchiseascli de ei; in pentru ca
antrenarea sociala a fost mai puternica decit vointa lor initiala de a rezista.
Mizeria este cea care, punind stapinire pe ei intr-o bunii zi, i-a impins in tabara
social-democra tiei.
Deoarece burghezia s-a opus de nenumarate ori, in maniera cea mai
stingace cea mai imorald, chiar exigenrelor celor mai legitim ale
muncitorilor, fora sa tragil de altminteri ureun folos dintr-o astfel de atitudine
sau a putea nild{/jdui la el, muncitorul cinstit s-a simrit el impins din
organiza(ia sindicald spre politic{/.
La inceput, milioane de muncitori erau desigur in sine a lor dumani ai
social-democratiei, dar rezistenta lor a fost invinsa in repetate rinduri, in
imprejurari absurde, in vreme ce partidele burgheze luau pozitie impotriva
oricarei revendicari sociale. Acest refuz marginit de-a incerca ceva pentru
imbunlitatirea condi\iei muncitorilor: refuzul de a instala dispozitive de
securitate la maini, refuzul de a reglementa munca copiilor i a femeii - cel
putin in timpul sarcinii - acest refuz, zic, a inlesnit impingerea maselor in pIasa
social-democratiei, care punea recunoscatoare mina pe fiecare din aceste cazuri
ce vade au 0 atit de jalnica gindire (politica}. Niciodata partidele burgheze nu-i
VOl' putea repru-a greelile de atunci. Caci, opunindu-se oricaror reforme sociale,
au semlinat ura; in apru-enta au dat dreptate propriilor afrrmatii ale
dumanului de moarte al poporului, i anume ca singur partidul social-democrat
apara interesele lumii muncitorilor.
Astfel au fost puse bazele morale care au permis sindicatelor sa se
constituie efectiv. Aceasta organizatie avea sa constituie inca de atunci
principalul furnizor al pru-tidului politic social-democrat.
In cursul anilo!" mei de instlUire la Viena a trebuit, vrind-nevrind, sa
iau pozitie in problema sindicatelor.
N evazind in ele dedt 0 pru-te constituti va inseparabilii de partidul social-
democrat, hotarirea mea a fost rapida - i greita!
Fire5te ca mi-am schimbat repede parerea.
In aceste chestiuni soru-ta insai avea sa-mi desehida oehii.
Si a intol's complet pe dos primul meu l'ationament.
A veam douazeci de ani dnd am invatat sa fae diferenta intre sindicate
ca mijloace cu ajutorul cal'ora muncitOlul ii apal"li w-epturile sociale i luptii
pentru conditii de viat& mai bune i sindicatele ea insbumente ale padidului
luptei de clasa.
Social-democra\ia a in\eles ul"iaa insemnatate a micarii sindicale.
33
Anexind-o propriei sale cauze, i-a asigurat succesul, in timp ce burghezia,
seama de aceasta_ pierdut pozitia politicii; ea a crezut de fapt cii
veto-ul ei impertinent era de-ajuns ca sa opreascii dezvoltarea logica a acestei
s-o impinga la ilogism. Ori este absurd inexact sa pretinzi eii
sindicala este, prin natura sa, 0 distrugatom-e a ideii de patrie.
Dimpotriva. Daea activitatea sindicala propune sa ridice nivelul social al unei
clase care constituie unul din stllpii natiunii, nu numai cii nu ac\ioneazii
impotriva patriei a statului, ci pe de-asupra aetiunea ei este na{ionalii in cel
mai bun sens al cuvintului. Contribuind la erem-ea condHiilor sociale lara de
cm-e nu ne-am putea gindi la 0 educatie na\ionala comuna, ea dreptul
la patriei_ De asemenea, atunei cind, eriticind cauzele fizice
morale ale mizeriei poporului, n vindeeii de pliigile sociale ii reda saniitatea.
Este aadm- de prisos sii ne intrebiim daca activit ate a sindicala este
indispensabilii.
Cit timp VOl' exista patroni lipsiti de comprehensiune socialii sau de
sentimentul ch-eptului al ch-eptiitii, salariatii lor, pmie integrantii a popomlui
no Shll , VOl' avea ch-eptul datoria sii apere interesele comunitiitii de liicomia
nesocotinta unui singur om; ciici a salvgarda fidelitatea increderea POPOllllui
inseamnii a actiona in interesul natiunii, la fel ca a-Ii ocroti siiniitatea.
In cazul in care patroni nevrednici se simt striiini de comunitatea
national:1 amcnin(ii siiniitatea fizicii moralii a unei cla::.e, liicomia sau
nepiisarea lor au 0 actiune nefastii asupra viitorului liirii.
A elimina eauzele unei astfel de evolutii, inseamnii desigur a avea
ch-eptul la recunotinta natiunii.
In aeeasta privintii sa nu se spunii cii fieem-e este libel' sii supolie
eonsecintele nech-eptiitilor reale sau imaginare a ciiror victimii se crede. Nu:
acesta nu este decit un strategic menit sii abatii atentia. Este de interes
national, da sau nu, distrugerea a tot ceea ce se pune de-a vietii
sociale? Dacii da, atunci trebuie sii te bati cu armele cm-e VOl' asigura succesul.
Ori, un muncitor izolat nu este nieiodatii in miiSlmI sii punii piedici puterii unui
mare patron; de fapt, nu se pune problema triumfului ch-eptiitii, pentm cii, dacii
aceasta m- fi recunoscutii, n-m- mai exista niei cauzele conflictului, nici
conflictul: sentimentul ch'eptiitii i-m' fi pus deja in mod loial capiit, sau, mai
mult, conflictul nu s-m' fi niiscut niciodata. Atunei nu-ti mai ramine derit sii fii
cel mai puternic. Cind oamenii sfnt trata!i in mod nedemn, sail ignorfndu-se
legile sociale, ca urmaN' opoziria apare ca necesarii, utita timp cft nu vor fi
institu i[i legi care si/ pund capM nedreptii(ilor, numai tor(a va decide
asupra conflietelor. Insi'i este evident cc'i 0 multime de salaria!i trebuie S(l se
grupeze -ri sii--ri a{eagii drept reprezentant un individ term, spre a piistra crteva
de reu-ritii impotriva i ndividului eare incarneazii singur puterea intreprinde-
rii.
Astfel, organizatia sindicala poate introduce in viata de toate zilele un
surplus de simt social C\1 toate cOIlBecintelf' lnt m':wttf'P <:A lll'1'Y\AW> ",(\"tA
suprima punctele de fl'lctlUne care provoaCd sublecte de nemultumu'e de
plingen, Intotdeauna
Dacci 1urru1'1le nu stau astfel r.1spunderea trebUle m mru'e pruie
atnbUlt.1 celor cru'e Sd bru'eze calea legIlor de reformd soclal.1, sau cru'e Ie fac
moperante datont.1 mfluentel lor pohtlce
cu cit bUl'ghezla pohtlc.1 19nora sau voia sci Ignore Impolianta
orgamzatlel smdlcale, cu cit se inccipd\ina sci rezlste, cu atit socIal democratla
combdtut.1
Cu bdgru'e de seamJ, lcut dm aceasta 0 platformci solIdd cru'e a
sustmut 0 adesea in ceasunle grele
Cu toate acestea, telul profund al a dlSPdlUt putm cite putm
lcind loc unor oblectIve nOl CdCl soclaldemocratla nu a tmut mClOdat.1 Sd
pdstreze plOgramul lmtlal al corporatIve pe cru'e 0 absorblse
Se poate Chlru afirma Cd acest lUClU a mteresat 0 cel mal putm
In clteva zeCl de am, to ate forte Ie create in vedelea apJrJrll dreptwIIOl
sociale au fast foloslte, de mdatJ ce au cJzut in milmle eApelie ale socIal
democra\lel, la desJviI ';>lrea IUlnel economlel natlOnale De Interesele muncltoII
lor nu se mal preocupa CdCl foloslrea mlJloacelor de constringere de ordm
economIC ingcidUle once eAactmne, Chlru' de ordm polItIc, dru cu COndl\la sJ
eXlste tot atita 19norantd de 0 pruie citJ stupId;! resemnare gregru'd eAlstJ de
cealaltd
sUteau lucrunle
smdlcalJ a mceput Sa se abat.1 de la oblectlvele ei lmtlale Cdtre
secolulUl tI ecut Dm an in an s a angaJat tot mal mult in blestematul
cerc a1 POhtICll socIal democrate, pentIu ca in final sci nu mal serveascci declt ca
mlJloc de preSlUne in lupta de clasJ De indatd ce, prm 10VltUl'l repetate, ru fi
dlStlUS intleaga StlUCtUl'd economlcJ aneVOle COnstItUltJ, 1 ru fi fost UWl Sa 1
hcildzeascJ sorui.l StlUCtUl'U statulUl, hPSlt de-acum de temelllie sale
econOmIce Pruildul se preocupa dm ce in ce mal putm de nevOlle reale ale
clasel muncltoru'e, cmd intr-o Zl 1 s-a p.llut Cd, pentlu pohtlca sa, in fond nu era
de dont ca nevolle masel popOlulUl s.l fie CdCI odatci donntde e\
sahsf."icute ru fi fost foruie poslbll ca aceastd maSd Sa inceteze sJ fie 0 ru'matJ de
luptd 01 devotat.1
De altfel nu se Cdzneau sci Justlfice 0 ahtudme atit de meAphcablld
Pe mJ.sUl'ci ce valul revendlcdnlOl sccidea l?ansa 101 de a fl
sabslcute, dru' cel pwtm I se putea e ..... phca clasel muncltoru'e Cd nesahsfdcindu 1
decit jntl' 0 marneI'd denzone rueptwlle cele mal sfinte, W'mcireau dlabohc doat
sldbu'ea putern el de luptd dacd ela poslbll, pmahzmea el S;t nu ne mIre
<;lI{'cPC;lll Hcec;tOl afil matu III nndul Ile unel mase Incapabllf' de once cugetare
senoasJ
TabJra burgheZd era indignaU de reaua vadltJ a acestei tactlCl
soclal-democratIce, dar nu deducea dm ea ruC] 0 hrue de condUltJ pentru ea
Tocmm teama de a mlzena adincJ a claRel
munCltom-e m- fi trebUlt sJ determme bUl-gheZla la efoliunle cele mm energlce
m acest sens, cu scopul de a smulge pm-tIzarulor luptel de clasJ m-ma de cm-e se
serveau
Dm- ea n-a Licut rumlc dm to ate acestea
In loc sJ atace pozl\llie adverse, s a IJsat ea presatJ pnnsa strins;
a chemat apOl in aJutor mlJloace aUt de tmdlve de neinsemnate incit au r.1mas
complet meficace au putut fi astfel sroase dm cauzJ Totul a IJmas ca
inalnte, crescuse dom-
"Smdlcatul lIbel''' apasa de acum ca 0 ameruntm-e de furtuna onzontul
polItIC vlata fiecJnlla
EI a deverut unul dm cele mai redutablle Instrumente de teroare
Impotnva SeCUl'ltJtll eCOnOmle! na\lOnale, impotnva trJlruclel
statulUl impotnva lIbertJtll mdlvlduale
"SIndlcatul lIber" era mdeosebl cel ce rezuma notlunea de democrat Ie
mtr 0 frazJ ndlcolJ odlOasJ, cm-e batJocorea lIbeliatea stIgmatIza fraterruta
tea in aceastJ maruerJ de neUltat "DacJ nu un 0 sJ \1 Rpm-gem
capul"
In felul acesta am Licut pe-atunc! cu aceastJ pneteru a
omerulll In aru! cm-e au Ul-mat, roncep\la mea s-a dezvoltat '11 s a adinclt dill
n-am avut a 0 schlmba cu rumlc
>
Pe J ce reu'leam sJ descopJI apm-entele socIal democi a\leI, doream
tot mm mult sJ descopJr acestel doctrme
LlteratUl-a oficlalJ a pmildulUl nu ml putea fi de mare folos in aceastd
pnvmtJ Cind se ocupJ de probleme eronomlce, afirma\llie dovezlle pe rare 1('
aduce sint false, rind trateazJ oblctIve polItIce, e hPSltJ de smcentate In plus,
splntul el de '-lcanJ, !mbrJcat intto forma modernJ, maruera prezentJrn
m-gumentelOl 1m! Insplrau un dezgust profund Frazele sale bllbilte, bogate In
termeru ObSCUl-l sau mcomprehenslblh au pretentla de a cuprmde cugetdl
1
profunde, dm nu contm ruCl una TrebuH' Sd fil unul dm acel boem! deeadenv
dm mm-lie noastre ca sJ te Rlm\I in Imgul tJu ca la tIne acasJ in acesi
lablrmt m care ratlUnea se plel de ca sJ in acest nenoroClt dadaIsm
hterm ru'lte "Implesll mtIme", scruton mlzeaZd pe UlmlInta proverblald
a unel pJrtl a poporulUl nostI-u em e '11 inchlpUle mtotdeauna r.1 deSt:operd 10 eeea
ce mtelege cel mal pu\m ru ... te adevdlllrI cu atit mal pre\lOase
Confruntmd faibitatea abSUldltatea acestel doctllne dIn punet de
38
vedere teoretie eu realitatea manifestarilor sale, mi-am lacut incetul eu incetul
o idee clara asupta scopului ascuns pe care 11 viza.
Atunci presentimente nelini!?titoare !?i 0 teama apasatoare au pus
stapiruxe pe mine. Ma aflam in prezenta unei doctrine inspirate de egoism !?i de
ura, ealculata in a!?a fel indi sa repwieze lara gre victoria, dar al carei triumf
avea sa dea omenirii 0 lovitura mortala.
Descoperisem intre timp rapOliw-ile existente mtre aeeasta doetriruI
distrugatoare caracteml specific al unui popol' eare-mi ramasese pinel atunei
ea sa zie neeunoseut.
Numai cunoOfterea a ceea ce sint evreii of era cheia /elurilor ascunse, prin
urmare urmiirite in realitate de social-democrarie.
A acest popol' inseamruI a seoate de pe ochii legatura de
idei false care ne orbesc in privinta seopwilor intentiilor acestui p31iid;
printre declamatiile sale nebuloase ineilcite legate de problema sociala
figw"a grotesca ladnd gIimase a marxismuluL
'"
11k '"
Astazi mi-310 fi greu, daca nu imposibil, sa spun in ce perioadii numele
de evreu a trezit penb-u prima oara in mine idei deosebite. Nu-mi amintesc sa
fi auzit pronuntindu-se acest cuvint in casa parinteasca pe dnd traia tata. Cred
ca acest vrednie barbat i-31" fi considerat inapoiati pe oamenii care ar fi
pronuntat acest nume pe un anumit ton. In decw'sul vietii, prin a inclina
spre un cosmopolitism mai mult sau mai putin declarat c31"e, nu numai ca s-a
putut impune spiritului sau in ciuda eonvingedlor sale nationale foarte ferme,
dar :rna influentase !?i pe mine.
La !?coala, nimic nu m-a indemnat sa-mi schimb ideile luate de acasa.
La Realschule lacusem cuno!?tinta cu un tiOO' evreu fata de c31'e cu totii
eram in g31"da, d31" numai pentru ca difedte incidente ne determinasera sa nu
avem dedt 0 incredere fo31ie limitata in discretia lui. De altfel, nici tovaraii
mei, nici eu nu am tras de aici concluzii deosebite.
Abia la paisprezece sau cincisprezece ani am dat adesea peste cuvintuI
evreu, in special cind se discuta politica. Acele cuvinte imi inspirau 0
aversiune i lara sa vreau incercam sentimentul nepHicut pe c31"e-1 deteptau in
mine, dnd asistam la ele, celiw"ile privind confesiunile religioase.
In vremea aceea, nu vedeam problema sub aIt aspect.
Erau fo31ie p.lltini evrei la Linz. De-a lungul secolelor se ew"openizaser::l
ea semanau eu ceilalti oameni; eu Ii considerrun chiar germani. Nu
bagam de seamii absurditatea acestei impresii, deo31"ece religia lor strairul mi
se piirea singw"a diferenta existentii intre ei noi. Convins eli fusesera
37
pentIu convingerile lor, vorbele nefavorabile rostite pe seams lor imi
inspirau 0 antipatie ce merge a, uneori, pinii la oroare.
Inca nu banuiam ca pot exista adversari sistematici ai evreilol'.
am ajuns la Viena.
Prins complet de bogatia senzatiilor in domeniul arhitectUlii incovoiat
,
de povara propriei mele soarte, la inceput n-am avut deloc ochi pentIu diferitele
patUl'i care alcatuiau populatia acestui eu to ate ca pe-atunci Viena
numara aproape douii sute de mii de evrei la 0 populatie de doua milioane de
suflete, eu nu ii remarcam. Ochii mei spiritul meu n-au fost in stare, in
primele saptamini, sa reziste atacului atitor valori idei noi. Numai dupa ce
incetul cu incetul calmul din mine s-a restabilit cind acele imagini intlacarate
au inceput sii mi se clarifice m-am gindit sii privesc mai atent lumea nOua care
ma inconjura ca printre altele m.ii loveam de problema evreiascii.
Nu vreau sa sus tin cii felul in care am Iacut cu ea mi s-a piilut
deosebit de placut. Incii nu vedeam in evreu decit un om de confesiune diferitii
!;oi continuam sa dezaprob, in numele tolerantei al omeniei, orice ostilitate
niiscutii din considerente religioase. In special tonul presei antisemite din Viena
imi parea nedemn de traditiile unui mare popor civilizat. Eram de
amintirea unor evenimente datind din evul mediu pe care fi V!ut sa Ie
viid repetindu-se. Ziarele de care vorbeam nu erau considerate organe de prim
ordin. De ee? Pe atunci nu tiam niei eu exact. De aeeea Ie consideram mai
degraba ea fiind roadele miniei invidiei, decit rezultatul unei pozi!il de
prineipiu hotarite, fie false.
Aceasta idee mi-a fost intiirita de forma infinit mai convenabiHi, dupa
piil'erea mea, sub care adevarata presa mare riispundea acestor atacUl'i, :;;au, eeea
ce mi se piirea mai meritoriu, se multumea sa Ie ucidii prin tacere, neIacind
nici cea mai mica mentiune legata de ele.
Am citit cu aviditate ceea ce se numea presa mondiala (Neue Freie
Presse, Wiener Tagblatt); am fost stupefiat vazind boga!ia eu informa
eititorii impartialitatea cu care trata to ate problemele. Apreeiam tonul ei
distins; numai stilul ei redundant nu rna satisIacea intotdeauna sau chiar rna
impresiona neplacut. Dar, in acest CUSUl' putea fi rezultatul vietii
trepidante care insufletea intreg acest mare cosmopolit.
Cum pe vremea aceea eu consideram Viena ca fiind un astfel de
rna gindeam ca explicatia pe care mi-o dade am mie insumi putea ser'vi drept
scuzii.
Dar ceea ce rna adesea era manierea indecentii in care aceasta presa
fiicea curte ocirmuiIii. Cel mai neinsemnat eveniment petre cut la HofbUl'g era
relatat cititorilor in termeni ee vadeau fie un entuziasm delirant, 5e adincii
mihnire sau eonsternare. Era 0 laudii exagerata care, in special dnd era yorba
de "cel mai intelept monarh" al tutUl'or timpUl'ilor, aproape cii oonintea dansul
exeeutat de de munte in perioada de lut penbu a-i seduce fe:l1lela.
Mi s-a parut ell to ate acestea erau numai de oehii lumii.
Aceasta constatare a umbrit intIucitva ideea pe care mio laceam despre
democratia liberaliL
A umbla dupa favOlurile curtii, :;;i intr-o manierii atit de indecenta,
insemna a nu da doi bani pe demnitatea natiunii.
A fost primul nor care a umbrit legaturile mele morale cu marea pres;!
vieneza.
A,?a cum tacusem intotdeauna :;;i inainte, la Viena Ul-maream cu cea
mai mare pasiune tot ceea ce se petrecea in Germania, at1t in politica, cit in
privinta vietii sociale. Cu minch-Ie admiratie, comparam ascensiunea Reichului
cu lingo area de care era atins statuI austriac. Dar dacii succesele politicii
externe ale Reichului Imi provocau 0 bucurie de cele mai multe ori pUl-ii, viata
politica interna era mai putin imbucUl-iitoare imi provoca adesea 0 ingrijorare
graviL La vremea aceea, nu aprobam lupta dusa impotriva lui Wilhelm al IIlea.
Vedeam in el nu numai pe imparatul Germaniei, ci in special pe intemeietorul
flotei germane. Interdictia de a tine diseUl-sUl-i politice notifieata de eatre Reich
impiiratului rna revolta in eel mai inalt grad ea venind din pruiea unei adunari
eru-e, in oehii mei, nu era nieideeum ealificatii pentm aeeasta. Intr-o singm-a
sesiune, giscani debitau in pru-Iamentullor mai multe absw-ditiiti deeit ar
fi putut spune, timp de citeva seeole, 0 intreaga dinastie de imparati, inclusiv cei
mai slabi de minte din serie.
Eram indignat vazind cii intr!un stat in cru-e orice om pe jumatate
smintit cerea sa ia cuvintul spre face auzite comentru"iile i ave a, in sinul
Reiehului, chiru' libeliatea deplim de a pierde natiunea in ealitate de "legisla-
tor", eel ee pUlia coroana imperialii putea fi "dojenit" de cea mai mizerabila
adunare de fleeru'i din to ate timpUl-ile.
Ceea ce rna scotea mai mult din fire era constatru'ea cit presa
din Viena care saluta cel mai neinsemnat cal din echipajele de Ia cUlie cu cea
mai mare umilinta cadea in extaz daea animalul raspundea dind din eo ada,
permitea sa-,!i exprime cu 0 rautate prost aseunsa sub aere grijulii
ingrijorru'ea in legatw-a cu imparatul Germaniei.
Daca stiiteai s 0 depruie de ea dorinta de a se amesteca in
trebw-ile imperiului german nu, Doamne dru", punind aUt de
degetu] pe rana, ea mdeplinea datoria pe care i-o impunea alianta
dintre cele doua imperii, aehitindu-se in timp de obligatla ziru'elor de
spune adevalul etc. de a viri cu desratru'e degetul in ram!
Mi se Ul'ca singele Ia cap Ajunsesem sii rna inered din ce in ef' mal pu(in
in marea presa.
Am fosi. nevoit sa recunosc ca una din antisemlte, Deutsches
Volksblatt, avea mult mai multii tinutii in asemenea oeazii.
Ceea ce, in plus. rna calca pe nervi, era cultuJ respingator pe care-l avea
pe atunei marea presii fata de Franta. Iti era ea e!?ti german cind citeai
imnUl'ile dulcege pe cm'e Ie dnta, proshivind "rom'ea natiune civllizata". Aceashi
mizerabila galomanil' m-a Tacut de mai multe ori sa l"enun\ la unele din acek
39
"ziare mondiale". Mii intoreeam adesea la Volksblatt, care avea un format mult
mai mie, dar trata mult mai corect astfel de subiecte. Nu aprobam antisemitis
mul sau agresiv, dar adeseori gaseam in el argumente care imi diideau de gindit.
In orice eaz, in astfel de imprejm'iiri am !acut euno!?tin\a eu omul eu
partidul eare hotarau in acea vreme soarta Vienei: Dodorul Karl Lueger
partidul
Le eram forute ostil cind sosisem la Viena. In ochii mei omul prutidul
erau reac{ionari.
Dar un sentiment dejustitie elementru"a avea sa modifice aceastii parere,
atunci dnd am avut prilejul sa cunosc omul opera sa aprecierea mea mai
bine intemeiata s-a transformat intr-o admiratie declru"ata. Astazi mai mult ca
odinioru'a il consider pe Dr. Lueger eel mai de seama primru" al tutm"or
timpm-ilor.
Cite din prejudeciitile mele au fost miitm"ate de un asemenea reviriment
de opinie fata de cre&tin-soeiala!
Dru" daca piirerea mea privind antisemitismul s-a schimbat de asemenea.
eu timpul, aceasta a fost intr-adeviir cea mai anevoioasii conveltire.
Ea sa !acut eu pre\ul celor mai aprige conflicte liiuntrice numai dupa
luni intregi de luptii in cru"e ra\iunea se infrunta cu sentimentul, victoria a
inceput sa se afirme in favoarea celei dintii. Doi ani mai tirziu, sentimentul s-a
raliat ra\iunii spre a deveni paznicul sfetnicul ei credincios.
In em"sul acestor lupte intre felul in eru'e fusese educat
spiritul meu judeeata reee, pe cru"e mi Ie diidea strada la Viena mi-au
Iacut servicii inestimabile, A venit 0 vreme dnd nu mai merge am ca in
primele zile, pe strazile cind ochii mi se deschiseserii spre a
vedea nu doru" cliidirile, ci oamenii.
Intr-o zi, pe dnd traversam vechi, am intilnit pe un
personaj in caftan lung, cu piirul negru, cirliontat.
Acesta este tot un evreu? lata cru'e mi-a fost primul gind.
La Lim ei nu aveau aeeastii L-am examinat pe eu
prudenta, dru" pe miisurii ce cercetam acest obraz striiin sCl"utam fiece
triisatm'a, intrebru"ea dintii lua in mintea mea 0 alta forma:
Acesta este tot un german?
Ca intotdeauna in asemenea eazm'i, am eautat in Carll un mijloe de a-mi
risipi indoielile. Cu citiva helleri am cumplirat prime Ie antisemite din
via\a mea. Din nefericire, toate plecau de la ipoteza cli cititorii sau
in\elegeau deja intr-o oru'ecru'e maSm"a problema evreiasca, cel pu\in la originea
ei. In tonul lor trezea in mine noi indoieli, deoru'ece ru'gumentele aduse
in sPlijinul afirmatiilor erau adeseori superficiale complet lipsit.e de 0 baza

Atunci am revenit la vechile mele prejudecii\l. Aceasta dm"at citeva
saptiimini, ba chiru" citeva luni.
Chestiunea ml se parea atit de monstIuoasa, acuzatiile erau atit de
40
excesive, incit, chinuit de teama cli voi co mite 0 nedreptate, am inceput din nou
<I /sa rna sa ezit.
i I I Este adevarat ca asupra unui punet, acela de a ca nu putea fi yorba
I fIe germani tinind de 0 confesiune apruie, ci de un pOpOl" apruie, nu mai puteam
1 Ipvea indoieli; ciici, de c1nd incepusem sa rna oeup de aceasta problema de dnd
',III /,atentia imi fusese atrasa asupra evreului, vedeam Viena cu alti ochL Pretutin-
II;" pe unde umblam, vedeam evrei pe masw"a ce vedeam mai ochii
/fUei invatau sii-i deosebeasca net de ceilalti oameni. In centrul in
1\,1 irruiierele situate la nord de canalul Dunarii indeosebi 0 a
II, ,
II I nu mai avea nici un fel de asemanru"e cu aceea a germanilor.
, ';1/ Insa, daca mai fi avut cea mai mica indoiaia asupra acestui punct,
. 1 I )rice ezitru"e ru" fi fost definitiv risipitii de atitudinea unei parti a evreilor
,
0 ampia ce se contw"ase in rindw"ile lor cru"e la Viena luase
II, ,I I anumita reliefa intr-o manien. izbitoru"e cru"acterul etnic al evreimii:
Ilreau sa spun slOrusmul.
I I Se parea, in realitate, ca numai 0 minoritate evreiasca aproba pozitia
I
" : lstfel Iuata, pe cind majoritatea 0 condamna ii respingea principiuL Dru"
lucrw"ile de aproape, aceasta impresie se nemaifiind decit 0
de ru"gumente deplasate, invent ate de circumstantli, ca sa nu Ie zicem
Cei cru"e erau numiti evrei liberali nu-i renegau de fapt pe evreii
ca frati de rasa, ci numai pentl-u ca-!?i public iudaismul, C11
'/lipsa de simt practic cru"e putea fi chiru" pel-iculoasa.
'''11'
Aceasta nu schimba cu nimic solidru"itatea ce-i unea pe toli.
IWI' Aceasta lupta fictiva intre evrei evrei liberali m-a dezgustat
urind, ea nu corespundea nici unei realitati, era deci cUl"abl minciuna acest
lu5retlic era nedemn de nobletea morala de cUl"iitenia morala cu cru"e se mindrea
IIJtra incetru"e acest popor.
De altminteri, curatenia acestui popor, moralii sau de alt fel, era ceva
.(.;.... . led
"1 )ru Le specm. a apa nu prea era pe gustul lor, era un IUCIU e cru"e iti puteai
/a seama privindu-i !?i, din nefericire, foru"ie des chiru- inchizind ochii. Mai tirziu
. "'I
l(tl
1i
s-a intimplat sa-mi fie grea\a simtind mirosul acestor pwiatori de caftane. Pe
easupra, aveau mUl"dru"e 0 prea putin eroiea.
,lIlt
l
Toate aeeste detalii erau deja depru"ie de-a fi atragatoru"e; dru" era
ezgustator Sa deseoperi sub stratul de jeg mUl"diiria moralli a popomlui ales.
SI\[1 Ceea ce mi-a dat curind eel mai mult de gindit a fost genu} de aetivitate
'I evreilor in anumite domenii, a ciirei taina incetul eu incetul s-o
I,
t d-' 'n: ' . d'c t b fi - ,
li >a eXlS a oru'e vreo mur ane, 0 1 aIDle, In ueren su ee orma, mal
\11 les in viata soeiala, la cru"e nu pruiieipase eel putin un evreu?
?e ee sealpelul intr-un de deseopereai,
r'emeru umn Vlerme mtr-un corp intrat In pub"efaetle, un mle Jldan eomplet
libit de aceasta lumina
In ochii mei, dovezile de eulpabilitate ale evreimh s-au acumulat cind
41
apt remarcat activitatea ei in presa, in arta, in litelatura i in teatru. Vorbele
dulci i jW'amintele n-au mai folosit atunci cine tie ce; ba chiru' n-au mai avut
efect. De-acum era suficient sa te uiti la rubric a spectacolelor, sa cercetezi
numele autorilor acelor inspiiimintiitoare productii pentru cinema i teatru
pentru cru'e fiiceau reclamii afiele simteai cii devii penh'll multii vreme
nemilos al evreilor. Erau 0 ciumii, 0 ciumii moralii, mai rea decit
ciuma neagl-a de odinioru'a, cru'e, in aceste locw'i, contamina populatia. in ce
doze masive era fabricatii riispinditii aceastii otravii! ca, cu cit nivelul
moral intelectual al acestor opere de ru-tii este mai sCiizut, cu atit
prolificitatea lor este inepuizabillI, pinii dnd unul din aceti
azvirle gunoaiele in obrazul omenirii, aa cum ru' face-o 0 stropitoru'e
mecanicii.
Ginditi-vii cu aten\ie la faptul cii numiirullor e nelimitat; ginditi-vii ca
penh'll un singur Goethe natw'a infesteazii eu pe contemporani eu zece
mii de asemenea scriitori cru'e din acel moment ac\ioneazii asemeni eelor
mai vatiimiitori bacili otravesc sufletele.
Era ingl'ozitor sa te dru' in aceastii privinta nu puteai sa-ti faci
iluzii, ca evreul piirea ca fusese special sOl-tit de natura sii joace acest 1'01
Prin asta era el poporul ales?
Am inceput atunci sii cercetez minutios numele tuturor de
productii murdru' relevate de ru-tisticli. Rezultatul acestei anchete a fost din
ce in ce mai defavorabil poziliei pe cru-e mi-o mentinusem pinii atunci in privinta
eVl'eilor. In zadar se striiduia sentimentul sii se impotriveascii, ratiunea nu inceta
sa traga concluziile.
Fapt este ca noua zecimi din toate mW'dariile literare, din cacealmaua
in ru-te, din stupiditatile teatrale trebuie trecute la debitul unui neam care
reprezinta abia a suta pru-te din popula\ia tiirii. E de netiigiiduit: aa stau
lucrurile.
Am inceput sii examinez din punct de vedere pretioasa mea
"presa mondialii".
eu cit sondam mai adinc, cu atit scadea prestigiul de cru'e se bucw'ase
in ochii mei obiectul vechii mele admira\ii. Stilul ei era tot mai insupOl-tabil;
trebuia sii-i resping ideile, pe cit de superficiale, pe atit de serbede; impru'\ialita-
tea expunerilor mi se piirea acum mai degl'abii minciunii decit adeviir:
colaboratOlii erau evrei.
Mii de runanunte, pe cru'e odinioru'a abia Ie remru'casem, mi-au atras
atentia i mi s-au piiI'llt vrednice de notat; in schimb, am inceput sii sesizez sii
inteleg influenta altora eru'e imi mai diidusera inainte de gindit.
Vederun acum din alt unghi opiniile liberale ale acestei prese; tonuI
distillS sau tacerea de moru-te cu cru'e riispundea atacw'ilor adversru'ilor mi se
dezvaluiau ca fiind nite trucw'i pe cit de abile, pe atit de demn(t de dispret;
elogioasele sale critici teatrale erau destinate intotdeauna numai evreilor i
niciodata ea nu critic a pe altcineva decit pe germani.
Aluziile rautacioase la adresa lui Wilhelm al IT-lea se repetau atit de des
indt tdidau un sistem; de asemenea elogiile risipite Cli darnicie la adresa
cultUl'ii civilizatiei franceze; foiletoanelor degenera in pornografie,
iaT limba acestor ziare avea, pentlu auzul meu, un accent striiin; dar inspiratia
generala a articolelor era atit de vizibil defavorabila germanilor, indt trebuie
ca era voita.
Cine era interesat sa actioneze astfel?
Era doar rodul intimplarii? Putin cite putin deveneam dezorientaL
Dar evolutia mea a fost gritbita de observarea unui intreg de alte
fenomene. Vreau sa vorbesc despre concepti a unei mru'i parti a evreilo!' despre
moravUl'i despre morala pe cru'e 0 pun in practica pe fata.
In aceasta privinta, strada mi-a dat lectii adeseori penibile.
Rolul jucat de evrei in prostitutie in special in traficul de cru'ne vie
poate fi studiat la Viena mai dedt in oriee alt din EUl'opa occidentala,
exceptind, poate, portUl'ile din sudul Frantei. Cind treceai seru'a pe strazile
stradutele din Leopoldstadt, vrind-nevrind erai la fiece pas mruiOlul unoI' scene
ramase necunoscute majoritatii popOlului german, pinii cind razboiul lea dat
soldatilor cru'e luptau pe frontul de rasarit prilejul sa Ie vada, sau mai precis sa
fie nevoiti sa Ie vada.
Intiia oru'a dnd am constatat cit acela cru'e conduce a astfel, cu 0
experienta acea revoltatoru'e exploatru'e a viciului in drojdia mru'eluj
ora:;; era evreul impasibil lara de m-am infiOl'ai:
Apoi fUl'ia a pus stapinire pe mine.
Acum nu-mi mai era teama sa lamUl'esc problema evreiasca. Da, rna voi
darui acestei misiuni! Dru' in timp ce invatam sa-l hartuiesc pe evreu in toate
manifestitrile vietii civilizate in practicru'ea diferitelor ruie, m-am izbit
dintr-odata de el acolo unde nu rna sa-l intilnesc.
Cind am descoperit ca evreul era a inceput sa mi
se risipeasca ceata de pe ochi. A fost indelungatei lupte liiuntrice pe cru'e
o avusesem de dat.
In timpullegatUl'ilor zilnice cu mei muncitori, remru'casem deja
uimitorupa cu schimbau parerea in problema, uneori in
citeva zile, adesea chiru' in citeva ore. Imi venea greu sa, inteleg cum
oameni cru'e aveau lntotdeauna opinii rezonabile, dnd Ii se vorbea intre patlu
ochi, Ie uitau blUSC, de indata ce cadeau din nou sub influenta masei. De multe
ori acest lUClU rna impingea la disperru'e. Cind, dupa ce ii celiasem cu asprime
ore intregi, eram convins ca de asta data sparsesem gheata sau ii lamUl'isem
asupra absUl'ditiitii unei prejudecati rna bucuram de succesul meu, a doua zi
observam indUl'erat 6i tn'buia s-o iau din nou de la cap; toate stradaniile mele
fusesera zadru'nice. Ca un pendul in balans perpetuu, parerile lor absUl'de SE'
intorsesera la punctu1 de plecru'e
Puteam intelege multe. Cind erau nemultumi\l de canditia lor; cind
blestemau soruia care adesea ii lovea atit de crunt, cind w'au patronii care
li se pareau executorii brut ali ai soartei lor crude, cind injUl"aU autorita(ile care,
dupa pal'el'ea lor, naveau nici un fel de compasiune penbu situa\ia lor, dnd
manifestau impotriva pl'e\Ul"ilor alimentelor defilau pe strada ca Sa pledeze
pentl-u revendicarile lor, toate acestea ie mai puteam intelege lara a Ie pune
judecata in cauzii. Dar ceea ce nlminea pentru mine de neinteles era Ul'a laril
margini pe care 0 manifestau fata de propriul lor popol', cu care denigrau tot ce
constituia miiretia lui, ii intinau istoria cu noroi pe oarnenii sili
celebri.
Aceastil ostIlitate [atil de propna lor spe\a, de propriul lor cuib, de
propria lor patrie era pe cit de absurda, pe atJt de greu de inteles. Era impotriva
firii.
oameru ratacitl puteau fi vindecati temporru", dru' numai pentm
citeva zile, cel mult cite va saptamini. !;ii cind il intilneai apoi pe eel pe eru"e
credeai cal el redevenise eel de altadata,
Cilzuse iar in stru'ea lui nefireasca.
*
>!- *
Miam dat seama putin cite putin cil presa social-democrata era in special
condusil de evrei; insa n-arn dat 0 semnifica\ie deosebita acestui fapt, din
moment ce lucrUl"ile stiiteau la fel la alte ziru"e. Un singul' luClu putea
eventual atrage atentia; nu exista niei macru" 0 foaie numiirind ewei printre
l"edadorii siii sa fi putut fi considerata cu adevarat nationalii in sensul pe
cru"e prin educatia convingerile me Ie II dade am acestui cuvint.
Mam strilduit am incercat sil citesc produqiile presei mru-xiste, dar
dezgustul pe cru"e mi-} inspirau a prin a deveni atit de puternic incit am
ciiutat sil-i cunose mai bine pe cei ce fabric au aceastil colec(ie de
Toti erau evrei, lard exceptie, incepind eu editorii.
Am luat la mim toate bro,?urile social-democrate de care am putut face
1'ost :;.i lam eilutat pe semnatru'i: evrei. Am notat numele aproape tutu1'or
erau de asemenea in imensa lor majoritate membri ai "popolului ales", fie Cd
era yorba de deputati in Reichsrat, fie de secretal'i ai sindicatelor, de
unoI' organisme alp prutidului sau de agitatori de strada. Era mereu
putin N am sa uit niciodatii numele de Austerlitz, David.
Adler, Ellenbogen etc
Atunci mia de venit limpede eit prutidul, ai cami simph [iguI'anti emu
adversru'ii mei de tuni intregi in rea mai violentii luptii, erau aproape In
intregime, prin lor, in miiniie unui popol' sb"iiin; eilci un evreu nu este un
german, 0 odata pentIu totdeauna sp1'e spiritului meu
in geniul l"ilu a1 poporului nostIu
Un singUI' an 1a Viena rna convinsese de faptui ca nu eXlstii muncitol'
atit dE' inradacinat in prejudecatile sale incit sa nu cedeze in fata unoI'
44
mai exacte a unor explicatii mai clare. Incetul cu incetul m-am pus la curent
cu propria lor doctrina ea devenise arma mea In lupta dusa penbu convingeri-
Ie mele.
Aproape intotdeauna victoria a fost a mea.
Marea masa trebuia salvata, fie cu pretul celor mai grele sacrificii de
timp de rlibdare.
Dar niciodatii n-am putut elibera vreun evreu de maniera sa de ajudeca.
Pe atunci mai eram inca suficient de naiv ca sa vreau sa-i lamuresc
asupra absurditatii doctrinei lor; in cercul meu restrins, vorbeam pinii mi se
jupuia limba glasul imi inchipuiam ca voi sa-i conving in
privinta pericolului aiurelilor mmxiste. Obtineam rezultatul contrar. Se piirea
ca efectele dezastruoase, rod evident al teoriilor social-democrate al aplicarii
lor, nu serve au decit la intarirea hotaririi lor.
Pe masura ce stateam cu ei de yorba, inviitam sa Ie cunosc mai bine
dialectica. La inceput contau pe prostia adversruului cind nu mai gaseau
portita de scapm"e, laceau pe protii. Daca asta nu avea efect, nu mai intelegeau,
sau, cu dintr-un salt treceau in alt domeniu; truisme din
cm'e, odata admise, scoteau m'gumente pentru probleme complet diferite;
daca ii incolteai in continum'e, iti scapau din miini nu puteai sii Ie smulgi
vreun raspuns exact. Daca voiai sa-l inhati pe vreunul din apostoli, mina
atingea dom" 0 materie viscoasa cleioasa ce ti se scurgea printre degete, penbu
ca in dipa urmatom'e sa se faca la loco Daca unuia dintre ei Ii dadeai 0 lovitura
, atit de decisiva inc it , in prezenta asistentilor, nu putea decit sa se situeze pe
pozitia ta cind credeai ca ai lacut cel putin un pas inainte, a doua zi ramineai
fomie mirat. Evreul nu mai ce se petrecuse in ajun; reincepea sa divagheze
ca inainte, de parca nu s-m' fi intimplat nimic cind, indignat, il somai sa se
explice, el simula uimirea, mai amintea absolut nimic, decit faptul ca in
ajun dovedise deja temeiul spuselor sale.
Adesea ramineam Inmarmurit.
Nu ce sa admiri mai mult: abundenta vorbariei sau mia lor de a
minti.
Am Sfil"it prin a-i uri.
Toate acestea aveau latura lor bunii: pe masurii ce Ii mai bine
pe sau cel putin pe social,democratiei, poporul meu lmi
devenea tot mai wag. Cine ar fi putut blestema, falii In fata cu abilitatea
diabolica a acestor seduciitori, pe nenorocitii care Ie ciizusera victima? Cu cita
dific1lltate biruisem eu insumi dialectica perfida a acestei rase! cit era de
zadm'nica 0 asemenea victorie, cu oameni ale carol' guri denatureaza
adeviilul, neglnd lara inconjur spusele de mai inainte, penbu ca in clipa
urmatore sa se prevaleze de ele.
Nu, pe miisur! ce Invatam sa-i cunosc pe evrei, mii simteam tot mai
indemnat sa-i ieli pe muncitorL
Cei mai vinovati in ochii mei nu erau ei, ci tocmai aceia cm'e considerau
45
ca nu merita osteneala sa compatimeasca poporul, sa-i asigw-e drepturile prin
legi perfect echitabile, in sa-I puna la zid pe cel ce I-a amagit corupt.
Experientele pe care Ie laceam zilnic m-au indemnat sa cercetez izvoarele
doctrinei marxiste. Actiunea ei imi era acum limpede cunoscuta in to ate
amanuntele; ochiul meu atent descoperea in fiecare zi semnele progreselor ei;
era suficient sa ai putinii imaginatie ca sa-ti inchipui ce consecinte avea sa aiba.
Acum se punea problema de a daca fondatorii ei prevazusera ce avea sa
produca opera lor ajunsa la ultima ei forma, sau daca ei fusesera victimele
unei erori.
Dupa parerea mea, ambele alternative erau posibile.
Intr-unul din cazuri, era de datoria fiecarui om capabil de gindire sa tina
piept acestei funeste, pentru a incerca sa impiedice lucrul cel mai rau;
in celalalt caz, trebuia admis ca autorii responsabili de aceasta boala care
contaminase popoarele fusesera adevarati demoni: caci numai creielul unui
monstlu, nu al unui om, putea concepe planul unei organizatii a carei actiune
urma sa aiM ca rezultat finala a civilizatiei ca urmare transforma-
rea lumii intr-un
In acest caz, singru'a solutie era lupta, lupta cu to ate armele pe care Ie
pot furniza mintea omeneasca, inteligenta i vointa, oricare ar trebui de
altminteri sa fie adversruul in favoru'ea cihuia soruia va inclina balanta.
Am inceput aadru' sa-i studiez temeinic pe intemeietorii acestei doctrine,
in scopul principiilor Faptul ca mi-am atins scopul mult
mai repede dedt indraznisem sa sper s-a datorat exclusiv problemei
dei inca insuficient aprofundata. Numai ea mi-a ingaduit sa compru'
practic realitatea cu din teOl'iile apostolilor fondatorilor social-
democratiei. Invatasem, de fapt, ce inseamna penhu evreu a vorbi: nu 0 face
niciodata dedt ca ascunda sau sa-i mascheze gindul. nu trebuie sa cauti
sa-i descoperi adevarata intentie in text, ci printre rinduri, unde a fost ascunsa
cu grija.
Aceasta a fost perioada in cru'e in mine a avut loc schimbru'ea cea mai
profwlda pe cru'e am avut-o vreodata de dus la bun sfirit.
Cosmopolitul moale cru'e fusesem pina atunci a devenit un antisemit
fanatic.
Inca 0 data - dru' era ultima - 0 apasatoru'e imi stringea inima.
Pe cind studiam influenta exercitata de popOlul evreu de-a lungul unor
epoci intinse ale istoriei, m-am intl'ebat deodata, daca nu cumva
destinul, ale calui intentii sint insondabile, dorea, din motive necunoscute noua,
bieti oameni, i in vhiutea unei decizii imuabile, victoria final a a acestui popor
neinsemnat?
Sa-i fi fost promis acest pamint w'ept recompensa acestui pOpOl' cru'e a
trait intotdeauna numai penhu pamint?
Dreptul pe cru-e socotim ca-l avem de a lupta pentlu conservarea
noastra este intr-adevar intemeiat, sau nu exista decit in mintea noastni?
ih
Destinul ml-a dat el insW?i raspunsul in vreme ce rna cufundam in
studiul doctrinel marxiste i?i observam impartial pe indelete activitatea
poporului evreu.
Doctrina evreiasca a marxismulw respmge principlUJ aristocratic
respectat de natura pune in locul privilegiului etern a1 fOl'tei al energiel
predommanta numarului ':oi greutatea lui moartii. Ea neagii valoarea mdividuala
a omului, contesta importanta entitatli etnice a rasei, privind astfel omenirea
de conditia prealabilii pusa existentei civilizatiei sale. Admisa ca baza a vietiJ
universale, ea a1' antrena oricarei ordini ce po ate fi conceputa
-Si dupa cum 0 astfel de lege n-ar putea duce decit la haas in acest univers
dincolo de care conceptiile noastre ramin pe loc, tot astfel ea ar insemna aid pe
pamint disparitia locuitorilor planetei noastre.
Daca evreul, gratie profesiunil sale de credinta marxlste, obtine victoria
asupra popoarelor acestei lumi, diadema sa va fi coroana mortuara a omenirii
Atunci planeta noastrii va reincepe sii strabat<1 eterul cum a facut 0 acum
riteva milioane de ani' nu va mai exista nici un om pe fata ei.
N atura se razbuna lara mila atunci cind ii calci porunClle.
De aceell (->u cred ca actione'l in spiritul Atotputernicului crpatOlw
nostnl, ciici'
Apllrindu mel de eureu, lup! pentru a apiira opera Dom nului.
CAPITOLUL III
CONSIDERA,{II POLITICE GENERALE PRIVIND
SEDEREA MEA LA VIENA
Sint convins astazi eli omul, exceptind cazul unoI' aptitudini exceptl-onale,
nu trebuie sa se lanseze in politica activli inainte de a implini de treizeci de ani.
Pinii la aceasta virsta, de fapt, nici nu poate fi decit de formru'ea unei
platforme, punet de plecru'e penbu examinru'ea diferitelor probleme politice,
permitind luru'ea unei pozitii In privin(a lor. Abia dupa ce a dohfndit un astfel
de fond de idei generale dupa ce format 0 trainica parere personala asupra
fiecareia din problemele de actualitate, omul maturizat, eel putin in privinta
cru'actemlui, trebuie sau poate sa pruiicipe la viata politica publica.
Altminteri il primejdia de a trebui Oli sa schimbe intr-o zi pozitia
Iuata asupra unoI' probleme esentiale, ori de a se margini, perfect informat,
la 0 doctrina pe cru'e inteligenta convingelile sale 0 dezaproba de multa vreme.
In primul caz, propriile lui ezitari ru' avea drept consecinta neplacuta - trebuie
Sa se 1a aceasta - faptul cli nu va increderea statornica a
pruiizanilor saL Penbu aceia pe cru'e ii conduce, 0 asemenea schimbru'e radicalli
a inseamnii perplexitate adesea un sentiment de lU'line fata de
lor adversru'j
In al doilea caz - aUt de frecvent astazi -, cu cit insu'ii crede mai
putin in cele sustinute public, cu cit justificru'ea acestora este mai gaunoasa, mai
ternii, cu atit ea alege mijloace mai vulgare. El nu se mai ginde'lte sa se puna
cheza'i manifestarilor sale politice: nu-ti dai viata decit penbu convingerile tale
In timp, exigentele fata de pruiizani devin tot mai mru'i mai nem ,;,ina
te, pinii cind sacrifica ce mai nlmasese in el dintr-un penbu a deveni un
politician: acel soi de oameni a caror unica veritabila convingere este absenta
oricarei convingeri, asociata cu 0 insolenta inopOliunii .;;i cu 0 ruia de
a minti.
Daca, spre nenorocirea oamenilor cinstitl, un asemenea .;;mecher ajunge
in pru'lament, trebuie sa se !;otie, inca de la inceput, ca maniera sa de a face
politica nu va mai consta dedt intro lupta eroica penbu pastrarea acestei "vaci
de lapte" pentm sine penh'll familia sa. Mai tirziu, cind solia .;;i copiii VOl' trili
pe spinru'ea lui, el va lupta 'ii mai aprig pentru mandatul sliu. Olicine se va
orienta spre politicrt va deveni, ca urmare, dU'lmanul sau personal; odatii eu
fiecru'e nOUlt, pI se va teme de posibilul mceput al sfir'iitlllui sau in
fiecru-e om impOliant, de posibila amenintru'f;' a pericolului pe cru'e aCf;'sta il
constituie
Imi propun sa mai revin cu seriozitate la acest soi de plo!jnitA de
parlament.
DesiguT, barbatului de treizecj de ani ii mal ramin multe de inva\at in
CUl"sul vietii, dar aceasta va fi doar 0 complinire i 0 umplutuTa in cadrul
notiunilor generale pe care le-a dobindit deja. Noile sale nu VOl'
ajunge sa-i zdruncine din temelii cunotintele de baza deja primite: dimpotriva,
ele Ie VOl' imbogati; iar partizanii sai nu VOl' fi nevoip sa in ei sentimen-
tul neplacut ca au primit de la el invataminte gJ:eite: dimpotriva, dezvoltarea
organic a vizibila a va fi pentru ei 0 garantie linititoaTe, noile sale
cunotin\e contribuind doar la imbogatirea propriei lor doctrine. Aceasta va fi
in ochii lor 0 dovadii a justetii teoriilor politice pe care Ie aparau.
Un care trebuie sa renunte la teoriile sale generale, recunoscute ca
false, actioneaza demn numai daca este gata sa suporte toate consecintele.Atunci
el trebuie sa-i interzica exercitarea publica a activitatii politice ulterioare. Din
moment ce a cazut deja in in puncte esentiale, poate cadea i a doua
oroa. In nici un caz nu are dreptul sa continuie sa rivneasca la increderea
eoncetatenilor sai ori s-o accepte.
Astazi oamenii se conformeaza prea putin unei asemenea linii de
eonduita !?i aceasta dovedete josnicia universalii a sediturilor cro-e se ered
actualmente chemate sci facli politica.
Dro-, macro- de s-ro- gasi un singur ales intre to ate aceste seeaturi!
Odinioaril evitasem sa rna deschis in ariee domeniu; totui cred cit.
m-am oeupat de politica la fel de mult ca oridne. Numai intr-un cere foroie
restrins raceam eunascut ceea ce mil framinta sau ma atragea in fOlUl meu
interior. Faptul ca vorbeam intr-o reuniune restrinsa de prieteni avea multe
laturi bune: invatam mai pulin sd vorbesc, cit sa pabund ideile i opiniile adesea
deosebit de primitive ale oamenilor. Astfel, rara sa pierd timpul eu orice prilej,
eontinuam sa-mi completez cultUl-a. Nicaieri in Germania imprejUl-arile nu
of ere au desigm- pe atunei aceasta ocazie, in aceeai masUl-a ca la Viena.
*
* *
Preocuparile politice in batrina monro'hie dUll "u-eanii erau in ansamblu
mal mro'cate interesau un cerc mai lro-g dedt in Germania ace lor vremi, cu
excep(ia anumitor parti din P:iusia, a HambUl'gului i a coastelor Miil-ii
Nordului. Inteleg aid prin Austria acel teritoriu al marelui imperiu habsbUl-gie
in cro-e popOlul german a reprezentat, in orice caz, nu numai ocazia istorica a
formiil-ii acestui stat, ci a fost i singUlul in stro-e sa confere unei formatiuni
politice atit de roiificiale viata morala cro'e a insufle\it-o timp de citeva secole.
pe maSUl-a ce trecea> timpul, existenta viitOlul acestui stat depindeau tot
mai mult de mentinerea acestui nucleu central al imperiuluL
Daca vechile state ereditro-e reprezentau inima imperiului, inimii cro-e
49
trimitea in circuitul vietii politice artistice un singe mereu proaspat, Viena
era in timp lii creierul vointa lui.
Vienei era intr-adevar aceea a unei regine stind pe tron era
suficienta ca sa-i confere autoritatea cru'e unea atitea poporu'e difelite. Marelia
propriei sale frumuseti te Iacea sii pierzi din vedere stigmatul virstei ansamblu-
lui.
Inteliorul imperiului austriac n-avea decit Sa se cutremure violent din
cauza luptelor singeroase dintre diferitele nationalitiiti: strainatatea, Germania
in special, nu vedea decit imagine a vrednica de iubire a Vienei. Iluzie cu atit
mai facila cu cit aceasta parea sa cunoasca, in vremea aceea, 0 ultima mai
vaditii inflorire. Sub conducerea unui primru' cu adevarat genial, venerabila
a batrinului imperiu s-a mai trezit 0 data la 0 viala admirabil de tiniira.
Ultimul mru'e german din rindurile popOlului care a propovaduit
spre Rasarit nu se numara oficial printre "oamenii de stat"; totui, acest Dr.
Lueger, primru' in "capitala imperiului de a obtinut rind pe
rind rezultate uimitoare in toate domeniile - economice sau artistice - ale
politicii comunale. EI s-a dovedit, prin acest subtelfugiu, un om de stat mai
mru'e decit au fost pe vremea aceea toti "diplomatii" declarati la un loco
Prabu!jirea aparentei de naliune numita Austria nu pledeaza impotriva
capacitatii politice a elementului german al vechiului spre Rasiirit. eu zece
milioane de oameni este imposibil sa menlii cu trainicie un stat de cincizeci de
milioane, afru'a numai dacii ipoteze peifect determinate nu sint infiiptuite
la timpul potri vito
AustIiacul german avea conceptii foruie lru'gi.
Fusese obinuit sa traiasca in caruul unui mru'e imperiu nu pierduse
niciodatii simtul indatoririlor ce decurg din aceastii situatie. Singur in statuI de
dincolo de granitele domeniului restrins al coroanei, el mai vedea inca granilele
imperiului. Da! cind soruia I-a despartit in final de marea patrie germanii, el
s-a striiduit intotdeauna sa-i asume povru'a de a mentine german
ceea ce sai smulsesera odinioru'ii Estului in lupte. Mai
trebuie luat in considerare faptul ca nu toate forte Ie austriecilor germani au
fost consacrate acestei misiuni, ciici inima amintirea celor mai buni dintre ei
n-au incetat niciodata sa se inru'epte catre patria mama comuna din ele n-a
mai ramas decit 0 pentru tru'a natalii.
Orizontul general al austriacului german era deja relativ mai largo
Relatiile sale economice cuprindeau frecvent ansamblul impeliului proteiform.
Aproape to ate intreprinderile cu adeviirat impOliante se aflau in miinile lui; el
furniza cea mai mare pru-te a personalului de conducere, tehnicienii
functionru'ii. Tot el era la baza comertului exterior, in masura in cru'e evreii nu
pusesera mina pe acest domeniu oru'ecum cuvenit lor. Din punet de vedere
politic, austriacul german mai pastra singur intregul stat. Pe durata serviciului
militru' era ruuncat fomie depru-te de hotru'ele inguste ale provinciei sale.
Proaspat reclut, Iacea poate serviciul Im'-un regiment german, dar acesta
50
putea avea garnizoana tot atit de bine in Hertegovina ca la Viena sau in Galitia,
Corpul ofiteresc era inca german, ca mare parte din Administratia superioara.
Arta erau ele germane, Exceptind luerarile de proastii calitate, rod
a1 tendintelor artistice moderne, care, de altfel, ar fi putut fi tot atit de bine
atribuite unui popor de negri, Germanii erau singwii care detineau
riispindeau veritabila artisticii, In muzicii, in arhitecturii, in sculptura
in pictm'ii, Viena era iZVOlUI necesat care venea in ajuto1111 intregii duble
monarhii, lara sa ameninte sa sece vreodatii.
In elementul german era pivotul intregii politici externe, daca
liisam deoparte un numar redus de unguri.
Cu to ate acestea, orice tentativa de salvare a acestui imperiu era
zadarnica, deoarece lipsea conditia esentiala
PentJu a invinge fortele centrifuge ale diferitelor popoare ale statului
austriac, nu exista decit 0 posibilitate: statuI sii fie guvernat de asemenea
organizat in interior de 0 maniera centralizatii; ori nu va mai exista.
In diferite perioade de luciditate, aceastii opinie avea trecere in "sferele
inalte", dar cUl'ind era uitatii sau inlatUl'atii ca fiind greu de realizat. Orice
proiect de constituire mai pronuntat federativii a imperiului trebuia Sa
fortamente, in lipsa unui nucleu activ avind predominanta in stat. La aceasta
s-au mai adaugat date Ie interne proprii statului austriac esenlialmente
diferite de cele oferite de Reichul german in momentul intemeierii sale de catre
Bismarck. In Germania era yorba doru' de invingerea traditiilor politice,
deoarece, in ce cultura, exista un fond comun. Inainte de toate ;;i
exceptind mici fragmente striiine, Reichul nu cuprindea dedt ai
popor,
In Austria, situalia era tocmai inversa.
Aici, in fiecru'e tru'a . exceptind Ungru'ia amintirea politicii a unei
mliretii proprii a dispiilUt eu totul, ori s-a sub bm'etele timpului, devenind
eel putin voalata In schimb, cind a fost invocat principiul
nalionalitlitilor, tendintele etnice s au intiirit in diferitele tad. Triumfullor Ul'ma
sa fie cu atit mai lesnicios cu cit el a inceput sa se formeze la marginile
monru'hiei state lor nationale, ale diror poporu'e, de rasii cu \iirina
poporu'elor austriece sau de 0 rasa imudita, au putut exercita asupra acestora
di.n m'ma 0 atrac\ie personalii mai puternica dedt cea a austriecilor germani.
Nici chiru' Viena n-a putut sustine, cu vremea, aceastii luptli .
Cind Budapesta sa dezvoltat devenind un Viena a avut. pentJu
intiia oru'li 0 rivala a ciirei misiune nu mai era men\inerea coeziunii dublei
monru'hii, ci mai degrabii intiiIirea uneia dintre individualitalile sale. In scmt
timp, Praga avea sii-i mmeze exemplul, apoi Lembergul, Laibachul etc. Odatii
cu ridicru'ea la de capitale nationale ale unOI' tiiI; aprute, ele deveneau
centrele unei vieli intelectuale din ce in ce mai pruticulruiste. Numai astfel au
capiitat adincime haze spirituale instinctele politice etnice. Urma sa vina 0 zi
cind izhucnirile diverselor poporu'e aveau sa fie mai puternice decit. fOl1a de
51
coeziune a intereselor comune: atunci se va cu Austria.
Aceastii evolutie sa confirmat foarte limpede incepind de la moartea lui
Iosif al II-lea. Rapiditatea ei a fost in raport cu 0 serie dE' factOl-i provenind in
parte din monarhia in parte din situatia externa a imperiului.
Daca se dorea in mod sinceI' acceptarea luptei batiilia penttu
mentinerea acestui stat, numai 0 centralizare perseverentii ferma putea duce
la {inta. Atunci trebuia, inainte de toate, impunind principiul unei limbi de stat
unice, sii fie stimulata comunitatea existentil pina atunci numai cu
numele sa se punii Ia indemina administratiei mijlocul tehnic lara de care un
stat unificat nu poate supravietui. De asemenea, numai cu vremea, cu ajutOlul
al propagandei, putea fi creat un sentiment national comun. Acest
obiectiv nu putea fi atins in zece sau douiizeci de ani: trebuia numarat in secole,
tot cum, in problemele colonizarii, perseverenta are mai multi! insemniitate
decit energia cheltuitii la un moment dat.
Este inutil sii insistam asupra necesita{ii unei unitat] absolute in
administratie.
PentIu mine a fost extrem de instIuctiv sa demonstrez de ce nimic din
toate acestea nu s-a intimplat ori mai degrabii nu s a lacut. eel vinovat de
aceasta omisiune a fost in timp sing-umI vinovat de
imperiului.
Existenta biitrinei Austrii, mai mult decit a oriciimi alt stat, era legata
de puterea puvernului siiu. Ii lipsea acel fundament al unui stat national care,
daca se intimpla sa-i lipseascii conducerea propriu-zisa, are intotdeauna in
originea sa etnicii 0 forta care ii asigm'a conservarea. StatuI etnic poate
citeodatii, gratie inertiei natm'ale a populatiilor sale .;;i puterii de rezistenta pe
care 0 implicii, Sa suporte in chip uimitor lara a suferi gray perioade
indelungate de administrare proasta sau de conducere proastii; se intimplii
adesea atunci cind orice aparentii de viatii a dispiilut dintr-un corp dnd te crezi
in prezenta unu] cadavlu, pina dnd cel "considerat mort" se ridica oferii
celorlalti oameni uimitoare manifestiiri ale vitalitiitii sale intacte,
Dar IUClurile se petrec cu totul altfel cu un imperiu compus din mai
multe po po a:re , care nu este mentinut prin comunitatea de singe, ci printr-o
autoritate comunit. Nici 0 slabiciune a conducerii nu va produce intr-un astfel
de stat 0 toropeala similarii cu cea a animalelor care hiberneazii, ci va fi,
dimpotriva, un prilej de trezire a tutm'or instinctelor particulruiste care
preexista in fiecru'e rasa cru'e nu s-au putut manifest a in perioada dnd
stiipinea 0 voin{ii.
Numai prin educa\ia comuna, timp de secole, prin traditii comune, prin
interese comune etc. poate fi acest pericol. Tot cu Cit aceste state
VOl' fi mai tinere, cu atit VOl' depinde mai mult de talia regimului cru-e
guverneaza; s-a viizut adesea opera unor cuceritori sau genii cru-e
nu au fost w"IIlati eazind din nou in neant inca de la moru-tea marelui fondator.
De altfel, nici dupa citeva seeole aceste pelicole nu pot fi considerate b-ecute;
52
adesea ele nu fac de cit sa dormiteze pentru ca apoi sa se trezeascii brusc de
indata ce regimul, de venit prea slab, puterea educatiei prestigiul traditiei nu
mai pot invinge elanul vital propriu diferitelor ramw'i.
tragicii a Casei de Habsburg a constat fad indoiala in faptul
ca nu a inteles aceasta.
Destinul a mai luminat 0 datil viitorul tarii sale numai pentru unul din
ei. Apoi aceasta faclie s-a stins pentILl totdeauna.
losif al II-lea, imparat roman al natiunii germane, a sesizat cu
ingrijorru'e ca, har\uita la granitele din afru"a imperiului, casa lui va disparea in
virtejul unui Babilon de popoare daca nu compenseazii in extremis cru"enla
siii. Cu 0 putere supraomeneasca, "prietenul oamenilor" a infruntat
delasru"ea predecesorilor sai a incercat sa repru"e in zece ani neglijenta citorva
secole. Daca ru" fi avut inaintea sa macru" patruzeci de ani de munca, daca macru"
cele doua genera\ii w"matoare i-ar fi continuat in spirit opera inceputii,
probabil ca miracolul s-ru" fi produs. Cind a murit, dupa numai zece ani de
domnie, epuizat fizic moral, opera sa a coborit cu el in mormint i de atunci
ii doru"me somnul venic in cripta Capucinilor, lara sa fi fost deteptata vreodata.
Succesorii sai nu erau la iniiltimea acestei misiuni, nici ca spirit, nici ca
vointa
Cind primele semne revolutionare ale unor vremw"i noi au aprins
Ew"opa, a inceput Austria sa se infierbinte putin cite put in. Dar clnd incendiul
a sfirit prin a izbucni, ru"doru"ea i-a crescut mult mai putin fata de cauze sociale,
de clasa sau de politica generala decit penbLl izbucniri de origine etnica.
Revolutia de la 1848 a putut fi pretutindeni 0 lupta de clasa, in Austria
ea era de-acum inceputul unei noi lupte intre rase. Germanul cru"e, uitind
aceasta origine a ridicarii revolutionru"e sau cru"e, necunoscind-o, se punea totui
in slujba ei, ii pecetluia astfel propria soruia. El contribuia la trezirea spiritului
democratiei occidentale cru"e, in scwi timp, i-a rapit bazele propriei sale
existente.
Reprezentru"ea pru"lamentarii, lara instituirea consolidarea prealabilii
a unei limbi de stat comune, diidea prima lovitw"ii preponderentei germane in
monru"hie. Dru", incepind din clipa aceea, insui statuI era de asemenea pierdut.
Tot ce a w"mat nu e declt istOlia declinului unui imperiu.
UrmiU:irea acestei dezagregaJ."i era pe cit de emotionanta pe atit de
instmctivii. Sentinta istoriei s-a executat prin amanuntele a mii i mii de
peripetii. Majoritatea germanilor ii w"mau drumul, orbi, in mijlocul semnelor
priibw;irii: aceasta dovedea numai vointa zeilor de a nimici Austria.
Nu pot sa rna pierd in amiinunte cru'e nu sint obiectul acestei carti; vreau
doar sa examinez mai temeinic acele evenimente cru"e, cauze ale ruinei
poporu"elor i state lor, mai prezintii un interes de actualitate i cru"e, in fine,
m-au ajutat sa-mi fixez'tonceptiile politice.
53
In fruntea instituliilor care puteau justifica cel mai limpede distrugerea
treptatll a monarhiei austriece, chiar in ochii putin clarvazatori ai micului-
bw'ghez, se afla cea printre atribuliile careia ar fi trebuit, mai mult ca la
oricare alta, sa se numere puterea: Parlamentul, sau, cum era numit in Austria
,
Reichsratul.
In mod viidit, modelul acestei institutii era in Anglia, in tara clasicei
"democralii" ,
Intreaga rinduiala fericitii a fost luata de aeolo transportata la Viena,
pe cit po sibil neschimbatii.
Sistemul englez al celor dow camere sarbiitorit reinvierea in Camera
Deputalilor in Camera Seniorilor. Doar "edificiile" erau de-acum pulin
diferite,
Odinioara, cind Barry a racut sa apara din valmile Tamisei Parlamentul,
a pus la contributie istoria Imperium-ului britanic scotind bani penb'll decOl'area
a 1200 de firide, console coloane ale Palatului sau: statuile !;'i tablow'ile sale
au racut din Camera Lorzilor din Camera Comunelor un templu al Gloriei
Natiunii.
Aici a sw'venit penb'll Viena prima dificultate: cind danezul Hansen a
terminat ultimul pinion al palatului de marmw'a destinat noii reprezentari a
popOl'lllui, n-a putut face altceva mai bun decit sa imite decoratia antica.
Oameni de stat filozofi greci romani decorara teatrala a
"Democratiei din Vest" printr-un simbol ironic, cvadrigele imItate in virful
celor doua cladiri se avintau spre cele pab'll puncte cardinale, dind astfel chiar
din exterior cea mai bum imagine a activita\ii din interior.
Na{ionalit/lfile ar fi refuzat, vazind in aceasta 0 of ens a 0 provocare, ca
acest edificiu sa fie un omagiu adus istoriei Austriei. Dupa cum in Reichul
insui au indraznit sa inchine popomlui german edificiul lui Wallot printr-o
inscriptie numai in bubuitw'ile luptei din razboiul mOlldial.
Atunci cind, la douazeci de ani neimpliniti, am intrat pentm prima data
in Palatul Franzensring, ca sa asist la 0 edintA a Camerei Deputalilor, m-a
cuprins cel mai puternic sentiment de repulsie.
De-acum detestam parlamentul, dar nu aUt ca institutie, Dimpotriva,
tendintele mele liberale nu-mi ingaduiau sa iau in considerare un alt mod de
guvernare. Ideea vreunei dictatw'i mi soar fi pamt, asemeni atitudinii mele fata
de Casa Habsbmgilor, 0 crimii impotriva libeltiilii impotriva oricarei ratiuni.
Admiratia mea realii falii de parlamentul englez contribuia mult la
aceasta: ea imi fusese inspirata, rarii sa-mi dau seama, de nenumaratele ziare
pe care Ie citisem in tinerete nu rna puteam dezbiira de ea aa uor. Demnita-
tea cu care insai Camera Infelioara se achita acolo de obligaliile et pe care
presa noastrii ne-o prezenta in CUIOl'i atit de fl'llmoase imi insufla mult respect.
Oare putea exista 0 forma mai inalta de guvernare a unui popor plin el insui?
54
rocmal de alCI oshhtatea mea fatd de parlamentul austnar conslderam
ansamblul rdtdclnlgr sale ca fimd nedemne de glonosul SdU model Dill
argumentelor mele h s-a aldturat atunci un altul
Elementul german dm statuI austnac depmdea de soarta pe care 1 0
hdrelzea Relchul Pmd la mtroducerea votulm umversal secret, mill eXlsta incd
m parlament 0 maJontate germand, ce-l w'ept modestel Aceastd sltua\I dddea
deja de gindlt, deoarece ahtudmea a sOrIal democra(lel dm punct de
vedere na(IOnal 0 ucea meleu scI se impotllveascel aSplra(lllOl gelmamlor, on dE-
cite on mteresele acestora erau in JOc aceasta dm teama de a mdepdrta
parhzaml apartmind unor popoare strelme De acum SOCIal demOCra(la nu mm
putea fi deci consldelatd un parhd german, dm Inshtmrea votulUl umversal a
pUS capelt suprematlel germane ChIm" dm punrt de vedere numenc Acum
wumul "degermamzelrll" era hber
Dm acel moment, mstmcbva mea conservare natIOnahstd se impdca greu
cu 0 camerd a reprezentantllor popOlulm unde tot ce era german era nu
reprezentat, CI trddat Insd aceste defecte, ca atitea altele, el au mult mal putm
Imputablle slstemulm de sClutm, cit insU!:1 statulUl austnac Mel gindlsem deja
cel atita hmp cit vechlUl stat va supravletm, nu se va mal IVI pnleJul penh'll ca
ma]ontatea germand sd redobindeasc:i pOZltIa pnmordlald m parlament
In acet.stel stm'e de splnt am p:ihuns intila oard in acele IOCUl"1 pe cit de
venerabtle pe atit de dlscredltate De altfel, eu nu Ie veneram decit datont:i
nobletll magmfice a edificlUlm 0 mmune greacd pe pdmint german
Ins:i ml a trebmt foarte pu\m hmp ca sel mel revolt in fata lamentabllulm
spectacol ce se sub pnvlnle mele
Erau prezentl citeva sute de reprezentantl al popOlulm, cm'e tocmm
aveau de 0 chestlUne economlcel lmportantel Acea Zl mi a fost de aJuns
ca sd-ml fac prOVIZll penh'll a chIbzm citeva sdptdmim
Valom'ea mtelectual.l a dlscm'sm'IlOl se mentmea la un nwel fomie
SCdZUt, in melsm"a in care Ie putem m'mdrI, cdc I uml dlntre ace I domm nu
vorbeau germana, CI slava, hmba lor maternd, sau chlm un dIalect Aveam
pnleJul sel aud cu proprllie mele Ul'echl ceea ce piru atunn nu decit dm
Zlm'e 0 masd de oamem care geshculau, se mterpelau umi pe al\1I
pe toate vOClle dommind ansamblul, un lamentabll bdtnn bonom, nddU!:lt tot
scuturindu VIOlent clopotelul 'll strddumdu se cind pnn apelm'l la ralm, cmd
prIO Imboldm'l, Sd testablleasrel reva dm demmtatea pm"lamentarel a tonulm
folosit
Nu m-am putut impledlCa sel nu nd
Peste citeva sdptdmim am revemt Spectacolul se schlmbase, era aproape
de nerecunoscut Sal a era complet goald Lumea dormea, citlva deputa\1 sUteau
la locunle lor se mtau uml la altn celscind, unul dlntre el "vorbea pe Im'g"
Un era prezent cerceta sala cu un ael vddlt phchslt
Am mceput Sd t'eflectez Acum, de cite orl aveam hmp, md lnton-earn 1a
Relchsl at de fiecm e datd, tdcut ,:1 atent, pnveam spertacolul, ascultam
55
disew'sW'ile - eind erau mteligibile - studiam figw'ile mai mult sau mai putin
inteligente ale aeestor ai natiunilor aeestui stat vrednie de mila astfel
mi-am format ineetul eu ineetul idei personale asupra aeestor ehestiuni. Un an
de astfel de observare liniljtita mi-a fost de ajuns ea sii-mi schimb ori sa-mi
inlatw' total vederile anterioare asupra natw-ii aeestei institu\ii. Nu mai
simteam revolta launtriea impotriva aspectului medioeru pe eru'e-l luase in
Austria; aeum invinuiam pru'lamentul. Pirul atunei erezusem eli tot rliul
provenea din faptul eli pru'lamentul austriae nu avea 0 majot-itate germarul;
aeum soeoteam eli el trebuia eliutat in forma .'?i natw'a institu\iei
o sel-ie intreaga de intrebari s au pus atunei in mintea mea.
Am ineeput sli mit familiru'izez eu prineipiul democratic al "hotliririi
majoritatii", baza a intregului sistem, nu lara a aeorda 0 mru'e aten\ie valorii
intelectuale morale a oamenilor carom calitatea de ai na\iunii Ie
impunea indeplinirea unui mandat,
Am invatat astfel sa cunosc in timp pe eomponen\ii
!d.
In ei\iva ani mi s'a eontw'at limpede, in toate amanuntele, imagine a
tipului eelui mai nobil al timpw'ilor moderne: pru'lamentruul. In mintea mea,
el a ineeput Sa imbraee 0 forma care, de atunei, nu a sufeI-it niei 0 sehimbru'e
esentiala. 0 data in plus, leetiile vietii m-au ferit sa mli rataeese intr,o teorie
soeiala eru'e multora Ii se poate parea pu\in seducittoru'e, la prima vedere, dru'
eru'e trebuie soeotita printre semnele declinului omenirii,
In Ew'opa occidental a actual a , demoera\ia este precw'sOlul mru'xismului,
eru'e nu poate fi eonceput lara ea. Ea este mediul de cultw'a al aeestei eiume
mondiale in eru'e se poate ritspindi epidemia. expresia in pru'lamen,
tru'ismul avorton in care orice seinteie divirul a incetat din neferieire sa
insufleteasea noroiul din care e plamadit.
Ii sint foru-te recunoseator destinului eru'e m-a !aeut sa studiez aceasta
chestiune pe cind eram inca la Viena, caci e probabil ca in Germania, in
perioada, fi cu prea multa Dacli a!? fi perceput tot ridieolul
acelei institu(ii numita "Pru-Iament" mai intii la Berlin, a.'? fi cazut lara indoiala
intr-o alta extrema fi situat, din ratiuni apru'ent excelente, de pru-tea
celor cru'e nu vedeau salvru'ea popOlului a Reichului dedt in intarirea puterii
imperiale a ideii de impel-iu, salvru'e pe cru'e 0 eompromiteau din cauza
ignorantei din vremea lor,
In Austria nu trebuia sa te temi cit ai sa cazi atit de dintr-o gre!?eaUi
in alta. Dacli pru'lamentul nu pretuia nimie, HabsbW'gii nu pretuiau lara indoiala
mai mult .'?i po ate chiru' mai pUlin. Nu se tenninase totul odatii eu respingerea
pru'lamentru'ismului; problema raminea intaetii: ce dacli? Suprimru'ea
Reichsratului insemna incredin(ru'ea puterii ocirmuitoru'e exclusiv Casei de
Habsburg: idee eu totul inadmisibila, mai ales pentlU mine.
Dificultatea rezolvlit-ii acestui caz pru-ticulru' m-a indemnat sa rna dedic
in Intregime acestei probleme, ceea ce altminteri n-a!? fi !acut, tinar cum eram.
56
Ceea ce mi-a dat de gindit, inprimul rind, a fost lipsa evidenta a oricarei
responsabilitliti, indiferent in sarcina cui ar fi fost.
Parlamentul ia 0 decizie: oricit de catastrofale ar fi consecintele ei,
nimeni nu poartii riispunderea, nimeni nu poate fi chemat sa dea socoteala. Caci,
dupii un dezastru lara seamiin, retragerea guvernului vinovat, schimbarea
majoritatii sau dizolvarea parlamentului inseamnii asumarea unei responsabili-
tati oarecare?
D majoritate !?oviiieinicii de indivizi po ate fi vreodata Iacutii riispunzatoa-
1'e?
Ideea de responsabilitate are sens, lara sa expuna 0 persoaruI determina-
ta?
Practic, unui guvern poate fi Iacut raspunzator de acte a caror
provenienta indeplinire revin vointei i inclinatiei unei multimi de indivizi?
Oare misiunea unui conduciitor nu este viizuta mai putin in conceperea
unui plan, cit in arta de a face 0 turmii de oi cu capete seci sa-I inteleaga
valoarea, spre a ceri mai apoi aprobarea lor binevoitoare?
Proba pe care trebuie s-o treaeii un om de stat eonstii in a poseda in
acelai grad arta de a convinge i finetea diplomaticii necesarii pentru a intelege
principiile import ante i a Iua hotiiririle importante?
cii un ef nu reuete sii citige de partea unei idei determinate
majoritatea unei adunari, veritabilii tumoare care a invadat organismul in
imprejUI'iiri mai mult sau mai putin cUI'ate, inaptitudine din parte a
lui? De altfel, s-a intimplat miicar 0 data ca 0 ceatii de oameni sa fi inteles 0 idee,
mai inainte ca suecesul ei sil-i fi dezvaluit insemniitatea?
Orice aetiune genialii nu este aici, pe piimint, 0 of ens iva a geniului
impotriva inertiei multimii?
Atunei ce trebuie sa faeii omul politic ale ciirui proiecte nu reUesc sa
citige favoarea acestei multimi prin lingui.ri?
Trebuie s-o stipendieze?
Sau, in fata prostiei eoncetiitenilor siii, trebuie sii renunte sii indeplineasca
sarcinile a ciiror necesitate vitalii a recunoscut-o? Trebuie sa se retragii? Trebuie
sii riiminii?
Cum poate reui un om de caracter sa rezolve conflictul dintre 0 astfel
de situatie i ceea ce el a considerat decent, sau, mai exact, einstit?
Unde este aici limita care desparte datoria fatii de comunitate de
datOliile de onoare?
Dare adeviiratul ef nu trebuie sii-i interzica metode de guvernare care
il coboarii la pozitia de politician pe termen sCUli?
$i invers, oare acest politician pe termen sCUli nu se va simti obligat sii
faeii politicii intrucit niciodatii nu el, ci 0 insesizabila trupii de oameni, va pUlia
in final povara responsa.bilitlitii?
Incil se mai crede cil progresul uman, cit ar fi de neinsemnat, provine din
mintea majorWitii i nu din capul unui om?
57
" Ori lumea are pretentia eli pe viitor se va putea debarasa de aceasta
condip.e prealabilli a civilizatiei?
Dimpotriva, ea nu pare astlizi mai necesara ca oricind?
Cind principiul parlamentar al autoritiitii majoritatii il invinge pe eel al
autoritatii unui singW' individ conducatOlul cu numalUl cu
multimea, el se impotrivete principiului aristocratic al naturii, pe care se
sprijina de altfel 0 conceptie despre noblete care n-ar tolera nici unul din primii
zece mii ai
Ce dezastre atrage dupa sine aceasta institutie moderna a suveranitalii
parlamentare, cu greu po ate imagina un cititor al presei evreieti, daca n-a
invatat sa reflecteze i sa judece in deplina libertate. Ea constituie, in primul
rind, prilejul de a ineca ansamblul vietii politice intr-un val de incidente minore
de 0 meschinarie incredibila. Astfel, cu cit adevaratul conducator se va reb'age
dintr-o activitate politica, care, in majoritatea cazurilor, va consta mai putin in
creatii i intr-o munca rodnica, cit in diverse tirguieli penbu a citiga favoarea
majoritatii, cu atit insai natura acestei activitati politice va fi pe placul
spiritelor meschine i prin urmare Ie va captiva.
In zilele noastre, cu cit un asemenea negustor va fi mai ingust la minte
la cu aUt va fi mai de medioeritatea dezolanta a actelor sale
publiee i eu atit mai mult va aprecia un sistem de guvernare care nu ii
pretinde niei 0 mare energie, niei mult geniu, ei se multumete mai degl'aba eu
o anumita ingeniozitate taraneasca, care nu are nimie comun eu f0l1a spiritualii
a unui Pericle. Un asemenea prostiinae n-are a se teme de povara responsabilita-
tilor sale, nu duce grija conseeintelor faptelor gestUI'ilor sale; caei el tie sigUI-
ea, orieare ar fi rezultatul elueubratiilor sale "politiee", caderea sa e deja scrisa
in stele: intr-o zi va trebui sa eedeze loeul unui spirit la fel de eminent. Caei un
alt semn al aeestui fel de decadenta este aeela ea numalul oamenilor de stat
eminenti crete pe maSUI'a ee valoarea fieearuia dintre ei seade progl'esiv. Iar
aceasta valoare se mai diminueazii i in strinsa legatW'a eu ingustimea de spirit
a majoritatilor parlamentare; se intelege, de fapt foarte bine, pe de 0 parte, ca
spiritele de valoare refuza sa devina nite umili seeretari ai unoI' gUI'alivi
lUinoi i i, pe de alta, ea reprezentantii majoritatii, adiea ai
prostiei, nu UI'ase nimie mai intens deeit un om superior. 0 camera de deputat
i
medioeri ineearca intotdeauna eonsolare tiindu-se eondusa de un a eihui
valoare este la nivelul valorii ei; fieeare are astfel satisfaelia de a-i putea lasa
spiritul sa stralueeascii din cind in cind i, mai eu seama, sa-i spuna: din moment
ee Petre po ate fi patron, de ee n-ar fi i Pavel, intr-o zi?
Dar in esenta acestei flumoase inventii a demoeratiei se poate observa
un fenomen care in zilele noastre se manifesta seandalos i eu 0 intensitate
erescinda: laitatea unei mad parti a pretinilor notri "condueiitori". Ce noroe
pe ei, cind au de luat deeizii de 0 oarecare importanla, ea se pot, pune la
adapostul unei majoritati! E de-ajuns sa-l vezi 0 singUI'a data pe unul din aceti
pungai ai politicii nelinitit, inaintea fiecarei deeizii, aprobarea
8
n.ajoritiit
ii
, asigw-indu-1ji astfel "complicii" necesari putind, in orice caz, sa se
lpele pe miini de orice raspundere: un om drept, un om de omenie nu pot simti
Ilecit ostilitate repulsie fata de astfel de metode de activitate politica, in vreme
Ira ele VOl' atrage, in schimb, to ate caracterele meschine. Cel ce renunta
' sume personal responsabilitatea actelor sale care cauta, dimpotriva, sa se
I copere intotdeauna, nu e decit. un cind unei
l atiuni sint asemenea avortoru, oamerul suporta cunnd consecmtele grave ale
Icestei situatii. Nu mai au curajul sa ac\ioneze cu fermitate; preferii sa suporte
dezonorante decit sa faca efOlul de a lua 0 hotarire nici unul nu se va
in evidenta ca viata daca VI-eo decizie pretinde 0 executie fermA.
, Caci existii un luclu ce nu trebuie uitat, pe care lumea nu are dreptul
I
ll
-l uite: majOl-itatea nu poate niciodata sa inlocuiasca un om. Ea reprezintii
nu numai pe cei dar pe cei pe cit este de adevarat
\ i 0 sutll de visatori nu fae cit un 'intelept, tot de la 0 suta de n-o sa
;coti niciodatii 0 hotiirire eroica.
eu toate acestea, cu cit guvernului va asuma mai pu\in
. aspunderi mari, cu aUt mai mult se VOl' gasi oameni, chiar lamentabil de
care se VOl' simti, ei, chemaJi sli punii la dispozitia natiunii energii
Lilemne de nemm-ire. Nimic nu-i va opri sa vina in depunii candidatu-
Ila; stau la coad 1, numara cu ingrijorare pe cei ce inaintea lor !ii mai ca
. 1
)u socotesc numiirul de ore necesare ca sa ajungii 1a tintii. Orice post vacant
locm-ile pe care Ie au in vedere este dorit cu ardoare; orice scandal care le
rindm-ile este binevenit. Daca unul dintre ei se cramponeaza de 0
ituatie dobindita, ei resimt faptul aproape ca pe 0 luptm-a a unui acord saclU
Je solidaritate comunii. Atunci se suplira serios nu au pina ce
in "cazut", n-a inapoiat comunitiitii libera folosinta a locului
.au cald incii. dintr-o data, e foarte departe de a-I redobindi. Caci de indatii ce
din aceste triste personalitati este obligata piiriiseascii postul, ea nu
)?oate de cit sa se strecoare iru- in rindmile ceIo!' cru-e daca strigatele !ii
"njm-iile cu care e primit i-a ingaduie.
Rezultatul tutm-or acestora este defilru-ea inspaimintator de rapida a
itularilor postm-ilor functiilor cele mai import ante din stat: consecintele ei
iint intotdeauna nefaste adesea catastrofale. Ciici nu numai
: ncapabilii sint victimele acestor moravm'i parlamentru-e; la fel stau luclUrile,
;.i chiar mai rau, cu adevaratul cind in soarta cheama un om demn de
. tcest nume sa ocupe acel loc. Odatii 'iefull-idicat, impotriva lui se formeazii de
:indata un baraj rigID-os, mai ales daca incapatinatul care hi permite sa vrea sa
: )abunda intr-o societate atit de aleasii n-a din rindm-ile sale. domni
I in mai presus de orice sa fie numai intre ei hiirtuiesc cu 0 urli comunii orice
(ninte cru-e trece drept 0 unitate printre zerom-i. instinctul lor, de
la atitea lucruri, deVIne de astii data foarte clal"Viiziitor,
Rezultii de aici eli clasele conducatoare sufera de 0 saracie de spirit tot
nai accentuata. orice om poate aprecia cit sufera din aceasta pricina natiunea
,
59
statuI, daca nu cumva ap31'\ine el insu!:ii acestui soi de "l?efi". Regimul
p31'lament31' era pentru vechea Austrie un adevarat mediu de cultura.
Fire-;;te ca mini'itrii-prel?edin\i erau numiti de imparat de rege, d31' el
nu lacea decit Sa ratifice de fiecm'e datil expresia vointei parlamentului. Toate
tocmelile pentru postmile de ministlU insemnau democratie occidentaia de cea
mai buna calitate. Rezultatele pretuiau cit pretuiau principiileo EI avea grija
mai cu seama sa inlocuiasca fiecm'e personalitate in termeni de fiecare data mai
SCUloli; in final aceasta devenea 0 veritabila CUl'siio De fiecm'e data, valomoea
"omului politic" ales era ceva mai scazutii, pina cind se ajungea la acel tip de
mici paduchi de pm'lament ale carol' capacita(i politice nu se compara decit cu
m'ta lor de a de fiecmoe data sa intIuneascii 0 majOlitate, altfel spus sa
m'anjeze acele mici "afaceri" politice, singurele trebUl'i practice penttu cm"e sint
dotati. In toate aceste probleme, Viena era eel mai bun loe de observatie eea
mai buna ce putea fi frecventatii, Imi place a sa pun in balanta
eapacitatile acestor reprezentanti ai popOlului dificultatile
problemelor pe cm'e le-m- fi avut de rezolvat. In acest scop, tt'ebuia evaluata mai
indeaproape intinderea Olizontului intelectual al deputatilor dupa aceea
nu te mai puteai dezinteresa de imprejUl'arile in cm"e a;;tri stralucitori au
fost descoperiti pe firmamentul vietii noastre publice,
Felul in care capacitatile reale ale acestor remm'cabili seniori se
straduiau sii serveasca patria - deci tehnica activitii\ii lor politice - merita
el osteneala de-a fi studiat cercetat temeinic,
Spectacolul vietii pm'lamentm'e pare a cu atit, mai vrednic de plins cu cit
patIundeai mai mult in stlUctUl'a sa intima, studiind oamenii !Ii faptele cu 0
obiectivitate patlUnziitom'e tara menajamente: obiectivitate desigmo fom'te
indicata fata de 0 institutie ai cm'ei pm'tizani nu fae dow! Fraze tara aluzii la
"obiectivitate", ca la singm'a baza justa de pe cm'e se po ate examina 0
problema sau lua pozitie. sa-i examinam la rindul lor pe domni, pe
ei regulile vielii lor grele yom ajunge la rezultate uimito31"e.
Nu exista principiu em"e, cercetat obiectiv, sa fie la fel de fals ca
principiul pmolamentm
o
.
Sa trecem peste felul in C31"e sini domnii reprezentanti ai popolUlui
';ii in special in cm"e i!;oi cuceresc scaunele noua demnitate, Este fom'te evident
ea succesul fiecalUia dintre ei nu oferil satisfactie dorintelor nevoilor unui
intreg popor decit intr-o maSUl"a intr-adevar infima: este de-ajuns sa-Ii dai seama
ca inteligen(a politica a multimii nu este destul de dezvoltatii pentIu ca ea sa
ajunga prin propriile-i puteri la conceptii generale precise ca sa gaseascii ea
oamenii cm'e m
o
fi capabili sa Ie facll Sa reu!;oeascii.
Ceea ce numim intodeauna "opinie publica" nu se intemeiaza dec it intr-o
maSW"a eu totul neinsemnata pe experien\ele personale pe
indivizilor; in schimb, ea este in mare pm'te provocata, aeeasta cu 0
0 putere de eonvingere adesea l"emm'cabila, de eeea ee numim
"informm'e".
60
Dupa cum convingerile religioase ale fiecal1lia provin din educatie l}i
numai aspiratiile religioase dormiteaza in inima omului, tot astfel opinia publica
a masei este consecinta unei pregatiri a sufletului i a spiritului extraordinar
de perseverente de profunde.
In "educatia" politica, fericit denumita in acest caz cu cuvintul
propaganda, pruiea cea mai insemnata ii revine presei. Ea asuma mai intii
de toate munca de "informru'e", devenind al}adru" un fel de pentl1l adulti.
Numai ca acest invatiimint nu e in miinile statului, ci in ghearele celor influenti
care sint in cea mai mare pruie total nefaste. Fiind inca tiniir, avusesem, chiar
la Viena, ocazia Sa rna apropii de proprietarii l}i fabricantii de idei ai acestei
de educat poporul. Mai intii am fost uimit de sCUliul rastimp de care are
nevoie aceasta putere, cea mai periculoasa din stat, pentIu a crea 0 opinie
determinata, chiar daca aceasta este cu totul contrara ideilor l}i aspiratiilor celor
mai reale neindoioase ale comuniUi\ii. In citeva zile, presa sa faca dintr-un
amanunt ridicol 0 afacere de stat de mru"e impOlianta i, invers, intr-un timp la
fel de sCUli, sa fie date uitarii probleme vitale, pina Ie l}terge complet din mintea
memoria popOlului.
In felul acesta, in dteva saptamini scotea ca prin minune din neant
anumite nume, legind de ele printr-o ampla publicitate sperante extraordinare,
creindu-le in Ffirit 0 popularitate la cru"e un om Cu adevarat valoros nu poate
nadajdui intr-o viatll; nume de care cu 0 luna inainte nu auzise nimeni erau
lansate pretutindeni, pe cind fapte vechi l}i bine cunoscute privitoru"e la viata
statului sau la viata publica, pe deplin sanatoase, emu inmormintate in acelal}i
timp; ba chiru" uneori astfel de nume fusesera rostite cu ocazia unor asemenea
tUl-pitudini indt parea ca trebuiau mai degl"aba sa ramina legate de amintirea
unei josnicii sau a unei ticaloii bine determinate. Trebuie studiata in special
la evrei infamia cru"e consta in a revarsa dintr-odata i dintr-o sutii de pubele
simultan, ca la semnul unei baghete magice, cele mai josnice l}i mai neluinate
calomnii pe hainele imaculate ale unui om de onoare: atunci aceste lichele
periculoase de la ziru'e VOl' putea fi respectate aa cum merita.
escroci ai opiniei nu se dau in HitUl"i de la nimic ca sa-i atinga
scopUl"ile odioase.
Ei ajung sa se amestece in cele mai secrete trebUl"i de familie; scotocesc
pinii dnd instinctul lor de rimiitori ii ajuta sa gaseasca vreun jalnic eveniment
capabil sa-i dea nefelicitei victime 10vitUl'a de gl"atie. Daca nu gasesc absolut
nimic, cu tot flerul lor, nici in viata publica, nici In viata pruiiculru"a, voinieii
reCUl"g la calomnie, ferm convini nu numai de faptul cli. in ciuda numel'oaselOl'
retractli.ri tot va ramine cite ceva, ci i ca atunci cind ecoul cu 0 sutli. de gill"i ii
va desaviri opera cu comphcitatea dtOl'va ziru'e, toate protestele victimei VOl'
ramine de cele mai multe ori lara efect. De altfel, aceasta banda de ticaloi nu
ataca pentIu motive cat'e ru' putea fi comune lumii intregi sau Iacind pruie
dintre acestea. Doamne pazete! Cind unul din aceti vagabonzi care dau tircoale
pe la porti se pornete impotriva iubitilor sai conceta\eni intr-un mod aUt de
61
perfid, el se invaluie in fraze frumoase pline de sinceritate de vorbe mieroase
ca 0 caracatita in norul ei de cerneala; nu mai cu proteste legate
"obligatia ziaristului" sau cu alte asemenea minciuni nenorocite' la adunari si:
congJ.'ese, unde acest flagel bintuie cu maxima intensitate, el
departe: in aceste cazw'i bate cimpii despre 0 forma de onoare cu totul speciala,'
"onoarea de gazetar", toate ace Ie canalii adunate acolo incuviinteazii dind din'
cap cu gJ.'avitate.
lata banda care fabrica "opinia publica" din care se VOl' apoi
parlamentarii, ca Venus din spuma valw'ilor.
Penbu a descrie detailat mecanismul institu\iei parlamentru'e a ru'ata
tot ceea ce este iluzoriu in ea, ru' trebui scrise volume intregi. Dru' daca, incetind
s-o analizam in ansamblu, nu cercetam de cit rezultatul activitatii ei, ru' fi
suficient pentm a conchide ca ea trebuie considerata ch'ept un nonsens in insa-;;i
obiectul ei, fie privita in spiritul cel mai ortodox.
Va fi mai repede mai de inteles ca omul s-a ratacit intr-un mod
periculos nebunesc pe aceasta cale, compru'ind pru'lamentru'ismul democratic
cu adevarata democratie germana.
Cea mai insemnata trasatw'a cru'acteristica a pru'lamentru'ismului este
w'matoru'ea: este ales un anumit numar de barbati (dar de femei, de la 0
vreme incoace); sa zicem cinci sute; din acel moment Ie revine datoria sa ia
hotarirea decisiva in toate cele. practic, ei constituie singw'a ocirmuire;
ei numesc un cabinet cru'e preia in ochii celor din afru'll conducerea afacerilOl'
statului, dru' aceasta nu e decit apru'en\a. In realitate, acest pretins guvern nu
poate face un pas lara sa meru'ga sa se milogeasca spre a ob\ine consimtamintul
intregii adunari. Dar in acest caz el nu va putea fi Iacut riispunzator ae nimic,
din moment ce decizia finala este intotdeauna a pru'lamentului nu a lui. EI
nu este niciodatii decit executOlul fiecareia din dorintele majoritatii. Nu ne-am
putea pronunta in mod echitabil asupra capacitl[tii sale politice decit in funetie
de ruia cu care se pricepe fie sa se conformeze opiniei majoritatii, fie s-o
determine s-o adopte pe a sa. Dar in felul acesta el decade de la rangul de
guvern adevarat la acela de pe linga fiecru-e majoritate. De-acum inainte
treaba lui cea mai presanta va fi asigw'e din cind in cind aprobarea
majorita\ii existente, ori sii incerce sa formeze una no uii , mai bine orientatii.
Dacii reu:je:;;te, i se va ingiidui sa mai "guverneze" 0 vreme: dacii nu, nu-i mai
ramine decit sa pIece. Justetea propriu-zisa a vederilor sale nu joacii aici nici UI1
rol.
In felul acesta, orice no\iune de responsabilitate este practic abolit:t
Conseeintele acestei stari de lucruri sint foruie vizibile:
cinci sute de reprezentanti ai popOlului, cu profesiuni :;;1
aptitudini diverse, formeaza un ansamblu heteroclit foruie des vrednic dE
plins. Caci, sa nu credeti cumva ca ai natiunii sint in timp !-i:
ai spiriului sau ai ratiunii. Sper ea nimeni nu va pretinde vreodata ci
oamenii de stat se nasc eu sutele din buletinele de vot ale alegatoriloJ' cru'e sin1
02
Ol'lCUm, numru mtehgen(l nu Oncit am protesta impotnva ldeli absw'de cd
geruul este rodul suflagtulUl uruversal, tot n ru fi de aJuns' Mal intil, 0 natlUne
nu un ventabll om de stat decit in zlle bmecuvintatp nu 0 sut.l sau mal
multI dmtr,o smgurl daU, apOl, mul(lmea este lnstmchv osbL! onclrUl geruu
emment EXlstl mru multe Sd veZI 0 cdmlld trecind pnn Ul'echlle aculUl
decit Sd "deseopen" un om mru'e pnn alegen Ollce reahzru'e extraordlnru'l de
cind lumea plmintul s a ldCUt prm actlUru mdIvlduale eu to ate acestea, cmCl
sute de pel soane de valoru'e mru mult decit modest.llau declzll in ploblemele
cele mal insemnate ale natlUrul InshtUle guverne cru'e trebUle apOl, mru
inamte de a rezolva fiecru'e chesbune in pruie, sJ se pUfid de acord cu augusta
adunru'e, pohhca 0 fac deci cel cmcl sute
de cele mal multe on se vede de la 0
N lCI Sd nu punem in cauzl geruul 1'eprezentantIlor poporulUl Sl
consldeldm numal dlVersltatea problemelor de rezolvat, multlmea legltunlor de
dependentd reclprocJ care incilcesc solu(llie declzule vom intelege intreaga
neputmtd a unUl slstem de guvelnru'e cru'e incredmteazd puterea de declzle unel
adururl plenrue de oameru dm cru'e doru' 0 pruie mfiml posedd
e'\.pellenta necesru'e tratdnl problemel e)..ammate In felul acesta, cele mal
insemnate p1'obleme economlce VOl' fi t1'atate de un for in cru'e nu se va gdSI ruCI
un membn .. dm zece cru'e ad fi ldCUt cindva economIe pohhcd Aceasta inseamllii
Sd incredmtezl derIzla finald asup1'a unel probleme date unOl oameru cru'e habru
n au de ceva
La fel se intimpld In toate problemele lntotdeauna 0 IIDnontate de
19norantl este cea cru'e face sl se inclme balanta, int1'ucit
componenta adunJrll nu se schlmbJ, in hmp ce problemele cru'e trebUle tratate
pllvesc to ate domenllie vletu pubhce aceasta ru' trebUl Sd presupunl rohrea
contmud a deputatllOl ehematl Sd Ie dlscute !;ol s.1 hotlrascd in pnvmta lor
Deoru'ece e eu neputmtJ Sd I pe ace'7b oameru sl tratezp de pildd, 0
ehestmne de profitun comerClale 0 ehestmne de pohbcd generalJ AJ. trebUl
Sd fie eu tot11 gerul uruversale cum se ru'aU unulla citeva secole Dru vail
el nu slnt, de cele mru multe on, ruel fidcru' ru'?te G..,ll, Cl dlietantl mdrglrutl,
e'\.agE'ratl !;-l phru de el un demlmond mtelectual de som] cel mal rau De
unde adesea de necrezut eu cru'e domru dlseuU !;-l rezolvd subleete
pe cru'e ruCI mmtIle cele mal lumlnate nu Ie ru' trata decit dUPd ce au ChlbzUlt
mdelung II VE'ZI luind fidSUl') de cea mal mru'e Impoliantd pentru vlltoru] unUl
mtreg stat, cruru al unel natlUru, ca cum ru fi yorba dE' 0 pruilcid de tame sau
de "popa PlOstu'" nu de soruia unel rase
AJ.' fi nemtemelat ad CI edem Cd fiecru'e deputat dIntr un astfel de
pru'lament aSUffiJ intotdeauna de la sine responsablhtJtlle cu lruma aUt de

Nu, ruCldecum blmpotnvJ, aceste l'JtdrIn obhgilldu 1 pe uml deputa(i
sa ia pOzI(le III legdtUl J eu plObleme cru'e Ie scapd, Ie sl;tbesc eu Illcetul
cru'acterul CdC} ruCI mdcru' unul nu va avea cW'3Jul s.1 declru'e DommlOl) eu
63
cled Cd nOl nu intelegem 0 boabd dm treaba asta Cel pu\m in ceea ce md
De altfel asta n ar schlmba niInlC, mat intil penbu cd aceastd
corechtudme at" l-amine neinteleasd, apOl pentIu cl cellaltl at" foarte bme Sd I
impleruce pe nerodul acela cmstit Sd "stnce astf:i pretul" Cme cunoa)te
oamenn, va mtelege Cd, intr 0 socletate aUt de llustrd, mmem nu tme Sd fie cel
mal prost Cd, in acest medlU, smcentatea echlvaleazd cu prosba
Astfel, un deputat care va fi inceput pnn a fi aproxlmahv cmstIt se va
angaJa pi m forta luclunlor pe calea mmClUml a cerhtudl
nea Cd abtmerea unum nu va schlmba absolut mmlC uClde once senhment de
probltate care at" mal putea ddmUI la unul sau la altul In Sfil !?It, fiecare
inchlpUIe Cd el personal nu este mCl pe depatie cel mal mcapabll dm lot ed
prm colaboratea lUI este eVltat un rdU !;ol mat mat"e
Se va oblecta deslgm" Cd, dacd este adevlrat Cd, luind fiecate deputat in
parte, competenta lUI nu cuprmde to ate problemele, cel putm el voteazd Cll
parhdul sdu, catOe dll"IJeazd actele sale pohhce, or patildul i,;>1 at e comltetele sale,
care sint IdmUI"lte intr un mod mal mult decit suficlent de cdb e ehpertl
La pnma vedere argumentul pat"e valabll Dat" atuncl se pune 0 altd
problemd de ce se aleg cmCI sute de pelsoane, atuncl dnd numal citeva au
destuld intelepclUne pentIu a lua pOZI\IP in problemele rele mal
ImpoIiante?
Da, exact acesta este fondul problemel
Actualul nosbu pat"lamentansm democratIc nu cautd defel Sd recruteze
o adunat"e de in\eleptl, CI mal cu seama Sd adune laolalt;! 0 ceata de nuhtd\l
mtelectuale, catoe vor fi cu atit mal u,;>or de runJat intr 0 dlreC\le determmatd ell
cit fiecal"e element component este mat marglmt Numal astfel se poate face 0
"pohtIcd de partIde" in actualul sens lall al acestel expreSll Dat" acesta estE'
smgmul mlJloc catOe po ate fi foloSlt penbu ca acela catOe trage sfonle Sd poatd
rlmine pludent in umbrd, irl sl fie vreodatd determmat sd asume rlspundeI 1
In felul acesta, mCl 0 declzle nefastd \lr11 nu va fi pusd pe seama unUI tIc,ilos
';obut de tOtl, CI pe spmat"ea unUI intreg patild
Astfel dlspat"e practIc once responsablhtate, CdCI ea poate fi pI ea bme
pusl m spmat"ea une! persoane determmate nu pe a unUI gIUp pat"lamE'ntru
de flecan In consecm\l, reglmul parlamentat nu poate pldcea decit spllltelOl
i\al"ruce, c.hora Ie e teamd mal presus de once sd aC\lOneze in vdzul tuturm EI
va fi intotdeauna detestat de once om CUI"at drept, CdlUla \l plac ldspundellie
De aceea aceastd fOl md a democratlel a devemt Inshumentul pre\lOS al
acelel rase cate, icind neincetat proiecte ascunse, ru"e cele mal multe motn e sd I
fie team.1 de lumm..1, acum de-a pUIun Numal eVleul po ate apre('la 0
inshtu\le la fel de mw"dru".1 de perfidd ca el
64
Acestei 1 se opune cea despre adevarata democratie germanii,
al carei va trebui asume intreaga responsabilitate a faptelor
gestw-ilor sale. 0 asemenea democratie nu ingaduie diferitelor
probleme prin votul unei majoritati; decide unul singw- acela raspunde apoi
pentlu decizia lui cu bunmile cu viata lui.
Daca se ridica obiectia ca, in astfel de conditii, a1' fi greu de gasit un om
gata sa se dedice unei misiuni care comportii asemenea riscw-i, nu existii decit
un singw- raspuns:
Slava Domnulw, adevaratul sens al democrapei germane constii tocmai
in faptu1 ca ea nu permite primului josnic arivist venit, unui om care s-a
invirtit, sa poata ajunge pe cai ocolite guverneze concetatenii; frica de
responsabilitatea care trebuie asumatil ii va indeparta pe incapabili pe
nevolnici.
Daca, se intimpla ca un asemenea individ sa se strclduiascii sa se
la putere, e sa fie demascat sa i se strige lara menajamente:
inapoi. secatw-a pleaca de-aici, cit treptele; caci in Panteonul
istoriei intra numai eroii, nu intrigantii.
Am ajuns la aceastll concluzie dupa ce am frecventat parlamentul de la
Viena timp de doi ani.
Apoi nam mai pus piciOlUI acolo.
Regimul parlamentar a constituit una din principalele cauze ale slabirii
batrinului stat habsbmgic, slclbire tot mai accentuata in ultimii ani. Pe masmii
ce activitatea lui compromitea prioritatea elementului german, el ciidea tot mai
mult in de-a se jura cu antagonismele nationale. In Reichsrat aceasta
se !area intotdeauna in detrimentul germanilor din aceasta cauza, 1a urma
w-mei, in detrimentul imperiului; caci pina cel mai mare niitarau putea da
seama, pe la 1900, ca forta de coeziune a monarhiei nu mai era suficienta pentIu
a contrabalansa tendin\ele separatiste ale provinciilor. Dimpotriva.
Mijloacele pe care Ie folosea statuI spre a se mentine deveneau mesehine
:;.i ii aduceau dispretu1 general. Nu numai Ungaria, ci diferitele provincii
slave se identificau atit de putin cu monarhia ('olllUna, incit in ceea ce Ie privea
nu mai simteau deloc propriei lor slabiciuni. Mai degraba se buew"au de
acestc- semne de decrepitudine: a'?teptau mai multe de la moartea derit de 1a
vindecarea ei.
In parlament, totala era prevenita prin concesii umllitoare,
cedindu-se celui mai mie iar apoi plate a germanuL In tara era evitati!
mizindu-se cit se poate ae ingenios pe diferitele Dar, in ansamblu,
evolutia era dirijata impotriva germanilol'. Mai ales dupa ce pozilia de
al tronului i-a pel'mis arhiducelui Franz-Ferdinand sa exercite 0
65
influent a incontestabila, politica pro-ceha dusa de sus in jos a de venit chibzuita
comodonatao Viitorul suveran al dublei monarhii s-a straduit prin toate
mijloacele posibile sa favorizeze degermanizarea, fie contribuind direct la
aceasta, fie, cel putin, acoperind-o. Prin subterfugiul alegerii functionarilor de
stat, localitati pur germane au fost impinse, incet dar sigur, in zona periculoasa
a regiunilor mixteo Aceasta intindere incepea Sa faca progIese din ce in ce mai
rapide chiar in Austria de Jos, iar Viena era de-acum consideratii de multi
cehi drept cel mai mare al lor.
Ideea calauzitoare a acestui nou reprezentant al Habsburgilor, a carui
familie vorbea in special ceha (sotia arhiducelui, veche contesa ceha, contractase
cu printul 0 casatorie morganatic a; ea provenea dintr-un mediu in care
germanofobia era 0 traditie) era crearea treptata a unui stat slav in EW'opa
centrala, bazat pe principii strict catolice trebuind sa serveasca d.rept sprijin
impotriva Rusiei ortodoxe. Religia, cum s-a vazut de multe ori la Habsbw'gi, era
din nou folositii in interesul unei idei pmo politice pe deasupra, a unei idei
nefaste, cel putin din punet de vedere german.
Rezultatele au fost mai mult dedt jalnice sub multe aspecte.
Nici Casa de Habsbwog, nici biserica catolica n-au primit recompensa

Habsbwogii pierdut tronul , Roma a pierdut un stat mare. Deoarece
"coroana", punind consideratiile religioase in slujba obiectivelor politice, a trezit
un spirit in existenta caruia nu crezuse, niciodata. Tentativa de a smulge
din radacini germanismul in batrina monarhie a avut drept raspuns dezvoltarea
progIesiva a pangermaniste in Austria.
Catre 1880-1890, liberalismul manchesterian de inspiratie evreiasca
atinsese punetul culminant 'ii in Austria, daca nu cumva il Insa reactia
impotriva acestei tendinte a evoluat ca intotdeauna in batrina Austrie, pOlnind
in special de la un punct de vedere national, iro
o
nu social. Instinctul de
conservrooe i-a silit pe germani sa se apere sub forma cea mai activa. Considera-
llile economice n-au inceput sa exercite 0 influentli hotliritorooe decit foarte incet,
pe locul secund. In felul acesta s-au ivit din haosul general dow organisme de
proiid, unul mai degraba national, celalalt mai degraba social, dro
o
ambele
vrednice de interes pline de invataminte pentm viitor. La sfir!?itul deprimant
al razboiului din 1866, Casa de Habsbwog avusese idee a unei pe cimpul
de lupta. Numai tragic al imparatului Maximilian al Mexicului, a carui
aventwoa nefericita ii fusese atribuita in primul rind lui Napoleon al III-lea a
ciiJ.ui abandonare de catre francezi a provocat indignruoea generala, a pre venit
o apropiere de Franta. Cu to ate acestea, Habsbwogii stiiteau la pinda. Daca
razboiul din 1870-1871 n-ro
o
fi fost 0 campanie victorioasa feuoa seaman, cwiea de
la Viena roo fi riscat poate sa porneasca jocul singeros al de la
Sadova. Dar de indatli ce s-au raspindit primele ve!?ti despre enil1.smul de pe
cimpul de lupta, miraculoase, aproape incredibile !:Ii adeviiJ.ate, cel mai
"intelept" dintre monro'hi a inteles ca nu era momentul prielnic pe cit i-a fost
66
cu putmtl, a icut haz de necaz
Dar lupta el'OIC.I dm acel dOl aru un mlracol mult mal mrue, la
Habsbw'gl, schlmbru'ea onent.Ini lor nu a corespuns ruclOdata cu lmpulsul
lrumn, ea nu a fost dlctatl decit de forta impreJw'lnlor Oru- poporul gel man, in
vechIul Mru':-: cJtre R.Is.Int, s a slmtlt transportat de be\la vlrtonoasJ a RelchulUl
a contemplat eu adinc.I infiorru'e reinVlerea vlsulw intr-o realttate
m.IreatJ
CdCl nu b ebwe s.I ne asupra unw lucru austnacul cu tendlnte
intI' adevlr germane recunoscuse, dm ceasul acela, cJ Koruggratzul nu
fusese decit condl\Ia prealabllJ b'agIcJ, dru necesru'J, a restaw'Jrll unw ImperlU
ce nu va mru fi cupnns in mru'asmul pub'ed al vechll Federatll cJ acesta nu
va mal cupnnde noul ImpellU InvJtase mal ales temelruc, dm proplle
e"penen\J, cJ IDlSlUnea lStOllCd a Casel de Habsburg se inchetase cJ noul
lmperm nu I va putea alege imp.llat decit pe acela cru'e, pJtruns de prmClpll
erOlce, va pune "Coroana Rlnulw" pe un cap cu adev.ll'at demn de ea trebwe
Sd bmecuvintdm soru'ta cu aUt mal mult eu cit alegelea ru' fi putut cJdea asupra
vldstru'lllUl une! dmastll cru'e, intr 0 epocJ tulbw'e, dJduse deja penb'll totdeauna
na\mrul un slmbol strJluCltOl edlficatOl in persoana mruelw Fredenc
Dru" cind Casa dE' Habsbw'g, dup.I ace} mru e rJzbol, s a anga]at cu
hotdnre pe ru'llmul unel e'\.termmJrl lente, dru' lmplacablle, Ii. penculoaselor
elemente germaruce dm dubla monarhle (de ale c.ll'el senbmente adevdlate nu
se indOla) - acesta bebUla s.I fie rezultatul final al pohhrll de slavlzru'e atunci
impotnYll'ea acestw popor, sorbt plelrn, a lzbucmt intI' un mod nemalcunoscut
vreodatd in lstona germaru a Vl'emunlor dm w'm.I
Penb'll pnma datl, oameru cu tendmte natIonale patnobce au deverut
r.IzvrJb\1
RdZVlltI\1 nu impotnva natlUrul, mCI Chlru' Impotnva statulw Cl
rdzvr.ItItl impotllva une] metode de guvernru'e cru'e avea sJ ducd, dUPd
convmgerea 101, la pleu'ea propnel lor na\lOnahtJtI
Penb'll pnma dat.I in lstona germaru a bmpunlor moderne, patnotIs
mul local dmasbc s a desp.1r\lt de lUblrea na\lOnalJ fatJ de patne popor
Mentul pangermaruste run Austna germanJ run arul 1880 1890
COnstd in faptul Cd a stablht hmpede ird ecruvoc Cd autontatea statulw nu
va putea pI etmde sbma pi oteC\la popOl'lllUl de cit conformindu se mtereselor
na\lOnale sau eel pu\m nev.1tdmmdu Ie deloc
Autontatea statulw nu poate fi un scop m sme, cdcl in cazul acesta OrICE'
tllarue ru fi mVlOlabll.I !?l sacrJ
Cmd un guvern conduce popOl'lll cdtre rwru prm toate mlJloacele,
rJzvrdtlrea fiec.1lul membru al acestw pOpOl devme nu un ru'ept, CI 0 datone
Intrebru'ea Cind se Plezmtd un asemenea raz? nu afld IdSpUnsUJ in
dlzel'ta\ll teorebce, el prm fortd, lru' sucesul decIde
Cum Ollce guvern se conslderd m mod filesc ohhgat men{lnd III
avantaJul lw autontatea puterll de stat chlru' daed este eel mru p10st a
67
tradat de mii de ori interesele nationale instinctul de conservare nalionala va
trebui Sa foloseasca, in lupta impotriva unei astfel de puteri, pentt'll a-!?i cuceri
libertatea !?i independenta, armele de cru'e se adversru-ul sau spre a se
mentine. Ca w-mru'e, lupta trebuie pwiata cu mijloace "legale" cita vreme
puterea in declin se de ele; dru' nu trebuie sa ezite sii reew'ga la mijloace
ilegale, daca asupritoml Ie !?i el.
Dar, in general, nu trebuie uitat ca telul suprem al existentei oamenilor
nu este conservru'ea unui stat: este conservru'ea rasei lor.
Cind rasa e in primejdia de a fi oprimata sau chiru' eliminatii, problema
legalitiitii nu mai joacii decit un rol secundru'. In acest caz, faptul cii puterea
existenta aplicii mijloace absolut legale prezinta putinii impmian\ii; instinctul de
conservru'e al celor oporimati va constitui intotdeauna cea mai inalta justificru'e
a luptei lor prin toate mijloacele.
Toate luptele penttu eliberru'ea de aservirea interna ca de cea externii
de pe acest piimint, despre cru'e istoria ne ru'aU exemple uimitoru'e, au fost
pwiate in virtute a acestui principiu,
Dreptul oamenilor primeazii asupra dreptului statului.
daca un popor moru'e in lupta penttu dI'eptw'ile omului, inseamnii cii
el a fost cintarit in balanta destinului a fost giisit prea neinsemnat ca sa aiba
dreptul la fericirea de a exista in aceastii lume paminteascii. Caci cine nu e gata
sa lupte penttu existenta sa, ori nu e capabil s-o faca, este deja smiit pieirii de
Providenta in veci dI'eaptii.
ExempluI Austriei !impede impresionant cii unei tiranii ii
este foruie Sa se invaluie in mantia pretinsei "legalitati".
Puterea legalii se sprijinea in vremea aceea pe fondul germanofob a1
parlamentului, cu majoritiiti1e lui negermane pe dinastie, ostila ea
germanilor. Intreaga putere a statului era personificata de doi factori. !n
fi fost absw'da pretentia de a schimba soruia popolului german din Austria cu
sprijinuI factm"i. Dru' aceasta inseamnii, potrivit adoratorilor ai
"caii legale", cii fi ttt!buit sa se renunte la mice opozitie, deoru'ece ea nu putea
fi condusa prin mijloace legale. Aceasta ru' fi antrenat inevitabil pieirea
popomlui german din monru'hie intr-un interval de timp foruie semi. De fapt.
gel-manii din Austria n-au fost scutiti de aceastii soruiii dedt prin
statuIui.
Teoreticianul cu ochelrui mw'ea, desigw', mai bucw'os pentt'll doctrina
sa decit pentlu popmu] sau.
Daea oamenii law'esc legi, el hi inehipuie eft dupii aceeA ei traiesc
pentt'll ele.
Meritul pangel-maniste de odinioru'a din Austria este cli a
68
matul'at din temelii acest nonsens, spre stupoarea tuturo}' teoreticienilor
doctrinari a altor ai statului.
In timp ce Habsbw'gii se stnlduiau prin toate mijloacele Sa-I duca eu
yorba pe germani, acest pruiid a atacat - i;ii lara nici un fel de menajamente
"serenissima" dinastie, El a fost primul cru'e a sondat acest stat corupt i a
deschis ochii a sute de mii de oameni Lui ii revine meritu] eliberiirii sublimei
notiuni de dragoste de patrie din strinsoru'ea acestei jalnice dinastii.
N umiilul pruiizanilor sai a fost extraordinru' la inceput, amenintind sa
devinii 0 adeviil'atii Dru' n-a fost un succes de dw'ata, Cind am sosit la
Viena, fusese deja intrecuta de mult de pruiidu] ajuns
la putere; coborise la un nivel aproape neinsemnat.
Intreg acest episod al infloririi declinului pangermaniste
al ascensiunii incredibile a pruiidului a riimas pentru mine un
subiect clasic de studiu de cea mai mru'e insemnatate. Cind am ajuns La Viena,
simpatia mea se indl'epta din plin in intregime catre tendinta pangermanista,
Eram profund impresionat mii bucw'am de faptul cii oamenii ave au
rw'ajul sa strige "Triiiascii familia Hohenzollern!" in pI in pru'lament; simteam
in mine 0 sigw'antii cru'e-mi inspira viizindu-i cii se considerau 0 pruie
temporru' desprinsa din imperiul german, cii se straduiau s-o ru'ate cu orice
prileJ; atitudinea sincerii lipsitii de compromisuri in toate problemele in cru'e
era implicat germanismul mi se parea singw'a cale incii posibiHi pentru salvru'ea
popOlului nostIu; dru' nu puteam "ii inteleg de ce aceasta se
astfel dupii un inceput atit de striilucitor. Intelegeam inca i mai putin de ce
pruiidul ajunsese, in perioada, atit de extraordinru' de
puternic. Era tocmai in culmea gloriei.
Cind am inceput sa compru' cele doua soruia, gJ.'atie jalnicei mele
situatii generale. mia dat cea mai bunii inviitiitul'ii pentru solutionru'ea acestei
probleme.
Imi incep analiza cu cei doi biirbati cru'e au fost efii intemeietorii
ceIor douii pruiide: Georg von Schoenerer Dr Kru'l Lueger,
Ca personalitiiti, unul celiilalt se ridicii mult deasupra cawului
nivelului mediului pru'lamentru'. Intreaga lor viatii a riimas cw'ata i integrii in
mijlocul coruPtiei politice generale. Simpatiile mele personale au mel'S,
la inceput, spre pangermanistul Schoenerer, dru', putin cite putin, s-au inw'eptat
,;,i catre Compru'indu-Ie capacitiitile, am considerat de pe
atunci ca Schoenerel' era un ginditor mai bun i mai pro fund in problemele de
principiu. EI a previizut mai bine mai clar decit oricine sfir:;;itul inevitabil al
statului austriac. Dacii Reichul ru' fi ascultat mai bine aveliismentele lui
privind monru'hia habsbw'gica, dezastrul unui razboi mondial a] Germaniei
impotriva intregii Ew'ope nu s-ru' fi produs niciodatii.
Dar daca Schoenerer piitIundea intelesul adinc aJ problemelor, in schimb
cu atit mai mult se in privinta oamenilor,
In aceasta consta f0l1a Dr Lueger.
69
Era un exceptional cunoscator al oamenilor, ferindu"se mai ales sa-i vada
mai buni decit sint in realitate. De aceea el evalua mai bine posibilitarile reale
ale vietii, pe cind lui Schoenerer ii lipsea complet acest simt. Tot ce gindea
pangermanistul, teoretic era just; dar ii lipseau forta !?i penetranta pentru
transmite ideile poporului; nu se pricepea sa Ie puna la indemina mul\imii ale
carei capacita\i ramin intotdeauna limitate; clarviziunea sa profetica nu ducea
niciodata la 0 idee realizabila practk
Lipsa lui de reala a oamenilor I-a condus cu timpulla erari
de apreciere a fortei gregare a de masa, ca a valorii institutiilor
seculare.
Fara indoiala, Schoenerer a recunoscut in cele din urma ca trebuie sa se
ridice la conceptii generale, dar nu a inteles ca numai mrune mase populru-e pot
apara acest fel de convingeri cvasi-religioase.
Din nefericire a inteles prea putin ca combativitatea claselor
"burgheze" este extrem de limitata de interesele lor economice, fiecare din
membrii lor temindu-se sa nu piarda prea mult stind deoparte.
Cu to ate acestea, la modul general, 0 conceptie nu ru-e vreo de
izbinda decit daca a patluns in mru-ea masa cru-e se declara gata sa porneasca
lupta necesru-a.
Din aceasta lipsa de intelegere a importantei paturilor inferioare ale
popOlului a rezultat 0 conceptie absolut nesatiSIacatoare despre problema sociala.
Dr. s-a ru-i1tat a fi exact opusul lui Schoenerer.
profunda a oamenilor i-a permis sa faca 0 apreciere exacta
a diferitelor forte; ea I-a prezervat de subestimru-ea institutiilor existente;
poate ca tocmai aceasta calitate i-a permis sa foloseasca aceste institutii ca
mijloace spre atinge scopwile.
De asemenea el a inteles prea bine cit in vremea noastrii combativita-
tea inaltei bw-ghezii este cu totul neinsemnata nu face fata asigw'arii
triumfului unei noi de amploare. inchinat cea mai mru-e
pru-te a activitatii politice claselor a carol' existenta era amenintata, fapt
cru-e, departe de a-I pru'aliza, stimula spiritul lor combativ. Era de asemenea
inclinat sa foloseasca toate mijloacele existente spre a dobindi favorurile
insemnatelor institu\ii intemeiate, spre a trage din aceste vechi izvoru-e de
putere cele mai mru-i foloase penh'll sa.
Astfel el a adoptat, in primul rind, ca baza a noului sau pru-tid, clasele
mijlocii amenintate in existenta lor, in felul acesta 0 tlUpa solida
de pru-tizani gata de cele mai mru'i sacrificii gata sa lupte cu inflacarru-e.
Atitudinea sa infinit de dibace fatii de biserica ratolica a in scwi timp
del'lll tinar de p81-tea sa, in masw-a incit vechiul p81-tid clerical s-a vazut
repede obligat sa paraseascii cimpuI de lupta, ori, decizie mai inteleaptii, Sa se
uneasca eu nou1 pru-tid pentm putin cite putin vechile pozitii.
Dar 81' fi 0 mare nedreptate sa vedem in cele de mai sus singurele
trasatwi ale personalitatii acestui bID'bat. Calitiitilor sale de tactician abil se
10
adiiugau cele ale unui reformator genial. Desigur, ele erau limitate de
intelegerea exactii a posibilitiitilor care se of ere au de cea a propriilor sale
capacitiiti.
Obiectivul pe care fixase acest om de mare valoro'e era eminamente
practic, Voia sii cucereasc<i Viena. Viena era inima monro'hiei; ultimele pulsatii
de viatii in trupul bolnav !ii imbiitrinit al acestui imperiu decrepit veneau din
acest Ol'a!i. Daca inima devenea mai siiniitoasii, restul rorpului trebuia sa revinii
la viata. Ideea era justa in principiu, dar nu putea fi valabila dedt penh'll un
timp strict limitat.
In asta a constat slabieiunea aeestui om.
Opera sa de primru' al Vienei este nemuritoru'e in sensul eel mai bun al
cuvintului; dru' el n-a putut salva monru'hia in felul acesta era prea tirziu.
Ceea ee adversruul sau, Sehoenerer, vazuse mai bine.
Dr. Lueger a reu!iit admirabil in latw'a practica a ac\iunilor sale; dru'
ceea ce de la ele nu s a implinit.
Schoenerer nu putut atinge scopw'ile; de aeeea de ce loa fost frica
_ s-a produs din nefericire in chipul eel mai inspaimintator.
Cei doi oameni nu atins a,?adru' scopu] final Lueger n-a putut salva
Austria, iru' Schoenerer n-a putut feri popol'lll german de eatastrofiL
Pentru epoea noastra, studiul cauzelor insucceselor acestor doua prutlde
este extrem de insbuctiv. Elle va fi ubI mai cu seama prietenilor mei, caci, din
multe puncte de vedere, imprejwiirile sint in prezent asemaniitoru'e VOl' putea
fi evitate cru'e odinioru'ii au condus deja una din la pielr', iru' pe
eealalta au zadarnicit-o.
pangermaniste in Austria se explIcii, dupa piirerea
mea, prin trei cauze:
In primul rind printr-o idee gre-:ita despre lmportanta pe eru'e ru' trebw
s'o aiba problema socialii, in special penh'll un pru-tid nou revolutionru' prin
insiil?i natw'a sa.
Schoenerer cercul lui se adresau in special claselor bw'gheze:
rezultatul nu putea fi decit mediocru.
Bw'ghezia germana, mai ales in piitwile ei supenoru'e . chiru' daca unii
niCI macru' n 0 banuiesc este pacifistii pinii la completii la ea insil'li,
clnd este yorba despre trebw'ile interne ale natiunii sau statului. In vremW'ile
bune, adica, in cazul de fata, sub un guvern bun, 0 astfeJ de psihologie face ca
aceste patw'i sa fie deosebit de pretioase penh'll stat, dru' daca guvernul este
prost, aceasta cahtate devine un defect funest Penb'll a dobindi 0 de a
duce la indeplinu'e 0 lupta serioasa, mi":,cru'ea pangermanista trebuia deci
inchine to ate efOltwile maselor. Nu a Iacut-o aceasta a plivat-o, de
la inceput, de prima impulsiune de cru'e ru'e nevoie un asemenea val ca sa nu
trebuiasca sa se Intoru"ea de unde a plecat
Atunci cind acest principiu este pierdut din vedere negliJat 1a
inceputu1 unpj mi,?cari, nou} paItid comite 0 eroare lnitia1a imposihil de
71
mdreptat ('dCI numeroasele elemente ale bw"ghezlel moderate admtse in pru-tld
detel mlJul tot rna] mult onentarea sa mternd it r.1pesc once de a obtme
spnJmul eonslderabll al maselor populare In aceste condltll aC\lUnea unel astfe!
de ffil!;>cln nu poate declt s.1 se hmlteze Ia Ilfne !:] la cntlCl neputmclOase Dm
acel moment cledmta cvaSl rehglOas.1 "I splntul de sacnficlU Ie hpsesc, in locul
101 se tInde spre 0 eolaborare pozztwil, eu aite cuvlnte, m eazul care ne
mteleseazl, spre 0 recunoa"tere a sltua\lel de fapt 0 acalmte a luptel care se
termml cu 0 pace
Aceasta a fost soru-ta ml"'Cdlll pangelmaruste crue nu aCOldase dm
pnmui moment 0 lmportan\d preponderent.1 cueenru aderen\llor dm 1 indul
maselO1 popuIru"e Ea a deverut "bwghez.1, dIsbnsa radIcal moderata"
Dm aceast.1 gre"eala a rezultat eea de a doua cauz.1 a declmulUl SelU
rapId
Sltua\la germarulor m Austna E'ra deja dlsperat.i m momentul infl011nl
pangermaruste An de an, pru"lamentul deveruse Insbumentul
dlsb-ugerll lente a popOlulUl german NICIO tentatIv.1 de salvrue de ultIma 01.1
nu putea ave a nll'l rea mal mlc.1 'lansJ. de succes, dac.1 aceast.1 lnsbtutle nu el a
desfim\at.1
Aceasta punea in fata (pangermaruste) 0 pI oblem.1 de ImpOl-tantd
pnmordlala
Penbu rumlclrea acestw pru"lament trebwa Sd Intre in el, spre a I "mma
dm mterIOl fI, cum se spune cw"ent, sau lupta hebwa dusd atacind dIn afrud
aceasta InstItu\le?
Au mtrat au Ie 'lIt b.1tU\l
Deslgw" fuseser.1 obhga\l s.1 mtre
Penbu a duce la indephrure dm afru"a lupta impotnva unel asernenea
puten, trebUle sl fil dotat eu un cwaJ neclmtIt ,,1 de asemenea gata de sacnficll
neSfir'llte leI tawul de coarne mcaseZI lOVltW"l puterruce, ruuncat de mal
multe on la p.1mint, ca s.1 te scoll eventual eu membrele Iupte, 'll VIctOrIa 11
"w"lde in sfir"lt agresOlulUl mtrepid numal dUPel 0 luptd deoseblt de gIea
Numal mlre(la sacllficlllOl cI'lbgl nOI lupt.1ton pentru cauz.1, piru cind
efortUl"lle tenace sint incununate de succes
In.c,eI penbll aeeasta b ebwe luap copu dm pOpOl', dm mru ea masd
EI smt smgw"ll destul de hot.1I It 1 de dil]l pentlU a lupta pinel la
smgeros al aCE'stel lupte
Tormru ace&te mase populare 1 au hPSIt pangermaruste nu 1 a
mal l.1mas deci alte! solu\le declt s.1 mbe m prulament
AI fj ScI se ereadJ. c.1 aceastd hotdnre a fost rezultatul unor lung]
eZltJ.n mtenorue sau ehlru" al unor dehber.1I1 indelungate, nu, mel mJ.cru nu au
Iuat m eonslderru"e 0 altd metod.1 Pru"tlclpru"ea la acest nonsens a rezultat dm
cOnCep\ll generale destul de vagI asupra Insemrut.1\ll efeetulUl eOllew sulUl dat
astfe] dIrect un(>J Inshtutu eru"e fusese III pnnClplU condamnat.1 In ansamblu
rnhC'<U"ea Sf' la mIJloaee mal sImple de lamw"ue a masE'lor populrue
12
datorita posibilWitii de a lua cuvintul "in fata forului intregii natiuni".
inchipuia de asemenea cil atacarea raului de la riidacinii trebuia sa fie mai
eficace de cit un atac venit din afara. Credea ca imunitatea parlamentru'a va
consolida pozitia fiecarui lider ca astfel eficacitatea actiunii sale va
In realitate, lucnuile s-au petrecut eu totul altfel.
"FOlUl" in fata caluia vorbeau parlamentarii nu se
largise, ci mai degI'aba se caci fiecare numai in fata
publicului cru'e il po ate direct, sau cru'e poate citi in ziare diirile de
seama ale discw'surilor.
Cel mai mru'e for al auditorilor nemijlociti nu este sala de a unui
pru'lament, ci mru'ea adunru'e publica.
Numai acolo se gasesc mii de oameni veniti numai ca sa asculte spusele
vorbitOlului; in sala de a unei camere a deputatilor, exista doru' citeva
sute de oameni din cru'e mare a majol'itate se aflii acolo numai ca ridice
jetonul de prezenta nicideeum spre a se lasa luminati de intelepciunea unuia
sau aItuia dintre domnii ai popOlului".
$i mai ales se afla Intotdeauna public, care nu va invata niciodata
nimic nou, penhu ea, nemaivorbind de inteligen\ii, ii vointa cit de mica
. necesru'a.
Niciodata vreunul din reprezentanti ai popOlului nu se va liisa
convins de un adevar superior spre a se pune apoi in slujba lui. Nu, nici unn]
nu va actiona astfel, afru'a de cazul in cru'e, printr-o asemenea conversiune, ar
avea vreun motiv sa spere in salvru'ea mandatului sau penhu 0 noua legislatw'a,
penhu ca aceste modele de cW'aj civic sa porneasca in cautru'ea unui
pru-tid nou sau a unei tendinte noi, cru'e par sa aiba mai muIte electorale,
trebuie sa fi simtit ea vechiul pru-tid s-ru' putea situa prost la alegerile viitoru'e;
aceste schimbari de pozitie sint de altfel precedate de un adevarat potop de
inalte ratiuni morale cru'e Ie justifica. Astfel ca intotdeauna cind un pruiid
existent atras dizgI'atia publica atit de viidit incit. I se 0 infringere
zdrobitoru'e, incepe 0 mru'e migI'atie: pru'lamentru'j parasesc nava
pruiidului.
rnsa aceste schimbari nu au absolut niCI 0 legatw'a cu 0 parere mai
luminata sau cu vointa de a face mai bine; ele nu slnt decit manifestru'ea acelui
dru' al clru'viziunii cru'e aveliizeaza la timp 0 asemenea plonita pru'lamentru'a,
fii.cind .. o sa recad<1 in patul cald al unui alt pruiid.
A vorbi in fata unui asemenea for inseamnii a strica orzul pe Este
mtr-adevar zadarnic, cad rezultatul nu poate fi decit nul.
$i s-a intimplat intocmai: deputatii au raguit in van
tinind discw'swi: actiunea lor a fost absolut zadrunica.
In ce presa, ea pastra 0 tacere mormintala asupra discw'sw'ilol'
lor, sau Ie mutila hpsindu-Ie de orice coerenta, adesea chiar denatw'indu-le
sensul ori lipsindu-l cu totul de sens; in felul acesta opinia publica nu recepta
decit 0 imagine foruie nefavorabihl a noii Spusele unui
73
VOl'bitol' sau ale altuia nu aveau mare importanta; contau cele citite. 100" acestea
nu erau dedt extrase din discw"sw"ile lor, cOO'e, in stoo"ea lor fragmentOO'a, nu
puteau dedt sa poo"a lipsite de sens: tocmai eeea ce se w"marea. In realitate,
singwul for in fata cihuia vorbeau era alcatuit exact din cinci sute de
poo"lamentoo"i, :;;i cu asta am spus tot.
Doo" iata ce a fost mai nlu:
pangermanista nu putea conta pe succes dedt daea intelegea,
inca din prima zi, ca nu trebuia sa se situeze pe pozitia unui partid nou, ci pe cea
a unei conceptii filozofice noi" Numai ea ii putea da forta interrui necesOO'a
penbu a duce la bun aceastii lupta $i numai cei mai buni cei
mai cw"ajo;oi puteau fi singw"ii ei conducatori.
Daca lupta penhu 0 concep\ie filozofica nu este dusa de eroi gata de
sacrificiu, ew"ind nu se vor mai gasi luptatori cru"e sa indrazneasca sa influnte
moooiea. Celui eoo"e lupta pentnl propria"i existenla nu-i mai ramine decit foruie
put in penhu eomunitate.
Penbu asigura aceasta eondi\ie necesoo"a, fiecOO'e trebuie sa !oitie ca
noua ii po ate oferi onooo"e 1?i glorie in fata posteritatii, dru" lara sa"i of ere
ceva in prezent, Cu cit 0 dispune de mai multe postw"i de pozitii
accesibi1e, cu atit 0 invadeaza ru"ivi.'jtii. Intr-o zi, lucratori politici de ocazie
ajung sa fie dominanti in pooiid prin numalul lor, ioo" militantu1 cinstit de
alta data ajunge sa nu-;;i mai recunoasca vechea mi!?cru'e, in timp ce noii veniti
il resping ca pe lill "indezirabll" inopoIiun. Este adevarat di atunei "misiunea"
unei astfe1 de mi;ocari s-a incheiat.
Cind pangermanistii limitat acliunea la caruul poo"lamentu
lui, ea a obtinut "poo"lamentru"i" in loc de conducatori ;;i de militanti. Ea a
coborit 1a nivelul politic a1 unui pooiid politic efemer aidoma celorlalte ;oi nu a
mai avut puterea sa-i opuna soruiei ostile sfidoo"ea ei de mooiir. In loc sa lupte,
a invatat ea sa "peroreze" Sa "negocieze". CW"ind noul pOO'lamentoo' a
inceput sa se gindeasca la faptul ea e mult mai flumOS - fiind mai putin
sa apere noile conceptii cu ajutOlul OO'melor "spirituale" ale elocventei
poo"lamentoo"e, decit sa se oounce, daca e cazul, eu riscul vietii, intr-o incaierare
al carei rezultat e indoielnic care, in orice caz, nu putea sa,i aduca nimic.
Cind s-a instal at in poo"lament, pooiizanii ei din tOO'a au inceput sa spere
sa a;otepte minuni cOO'e fire;;te ca nu s-au produs, coo'e nu s-au putut produce,
Curind au inceput sa se nelini;;teasca; deoOO'eee spusele deputatilor nu corespun-
deau defel a;;teptarilor alegatOlilor. LUCIU de inteles, caci presa adversa se
ferea sa of ere popOlului un tablou exact al activitiilii deputalilor
In rastimp, pe maSW"a ce noii ai popOlului prindeau gustu)
forme lor temperate ale luptej "revolutionoo"e" in poo"lament in dietele din
provincie, erau tot mai putin inclinati sa se intooo'ca la soo"cina mai plirui de
riscuri a propagandei in rindul maselor populare.
Moo"ele miting - singwul mijloe de a exercita 0 influenta reala, fiind
personaia directa, asupra unor multimi insemnate de a le euceri - a fost tot
74
mai mult impins in umbra.
De indata.ce a sehimbat masa de la benlria unde se intmnea eu tribuna
parlamentului a Ineeput reverse disew'surile in fat a aeestui for, peste
eapetele ale.}i ai poporului, pangermanistii a ineetat sa fie
o populara a deeiizut in sewt timp la nivelul unui club mai mult sau
mai putin serios de diseu\ii aeademiee.
Impresia proastii provoeata de presii n-a mai fost eoreetata de aetiunea
personala a fieearuia dintre in ew'sul reuniunilor, euvintul
"pangermanism" a prin a eapata 0 reputatie fomte proastii in mediile
populare.
Snobii aventwierii de ealimm'a din zilele noastre sa faeii bine sa
spuna ea marile revolu\ii din lumea aeeasta nu s-au Iaeut nieiodata sub semnul
penei de gisca!
Nu, pana a fost me nita dom' sa of ere in fieeare eaz eauzele teoretiee.
Forta em'e a pus in mm'ile istOliee in domeniul politic
sau religios a fost, din vremw'i straveehi, numai puterea magieii a ruvintului
-l'ostit.
Marea masa a unui popor se supune intotdeauna fortei euvmtului
toate mari sint populm'e, emptii vuleaniee ale pasiunilor
omene-;;ti ale starilor raseolite ori de zeita erudii a mizeriei ori de
flaeara cuvintului muneatii in sinul maselor -nieiodata de jetw'ile de limonada
ale literatilor estetizanti ale eroilor de salon.
Numai fwtuna unei pasiuni m'zatom'e poate sehimba destinul
popom'elor; dm' pasiunea 0 poate provoea numai aeela em-e 0 pomta in e1.
Numai ea eelor euvintele em'e, asemeni unoI' lovitw'i de
cioean, desehid portile inimii unui popol',
eel ee nu pasiunea, eel em'e m'e gw'a rusutit, nu a fost ales spre
a proclama vointa eelului.
Fieem'e zmingiilitor de hiItie sa ramillii deci in fata ealimarii lui
oeupindu-se de "teorii", daea pentm aeeasta talentul sint sufiriente; el
nLl este niei pe depmte niiseut, el nu este nici pe depmte ales penb-u a fi un
eonduciltor.
o mi,em-e em'e objective insemnate trebuie sa vegheze
eu ingrijorm'e sa nn piardii legittw'a eu masa.
Ea trebuie sii exmnineze fieem'e problema in plimu} rind din aeest punet
de vedere 'li sa-'li orienteze deeiziile in aeest sens.
Ea trebuie apoi sa evite tot ce putea mlC'iOra sau sliibi posibilitalile
de aetiune asupra maselor, nu din ratiuni "demagogiee", ci reeunoscind pw'
simplu cit nici 0 idee mm'e, olicit de sfintil de inaltii m' pare a, nu se poate
realiza lara puterniea f011a a maselor populm'e.
Numai realitatea dura poate hotari ruumu] catre tintii; dorinta de a evita
caile nepliieute inseamllii deseori, in lumea aceasta, l'enuntarea 1a scop; vrind
nevrind.
Cind pangermanista, optind pentru calea parlamentara !ii-a
desla!?urat cea mai mare parte a efortw'ilor nu in rindw'ile popOlului in
parlament, sacrificat viitOlul in schimbul unoI' Succe8e facile de moment.
Alegind lupta cea mai putin grea, a devenit chiar prin aceasta nedemnii
de victoria finala.
Inca din perioada mele la Viena am reflectat 8eri08 a8upra
tutw'or acestor chestiuni lii am vazut in necunoa!?terea lor una din prineipalele
cauze ale unei care, dupa parerea mea, era nu demult
destinata sa ia soarta pangermanismului in miinile sale.
Primele doua cauze ale pangermaniste, erau
imudite. Lipsa mobilw'ilor profunde ale revolutii a condus
la subestimru'ea mru'ilor mase populru'e; de aici a rezultat interesul
scazut fata de chestiullea 80ciala, sau cru'enta incerciiIilor destinate
cuceririi sufletului patw-ilor inferioare ale natiunii; in fine, atitudinea fata de
pru'lament agrava ea aceste tendinte.
Daca ar fi inteles forta uimitoru'e cru'e, din toate timpw'ile, apru'tine
masei in rezistenta ru' fi actionat altfel din punet de vedere social,
ca din punctul de vedere al propagandei. Astfel efortul principal al
ru' fi fost orientat nu spre pru'lament, ci spre fabricii 'Ii spre stradii.
Dru' cea de-a treia i'ii ru'e !?i ea in ultima analiza, in acea
neintelegere a importantei maselor, pe cru'e spirite superioru'e trebuie sa Ie puna
in intr-o directie determinata, dru' cru'e, odata puse in ca
volanul unei ma-:;ini, implima apoi atacului forta regulatil dw-ata.
Lupta apriga dusii de mi!lcru'ea pangermanista impotriva bisericii catolice
nu are alta cauza decit neintelegerea starilor ale poporului.
Motivele atacului violent al noului pru-tid impotriva Romei au fost
w'mato ru'e Ie:
De indatii ce Casa de Habsbw-g s-a hotiirit definitiv sa facit din Ausbia
un stat slav, ea a recurs la toate mijloacele care i se pdreau cii pot servi acest
scop. religioase au fost angajate, lara cel mai mie scrupul, in serviciul
noii de stat" de aceastii dinastie larii con'itiintiL
Folosirea pru'ohiilor cehe a preotilor lor n a fost decit unul din
numeroasele mijloace folosite penbu a ajunge la slavizru'ea Austriei.
In general, preotii cehi erau in comune exclusiv germane; ei
incepeau, incet dru' sigw', sa puna interesele popOlului ceh deasupra intereselor
bisericilor deveneau celule genf'!'at0JtI't" de degennanizru'e.
Reactia micului clel' german ;n fa(l unor asemenea procedee a fost din
nenorocire aproape nula. Acest del' era complet inapt sa poru-te 0 luptii
asemanatoare de pru-tea germana; mai mult, el nici macru' nu putea organiza
apiiI'ru'ea necesru'ii impotIiva atacw'ilor adverse. Germanismul a trebuit astfel
sa rdrogrlldeze incet, dru' continuu, in fata acestui abuz disimulat A] religiei
in hpSll lInei aparari suficiente.
f)A.{',1 in privinta detaliilor lucrwile s-au petrecut. astfel, niei cazul
Ploblemelor Importante nu a fost dlfent
Efortunle anbgermane ale Habsbw'gilor nu au intimpmat, in specIal in
l'mdw'lle clelulw superIOr, Opozl\la care se Impunea apararea
mtereselor germane a fost complet neghJatd
Impresla generald nu se putea schlmba clelul catohc ca atare cauza un
pleJudlclU gray dreptw'Ilor germarulor
Se pdrea deci Cd blsenca nu numal Cd nu era aiatw'l de popOlul
german, dar se sltua m modul cel mm new'ept de pmiea adversanlol Sdl DupJ
Schoenerer, tot raul consta in faptul Cd virful blsencll catohce nu se afla in
Germarua aceasta era 0 caUZd suficlentJ a abtuwrul sale osble mtereselor
natlUnn noastre
Problemele Zlse cultw'ale au fost sw'ghlUrute pe ulbmul plan, cum
se intimpla in acea vreme aproape mereu in Austna Abtudmea
pangermaruste faV. de blsenca catahcd a fast determmatd mult mal de
abtudmea acestela fatd de etc, cit de apdrm'ea nesabsfdcdtoru'e a
w'eptw'llor germane de spnJmul contmuu pe crue-l acorda eXlgentelOl
pretentllior slavIlor
C'l'org von Schoenerel nu era omul cru'e sJ facd IUclw'lle pe Jumdtate EI
a porrot lupta impotnva blsellcll cu convmgerea Cd aceasta era smgw'a cale de
salvrue pentIu poporul german Camparua "SChlSmel de Roma" pdrea mlJlocul
cel mal puterruc de atac de!;>l cel mal greu pentIu a dlstruge cltadela
Dacd ru' fi I a1' fi verut de hac nepotnvltel SClZlUru reilgIOase
dm Germarua, lru' f0l1a mternd a RelchulUl a na\lUrul germane nu putea dedt
Sd enorm dll1 aceastd vlctone
Dru' ruCl premlza ruCI concluzla aceste] lupte nu erau Juste
Fdrd ruCl 0 indOlald puterea de rezlsten\d a clelulw catohc german erau
mult mfenoru'e, in ceea ce pnvea germarusmul, cele] de cru'e dddeau dovadd
confra\ll negermaru in specIal cehll
N umal un Ignorant putea Sd nu vadd Cd Ideea unel apdrru'l acb ve a
ll1tereselor germane nu-] venea aplOape rucIOdatd clelulw german
Dru' CIne nu era complet orb trebUla de asemenea sa fie de acord Cd 0
impleJw'rue, crue pe nOI gelmarul ne a fdcut intotdeauna Sd sufenm, expilca
aceastJ atItudll1e este VOl ba de oblectIvltatea noastrd fatd de na\IOnahtatea
noasb a fald de once altceva
In bmp ce prt:'otul ceh adopta 0 atltudll1e sublectIvd fald de popOlul SdU
una oblectlvJ numal fata de blsencJ, pru'ohul gennan marufesta un devota-
rnent sublectlV fatd de blsencd l'Jminea ablectlv fatd de propna sa na\lUne
Este un fenomen pe cru'e, spre nefenclrea noastrd, II putem observa in mn de
alte caZUll Nu este de pu\m de 0 deosebltd de la
catohclsm, Cl de un l'aU cru'e, la nOl, maCll1d III scwi. hmp mtIeaga
na\lOnald sau Chlru scopw'Ile noastre Ideale
SJ comprudm dt:' plldd, abtudmea adoptatd de functlOnaIll faid de
tentabvele de regenel are na\lOnala, ('u cea adoptatd de corpOl a\le 1a un
77
alt popor, Ori se crede ca, intr-o alta tro'a, corpul ofiteresc ro' fi neglijat aspiratiile
natiunii ascunzindu-se in spatele formulei "autoritatea statului", cum se
face la noi de cinci ani incoace, foroie firesc, i considerind aceasta aproape
deosebit de meritoriu? Cele douii confesiuni nu adoptii astiizi in problema
evreiascii un punct de vedere cro'e nu corespunde nici intereselor natiunii, nici
adevaratelor exigente ale religiei? Sa se compro'e prin urmro'e atitudinea unui
rabin evreu in to ate problemele cro'e intereseazii cit de cit evreii ca rasa cu
atitudinea majoritatii clelului nostm, indiferent de confesiunea luata in
consideratie,
Observam acest fenomen pretutindeni unde este yorba de apararea unei
idei abstracte,
"Autoritatea statului", "democratie", "pacifism", "solidroitate internatio-
nala" etc, sint tot atitea notiuni cro'e devin la noi aproape mereu idei rigide,
dogme doctrinare :;;i toate aprecierile asupra necesitiitilor vitale ale natiunii sint
!acute exclusiv conform acestor concep\ii
Acest mod nefast de a lua in considerro'e toate problemele impoliante
conform unei idei preconcepute ucide orice facultate de a intelege subiectiv un
fenomen care obiectiv este in opozitie cu doctrina; aceasta duce in final la
rasturnro'ea rolul'ilor intre mijloace scop, Va exista 0 opozitie fata de Olice
tentativii de razvratire nalionala, daca ea necesita rasturnro'ea unui guvern rau
prejudiciabil: ro' fi un atentat la "autoritatea statului"; "autoritatea
statului" in ochh acestor fanatici ai obiectivitatii nu este un mijloc, ci un scop
in sine, suficient sa Ie umple intreaga viata vrednicii de mila, S-ro' protesta, de
exemplu, cu indignro'e, impotriva oricarei tentative de dictaturii, chiro' dacii
automl ei ro' fi Frederic cel Mro'e :;;i daca toti politicienii momentului n-ro' fi
decit incapabili sau chiro' indivizi putin recomandabili; fiindca,
pentm un asemenea al principiilor, legile democratiei pro' mai sfinte
decit salvarea natiunii. Unul va apara cea mai abjectit tiranie care a
dishus vreodata un popor, penhu cit ea personificii in acel moment "autoritatea
statului"; altul va repudia guvernul cel mai salutro', deoro'ece nu corespunde
notiunii sale despre "democratie",
Tot pacifistul noshu german va piistra tacere asupra celor mai
singeroase violente comise asupra natiunii, chiro' dacii ele provin de la cea mai
rea putere militroistii chiro' daca rezistenta este singuml mijloc de a schimba
cursul evenimentelor: un asemenea mijloc ro' fi in contradiclie cu spiritul
Societiilii pitcii, Socialistul international german poate fi in mod solidro' Iacut
una cu pamintul de tot l'estul lumii; el nu l'aspunde dec it cu simpatie fraterrui
nu se nici sa se razbune nici macar sa se apere - el este german!
LUCIUI acesta poate fi trist; dro' penhu a schlmba ceva, mai intii tl'ebuie
sa-ti dai seama Ca exista,
motiv explicit sprijinul slab acordat de 0 proie a clerului german
intereselor nationale.
Nu este nici expresia unei reavointe cOl1Jjtiente, nici consecinta unoI'
.reline "venite de sus"; nu vedem, in aceasta lipsa de hotiirire nationala, decit
ezultatele unei educari defectuoase a tineretului in sensul germanismului
ezultatele dominatiei complete a unei idei din care s a !acut. cultul unui idol.
Educatia in sensul democratiei, al socialismului international, al
tacifismului etc. este aUt de rigida de exclusiva, cu alte cuvinte, din punctul
)1' de vedere, atit de subiectivii, incit vederea de ansamblu pe care 0 au asupra
umii este influentatii de aceastii atitudine a priori, in timp ce atitudinea fata de
ermanism inca din tinel'ete este exclusiv obiectiva.
In miisura in care este german, pacifistul care se dedica subiectiv, trup
I suflet, ideii sale va cerceta la Olice incercare de amenintare a poporului sau -
)licit a1' fi de nedreapta de plimejdioasa - de care parte se situeazii dreptul
biectiv; el nu se va situa niciodatii, din pur instinct de conservare, in rindw'ile
lll"lIlei sale ca sa se bata aliitUt'i de ea.
Este cazul diferitelor confesiuni, dupa cum 0 yom demonstra:
Protestantismul prin el apiira mai bine interesele gel"lIlanismului,
1 miisill'a in care acest luclU corespunde originii traditiilOl' sale; dar devine
eputincios in momentul in care aceastii aparare a intereselor nationale
n domeniu strain de lumea ideilor sale a dezvoltiirii sale traditionale sau
'ire este alungat din aceast;l lume dintr-un motiv oarecare.
R 'otestantismul actioneaza intotdeauna spre binele intereselor
ermane in masura dnd este yorba de moralitatea sau de dezvoltarea
Itelectualii nationalii sau de apararea spiritului german, a limbii gel"lIlane
e asemenea a libertiitii germane; toate acestea se confunda, de fapt, cu
lincipiile pe care se sprijinii; dar el combate de indatii in modul cel mai ostil
rice incercare de salvare a natiunii de opresiunea celui mai mare a]
iu de moarte, deoarece punctullui de vedere asupra evreilor este mai mult sau
lai pu\in stabilit dinainte de dogmele sale. tocmai aceasta este problema
u'e trebuie rezolvata mai intii, altminteri toate incercarile ultelioare de
sau de irulltare germane sint l?i riimin cu tatul imposiblle l?i tara sens.
In timpul mele la Viena am avut timpul l?i ocazia sa analizez
problema !ara idei preconcepute in Jutina zilnica, am putut constata
i acest punct de vedere era de 0 mie de Oli justificat.
In aceasta vatra a celor mai diverse nationalitati, de Indahl in
Iiden\a ea numai pacifismul gel"lIlan se straduia sa examineze interesele
'l\iunii sale dintr,un punct de vedere obiectiv, in timp ce evreul nu !acea
lciodata acest lucru in interesul poPOlwui evreu; de asemenea eli numai
Icialistul german este "international" intrun sens care nu ii permite sa
!vendice dreptwile propriului sau pOpOl" altfel deeit prin plingeri sall
nioreaieli in fata internationali; in schimb, nici eehul nici polonezul
.1 0 fac niciodata; pe sCilli, am reeunoseut inca de atunci cit raul venea nu atit
n doctrine Ie ci din educatia noastrii pe de-a-ntregul defectuoasa din
Inctul de vedere al propriei noastre nationalititti, careia ii consacram astfel un
mai putin E'xclusiv.
79
Primul argument teoretIc al luptel pangermamste impotnva
catohclsmulw in sme este astfel combdtut cu argumente temelruce
poporul german incd dm tmerete in a!;>a fel mcit Sd recunoascJ
exclusIV dI'eptw'lle propnel sale rase, nu otravltl sufletul copulor cu blestemata
noastrd "oblectIvltate" in probleme legate de apdrarea personalltJtll noastre,
atuncl Chl31' in cazul unw guvern radIcal se va vedea, ca in Irlanda, in
Poloma sau in Franta, Cd in Germarua catohcul va fi intotdeauna german
Vdd dovada cea mal frapanW a celor de m31 sus in aceastJ epoca in c31'e,
pentI'll pnma 031'd, pop01'lll nostI'll a trebwt sJ comp31'd in fata tnbunalulw
lstonel ca sJ apere eXlstenta intr-o luptd pe vla\d !?l pe mo31ie
Cit tImp nu a hPSlt conducerea de sus, pop01'lll !;>l a indephmt mtreaga
datone in modul cel m31 deplm Atit pastorul protestant cit preotul catohc au
contnbwt mu}t la mentmerea putenl noastre de rezlstentd, nu num31 pe front,
Cl m31 ales in spatele frontulw In am, mai ales in vremea pnmulw
entuzlasm, in cele dOUd tabere n a eAlstat cu adevdrat decit un ImperlU german
uruc !;>l sfint, pentl'll eXlsten\a ';>1 vlltorul cdrwa se l'llga fiec31'e
pangermamstJ 31' fi trebwt Sd-,;>1 punJ intreb31'ea conserv31'ea
elementulw german in Austna este sau nu compatIblla cu rehgla catohca" In
cazul unUl rdspuns aIll'matIv, acest P31ild pohtIc nu trebwa sJ se runestece
deloc m probleme rehglOase sau confeslOnale, dacd rdspunsul era negativ el a
neVOle de 0 reform.1 rehglOasd nu de un P31ild pohtIc
Cme crede Cd poate aJunge la 0 reforma rehglOasd pe calea OCOhtd a unel
orgamZa!ll pohtIce nu face de cit Sd eVlden\Ieze Cd nu 31'e mCl cea mm mlcd
intelegere a evolu\le1 conceptllior rehglOase, sau Chl31' a dogmelO1 101 a ceea
ce deternund evolu\la blsencu
Este cazul sJ spunem Cd nu POtl sluJl dOl stdpiru in aCela'll tImp Eu
consIder de altfel Cd intemelerea sau dIstI'llgerea une1 rehgll este un gest m31
insemnat de cu totul altd natUl'J decit intemelerea 'II rusb'llgerea unUl stat,
nu vorbesc de P31ild
Sd nu se SpUnd Cd acele ataCUl"l nu au fost decit 0 npostd 1a atacunle
adverse'
SlgID' Cd, in to ate tImpUl'lle, eXlsU mruvlzl Idra COll!;>tlln\d Cdrora nu Ie e
teamd Sd foloseascd 1 ehgta ca pe un lnstlument al dublOSulw lor tI'afic polItic
(CdCI ruel n 31' putea fi VOl ba de altceva cu asemenea vlteJl), dm' tot atit de SlgID'
e '11 faptul Cd l'ehgla sau confesmnea nu pot fi fdcute rdspunzJto31'e pentI'll citlva
c31'e abm'eazJ de ele, tot cum 31" fi abuzat fdrel mdOlald de once alW
InstItUtIe penb'll satIsface Instmetele lor gt-osolane
NlIIllC nu 131 convem m31 mult unw asemenea p31-lament31
dE'cit Sd I se dea pnleJul, cel pu\m in cele dm Ul-md, sel JustIfice speCula\la
pObtICd De indatel ce rehgla sau confeslunea sint fdcute rJspunzJto31e de
Josrucla sa IndlVlduald acuzate cu tlpete putermce, acest mlncmo!> Ia ca
martor pe toatd lumea, reaIlrmd Cd atItudmea lw a fost cit se poate de
lusbficat d Cd numm lUI 'II elocventel sale trehme Sd 1 se aduc.1 multumul
80
pentru salvarea religiei a bisericii. Lumea, care este la fel de proasta pe cit
ii e de scurta memoria, nu-l mai atunci pe adevaratul autor al
conflictului in persoana celui care sb"iga at1t de tare, sau nu mai
iar ticiilosul, in fond, atins scopurile.
o asemenea vulpe vicleana foa1"te bine cit toate acestea n-au nimic
de a face cu religia; un motiv in plus ca ridii in barM; in timp ce adversarul
sau cinstit, dar inabil, pierde la jocul acesta, cu riscul de a se retrage definitiv,
sperantele in buna-credintii a omenitii.
Dar ;;i dintr-un alt punet de vedere ar fi nedrept ca religia ca religle,
ori chiar biserica, sii fie facuta responsabilii de fiecaruia. Comparind
maretia organizatiilor religioase pe care Ie avem in fata cu imperfecti
une a omului in general, trebuie sa cii proportia dintre cei buni
cei riii este in avantajul mediilor religioase. cii ;;i in rindw"ile clerului se
giisesc oameni care se folosesc de misiunea lor sfintii in interesul ambitiilor lor
politice, oameni care, in lupta politicii, uitii in mod regretabil ca a1' trebui sii fie
dE:pozitarii unui adeviir superior nu minciunii ;;i ai calomniei;
dar la un asemenea nevrednic 0 mie mai multi cinstiti,
deplin misiunii lor, care ies la suprafata ca ni!?te insulite deasupra
epocii noastre mincinoase corupte.
Pe cit de putin condamn ;;i sint indreptiitit sa condamn biserica
atunci cind un ins COlupt, imbriicat in ve!?minte preote:;;ti, co mite 0 crimii
desfrinata impotriva moravw"ilor, tot atit de putin am dreptul so fac cind un
altul, din ansamblullor, i:;;i tradeaza nationalitatea, mai ales intro
vreme cind vezi asemenea lucrw"i zi de zi. in special in zilele noastre nu
trebuie uitat nici ca, la un singw" Efialte de felul acesta, se VOl' gasi mii de
preoti a Carol' inima singereaza din cauza nenorocirii natiunii lor care dOl"eSC
la fel de arziitor ca cei mai buni dintre compatriotii lor sii vina ziua cind celul
ne va zimbi in sfir;;it din nou.
Celui care raspunde cii aici nu e vorba de mici probleme zilnice, ci de
chestiuni de principiu sau de dogme, trebuie neapiirat sa i se raspunda astfel:
Dacii te crezi ales spre a proclama adevmul, fa-o; dar atunci ai cW'ajul
s-o faci nu pe ciiile ocolite ale unui partid politic ceea ce este un subtelfugiu
ci inlocuind prezentul cel riiu cu viitorul tiiu mai bun.
Dacii iti cW"ajul sau daca acel mai bun nu-ti este tie insuti
limpede, atunci retrage-te; in nici un caz nu incerca sa obtii pe calea liitw"alnicii
a unei organizatii politice ceea ce uu sii reveudici deschis.
Pruiidele politice uu au nimic de-a face cu problemele religioase daca
repercw'siunile acestora din w"ma nu se pun impotriva vietii nationale i nu
disbug incetul cu incetul moral a rasei; de asemenea, religia nu trebuie
amestecata in lupta pruiidelor politice.
Atuncl cind demnitru"ii bisericii se folosesc de Institu\ii sau chiru' de
doctrine religioase pentIu a pricinui un riiu rasei lor, ei nu trebuie niciodata
w"Illati pe aceasta cale, nici combiituti eu acelea;;i ru"me. Pentru un conduccltor
81
politic, ideile institu(iile religioase ale poporului situ trebuie sa riimma
intotdeauna inviolabile; altminteri, sci inceteze sit mai fie un om politic, S(I
devinii un reformator, dadi are stoft/! 0 altfel de atitudine, mai ales in
Germania, trebuie sa duca la 0 catastrofa.
Studiind pangermanista lupta ei impotriva Romei, am ajuns
atunci, mai cu seama in cm'sul anilor urmatori, la m'matoarea concluzie: lipsa
de intelegere a acestei fata de chestiunea sociala a privat-o de masele
populare, singm'ele potrivite penhll lupta; intrarea in parlament i-a frint for\a
elanului i-a inculcat to ate slabiciunile acestei institutii: lupta impotriva
bisericii catolice a Tacut-o indezirabila in numeroase medii i-a rapit nenuma-
rate elemente dintre cele mai bune din cite numara natiunea. Rezultatul praetic
al Kulturkampfului austriac a fost aproape nul.
A este adevarat, sa smulga bisericii vreo suta de mii de membri,
dar Tara ca prin aceasta sa-i pricinuiasca pagube mario Ea n-a trebuit sa verse
lacrimi vazind plecarea acestor "oi" ratacite: nu a pierdut decit ceea ce, in fapt,
nu-i mai apartinea in intregime de multa vreme. Aceasta a fost singm'a diferenta
dintre noua reforma cele de odinioara: atunci, 0 multime din cei mai buni s-au
indepartat de biserica din convingere religioasa intima; acum nu s-au indepartat
dedt cei lipsiti de entuziasm, aceasta din "consideratiuni" de esenta politica.
Dar tocmai din punet de vedere politic acest rezultat a fost rizibil
totodata trist.
Inca 0 data, 0 politica avind posibilitatea de a salva natiunea
germanii, plinii de promisiuni de succes a pierit penhll ca n-a fost
condusa cu billtalul realism necesar, penhll cit s-a ratacit in domenii in care nu
putea decit sa se dezagrege.
Un IUClll este neindoielnic:
pangermanistii n-81' fi comis niciodata aceasta ero81'e daca n-81'
fi inteles atit de prost psihologia m81'ilor maS2. Daca ei 81' fi ca, pentm
a nu trebuie niciodata, aceasta din considerente pm' psihologice, sa-i
indici masei mai multi adversari - ceea ce antreneazii imediat dispersarea
completa a forlelor combative, virful de atac al pangermaniste 81- fi fost
indreptat impotriva unui singm' advers81', Nimic nu e mai periculos penhll un
p81iid P!llitic dedt sa se.Jl!se condus in deciziile, sale de palavragii
nem'astenizati care se apuci de to ate care ating niciodata scopurile.
Chiar daca 0 confesiune sau alta dau cu adevarat ocazie criticii, un
p81iid politic nu trebuie sa uite niciodata ca lstoria nu imegistreaza un
exemplu in c81-e un p81iid pur politic, in imprejm-ari analoage, a putut ajunge
Ia 0 reforma religioasa. Istoria nu se invatii ca sa-i uiti lectiile exact in momentul
in c81'e trebuie Sa Ie aplici in practicii; ori ca sa crezi cli adevarm-ile ei seculare
pot Sa nu fie aplicate penhll ca situatia sociala este cu totul alta; ea se invatii
penhll a trage inva\aminte penhll prezent. Cel ce nu e capabil sa () faca, nu
trebuie nicidecum inchipuie cii este un conducator politic; el nu este in
realitate decit un masciirici adesea infumm-at, toatii buniivointa nu-i
82
po ate scuza incapacitatea practica.
In general, ruta tuturor adevaratilor conducatori de poporu'e din toate
timpw-ile constii in special in aceea ca ei atentia poporului asupra
unui singw' adversru', nu 0 lasa sa se C'l elt aeeastii afu-mru'e a vointei
de a lupta a unui popor este mai concentrata, cu atit mai mru'e este forta de
atractie magneticii a unei asemenea ell aUt este mai masiva forta ei de
Arta de a sugera popOlului cii cei mai difel-iti aprutin
categOl-ii aprutine unui mru'e conduciitor. Din contra, convingerea eli
sint multi diverlji devine prea pentIu eei saraei eu duhul nehotari\i, un
motiv ea sa se indoiasca de propria lor cauzii.
De indatii ee mas a se vede luptind impotriva mai multor inamici, ea
pune intrebru'ea: e Cll putintii ea toti eeilalti sa grelleaseii intr-adeviir !?i numai
no astra sii fie indreptiitita?
Atunci f0l1ele ei prualizeazii. De aceea trebuie pusa intotdeauna in
gl'iimadii 0 plw'alitate de adversru'i ei.t mai vru'iati, pentru ca masei
propriilor prutizani sa i se pru'a ca lupta se poruta impotriva unui singUl"
Aeeasta ii ineredel'ea in propriul ei drept crellte exaspera
l'ea impotriva eelor ce-l ataea.
pangel-manistii de odinioru'a nu a inteles aeeasta, eeen ee i-a
compromis suceesul.
Ea vazuse just telul, avea intentii cW'ate, dru' a ales un mum gle!oiit. 0
putem eompru'a eu un om eru'e, vrind sa ajunga in virfu] unui munte, nu-l pierde
Hin oehi la mum plin de hotarire de putere, dru" lara sa aeOl'de nici
o atentie mumului eru'e, tintuind eu privirea \elul aseensiunii sale, nu vede
I?i nu examineazii de putin posibilitiitile la ellueaza 'din
aeeastii cauza.
Se poate observa contrru-iul in toate pI-ivintele la mru'ele sau concw'ent,
prutidul
Drumul pe eru'e a POl'nit a fost ales judieios, dar eeea ee i-a lipsit a fost
o concepere elru'a a scopului. In aproape toate domeniile in cru'e
pangermanistii a laeut aetiunea prutidului a fost eficace
logica.
EI importanta maselor a dovedit-o inca din prima zi prin
caracterul pronuntat al politicii sale sociale. Ol-ientindu-se in special spre
cucerirea mici sau mijlocii, el ljia reclutat prutizani pe cit de
fideli pe aUt de tenace gata de sacrificii. A evitat orice lupta impotriva
institutiilor religioase, astfel sprijinul acestei puternice organizatii
cru-e este biserica in prezent. In cOnSecinta, n-a avut decit un singw' adversar
adeviirat. El a recunosc.ut neeesitatea unei propagandp grandioase a atins
viItuozitatea in ruta de a impresiona masele.
Dati totulji nu putut atinge scopul visw-ilor sale, salvru'ea Austriei,
aeeasta se ex-plieii pl-in calea prost aleasii, ea prin lipsa de elru-itate a
obiectivelor sale.
83
AntlsemitismuI noii ml!?c';il"l se baza pe COnCep\ll antlrelIglOase !?i nu pe
prinClpll raslste Acela!?l motlv care a dus la comiterea acestel eron a provocat
0 a doua eroare
IntemeIetoni partldulUI cre!?tIn socIal gindeau Cd dacd acest partId VOla
sd salveze Austna, el nu se putea spnJIm pe pnncIpml rase 1 deoarece de aiCI
aI" fi rezuItat in scmi tImp 0 destrdmare genel ala a statulUI In specIal situaVa
dm VIena, dUPd pdi"erea partIdulUI, cerea Sd fie lasate de 0 pmie toate
elementele de IDvergenta "1 sJ se rehefeze toate mohvele de umle
In vremea aceea Viena cupnndea deja frac\mm etmce Vm"Iate, in specIal
cehI, !?l dom" maXIma toleranta in toate problemele legate de rasa Ie mm putea
impledlca Sd [Olmeze un pmild de a dreptul antlgerman S au stlJdUlt
sJ 1 d,:tIge in speCial pe mlcn cehi fomie numerO':l, prm Iupta
Impotnva hberahsmulUl manchestenan, "1 au crezut ca <tu gaslt lozinca luptel
in umrea vechn Austrll tIecmd peste to ate divelgenlele natlOnale, in lupta
contra evrellor pe 0 bazJ religlOasd
Este hmpede Cd lupta ImpotrIva evreIIOl pe 0 astfel de bazJ nu putea Sa
Ie provoace decit grIJl cu totul neinsemnate In eel mm rJu eaz, putmJ apJ
sfintItJ il putea intotdeauna salva pe eVIeu ':1 negotul sJu
Cu motIve atit de superfiClale nu s a aJuns mClOdatd la 0 anahzd
senoasd a intregll probleme, ceea ce 1 a indepdIiat de pmildul ere!?tln
sOCIal pe tOtl cel ce nu puteau mtelege acest gen de antlsemltlsm Forta de
atraC\Ie a acestel Idel se reduce a la un medlU eu 0 mtehgenta mdrglmtJ, pentru
Cd nu VOlau sd mem"gJ mm depmie de simplul sentIment, cJtre 0 intelegere
adevJratd Intelectualll au ramas ostlh dm prmclplU Se dovedea dm ce in ee
mal muIt Cd in toatJ afacerea nu era yorba deeit de 0 noud tentatlvJ de
conveIilre a evrellor sau Cd ea nu era decit e .... presla mVIdIeI [atJ de
Dm aeeastJ eauzJ, I a lIPSlt amprenta unel confirmdl"I filozofice, ea II s a pdi'Ut
muItora ':1 nu dm cei mfenon Imorald ':1 blamablld Convmgerea Cd alCl el a
yorba de 0 problemJ Vltala pentI'U mtreaga omemre Cd somia tutw Ol popom elOl
depmdea de solutlOnm"ea el nu se despllnsese
Acest fel de a face lucrurIle numm pe JumJtate a anulat \'alom ea
onentJrll antIsemIte a pmildulUI sOCIal
Nu a [ost dedt un pseudo antIsemItIsm, aplOape mal penculos dec It
opusul lUi, adOlmeaI hm"tIt crezind Cd \1 III bme adversm'Ul m mind, cind m
reahtate, te dueea el de nas
1m" evreul s a obl"nUIt CUI md atlt de bme eu acest gen de antIsemItism,
meit cu slgw"an\d Cd dlSpm"ltla aeestUIa 1m" fi inh"lstat mal muIt dedt 11
mcomoda e}o.lstenta sa
AICI m" fi trebUlt Impuse sacnfiell grele in Ideea unw stat bazat pe
na\lOnaittJtI dm au fost weute altele mal grele in apJraI'ea gelmamsmului
Nu mdIaznea sJ fie "na\lOnalIsta" dae.! nu voia sa simta ca iI fuge
pJmintul de sub pIClOme, mCI la Vlena Spela Sa salveze statuI HabsburgIlor
e" lind u,?urel aceastd problema- ,?l tocmal astfel a fost dusa la pleue
84
a pierdut in felul acesta puternicul izvor de energie, singurul care putea furniza
in cele din w'mli furta mohice necesarcl unui partid politic, cre!jtin,
socialli a devenit din aceastli cauza un pruiid ca oricru'e altul,
Am w-mlbit odinioara cele doua micari in chipul cel mai atent, pe una
cu inse!ji blitliile inimii, pe cealaltli cu admiratie fatli de omul cru'e mi se plirea
inca de pe atunci simbolul intregului popor german din Austlia.
Cind, la moruiea primruului, impozanta procesiune funebrli s-a pus in
de la primlirie spre Ringstrasse, mli aflam printre sutele de mii de
persoane cru'e asistau la acea trista ceremonie. Emotia mea mtelioru'li se
contopea cu sentimentul ca intreaga operli a acestui om fusese zadarnicli,
deoru'ece soruia mina inexorabil acest stat la pieire. Dacii Dr. Kru'l Lueger ru'
fi trait in Germania, ru' fi detinut un rang printre oamenii de frunte ai
pruiidului nostru; penh'll opera sa !ji penh'll el insu!ji faptul eli a triiit in acest
stat imposibil a fost 0 nenorocire.
La moruiea sa, fllicliri mid izbucneau deja din luna in luna cu tot mai
multli intensitate deasupra Balcanilor; soruia s-a indW'at de el !ji I-a crutat de
,pectacolul despre cru'e sperase eli mai putea fi evitat.
M-am striiduit sii glisesc cauzele neputintei primeia din aceste !ji
ale insuccesului eeleilalte i am ajuns la eonvingerea profunda eii independent
de imposibilitatea de a ajunge la consolidru'ea statului in batrina Austrie,
erorile eelor doua pruiide au fost w-mlitoru'ele:
Mi!jcru'ea pangermanista avea dreptate in privinta prineipiului unei
regenerari germane, insii a avut ghinion in alegerea mijloacelor. Ea a fost
nationalistli, dru', vail nu suficient de sociala ca sa c1tige masele. Antisemitismul
ei se baza pe 0 intelegere corectii a problemei raselor !ji nu pe conceptii
religioase. Dru' lupta impotriva unei confesiuni determinate era 0 de
principiu i de tacticli.
Mi!jcru'ea nu avea niei 0 eonceptie elru'ii despre scopul
regeneriirii germane, dru' a fost inteligentii !ji a Iaeut 0 alegere fericitii a
ch'llmului sliu ca p81iid Ea a inteles impolianta chestiunii sociale, d81' a
in lupta impotriva evreilor !ji n-a avut nici cea mai vaga idee legatli de forta ideii
nationaliste,
Daca pruiidul cre!jtin-sodal 81' fi imbinat intelegerea maselor eu 0
conceptie mai justii despre impOliantli problemei rase lor, ca aeeea a
pangermaniste, daea, in 81' fi devenit el nationalist sau,
dimpotri vli, daca micru'ea pangermanista, eu notiunea sa justa despre problema
evreiascli i impOlianta problemei nationale !ji-ru- fi intelepciunea practica
a pruiidului cretin-social !ii in special atitudinea aeestuia fatli de socialism
atunci noi am fi vazut 0 c81'e ro' fi putut, cred eu, joace eu succes
l'olul in destinele germane. Daca nu s-a intimplat astfel, mru'ea pruie a
stii in esenta statului austriac.
Fiindcli nu gaseam in mei unul din partide intruchip81'ea ideilor mele,
nu IU-am putut hotar! sli inh'll intr-una din organizatiile existente penh'll a lupta
85
in rindurile ei. Consideram de-acum cii toate aceste mi!?ciiri politice erau ratate
incapabile sii ducii la bun sfiqit 0 regenerare a poporului german cu adevarat
profundii, iar nu pur exterioarii.
Aversiunea mea intima fatii de statul habsburgic tot mai mult
in vremea aceea.
Pe masurii ce incepeam sii mii ocup de problemele de politicii externii, se
inriidiicina in mine convingerea cii acest stat fantomatic nu putea decit sii-i
nenoroceascii pe germani. In fiecare zi vedeam mai limpede cii soa"ta natiunii
grmane se va decide nu in Austria, ci chiar in Reich. Nu numai din ratiuni de
politicii generala, ci de cultunl in ansambluI ei.
StatuI austriac ariita i pe plan cultural i artistic toate semnele
decrepitudinii sau cel putin ale totalei lipse de importan\ii pentru natiunea
germanii. Aa stiiteau lucrurile in special in domeniul arhitecturii. Arta noua nu
putea obtine mari succese in materie, pentu cii dupii terminarea Ringstrasse, La
Viena nu mai ramineau de Iacut decit trebUli miirunte in comparatie cu
proiectele din Germania.
Am inceput deci sa due 0 via\ii dubla: ratiunea realitatea imi dictau
sii-mi continui ucenicia amara, dar rodnica, in Austria; insii larii tragere de
inimii.
o nemultumire deprimanta mii cuprinsese dupii ce am recunoscut vidul
interior al acestui stat !?i imposibilitatea de a-I salva; dar in acelai timp
presimteam cu certitudine cii tot ee va intreprinde va insemna nenorocirea
popOlului german.
Eram convins cii acest stat avea sa micoreze orice german cu adeviirat
insemnat sa-i puna piedici, in timp ce, in schimb, avea sa favorizeze Ol-ice
actiune negermana.
Conglomeratul de rase de capitala monarhiei, tot acel amestec
etnic de cehi, de polonezi, de ungm-i, de luteni, de sirbi de croati etc. mi se
parea respingiitor, larii sii uitiim bacilul distrugator al v:nenirii, evreii
evreii.
Acest gigantic mi se piirea intruehiparea incestului.
Graiul german din tineretea mea era dialectuI vorbit in Bavruia
Inferioru'a; nu puteam nici sa-l uit, niei sa-mi insuescjru-gonul vienez. Pe masura
ce triiiam in acest ora, devenea tot mai vie Ul'a mea impotriva acestui amestee
de poporu'e striiine cru'e incepea sa tirbeasca reputalia acestui vechi cenbu de
cultUl'a germanii.
Ideea ca zilele acestui stat trebuie prelungite mi se piirea de-a dreptul
ridicola.
Austria, in vremea aceea, era asemeni unui mozaic vechi al carui liant
a imbiitrinit a devenit fragil; atita timp cit 0 astfel de capodoperii nu e atinsa,
ea te mai amiigete cu 0 apru'entii de existen(ii; dru' de indatii ce Ii dlii 0 lovitura,
ea se spru'ge in mii de bUCii\i. Se mai punea doru' problema momentului cind se
va da lovitUl'a.
86
Inima mea a batut intotdeauna penh'll imperiul german nu pentru
monm-hia austl'iaci; ceasul destramwii acestui stat m.i se pw-ea intotdeauna
inceputul eliberarii naliunii germane.
Toate aceste cauze au provocat in mine dol'inta tot mai infocata de a
merge acolo unde, inca din tinerete, rna atrageau vise tainice 0 iubire tainiea.
Speram ca mai tirziu sa ma fac cunoscut ca arhitect sa-i pot aduce
naliunii mele servieii autentice in cadrul - mic sau mm-e - pe care mi-l rezel-va
somia.
In voiam sa fac pmie dintre cei cm-e au fericirea de a trai de
a aCliona in locul de unde trebuie sa vina implinirea celei mai m-ziitom-e dOlinti
a inimii meIe: unirea pahiei mele mult iubite cu mm-ea patIie comuna, eu
Reichul german.
Cei care nu VOl' tntelege intensitatea acestei dorinte sint inca in numiir
mm'e astazi; dm' eu rna adresez celor cw'ora somia le-a refuzat pina in prezent
aceasta bucurie, ca celor cm'e au fost lipsiti de ea cu cl'llzime; rna adresez
tuturor celor cm-e, despartiti de patIia-mama, trebuie sa lupte tocmai penh'll
comom'a sfintii a limbii natale, cm-e sint Ulmiiriti sau bl'lltalizati pentru
dragostea lor fidela fata de patrie cm'e cu 0 fel-vom'e dUl'eroasli ceasul
cm'e Ie va ingadui sa se intom'ca la sinul mult iubitei lor mame; rna
tutUl'or 0 ei rna VOl' intelege! "-
Numai cel ce simte cu toate fibrele ce inseamna sa fii gelman tara sa poti
apm'tine patIiei iubite va putea maSUl'a adinca nostalgie cm'e mode neintrel'llpt
in inimile copiilor despw'titi de ea. Aceasta nostalgie ii chinuie pe toti cei pe
cm-e-i obsedeaza, ii pliveaza de orice bucUl'ie de Olice fericire pina cind pOl,tile
pahiei se deschid in singele comun pacea tihna in imperiul
comun.
Viena a fost rlimine penh'll mine cea mai asprli, dar eea mai
rodnica din viata mea. Am so sit in acest incli pe jUllliitate copil, cind I-am
parasit eram un barb at tacitUl'n sel'ios. Acolo am plimit bazele concep\iei mele
generale despre viata in special, 0 metoda de analiza politica; mai tirziu Ie am
completat, sub unele aspecte, dm' nu Ie-am abandonat niciodatii. Este adevarat
eli abia aeum pot aprecia la justa lor valom-e lectiile acelor ani.
Am deseris aeeastli perioadli mai detailat deom-ece atunci am plimit
plimele lectii in probleme fundamentale penh'll proiidul care, dupli inceputUl-i
fom-te modeste, in numai cinci ani, incepe sli devina 0 de mase. Nu
em-e m' fi fost atitudinea mea fata de evrei fatli de soeialdemocratie, ehiar fala
de intreg mm-xismul, fata de chestiunea sociala etc., daca nu s-m- fi shins in
mine un capital de pareri personale incli din anii tineretii, in proie sub
presiunea destinului, in pmi' datOlita studiilor individuale.
Caci, daca nenorocirile patriei au putut face mii mii dE" oameni sa
reflE'cteze asupra cauzelor intel'ne ale prabwjirii ei, aeeasta nu a condus
niciodatli 1a aeea t;1rie la aeea patrundere adinea aceesibile numai ceIo!' cm-e
au de venit stapiru pe destinele lor dupii ani de luptii.
CAPITOLUL IV
MUNCHEN
In primavara anului 1912 am plecat definitiv la Miinchen.
propriu-zis imi era Ia fel de familiru' de pru'ca fi Iocuit intre
zidw'ile sale ani de zile. Asta fiindca studiile rna indreptasera de nenumarate ori
catre aceasta metropola a ruiei germane. Dacii nu cuno!iti Miinchenul, nu numai
ca n-ai vazut Germania, dru- mai ales nu niIllic despre ru-ta germana daca
n-ai viizut Miinchenul.
Oricum ru' ti, aceastii epoca premergatoro.'e l-azboiului a fom cea mai
fericitii din viata mea. SaIru'iuI meu era incii absolut derizoriu, dru' desigur cii nu
triiiam ca sii pictez: pictam ca sa-mi asigw' astfel posibilitiitile de existenta sau
mai degt'abii ca sa-mi permit sa continui sa invat. Aveam convingerea absoluta
ca intr-o zi voi sfiqi totu'ji prin a-mi atinge scopul fixat. aceasta imi ajungea
ca sii supOli cu tara gt'ijii celelalte mici nepIiiceri ale existentei.
La acestea se adauga dragostea profunda cru'e m-a cuprins fata de
acest aproape inca din primul ceas al mele, sentiment pe cru'e nu
il incerc cu intensitate pentIil nici un alt Ioc. lata un german! (Citii
difel'entii fata de Viena! Imi Iacea riiu numai gindu] Ia acel Babilon de rase)
Adaugati la aceasta dialectul, mult mai apropiat de al meu cru'e, mai ales in
antw'ajul meu din Bavruia de Jos, imi amintea adesea de tinerete. Mii de
Iucrw'i imi erau sau mi-au devenit extrem de dI'agi de pretioase. Dru' ceea ce
rna atriigea cel mai mult era acea minunatii imbinru'e de forp spontana de
sentiment ru-tistic delicat, acea perspecti\'a unicli de la Hotbrauhaus la Odeon,
de la Oktoberfest la Pinacotecii etc. Dad astazi sint legat de acest mai mult
dedt de orice aIt loc din lume, aceasta se datoreaza tara indoiala faptului cit el
este riimine indisolubillegat de evolutia mea. Dru' faptuJ cii am avut de
a gasi aici 0 velitabilit launtIicii trebuie atribuit numai fru'mecului pe
cru'e minunatul regal al familiei Wittelsbach il exercitii asupra oriciimi om
dotat nu numai cu 0 judecata rece, ci cu un suflet sensibil.
La Miinchen, in afru'a exercitiilii profesiei mele, eram atras in special de
studierea continua a evenimentelor politice in pruiiculru' de evenimentele
politicii ex-terne. Am ajuns Ia politica exterrui pe calea ocolita a politicil
germane de aliante, pe care 0 consideram absolut inca pe cind rna aflam
in Austria, Insii la Viena nu vedeam !impede in ce masw'a se ReichuI.
Atunci eram inclinat sa admit - sau poate voiam sa vad aici 0 scuzai- ca poate Ia
Berlin se deja cit de slab va fi in realitate aliatul, dru' ca, din ratiuni mai
mult sau mai putin misterioase, aceasta era disimulata de grija
:ontinuarii politicii de alianta instauratli cindva de Bismarck i a cirei rupere
)IUSCa nu parea de dorit, fie pentIu a nu atrage sub nici 0 forma atenlia
;trainatatii care state a la pinda, fie spre a nu tara.
Contactele cu popOlul mi-au demonstrat curind, spre marea mea groaza,
:a aceasta parere era Uimit, am fost nevoit sa constat ca nicaieri, nici
nacar in mediile cultivate, oamenii nu aveau nici cea mai vaga idee despre ceea
:e era monarhia Habsburgilor. Chiar in popor exista iluzia eli aliatul putea fi
)livit ca 0 putere serioasa care, in ceasul primejdiei, a1' pune de indatii pe roate
) mare f0l1a militara; monarhia era luata in continuare w'ept un stat "german"
;i credeau ca se pot bizui pe aceasta. Credeau ca, !?i in acest caz, forta se putea
nasura dupa numar, cam ca in Germania uitau complet mai intii ca Austria
ncetase de mult sa fie un stat german, apoi ca situatia interna a acestui imperiu
in pragul luinei cu fiecare ceas care trecea.
Eu mai bine aceasta situatie decit "diplomatia" zisa oficiala
:are, ca aproape intotdeauna, urma destinul. Sentimentele popOlului
'lU puteau reflecta, de fapt, ideile cu care era alimentata in sferele sus-puse
'opinia-publica". Iar sferele sus-puse ale societiitii aveau poate pentIu "aliat"
lcelai?i cult ca pentIu Vitelul de auI'. Se gindeau poate Sa inlocuiasca lipsa de
;inceritate prin amabilitate. Iar cuvintele erau luate intotdeauna w'ept bune.
Deja la Viena rna cuprindea minia cind cercetam diferenta care aparea
meori intre discurstu'ile oficiale ale oamenilor de stat articolele din ziarele
.ieneze. Viena era un german, cel putin in aparenta. Dar ce
atunci cind, departe de Viena, sau mai bine zis, departe de AustIia
ajungeai in provinciile slave ale imperiului! Era suficient sa ruunci
) privire pe ziru'ele de la Praga ca sa cum era considerata acolo toata acea
a Triplei Aliante. Fata de aceasta "capodopera de diplomatie" nu exista
:lecit deridere i 0 iI'onie crincena. In plinli pace, chiru' atunci cind cei doi
mparati schimbau samtul prieteniei, nimeni nu ascundea faptul ca alianta va
'i declru'ata nula in ziua in cru'e cineva va incerca s-o coboru'e din domeniul
.maginru al idealului Nibelungilor in realitatea practica.
cum de s-a putut mira lumea, peste citiva ani, atunci cind, sosind
in cru'e aliantele trebuiau iruaptuite, Italia s-a retrasc blUSC din Tripla
<\lianta, cei doi aliati trecind tocmai de prutea
Paptul ca mai inainte s-a putut crede 0 singtu'a clipii in acel miI'acol al luptei
[taliei alaturi de Austria parea absolut de neinteles oricui nu era lovit de orbire
iiplomatica. Aceasta era situatia exacta in Austria.
N umai Habsbtu'gii germanii sustineau in aceastii tru'a ideea aliantei.
Habsbtu'gii din calcul... de nevoie, austriecii germani cu toatii buna-credinta...
dintI-o totala stupiditate politica. Toata buna-credinta, pentm ca ei credeau
!a prin Tripla Alianta aduc un mru'e serviciu imperiului german, il consolideaza
ii ii dau ajutor; prin stttpiditate politica de asemenea, nu numai pentIu ea
:;peranta lor era irealizabila, ci i deoru'ece astfel contribuiau la inlantuirea
Reichului de acest eadavlu de stat eru'e avea sa-i traga dupa el in prapastie. In
89
special austriecii germani erau mai inevitabil sortiti degermanizarii tocmai
din cauza acestei aliante. Intr-adeviir, pe lingii cii Habsburgii credeau pot fi
incredintati cii alianta cu Reichul ii asigurii impotriva unei invazii din partea
aceea - din nefericire pe bunii dreptate - din aceastii cauzii pentI"1l ei era mai
mai putin periculos continuie politica internii de inabusire a

germanismului. Aceasta nu numai deoarece cu "obiectivitatea" binecunoscutii
nu trebuiau sa se teamii de proteste din pooiea conducerii Reichului, ci pentm
ca Iadnd cu orice prilej parada de aliantii se putea impune tacere vocilor
indiscrete coo-e se ridicau chiar dintre austriecii germani impotriva unui mod
prea infam de slavizoo'e.
ce-i mai riiminea de Iacut germanului in Austria, atunci cind
Germania Reichului guvernoo'ea Habsburgilor ii oo'iita
incredere? Trebuia sa reziste pentm a fi apoi infierat de infamie in ochii tuturor
germanilor ca tradiitor al propriului siiu popor? Tocmai el, care de zeci de ani
acceptase cele mai uimitoare sacrificii!
Doo' cit va pretui aceasta alianta in ziua cind germanismul va fi extirpat
din monoo'hia Habsburgilor? Oare pentm Germania valooo'ea Triplei Aliante nu
depindea direct de mentinerea preponderentei germane in Austria? Sau credea
ca se putea intr-adeviir trili in aliantil cu un impeliu slav al Habsburgilor?
Pozitia luata de diplomatia oficiala germana, ca de intreaga opinie
publica, in problema nationalitatilor din interioml AustIiei nu era deci numai
stupida, ci de-a dreptul nesabuita; cladeau pe 0 alianta viitOlU] securitatea
unui popor de 70 de milioane de suflete asistau din an in an la distIugerea
celia, sistematica deliberata de catre pooiener a singurei baze posibile pentm
aceastii alianta. Intr-o zi va ramine deci un "tratat" cu diplomatia vienezii, doo'
nici un ajutor efectiv ca aliat al imperiului.
Acesta era de altfel cazul Italiei inca de la inceput.
Daca in Germania istoria psihologia popoarelor ar fi fost numai putin
mai deschis cercetata, nu s-oo' fi putut crede nici un moment ca Quilinalul
Palatul Imperial din Viena a1' fi putut merge vreodatii alaturi in luptii _ Intreaga
Italie 00' fi fost un vulcan, inainte ca un guvern sa poata incerca macoo' sa
impingii un singur soldat italian altfel dedt ca adversar pe cimpul de lupta al
statului Habsburgilor u1'it cu atita fanatism. Nu 0 data am viizut izbucnind 1a
Viena dispretul ura intensa coo-e "lega" italianul de statu] austriac.
Pacatele Casei de Habsbmg fatii de libeliatea independenta italienilor de-a
lungul secolelor erau prea grele pentm a putea fi uitate, chiar daca s-oo- fi dOlit
acest lUCI"1l. 100' aceastii vointa ii lipsea cu atit poporului cit !ji
guvernului italian. Din aceastii cauzii, pentI"1l Italia nu existau dedt doua modi
l'ivendi cu Austria: alianta sau razboiul.
Alegindu-l pe primu], putea sa se pregiiteasca pentI"1l cel de-a]
doilea.
In special de cind raporturile Austriei cu Rusia tindeau tot mai mult
0 explicatie pe calea armeior, politic a germanii de ali ante era pe eft de
90
hpsita de sens pe atit de periculoasa.
Caz clasie de absenta a oriearei diplomatii juste de 0 oru-eeare
amploare.
De ce se incheia 0 alianta? Numai eu seopul de a asigw'a astfel viitorul
Relchului mai bine dedt a1' fi lacut-o singur. Acest viitor al Reichului se l'educea
la men\inerea posibilitli\ilor de existen\a ale poporului german.
A'ladar problema nu putea fi enuntatii dedt astfel: ce forma trebuie sa
ia, intr-un viitor palpabil, viata natiunii germane iii cum i se pot apoi asigura
acestei dezvoltiiri bazele necesare iii securitatea CeIutii, in cadrul rela\iilor
generale ale puterilor europene?
Examinind deschis previziunile activitiitii exteme ale politicii germane,
nu puteai sii nu te convingi cii:
Populatia Germaniei in fiecru-e an cu aproape 900.000 de suflete,
Dificultatea de a lu'ani aceasta ID.'matli de noi cetli\eni Ul-meazii sa creasca din an
in an sa se termine intr-o zi plintro catastrofa, daca nu se VOl' gasi caile
mijloacele de a preveni in timp util acest perie01 al foametei.
Existau patru mijloace pentm a evita 0 eventualitate aUt de inspaimin
tAtoare:
1. Se putea, m-mind exemplul francez, reduce artificial
prevenind astfel suprapopulru'ea,
Fire:;.te cii natm'a are ea insiiiii grija, in vremmile de saracie de conditii
climatice proaste, sau in regiunile cu pamint sarac, sa limiteze
popula\iei in anumite tari sau la anumite rase, De altfel, cu 0 metoda aUt de
inteleapta de decisiva, ea nu se opune capacitiitii de procreare propriuzise, ci
supravietuilii individului procreat, supunindu-l pe acesta la incercari
privatiuni atit de grele indt Olice individ mai putin puternic, mai putin sanatos
este for\at sa se intoru'cii in neant. Cei carora ea Ie ingaduie sa invinga
rigorile existentei rezistii la Olice, dmi ;;i inbu totul apti sa zamisleasca la rindul
lor, penbu ca selectie fundamentala sa poati! reincepe. N atm'a, procedind
atit de bmta1 fa\a de individ rechemindu-1 imediat la ea daca el nu este
capabil sa influnte vijelia vietii, mentine puternice rasele speciile ajunge
1a cele mai insemnate l'ealizali.
Astfel sciiderea numiimlui intAre!?te individul, deci, la urma urmelor,
specia,
Lucrm'ile se petrec altfe1 atunci cind omu} se pune limiteze
progenitura. El nu e croit din matelial ca natm'a, e1 este "uman"; el se
plicepe s-o faea mai bine dedt aceasta regina nemiloasa a intelepciunii absolute!
El nu pune piedici dezvoltiirii individului procreat, ci insa,?i reproducerii. Lui,
care intotdeauna se vede numai pe sine niciodatli rasa, acest lUClU i se pare
mai uman mai dl'ept dedt metoda contrru'a. Din nefelicire, urmarile sint
contrare:
In timp ce natm'a, lasindui pe oameni tiberi sa pl'ocreeze, Ie supune
w'ma'lii Ia 0 incercru'e forui,e dm'a - !?i dlntre indlvizii supranumerici ii alege pe
91
cei mai buni ca fiind demni sa traiasca, ii pastreaza numai pe ei !Ii ii insarcineaza
cu conservarea speciei - omul limiteazii procrearea, in schimb se incapatineaza
sa conserve cu orice pre\ orice fiint
a
, odata nascuta. Aceasta rectificru:e a vointei
divine i se pare pe cit de in\eleapta pe atit de umana !ji, invingind natura la inca
un punct, se bucw'a ca i-a dovedit incapacitatea. Draga de maimutica a lui
Dumnezeu Tatal va observa numai impotriva vointei sale faptul ca numarul este
intr-adevar limitat, dar ca in acela!ji timp a scazut valoarea individului.
Caci de indata ce capacitate a procreatoare propriu-zisa este limitata
numarul a scazut - in locul luptei pentru via\a, care nu-i lasa
sa decit pe cei puternici pe cei mai - este instaw'ata,
se intelege de la sine, acea manie de a "salva" cu orice prel pe cei mai firavi, pe
cei mai nucleu al unei descendente care va fi din ce in ce mai
vrednica de mila, cita vreme vointa natw'ii va fi astfel cruni batjocorita.
Rezultatul este ca intr-o zi unui asemenea popor pe pamint ii
va fi luata cu forla; caci omul nu poate sfida decit un anumit timp legea eterna
a perpetuarii speciei mai deVl'eme sau mai tirziu, vine 0 rasa mai
puternica va alunga rase Ie slabe, caci final catre viata va disbuge
obstacolele ridicole ale unei pretinse omenii individualiste, pentI'll a msa loc
omeniei conforme cu natw'a, care ii pe cei slabi ca sil Ie dea locul celor
puternici.
Oricine vrea deci sa asigw'e existenla popOlului german, limitind
voluntar populatiei sale, lllipse!jte tocmai prin aceasta de orice viitor.
2. 0 a doua cale ar fi cea pe care !ji astazi 0 mai auzim propusa!ji laudata
de nenumarate ori: "colonizarea interna". Acesta este un proiect proslavit
indeosebi de oamenii care il inteleg cel mai putin !ji care este susceptibil sa
provo ace cele mai mari pagube imaginabile.
Produsul unui sol poate fi lara indoiala crescut pina la 0 limita
determinata. Insa numai pina la 0 limita detcrminata nu la infinit. Un anumit
timp se va putea deci compensa populatiei poPOlwui german prin
produselor solului nostru lara pericolul foamei . Trebuie \inut totu!ji
cont de faptul ca nevoile cresc in general mai repede decit numiilul de locuitori.
N evoile de In'ana imbracaminte ale oamenilor cresc an de an deja n-ar mai
putea fi compru'ate cu ale predecesorilor de acum 0 suta de ani. Este deci
o nebunie sa crezi ca orice cre!-itere a ipoteza unei
a popula\iei: nu, aceasta nu este adevarat decit in rnasw'a in care sw-plusul
I'oadelor pamintului nu este folosit spre satisfacerea nevoilor suplimentru'e ale
omului. Dru' chiru' presupunind restringerea maxima de 0 parte cel mai mru'e
zel de cealalta, !-i i in acest caz se va ajunge totu!li la 0 limita, in functie de
teritoriu.
Cu toata munca posibila, 1a un moment dat nu va mai putea fi facut sa
produca mai mult I;-i atunci va veni, mai deVl'eme sau mai tirziu,- rezultatul
fatal. Foamea va apru'e mai intii in rastimpw'i, dupa recolte proaste etc. eu 0
populatie crescinda, ea va fi tot mai frecventa, apoi nu va mai inceta decit. in
92
anii exceptional de bogap care VOl' umple hambarele; va veni in vremea
dnd mizeria nu va mai putea fi cind foamea va fi al
acestui popor. Atunci va trebui ca natw"a sa intervina sa opteze pentru cei ce
VOl' fi ca sa traiasca; sau omul se va ajuta singw", ro-tificial
reproducerea expunindu-se la toate w"marile suparatoro"e rooatate deja penh-u
rasa specie.
Se va putea obiecta ca aceasta eventualitate va ameninta intr-o zi,
intr-un fel sau altul, intreaga omenire i ca nici un popor nu se va putea
sustrage acestui destin.,
La prima vedere este exact. Ne putem gindi la w"matoro"ele:
E sigwo ca va veni 0 zi cind omenirea, nemaiputind face fata nevoilor
populatiei sale crescinde prin marirea randamentului solului, va trebui sa
limiteze numarului de oameni. Ea va lasa natw"a sa se pronunte, sau
va incerca sa stabileasca ea un echilibl-u: sa speram ca prin mijloace mai
potrivite decit mijloacele actuale; dro" atunci VOl' fi atinse toate poporo"ele, pe
dnd acum singw"ele atinse sint rase Ie cro"e nu mai au destula putere ca
asigU1"e pamintul de cro"e au nevoie pe lumea aceasta. Caci cum se prezintii
lUClW"ile, in epoca no astra, mai exista inca intinderi imense de paminturi
nefolosite, paminturi cro"e nu decit sa fie cultivate. este sigw- de
asemenea ca acest pamint n-a fost pastrat de natura ca teritoriu rezervat pentru
viitor unei natiuni sau unei rase determinate. E sigw", dimpotriva, ca el este
destinat unui popor cro"e va avea puterea sa-I ia energia necesro"a ca sa-l
exploateze.
Natw"a nu granite politice. Ea fiintele vii unele li'nga
altele pe globul pamintesc contempla jocul libel' al fortelor. Cel mai tare din
punctul de vedere al cW'ajului activitatii, copilul preferat al natw-ii, va
dobindi nobilul w"ept de a trai.
Daca un popor se cantoneaza In "colonizare interna" in timp ce alte rase
se implanteazii in portiuni tot mai intinse ale globului, el va fi fortat sa recw"ga
la limitro"ea voluntara. pe dnd celelalte popoare VOl' continua mereu sa crease;!
numeric, Acest caz se prezinta cu atit mai devreme cu cit spatiul aflat la
dispozitia acestui popor se intimplii sa fie mai restrins. Cum, din nefericire, cele
mai bune natiuni - mai precis singmele rase civilizatoro"e, baza a intregului
progres uman - renunlii prea adesea in orbirea lor pacifista la dobindirea de noi
telitorii se multumesc cu "colonizro"ea interna", in timp ce natiuni de 0
valoro'e mai scazuta asigw'e posesiunea unoI' teritorii de populro"e,
aceasta conduce la urmatorul rezultat final:
Rasele eu civilizatia cea mai inalta, dro" mai putin lipsite de scrupule,
trebuie reduca, din eauza teritoriului limitat, inmultirea, intr-un moment
in cro'e ni!ite popoare eu 0 civiliza(ie mai putin inalta, dro' mai brutale prin
natw'a lor, sint, gra(le unoI' teritorii inUnse de populro"e, in masw'a sa se
dezvolte lara grija limitlhii. Altfel spus, se va intimpla ea intr-o zi lumea se va
afla in miinile unei colectivitllti eu 0 eultw"a mai pu\in inalta, dar mai energice.
93
Pe vii tor nu se VOl' prezenta decit doua posibilitiiti: ori lumea va
fi guvernata dupa conceptiile democratiei noastre moderne, atunci balanta va
inclina in favoarea raselor mai puternice numeric; ori lumea va fi guvernatii de
legile naturale: atunci VOl' invinge popoarele cu 0 vointa blutala, nu cele care
VOl' fi practicat limitarea voluntara.
Nimeni nu poate pune la indoiala faptul cii intr-o zi existenta omenirii
va da unoI' lupte groaznice. La urma urmelor, instinctul de conservare
va invinge singur, instinct sub influenta ciiluia dispare incet, precum zap ada sub
soarele de martie, aceasta pretinsa omenie care nu este decit expresia unui
amestec de stupiditate, de i de pedantism vanitos. Omenirea a crescut
in lupta pacea ar duce-o in mormint.
PentIu noi, germanii, cuvintele "colonizare internal! sint nefaste,
intarind in noi ideea cii am giisit un mijloc de a ne citiga existenta prin munca
intr-o dulce toropealii. Odatii ce aceasta teorie va prinde riidiicini la noi, acesta
va fi oriciilui efort de a ne asigura locul care ni se cuvine in lume. Daca
germanul mediu ar ciipiita convingerea cii prin acest mijloc ii poate asigura
existenta viitOlul, soar orice incercare de apiirare activa :;.i prin
aceasta singura rodnicii, soar cu necesitiitile vitale germane. Orice politicii
externii cu adeviirat utila ar fi inmormintata odata cu ea, in special, viitOlul
popOlului german.
De aceea nu intimplator intotdeauna evreul este acela care incearca
indeosebi sa i implanteze popOlului nostIu aceastii mentalitate funesta; i se
pricepe de minune s-o faca. EI e prea expert in oameni ca sa ignore faptul ca ei
sint victimele recunosciitoare ale tutw'or celor ce se hriinesc cu himere care ii
fac sa creada ca s-a gasit mijlocul de a-i da naturii un bobirnac astfel ca aspra
nemiloasa lupta pentlU viatii sa devinii de prisos i sa faca, dimpotriva, din ei,
fie prin munca, fie prin simpla trindavealii, fie prin orice alt mijloc, stiipinii
planetei.
Nu se poate insista indeajuns asupra faptului eli 0 colonizare interni/
germarul nu trebuie sl1 serveascii indeosebi dedt la evitarea anomaliilor sociale -
inainte de to ate S(l sustragii solul speculariei - dar cd ea nu va face niciodatii
faC/1 asiguriirii viitorului lw(iunii fi/rei dobindirea de noi teritorii.
Daca procediim altfel, in scwi timp yom fi lara piimint la capiitul
puterilor.
In fine, trebuie sa mai stabilim clar aceasta:
Limitarea care rezulta din colonizarea interna pe un Inic teritoriu
determinat, ca :;.i restringerea capacitatii de a procrea conduc la cea mal
defavorabilii situatie militara politicii penhu 0 natiune.
ImpOlianta teritorialii a lmei tari este, ea singw'a, un factor esential de
secw'itate e:xi;erna. eu cit teritoriul de care dispune un papar este mai mare, cu
atit e mai mare protectia lui naturala; se obtin intotdeauna decizii militare
mai rapide de asemenea mai mai eficace !?i mai complete impotriva
popaarelor care ocupa un teritoriu restrins; impotriva statelor eu un domeniu
94
teritorial mai intins s-ar intimpla exact contrariul. In plus, intinderea acestuia
constituie 0 proteclie sigw-a impotriva atacurilor neimpinse pinli la capat,
succesul neputind fi obtinut decit dupa lupte indelungate grele, riscul unui
ajutor subit trebuind sa para prea mare in lipsa unor ratiuni cu totul exceptio-
nale.
Importanta teritoriala propriu-zisa a unui stat este astfel un factor de
mentinere a libertiitii independentei unui popor, pe cind micimea teritorialcl
provoaca invazia.
In conseeinta, aceste doua prime mijloace de a stabili un echilibru in
cadrul "national" al Reichului intre em-a creseinda a populatiei teritoriul care
nu se putea intinde au fost inllitumte. Motivele acestei atitudini erau eu totul
altele decit cele mentionate de noi mai sus: in ce limitarea
se abtine in primul rind din anumite ratiuni morale; cit colonizarea
interna, ea a fost respinscl energic, deoareee presimte in ea un atac impotriva
maIii proprietiiti, apoi indeosebi penbu ea vedea in ea preludiul unui asalt
general impotriva proprietatii private. Data fiind indeosebi forma sub CaI-e era
preconizatii aceasta "doctrinii a salvarii", 0 asemenea ipoteza putea sta in
picioare.
In ansamblu, in ceea ce marele public, aceasta rezistenta nu era
foarte opOltuna in Olice caz, nu atingea miezul problemei.
Astfel nu mai ramineau decit doua ecli pentIu a asigw-a piine munca
penbu populatia mereu crescinda.
3. Fie ca se puteau dobindi noi teritorii, penbu a impinge intr-acolo in
fieeare an milioanele de locuitori in numlir excedentar a obtine astfel ca
natiunea asigw-e proplia subzisten(a.
4. Fie sa se treaca mai departe, pentru a aduce industriei noastre
comertului nostru clientela din strainlitate, asigwindu-ne existenta datmita
acestor profituri.
Altfel spus: fie 0 politica telitOliala, fie 0 politica coloniala comerciala.
Aceste dow cai au fost considerate din diferite puncte de vedere,
examinate, preconizate, comblitute, pinli cind a fost aleasa definitiv ultima.
Calea cea mai saniitoasa din cele dow aI- fi fost cu sigw'anta pIima.
Dobindirea de noi teIitoIii de colonizat pIin excedentul populatiei
noasb'e are avantaje infinit mai numeroase, in special daca se ia in considerare
nu prezentul, ci viitorW.
Mai intii eli nu se poate evalua posibilitatea conserviilii unei clase
siirultoase de tarani ca bazli a inb'egii natiuni. Multe din relele noasb'e de astazi
nu sint decit consecinta raportului alterat dintre populatia w-banii !ji ruralii. 0
sorginte solidli de tarani mici mijlocii a fost din toate timpwile cea mai bunli
protectie fata de sb'imtoriilile noasb'e sociale de astazi. Aceasta este singura
solutie care ii asigw'a tmei natiuni piinea cea de toate zilele in cadIul unei
economii inchise. Indusbia come11ul retrogradeaza atunci din pozipa 101'
preeminentii !ji nesarultoasa se mticuleaza in cadrul genel'al al unei economii
95
nationale in care nevoile soar echilibra. Nu mai sint tocmai baza ci auxiliarele
subzistentei natiunii. Cind rolullor se miirgine!jte la pastrarea raport just
intre propIiile noastre nevoi propIia noastrii produc\ie in toate domeniile, ele
fac ca subzistenta poporului sa fie intr-un anumit grad independentii de
sb-ainatate; astfel ele contIibuie la asigw-area libertiitii statului !ji a independen-
lei natiunii, mai ales in clipele de incercru-e.
Cu toate acestea, astazi 0 astfel de politica teritoriaIa nu se mai poate
face undeva in Camerun, ci aproape exclusiv in Europa. Trebuie sa adoptiim cu
calm !ji singe rece acel punct de vedere dupa cru-e nu poate fi conform vointei
divine ca un un popor sa posede de cincizeci de oIi mai multe teIitoIii decit
altu!. Nu este pennis, in acest caz, sa te la!ji inlaturat, pIin frontiere politice, de
la limitele dreptului ve!jnic. Daca pe acest pamint exista intr-adevar destul loc
pentru. viata tutw'Or, sa ni se dea a!jadar solul de care avem nevoie pentru. a tI-ai.
Cu siguranta, acest lucru nu se va face cu pHicere. Dru- atunci intervine
dreptul fieearuia de a lupta pentru. existent a sa;!ji ceea ce-i este refuzat blindetii,
se euvine sa fie cucerit cu pumnul. Daca sb-amo!jii nO!jtIi ar fi lasat odinioru-a ca
hotariIile lor sa depinda de absw-da mentalitate pacifist a aetuala, noi n-am avea
in total nici 0 h'eime din teIitoIiul nostru national actual, iru' poporul german
n'ar mai trebui sa-!ji faca gIiji pentru. viitorul sau in EUl'opa! Nu, noi datoram
atitudinii lor hotiiIite in lupta pentru existenta cele dom mru'!jw'i cUre l-asiilit
ale Reichului !ji, in plus, acea f011a inteIioara cru'e constituie importanta
teIitoriala a statului nostru !ji a poporului nostru., de altfel singw'a care ne-a
permis sa supravietuim pina astazi.
Mai exista un motiv penh'll care aceasta solutie ar fi fost eea mai bunii:
Multe state eUl'opene seamana astiizi cu 0 pu'amidii spIijinita in virf'.
Suprafata lor ew-opeana este ridicol de mica fata de intinderea exageratii a
coloniilor lor, de amploarea comertului lor exteIior etc. Se poate spune: vhful
in EUl-opa, baza in lumea intreaga, spre deo&ebire de State Ie Unite, cru-e i!ji au
baza pe propdul lor continent !ji nu ating restul lumii decit cu virful. Tot aici
sta !ji extraordinara fOl1ii interna a acestui stat !ji slabiciunea majoIitiitii
puteIilor coloniale ew-opene.
Anglia nu este 0 dovadii impobiva celor expuse, caci in pIivint
a
impeliului bIitanic se uita prea existenta lumii anglo-saxone. Pozitia
Angliei, plin insii!ji comunitatea ei de cultw'a !ji de limba cu Statele Unite, este
absolut incompru'abilii eu cea a unei puteIi europene OaI'ecru-e.
Ca wmru-e, penb'll Germania singura posibilitate de a duce la
indeplinire 0 politica teritorialii sanatoasa rezidii in dobindiI-ea de pamintw; noi
chiru' in EUl'opa. Coloniile nu pot servi acest scop cit timp nu pru' favorabile
populaIii masive de catre eUl'openi, Dar in secolul al XIX-lea nu se mai puteau
obtine astfeI de telitOlii coloniale pe cale pa!jnica. Nu se putea nici macru' duce
o asemenea politicll. coloniala larl un l-azboi gl-eu care ar fi fost mai oportun de
pw-tat pentru. a un telitoriu din continentul eUl-opean, decit domenii din
afm'a Ew'opei.
96
o asemenea hotarire odatii Iuata pretinde apoi 0 consacrare exclusiva.
N u cu jumatati de miisura cu ezitari se realizeaza 0 sarcina care reclama
intreaga vointii intreaga energie a fiecaruia. Atunci intreaga politica a
Reichului trebuia de asemenea subordonatii acestui scop exclusiv; nu trebuia sa
se permita nici un gest provenit din alte consideratii dedt acestei
misiuni a mijloacelor de a 0 indeplini.
Trebuia Sa cedam in fata evidentei: numai lupta ru' permite atingerea
acestui scop, iru' cursa inarmarilor trebuia privita rece calm.
Intregul ansamblu al aliantelor trebuia examinat numai din acest punet
de vedere trebuia evaluat la valoru'ea lui reala. Daca doream teritorii in
Europa, aceasta nu era posibil la urma urmelor dedt pe seama Rusiei. Atunci
ru' fi trebuit ca noul Reich sa urmeze din nou calea vechilor cavaleri ai
ordinului teutonilor, pentru ca sabia germana sa-i asigure plugului german glia
sa-i dea astfel natiunii piinea cea de toate zilele.
Pentru 0 asemenea politicii, singmul aliat posibil in Europa era Anglia.
Numai cu Anglia puteam, odata ce ne-am asigw'at spatele, sa intreprin-
dem noua cluciada a Ckrmanilor. Dreptul noshu n-ru' fi fost mai mic decit acela
al strabunilor Nici unul din nu refuza sa miinince piine
de la Rasarit spada este cea cru'e a deschis ruumul plugului.
Pentru a ci:;;tiga bunavointa Angliei, nici un sacrificiu nu trebuia sa fie
prea mru'e. Trebuia sa renuntiim la colonii la puterea militru'a sa Clupm
industria britanicii de orice concurenta germana.
Numai 0 pozitie neta lara reticente putea conduce la acest rezultat:
renuntru'ea la comertul mondial la colonii; renuntru'ea la 0 flota de razboi
germana; concentrru'ea intregii puteri a statului asupra ru'matei de usc at.
Rezultatul ru' fi fost desigw' 0 limitru'e momentana, dru' un vii tor mare\
falnic.
A existat 0 vreme cind Anglia s-ru' fi lasat angajata in negocieri in acest
sens. Deoru'ece ea ru' fi inteles foruie bine ca penhu Ckrmania c;!utru'ea unui
oru'ecru'e era 0 necesitate, din cauza populatiei sale ca ea il
va gasi cu concursul Angliei, in Europa, sau, lara ea, in lume.
Aceasta tendintii trebuia favorizatii in gradul cel mai inalt dnd, la
inceputul secolului, Londra a incercat Sa se apropie de Germania. Pentm
intiia oru'a a apiilut atunci stru'ea de spirit ale carei manifestari intr-adevar
inspaimintatoru'e Ie-am putut observa in cursul ultimilor ani. Gindul ca trebuia
Sa scoatem castanele din foe penhu Anglia ne impresiona neplacut; ca cum
o alianta s ru' putea vreodata intemeia pe a alta baza dedt pe 0 afacere bum
pentru ambele parti. puteam incheia faruie a alianta cu Anglia.
Diplomatia engleza era mult prea dibace ca sa nu cli orice avantaj cere 0
compensatie.
Sa ne :;;i ca 0 politica externa germanii avizata i?i-ru' fi asumat
rolul Japoniei in 1904, abia daca putem evalua consecintele eru'e ru' fi deew's
de aiei penhu Germania.
97
. Razboiul mondial nu ar fi avut loc. Singele varsat in 1904 ar fi crutat
singe Ie varsat inzecit intre 1914 1918.
ce pozitie ar avea astazi Germania in lume!
In orice caz, alianta cu Austria era inca de pe atunci 0 ineptie.
Acest statmumie se de Germania nu penh'll a pUl-ta un razboi, ci
penh'll a mentine 0 pace care ar fi apoi folositii intrun mod foru-te
chibzuit penh'll a nimici incet dru" sigur germanismul in monarhie.
Aceastii alianta era un lucI'll imposibil, penh'll cit nu era permis sa se
0 aparru"e activa a intereselor nationale germane din pru-tea unui stat
cru"e navea nici macar destula putere suficient spirit de decizie ca sa opreasca
degermanizru"ea in inteIiOl'll1 g1'anitelor sale. Daca Germania nu avea suficient
sentiment national cru"acter ca sai smulga imposibilului stat habsbUl"gic
rinduiala destinului a zece milioane de oameni de rasa ge1'mana, int1'adevar nu
se mai putea ca acesta din Ul"ma sa sprijine planUl"i amplu
concepute temerru"e. Din atitudinea fostului Reich in problema aushiaca se
putea deduce cea pe cru"e 0 va avea in lupta decisiva penh'll intreaga natiune.
In orice caz, nar fi trebuit sa ingiiduie ca an de an germanismul sa fie tot mai
oprimat, caci valoru"ea de aliat a Austriei nu putea fi asigmatii cu adevarat deeit
prin mentinerea elementului german. Dru" s-a indepiil-tat de aceasta cale.
De nimie nu Ii era mai frica dedt de lupta avea sa fie constrins la
aceasta in momentul eel mai nefavo1'abil.
Voia sa se sustraga destinului a fost in zadru". Visa la mentinerea pacii
in lume sa trezit in fat a razboiului mondial.
1ar aeest vis de pace era principalul motiv penh'll cru"e nu a luat in
eonsideratie aceasta a treia cale de a vedea viit01-u1 german. $tia ca nu existau
terito1'ii de decit la Est, vedea ce lupta ru" necesita voia cu orice
pret paeea; fiindca, inca din perioada aeeea de multa v1'eme deviza politicii
externe germane nu mai era mentine1'ea natiunii germane prin toate mijloaeele,
ei mai eUl"lnd mentine1'ea piicii unive1'sale prin toate mijloaeele. Rezultatul se

Voi reveni in mod eu totul deosebit asupra acestui punet.
Raminea deci 0 a patra eventualitate: indushie comert mondial,
putere mru"itima ,?i colonii.
o asemenea dezvoltru"e t1'ebuia desigm" atinsa mai mai repede.
Deoareee eolonizru"ea unui teritoriu este un proees indelungat, eru"e uneori
dUl"eaZa seeole; toemai in aceasta trebuie vazuta fort a ei eonsiderabila: nu este
yorba de 0 vilvataie subita, ei de 0 e".-tindere in timp treptatii, profunda
dUl"abila, spre deosebire de un avint indushial, mai degt"abii de sapun
pe cru"e eitiva ani 0 pot "sufla" , dedt putere Ian! fiSUl"i. Este mai sa
consh'llie!iti 0 flota dedt sa ferme prin lupte indirjite sa acolo
fermieri. Insii flota este de asemenea mai de nimieit.
Cind Germania s-a angajat pe aceastii cale, ru" fi trebuit eel putin
.- -s . -
"-
", .
98
N wnai ni!?te copti puteau crede ca amabilitatea, buruivointa !?i afrrmarea
convingerilor lor pacifiste VOl' fi de ajuns ca sa poata merge sa caute banane
numind aceasta operatiune "cucerire a popoarelor", cum ziceau guralivii,
cu emfaza vorbire mieroasa, tara a trebui sa se recw'ga la ru-me.
Nu: daca ne-am fi angajat pe aceastii cale, Anglia ar fi devenit inevitabil
dU!?mana noastrii intr-o buna zi ru' fi fost mai mult decit stupid sa ne indignam
- dru' ingenuitatea no astra era atit de mru'e - in ziua in care ea fi pel-miS sa
se opunii activitatii noastre cu blUtalitatea unui egoism violent.
Este adevarat ca noi, vail n-am fi Iacut-o niciodata. Dacii nu puteam duce
o politicii de cuceriri teritoriale in Ew'opa altfel decit unindu-ne cu Anglia
impotriva Rusiei, nici 0 politicii colonialii comercialii mondialii nu era posibilii
decit impobiva Angliei aliitwi de Rusia. Dru', in acest caz, aceastii politicii
trebuia adoptatii cu to ate consecintele ei indeosebi pariisind cit mai repede
Austria. Indiferent de modul in cru'e era examinata, aceasta aliantii cu Ausbia
ciitre anul 1900 era deja 0 adeviirata nebunie.
Dru' nu ne gindeam de putin sii ne aliem cu Reichul impotriva
Angliei, dupii cum nu ne gindeam sa ne aliem cu Anglia impotriva Rusiei, ciici
in ambele cazwi ru' fi w'mat un riizboi, iru' noi ne angajaseriim in aceasta politicii
comercialii industrialii spre a-I impiedica. Credeam cii prin cucerirea
"economica pa!?nicii" a lumii sintem in posesia unei metode de actiune cru'e
tl'ebuia, odatii pentlU totdeauna, sii suglUme orice politicii de f0l1ii. De lucrul
acesta nu eram, poate, intotdeauna foruie sigwi, mai ales cind, in riistimpwi,
din Anglia veneau amenintiili cu totul de neinteles. De aceea am hotiil'it
construirea unei flote, dru' nicidecum cu intentia de a ataca sau a distruge
Anglia, dimpobivii, penbu a apiira acea "pace mondiala" !?i a continua cucerirea
a lumii. De aceea a fost creatii acea flota modestli sub toate aspectele,
nu nwnai in ceea ce plivea numiilul tonajul vaselor, ci ru-mamentul, penbu
a liisa din nou sa iasii la ivealii, in cele din w-mii, intentia "pa!?nicii".
Tranciinelile despre 0 cucerire "economicii i pa!?nicii" a lumii au fost cel
mai nonsens cru'e a fost vreodatii lidicat la rangul de plincipiu
ciiliiuzitor al politicii unui stat. Acest nonsens apru-e mai flagrant dacii se ia in
considerru'e faptul cii nu ezitam sii desemniim Anglia ca fiind exemplul cel mai
edificator al posibilitatii unei asemenea cucelili. Ceea ce docbina noasb'ii
conceptia noastrii profesorale despre istorie au stricat sub acest aspect abia dacii
e repru'abil 0 dovada evidentii a acestui fapt este ca multi oameni "invatii"
istOlia larii sii pliceapii ceva din ea. AI' fi trebuit sa se recunoasca faptul ca
Anglia este exemplul frapant al teoliei opuse, ciici nici un popol' nu !?i-a pregiitit
mai bine mai blUtal cucelilile economice cu sabia nu le-a apiirat apoi cu
mai multa dirzenie. Oal'e tnlsatw'a cru'acteristica a mtei politicii engleze nu era
tocmai faptul cii tia sj scoatii din putel'ea ei politica cuceriri economice
invers, sa transfOl-me Olice succes in putere politicii? Mai mult, ce sa
credem cii Anglia insii!?i era prea laii ca verse propriul singe in favoru'ea
ex-pansiunii sale economice! Fa tul ca Alia nu seda 0 ru-mata "na ionala"
nu dovedea nicidecum aceasta; ceea ce conteza in acest caz nu este structura
militara momentanii a armatei, ci vointa i hotiirirea de a intra in luptii cu
armata pe care 0 ai. Anglia a avut intotdeauna armamentul de care avea
nevoie. Ea a avut intotdeauna, pentru a se lupta, armele necesare pentru a
invinge. Ea a trimis in luptii mercenari at1ta timp cit mercenarii au fost
suficienti; dar a tiut intotdeauna sa scoatii din izvoarele cele mai adinci singele
cel mai pretios al natiunii, cind numai un asemenea sacrificiu putea aduce
victoria; in orice caz, vointa de a lupta, tenacitatea i condueerea blutalii a
operatiunilor au ramas aceleai.
Insa in Gelmania se crease putin cite putin, datorita colii, presei i
ziarelor . satirice, 0 asemenea idee despre englez i daca se poate i mai mult
despre imperiul sau, incit ea trebuia sa duca la una din deeeptiile noastre cele
mai dauniitoare; putin cite putin aceastii idee falsa s-a raspindit pretutindeni ca
o epidemie, iar consecinta a fost 0 subestimare pe care am ispait-o cumplit.
Aceasta iluzie a fost atit de profunda incit eram conviI1J?i ca englezul nu era decit
un om de afaceri pe cit de iret pe atit de incredibil de lipsit de vlaga ca
persoana. DistiI1J?ii nOb"i profesori de didactic a nu-i imaginau nieidecum ca un
imperiu mondial atit de intins ca al Angliei nu a putut fi cucerit prin iretIicuri
subterfugii. Oamenii, putini la numiir, care ii puneau in garda impotriva
acestei erori, nu erau ascultati sau erau redui la tacere. Imi amintesc acum
limpede ee minii uimita au lacut camarazii mei cind ne-am vazut cu tommies in
fata in Flandra. Inca din prime Ie zile de luptii, fiecare a inceput sa banuiasca
faptul ca aceti scotieni nu semanau deloc cu cei pe care crezusera de cuviinta sa
ni-i schiteze foile noastre umoristice comunicatele.
Cu aceasta ocazie am Iacut primele observatii asupra utilitiitii anumitor
forme de propagandii.
Aceastli iluzie aducea desigur foloase celor care 0 l-aspindeau: acest
exemplu - fals - putea fi folosit pentru a demonstra posibilitatea unei
cueeriri economice a lumii. Ceea ce ii reuise englezului trebuia sa ne reueasca
nom; 1?i aveam chiar un avantaj deosebit prin probitatea noastra simtitor mai
ridicata, prin faptul ca ne lipsea acea perfidie specific englezeasca. pl"in
aceasta speram sa mai simpatia natiunilor mici i increderea celor
mro-i.
Nu intelegeam ca probitatea no astra a fost penbu altii obiectul unei
aversiuni profunde, pentru ea credeam noi inine in ea, in timp ce restullumii
nu vedea in conduit a noastra decit expresia unui rafinament al ipoeriziei, pinii
cind revolutia i-a permis sa intrevada, lara indoiala spre maxima ei mirro-e,
intreaga profunzime a psihologiei noastre, sincera pina la 0 prostie larii mro-gini.
Numai nonsensul acelei cucerh'i "economice a lumii poate face
sa se inteleaga de indatii, in toata limpezimea sa, celiilalt nonsens, cel al Tliplei
Aliante.
Cu ce stat ne puteam aadro- alia? Cu Austria nu puteam ponti un
razboi de cuceriri, nici in Europa. In aceasta consta slabiciunea inniiseuta a
100
acestei aliante. Un Bismarck putea perntite sa recw'ga la aceasta ultima
solut
ie
, dar nici unul din succesorii lui inabili nu 0 mai puteau face inca
mai putin intr-o vreme cind bazele esentiale ale aliantei incheiate de Bismarck
nu mai existau: caci Bismru'ck inca mai putea vedea in Austria un stat german.
Dru' introducerea treptata a votului universal intr-un stat haotic nu mai ave a
nimic german.
Din punctul de vedere al unei politici etnice, alianta cu Austria era de
asemenea de-a dreptul funestii. Se tolera formru'ea lInga Reich a unei puteri
slave, cru'e mai devreme sau mai tirziu trebuia sa se into arc a impotriva
Germaniei cu totul altfel dec it a fost, de pilda, cazul Rusiei. Alianta trebuia sa
se degradeze sa se an de an, pe masura ce in monru'hia dunareana
slabea influenta cru'e erau indepartati din toate pozitiile
primordiale.
Alianta Germaniei cu Austria intrase deja catre 1900 in faza ca
alianta Austriei cu Italia.
in acest caz exista 0 singurii alternati va: ori eram aliatul monru'hiei
habsbw'gice. ori trebuia sa ne ridicam protestind impotriva opresiunii
german:smului in Austria. Dar cind pe un asemenea drum, el duce de
cele mai multe ori la lupta deschisii.
Valoru-ea Triplei Aliante nu era de cit rnodesta din punet de vedere
psihologic, caci trainicia unei aliante tinde sa slabeasca in masw'a in cru-e ea se
reduce tot mai mult la mentinerea unei stari de lucruri existente 0 alianta
devine, dimpotriva, cu atit mai puternica cu cit partile contractante au de gind
sa atinga prin acest mijloc obiective de expansiune determinate accesibile
Nici in acest caz forta nu sta in rezistenta, ci in atae.
Acest lucru a fost recunoseut atunci de diverse parti, din neferieire nu
in cercw'ile zise "profesioniste"o
Ludendorff, pe atunei colonel pe linga mru'ele stat-major a fost in
special cel cru'e a ru-atat toate piirtile ei slabe intr-un memoriu din 1912. Fire-;;te,
"oamenii de stat" nu i-au acordat nici 0 importanta nici 0 valoru-e; in general,
I atiunea nu pru-e sa se manifeste in mod eficace dedt la muritorii de rind
dispru'e in prineipiu de indata ce este yorba de "diplomati".
Inca pentm Germania a fost un noroc ca in 1914 razboiul a izbuenit pe
calea ocolitii a Austriei !;'i ca Habsbw-gii, prin Ul'mare, nu is-au putut sustrage;
dara riizboiul ru' fi sm-venit intI' alt fel, Gel'mania ru' fi fost singm-a. StatuI
Habshm-gilor n-ru- fi putut niciodata ';oi nici n-ru' fi vrut nieiodata sa ia pruie la
o lupta cru'e ru' fi POI-nit din cauza Germaniei. Ceea ce a fost atit de blamat, mai
tirziu, in cazul Italiei, s-ru' fi intimplat ru Austria; ea ru' fi ramas "neutra"
pentm a feri cel putin statu1 de 0 revolutie chiru- la ineeputul razboiului. Slavii
din Austria mai degrabii ru' fi zdrobit monru'hia In 1914 de cit sii-i ingiiduie sa
ajute Germania. Dru- mult mai putin au fost in vremea aceea cei rru'e
au putut intelege toatC' pericolele to ate agravarile dificultalilor eru-e rezultau
di n ::lli ::tnt::l I'll mnn::ll'hi::l nnniil'P::lnii
101
In primul rind, Austria ave a prea mUlti care nadajduiau sa
adune acestui stat decrepit, pentru ca sa nu sfir!?easca plin
a simti 0 oarecare animozitate impotriva Germaniei, considerata un obstacol in
calea dezmembrarii monarhiei, a!lteptatii. speratii. in toate partile. S-a ajuns la
concluzia ca nu se putea ajunge pina la Viena decit trecind prin Berlin.
In al doilea rind, Germania a pierdut din aceasta cauzii cele mai bune
mai promitatoare posibilitiiti de alianta. In schimb, in locullor s-a observat 0
tensiune ereseinda in raporturile eu Rusia ehiar eu Italia. Caci, la Roma,
starea de spirit generala era favorabila Germaniei, dar ostilitatea fata de
Ausbia dormita - ba eiteodata ehiar ardea eu flaeiiri - in inima ultimului italian.
Din moment ee ne angajaseriim intr-o politiea comereialii. industrialii., nu mai
puteam gii.si nici cel mai mic motiv de razboi impotriva Rusiei. Numai
celor doua natiuni puteau avea in aeesta un mare interes. De fapt, eei care au
indemnat prin to ate mijloacele la riizboiul dintre cele doua state au fost mai intii
evreii
In al treilea rind, in aceasta alianta prezenta inevitabil un pericol
permanent pentru Germani a, deoareee unui stat efectiv ostil Reichului lui
Bismarck ii era intotdeauna sii. mobilizeze 0 serie intreaga de state
impotriva Germaniei, promitindu-le tuturor imbogiitirea pe cheltuiala aliatului
sau austriac.
Putea fi pusa in impotriva monarhiei dunarene intreaga Europa
de rasarit, dar mai ales Rusia i Italia. Coalitia mondiala care se forma sub
influenta directoare a regelui Eduard n-ar fi de venit niciodata un fapt implinit
daca acest aliat al Germaniei, Austria, n-ar fi constituit 0 motenire aUt de
atragatoare. Numai din aceastii cauza a devenit posibila antrenarea in acelai
front ofensiv a unoI' state animate de dorinte urmarind scopuri aUt de
eterogene. Fiecare putea spera, in cursul unui atac general impotriva
Germaniei, sa se imbogateasca pe socoteala Austriei. Iar faptul ca TW'cia fii.cea
ea parte tacit din aceasta alian\ii nenorocitii marea acest pericol in proportii
extraordinare.
Finantele internationale aveau nevoie de aeeastii momeala
penh'll duce la bun proiectul de mult rivnit al distrugerii Germaniei,
care inca nu era supusa contl'olului financiru' economic general al acestui
superstat. N umai astfel s-a putut suda coalitia cru'e era putel'nica curajoasa
doru' datorita numarului milioanelor de soldati, gata in de Iupta corp la
corp cu Siegfried "cel
Alianta cu puterea Habsbw'gilor, cru'e inca in Austria ma umplea de
nemultumire, mi-a pricinuit indelungi suferinte liiuntrice, cru'e mai tirziu mi-au
intal'it mai mult piil'erea deja fixata.
Nu-mi ascundeam, in cercw'ile restrinse pe cru'e Ie frecventam,
convingerea ca acest tratat nepohivit cu un stat sortit pieirii' va duce !ii
Germania la 0 catastrofalii, daca ea nu se desprindea la timp. Nu am
fast zdl"uncinat, nici maca)' 0 clipa, in aceasta convingere profunda, dnd in sfirit
102
furtuna l-azboiului mondial pam sa elimine Olice considera\ie rezonabili cind
ameteala exaltarii a pus stapinire chiar pe centre Ie care n-ar fi b:ebuit sa fie
accesibile decit celui mai rece realism. Chiar atunci dnd am fost pe front, de
fiecare data cind am avut ocazia sa discut aceste probleme, mi-am explimat
piil'erea ca trebuia, in interesul natiunii germane, rupta alianta cu cit mai
deVl'eme cu aUt mai bine; cii abandonarea monarhiei habsburgice nu a1' fi un
saclificiu, dacii Germania putea reduce astfel numaiw adversarilor; caci nu
pentru a mentine 0 dinastie degenerata, ci pentru salvarea na\iunii germane
pwiau realmente casca milioane de oameni.
De mai mult ori s-a piirut inainte de riizboi ca, cel putin intr-una din
tabere incep sii fie exprimate indoieli in legiitw'a cu opOliunitatea politicii
germane adoptate: mediile conservatoare germane au pus nu 0 data in garda
impotriva unei increderi excesive, dar, cum se intimpla cu Olice aveliisment
rezonabil, acesta s-a spulberat. Erau ca se aflau pe calea "cuceririi
lumii", ale ciil'ei rezultate VOl' fi wiae i in care saclificiile ar fi egale cu zero.
incii 0 data "profanului" nu-i mai raminea decit sii observe in tiicere cum de
ce "initiatii" w'ept spre pieire, tragind dupii ei POPOlW cel bun, ca
viniitOlW de din Hameln.
J
* *
Motivul esential care permitea ca nonsensuI unei "cucelui economice"
sa fie prezentat ca sistem de politicii practicii mentinerea pilcii mondiale sa fie
oferitii drept obiectiv politic intregului popor se intemeia pe starea generalii
maladivii a intregii noastre ginditi politice.
Triumful tehnicii indusbiei germane, succesele crescinde ale
comertului german ne Iaceau sii uitiim din ce in ce mai mult eli toate acestea nu
erau posibile dedt cu conditia prealabila a unui stat puternic. Din contrii, in
muIte cercw'i se mergea pinii la a afirma convingerea cii statui
datoreazii existenta acestor fenomene, eli el este in special 0 institu\ie economicii
ca depinde de eeonomie in structw'a sa aetualii, ceea ce era eonsiderat
glOlifieat w'ept eea mai normala i mai saniitoasii stare de lucrwi.
Dar statui nu are nimic de-a face eu 0 conceptie economica sau 0
dezvoltare economicii determinatii! El nu este reuniunea piil1ilor conb'actante
economiee pe un telitoriu precis i delimitat, avind ca obiectiv executarea unOI'
sarcini economiee; el este organizarea unei eomunitati de fiinte vii, asemiiniitoare
intre ele din punct de vedere fizic i moral, constituita spre 0 mai burul
asigw'are a descendentei lor spre a atinge obiectivele abibuitc lor de
Providen\a. Acesta i numai acesta este obiectivul unui stat. Economia nu este
dedt unul din numeroasele mijloace necesare indeplinirii acestei sarcini. Ea nu
este niciodata nici cauza, nici obiectivuI unui stat, in afm'a de cazul dnd acesta
din w'ma se intemeiaza a priori pe 0 baza falsa, fiind impobiva fnii. Numai a!l3
103
se poate explica faptul ca statul, ca atare, nu se intemeiaza neaparat pe 0
delimitare teritoriala. Aceasta conditie nu va deveni necesarii dedt la popoarele
cru'e VOl' sa asigw'e prin propriile lor mijloace subzistenta lor de rasa,
adica la cele care vor sa duca la bun sfirit lupta pentru existenta prin propria
lor munca. Poporu'ele crue au facultatea de a se strecura ca nite parazip in
rindurile omenirii, ca sai faca pe altii sa munceascii pentru ele sub diferite
pretexte, pot forma state lara sa aiba nici cel mai mic teritoriu delimitat propriu.
Este in special cazul poporului al carui parazitism fnce sa sufere intreaga
omenire: poporul evreu.
Statul evreiesc nu a fost niciodatil delimitat in spapu; raspindit lara
limite, el cuprinde totui exclusiv membrii rase. De aceea a format
acest popor pretutindeni un stat in stat. Este una din cele mai ir.genioase
scamatorii din lume faptul ca acest vas a fost pus sa navigheze sub eticheta
"religie", asigw'indu-i-se astfel toleranta pe care ruianul este intotdeauna gata
s-o acorde credintei religioase. In realitate, religia lui Moise nu este nimic
altceva decit docbina conservarii rasei evreieti. De aceea ea imbratieaza de
asemenea aproape intregul domeniu al sociale, politice economice
care se pot raporta la ea.
Instinctul de conservare a speciei este prima cauzii a formarii comunitiili-
lor umane. Din aceastii cauzii, statul este un organism rasial i nu 0 organizatie
economica, diferentii pe aUt de mare pe cit ramine de neinteles indeosebi pentru
aa-ziii "oameni de stat" contemporani. De aceea, acetia cred cil pot alciltui un
stat pdn mijloace economice, pe dnd in realitate el nu este venic dedt
rezultatul exercitiidi calitiitilor care se inscI'iu pe linia instinctului de
conservare a speciei i a rasei. aceste calitiiti sint intotdeauna virtuti eroice
i nu egoismul mercantil, deoarece conservru'ea existentei unei specii presupune
ca sint gata sa sacrifice individul. Acesta este i sensul cuvintelor poetului:
Und setzet ihr nicht das Leben ein,
Nie wird euch das Leben gewonnen sein. 1)
dacii nu va puneti propria voastra existenta w'ept chezaie, niciodatil n-o sa va
cltigati existenta). Sacrificarea existentei individuale este necesara pentru a
asigw'a conservru'ea l'asei. Astfel, condipa esentiala penb'U formarea- i
mentinerea unui stat este existenta unui sentiment de solidruitate pe baza unei
identitilp de cruacter i de rasa. Aceasta trebuie sa duca la popoarele care au un
teritoriu al lor la formarea unor virtuti eroice, iar la paraziti la 0 ipocrizie
mincinoasa i 0 cluzime perfida, afru-a numai dacii se admite ca aceste cru'acteris-
tici sint inniiscute i ca diferenta dinb'e formele politice nu este decit dovada
I) Schiller, Wallenstein ("Tabara de la Wallenstein", Cintecul cuirasierilor)
104
evidenta a acestui fapt. Dar intemeierea unui stat trebuie sa rezulte intotdeau-
na, cel pulin la dintr-o manifestare a acestor calitati; poporu'ele cru'e
pier in lupta pentru existenlii, adicii cele care sint vasale prin aceasta
condamnate sii dispru'ii mai deVl'eme sau mai tirziu, sint ace lea cru'e dovedesc
cele mai puline virtup eroice in aceastii lupta sau cru'e sint victimele vicleniei
perfide a pru'azitilor. chiar in acest din urmii caz, in general nu este yorba atit
de lipsa de inteligentii, cit de lipsii de hotiirire de cw'aj, cru'e cautii sa se
ascunda sub pretextul sentimentelor
Faptul ca forta internii a unui stat nu coincide de cit forute ra1' cu
pretinsa inflorire economica demonstreaza, in mod stralucit, cit de pulin sint
legate de economie calitalile constructoru'e conservatoare ale statuluL
Inflorirea economica ne-o demonstreaza nenumarate exemple - pru'e mai
degt'aba sa anunte ca declinul statului este aproape. daca formru'ea unoI'
comunitati umane se explica in primul rind prin actiunea fortelor lii mobilw'ilor
economice, dezvoltarea economica maxima ru' fi cea cru'e ru' trebui sa insemne
punctul culminant al puterii statului nu invers.
Credinta in puterea economicl1 pentru intemeierea sau menpnerea
8tatelo1' pru'e de neinteles indeosebi cind se inti'lne5te int1'-o tru'a in cru'e istoria
demonstreaza contrariul la fiecare pas intr-un mod limpede !;>i repetat. P!'llsia
indeosebi demonstreaza, cu 0 precizie p1'odigioasa, cii nu calitatile materiale, ci
numai vidutile morale slnt cele cru'e of era mijloacele de a intemeia un stat
N umai sub p1'otectia lor incepe sa infloreasca economia, pinii in momentul in cru'e
ea se odata cu capacitatilor creatoru'e pw'e ale statului,
evolutie pe care 0 putem observa chiru' acum intr-un mod atit de dezolant.
Intotdeauna interesele materiale ale oamenilor au p1'ospe1'at cel mai bine la
umbra viItutilor e1'oice. Dru' de indata ce primele pretind sii lii ru'oge locul Intli,
dish'llg ele insele conditiile propriei lor existenle.
De fiecare data cind puterea politica a Germaniei a traversat 0 perioadii
de ascensiune, a crescut !ii nivelul economic; in schimb, de fiecru'e datil dnd
economia a ocupat singw'a viala popOl'lllui nosh'll a Iacut sa se niil'llie vidutile
idealiste, statuI s-a priibuliit atriigind dupa sine in scwt timp distrugerea
economiei.
Dru' daca ne intrebam cru'e sint in realitate acele forte cru'e
creeaza mentin state Ie, Ie putem reuni chiar sub denumirea de spiritul
vointa de sacrificiu a individului pentru comunitate Cii aceste viduti n-au
nimie comun cu economia reiese din simplul fapt cli omul nu se sacrificli
niciodata penh'll aceasta, cu alte cuvinte nu se moru'e penh'll 0 aface1'e, ei penh'll
un ideaL Nimic nu mai bine superioritatea psihologicli a englezului
in ceea ce intelege1'ea sufletului poporului decit felul in cru'e a sa
motiveze intrarea sa in t:;lzboi. In timp ce noi ne bliteam penh'll piinea noast1'a,
Anglia lupta penb'll "libeltate" !ii rud maca!' penh'll a ei, ci penh'll cea a
natiunilor mici. Noi am ris de aceastii obriiznicie sau ne-am supiirat din cauza
ei, demonstrind astfel hpsa de idei stupiditatea diplomatiei l!el'mane. inca
105
inainte de riizboi. Nu mai exista nici cea mai vaga no\iune despre acea fOl1il. care
poate face oameni cOIl!itient
i
hotiiriti sa meargil. liberia moarte,
Citil. vreme popOlul german a crezut, in 1914, cli lupta pentru un ideal,
el a sustinut lupta; cind a fost pus sa se batii pentru piinea zilnica, a preferat sil.
iasii din joc,
"Oamenii" "de stat", atit de plini de spirit, au fost de
aceasta schimbare de mentalitate, Ei n-au inteles niciodata ca omul, din
momentul in care lupta penbu un interes economic, evita moartea pe cit po sibil.
caci aceasta l-ar lipsi penbu totdeauna de posibilitatea de a se bucma de rodul
victoriei. Grija salvarii copilului transforma cea mai slaba mama intr-o eroina,
de-a lungul epocilor numai lupta penh-u conservarea rasei a vetrei sau a
statului care 0 apara a azvirlit oamenii in intimpinarea lancilor
Se po ate proclama formula urmatoru'e ca un adevar
Niciodata un stat nu a fost intemeiat prin economia Cl
intotdeauna prin instinctul de conservru'e a rasei, indiferent ca acesta se
manifesta in domeniul eroismului sau al vicleniei al intrigii; in primul caz,
rezultii state ru'iene de muncii cultura, in celalalt, colonii pru'azitru'e
De indata ce incepe sa acest instinct la un pOpOl', devine ea
cauza cru'e aduce cu sine aservirea oprimarea,
Inainte de razboi, increderea in posibilitatea ca popOlul german sa
acapru'eze piete mondiale sau chiru' sa cucereascii lumea pe calea a unei
politici comerciale coioniale era un simptorn clasic al pierderii tuturor
virtutilor cru'e formeazii mentin statul al tuturor celor cru'e rezulta de aici:
discernamint, putere de vointa hotiirire in ac\iune; faptul ca rezultatul a fost
razboiul mondial cu toate consecintele lui !acea pru-te din legile flrii.
Penhu cine n-a aprofundat problemele, aceastii atitudine a natiunii
germane ' caci ea a fost aproape generala - trebuie sa fl piilut 0 enigmii
nerezolvabila; flindcii tocmai Germania a fast exemplul cel mai prodigios al unui
imperiu care apiiluse dintr-un eroisrn striilucitor nu din operatii flnanciru'e
sau afaceri comerciale Reichul nu a fost decit cea mai stralucita
recompensa a unei politici orientate spre putere a cw'ajului soldatilor sai.
Prin mmru'e, cum a fost posibil ca instinctul politic al popOlului german
sa fle tulbmat astfel? Caci aici nu era yorba de un fenomen izolat, ci de
simptome de decadenta aparind din diverse parti in numiir intr-adevar inspaimin-
tator, cind pru'cw'gind bupul natiunii ca flacari cind formind pe
alocw; abcese cru'e mistuiau cru'nea natiunii. Pru'cii un val neintrelupt de venin
era impins de 0 f011a misterioasa pina in ultimele vene ale acestui trup cindva
eroic, antrenind 0 paralizie crescinda a judecatii sanatoase a celui mai
elemental' instinct de conservru'e,
Trecind de nenumiirate ori in revistii toate aceste probleme legate de
politica germana de aliante de politic a economica a Reichului intre 1912
t
1914, singw'a explicatie posibila pe cru'e 0 gaseam era acea fof\a pe care
invatasern 8-0 cunosc la Viena situindu-ma pe a pozitie eu totul difetita: doetrina
106
conceptia marxistii despre viata, ca expresia lor organizati.
Pentru a doua oaxii in viala mea m-am cufundat in studierea acestei
doctrine distrugiitoare; de astii data, este adeviirat cii nu impresiile influentele
antuxajului meu cotidian m-au determinat la aceasta, ci observarea fenomenelor
generale ale vietii politice. In timp ce mil afundam din nou in literatura
teoreticii a acestei lumi noi mii striiduiam sa vad limpede consecintele ei
posibile, Ie comparam cu semnele manifestirile reale pe care Ie provoca
actiunea sa in viata politicii, cultw'alii de asemenea economicii.
Tot pentru plima data mi-am indreptat atentia asupra incercarilor lacute
pentru a stiivili aceastii ciumii mondialii.
Am studiat exceptionala legislape a lui Bismarck, in conceptia ei, in
perioada ei de luptii rezultatele ei. Putin cite putin, mi-am pe 0 bazii
solida ca 0 stinca propriile-mi convingeri in materie, astfel ca, de atunci, nu
m-am simpt niciodatii obligat sa procedez la 0 reorientare a conceptiilor mele
intime asupra acestui punct. Am supus de asemenea unei noi analize
aprofundate raportwile dintre marxism eVl'ei.
Daca mai inainte, in special de la Viena, Germania mi se piiruse un
colos de neclintit, in momentul acela au inceput sa aparc1 in mine indoieli
Am inceput Sa critic in gind ;;i in cercul meu restrins politica externii
germanii ca maniera incredibil de dupii piiI'erea mea, cu care era
tratatii cea mai importanta problema existentii in acea epocii in Germania, cea
a marxismului. Nu sa inleleg cum se putea merge atlt de in
intimpinarea unui pericol ale carui repercursiuni aveau sa fie Ia fel de teribile
precum 0 promitea marxismul In momentul acela imi lidicam deja glasul
in antw'ajul meu imediat, dupii cum 0 fac ;;i acum in propo11ii mai mali,
impobiva vorbaliei amagitoare a tutwor sIniorcaiplor "Nu ni se poate
intimpla nimic!" 0 astfel de cimnii mintala a distrus deja un imperiu gigantic.
Oare numai Germania sa nu fie supusa legi ca toate celelalte
comunitiip umane?
In anii 1913 1914 mi-am exprimat penbu prima datii, in diferite
cercwi, din care 0 paxte se nmniira acum prinb'e adeptii fideli ai
natiollal-socialiste, convingerea ca problema viitOlului natiunii germane este
problema nimicirii marxismului.
In nefasta noasb'a politica de ali ante eu n-am viizut decit consecinlele
actiunii nimicitoare a aeestei doctrine; deoarece, eel mai atroce era faptul eli
aeeastii otravii disbugea aproape imperceptibil toate bazele unei conceptii
sanatoase despre economie !:i stat, lara ca aceia pe care ii influent a sa biinuiasca
in ce masura inb'eaga lor activitate inb'eaga lor vointa nu mai erau decit
expresia acestei cunceptii despre viata, pe care, pe de altii parte, 0 respingeau
in modul cel mai hotarit.
Deciiderea interna a poporului german incepuse deja de mult, f"arc1 ca
oamenii - cum se intimplii adesea in viata - sa-I descopere pe cel care Ie distruge
existenta. 8-a incercat uneori cite un tratament impotdva bolii, dar intotdeauna
J()7
manifestarile ei exterioare erau confundate cu cauzele ei. Cum acestea din unna
nu erau cunoscute, sau lor nu era dorita, aceasta lupta impotriva
marxismului a avut tot atita efect ca tratamentele aplicate de un arlatan
tiimiiduitor.
CAPITOLUL V
RAzBOIUL MONDIAL
In cursul tineretii mele clocotitoare, nimie nu m-a afectat atit de mult
ca faptul cli m-am nliscut intr-o perioadil care evident cli nu ridica temple de
glode decit i functionarilor. Fluctuatiile evenimentelor istOlice
pilreau sil se fi calmat deja viitolUl pilrea cli trebuie sli nu apartinli decit
competitiei dintre popoare, adica unei exploatliri frauduloase reciproc
admise excluzind orice metoda de autoaparare prin forta. Individual, statele au
inceput sa semene tot mai mult cu intreprinderi care sapa groapa
reciproc, incearcli sa-i sufle reciproc clientii comenzile sa se lezeze reciproc
in diferite chipuri, punind to ate acestea in scena cu acompaniamentul unoI'
strigate de protest pe cit de zgomotoase, pe atit de inofensive. Aceastii evolutie
parea nu numai sa persiste, ci i sa trebuiasca sa transforme intreaga lume
intr-un mare bazar la intrarea caruia trebuiau sa se adune busturile celor mai
speculanti i ale celor mai inofensivi functionari, sortiti nemUlirii. Atunci
negustorii puteau fi reprezentati prin englezi, functionarii prin germani, in timp
ce evreii erau obligati sa se sacrifice sa se multumeasca sa treaca dl-ept nite
bUl'ghezi avuti, caci, dupa proplia lor martUlisire, ei nu realizeaza niciodata nici
un beneficiu, ci, dimpotriva, "platesc" intotdeauna; i in afru'a de aceasta, ei sint.
versati ca bUl'ghezi in majoritatea limbilor straine.
De ce n'am putut sa rna nasc cu 0 suta de ani mai devreme? De pilda pe
timpul razboaielor de eliberru'e, pe cind omul avea 0 oru-ecru'e
valoru'e, chiru' daca nu avea relatii?
Astfel Iaceam reflectii amru'e asupra datei prea tru'dive a apru'itiei mele
pe acest pamint consideram dl'ept un tratament nedl'ept al so ru-te i fata de
mine viitOlul care mi se infiitia, chipUlile, in "calm ordine", Deja serios
atent in nu eram deloc "pacifist" toate tentativele de a rna forma in
acest sens au fost zadru'nice.
Razboiul bUl'nOr mi se infiitia asemeni fulgerelor unei fUl-tuni
indeplil-tate.
Pindeam ziru'ele devoram depe!ie1e comunicatele ') eram deja
fericit cli puteam fi mru-tor cel putin de la distanta la acea luptil eroica.
Razboiul lUso,japonez m-a gasit mult mai in virsta i de asemenea mai
atent. Atunci rna declru'asem deja de pru-tea japonezilor din motive nationale.
1) Hitler avea zece ani dnd a izburnit razboiuJ bUlilo}', (RT,)
109
Vedeam in infringerea 0 infringere a slavismului aushiac.
De atunci au trecut multi ani am inteles cii ceea ce altiidatii mi se
pru'llse a fi 0 lincezealii trindava nu era decit dinaintea furtunii. Inca de
pe vremea mE:'le la Viena, deasupra Balcanilol' se intindea acea caldurii
monotonii care anunta de obicei uraganul I;>i deja uneori apru'ea 0
licru'ire mai vie, ca sii dispara din nou in intunericul tulbunltor. Atunci s-a
dezlantuit riizboiul din Balcani prima rafala a matmat Emopa febrila. Vintul
venit pe chinuia omul ca un apasiitor, mocnind ca 0 fierbinte
caldw'a tropicalii, astfel cii sentimentul catastrofei iminente s-a transformat apoi
dintr-o perpetuii intr-o neriibdiitoare: oamenii doreau ca cel'lll
sa dea in friu libel' fatalitiitii, pe care nimie n-o mai putea opri. Atunci s-a
abatut in asupra pamintului prima lovitma de traznet formidabilii:
furtuna s-a dezlantuit tunetul din eel' se impletea eu salve Ie neintrelUpte ale
tunwilor razboiului mondial.
Cind a ajuns la Miinchen vestea asasinatului arhiducelui Franz
Ferdinand (eu rar pe vremea aceea nu auzisem decit
nesigure despre ace 1 eveniment), am fost de indatii cuprins de ingrijorare: oare
gloantele nu proveneau din pistoalele studentilor germani care, indignati de
practicarea constanta a slavizarii ciil'eia i se consacl'a mO'?tenitorul tl'onului,
voiau sa elibereze popOl'lll german de acest inamic intern? Puteai sii-ti imaginezi
imediat care ar fi fost consecintele: ar fi w'mat un nou val de persecutii care
acum al' fi fost "justificate" "motivate" in ochii intregii lumi. Dar cind imediai
dupa aceea am auzit numele presupu'lilor autori am citit vestea cii erau
identificati ca fiind sirbi, am fost cuprins de 0 spaimii confuza in fata acestei
razbunari a destinului de nepahuns. Cel mai mare prieten al slavilor ciizuse sub
gloantele fanaticilor slavi.
Cel care a avut ocazia sa observe vreme indelungata atitudinea Austriei
fata de Serbia nu putea sa se indoiasca nici 0 clipii cii odata ce piatra a POl'nit sii
Iunece pe panta, ea nu se mai putea opri.
Sint nedrepti fata de guvernul austriae cei care, astazi, il cu
penh'll forma continutul ultimatumului pe care I-a prezentat. Niei
o alta putere, in imprejw'ari, n-ar fi putut actiona altfel. Austria avea
Ia gt'anita ei de sud-est un neinduplecat de moarte, care se dadea tot
mai frecvent la provocari impotriva monarhiei care n-ar fi renuntat niciodatii
pinii cind in al' fi sosit momentul favorabil pentlU dish'llgerea imperiuluL
Existau motive sa se creada cit aceastit eventualitate era inevitabila cit ea va
avea loc cel mai tirziu odata eu moruiea batrinului imparat; dru' atunci imperiul
ru' fi fost dupa to ate apru'entele cu totul incapabil sa manifeste 0 oru'ecru'e
rezistenta. Deja in anii preeedenti, imagine a lui Franz 10sif simbohza in
masw'a intregul stat, incit, in mintea maselor, moruiea acestei batrine incru'nJri
a impel'iului trebuia sa insemne moruiea imperiului Intr-ade'viir, printre
cele mai viclene ruiificii ale politicii slave intra incw'ajru'ea parerii ca statuI
austriac datOl'a existenlR maiestl'iei pl'Odigioase specifice a acestui suveran;
110
aceasta eloa 0 lingtl.ire care avea cu atit mai mult succes la Curle cu cit
corespundea mai putin meritelor reale ale acestui imparat. Oamenii nu au tiut
sa descopere sulita gata sa loveasca, ascunsa sub aceste elogii. Nu vedeau deloc,
ori poate nu voiau sa vada ca, cu cit monarhia depindea mai mult de arta
exceptionala de a guvelna pe care 0 poseda acest monarh, cel mai intelept din
to ate timpurile, cum se spunea de obicei, cu aUt situatia avea sa fie mai
dezastlUoasa cind destinul va veni intr-o zi sa batii la ua ca sa-i ceara tributul.
Era lumea in stare sa-i imagineze vechea Austrie lara batrinul impiirat?
Oare nu se va repeta imediat tragedia a carei victim a a fost odinioara
Maria Tereza?
Nu, este intr-adevar newoept fata de sferele guvernamentale din Viena
sa li se reproeze ea au indemnat la riizboi, in timp ce, altminteri, zice-se, poate
ca el ar fi putut fi evitat. De-acum inainte nu mai putea fi evitat, dar putea fi
cel mult ami nat un an sau doi. Dar dacii asupra diplomatiei germane ca i a
celei austriece apasa un blestem, era pentru ca ele incereaser.I continuu sa amine
inevitabila riifuiala, pinii cind au fost constrinse sa loveasca in ceasul cel mai
defavorabil.
Nu, cel care n-ar fi dorit aeest razboi ar fi trebuit cel putin sa aiba
curajul sa se gindeasca la conseciRtele refuzului sau. Aeeasta insemna jertfrrea
Ausbiei. Razboiul ar fi survenit totui, dar nu ca 0 lupta a tutwoor celorlalte
popoare impotriva noastd, ci, dimpobiva, sub forma dezmembriiIii monarhiei
habsbwgiee. ~ i atunci ar fi trebuit sa luiim 0 decizie, fie sii-i venim in ajutor, fie
sa raminem spectatori, eu bratele inclUeiate, lasind destinul sa se implineasca.
Dar tocmai eei care astazi blestema cel mai mult ineeputurile r.Izboiului
i emit parelile eele mai intelepte sint aceia a eiiIoor actiune trebuia in modul cel
mai inevitabil sa impinga la aeest r.Izboi. .
De zeei de ani, soeial-demoeratia germarul se dedase la eele mai perude
atitari la razboi impotriva Rusiei, pe cind eentrul, din eonsideratiuni de ordin
religios, eontribuise cel mai mult ca statul ausbiac sa devina piatra unghiular.I
~ i eentrul politicii germane. Acum trebuiau suportate consecintele acelor erori.
Ceea ce s-a intimplat boebuia sa se intimple inevitabil. Greeala guvernului
german consta in aeeea ea, avind gIija mentinerii pacii, lasase intotdeauna sa
treacil orele favorabile ataeului, se liisase prins de legiiturile cu Liga pentru
mentinerea pileii mondiale i a de venit astfel victima unei coalitii mondiale, care
opunea toemai efortwilor de a mentine pace a mondiala hotarirea de a provoca
un razboi mondial
Daea guvernul de la Viena ar fi dat atunei ultimatumului 0 formii mai
concilianta, aceasta n-ar fi schimbat cu nimic situatia, eel mult el ar fi fost
izgonit de revolta populara. Caei, in oehii maselor largi, tonul ultimatumului era
mult prea moderat i in niei un caz nu era exagerat, nici blUtal. Numai un cap
sec i f"mii. tinere de minte sau un mineinos inveterat aI ineerea sa nege aeeste
adevarwi.
Dumnezeu e martor eil rlizboiul din 1914 nu a fost nicidecum impus
111
maselor, ci, dimpotrivd, dorit de intregul popor.
Voia sa puna in capln nesigurantei generale. Numai 8.lja se poate
intelege cum de s-au prezentat voluntari sub drapel peste dow milioane de
barbati de tineri germani, gata apel'e patria pinii la ultima picatura a
\ singelui lor.
'"
'" '"
pentru mine acele ceaswi au fost ca 0 eliberare de impresiile
neplacute din tinerete. Nu-mi e sa spun astazi ca, transport at de un
entuziasm tumultuos, am ciizut in genunchi i-am multwnit din toata inima
cerului pentru cii mi-a dat felicirea sa pot triii intr-o astfel de epoca.
Fusese pomita 0 luptii pentl'U lioortate, !?i cum pamintul nu mai vazuse
niciodata alta mai caci, de indaUl ce roata destinului s-a intOl'S, in
rindwile maselor largi a aparut convingerea cii, de data asta, nu mai era yorba
de soarta Serbiei sau chiar a Austriei, ci de existenta sau de natiunii
germane.
In dupa ani indelungati de orbire, poporul ii vedea limpede
propriul sau viitor. Astfel, inca de la inceputul wiaei lupte, entuziasmul a Iacut
ca exaltarea populara sa nu fie un simplu foc de paie. Seliozitatea era mai mult
decit in general oamenii nu-i Iaceau nici un fel de gindwi in legaturii
cu dimensiunea dw'ata posibila a luptei care incepea. Credeau ca la iarnii VOl'
fi din nou la ei acasa i VOl' continua sa lucreze in tihnii pe baze noi.
Cind omul dore!;'te ceva, el trage nadejde i crede in el. Marea majoritate
a natiunii era de mult obositii de nesigw'anta perpetuii; aadar era extrem de
lL,<;()r de inteles ca nimeni nu credea intr-o solutionare panica a conflictului
dintre Ausbia i Serbia i ca fiecare se aiepta la explicatia definitivii. Faceam
i eu parte din acele milioane de oameni.
Abia s-a aflat la Miinchen vestea atentatului, ca mi-au b'ecut prin minte
douii gindwi: mai intii ca razboiul devenise inevitabil, apoi ca acum Impeliul
Habsbw'gic era obligat Sa respecte alianta; caci intotdeauna lnii. temusem cel mai
mult de faptul ca Germania ar fi putut fi angajata inb'-o u inb'-un conflict,
tocmai data fiind aceasta alianta, lara ca Austlia sa fie cauza lui directa ca
astfel statul ausbiac, din ratiuni de politica internii, n-ar fi avut puterea de
decizie necesara penb-u a se situa de pro-tea aliatei sale. Majoritatea slava a
imperiului m' fi inceput de indatii sa saboteze aceasta decizie i m" fi preferat mai
degI'abii sa sfil-tece intreg imperiul decit sa dea ajutorul cerut de aliata. Acest
peri col era de-acum inliitw'at. Batrinul impeliu b'ebuia vrind-nevrind sa se
riizboiascii.
Propria mea pozitie in privinta conflictului era foro-te simplA i !impede:
dupii piirerea mea, nu Ausbia lupta penb-u a obline vreo reparatie din proiea
Serbiei, ci aceasta era lupta Gennaniei penb-u mentinerea ei, a natiunii
e-erm ..anp nPntl'"11 g r, A n1'l f1 nDnf., ... '1 l;'ho ...... o .. D.OO c.;, ... ,..;,.;, ... ", ....... 1 rox ..... rt---l"'t. .. .....-rt._.: .....
112
lui Bismm'ck trebuia acum sa se lupte; ceea ce cucerisera striibunii
singele in batalii de la Wissemburg pina la Sedan Paris trebuia din nou
de tineretul german. Dar daca aceasta lupta m' fi victorios dusa pina la
capat, atunci popOlul :p.ostru relua locul in cercul natiunilor mmi prin
puterea sa externa tii atunci imperiul german a1' deveni din nou puternicul
refugiu al pacii, lara sa fie obligat sa-tii frustreze copiii de piinea cea de toate
zilele de dragul pacii.
Pe vremUli, ca adolescent tii tiru1r, doream sa pot dovedi ca, pentI-u Pline,
entuziasmul national nu era 0 iluzie neintemeiata. Adesea mi se piirea ca e un
pacat sa strigi: Ul'a! lara sa ai dreptul intrinsec s-o faci, caci cine poate permite
sa foloseasca acest cuvint lara sa-I fi pronuntat acolo unde orice gluma e
inadmisibila? Acolo unde mina neinduplecata a zeitei Destinului incepe sa
cintareasca popom'ele oamenii dupa sinceritatea sentimentelor lor? Astfel,
inima mea, asemeni altor milioane de inimi, se umplea de fericirea orgolioasa
ea m-am eliberat definitiv de acea senzatie pm'alizanta. Cintasem atit de des
Deutschland aber alles strigasem Heil! cit rna tinea gma, indt mi se parea ca
am obtinut, cu titlul de favoare de prisos, dreptul de a comparea ca mmior in
fata JudecatOl-ului etern ca sa pot dovedi veracitatea acestor sentimente. Caci
I
pentI-u mine era evident inca din ceasul dintii ca in cazul unui razboi - cm'e mi
se parea inevitabil - parasi intr-un fel sau altul cartile. la fel de bine
ea locul meu trebuia sa fie acolo unde vocea mea launtIica rna chemase deja 0
'data,
Mai intii abandonasem Austria din motive politice; nu era om'e perfect
de inteles ca, acum dnd lupta incepea, trebuia sa tin cont intocmai de aceste
sentimente? Eu nu voiam sa lupt pentI-u statuI HabsbUlw'gilor, dm' eram gata
sa mol' in orice clipa pentI-u poporul meu imperiul pe cm'e il intIuchipa.
Pe 3 august am adresat 0 cerere directa Maiestalii Sale regele Ludovic
al III-lea, cerind favoarea de a intra intr-un regiment bavm'ez. BiroUl'ile
cabinetului aveau cu multe trebUl'i in ace} moment; cu aUt mai vie
mi-a fost bucUlia cind, inca in ziua Ul'matom'e, am obtinut satisfactie. Cind am
deschis scrisom'ea cu 0 mina tremUl'indii am citit acceptm-ea cererii mele
ordinul de a rna prezenta la un regiment bavm'ez, bucUl'ia recun0titinta mea
n-au mai cunoscut margini. Peste citeva zile pUliam uniforma pe cm'e nu aveam
s-o parasesc decit ani mai tirziu
a inceput pentru mine, ca pentI-u tot germanul, perioada cea mm
dp neuitat cea mai 8Ublimii din intreaga mea existenta paminteasca. In fata
evenimentelor acestei lupte tot trecutul se reducea la
sem'bada. Cu 0 melancolie mindra rna gindesc chim' in aceste zile, cind aniversam
penh-u a zecea om'a ace} eveniment prodigios, la primele saptamini de lupta
eroica, Ia cm'e Ul'sita mia lacut hatilul de-a-mi ingadui sa iau pmie.
Ca i cum soar fi intimplat ieli, in fata mea defileaza imagini im'
imagini, rna vad in cercul dragilor mei camm'azi, mai intii in uniforma, apoi
prima data la instt-uc\ie, pina dnd a venit in ziua plecarii pe front.
113
o singura neliniljte mil chinuia atunci, ca pe atitia altH: aceea cil yom
ajunge prea tirziu pe front. Aceasta rna impiedica adeseori sii-mi giisesc odihna"
De aceea, la vestea fieciireia dintre victoriile noastre a eroismului alor
bucuria mea se amesteca cu 0 piciitm"ii de amiiriiciune, ciici fiecare victode nouii
piirea sa mareasca pericolul de-a ajunge prea tirziu ca sa pot participa la ea.
iata cii in a sosit ziua in care am parasit Miinchenul ca sii
mergem sa ne facem datoria. am viizut pentru prima datii Rinul, cind de-a
lungul undelor lui am pm"ces spre vest, ca sii apariim acest fluviu
german intre toate fluviile de liicomia du!?manului secular. Cind printre valm'ile
delicate ale cetii matinale, primele raze de soare au Iacut sii striiluceasca in fata
ochilor monumentul de la Niederwald 1), din interminabilul convoi
militar s-a iniiltat spre cerul diminetii biitIinul Wacht am Rhein pieptul meu
devenea prea strimt ca sa-mi cuprindii emo\ia.
Apoi a venit 0 noapte reee lii umedii in Flandra, prin mijlocul eiireia
in tiicere cind ziua a ineeput sa se elibereze dintre nori, pe
nealiteptate pe deasupra eapetelor noastre liuiera un salut de otel intre
rindm'ile noastre gloantele mici plesnira eu un zgomot sec lovind pamintul; dar
inainte ca micul nor sa se risipeasca, din doua sute de gitlejm"i riisuna primul
ural 1a intilnirea cu primul mesager al mortii. Atunei ineepura trosnetele
gloantelor zumzetul tunm'ilor, cintecele m'letele oamenilor fieeare se
simti inhatat, cu ochii arzatori, inainte, tot mai iute, pina cind in pe
nealiteptate, departe, dineolo de cimpm'ile de sfecla de gardurile de rnariicini,
se declalllia lupta, lupta corp la corp. Dar din departare ajungeau pina la
m'eehile noastre accentele unui cintec care ne invaluia pu\in cite put in, care se
transmitea de la eompanie la companie lii eind moartea ilii incepu ravagiile in
rindm'ile noastre, cintecul puse stiipinire pe noi noi il transmiseriim mai
departe, la rindul nostIu:
Deutschland, Deutschland, fiber alles, fiber alles ill der Welt!
Pabu zile mai tirziu ne-am intors inapoi. Ni se schimbase pina
il'fatiliarea. Baietii de ani pareau acum oameni matUl"i.
Voluntarii din regimentul List nu invataserii poate sii se lupte dupa
regulament, dar toti litiau sa moru"ii ea nilite soldati biitrini.
Aeesta era inceputul.
Astfel au trecut anii; dru' romantismul luptei a !acut loe groazei.
Entuziasmul s-a riieit putin cite putin jubiliiIile exaltate au fost .de
flica de morute. A venit 0 vreme cind in fieeru'e s-a dat 0 luptii intre instinctul
de conservru"e lii datorie. Nici eu n-am fost scutit de aceasta luptii. Mereu, eind
morutea dade a tireoale, ceva nedesluliit ne impingea la revolta, incerca sa i se
1) Statui a Gemwnia, inalta de 35 m, simbol al dominatiei Germaniei asupra
Renaniei. (N.T.)
114
prezinte trupului dJ.-ept voeea raliunii, dar nu era pw' simplu deeit
care astfel deghizata incerca sa puna stapinire pe fiecare. Dar eu cit
aceastii voce care indemna la pruden\a depunea mai multe efortwi, eu cit
chemarea ei devenea mai perceptibila mai convingatoare, cu aut era mai
puternica puterea de rezisten\a, pinii cind, in dupii 0 luptii launtricii
prelungita, sentimentul datoliei a ieit victorios. Deja in iarna anilor 1915-1916
in mine aceastii lupta se Vointa prin a deveni stiipina necontesta-
ta. Daca in plimele zile participam la asaltuli cu aclamatii i risete, acum eram
calm i decis. Dar aceste sentimente erau dw-abile. De acum inainte soarta
putea trece la ultimele incerciiri lara ca nervii sa-mi cedeze O1i ca judecata sa mi
se intunece.
Din tiniir voluntar, devenisem un soldat batrin.
Dar aceasta schimbare s-a savirit in intreaga annatii. In luptele
neincetate ea i se calete i cei care n-au putut respinge atacul au
fost zdrobiti.
Abia acum se putea face 0 apreciere a acestei ro-mate, dupa doi sau h-ei
ani in cro-e era aruncata dintr-o batiilie in alta, luptind continuu impohiva
superioritiitii numarului !ji a romelor, sufelind de foame indw-ind privatiuni:
acum sosise momentul verificiitii valorii acestei armate unice.
Anii se pot scw-ge, niciodatii nimeni nu va indrazni sa vorbeasca despre
eroism lara sa se gindeasca la ru-mata germana din riizboiul mondial. Atunci,
dintre valwile trecutului va aparea imagine a nepielitoru-e a frontului solid, a
catilor de otel cenu!?iu, cru'e nu se incovoaie i nici nu dii inapoi. Atita vreme cit
vor exista germani, in mintea lor va fi prezent faptul eli astfel au fost odinioarii
fratii lor mai mati..
Pe atunci eram soldat nu aveam intentia sa fac politica. De altfel
intr-adevar nu era momentul. Nuh-esc !ji astazi convingerea ca ultima sluga de
ciit'llta lacuse patriei servicii mai mali decit eel dintii, yom spune noi, dintre
"parlamentari". Niciodatii nu i-am w-it mai mult pe gw-alivii aceia decit atunci
cind O1ice persoanii energica demna de acest nume cru-e avea ceva de spus i-a
sh-iga dU!?manului in fata sau cel pu\in liisa, cum se cuvenea, acasa
lacea datoria undeva in tacere. Da, atunci ii w-am pe toti acei "politicieni"
daca ru- fi depins de mine, ro' fi fost de indatii format un batalion parlamentar
de matw-atoli, caci astfel ar fi putut sa sruit in sus de bucwie sa fleciit'easca
atlt cit simteau nevoia, lara sa-i rote pe oamenii drepti cinstiti ehiar lara sa
Ie faca J""Ju.
De aceea in acea pelioada nu voiam sa nimic despre politica, dar nu
puteam proeeda altfel decit luind pozitie fata de anumite fenomene, cru-e, ce-i
ru-ept, afectau intreaga natiune, dar ne interesau in mod special pe noi, soldatii.
Inca de la plimele victorii, 0 anumitii presa incepu sa scape inc:t poate
de 0 maniera nu imedlat perceptibilii penh'll multi oameni citeva piciitwi de
amiiriciune inentuziasmul general. Aceasta se racea sub. masca unei bunavointe
!?i a unOI' ginduri bune certe, chiar eu 0 solicitudine vadita. Exista 0 oareeare
115
prejudecatli fata de 0 exaltare prea mare la celebrarea victoriilor. Ii era teama
eli sub aceastii formli exaltarea nu era demnii de 0 natiune mare, fiind astfel
deplasatii. Cw'ajul i eroismul, spunea ea, sint ceva absolut fIresc, ~ a cli
oamenii nu trebuiau sa se lase astfel pradii unOI' explozii de bucwi.e nesabuite
,
fIe i numai din consideratie fatli de tiili.le strliine clirora lear fi pliicut mai mult
o atitudine calma i demna in bucwi.e decit aclamatiile dezllintuite etc, In sfirit,
noi, germanii, nu trebuia sli uitiim cli razboiul nu intra in intentiile noastre i
chiar cli nu trebuia sli ne fIe l'lline sli miiliwi.sim cli ne vom strlidui in fiece clipli
sa cooperlim penh'll reconcilierea omenirii. Penh'll aceste motive, nu era
rezonabil sa umbrim cu shi.glite prea puternice pwi.tatea actiunilor armatei, clici
restullumii ar intelege gre!?it 0 asemenea atitudine. Nimic n-ar fI mai admirat
decit modestia cu care un adeviil'at erou i-ar uita, in calm i tiicere, faptele
vitejeti; clici la asta se rezuma totul.
In loc ca acei gw'alivi sli fIe luati de w'echile lor lungi i dui la stilp i
spinzw'ati cu 0 funie, ca sli nu mai fie in stare sa jigneasca natiunea in sarbatoro'e
fiicind psihologie inaltii, au inceput sa se ia intr-adevar miiswi. tinzind sa
atenueze bucw'ia "necuviincioasa" cu care era salutata fiecro'e victOli.e.
N u blinuiau sub nici 0 fOlmli cli entuziasmul, odatli frint, ilU va mai
putea fi trezit cind va fi necesro'. Este 0 stro'e de betie i trebuie in continuro'e
intretinuta ca atro'e. Dro' cum aveau sa sustina, lara aceastii putere a entuziasmu-
lui. 0 luptii cro'e w'ma sli supuna moralul natiunii la incerciil-i extraordinare?
Cunoteam prea bine psihologia maselor lro'gi ca sa nu tiu ca, inh'-un
asemenea caz, nu cu 0 stro'e sufleteasca foroie elevatii din punct de vedere
"estetic" se putea atita focul cro'e ar pastra fierul cald. In ochii mei, era 0
nebunie ca nu se Iacea tot posibilul penh'll a amplifica clocotul pasiunilor; dro'
imi era pW' i simplu absolut de neinteles oprirea celui cro'e, din fel-iciI-e, exista.
Ceea ce rna enerva in al doilea rind era felul in cro'e considerau
convenabil sli ia pozitie in pli.vinta marxismului. Dupa piil'erea mea, in felul
acesta nu fiiceau decit sa demonstreze cli nu aveau nici cea mai vagli notiune nici
despre aceastii pestilentli. Se plirea ca ii imaginau foarte serios cli pretinzind cli
pl-ezuma unirea proiidelor, puteau detelml.na mro-xl.smul la ratiune i rezerva.
Or, aici nu era c i t ~ i de putin vorba de un proiid, ci de 0 doctrinii cro'e
va duce la dish'llgerea omenirii. I ~ i dlideau seama de aceasta cu atit mai putin
cu cit aceastii declro'atie nu se Iacea deloc auzitii in universitiitile evreizate i cu
cit, in schimb, in special printre inaltii functionroi, erau prea numeroi cei cro'e
giiseau desigur inutil, in suficienta lor mioapa, sli ia 0 crote i sa invete din ea
ceva ce nu figura plintre matedile predate oficial. Tulbw'adle cele mai violente
POt b-ece pe lingli aceste "minti" lad sa lase nici 0 urmi1; de aceea mro-ea parte
a inb-eprinderilor de stat nu wmeaza decit chioplitind intreplinderile
proiiculro-e. Lor Ii se poh-ivete eel mai bine adagiul: Taranul nu miininca ce nu
cunoate, Citeva excePtii eonfirmii regula.
Era 0 absw'ditate lara seaman sa identifiei, in zilele lunii august 1914,
muncitorul german eu mro-xl.smul. In momentul acela, muncitorul german
116
stiuse sa se elibereze din stri'nsOal.'ea acestei contamiruIri otravite, ciici lara asta
,
el n-ar fi putut cu nici un chip sa intre in lupta. Erau destul de stupizi ca
imagineze ca poate acum marxismul devenise national: trasatura care
ca, in ani indelungati, nimeni dintre functionarii conducatori ai
statului nu voise sii se osteneasca sa studieze esenta acestei doctrine, altfel eu
greu soar fi putut insinua 0 asemenea absurditate.
Marxismul, al ciUui obiectiv definitiv este ramine distIugerea tuturor
state lor nationale avea sa observe ingrozit ca in luna iulie 1914
muncitorii germani pe care-i prinsese in lat se trezeau f?i incepeau sa se prezinte
tot mai prompt in slujba patriei. In citeva zile, toate fumurile potlogiUiile
acestei infame a popolUlui s-au risipit in cele patIu zari i deodata
gram ada de conducatOli evrei s-a trezit izolata piUoasita, de parca n-ar mai fi
ramas nici urma din cea ce inoculasera maselor de de ani incoace. A fost
un moment neplacut pentIu pastorii nepliceputi ai clasei muncitoare a popolUlui
german. Dar de indata ee au observat perieolul care Ii ameninta, s-au
acoperit pinii la ureehi eu mantia minciunii care te face invizibil i au mimat
larii exaltarea nationala.
AI' fi fost momentul sa se ia maswoi impotriva intregii asociatii vielene
de otriivitori ai popOlului. Atunci ar fi trebuit sa fie judecati lara a tine seama
de strigiitele !?i tinguirile catoe s-at fi putut iniilta. In august 1914, vorbaria
evreiasca despre solidaritatea internationala a dispalut dintr-odatii din capetele
muncitorilor germani peste numai citeva saptamini 1), in locul acesteia,
americane reviirsau binecuvintiirile fraternitiitii asupra ciitilor din
coloanele aflate in mat. Ar fi fost de datoria unui guvern atent, in momentul
in catoe muncitOlul german revenea la un sentiment national, sii-i distIugii lara
milii pe natiunii. Pe cind eei mai buni cadeau pe front, at fi putut cel
putin sii se ocupe, in spatele frontului, de distIugerea verminei.
Dat, in loc de asta, Maiestatea Sa impiUatul a intins mina fotilor
criminali i a acordat indulgentii celor mai perfizi asasini ai natiunii, catoe au
putut astfel sa-i vinii in fire.
Astfel at-pele ii putea continua opera mai pludent ca altiidata i cu atit
mai peticulos. In timp ce oamenii cinstiti visau la halatele lor de casii vechi,
criminalii speljwoi organizau revolutia,
Am simtit intotdeauna 0 nemultumire adinca din pricina acestui nedemn
tratament preferential, dat in timp n-a fi crezut po sibil ca rezultatullui
sa fie atit de dezastlUos.
Dat ce-at fi fost de lacut atunci? Conduciitorii trebuiau sii fie imediat
intemnitati, judecati natiunea trebuia sciipatii de ei. AI' fi trebuit folosite lara
menajamente to ate mijloacele fortei atmate pentIu a extermina aceasta
pestilen\ii, k: fi trebuit ea pattidele sii fie dizolvate, patlamentului sa i se bage
1) Reamintim cli americanii n-au intrat in r'dzboi decit. in iulie 1918, (N,TJ
117
mintile in cap la nevoie cu baionetele sau, ceea ce 81' fi fost mai bine sa fie
,
ingropat imediat. Dupa cum Republica a astazi sa dizolve p811idele, tot
81' fi trebuit atunci sa se serveasca pe buna dreptate de acest mijloc. Caci era
in joc existenta unui intreg popor.
D81' atunci, ce-i drept, se punea w'matoarea intrebare: e posibil, in
definitiv, sii stirpeti cu sabia 0 conceptie a spiritului? E posibil Sa lupti folosind
forta brutala impotriva unoI' "idei filozofice"?
La ace a datii imi pusesem deja de mai multe ori aceastii intreb81e.
Meditind la cazmi simil81-e din istorie, in special cind este yorba de
religie, ajungi la w-miito81'ea notiune fundamentala:
Conceptiile ideile filozofice, ca motivate de tendinte
spirituale determinate, fie cii sint exacte fie cii sint false, de la un moment dat
nu mai pot fi zw-obite prin forta materiala de cit cu 0 conditie: aceea ca aceastii
fortii materialii sii fie in slujba unei idei sau a unei conceptii filozofice noi,
aprinzind 0 !aclie nouii.
Folosirea fortei fizice absolut singw-e, f"arii 0 forta mOl'alii bazata pe 0
conceptie spirituala, nu po ate niciodata conduce la stirpirea unei idei sau la
oprirea raspindirii ei, cu exceptia cazului in c81'e s-a recw's la 0 extermin81'e
nemiloasa a ultimilor sustiniitori ai acelei idei la distrugerea ultimelor
traditii. Or aceasta duce in majoritatea cazmilor la statului respectiv
din rindul puterilor politice consolidate pentru un timp nedeterminat, adesea
pentru totdeauna; caci un asemenea sacrificiu material atinge, dupii cum
demonstreaza experienta, pru1ea cea mai bunii a populatiei. Intr-adevar, mice
persecutie c81'e nu ru'e nici 0 baza spirituala apru'e moralmente new'eaptli i
actioneaza ca 0 lovitw'a de bici asupra celor mai bune elemente ale unui popor,
impingindu-Ila un protest c81'e se traduce prin sau fata de tendinta
spiritual a persecutata. La multi indivizi, acest luclu se produce numai din cauza
sentimentului de opozitie impotriva incercarii de a 10,,1 modal 0 idee prin f0l1a
brutalii.
Astfel numiilul p811izanilor spore!?te exact in masw'a in c81'e se
intete!?te persecutia. In felul acesta, stirpirea unei conceptii filozofice nu se va
putea face de cit printr-o extermin81'e progresivii radicalli a tutw'or indivizilor
de 0 valo81'e realii. Dru' sint riizbunati, in cazul unei epw'iiri "interne" atit
de complete, de neputinta generalii a natiunii. In schimb, un astfe} de procedeu
este intotdeauna condamnat dinainte la stelilitate cind doctrina combiitutii a
deja limite Ie unui anumit cerc restrins.
Iatii de ce aici, ca in cazul tuturor dezvoltalilor progresive, prima
perioadii a copiliiliei este e).-pusii posibilitiipi unei disbugeri prompte, in timp ce
puterea de rezistentii odatii cu anii, penbu ca, la apropierea sliibiciunii
senile, sa cedeze locul unei tinereti noi, sub 0 alta fOl-mii !?i pentm alte
motive.
Efectiv, aproape toate tentativele asemiiniitoru-e de disbugere larii baza
spiritual a a unei doctrine a efectelor sale organizatorice au dus la nu
118
o data s-au terminat intr-un mod exact contrar celor dorite din w-roiitorul motiv:
Cea dintii dintre toate conditiile, pentru 0 metoda de lupta care folose!jte
numai numai arma fortei, este intotdeauna perseverenta. Adicii
planului constii exclusiv in aplicarea indelungata !ji uniformii a metodelor de a
0 doctrinii etc. Dar de indata ce forta ajunge sa alterneze eu indulgenta,
nu numai eii doctrina pe care vrea s-o reprime va reeapiita puterile, ei va fi
in masw-ii sa tragii noi foloase la fiecare persecu\ie, eind, dupii trecerea unui
asemenea val de opresiune, indignarea stirnitii de suferintele indw-ate va aduce
vechii doctrine adepti noi va indemna pe cei vechi sa adere la ea cu mai
multii indiiI'iitnicie cu 0 w'ii mai profunda chiar sa-i readuca in pozitia lor
precedentii pe transfugi dupii indepiirtarea pericolului. Numai in aplicarea
perpetuu uniformii a violentei eonstii prima din eonditiile suecesului. Dar aeea
indiiI'iitnicie n-ar putea fi decit consecinta unei convingeri spirituale determi-
nate, Orice violentii care nu ia dintr-o bazii spiritualii solida va fi
!ji nesigw'ii, Ii stabilitatea care nu se poate decit pe
conceptii fllozofice mru'cate de fanatism, Ea este mijlocul de a sciipa de energia
constanta de hotiirirea blUtala a unui singw- individ, dar in acela!ji timp este
dependenta de schimbru'ea personalitatilor, ca !ji de natura puterea
Mai este ceva de adaugat la cele de mai sus:
Orice conceptie fllozoficii, de natw'ii fie religioasii, fie politicii - adesea e
greu sii trasezi aici 0 delimitru'e -lupta mai putinpentru distlugerea, cu caracter
negativ, a ideilor opuse, cit pentIu a l-eu!ji sii-!ji impunii, in sens pozitiv, noile
sale idei. Astfel lupta este mai putin apiirare, cit atac,
In felul acesta, ea este avantajata de faptul cii obieetivul ei este bine
determinat, ciici acesta din urmii reprezinta victoria propriilor sale idei, pe cind,
in cazul contrm", este greu de determinat, cind obiectivul negativ al disbugerii
doctrinei dU!jmane este atins poate fi considerat ca asigw'at. Deja din acest
motiv, atacul bazat pe 0 conceptie fllozoficii va fi mai rational!ji de asemenea
mai puternic decit actiunea sa defensiva; ciici, in definitiv, !ji aici decizia ii
revine atacului !ji nu apariirii. Lupta impotriva unei puteri spirituale cu
mijloacele for\ei are cm'acter defensiv atita timp cit spada nu se prezintii
ca pwiiitor, vestitor i propagator al unei noi doctrine spirituale,
Astfel, pe scwi, putem constata w-roiitom-ele'
Orice ineercm'e de a combate un sistem moral prin f0l1a materiala
prin a e!jua, afm'a numai dacii lupta nu imbraca forma unui atac in
folosul unei noi pozitii spirituale. Numai in lupta reciprocii dintre dom conceptii
fllozofice mma fortei blUtale, folosita cu indariitnicie !ji neclUtiitor poate decide
in favoarea pmiidului pe care ea il sustine.
De aeeea lupta impohiva mm-xismului a mel-eu pinii in prezent.
Acesta a fost i motivul pentru cm-e legislatia lui Bismm'Ck impobiva
sfir!jise, in cil.;lda tutw'or, prin a nU-!ji atinge scopul trebuia sa
se intimple. Lipsea platforma unei noi conceplii fllozofice penbu biumful careia
ar fi b-ebuit dusii lupta. Caci, pentIu a-ti inchipui cli tranciinelile despl-e ceea ce
119
se "autoritatea statului" sau "calmul ordinea" ar fi constituit 0 baza
convenabila, pentru a da spiritului impulsul necesar luptei pe viata pe
mom1;e, era necesm'a intelepciunea proverbiala a inaltilor functionari din
ministere,
Dm' cum acestei lupte ii lipsea un sprijin spiritual efectiv, ca
iruaptuiasca legislapa impotriva Bismarck a trebuit sa se bizuie pe
judecata pe buniivointa aeestei institutii cm'e prin ea insa!;ii era deja 0 creape
a gincfuii socialiste. Incredintind somta razboiului impotriva mm-xismului
bunavointei democratiei bw'gheze, Cancelmm de fier lasa capra sa pazeasca
vm-za.
Dm' toate acestea nu erau decit consecinta obligatorie a lipsei unei noi
conceptii filozofice, animate de 0 vointa impetuoasii de cueelm opunindu'se
mm-xismului.
In felul acesta, rezultatulluptei bismm'ckiene s-a marginit la 0 deziluzie
apasatom'e.
Dm' om-e in timpul razboiului mondial sau la inceputullui imprejw'iirile
erau diferite? Din nefericire nul
Cu cit rna cufundam mai adinc in reflectiile asupra necesitiilii de a
schimba atitudinea conducerii statului fata de social-democratie, cm'e era
incm-naJ.-ea mm-xismului epocii, cu atit distingeam mai elm' lipsa unui inlocuitor
utilizabil al acestei Coli filozofice. Cu ce VOl' alimenta masele, presupunind cii
mm-xismul m' fi putut fi invins? N u exista nici un curent de opinii de la cm'e
soar fi putut 8tepta sa reu!;ieasca im'olm'ea in rindwile credincio!jilor lui a
numeroaselor cete de muncitori cm'e !ji-au pierdut mai mult sau mai putin
conduelitolii. Este lipsit de sens mai mult decit stupid sa-p imaginezi eli un
internationalist fanatic, cm'e a parasit pm1;idul Iuptei de clasa, m' vrea sa intre
instantaneu intr-un pm1;id bw'ghez, adiea intr-o noua organizatie de clasa.
Fiindca, Olicit Ie-m' fi fost de neplacut diverse lor organizatii, nu se poate
nega ca, penb'1l un numar fomte mm'e de politicieni bw'ghezi, distanta dintre
clase va parea inb'1l totul fireasca in toata perioada in cm'e ea nu va incepe sa
aclioneze in sens defavorabil din punct de vedere politic pentl'1l ei.
N egarea acestui adevar demonstreazii numai insolenta stupiditatea
impostOlmui.
mai ales sa ne ferim sa credem marea masa mai proastii decit este. In
trebwile politice, sentimentul of era rm'eOli 0 solu\ie mai exactii decit ratiunea.
Dm' piil-erea ca absw'ditatea pozitiei internationale luate de mase indica suficient
ilogismuJ sentimentelor lor poate fi imediat temeinic respinsa, reliefind pw'
simplu faptuJ ca democratia pacifistii nu este mai putin nesiibuitil, cu toate cil
mulp lided provin aproape exclusiv din tabiil'a burgheza. Atita vreme cit
milioane de bw'ghezi VOl' aduce in fiecm'e dilnineatii un pios omagiu presei lor
democratice evreizate, acestor domni Ie va fomi;e rau sa ia in w'baca
prostia cm'e, in defiiriti v, nu inghite altceva dee!it aceIe8i
murdarii, de!ji altfel asezonate.
120
De aceea trebuie sii ne felim Sa contestam lucruri care slnt, Olice ar fi,
fapte. Nu se poate nega faptul ca, in problema claselor, nu este nicidecum
yorba exclusiv de probleme mateliale, cum 00' fi sa 0 proclame, in
special inainte de alegeri Orgoliul de clasa resimtit de 0 mare parte a poporului
nosbu este, ca pu\ina fata de lucratOlU] manual, un fenomen care
,nu exista numai in imaginatia lunaticilor.
Pe de alta parte, slabiciunea capacitalii de judecatii a ceea ce se cheama
"intelectualii" este demonstrata de faptul ca tocmai in aceste sfere nu se
ltnlelege ca un stat care n-a fost in stare sa impiedice intinderea unei asemenea
l)epre cum e in realitate marxismul nu va mai fi in masw'a sa terenul
.pierdut.
Partidele "burgheze", cum se denumesc singure, nu vor mai fi niciodatii
in stoo'e sa lege masele "proletare", caci aici sint prezente doua lumi
separate una de cealalta, partial natmal, pOO'lial artificial a carol'
reciprocii nu poate fi decit lupta. Dar aici invingiitor va fi cel mai tiniir acesta
00' fi fost marxismul.
_ Intr-adevar, in 1914 ne puteam foarte bine gindi la 0 lupta impotriva
dar e ingaduit sa ne indoim ca aceastii atitudine 00' fi fost de 0
'oo'ecare dw'ata, din cauza lipsei vreunui inlocuitor practic.
J Aceasta era 0 mare lacuna.
'I Aceasta era parerea mea deja cu mult inainte de razboi de aceea nu
ma puteam hotari sa intm intr-unul din partidele existente.
Aceastii opinie mi-a fost confirmata de evidenta imposlbilitate de a
,angaja 0 lupta nemiloasa impotriva social-democratiei, tocmai din cauza acestei
absente a oliciirei care sa fie altceva dedt un partid "parlamentar".
In privinta aceasta m-am destainuit adeseori celor mai intimi
ai mei
Atunci mi-a venit penbu prima data ideea de a rna consacra mal tirziu
unei activitati politice.
Tocmai din acest motiv, de atunci mi-am afirmat adesea, in cercul
restrins al prietenilor mei, intentia de a activa ca orator, dupa razboi, pe linga
meselia mea.
Intr-adevar, aceasta era 0 idee bine consolidata in mme.
CAPITOLUL VI
PROPAGANDA DE RAZ801
Urmfu.ind cu atentie toate evenimentele politice, m-am interesat
intotdeauna extraordinar de activitatea de propaganda. Vedeam in ea un
instrument pe care il temeinic sa-l intrebuinteze cu 0 minii de
maestru tocmai organizatiile socialist-marxiste. Astfel am invatat devreme ca
folosirea judicioasa a propagandei constituie intr-adevar 0 arta care Ie raminea
aproape necunoscuta partidelor burgheze. Numai mai
ales pe vremea lui Lueger, a ajuns la 0 oarecare virtuozitate la acest instrument
de asemenea i-a datorat Il'lulte din succesele sale.
Dar numai in timpul razboiului mi-am putut da seama, pentru prima
data, la ce rezultate prodigioase poate calauzi 0 propaganda judicios condusa. Cu
toate acestea, in acest domeniu trebuia din nefericire sa studiezi totul la
partea adversa, caci, in ceea ce ne activitatea no astra sub acest aspect
raminea mai mult decit modesta. Dar tocmai absenta totala a unei propagande
de anvergura de partea germana trebuia sa sara de-a dreptul in ochii fieciirui
soldat. Acesta a fost motivul penb-u care eu m-am ocupat mai temeinic de
aceasta problema.
De altfel aveam timp de gindire mult mai mult decit era nevoie; cit
despre imaptuirea practica, ne dadea un prea bun exemplu.
Caci ceea ce la noi era ratat, era exploatat de adversar cu 0 abilitate
nemaipomenita in chip genial la momentul pobivit. Din aceastii propaganda
de razboi eu m-am insb-uit enorm. Dar timpul trecea lara sa lase nici
cea mai mica urma tocmai in capul acelora care ar fi trebuit sa profite cit de
cUl'lnd de aceste Invataminte: unii se credeau prea subtili ca sa accepte
invataminte de la ceilalti, altora Ie lipsea onesta bunavointa neeesm'a.
In definitiv, exista la noi 0 propaganda?
Din nefericire nu pot raspunde decit negativ. Tot ce a fost efectiv
intreprins in acest sens era atit de insuficient iji de incepind eu
principiile, inc it era eel putin cu inutil, daca nu de multe od dea
dreptul daunator.
Insuficienta ea forma, din punet de vedere psihologic eronata in fond, iata
cum trebuia sa pm'a propaganda germana supusa unui examen atent.
Se pm'e ea, inca de la aeeasta prima intrebm'e, oamenii nU-iji dadusera
seama despre ce este yorba, adiea: propaganda este un mijloc sau un scop?
Ea este un mijloc ea urmru'e trebuie judecata din punetul de vedere
al scopului. Din aeeastii eauza, formR ei trebuie judicios adaptatii penb-u a
122
sprijini seopul caruia ii serveljte. Este de asemenea limpede ca din punctul de
vedere al interesului general, pot exista seopuri de 0 insemniitate variabili i
ca, prin urmare, valoarea intrinseea a unei propagande poate fi apreeiatli in mod
diferit. Dar seopul pentru care luptam in timpul :t!izboiului era eel mai nobil i
eel mai maret din cite ii poate inchipui omul: era libertatea i independent a
poporului nosb-u, siguranta, piinea pentru viitor i onoarea natiunii care, in
ciuda piirerilor contrare actualmente curente, exista, sau, mai bine zis, ar trebui
sa existe, fiindea popoarele lipsite de onoare ii pierd in general mai devreme
sau mai tirziu libertatea i independen\a, ceea ce, de altfel, corespunde unei
justitii superioare, caci generatiile de oameni de nimic, lipsiti de onoare, nu
melitii nici un fel de libertate. Cel ce vrea sa fie un selav la nu poate avea
onoare, deoarece 0 astfel de onoare ar deveni, in eel mai seurt timp, obiectul
dispretului general.
POPOIW german luptii pentru conditii de viatii omeneti, i scopul
propagandei de razboi ar fi trebuit sa fie sprijinirea spiritului razboinic; scopul
trebuia sa faciliteze victoria.
Cind popoarele lupta pe aceasta planeta pentru existenta lor i cind se
pune problema de a fi sau a nu fi, toate considerentele de omenie i de estetica
se reduc la zero, fiindcii toate aceste concepte nu plutesc in aer, ci provin din
imaginatia omului i sint legate de ea. Plecarea lui din aceastii lume reduce
aceste concepte la zero, fiindcii natura nu Ie cunoate. eu toate acestea, ele nu
sint proprii decit unui numiir mic de popoare sau mai degrabii de rase, i aceasta
in miisura in care ele iau natere din sentimentele acestora din lll"tni.
Umanitarismul i estetica ar dispiirea precis din lume in miisura in care ar
dispiirea rasele care sint creatoarele i sustinatoarele aeestor concepte.
De aceea to ate aceste concepte nu au decit 0 importanta secundarii in
lupta dusa de un popor pentru existen\a sa aeest pamint; i cu toate aeestea
ele hotiirasc cu 0 putere suveranii forma luptei de indatii ce au putut paraliza
forta de conservare a unui popor angajat in lupta. Acesta este intotdeauna
singurul rezultat vizibil.
In ceea ce privete ehestiunea umanitara, Moltke a explicat-o deja, fiind
de piiI'ere ca, in razboi, omenia consta in a-I duce cit mai repede cu putinta i ca,
in consecintii, metodele de luptii cele mai brutale sint cele mai umanitare. Dar
cind incerci sii abordezi acest fel de rationament eu tdnciineli de ordin estetic
i altele, realmente nu mai existii decit un singur rlspuns de dat: 0 problema aUt
de arziitoare precum cea a luptei pentru existenta exclude Olice consideratie
esteticii. Tot ce poate fi mai Ulit in viata omului este jugul sclaviei. Ori poate
cli decadentii in genul lui Schwabing ar considera soarta actualii a natiunii
germane ca fUnd "estetica"? Nici miicar nu avem ce vorbi despre acestea cu
evreii, inventatori moderni ai acestui gen de spoialii de cultur.l. Intreaga lor
existenta nu este decit intmchiparea negarii esteticii simbolizate prin imagine a
Domnului.
Dar de vreme ce aceste puncte de vedere al n-umusetii ~ i al omeniei sint
123
de-acum eliminate cind este yorba de luptii, ele nu pot fi folosite pentru ajudeca
propaganda.
Propaganda era, in timpul r'azboiului, un mijloc pentru atingerea unui
scop: lupta poporului german pentru existenta; de aceea propaganda nu putea
fi apreciata decit plecind de la principii valabile pentru acest scop. Armele cele
mai crincene deveneau cele mai umane, deoarece constituiau condipa unei
victorii mai rapide i contribuiau la asigurarea demnitlipi libertatii natiunii.
Aceasta era unica pozipe posibila in pri vinta propagandei de razboi intr-o
asemenea luptli pentru viatll sau pentru moarte.
Daca cei din sferele guvernamentale i-ar fi dat limpede seama de
acestea, n-am fi ajuns niciodatii la incertitudine in privinta formei i folosirii
acestei anne; pentru ca i aceasta este 0 anna, intr-adevlir inspaimintiitoare in
mina celui care tie s-o foloseasca.
A doua intrebare, de 0 insemnatate d e ~ a dreptul hotiiritoare, era: Cui
trebuie sa i se adreseze propaganda? Intelectualilor sau masei mai putin
instruite?
Ea trebuie sa se adI-eseze intotdeauna exclusiv masei!
Intelectualilor, sau cel putin celor care sint numiti astfel, Ie este
destinata nu propaganda, ci explicatia tiintifica. In ce privete propaganda,
continutul ei are din tiintli tot atit de putin cit are un afi din arta, in forma in
care (>ste prezentat. Arta afiului consta in aptitudinea desenatorului de a
atmge atentia multimii prin forma i culori. Afiul unei expozitii de artii nu are
alt scop decit reliefarea artei din expozitie; cu cit acest lucru izbutete mai bine,
cu atit este mai mare ru.ia afiului insui. In plus afiul este menit sa Ie dea
maselor 0 idee despre semnificatia expozitiei, dru.- nicidecum sa substituie in
aceasta expozipe ru.ia inaltii cru.e este cu totul altceva. De aceea cel care vrea sa
studieze el insui arta, trebuie sa studieze altceva decit afiul, i in plus el nu
se multumete sa pru.-curga pw- i simplu expozipa. Ne putem atepta din partea
lill sa se cufunde in examinru.-ea temeinica a fiecaruia dintre obiecte, sepru.-at, i
apoi sa-i fOlmeze incet 0 plirere judicioasa.
Situatia este aceeai in privinta a ceea ce noi desemnam astiizi cu
cuvintul propaganda.
Sru."Cina propagandei consta nu in a instrui tiintific individul izolat, ci
in a atrage atentia maselor asupra unor fapte, evenimente, necesitiiti etc.
determinate i a carol' impoliantii nu poate fi inteleasa de mase decit prin acest
mijloc.
Aici ru.ia constii exclusiv in a proceda intr-un mod intr-atit de superior
incit sa rezulte 0 convingere generala asupra realitiipi unui fapt, necesitiipi unui
eveniment, eru.-acterului just al unei necesitiiti. Intrucit ea nu eonstituie 0
necesitate prin ea inslii, faptul ea obieetul sau trebuie sa constituie, intocmai ca
in cazul afiului, atragerea atentiei multimii i nu instruirea celor cru.-e poseda
eunotinte !jtiintifice sau care eautii sa se instruiasea i sa dobindeasca cunotinte,
actiunea sa trebuie sa facii intotdeauna apel la sentiment i fomie pupn la
124
ratiune.
Orice propaganda trebuie sa fie populara situeze nivelul spiritual
in limitele facultatilor de asimilare ale celui mai marginit dintre cei carOl'a
trebuie sa Ii se adreseze, In aeeste eonditii, nivelul sau spiritual trebuie sa fie
situat cu atit mai jos eu cit masa de oameni de impresi<mat este mai numeroas.L
Dar eind este yorba, ca in eazul propagandei pentru a duee razboiul pina la
capat, sa atraga un popor intreg in cimpul sau de ae\iune, prudenta nu va fi
niciodata exeesiva cind va trebui sa evite sa se bizuie pe ealitiiti intelectuale prea
inalte,
Cu cit continutul ei este mai modest, eu cit se adreseaza
exclusiv mul\imii, eu aUt suecesul ei va fi hotchitor, Aeesta din w'ma este eea
mai bunii dovadii a valorii unei propagande, mult mai mult deeit aprobarea
citorva minti insbuite sau a citorva tineri esteti.
Arta propagandei constii toemai in aceea ea, punindu-se la indemina
sferelor in care se exercitii imagina\ia, aeelea din marea masa dominata de
instinct, gase!jte, imbraeind 0 forma eorespunzatoare psihologic, chumul spre
inima ei. Daca lucrul acesta nu este inteles de cei despre care se eonsidera ea
ating eulmea intelepeiunii, aeeasta demonstreazii numai llncezeala mintii sau
infumurarea lor,
Dar daea neeesitatea de a inch'epta asupra masei largi facultatile de
prozelitism ale propagandei este inteleasa, de aid rezulta unnatOlul precept:
Este absw'd sli dai propagandei diversitatea unui invlitamint
Facultatea maselor largi de a asimila nu este decit foarte limitata,
puterea de intelegere mica, in schimb deficitul de memOlie este mal'e. A!jadar
orice propaganda eficace trebuie sli se limiteze la nite puncte foarte pu\in
numeroase i sii Ie puna in valoare eu ajutOlul formulelor stereotipe, atita vreme
cit va fi necesar, pentlu ca ultimul dintre aseultiitori sii fie in stare sli priceapa
ideea. Daca aeest principiu este abandonat daBa vrem sii fim universali,
efeetele lui se VOl' micora, deoarece multimea nu va putea niei sa digere nid sa
retina ceea ee i se va oferi. Astfel suecesul va fi neinsemnat i in final anulat.
Astfel, cu cit continutul expunerii trebuie sii fie mai amplu, eu atit este mai
necesara justetea psihologieii in stabilirea tacticii.
Spre exemplu, ridieulizarea adversaIului, eu care se indeletnieea inainte
de toate propaganda din revistele satirice austrieee sau germane era eompleta-
mente absw'da, Completamente absw'dii, deoaI'ee intilnirea directii a eititorului
eu adversaIul trebuie imediat sa dea in el unei convingeri eomplet
diferite; astfel, soldatul german, sub impresia imediatii a rezistentei adversaIu-
lui, se simtea de eei cru:e, pina atunci, li asumasera misiunea de a,1
informa in loc sa-i intiireasea dorinta de a lupta sau ehiar !Ji numai rezistenta,
ajunge la rezultatul oontrar: omul se lasa prada deseurajarii.
In schimb, propaganda de razboi a englezilor a americanilor era
rationala din punct de vedere psihologic. Simultan ea ii prezenta pe neml1
nmnrl111ni lor DODm ea oe ni$te baI'bari i nite huni, il pregatea pe soldatul
125
Anna inspaimintiltoru'e cru'e era deci folositii impotriva lui i se parea mai
degraba conf'trmru'ea ini\ierii pe cru'e 0 primise ii intarea justelea afIrmaliilor
guvernului sliu in masw'a in cru'e cre!iteau furia w'a sa impotriva
infam. Caci forta inspiiimintatoru'e a rumelor dU!imane pe cru'e acum
invata s-o cunoasca nemijlocit i se piirea incetul cu incetu] 0 demonstrape a
bmtalitatii "de hun" a adversruului bru'bru', pe cru'e-l cuno!itea, lara sa fi fost
determinat sa se gindeasca 0 singw'a clipa ca propriile sale ru'me puteau avea
efecte mai inspaimintatoru'e inca.
Astfel soldatul englez nu se putea simti infOlmat la el acasa; cum
a fost din nenorocire cazul soldatului gelman, in maSW'li incit la
respingea Olice infOlmatie ofIcialli ca pe 0 impuiere a capului.
Aceasta se datora credintei cli poate fi insarcinat cu propaganda plimul niitlirliu
venit (chipw'ile rezonabil), in loc sa se inteleaga ca, penh'll aceasta sru'cina, abia
daca erau de ajuns cei mai geniali cunoscatori ai sufletului omenesc.
De aceea, propaganda gelmanii of ere a un neplacut exemplu de
din pru-tea unei "elite cultivate", a carei ac\iune produce a efecte tocmai contrru-e
celor necesru'e, din cauza absentei totale a oricarei consideratii psihologice
judicioase_ In schimb, existau extrem de multe de in preajma adversru'll-
lui, pentm cel care cauta, nelegat la ochi cu 0 sensibilitate nesclerozata, sii
asimileze propaganda ale carei valwi s-au rostogolit niivalnic timp de
pahu ani jumi1tate.
Cea mai prost inteleasa era prima dintre to ate aceste conditii necesru-e
oricarei propagande in general: indeosebi pozipa sistema tic unilaterala in
privinta oricarei probleme tratate. In acest domeniu s-au comis atitea erori, i?i
aceasta inca de la inceputul razboiului, incit sintem intr-adevar indreptatiti sa ne
indoim ca asemenea nonsensw'i pot fI realmente atribuite exclusiv prostiei.
Ce s-ru' spune, de exemplu, despre un afi!? menit sa laude un sapun
cru'e ru' ru'iita in timp ca alte sapunw'i sint bune?
Lumea ru' cHitina pW' simplu din cap.
exact au stat lucIUlile cu reclama noastra politica.
Scopul propagandei nu este, de exemplu, sa dozeze w'eptatea diverse lor
pru-tide, ci sa 0 sublinieze exclusiv pe cea a partidului pe care il reprezinta. Ea
nu trebuie nici sa caute adeviilul in mod obiectiv daca acesta este favorabil
celorlalti nici sa-l prezinte maselor sub prete}.-tul unei echitati doctrinru'e, ci
sa-l w'mareasca exclusiv pe cel cru'e ii este favorabil.
Discutru-ea problemei culpabilitiitii in privinta riizboiului, spunindu-se
ca nu se putea pune numai pe seama Germaniei responsabilitatea acestei
catastrofe, imputindu-se neincetat aceasta rulpabilitate adversruului era 0
fundamentala.
cru'e a fost consecinta acestei jumata\l de masw'a?
Mru'ea masii a unui popol' nu se compune din diplomati, nici din
profesori de w'ept public, niei ehiru- numai din oameni suseeptibili de a pronunta
o judecata rationalii, ei din fIinte pe cit de ovaielniee pe aUt de dispuse
126
sa se indoiasca i sa ezite. De indata ce propaganda noastrii ii recunoa!lte partii
adverse 0 oarecare indreptlltire, exista deja 0 bazii pentru a ne indoi de propria
no astra indreptatire. Atunci masa nu mai este in masurii sa discearnii unde
sfirete nedreptatea adversarului ~ unde incepe a noastrii. In acest caz ea
devine nelinitita i neincrezatoare ~ i aceasta indeosebi daca adversarul nu
comite tocmai astfel de extravagante, ci pune la rindul siiu in sarcina inamicului
toate nedreptiitile lara exceptie. Exista oare 0 demonstratie mai clara a faptului
ca, in cele din wmii, poporul nostru crede mai mult in propaganda dumana,
care este dusa intr-un mod mai shins i mai continuu, dedt in propaganda
no astra? i asta la un popor atins de mania obiectivitatii! Caci fiecare se stdlduia
sa nu comita vreo nedreptate fata de inamic, nici chiar sub amenintarea
nimicirii poporului i a statului german.
In marea sa majoritate, poporul este intr,o dispozitie i 0 stare de spirit
aUt de feminine indt opiniile i actele sale sint determinate mult mai mult de
impresia produsa asupra simtwilor dedt de gindirea pw'a.
Aceastli impresie nu este complicata, ci foai-te simpla i mlirginita. Aici
nu exista nici un fel de nuante, ci doar notiunea pozitiva sau negativa de iubire
sau w'a, de drept sau de refuz al d!'eptatii, al adevarului sau al minciunii; nu
exista niciodatii jumatiiti de sentiment. Propaganda englezii in special a inleles
toate acestea intr-un mod cu adevamt genial. Acolo intr-adevlil' nu existau
jumiitati de maSUl'a, care ar fi putut, eventual, da natere indoielii.
Ceea ce arlita ca inamicul cunotea striilucit psihologia maselor este
propaganda ei de atrocitati, perfect adaptata acestor conditii, care asigura
intr-un mod pe cit de hotaritor pe atit de genial conditiile de bazii penb'U a
mentine moralul pe front, chiar dacii inamicul suferea cele mai grele infringeri.
Acesta era i modul in care ~ t i a sii tintuiascii poporul german la stilpul infamiei,
ca fiind singw-ul vinovat de razboi: minciuna care prin inciipiitinarea totala,
insolentii, plil-tinitoare cu cru'e era proclamatli era mereu la indemina multimilor
mari, animate de simturi i intotdeauna inclinate catre extrema i cru'e, din acest
motiv, a fost crezuta.
Gradul de eficacitate al acestei propagande este demonstrat in modul
eel mai izbitor de faptul eli dupii patru ani ea a avut d!'ept rezultat ca inamicul
nu s-a dat batut, i, in plus, ea a reuit sa piitrunda in poporul nostl'U.
Nu e de mirare ca un asemenea succes nu i-a revenit propagandei
noastre. Ea purta deja germenii ineficacitatii in ambiguitatea ei interna. In
sfirit era putin probabil, data fiind insai natura continutului ei, sa poata
provoca in mase impresia necesru'a. Numai insipizii notri "oameni de stat" au
putut ajunge sa spere ca era posibil sa reWjeascii sa imbete nite oameni cu acele
zoaie fade de pacifism spre a-i trimite la moarte.
Astfel acel prQdus mizerabil a fost inutil i chiar diiuniitor.
Dru' tot geniul manifestat in organizarea unei propagande nu va duce
la nici un succes daca nu se tine cont intr-un mod mereu la fel de ligw'os de un
principiu fundamental. Ea trebuie sa se limiteze la un numilI' mic de scopuri i
127
sa Ie repete in mod constant. Perseverenta, aici ca i in atitea alte lucruri in
lume, este prima i cea mai importanta conditie a succesului.
Pe bona ch'eptate, in domeniul propagandei nu trebuie niciodatii sa te
lai condus de esteti sau de oamenii blazati: nu de primii, altminteri cUl'ind
continutul, forma i manifestarea ei nu VOl' exercita a t r a c ~ i e dedt asupra
publicului din saloanele literare, in loc sa se exercite asupra masei; cit despre
cei din Ulma, trebuie sa ne ferim de ei ca de ciuma, deoarece incapacitate a lor
de a incerca senzatii saniitoase ii incitii sa caute mereu stimulente noi. Pe aceti
oameni totul ii dezgusta in scurt timp; ei doresc schimbarea i nu tiu niciodata
sa se coboare la nivelul nevoilor contemporanilor lor inca teferi i nu-i pot nici
macar intelege. Ei sint intotdeauna primii care critica propaganda sau mai
degrabii continutul ei, care Ii se pare prea imbatrinit, prea trivial, care i-a triiit
deja traiul etc. Au mereu nevoie de nou, cauta varietatea i devin de asemenea
cei mai mari dumani de moarte ai succesului politic pe linga mase. Caci de
indata ce organizarea i cuprinsul propagandei incep sa se orienteze pobivit
dezideratelor lor, ele ii pierd coeziunea i, dimpobiva, se impriitie.
Propaganda nu este nicidecum lacuta ca sa procure in mod constant
distractii interesante unOI' domni blazati, ci pentru a convinge, i este yorba de
convingerea masei. Dar aceasta are intotdeauna nevoie, in incetineala ei, de un
anumit timp pentru a fi gata sii ia cunotintii de 0 idee i nu-i va deschide
mmtea de cit dupa repetarea de 0 mie de ori reluatii a celor mai simple notiuni.
Nici 0 diversitate nu trebuie, in nici un caz, sa modifice continutul a
ceea ce face obiectul propagandei, ci, la Ul-ma urmei, trebuie intotdeauna
repetat din nou acelai lucru.
Lozinca poate fi intr-adevar lamuritii sub aspecte difelite, insa scopul
inb'egii expuneri trebuie sa se intoarca intotdeauna la aceeai formula. Numai
astfel propaganda po ate i trebuie sa actioneze cu spirit metodic i coeziune.
Numai aceasta regula importanta de la care nu trebuie niciodatii sa ne
abatem ingaduie succesului sa ajunga la matUlitate datorita unui sprijin
i.ltotdeauna constant i viguros. Atunci se va putea constata cu uimire la ce
rezultate colosale, greu de conceput, conduce 0 asemenea perseverenta.
Orice reclama, indiferent ca se face in domeniul afacerilor sau al
politicii, poarta in sine succesul in dUl'ata i spilitul metodic constant al aplicarii
sale.
Aici, deopotriva, exemplul propagandei dumane era bun de luat ca
model: limitata la un numar restrins de scopUli combinate exclusiv pentru masa
i condusa cu 0 perseverenta neobosita. De indata ce ideile ei de baza i modUl'ile
de indeplinil'e au fost recunoscute ca fiind adecvate, au fost folosite pe toatii
dUl'ata razboiului, lara ca vreodata sa se fi intreplins nici cea mai mica
modificare. La inceput ea parea nechibzuitii plin inch'azneala alllmatiilor sale;
mai tirziu a fost considerata dezagreabila; in fine a inceput sa fie ctezuta. Dupa
patru ani i jumatate, in Gelmania a izbucnit 0 I'evolutie a carei lozinca era
imprumutata de la propaganda dumanii.
128
Dar, in Anglia, se mai Intelesese !Zi altreva, indeosebi faptul cit
posibilitatea succesului aeestei arme spirituale eonsta exclusiv in folosireet eJ
masivll ea sueeesul eompenseaza din toate eheltuielile acute,
Propaganda era considerata acolo ea 0 arma de plim rang, in timp ee 1a
noi ea reprezenta ultima bueata de piine a politieienilor lara situa\ie sau un mic
ehilipir penh-u eroi neinsemnati de redaetii.
Rezultat.ul ei a [ost, daea ne gindim bine, ega] ell zero,
CAPITOLUL VII
REVOLUTIA

Propaganda dU'ImaIld a mceput la nOl odatJ. cu anul 1916 Dm 1916 ea
a rontmuat mtenslficindu Sp a prm a lua propoqll la inceputul anulm
1
1
nS devenmd un adevdrat talaz Aturcl s au putut dp]a m-mdrI pas cu pas
pfectele acestel viruton a spl1'ltelor Armata invdta incetul cu incetul sJ
gindeascJ a'la cum VOla mamlcul
Once reacve gel mand a hpSlt cu deSdVir'llre
Armata ave a, in reahtate, in persoana conducdLorulm el mtehgent ';-1
plm de VOm\d, mten\la "'1 vom\a sJ accepte lupta "'1 pe acest teren, dar II hpsea
mstrumentul care ar fi fost necesar in acest scop In plus, eXlsta gre'leala
pSlhologICd de a ldsa trupa ms.hl sJ intreprmdd acest gen de culbvare mtelectua
Lei Penh'll a fi efieaee, ea trehma sJ Vlnd dIn Intenorul \.1111 Atunel s ar fi putut
conta pe succesld el la oameru dotatl eu Spllit dE: sarnficlU dE' elOlsm
neplel'ltor de aproape patru aru
Dm ee s a intimplat eu tm'a?
Aceastd sfir ... eald era stuPldJ. sau
La mlJloeul anulm 1915, dUPd evacum'ea malulm SUdlC al Marne!, presa
germanJ s a comportat intI' un mud aUt de Imzerabll dE' neindeminabc sau in
mod cuminal stupId incit iml puneam 0 inbebro:e erue susClta in fiecru'c Zl in
mme 0 fm.le erescindd nu eXlsta mmeru ea sd pUnd capJt aeesteJ atitJn
'lpllitualE' la dezertrue a E'rol101 romatel noastre'l
Ce sa petreeut in Frantd cind in 1914 am dat Ildvald m aceastd lrud, cu
un elan nemalauzli "'1 vlrtonos? Ce a !aeut Itaha in zllele prdbu"'llll frontulm
slu de la Isonzo? Ce a !al'ut tru'd"l Fl an\a in prtmdVal a 1m 1918 dnd atacul
,i!vlzulor gel mane Pdl ea Sd scoatd dm titim pOZl\llle fl anceze dnd bl atul
puterruc al baterllior gl ele cu bJtale lungd a mceput sJ batd la portIle Pm'lsulm
Cum a fost blclmt Obl azul l'eglmentelO1 cru e au bdtUt m I eb agere in
Plip:t c:ttre spatele f1 ontulm, cum a fost msuflatJ mfldc.h ru E'a paslUrulOI
na\lOnale' C'.lrn lUCI au pe atune] propaganda "'1 '1tllnta gerual::i de a mfluenta
masele ca sJ. faeJ c;J mh e dm nou in lruma <;oldatllOJ ell lovltm'l dE' mdrJUCd.
crpdmta in vlctona defimbv.:i'
Nu 0 datd m a fllmmtat gmdul Cd dacJ. Provldenta m ru fi puo:: In lorul
neputmclO"'llor sau al ortmerulol hPSltl de vomt:t dm servlclUJ nosh'll de
propagandJ., soarta luptei S ru' fi mIa\l ... at altfel
In lumle aeelea am l"f'Slrn\lt penh'll puma oru:t perfidw fataht;ttll care
md \In(>a aU'l '11 mtl' un lor In ('au' gestul fortmt al Or1(':trel persoane aflate in
130
slujba cuiva putea sa ma doboare cu 0 impu!?caturi, pe cind altundeva fi putut
face altfel de servicii patrieio
Cad pe atunci eram deja destul de prezumPtios ca sa cred ca asta mi-ar
fi
Dar eu eram 0 fiintii obscwii, un simplu numiir matricol printre opt
milioane de oameni!
A!?adar era mai bine sa tac !?i sa-mi fac datoria cit se poate de bine la
postul meuo
'*
*' *
In vara lui 1915 ne-au cazut in mini! prime Ie ale inamicilor.
Continutul lor era intotdeauna prezenta 0 oarecare diversitate in
forma expunerii, indeosebi: ca lipsw;'le continuu in Germania; ca
razboiul avea sa dwoeze la nesfirit, ca totui perspectiva de a-I citiga nu flicea
decit sa se constant; ca, din acest motiv, poporul dorea pacea cu
ardoare in interior, dar ca "militarismul" "Kaiserul" nu 0 ingaduiau; ca lumea
intreaga - care perfect to ate acestea . se razboia din aceasta cauza nu cu
poporul german, ci dimpotriva, exclusiv cu singurul vinovat, Kaiserul; cit lupta
nu se va sfir:;;i, din aceasta cauza, cita vreme acest duman al omenirii
nu va fi indepartat; ca natiunile liberale i democratice VOl' pdmi poporul
german la razboiului in liga pacii mondiale perpetue, pace care va fi
asigurata in ziua in care "militarismul prusac" va fi nimicit.
Pentru a ilusboa mai bine aceasta expunere, contine a adesea
copii ale unor " scrisori din tara", al caror continut parea sa confume acele
asertiuni.
In general, pe vremea aceea aceste tentative erau luate in deridere,
erau citite, apoi erau trimise in spatele frontului, la state-majoare
superioare, apoi erau in mare parte uitate pina cind vintul aducea 0 noua
incarcatwoa spre intr-adevar, in cele mai multe cazwoi, acele file ne era
aduse cu avioaneleo
Un lucru avea Sa sw-prinda la acest gen de propaganda, i anume ca in
fiecare sector al frontului unde se aflau bavruoezi, ea ataca PIusia cu un spirit
metodic extraordinru
o
, dind asigwoal;' nu numai ca, pe de 0 pruie, PIusia era
adevarata vinovatii i responsabilii de razboi, dru
o
pe de alta pruie i ca nu nutrea
nici cea mai mica impotriva Bavruoiei in special; dar ca, in realitate,
nu i se putea acorda nici un ajutor cit timp ea va ramine in slujba militru;'smu-
lui plusac ca sa-i scoata castanele din foco
Procedeul cruoe consta in influentruoea oamenilor a inceput intr-adevar,
in 1915, sa aiba autunite efecte. Atitruoea impotriva PIusiei a crescut in rindul
ttupelor de 0 maniera vizihila, f'ara ca de sus in jos sa se fi luat vreo maswoa
impotriva ei. Aceasta era de-acum mai mult deci't 0 simpla grei?ala, decit 0
131
simpla delasare, care mai devreme sau mai tirziu avea sa fie pedepsitii in modul
eel moo funest i sa-l atinga nu numOO pe "prusac", ci intregul popor german,
Bavaria apartinind acestuia din urma.
In acest sens, propaganda dumana a inceput sa obtina suecese
incontestabile inca din anul 1916.
De asemenea, scrisorile cu lamentiiri primite direct din interior i-au
lacut cu timpul efeetul. Acum nu mai era nicideeum"necesar ca inamicul sa Ie
faca sa ajunga pe front special prin mijlocirea brourilor etc. impotriva
acestora nu s-a lacut nimie, cu exeeptia citorva "admonestari" arhitimpite din
pru-tea guvernului. Frontul a fost, i inainte, i dupa aceasta, inundat de acea
otrava pe care nite femei lara minte 0 fabricau, firete, in tara, lara a banui ca
acesta era mijlocul de a intari in eel mai inalt grad increderea dumanului in
vietorie i de a prelungi i in acelai timp de a spori suferintele alor lor pe front.
Scrisorile nechibzuite ale femeilor gerI'1a.ne au eostat mai tlrziu viata a sute de
mii de biirbati.
Astfel se manifestau, inca din 1916, diverse fenomene ingrijoratoru-e. Pe
front oamenii bombaneau i "laceau pe brutele"; de-acum erau deja nemultumiti
din diverse motive i uneori se indignau eu buna In vreme ce bill"batii
rabdau de foame i se l:esemnau, familiile lor erau intr-o situatie critica acasa,
in timp ce in alte pill1i do. In.eau prisosul l?i risipa. Da, nici chiru" pe front nu
erau to ate in ordine din acest punct de vedere.
De aceea criza se anunta inca de pe atunei; dru- acestea erau numai
treburile "interne". Aeelai om cru-e mai intii bombanise si mormaise ii lacea,
dupa citeva clipe, datoria in tacere, ca i cum aeest lueru ru- fi devenit complet
natural. Aceeai companie cru-e la inceput era nemultumitii, se erampona de
sectorul pe cru-e 11 avea de aparat de pru-ca soru-ta Germaniei depindea de acele
eiteva sute de metri de hiI-toape in noroi. Inca mai era frontul din ajun, superb a
rumata de eroi.
A veam sa inviil sa eunosc diferenta dintre front i tru-a eu ocazia unei
ciehimbari brutale a soru-tei mele.
La lui septembrie 1916, divizia mea a plecat la batiilia de pe
Somme. Aceasta era pentru noi prima dintre biitalii a materiale-
lor de razboi, iar impresia era greu de deseris - mai degt-abii un infern decit 0
batiilie,
Saptamini intregi frontul gelman a rezistat sub valul de foe continuu,
citeodatii dfnd putin inapoi, apoi inaintind din nou, dar lara sa cedeze vreodatii.
Pe 7 octombrie am fost ranit.
Am ajuns eu bine in spatele frontului i am luat trenul sanitru- spre
Gelmania.
Trecusera doi ani de cind nu-mi revazusem patria, un interval de timp
aproape interminabil in asemenea conditii. Abia daca-lni puteam imagina
aspectuI germanilor tara uniforma. Cind am fost eulcat in spitalul evacuatilor,
aproape ea am tresillit de spaima auzind voeea unei infirmiere eru-e vorbea eu
132
un eamarad euIeat linga mine.
Sa auzi pentIu prima oruoa, dupa doi ani, voeea unei nemtoaice!
Apoi , pe maSUloa ee trenul cruoe trebuia sii ne ducii inapoi in truoa se
apropia de glani\a, fieeruoe din noi sim\ea 0 iliuntriea. Prin fata noastrii
au defilat pe rind toate localitii\ile prin cruoe treeuseriim, in Ul'ma eu doi ani, ea
tinel; soldati: BlUxelles, Louvain, Liege in ni se plilu eil
pI;ma easa nemteascii dupa pinionuI ei inalt obloanele flumoase.
PatIia'
In oetombrie 1914 ru'deam de un entuziasm tumuItuos, cind run trecut
frontiera, aeum domneau i emotia. Fieeruoe era fel;cit eli soruta i-a
ingiiduit sa mai vada inca 0 data eeea ce el trebuia sii apere atit de anevoie cu
pretul vietii; fieeiiluia din noi aproape ciii era sii se lase privit in ochi
de eeilalti.
In preajma anivelosaloii pleeiil."ii pe front, rna aflam la spitalul din Beelitz
iingii Berlin.
Ce schimbruoe! Din bataliei de pe Somme, ajungeam m
patm-ile albe ale aeestei cladiri minunate! La inceput abia indriiznerun sa nf'
culeiim cum trebuie. Numai incetul cu incetuI am putut sii ne din nou
eu aceastii lume noua.
Insii, din nefelieire, aceastii lume era nouii sub un aU aspect.
Spiritul militruo de pe front flu piirea sii mai aibit aici dIoept de cetiiteni.
u.l\m auzit aici pentIu intiia oruit eeea ee pe front era incil necunoscut: elogiuI
propriei Ciici ceea ce puteai auzi acoio: mormaieli sau "facutul pe blUta"
nu era nieiodata 0 incitruoe la sustragerea de la obligatii niei preamarirea
Nu. era considerat intotdeauna un abso1ut nimic mai
muIt; dispretul cruoe il lovea era intotdeauna general, ca admiratia
manifestatii fata de un erou adeviiloat. Dru' aici, 1a spital, era deja aproape invers:
provocatorii cei mai smintiti spuneau euvinte mruoi se straduiau prin toate
mijloacele jalnicei lor eloevente sa prezinte dIoept ridicole principiile soldati10r
buni, dIoept model, lipsa de eruoacter a poltronilor.
Citiva indivizi mizerabili diideau tonuI.
Unul din ei se liiuda cii treeuse eu mina printr-o retea de sinnii ca sa
poatii intra in spital; se piil'ea, totu:ji, eii, in eiuda riinii sale ridicole, era acolo de
forute multii vreme. nu fusese trimis in Germania cu trenul sanitru' decit
printr-un simplu Druo aeest eruoaghios eruoe riispindea contagiunea
proceda de bine incit, eu indIoiiznea1a lui insolentii, prezenta actul de
ca pe 0 manifestruoe a unui cUloaj superiOl' cUloajuIui bravului soldat cruoe
:;;i-a giisit 0 morute eroieii Multi aseultau in tiieere, altii plecau, dru' citiva il
aprobau.
Greata mi se Uloca pim in gitlej, dru' provocatorul era tolerat in
in instItutie. Ce trebuia facut? Administratia trebuia sa forute bine cine era.
eu toate acestea nu s-a facut nimic.
Cind am putut umbla din nou larii gleutate, am obtinut. autOlizatia de
133
a merge la Berlin
Saracia era evident forute grea imens suferea de foame.
Nemultumirea era mru'e. In diverse carnine frecventate de soldati, tonul era
ca in spital. Aveai in intregime impresia ca ace!iti frecventau
dinadins asemenea locwi ca raspindeascii din plin opiniile.
mai rea, mult mai rea era situatia chiru' la Munchen.
Cind, dupa vindecru'e, am din spital am fost afectat 1a bata1ionu1
de intendenta, am crezut intr-adevar ca nu mai recunosc
Pinii. unde au ajuns ilitru'ea, descurajru'ea, invective1e! Chiru' in
batalionul de intendenta, mora1ul era sub Olice limita. La aceasta contIibuia
maniera extraordinar de stingace in cru'e erau t.ratati soldatii veniti de pe front
de catre ofiteli instructm; mediocri, cru'e inca nu petrecusera nici macru' 0
ora pe front deja, din acest motiv, nu erau in stru'e sa rinduiasca 1ucrurile
intr-un mod convenabil pentru vechii solda\i. din w-ma aveau,
intr-adevar, ciudatenii cru'e se exp1icau prin faptul cii servisera pe front, dar
ramineau cu de neinte1es pentru comandamentul acestei formatiuni
de tIupe de substituire,in vreme ce un ofiter venind tot de pe front ru' fi cel
putin sa Ie explice. Acesta din w'ma era el, vazut altfel de oamenii
de tIupa decit comandantul de etapa. Dru', in afru'a de acestea, stru'ea de spirit
genera1a era de pIins; excrocru'ea cuiva era consideratii ca manifestru'ea unei
inteligente superioru'e, in timp ce statmmca era interpretata drept
semnul unei slabiciuni launtrice al unui spilit marginit. Birow'ile erau
intesate de evrei. Aproape toti secretruii el'au evrei, !?i mice evreu era secretru'.
M-a uimit aceasta abundenta de ambuscati ai popmu1ui ales nu puteam de cit
sa compru' numiilul acestora cu acela al rru'ilor lor reprezentanti de pe front.
Situatia era inca mai rea din punct de vedere economic. Popmul evreu
devenise realmente "indispensabil". Paianjenul incepuse sa suga singele
popmului gel-man.
Prin intermediul societatilor de razboi se gasise lnstIumentul voit pentI1.l
a da lovitw'a de gratiei economiei nationale libere.
Se afh-ma necesitatea unei centralizari nelimitate.
Astfel, incepind din iru'na 19161917, aproape intreaga productie Sf:' afla
in realitate sub controlul finantei
impotriva cui se indrepta w'a popomlui?
In acel moment am vazut ingrozit iminenta unei fatalitati cru'e, daca nu
era deviata la ceasul potIivit, avea sa conduca la dezastIu.
In vreme ce evreul jupuia intreaga natiune 0 sleia sub dominatia sa.
oamenii erau atitati impotriva "plusacilor". Binecunoscuta pe front, aceastii
propagandii nu a avut nici 0 reactie in spatele lui. Lumea parea sa dea
deloc seama cit Plusiei ar fi forute deprute de a aduce cu sine vreun
prOgl-es oru'ecru'e al Bavru'iei "i ca in schimb prin ciiderea ei una avea s-o tragil
. ,,-(,)
lremediabil dupa ea pe cealalta in prapastie.
Aceste uneltiri md indurerau extrem de mult. Nu puteam vedea in ele
134
decit geniala a evreului, care abatea atentia generala de la el ca s-o
indrepte spre alte scopuri. In timp ce Bavaria i Prusia se certau, elle subtiliza
de sub nas mijloacele de existentii; in timp ce in Bavaria lumea invectiva Plusia,
eVl'eul organiza revolutia distrugea in timp i Plusia i Bavaria.
N u puteam suporta aceastii discordie blestematii intre rasele germane
i am fost fericit sii rna intorc pe front, unde celusem sa plec inca de la sosirea
la Munchen.
La inceputul lui martie 1917, eram din nou la l'egimentul meu,
Spre sfiritul anului 1917, gradul cel mai sciizut al descurajiilii armatei
piirea depiiit. Intreaga armata gasise in priibuirea Rusiei un nou izvor de
sperantii i cW'aj. Convingerea cii acum, orice ar fi, lupta trebuia sa se termine
prin victoria Germaniei incepu sa puna stiipinire pe tmpli. Puteai sii auzi din nou
cintece, iar cobele nenorochii deveniserii mai rare. Oamenii credeau din nou in
victoria patriei.
Dezastrul italian din toamna lui 1917 produsese in mod special 0
excelentii impresie; de fapt, vedeau in aceasta victorie dovada posibilitiitii de a
striipunge frontul in afara cimpului de luptii msesc. unei credinte
minunate se reviirsa acum in inimile a milioane de oameni i i-a Iacut sii atepte
cu 0 sigurantii renascutii sosirea primiivarii lui 1918. In schimb, inamicul era
vizibil deprimat. In iarna aceea am fost mai linititi decit in alte dati. Era
linitea dinaintea furtunii.
Frontul Iacea ultimele pregiithi penh'll a pune definitiv capiit luptei
venice; transportwi interminabile de hupe i de material se deplasau spre
frontul de vest i tmpa primea instmctiuni in vederea mruii ofensive. Atunci
a sw'venit in Germania cea mai w-itii festii din timpul razboiului.
Germania nu trebuia sii invinga; in ceasul a1 doisprezecelea, dnd victOlia
plirea deja cli trebuie sii fie de pruiea steagmilol' germane, s-a recw-s la un
mijloc cru'e parea pohivit ca sa inabue dintr-odatii in faii atacul german din
primlivru'ii, spre a face imposibilii victoria:
A fost organizatii greva munitiilor.
Dacii ea reuea, frontul german trebuia sii cada i proffilslunea din
V orwarts ca de astii data victoria nu va mai fi de pruiea drapelelor germane se
indeplinea. Din cauza lipsei de munitii, frontul avea sii fie strapuns in citeva
saptamini; of ens iva era astfel opritii, Antanta salvati, dru' capitalul international
devenea stiipin pe Germania i' scopul inhinsec al inljeliiciunii marxiste a
poporu'elor era atins.
Dishugerea economiei nationale, in scopul intemeierii dominatiei
c.apitalului international - scop atins datoritii prostiei i credulitiitii unora,
laitatii de neillteles a altora.
135
Oricum. ar fi, greva munitiilor n-a avut succesul final sperat: sa priveze
frontul de anne; ea a dwoat prea putin pentru ca un deficit de munitii sa fi
condamnat armata la pieireo Dar prejudiciul moral era teribil!
In primul rind: de ce mai lupta armata, daca tara insai nu mai dorea
victoria? Pentru cine w-iaele sacl-ificii i privatiuni? Trebuia deci ca soldatul
sa lupte pentru victorie, in timp ce tara fiicea greva!
In al doilea rind: care era impresia produsa asupra inamicului?
In acea iarnii 1917-1918, nori s-au iniiltat pe firmamentul Aliatilor.
Timp de aproape patnl ani, executasera asaltwi contra w-iaului german n-au
putut sa-l doboare; insa atunci acesta n-avea decit un brat libel', cel care tinea
scutul, ca &i se apere, in timp ce trebuia sa scoata spada penhu a lovi cind la
rasarit, cind la apus, dnd in sud. Acum., in era liberia ariergardii.
Valw-i de singe au cwos pina cind a reuit sa-I doboare definitiv pe unul dintre
adversari. De-acum inainte, la apus spada trebuia sa i se alature scutului i din
moment ce pina acum inamicul nu reuise deloc sa strapunga apararea, el insu!ji
avea sa fie lovit prin atac.
Se temeau de el !ji tremurau pentru victorie.
La Londra la Paris, confel-intele se succedau lara incetare. Chiru
o
!ji
propaganda se lacea mai dificil; nu mai era aUt de u!jor de demonstrat
putina probabilitate a victOliei gennane.
La fel stateau luclurile !ji pe front, unde domnea 0 tilcere prudenta, i cu
hupele aliate. Insolenta acestor domni dispiiluse subit. 0 lici1loire ingt-ijoratoru'e
incepea deopotriva sa apru'a. Atitudinea lor launh-ica fata de soldatul german se
schimbase acum. Pina in prezent puteau sa-I considere un nebun condamnat la
infringere; acum. aveau in fata lor pe cel cru'e-l nimicise pe aliatul lor IUS.
Constringerea cru'e ne fusese impusa de a nu ataca dedt la est apiil'ea acum. ca
o tactic a geniala. Timp de trei ani, germanii dadusera asaltul impotriva Rusiei;
la inceput fiira cel mai mic succes apru'ent. Aceste actiuni inutile aproape ca erau
luate in ris, fiindca, in sfir$it, colosullUS trebuia sa raminli victodos datil fiind
su],.eriOlitatea numerica a soldatilor saL In schimb, Germania w-ma sa piru'a prin
secru'ea singe lui sau. Faptele pi1l'eau sa confirme aceste sperante.
Incepind cu zilele lui septembrie 1914, dnd penhu prima oru'a
interminabilele trupe de prizonieri proveniti din biitalia de la Tannenberg
incepusera sa se deplaseze pe dtumw'ile Germaniei, valul acesta nu se mai
tel-mina, dar 0 noua ru'IIlatii lua locul ru-matei batute nimicite. Inepuizabil,
giganticul imperiu al tru'nor lasa prada razboiului noi victime. Cit timp putea
rezista GeI'IIlania la aceastil intl'ecere? Nu avea sa vina ziua in cru'e, dupa 0
ultima victorie gel'IIlanii, ru-matele lu.se!jti cru'e tot nu VOl' fi ultimele VOl' intra
in cea din w'ma dintre toate batilliile? .5i cind? Dupa to ate calculele, victoria
Rusiei mai putea fi, ce-i dt'ept, intirziatil, dru.' ea avea sa sw'vina lara doru'
poate intr-o zi.
Acum Antanta pierduse toate aceste sperante. Aliata, cru'e lacuse cele
mai mrui jertfe de singe pe altruul intereselor comune, era la capatui putelilor
136
!;>I Zdcea 1& pdmint in fata agt'esorulUl SdU neindUl'eltor Se temf'a de pnmdvara
urm.itoare dm moment ce, pind in prezent, nu Sel 1 nIInlC'easrd pe
nemtl, dacd ea nu se putuse mstala pe frontul de vest cum putea conta pe
vlctone, acum cind ansamblul f011elor acestel tenblle tell'! dE' prol petrea Sd se
maseze pentru atacul impotnva frontulUl de vest?
Urmele muntIlor dm Tlrolul mendIOnal se intmdE'au apelSeltOl pestE
Imagtnatia oamenilor, pind prm eetUl'lle Flandrel, armatele mVlnse ale Ill!
Cadorna tnstetea pe fete eredmta in victona finald tdcea 10(' gtoazeJ
'in fata infringeru Immente
Atuncl, in momentul in cdre, in noptIle recl, credeau Cd pelcep deja
ivUletul inamtdru bupelOl de asalt ale annatel germane, cind eu 0
temdtoare declzla care be anunta, deodat.1 dm Germarna lzbucrn 0
lumlnd strdlucltoare care prOlecta raza pind in cea dm Ulmd gaw'd df'
obuz de pe front
In chpa in care dlvlzulor gennane h se dddeau ultImele lnsbuctml1J
penh'll atacul cel mare, in Germarna lzbucrn gt'eva general:!
La inceput lumea a r:!mas tdcuU Insl CUl'ind propaganda se
wuncd asupra acestUl spnJm vernt in al dOlsprezecelea ceas cu un suspm de
Dmtr odatel gJslse mlJlocul de a restablh incredE'rea soldatIlor ahatt
aflatd in declm PrezE'nta dm nou ca SIgurd posIblhtatea vlctonel ... 1 transfOlma
intr-o hotJritJ in fata evernmentelOJ Immente Acum putea
sl dea reglmentelor crue a'1teptau atacul german in vederea celel mru mrul
bdtllu dm toate hmpUl'11e convmgelea cl declzla pnvmd acestUlllzbOl
atirnd nu de cutezanta asaltulUl german, CI de 0 rezlstent.1 pel sevf'rentd fatd de
acesta dm Ul'ml Nemtll n-au decit sl Obtlnd cite vlctorll VOl', intorcindu se la el
in tru'd VOl' glSl revolutla nu 0 armaU exaltatd de numeroasele el vlCtorn
Zlru'ele engleze, franceze '11 amencane incepurJ Sel sddeascl aceastd
credmtl in lrnmlle cltItonlOl lor, in tImp ce 0 propagand;i extrf'm de ablld ndlca
VIgw'OS moralul bupelor de pe front
"Gel marna in fata reVOlU\lel' Inevltablla vlctolle a ahatllor'" Acesta el a
cel mru bun remedm pentlu a intdn plclOruele cldtIninde alE' soldatllOl francezi
englezl Acurn '11 rnltraherele puteau redesrhlde focul dUPel 0 goaThl
nf'buneasc:! in parnc.1 m rna 0 rf'Zlstentd phnd de sperantd
Acesta era efectuJ gt'E'Vel germane a murntulOJ Ea a mtdut credmta
poporu'elor ahate in vlctone a alungat de pe flOntul ahatllor deznddeJdea
depnmantd, mal tt1'zm mll df' soldatl germarn au trebmt Sd pldtf'ascd aceastcl
gt'eVa cu singelE' lor InstIgatorll ace5tel gteve demnE' de dlspre\ erau
candlda\l la functllie cele mal malte dm guvernul revolutlOnare
de pruif'a germaru a1' Ii [O.,t poslbll m aparf'n\et Sd SE' treaCd peste
Ul mru'ea vldltd a acestOl evernmente, de pruiea advel sru-ulUl consermtele
favOl ablle au fost dUl'able Rf'Zlstenta plerduse cru arteml de varntate pe eru'e I
prezenta penh'll 0 ru'mata cru'e credea Cd totu] e plerdut a fdCUt lac mdiIJll'll
tuptel pentru VICtOllf'
lntr-adevar, acum victoria trehuia, dupa toat(3 previziunile sii
apartinii aliatilor, daca frontul dE' Vest putea rezista atacului german macro:
timp de citeva luni. In parlamentele Antantei a fost recunoscutii posihilitatea
unui viitor mai hun sau alocat sume nemaiauzite pentru propaganda in
vederea dezagregarii Germaniei
*
* *'
A vusesem fericirea de a putea participa la primele doua la ultima
of ens iva.
Ele au lasat cea mai prodigioasa impresie din intreaga mea viata;
prodigioasa, pentru ca, acum, penbu ultima oara, la fel ca in anul 1914, lupta
pierduse caractelul de defensiva pe acela de of ens iva. Am respirat
in in in galeriile de minii ale annatei gpJ'mane cind, in
dupa mai hine de trei ani petrecu(i in infern, a sosit ziua riifuielii. Inca 0 data,
batalioanele victorioase fura transportate de hucw'ie ultimele cununi de law'
nepieritor au fost atirnate de drapelele inconjw'ate de nimhul victoriei. Inca 0
data, cintecele patriotice rasunara de-a lungul coloane in
w'cara spre eer, penb-u ultima oara, hmul Domnului se pogori asupra copiilor
siii ingra(i.
*
In toiul verii anulw 1918 1), 0 dezniidejde sumhnl se intinse de-asupra
frontului. In Im'a domnea discordia. De ce'? Se povesteau multe lucrw'i la
diferitele corpw'i de mmata. Se spunea ca acum razhoiul nu mai avea nici un
scop ca numai smintiti mai puteau crede in victorie. Se pretindea ea
pC?Ol-ul nu mai avea niei un interes sa mai reziste multa vreme, ci numai
monm'hia -aeeste zvonw'i veneau din spate Ie frontului :?i erau
discutate pe front .
La inceput aceasta nu pricinui dedt. fomte putine reac\ii pe front. Ce ne
pasa de votul uniyersal? Om'e penb-u asta luptaseram aproape pab-u ani
jumatate'? Sa Ie eroilor culcati in mormint scopul razboiului intr-un mod
atit de fraudulos era un act de banditism vrednic de dispre\. Nu strigind
"Trdiasca dreptul la votul universal secret!" se dusesera la momte tinerele
regimente in Franta, ci strigind "Germania mai presus de orice in lume". Era
o mica diferen\a nu tocmai neinsemnata. Dm' cei ce pretindeau dreptul de vot nu
--
\) El'oare voWi: primel' tulbw'iiri interne datau de 13 oct !lmhrie
H1l8. (N.T.)
138
luptasera deloc acolo unde voiau sa-I Frontul nu toti din
partide. Nu vedeai decit 0 mica parte din doJ1Uli parlamentari acolo unde
se aflau germanii cinstiti care nu erau nici difornti nici
Astfel batrinele trupe de pe front erau foarte putin dispuse in favoarea
acestui nou scop al riizboiului al domnilor Ebert, Scheidemann, Barth,
Liebknecht lor. Nu intelegeau absolut deloc de ce, dintr-odata,
ambuscatii puteau avea dreptul atIibuie puterea in tara lara sa pna cont de
armata.
Parerea mea personala era nestriimutata inca de la inceput.
Uram in cel mai inalt grad toata gramada aceea mizerabila de oameni
politici de nimic care poporul. De multa vreme vedeam limpede ca, in
toata aceasta coterie, in realitate nu era de putin vorba despre binele
natiunii, ci de umplerea buzunarelor goale. vazlndu-i acum gata sa saclifice
intregul popor In acest scop I?i, la nevoie, sa lase Germania sa piara, Ii conside-
ram numai buni de treang. A tine cont de dorintele lor insemna saclificarea
intereselor poporului muncitor in folosul citorva hoti de buzunare. Or asta nu
se putea face decit saclificind Germania.
gindea i cea mai mare parte a combatanplor din armata. Dar
intiiririle venite din tara erau din ce in ce mai nepregatite, astfel ca sosirea lor
nu aducea nici un surplus de fortii puterii luptatOlilor din armata, ci dimpotriva
o slabeau. Indeosebi contingentele tinere erau, in ansamblu, total lipsite de
valoare. Deseori era greu de crezut ca erau fiii tiiri care
trimisese tineretul la biitalia de la Ypres.
In august septembrie, manifestarile de descompunere s-au intins din
ce in ce mai rapid, cu toate ca impresia produsii de atacUlile nu era
comparabila cu cea a luptelor noastre de rezistenta de altadata. Biitalia de pe
Somme !?i din Flandra erau, comparativ, amintiri de maxima grozavie.
La lui septembrie, divizia mea ocupa, pentru a treia oara,
pozitiile pe care odinioru"a Ie cuceriseriim prin surprindere luptind in regimentele
de tineli voluntrui de l"iizboi.
Ce amintire!
In octombrie noiemblie 1914 plinP-seriim aici botezul focului.
Regimentui nostru plecase la lupta de pru"ca merge a la dans, cu dragostea
pentru patrie in inimi cu cintecul pe buze. Singele cel mai prepos se of ere a
cu bucUlie, cu credinta ca gru"anteazii astfel independenta liberlatea patriei.
. In iulie 1917 am pentru a doua oru"a pe acel pamfnt devenit sfint
pentru noi. Caci acolo se odihneau cei mai buni camru"azi ai aproape nite
copii, cru"e odinioru"a merseserii la moruie pentru pabia lor iubita, cu privirea
stralucind de entuziasm!
N oi, biitrinii cru"e atunci cu regimentul, ne-am oplit cu 0
pioasa emotie pe locul acela unde jUl"aSeram "fidelitate supunere pina 1a
moruie " ,
Acest loc pe eru"e regimentul j) luase eu asalt acum trei ani, trebuia
139
acum aparat printr-o apriga lupta defensiva,
Printr-un foc continuu de trei zile, englezii pregateau marea of ens iva din
Flandra, Atunci spiritele mortilor piireau ca revin la viata; regimentul se agata
de noroiul milos, se crampona de hirtoape de pilniile de obuz, lara sa cedeze
deloc. Dar, ca i altadata, se imputina, se riiIi pe loc, pinii cind in of ens iva
englezilor se dezlantui pe 31 iulie 1917.
In primele zile ale lunii august am fost inlocuiti.
Din regiment nu mai ramineau decit citeva companii care se intoarsera
impleticindu-se spre spatele fi'ontului, acoperite de 0 crusta de noroi, aducind
mai degraba a fantome decit a oameni. Dar in afara citorva sute de gauri de
obuze, englezii nu gasisera decit moru-tea.
Acum, in toamna lui 1918, eram penb-u a treia oru'ii pe locul atacului
din 1914. Satul Comines in cru'e ne odihniseram odinioru'a devenise acum un
cimp de bataie. Ce-i ch-ept, locul luptei ramasese acelai, oamenii se
schimbasera: de acum inainte, tmpa lace a politi ca. Otrava venita din tru-a
incepea sa actioneze i aici ca pretutindeni, dru- vioiciunea de odinioru-a, cru-e
venea de acasa, lipsea acum cu
In noaptea de 13 spre 14 octombrie, til-ul obuzelor cu gaz al englezilor
se dezliintui pe fi-ontul sudie de la Ypres; foloseau gaze eu cmce galbena ale
caror efecte nu Ie cunoteam, citii vreme nu se manifestau asupra propriului
nosb-u corp. Aveam sa Ie cunosc chiar in aeea noapte. Pe un deal la sud de
Wervick, fuseseram atacati incii din seara zilei de 13 octombrie, timp de ore in
de un foc continuu de obuze cu gaz. A tinut toatii noaptea, cu 0 intensitate
mai mare sau mai mica. Pe la miezul noPtij, 0 pru-te dintre noi au fost evacuati,
printre ei citiva dispiil-uti pentm totdeauna. Spre dimineata, dw'erea a pus
stiipinire pe mine, intensificindu-sE' din sfed in sfed de ora la
dimineata, m-am intors poticnindu-mii impleticindu-mii spre spatele frontului,
cu ochii ru-zind, ducind cu mine ultima mea mobilizare din razboi.
Peste citeva ore, ochii mi se preschimbru'a in carbuni in jww
meu de laCU beznii.
Astfel am ajuns la spitalul din Pasewalk i acolo am avut pru-te de
durerea de a asista la revolutie.
De multa Vl'eme domnea deja in atmosfera ceva nedefinit i respingator.
Oamenii ii povesteau unii altora ca in citeva siiptamini 0 sa inceapa ceva, dru'
eu nU-mi puteam inchipui ee trebuia Sa tnteleg prin asta. Mai tntii m-am gindit
la 0 grevii, ca aceea din primiivara. Zvonw-i nefavorabile veneau neincetat de la
marina, unde, dupa cum se spunea, domnea agitatia. Dru' aceasta mi I!>e parea
eli sa fie mai degl'aba produsul imaginatiei unoI' tined izolati deeit un
sUblect privitor la mase-le lru'gi. Chiru' iji la spital, fieeru-e vorbea despre sfirijitul
140
razboiulw pe care sperau sa-l vada venind curind, dal.' nimem 1W eoDta pe 0
solutionru'e imediata, Eu nu puteam citi ziaJ.'ele,
In luna noiembrie, tensiunea generala a crescut.
intr-o zi, catastrofa a izbucnit bruse. mruinari sosiI'll cu
camioanele !?i atltat..t la revo1utie; citiva tineli erau "capeteniile" acestei micari
pentru "libertatea, frumusetea demnitatea" poporului nostru, Nici unul dintre
ei nu fusese vreodata pe front. Prin intermediul unui spital de venerici, cei lrei
orientali fusesera inapoi din zona dezru'mata spre spate1e frontului
Acum inaltau acolo cirpa cea ro!?ie.
In. ultima vreme simtit mai bine, Dw'erea din orbite a
ineetat; incetu1 cu incetul am putut Sa incep sii disting sub contwuri vagi
luclwi1e din jw'. Am putut sa rna amiigese cu speranta cit 0 sa-mi recapat
vederea, ce1 putin atit cit sa pot practica mai tirziu 0 meserie, Ceo i w'ept, nu mai
puteam spera ca am Sa mai fiu vreodata in stat'e Sa desenez. Oricum eram pe
cale de ameliorat'e, cind s-a produs grozavia.
Eu tot mai speram ca aeeasta tradru'e fata de patrie nu era dedt de 0
chestiune mai mult sau mai putin localii. Incercam sa intaresc ideile acestea 1a
dtiva camru'azi. In special camru'azii mei bavru'ezi din spital erau mai mult dedt
abordabili in aceasta privinta. Stru'ea de spirit nu era citu!?i de putin revolutiona-
ra. Nu puteam sa-mi imaginez ea nebunia avea Sa se dez1antuie la Miinchen,
Fidelitatea fata de nobila casa de Wittelsbach mi se pare a ca trebuie sa fie mai
puternica dedt vointa citorva evrei. De aceea puteam sa cred doru' cil era yorba
de un puci a1 mat'inei, cru'e va fi zdrobit in citeva zile.
Odata eu zile1e wmatoare a sosit !?i eea mai oribila eertitudine din viata
mea. Zvonuri1e deveneau tot mai Ceea ee eu luasem w-ept 0
chestiune locala, se spunea cli era 0 revolutie generala, Pe deasupra soseau
dezonorante de pe front, Voiau sa capituleze. Dru' era po sibil ceva?
Pe 10 noiembrie a venit 1a spitalul militar un pastor, ca sa ne tina 0
scwia cuvintru'e; atunei am aflat tot.
Ascultindul, eram emo\ionat in eel mai lnalt grad, Barbatul acela batrin
demn parea sa tremw'e puternic cind ne-a adus la ea, acum, Casa
de Habsburg nu mai avea dreptul sii poruie coroana, ea patria noastra devenise
republica, Ca trebuia sa ne rug am Atotputernicului ca sa nu refuze binecuvinta
rea acestei schimb1U:i de regim sa binevoiasca sa nu paraseasca poporul nostru
in vremw'ile viitoat'e. In timp, nu putea sa procedeze altfel dedt sa spunii
cite va cuvinte despre casa regala, vI'ind sa omagieze serviciile pe cru'e ea Ie
fiicuse in Pomerania, in PIusia in intreaga patrie germanii fiindca el a
inceput sa plinga foatie incet, toate inimile din ineaperea aceea mica
au fost cuprinse de cea mai adinca descw'ajal'e cred cli niei unul din noi nu
putut tine lacrimile. Dar cind batrinul incerca reia discw'sul incepu
Sa ne spunii ca acum sintem obligati sa punem capat razboiului, ea pe viitor tru'a
noastrli va fi supusa unei oprimari blutale, pentIu ca acum razboiul era pierdut
noi trebuie sa ne Hisam in seama invingatOlului, eli trebuia sa acceptant
141
armistitiul avind incredere in marinimia invingatorului, atunci eu n-am mai
putut rabda" Imi era imposibil sa aud mai multe" Brusc, intunerieul a pus
stapinire pe ochii mei orbecaind impiedicindu-ma, m-am intors in dormitor,
m-am anmeat pe pat mi-am bagat capul infierbintat sub patUl"a !?i sub perna.
Din ziua in care statusem la mormintul mamei mele, nu mai plinsesem
niciodatii" Cind, in tinere\e, destinul s-a napustit asupra mea lara mila, minruia
mea a crescut. Cind, in cUl'sul anilor lungi de razboi, moartea a rapit din
rindw"ile noastre atitia camarazi prieteni ru'agi, aproape ea mi s-m" fi pamt ea
eomite 0 erima daea plinge, caci ei au mwit penh'll Germania! eind in
sfir!?it - in ultimele zile ale luptei cumplite . gazul m-a ataeat pe a
inceput sa'liIi mistuie ochii, in fata flicii ca voi deveni orb, 0 clipa am crezut ca
imi pierd nadejdea; atunci am fost lovit ca de traznet de vocea mele:
"Smiorciiit nenorocit, dom' n-ai sa te vaieti in timp ee mii de oameni sint de 0
suta de ori mai nenorociti ea tine!" !?L nesimtitor mut, mi-am suportat Ul'sita.
Abia acum am vazut cum dispm"e orice suflinta in fata nenorochii
patriei.
zadarniee erau toate sacrificiile !?i to ate privatiunile; in zadm"
suferiseram de foame de sete timp de luni zadm"niee erau ceasw'ile
in em'e, de spaima de momie, ne indeplineam totu!?i datoria; inutila
tr(>cerea in a dowl milioane de oameni care gasit momiea.
Om"e n-au sa se desehidii mormintele acelor sute de mii de oameni cm'e
au intr-o zi din spre a nu se mai intom'ee nieiodata? N-m' trebui sa
se deschida sa trimita, ea pe fantome razbunatom'e, eroii muti, plini de
noroi de singe, spre patria em'e, intr-o asemenea bataie de joe, ii fl'Ustra de
jelifa suprema pe em'e omul 0 po ate aduee popOl'Ului sau in aceasta lume? Om'e
pentm asta mmisera soldatii in august septembrie 1914 !ji pentm asta ii
w'masera pe camm'azii lor batrinele regimente de voluntari in toamna aeeluia!ji
an? Penh'll asta eazuserii pe pamintul Flandrei eopiii aeeia de ani?
Aeesta era telul jelifei pe em"e mama germana i 0 of ere a patriei sale cind, eu
inLna indmerata, lasa eopiii nespus de ch"agi sa pleee spre a nu-i mai revedea
niciodata? Toate acestea nu s-au intimplat decit pentru ea 0 mim de criminali
sa poata pune stapinire pe tara?
A!?adm' pentru aeeasta rezistase sub ru"!?ita soru'elui in vifornita
soldatul german, epuizat de noptile lara somn de lara Pentm
aceasta indw"ase infernul foeului continuu febra luptei eu gaze, lara sa eedeze,
amintindu mereu de singm"a lui datorie: aparm"ea patriei perieolul
reprezentat de
lntr-adevar, eroi meritau ;;i sa li se inalte un monument:
". "TrecatOl'Ule em'e mergi in Germania, da-i de tarii ea noi ne odihnim
alcl, eredineio;;i patriei;;i datoriei".
tru'a?
" om-e este chiar singm'Ul sacrifieiu pe cru'e trebuie sa} luam in
conslderare? ('R'rmania din trecut trebuia sa fif.' mai putin apreciatii? Nu existau
112
i alte indatoriri fatA de propria noastnI istorie? Mai eram inti 8i ne
impodobim cu gloria cum trebuia tnfiiliatii generatiil&r Yiitoare
justificarea acestui eveniment?
Mizerabililor! Depravatilor! Criminalilor!
Pe rnasura ce incercam sa pricep aceste evenimente, roeata ruinii mi
se w"ca pinel la frunte in fata acestei josnicii. Ce insemna dw"erea de care
suferisera ochii mei in comparatie cu aceasta disperare?
Au wmat zile ingrozitoare i nopti i mai rele inca; tiam cli totul era
pierdut. Numai nite oameni complet nebuni sau mincinoi sau criminali
puteau ajunge sa spere in clementa dumnanului. In noptile acelea s-a nascut in
mine w"a, w"a impotriva autorilor acestui eveniment.
In nopp.le wmlitoare, aveam sa rna lamuresc i asupra soartei mele.
Acum trebuia sa rid gindindu-ma la propriul meu viitor cm"e, inca nu demult,
imi pricinuise atitea neliniti amare. Nu era ridicol sa vrei sa cllide1i pe un
asemenea teren? In sfirit am priceput limpede ca acum se intimplase lucrul de
care ma temusem deja aUt de des, dar in care nu putusem crede niciodatli cu
singe rece.
Imparatul Wilhelm al IT-lea era primul imparat gelman care intinsese
mina spre impaeare eapeteniilor marxismului, larii a bmui ea vielenii n-au pic
de onom"e. Pe cind inca mai tineau mina impiiratului intr-a lor, eealaltli cc1uta
pumnalul.
Cu evreul nu trebuie sa paetizezi, ci doar sa hotiiliiti: totul sau nimie!
In ce rna privete, am hotiirit sa fac politieii.
CAPITOLUL VIII
iNCEPUTUL ACTIVITA TIl MELE POLITICE
La inceputullui noiembrie 1918, m-am intors din nou la Munchen. Am
regasit intendenta regimentului, aflat in miinile "consiliilor de soldati". Toata
aceasta organizare imi provoca atita sila incit am hotarit sa plec de indata
ce va fi posibil. Impreunii cu un camarad credincios de pe front, Schmiedt Ernst,
am plecat la Traunstein, unde am ramas pinii la desfiintru"ea taberei.
In martie 1919 eram inapoi la Munchen.
Situatia era insuportabila determina continuarea revolutiei. Moartea
lui Eisner n-a lacut decit sa-i accelereze evolutia a condus in finalla dictatUl"a
sovietelor, rna! bine zis la 0 suveranitate de sCUlia dUl"ata a evreilor, ceea ce
fusese la origine scopul promotorilor revolutiei idealul cu cru"e se amageau.
In acest timp, in mintea mea umblau nenumarate planUli. Zile intregi
rna gindeam la ce putea .. 1 face, dar toate aceste reflectii duceau la simpla
constatare ca, neavind un nume, nu indeplineam de putin eonditiile pentru
a putea exercita 0 oarecru"e activitate folositoare. Am sa spun acum de ce, pe de
alta pmie, nu rna puteam hotari sa ader la unul din pmiidele existente.
In cUl-sul noii revolutii a sovietelor, m-am demascat pentru prima data
in fel incit am fost luat la ochi de sovietul central.
Pe 27 aplilie 1919 Ul-ma sa fiu m-estat, dm", in fata indreptate spre
ei, cei trei voinici n-au avut CUl"ajul necesm' au plecat precum venisera.
La citeva zile dupa eliberm"ea Munchenului, am fost desemnat sa fae
parte din Comisia insiircinata cu anchetarea evenimentelor revolutionm"e in
regimentul 2 infanteIie.
Aceasta a fost plima mea functie activa cu caracter politic. Peste citeva
saptlimini am primit ordinul de a lua pmie la un "CUl'S" eru"e era predat tuturor
membrilOl" f0l1elor armate. Acolo trebuiau sa i se dea soldatului
asupra educatiei Pentru mine, intreaga valoru'e a acestei
orgaruzatii consta in faptul ea imi dadea posibilitatea sa invat sa eunose citiva
camm'azi em"e-mi ideile eu em"e puteam analiza temeinic situatia
actuala. Cu totii eram mai mult sau mai putin ferm ca Germania nu
mai putea fi salvata de la iminenta de pmiidele responsabile de
crima din noiembrie i, pe de alta pruie, ca formatiunile "bUl"gheze nationale"
nu VOl' mai fi niciodata in stm"e sa repm'e raul lacut nici cu eea mai mare
bunavointa. Penb'll aceasta lipsea 0 serie intreaga eonditii lar! 'de eru-e 0
asemenea sm-cinii de nu putea Mersul evenimentelor nil-a
confu"mat parerea.
144
Astfel a fost dezbiituta in cerrul nostru restrins formarea unui prutid
nou. Principiile avute in vedere in momentul acela erau rare, mai
tirziu, au fost aplicatE' dE' partidul "mundtoresc german" Trebuia ca numde
mi-;.carii ce w-ma Sa fie intt'meiatii sa dea posibilitatea patnmderii III mare a
masa, rondltie tara dt' care arice efort ar fi fost inutil de prisos. In ronsecinta
ne-am oprit 1a numele de "partid social reVOlU\lOnar", aceasta deoarE'ce idt'ile
Bociale ale noii ave au intr-adevar caracteluJ unt'i reVOlll\ii
Insa motivul principal a fost urmatOlul:
Oricit de temeinica ar fi fost atentia pe care 0 acordasem pina atunci
pmblemei economice, ea se mentinuse mai mult sau mm putin in limite Ie
8xaminarii chestiunilor sociale Abia mai tirziu orizontul meu s a largit datoritit
studierii politicii germane fatii de aliatii ei. Ea era in foarte mare masurii
l'ezultatul unei aprecieri gre,)ite a vietii economice a lipsE'i de claritate in
eoneeperea prinripiilor alimentatiei popOlului german in vii tor. Toate aceste idei
se intemeiau pe ideea ca, in oriee caz, capitalul era exclusiv produsul muncii 'Ii,
In consecin\ii, ca acesta din urma, putea fi , ca aeesta din urma, modifieat
de factOl'i suseeptibili sa favorizeze sau sl impiedlCe activitatea oamenilor.
A.'ladru importanta natlOna1ii a rapitalului rezulta din faptul cii aeesta din urmil
depindpa de marimea, de libertatE'a de puterea statului, adiea a natiunii;
'lceasta in mod atit de exclusiv incit numai aceasta dependen\a trebuia sa
capitalul m favoarea statului a natiurui prin simplul mstinct de
"onservare sau din donnta de a se dezvolta. Aceastii orient are favombila a
capitalului fata de libertatea independenta statului trebuia Sa I determine sa
intervina la rindul lui in favoru'ea libertiitii, autoritatii puterii etc. a natiunii
In aceste conditil, datoria statului fata de capital trebuia sa fie relativ
sllnpla limpede: el t.rebuia doar sit vegheze ca acesta din w'm:' sii rumina in
slujba statului 'li nu eumva sa 'li inehipuie ea este stapin pe na\iune. Aceastii
pozitic se putea a ... adru mentine intre urmatoru'ele doua limite. pe de 0 proie,
incuxajarea unei eeonomii nationale viablle independente; pE' de alta,
afngurarea drepturilor sociale ale mumitOlului.
Mai inainte nu puteam cu limpezlmea do rita diferenta dllltre
acest capital propriu zis, rezultat final al muncii productivf' capitalul a dirui
existentii natura se intemeiaza E'xclusiv pe speculatii
De-acum inainte puteam s 0 fac datontl unuia din proiesorll de fa ew'sul
PE' care I-am amintit, C':rlJttfried Feder.
PentIu prima data m viala mea am mteles dlferenta fundamentala dllltre
rapitaiul international de bw'sa ",i acela de implumut
Dupa ce am ascultat primul curl:; al lUl Feder, ml II verut lmedlat Ideea
C.< gaslsem dIumul une} eonditii E'sen\iale penh'll intemPlerea unui partId nou
145
In OChli mel meritul lui Feder consta in faptul Cd preciz'l, cu 0
bI"utahtate t:tlOasd dublul caracter al capltalulm speculatlv legat Q
economla populard, '11 Cd d:tdea in vl1eag 1m etern:t profitul Deduc\llip
sale, in toate chestmIUle fundamentale, erau atlt dE' Juste inclt cei care VOl all.
s:t.l cntIce a prwrz contestau mm putm exactItatea lor tp01phcd, decit puneall
la mdOlal:t poslblhtatea plachcJ a aphcJrll lor Astfel, ceea ce, in oclm alton,
(>ra punctul slab al invd\:ttm'u 1m Feder, reprezenta in OChll mel for\a ei
MIsmnea celm cm'e stabIle,;>te un program de actiune nu este stablhrea
dlverselor poslblht:t\l de a reahza un luClu, Cl de a expune hmppde acel lucru
ca l'eahzabll, adlc;\ s;\l preocupe mal pu\m mlJloacele decit scopul Dac:t
mtemeletorul unul program tIne cont de ceea ce se cheaffid "oporturutate" ';>1
eficacltate, in loc Sd se bazeze pe adevdlul absolut actmnea 1m va mceta sa fie
steaua polru,:t a omeIUlll cm'e bijbile, penbu a develU doru 0 retet:t ca atitea
altele Cel crue stablle!;>te programul unel ffil';oC:tll trpbme s:t 1 stabIleasc:t scopul
in hmp ce omul polItIc trebme sJ w'mJreascJ reahzm'ea 1m A';oddm gmdue,l
celm dmtil va fi indrumat.1 de adevillul ve';olUC, m hmp ce ac\mnea cplmlalt va
depmde mm degt'abd de leaht:ttl1e practice ale momentulm M:tretla unmh
';onstd m Justetea absolutd a ldell sale dm punet de vedere abstract a celmlalt
in apreclerea JUStd a reahtd\llor date ';oJ foloslrea 101 ubld, in care scopul stablhi
de cel dmtil trebme Sd 1 serveascd drept stea c:tlduzitoru e In bmp r'P succesU'
planunlor ';01 actmIUl sale po ate fi conslderat ca platra de incercare a valorll
unm om pohbc, adlcd aphcruea lor m reahtate, in schlmb reahzru'ea prOlectelo
1
finale ale creatOlulm unm plOgTam poate Sd nu albd loc lUclOdatd, deoru'ece
gmdll'pa omeneaSCd poate concepe adev:tlUl'l stablh oblecbve hmpCl.I precum
cnstalul, dm' a Cdl"Ol reahzru'p IntegraJA w meaZd Sd e -ueze dm ('aUla lInpel
f C\lUlUl ';>1 msufiClentel
Cu cit 0 Idee este mm just:t dm punet de \'edere absl ract pI m aceastd
mdl eatd, cu abt reahzru'ea el mtegt'ald rdmme ImpoSlblld III mdsm'a m Cal e b,
depmde de oamelU De aceea valoarea creat01uIUl unUl plogt'am nu se poate
m:tsura pnn reahzru'ea scopmllor sale Cl plln Justetea acestOl a 'II mfluenta pe
au e"\.ercltat 0 asupra progt'esulm omelUrll Dacd lucrunle ar fi stat ,lltfe]
mtem('letOl'll reitg1E'1 nu s ru' putpa num,h a pnntn-' CPl mm Importan(1 oameru
de pe pdmlllt, deoarece reahzru'ea prolectelOl 101 ehce nu va fi lUclOdaL
niCl mdCaI apro"\'lmahv:t NI('l chIaI' reiIgla lUbll'll nu este, III ae(mllbt
CI, declt 0 refle('tarl' pahdd a mtentuJOl subhmulUl ,>,'U mtemf'lt>tor d,u
unpOltanta el ('onst d in ol'lental ea pe care tindea S 0 ImpIl,me dezyoltdllJ
generale a cultUJ 11 puntd\l1 moravunlO1 'll a morale1
lhferenta fOiUte male dmtre ffiUHunea creatorulUl de progl ,1m ce,l ,1
pohhoanulUl este III hmp m{lhvul pentru CaJ e contopllea e('1m dOl mb n
146
singura persoarul este aproape imposibila. Aceasta este valabil in special pentru
politicienii mediocri care, chipurile, au Iacut cariera, i a caror activitate nu este
decit 0 "artii a posibilitiitilor", cum definea Bismarck politica, de altfel cu 0
oarecare modestie. Cu cit un asemenea om "politic" se indeparteaza de ideile
alese, cu aUt succesele sale VOl' fi mai uoare i mai frecvente, evidente i
rapide. In realitate, chia:r prin aceasta ele sint sortite sa fie vremelnice i de
multe Oli nu supravietuiesc autorului lor. Opera unol' astfel de oameni politici
este in ansamblul ei lipsita de valoare pentlU posteritate, caci succesele lor din
prezent se bazeaza pe inabuirea tuturor problemelor i a tutwoor ideilor cu
adevarat marete i marc ante , care ar fi avut valoare pentlU generatiile
wmatoare.
U rmarirea unoI' asemenea scopuri, valabile i importante penh'll viitor,
este, penh'll cel care luptii in favorea lor, foarte putin avantajoasa i nu gasete
p.ecit arareori la masele largi; bonurile de here i lapte Ii se par mult
Plai convingatoare decit planwile de viitor cu vederi largi, a caror realizare nu
poate avea loc decit mai tirziu i a carol' utilitate nu foloser;;te in fond decit
posteritiitii.
Aadar, din cauza unei vanitiiti oarecare, care este intotdeauna iru'llditii
eu prostia, cea mai male palte a oamenilor politici se indeplilteaza de toate
i
proiectele de vii tor Cale prezintii dificultiiti reale, ca sa nu piarda trecerea de
care se bucuni pe moment la mruoea masa. Succesul i impOltanta lor depind in
intregime de prezent r;;i ei nu exista pentlU posteritate. De obicei aceasta nu-i
deranjeaza pe cei la minte; se multumesc cu am.
Penb'll creatorul de program, conditiile sint difelite. 1nsemnatatea lui
se afla aproape intotdeauna in viitor, caci nu alareOli el este cel desemnat cu
numele de "visator". Caci daca alia omului politic este intr-adevar considerata
ca ruta posibilitiitilor, creatolUl de program apruotine celor despre Cale se spune
ca sint pe placul numai cind r;;tiu sa ceala i sa vrea imposibilul. El va
trebui intotdeauna sa renunte la recunor;;tinta contemporanilor, in schimb
recolteaza gloria penb'll posteritate atunci cind ideile lui sint nemwitoale.
In cursul existentei omeneti, se poate intimpla 0 data ca omul politic sa
se imbine cu creatorul de program. Cu cit aceasta imbinruoe este mai strinsa, cu
atit sint mai mal'i obstacolele cruoe se opun atunci actiunilor sale. EI nu mai
lucreaza penb'll exigente evidente, penh'll primul venit, ci penb'll
scopwi Cal'e nu sint intelese dedt de 0 elitii forute restrinsii. De aceea existenta
lui este in cazul acesta sfiiata intre iubire i woa Protestul contemporanilor sili
compenseazii recunotinta viitoruoe a posteritiitii, penh'll cruoe lucreazii.
Caci cu cit opera unui om este mai insemnatii pentm postelitate, cu atit
mai il pot intelege contemporanii sai; cu atit mai grea este lupta i cu atit
mai dificil succesul. Cu toate acestea, daca, dea lungul. secolelor, succesul
favorizeaza un astfel cia om, el va primi poate chial' in timpul vietii citeva raze
palide din glOlia sa viitoale, Este adevarat ca aceti oameni mrui nu sint decit
alergatori la malatonul istoriei: Cununa de lawi a contemporanilor mai atinge
147
doar eroul.ui .. _"
Printre el trebwe sa-I socohm pe marn luptaton al aceestei lumi, Cal'e,
neintele!?i de contemporani, sint totu!?i gata sa lupte pentru ideile lor !?i pentnl
idealul lor. Ei Sint cei care, intr-o zi, VOlo fi cel mai aproape de iinima poporului;
se pare cil atunci fiecare se va simti obligat sa compenseze prejuodiciile pricinuite
oamenilor mari de contemporanii lor, viata actele lor VOl' fi studiate eu 0
admiratie recunoscatoare vor putea relnsufleti, mai eu seama in
zilele grele, inimi zdrobite suflete disperate.
Acestei categorii ii apartin nu numai oamenii de stat Cll.l adevarat mrui,
ci toti mruii reformatori. Aliltmi de Frederic eel Mruoe, se afla aici Martin
Luther Riehruod Wagner.
Cind am ascultat primul cmos allui Gottfried Feder "respingerea
dependentei de dobinzi asupra capitalului", am inteles imediat ea aiei trebuie sa
fie yorba despre un adevar teoretie de 0 insemniitate penh-u viitorul
popomlui german. Sepruoarea neta a eapitalului de bmosa de ecamomia nationala
of ere a posibilitatea intrchii in lupta impotriva internationallizarii economiei
germane, laril a ameninta totu!li in timp bazele unei ecc:momii nationale
independente cu lupta impotriva capitalului. Vedeam mult pre a elar in evolutia
Germaniei ea sa nu ea lupta cea mai grea va trebui sa fie d"tllsa nu impotriva
poporu'elor du!?mane, ei impotriva capitalului international. In em'sul lui Feder
pre&imteam 0 lozinca puternica penh-u lupta ee va veni.
aid evolutia uiterioru'a a demonstrat cit de justa a fosat impresla avuta
atunei. Astazi !?mecherii politicii noastre bmgheze nu ma.Li bat joe de noi;
astazi, vad ei ea, daca nu cumva mint eu bunii eapiitalul intematio-
na) nu numai ea a atitat eel mai mult la razboi, ei cit acum dupii
terminru'ea luptei risea sa dea paeea pe un inferno
Lupta impotriva finantei internationale i a capitalulu....i de implUmut a
devenit problema eea mai importanta a luptei natiunii germane pentm
independenta !?i libertatea sa economiea.
lru' in ce obiectiile celor ee sint numiti practia:ieni, Ii se poate
riispunde dupa cum m'meaza: toate temerile in privinta ins:piiimintiitoru'elor
conseeinte economice ale punerii in aplicare a "respingerii dependentei de
dobinzi asupra capitalului" sint de prisos; cad, in primu] rind econornice
practicate pinii in prezent au luat 0 intorsiitwoii proastii penh-u POPOl-ul german,
pozipile luate fata de chestiunile de conservru'e nationalii ne amintesc foruie
puternie parerile asemiiniitoru'e ale unor in vremwi dee-acum vechi, de
exemplu eele ale adunarii medieilor bavruoezi referitoruoe la cre8l.rea cailor ferate.
Nici una din temerile de atunci ale acestei ilustre corpora\ii mn s-a adeverit mai
t1rziu, se ciilatorii noului "cal eu aburi" n-au fost cupriinl?i de ameteala,
spectatOlii nu s-au imbolnavit nici ei, s-a renun\at la imprejm::'uilile cu scindUli
menitt> sa ascunda privirilor noua instalatie, insa ochelarii -de Gfll au ramas
penhil totdeauna la ochii "experti".
In al doilea rind, 'rebuie sa notam w"IDiitoru-ele: Olice idee. ehiar lji cea
148
mai bum, devine un pericol imagmeaza cli este un scop in sine, dnd ce
in realitate ea nu decit un rnijloc pentru atingerea unui scop, i11S:i
pentru mine penb'1l adevarati nu erista dedt 0 sing1ll:a
do('trina: papal' patrie,
Obiectivu\ luptei noastre este sa asiguxam existen\a de'Lvoltarea l'asei
noastre a popol'1l1ui nostru, este sa-i lu"arum copiii sii piistram puritatea
singelui, libertatea pat.riei, penb'1l ca poPol'1ll nost.ru sa se poatii
matUl'iza pentru indeplinirea misiunii ce-i este hiiriizita de Creatol'1lJ univerSu,
lui.
Orice gind orice idee, Olice inviitittura Olice trebuie sa
serveasca acestui scop; totul trebuie examinat din acest punet de vedere
aplicat sau indepartat la timp. In felul acesta, nici 0 teorie nu se poate impietri
intr-o doctrina a mortii, din moment ce totul trebuie sa slujeasca viata.
Astfel rationamentele lui Gottfried Feder m-au determinat sa rna ocup
mai temeinic de aceastil problema cu care, in fond, inca eram putin familiarizat
Am inceput din nou sa studiez; am sa inteleg continutul intentia
muncii de 0 viata a evreului Karl Marx. "Capitalul" sau imi devenise acum
extrem de de inteles, in rezumat lupta social democratiei impotrJ.va
economiei nationale. lupta care trebuia sii pregateasca tRrenul pentru dominatia
capitalului cu adevarat international evreu al finanteloJo al bw"sei.
*
Aceste cm"s\lxi au avut asupra mea \} influen\i de cea mai mflXe
importanta dintr-un :lit punct de vedere.
Intr-o zi am ceJ'1lt sa iau parte la discutii. Dnul dintre participanti a
crezut ca trebuie sa poarte 0 discutie in contradictoriu in favoarea evreilor ;:i a
inceput sa-i apere fiidnd auzite consideratiuni indelungi. Aceasta m a incitatat
sa-l contrazic. Marea majoritate a participlmtilor la CW"S au adoptat punctul IIleu
de vedere. Rezultatul a fost ca peste citeva zile intrarn intr-unul din regiment
e1e
df1ate in garnizoana la Miinchen cu titlul oficial de ofiter-instructor.
In vremea aceea, b'1lpa stiitea destul de slab Cll disciplina. Ea se
resimtea de pe urma efectelor perioadei consiliilor de soldati Numai foarte incet
';oi foarte PI'1ldent se plltea intreprinde repunerea in vigoare a disciplinei
supunerii militare, in locul supunerii "libel' consimtite", cum so
nurneasra in corina de porci a lui Kwi. Eisner. De asemenea trebuia ca trupa
sit invete Sa simta sa gindeasca national patriotic Noua mea activitilte
era exercitata in aceste doua directii.
Am inceput' cu cea mai mare bUCW"le cu cea mai mare inflacara
re
.
Acum, intr-adevar, mi se of ere a ocazia sa vorbesc in fata unui auditOliu JJlai
numeros acum se confirma ceea ce presimtisem intotdeauna: sii vorbe
sc
.
$i vocea mi R imbujliitiitise suficient penb'1l ca sa fiu auzit convena
bil
1149
pretutindeni intr-o incapere mica.
Nici 0 misiune nu rna putea face mai fericit decit aceasta,
inainte de a fi lasat la vatra, puteam face servicii utile institutiei la care 'aIJl
tinut intotdeauna nespus de mult. din inimii: armata.
putea vorbi despre succes: in cw'sul invatamintului pe cru'e 1 .am
tinut, am redat poporului patriei cite va sute de camarazi. Eu "nationaliza m"
trupa !?i astfel am putut contribui 1a intiiru'ea disciplinei generale.
eu pri1ej, am putut un mru'e numar de camaraZl ce- Illl
parerile, cru'e mai tirziu au inceput sa formeze impreuna cu m.ine
nucleul principal a1 noii
CAPITOLUL IX
PARTIDUL MUNCITORESC GERMAN
Intr-o zi am primit de la superiorii mei ordinul de a vedea ee era eu aeea
asoeiatie aparent politiea lii care sub numele de "partidul muncitoresc german"
urma sa tina curind 0 adunare la care trebuia sa vorbeasca QQttfried Feder. Mi
s-a ordonat sa rna duc acolo, sa-mi dau seama ce era cu asociatia lii apoi sa fac
un raport.
Cwiozitatea de care armata dadea dovada in acel moment in privinta
pru:tidelor politice era mai mult dedt lesne de inteles. Revolutia ii daduse
soldatului dreptul de a exercita 0 activitate politica, w-ept de care el se folosise
din plin, mai ales dnd era lara experienta. Numai in clipa in care centrul lii
social-democratia au fost nevoite sa recunoasca, spre mru-ele lor regret, ca
simpatiile soldatului se indepartau de partidele revolutionru-e ca sa se indrepte
catre nationala ridicru-ea nationala s-a gasit plilejul de a i se Iua
trupei w-eptul de vot lii de a i se interzice orice aetivitate politka.
Era evident ca cenbul mru-xismul au fost cei cru-e au recurs la aceasta
manevra, fiindea daea nu s-ru- fi proeedat la aeeasta amputru-e a acelor "w-eptw-i
ale cetateanului", cum era numita dupa razboi egalitatea in w-eptw-i a soldatului
din punet de vedere politic, guvernul din noiembrie n-ru- mai fi existat peste
ci\iva ani n-ru- fi putut perpetua dezonoarea lii nationala. Tmpa era
atunci pe calea cea mai buna penbu a debarasa natiunea de cei care-i sugeau
singele erau slugile Antantei in interioml tiil-ii. Dar faptul ca pruiidele
numite "nationale" ii votau lii ele cu entuziasm pe criminalii din noiembrie
au ajutat ca in felul acesta un instmment al ridicarii nationale sa devina
inofensiv ru-ata unde puteau duce conceptiile mereu exclusiv doetrinru-e ale
acestor nevinovati intre nevinovati. Aceasta bw-ghezie, atinsa intr-adevar de
senilitate intelectuala, era foruie serios convinsa ca ru-mata va redeveni ceea ce
a fost, adica un meterez al vitejiei gel-mane, pe dnd centrul mru-xismul aveau
ca tel doru- scoaterea acelui periculos dinte veninos al nationalismului, lill-il de
cru-e 0 ru-matii poate sa raminii 0 forta politieneasca, dru- nu mai este 0 bupa
susceptibila: sa se razboiasca cu du!)manul; lUClU cru-e ulterior a fost demonstrat
indeajuns.
Ori poate ca "oamenii nO!jb-j politici nationali" credeau ca intarirea
ru-matei noastre putea fi altfel dedt national a? Nu este imposibil; aceasta rezultii
din faptul ca in loc sa fi soldati in timpul razhoiului, erau ni!)te gw-alivi,
pru-Iamentru-j cru-e hahar n-aveau de ceea ce se poate intimpla in inima
oamenilor carora treeutul eel mai glorios Ie reaminte!)te di au fost cej dinW
151
soldati ai lumii.
De aceea am hotarit sa rna duc la adunarea acelui partid complet
necunoscut inca.
Sear a, cind am ajuns in Leiberzimmernul vechii berarii Sternecker din
Munchen, am gasit acolo vreo douazeci pina la douazeci cinci de oameni,
apartinind in cea mai mare parte patwilor inferioare ale populatie '.;
Conferinta lui Feder imi era eunoscuta de pe vremea ew"sw"ilor, astfel
ea rna puteam eonsacra mai bine observalii asoeiatiei.
Impresia pe care mi-a Iacut-o nu era nici buna nici rea: 0 societate noua,
ca atitea altele. Era tocmai pelioada in eare fiecare se simtea ehemat sa creeze
un pruiid nou, nefiind satislaeut de solutia de pinii atunci nemaiavind deloc
incredere in pruiidele existente. Astfel apareau pretutindeni din pamint acele
asoeiatii spre a disparea peste eitva timp lara a bate toba. MajOlitatea
fondatorilDl" n-aveau niei cea mai vaga idee despre ceea ce el"a necesru" penb-u
a crea, impreuna eu 0 asoeiatie, un pruiid sau chiru" 0 Astfel aproape
intotdeauna aceste asociatii au pie lit de moruie buna, intr-un spilit mercantil
lidieol.
Nu prevedeam alteeva dupa ee am asistat, timp de doua ore, 1a adunru"ea
"pruiidului muncitorese german". Cind Feder a terminat, am fost mu1tumit.
Viizusem destul voiam deja sa plec, cind anuntru"ea discutiilor m-a lacut Sa
ramin. Dru" aici lucrwile pareau wmeze cursul lara nici 0 atractie, cind
deodata, s-a dat cuvintul unui "profesor" care incepu prin a pune la indoiala
justetea plincipiilor lui Feder, iru" apoi - dupa 0 liposta foru-te bunii a lui Feder -
se situa blUSC pe "terenul faptelor", nu lara a recomanda tiniirului pru-tid,
cu cea mai mru"e insistentii ca pe un punct deosebit de impOl-tant al programu-
lui, lupta pentru "separm"ea" Bavru"iei de "Prusia". Gmul sustinea, cu 0
insistentii cii in acest caz, in principal Austria gelmanii se va uni de
indata cu Bavruia i eii atunci pacea va fi mult mai trainicii muIte alte
extravagante asernaniitom"e. Atunci nu m-am putut impiediC'a am eelut eu
cuvintul ca sii-i spun savantului domn piirerea mea in legatw'a cu aceasta, In
final, oratorul pariisi localul ca un dine piouat, inainte ca eu sa termin de
vorbit. In timp ce vorbeam fusesem ascultat cu uimil"e pe cind mii pregiiteam
sii-i spun adunarii buna seru"a sa plec, un barbat se griibi sa virul linga mine,
se prezenta (nu i-am inteles exact numele) i imi strecw"a in minii un caietel,
apru'ent 0 politica, lugindu-mii insistent sa-l citese,
Aceasta mi-a lacut fDmie mru"e pliicere, caci puteam spera sa cunosc mai
plicticoasa asociatie larii sii fiu obligat sa asist la adunari aUt de anoste, In
rest, barbatul acela cu de muncitor mi-a lacut 0 impresie burul, Dupa
cru"e am pIe cat,
Pe atunci locuiam in eazru"ma regimentului 2 infanterie, intr-o CiimalU\a
cru"e mai pwia Ul"mele [oruie vizibile ale revolutiei. In timpul zilei erlllll afm"a,
de cele mai muite oli la regimentu1 41 viniitori sau 1a adunan, 1a conferinte la
alte Corpm; de tIupa etc. N u-mi petreceam decit noaptea in locuin\ii. Cum
t52
sa rna trezesc in fiecare dimineata inainte de ora rinri, imi Iacusem
obiceiul sa rna distrez punind pe jos bucatele mici de piine usrata sau de rarne
penb-u care se zbenguiau prin camiiI-uta sa privesc rum acestE' mid
animale nostime alergau roata, unul dupa altul, disputindu t-:i buruihitile
Suferisem deja in viata atltea privatiuni, incit Imi puteam imagina foruie biJle
atlt foamea cit micilor animale.
A doua zi dupa adunarea aceea, pe la ora cinc1 eram tot culcat in
mansru'da mea ,?i pnveam eursele ,?1 opririle ale ,?oarerilor Nemaiputmd
adOl'mi, mi-am ammtit dintr-odata de seara precedentii ::-i de ca1etul pe care mi 1
daduse muncitorul. Am inreput sa-l citese. Era 0 subtire in care autOlul,
un muncitor, arata cum se reintorsese la opiniile nationale dupa ce ie,?ise din
eonfuzili frazeologiei mru-xiste ::-i sindicaliste: de unde titlul de "Trezirea mea
politica". Ineepind-o, am citit eu interes aeea scriere seUltii pirui la eapat; caei, in
ea, se reflecta sehimbarea pe eare 0 incereasem eu insumi intr un fel asemaniitor
eu doisprezece ani mai devreme. Involuntar am retrait propna mi In
timpul zilei m-am mai gindit de citeva ori la acestea apOl m am gindit sa las
definitiv 1a 0 prute aceasta intilnire cind, peste citeva saptamini, am prim1t 0
crute po::-tala in cru'e se spunea ea eram primit in rindUl'ile pruiidu1ui munrito
resc german; eram invitat sa-mi exprim parerea in privinta aeE'asta sa asist
in acest scop la 0 ::-edinta a comitetului de pruiid.
Eram mai muIt derit mirat de felul acesta de a "c1'?tlga" aderen\l ;'1 nu
,;>tiam daca trebuia sii rna supilr sall Sd rid. N u aveam de pu\in intentia de
a rna asocia unui pruiid existent, ci voiam Sd intemeiez un altul pe cru'e sao]
ronduc eu. 0 astfel de invitatie nu trebuia deci Iuata in considerru'e
Tocmai voiam sa Ie trimit rdspunsul meu scris ace lor domm, emd
curiozitatea a invins din nou <;-i m-am hotiiI'it sa rna in ziua fixatii, ca
sil-mi exprim princlpiile verbal
A venit :;.i miercUl'ea Hotelul unde trebUla sa alba 10(, era
"Biltrinul Rosenbad" din Hornstrasse; un local foruie modest, unde oameniJ nu
pilrpau sa se aventUl'eze in afara unoI' ocazii foruie importante Asta nu t'ra de
mirare in 1919, deoru'eee lista de bucate era foruie modesta ehlar in mru-ile
hotelUl'i, cu greu putea atrage un client Nu acps1 local ruel maeal
dupa nume.
Am treeut prin salonul prost lummat, in cru'e nu se afla mmem, am
eautat ee dildea in ineilperea inveeinata m am treZlt in prezen\a membnlOl
birou1ui. La lumina indoie1nica a une) lilmpi eu gaz pe Jumal atf' erau
patm tmen, printre care autorul em'e rna sal uta de indata ell
multa bueune imi Ul'a bun venit ca unui nou membl-u a1 pru-tidului munClto
resc
Eram putin cam desrumpanit Atunel m-au l-ugat sa bmeVOlesr sil renun\
1a expunerea mea, Cael ul'ma sil vina ,?l "pre'ledintele arganiza\leJ Reiehului" In
sfir'lit a apillut Era reI cm'e prezidase conft>rinta lUI Fedf'1' in brasena
Sterneeker.
153
In timp ce cunozltatea md cuprmsese dm nou cu
nerlbdare w'marea PE'ntru moment aflam numele fieclrwa dm domru
Reichullll" era un domn Harrer, cel al orgaruzatlel
dm Munchen era Anton Drexler
S a dat clhre procesulUl vE'rbal al ulbmel ApOl a w'mat raportul
caslelulUl - asoclatla poseda 0 suml totall de mlrCI cmClzeCI de pfenrugl
dup.1 cm e caslelul a fost aSlgurat de mCI ederea generalcl Acest lUCIU a fost
ronsemnat m procesul verbal Atunci pre'ledmtele a clbt rlspunsw'lle la 0
scnsom'e dm Klel, una dm Dusseldorf una dm Berlm, toatd lumea a fost de
acord in 101 ApOl s a comurucat corespondenta 0 scnsoare dm Berlm,
una dm Dusseldorf "1 una dm Klel a clror so SIre plrea Cd este pnmlt.1 cu mare
satIsfactle S a afirmat Cd acest schlmb crescut de scnson el a cel mal bun cel
mal VIZlbil semn alimpoliantel dezvoltdrll "parbdulUl munCltoresc gel man"
atunel atunel a avut loc 0 consultare lungl asupra nollor rJspunsw'I ce
trebUlau date
Insp.hmmtdtor, inspdImintdtor EI a 0 bucdtdl'le dt' dub de cea mm
proastl cahtate TrebUla sl mbu in ea?
In Stll ordmea de Zl a aJuns la nOlle pnmln, adlcd au mceput sl
debbereze cazul mE'U
Am inceput sl pun mtrebdn, dru m afru'a cit01'va dll'ectlve vagI nu
e'\.lsta rumlc, ruCl un pIOgIam, mel 0 absolut rumlc tIpdnt, mCI cru'nete
de memblu, ruCI fidcm 0 nE'nOlocltl, CI doru 0 bUnd credlntl VIZlbllJ
bUndvomtl
Dm nou ml a plent cheful de ris, CdCI to ate acestea erau om e altceva
declt semnul cru'actenstIc al celel mm complete perplexltltl al intregll
dezrudeJdl fat.1 de pmildele e:hlstente pind cltuncI, progI'amele lor, 101
actIvltatea lor') Ceea ce il indemna pe acel tmen la 0 actlUne atit de ndlcold
la pnma vedele era dom chemm'ea voculOi IJuntnce cm'e, mm muIt mstmctIv
declt con'ltIent, 11 ucea sl inteleagd Cd totabtatea pmildelOl c'\.lstente nu era aptd
sl lldlce natlUnea germand ruCI Sd lepm'e pagubele dm mtenor
Am CltIt rapId du'ectlvele pruildulUl, cm'e elau biitute la am
gdSlt m ele bUndVomtd neputmtl EXlstau multe COnfUZll neelm'ltJtl, bpseau
multe lUCI'W'1 ,?l mal algs Spu'ltul combatIv
bme ce oamerul era dormta dE' a avea 0 nOUd ml,?care
rm e sl fie mal mult decit un pmild m sensul dat piru atunel acestw cuvlnt
Seru a, cind m am intOl S in cazm ml, lmI fdcusf'm 1.1 pdrE're m cu

Md aflam m fata celel mal grele problemE' dm vlata mea trebUla mtru
sau Sd refuz?
RatlUnea nu md putea POVdtUl declt Sd refuz, dm sentllnentul nu-m)
dddea deloe pace cu Cit mcercam mat muit Sd-ml demonstrez neslbUlQ\a acelUl
club, ('u atit senhmentf'le II luau partf'a
In alele Ul mdtorue, mlntea mf'a nu a mal cunoscut odlhna
154
Cintaream avantajele dezavantajele. De multii vreme eram deja hotarit
sa am 0 activitate politica; vedeam tot atit de limpede faptul ca aceasta nu-mi
era cu putinta decit intr-o micare noua, numai ca-mi lipsise intotdeauna
impulsul necesar in acest scop. Nu apartin unei categorii de oameni care astiizi
incep ceva, spre a-I plirdsi miine i, daca se poate, trec iariii la altceva. De aceea
inri venea atit de greu sa mli hotiirasc la 0 nouii intemeire de felul acesta, C81-e
trebuia ori sa devina de cea mai m81-e insemnlitate, ori, in caz contr81-, sii
disp81-ii, cum era logic_ ea aceasta va fi pentru mine 0 hotlirire definitiva,
in C81-e nu va mai exista niciodatli un pas "inapoi". Pentru mine aceasta nu era
deci 0 joaca de moment, ci 0 treabli foarte serioasa. Inca din vremea aceea
incercasem intotdeauna 0 antipatie instinctivli fata de oamenii C81-e incep de
toate lara sa ducli ceva la bun sfil'it. Ii detestam pe aceti uuratici pe care-i
vedeai pretutindeni. Consideram actiunea acestor oameni mai rea decit
inactivitatea completii.
Destinul insui piiJ.-ea acum eii-mi face semn cu degetul. Nu m-a fi dus
niciodata la unul din m81ile partide existente; mai tirziu imi voi expune mai
detailat motivele. Aceastii creatie mica i ridicola mi se piirea ca prezintii
singurul avantaj de a nu se fi impietrit inca in stadiul de "organizatie", ci ii lasa
individului izolat posibilitatea unei activitliti personale efective. Aici mai aveai
inca de lucru, i cu cit micarea era mai restrinsii, cu atit mai uOr ii puteai da
forma eonvenabilii. Aici mai puteai stabili obiectul, scopul i calea, ceea ce, la
m81ile pru.1;ide existente, 81- fi fost irealizabil.
Pe masw-ii ce mli gindeam la acestea, cretea in mine convingerea ca
ridic81-ea natiunii putea fi pregatitii intr-o zi tocmai de 0 astfel de mic81-e
restI-insa, i niciodatii de una din acelea mult prea ataate de ideile vechi sau in
interesul noului l-egim al partidelor politice parlamentare complice. Caci ceea
ce trebuia sa fie proclamat aici, era 0 nouli conceptie despre lume, nu 0 lozinca
electorala.
D81-, in Olice caz, dorinta de a tI-anspune aceasta intentie in realitate em
o hotiirire extrem de greu de luat.
cu ce calitiiti puteam eu veni pentru a intreplinde aceastii misiune?
Ca eram lal-a avere i samc, mi se pare a cel mai Uor de suportat, insa
ceea ce era mai stinjenitor era faptul ca apru.1ineam oamenilor ObSCUli, ca eram
un izolat printre milioane de cetateni, 0 fiintii pe C81-e haz81uul 0 poate lasa sa
b-aiascii sau 0 poate face sa dispara lard ca cineva sa catadicseasca sa bage de
seamii. Mai unna apoi dificultatea rezultata din preglitirea mea
insuficientii.
Cei pe C81-e am convenit sa-i numim "intelectuali" ii plivesc de altfel
intotdeauna cu 0 condescendenta realmente nesfir!jitli i de sus in jos pe cei C81-e
n-au Iacut studii regulate !ji C81-e nu s-au lasat inoculati cu cunotintele neceS81-e.
Lumea nu intreaba niciOdata: ce poate omul acesta, ci "ce a invatat"? Aceti
oameni "instluiti" il apreciazii mai mult pe cel mai mru-e imbecil, daca este
inconjUl-at de un numih- suficient de cel1;ificate, decit pe tinarul cel mru. sclipitor,
15i
eliruia Ii lipsese aeele papirusuri prep-oase. Puteam sa-mi imaginez cu
ce primire imi va face aeeasta lume "instruiU", i in aeeastiiprivinta
m-am doar in masura in care pe vremea aceea ii credeam pe oaroeni mai
buni decit sint cei mai multi in prozaiea realitate. Oricum ar fl, exeeptiile nu fac
intotdeauna decit sa iasii in relief intr-un mod mai evident. In ee rna
am inviitat astfel sii fac deosebirea intre colrui i oamenii intr-adeviil-
eapabili.
Dupii douii zile de reverii !?i eugetiiri apasatoru-e, am sfirit prin a ajunge
la eonvingerea ea trebuia sa fae pasul hotllritor.
A fost hotllrirea decisivii a vietii mele.
Nu putea i nu trebuia sa mai existe Vl'eun pas inapoi.
In eonseeinta m-am inseris printre membrii pruiidului mWleitoresc
german i am plimit titlul provizoriu de membru, eu numiirul apte.
CAPITOLUL X
CAUZELE DEZASTRULUI
Adincimea caderii unui corp oarecare se masoara intotdeauna cu distanta
dintre pozitia sa actuala cea pe care 0 ocupa initial.
La fel stau lucrurile cu popoarele cu statele, Astfel aceastll pozitie sail,
mai bine zis, inaltimea initialii, capiitii din aceastii cauzii 0 importantii hotiiritoart:'
Nu e cu putintii sii vezi ciiderea adincii sau dedt in miisma in cafe
ceea ce cade se ridica deasupra mediei. lata de ce unui imperiu pru'e
atit de grea de teribilii pentru oricine e capabil de gindire sau de sentimente;
ciiderea sa este, de fapt, produsii de 0 inaltime atit de mru'e incit. in jalnica ::;a
actuala, este aproape imposibil de imaginat.
Deja intemeierea imperiului piirea poleitii de vraja
cru'e reinsufletea intreaga natiune. Oupa 0 cursa larii seamiin din victorie jn
victorie. sa dezvoltat i11 fine, drept recompenslt a eroismului nepieritor ttl
copiilor nepotilor, un i1llperiu. sau nu, nru'e importantii, germani
i
aveau cu totii sentimeJltul cii acest imperiu, cru'e datora existen(a
potlogariilor glupurilor pru'lamentru'e, domina celelalte state prin simpJa
frumuse\e a intemeierii sale.
lnh-aclevar, nu 1:(1 palavrageala unei ln11"Untari ol'atonce 'in pal-lament,
ci in tunetul bubuitul asedierii P31'isului s-a infiiptuit actul solemn al un
ei
manifestiiri de vointii prin cru'e germanii, printi popor, exprimat hotarire
a
de a intemeia, penbll "iitor, un imperiu de a ridica, din nou, coroa11a
imperiala la inllitimea U11ui simbol.
$i aceast.a nu a fost rezultatul unoI' crime, statuI bism31'ckian nu a
fost intemeiat de dezertori de ci de regimentele de pe front.
o asemenea :;oi un astfel de botez al focului inviiluiau de acum
imperiul in stralucirea unei glOlii iRtOlice de c31'e 31'31' lea fost. dat numli
i
state 101' foarte veehi sa se acopere,
$i ee ascensiune Ii ineeput!
Libertatea din ttfarii asigura piinea cea de toate zilele dinauntril.
N atiunea s-a imbogatit ctl numar prin bunUli piiminte:;oti.
Ono31'ea statului impreuna eu ea, ono31'ea intregulw popor eril
U
piizite ocrotite de 0 armata care putea net sa puna in lumina c31'actertll
deosebit al popOlului gefman din vremUlile acelea.
Dar caderea imperiului a popOJului german este aUt de profunda incit.
toat3. lumea p31'e cuprinSa de ameteala lipsita de simtire de l'atiune: abja
mai poate aminti de maretia trecuta; intrat.it puterea fIumusetea (;Ie
157
odinioara apar ca intr-un vis in fata rnizeriei prezentului.
Astfel se poate intelege cum de ne-a orbit sublimul in aa masurii incit
ne-a lacut sa uiUm de cercetarea simptomelor inspaimintatorului dezastru,
simptome care trebuiau deja sa existe sub 0 forma sau alta.
Fara indoiala, acest mod de a privi nu ii prive!jte decit pe cei care nu
considera Germania doar ca un loc de edere unde se c1tiga !?i se cheltuiesc bani;
numai acetia pot, de fapt, sa aprecieze statul actual ca pe un dezastru; in
schimb, ceilalti il privesc ca fiind indeplinirea de mult a!jteptata a dorintelor lor
pina atunci neimplinite.
Totui, simptomele prabuirii erau pe atunci vadite, cu toate ca existau
putini oameni care sa traga de aici vreo invatatUl'a.
Insa astiizi acest lucru e mai necesar ca oricind. Dupa cum 0 boala nu
poate fi vindecata decit daca i se cunosc cauzele, tot aa trebuie procedat cu
raul politic. Desigur, sint ingIijite manifestiiIile externe ale bolii, cele care sal'
in ochi i care sint mai de deosebit i de descopeIit decit cauza profunda.
acesta este motivul penbu care atilia oameni nu reu!jesc niciodata sa
deosebeasca efectele extrne i chiar Ie confunda cu cauza; ei prefera chiar sa nege
prezenta unor astfel de cauze. Aa se intimpla ca in prezent cea mai mare parte
dintre noi considerii dezasbul german, in primul rind, numai in caruul situatiei
econornice critice i a consecintelor ei. De altminteri aproape toti trebuie sa
suporte 0 parte din ele!?i acesta este un motiv determinant penbu ca fiecare sa
inteleaga semnificatia i dimensiunea catastrofei. In schimb, marea masii
privete mult mai putin aceasta lUina din punct de vedere politic, cultUl'al i din
punctul de vedere al obiceiUlilor i al moralei. In aceastii pIivinta, simtirea i
ratiunea Ie lipsesc cu desavirire multor oameni.
Sa admitem ca ar fi aa penbu marea masa in ce ca!J,Zele
prabuirii, dar faptul ca cercUl'ile mai insbuite considera dezasbul german ca
fiind, in primul rind, 0 "catastrofa economica" ca Ul'mare, a!jteapta salvarea
de la 0 solutie economica mi se pare a fi una din cauzeie penbu care pina in
prezent n-a fost cu putinta sa obtinem vindecarea.
Numai daca reu!jim sa intelegem ca punctul de vedere economic se afla
doar pe planul al doilea sau al treilea i ca rolul plincipal il detin factOl'ii
politici i mOl'ali i factOlul "singe" va fi posibil sa pricepem cauza nenorocirilor
actuale i, ca Ul'mare, sa gasim mijlocul i calea vindecarii.
De aceea cercetro'ea cauzelor prabu!jirii germane este de 0 importantn
hotaritoro'e; ea se afla la baza unei mi!lciili politice al carei scop trebuie sa fie
toemai vietOlia asupra infringelii.
Dro', chiro' in cUl'sul cercetiilii trecutului, trebuie sa ne felim sa
confundam efectele ero'e sro' mai mult in ochi eu cauzele mai putin vizibile.
Explicatia nenorocirilor noastre actuale cro'e ne vine eel mai uor in
rninte i cro'e este, plin Ul'mare, eea mai raspindita, este Ul'matoro'ea: am avut
de suportat ill'marile razboiului pe ero'e I-am pierdut, deci cauza situaliei noastre
nefericite este razboiul pierdut.
158
Po ate cli existli multi oameni care cred sincer in prostia asta; dar, i mai
numeroi sint cei in gura clirora ea nu reprezinta decit minciunli i ipocrizie
premeditata: aa stau lucrurile cu top cei care sint aproape de sursa de profituri
guvernamentalli.
Oare protagonitii revolutiei nu i-au reproat intotdeauna amarnic
poporului indiferenta sa totalli fatli de rezultatul acestui rlizboi? In schimb, n-au
afumat ei foarte serios eli numai marele capitalist putea avea un avantaj la
sfiritul victOlios al miaei lupte a poporu.'elor i nicidecum poporul german,
muncitorul german?! Da! aceti propoviiduitori ai reconcilierii mondiale n-au
declru.'at oare cli numai militarismul era distrus, dar cli poporul gelman ar putea
slirbiitori cea mai frumoasli dintre invieri? Nu au fost apreciate atunci in acele
cercuri binefacerile Antantei i n-a fost aruncata asupra Gelmaniei vina pentru
toatli acea lupta singeroasa? Dru.' s-ru.' fi putut face acest lucru larli a declara ca
nici chiru.' infringerea militara nu putea avea urmari deosebite pentru natiune?
Intreaga revolutie n-a fost oru.'e Iacutii in numele acestei fOlmule? Ea le-a adus
drapelelor noastre victoria, dru.', cu toate acestea, pOPOlW gelman po ate merge
spre libertatea externa i interna numai prin ea!
Oare lucrwile nu stliteau cam aa, camarazi nefericiti i iUelap?
Este 0 adevarata din pru.i;ea evreilor sa abibuie de atunci
inainte cauza catastrofei infringelii militare, in timp ce Vorwiirts din Berlin,
organul central al tuturor tradiitOlilor, scria ca, de data aceasta, POPOlW german
nu va ave a dreptul sa se intoru.'cli cu steagurile victOlioase!
$i acum aceasta trece w'ept cauza dezastrului nostru?
Bineinteles ca ru.' fi complet lipsit de interes sa incerclim sli-i combatem
pe aceti mincinoi - i nici nu mi-a irosi vorbele ca s-o fac - daeli, din nefericire,
aceste nerozii n-ar fi colpOli;ate de 0 mulpme de oameni complet nesabuiti, dru.
lipsiti de mice intentie rea sau de mice falsitate.
Aceste discutii vor oferi, printre altele, argumente celor care lupta
penbu cauza noastrli; ele sint foru.i;e utile intr-un moment in care vorbele sint
rlistalmiicite de indatii ce au fost rostite,
lata deci ce se poate spune despre afnmatia eli prlibuirea Gelmaniei este
imputabila infringerii noastre in ultimul riizboi.
In orice caz, pierderea rdzboiului a fost de 0 insemnatate tragicii pentru
viitOlW pabiei no astre , dar aceastli pierdere nu era 0 cauzli; ea insiii nu era
decit mmarea altor cauze. Faptul cii un sfirit nefericit al acestei lupte pe viata
i pe morui;e a b'ebuit apoi sa atraga dupa sine mmliri catastrofale era extrem
de clru.' penbu orice minte piibuuzatoru.e i lipsitli de rea-voin\a.
Din nefericire, existli i oameni carora aceastli inteligenta pabunzatoru'e
pru.'e,sa Ie lipseasca la momentul pobivit, sau cru.'e, cunoscind conb'ru.iul, intii
au combatut, totui, apoj au negat acest adevar. cel mai adesea erau
oamenii care, dupa indeplinirea dorintelor lor tainice, vedeau dintr-odata, insli
prea tirziu, dimensiunea catastrofei la care conbibuiserli.
Ei sint riispun.zatOli de priibllijirea no astra i nu infringerea, cum Ie place
159
sa inventeze sa spuna: intr-adevar, infringerea n-a fost decit consecinta
uneltiIilor lor nu fapta unui comandament "nepriceput" cum pretind ei
acum. ,Nici inamicul nu era format din el sa din prima zi,
superior numeric armatei germane, a dispus prin dotarea sa tehnica de
arsenalele lumii intregi. Este deci incontestabil ca victOliile germane, repurtate
timp de patru ani impotriva unei lumi intregi, nu se datoreaza decit supeliori-
tatii comandamentului nostru. Organizarea conducerea armatei germane au
fost tot ce s-a vazut mai maret pe pamint.
Daca au existat deficiente, este pentI11. ca erau cu neputinta de
evitat.
acestei armate nu a fost cauza nenorocmi noastre actuale,
ea n-a fost de cit consecinta altor clime, care, trebuie s-o
spunem, a constituit inceputul unei alte de asta data mai vizibile.
Aceasta rezulta din w-matoarele:
o infringere militara trebuie oare sa duca la totala a unei
natiuni sau a unui stat? De cind duce la un asemenea rezultat un razboi
nenorocit?
De altfel, oare popoarele mol' din pricina unui razboi pierdut? La aceasta
se poate raspunde pe scwi.
se intimplii intotdeauna dnd, prin infringerea lor militarii,
popoarele plimesc riisplata pentru stare a lor de coruptie, pentIu lor,
pentm lipsa lor de caracter, pe scurt pentm lipsa lor de demnitate.
Daca nu este infringerea militara actioneaza mai degrabii ca un
stimulent pentru 0 noua ascensiune catre un nivel mai inalt: ea nu este piatra
funerara a existentei nationale.
Istolia COnfll-mii aceasta afirmatie cu nenumarat exemple.
Din nefericire, infringerea militara a popOlului german n-a fost 0
catastroIa nemelitatli, ci pedeapsa dreapta a dreptatii Am Iacut mai
mult dedt sa merit<1m aceasta infringere. Ea nu este dedt manifestarea
extelioara a celei mai puternice descompuneri, dintr-o serie de fenomene
interne, care, vizibile, riimiisesera ascunse priviIii majoritatii oamenilor
pe care, conform metodei strutuiui, nimeni nu voia s-o vada.
Observati a!?adar fenomenele anexe ce caractelizeaza felul in care
poporul german a acceptat aceasta infringere.
Oare in unele cercuri n-a fost exptimata in chipul cel mai ne111.!?inat
bucw-ia penb11. nenorocirea patriei? Cine poate proceda astfel dacii nu melitii
intr-adevar el 0 asemenea pedeapsa? In realitate, oare nu s-a mers mai
depruie nu s-au hit;J.dat ca au provocat slabirea frontului aceasta nu
inamicul a mcut-o; nu, nu, pentlu 0 asemenea raspunderea 0 poruia
germanii. Se poate spune oru-e ca nenorocirea i-a lovit inb'-o oru-ecru-e miisurii pe
nedrept? De dnd atribuie oamenii lor raspunderea ra.zboiului?
aceasta in pofida olicarei ratiuni, in pofida cunoa!jtelii faptelor!
Nu inca 0 datil nu, in felul in care poporul german acceptat
160
infringerea se distinge foarte elar cli adevarata cauza a ruinei noastre trebuie
cautata altundeva decit in pierderea, pur militarli, a unor pozitii sau in
unei ofensive; caci dacii frontul ar fi cedat intr-adevar in calitate de front daca
lui ar fi antrenat-o pe aceea a patriei, paporul german ar fi suportat
cu totul altfel infringerea.
Am fi suportat atunci nenorocirile consecutive acestei infringeri
stringind din dinti; stapinip de durere, am fi Hisat sa ni se auda plinsetele.
Violenta sau minia ne-ar fi umplut inimile fata de inamicul de venit invingator
gratie perfidiei hazardului sau dupli voia destinului; atunci, natiunea, asemeni
Senatului roman, ar fi in intimpinru"ea diviziilor infrinte multumindu-le,
in numele patriei, pentru sacrificiile de-acum acceptate indemnindu-le sa
piru"da speranta in Reich. capitulru"ea n-ar fi fost semnatii decit cu mintea,
in timp ce inima ru" fi batut deja pentru ridicarea viitoare. Astfel ru" fi fost
aceptatii infringerea daca n-am fi datorat-o decit destinului. Atunci n-am fi ris,
nici n-am fi dansat, nu ne-am fi laudat cu n-am fi glorificat aceasta
infringere, n-am fi insult at trupele la intoru"cerea din Iupta nici nu Ie-am fi
tavillit drape luI cocru"da in noroi; dru" mai ales nu soar fi putut niciodatii
constata acel fenomen hidos cru"e I-a determinat pe un ofiter englez, colonelul
Repington, sa spunii cu dispret: "Din trei nemti, unul e triidiitor!" Nu, aceasta
pacoste n-ru" fi putut niciodatii w"ca precum un val sufocant cru"e, de cinci ani
incoace, a inecat restul de consideratie pe cru"e celelalte tari 0 mai aveau fata de
noi.
Aid reiese cel mai bine minciuna afirmatiei cli pierderea riizboiului este
cauza germane.
Nu, aceasta ruina, din punct de vedere militru", nu era ea decit
w"mru"ea unei serii de fenomene morbide de atitari care Ie-au provocat cru"e,
inca pe timp de pace, atinsesera natiunea germana. Aceasta a fost cea dintii
consecinta catastrofalii, vizibila pentru toti, a otriivirii traditiilor a moralei,
a slabirii instinctului de conservare a simtiimintelor legate de el, rele care,
deja de multi ani, incepeau sii sape temeliile poporului ale impeliului.
Insa obligatia de a imputa responsabilitatea acestei tocmai
singwului om cru"e, dotat cu 0 putere supranatw"ala de vointa de actiune,
incerca sa crute natiunea de ceasul totale al Ie revenea
evreilor organizatiei lor de luptii mru"xiste. In timp ce-l stigmatizau pe
Ludendorff acuzindu-l de pierderea razboiului mondial, ru"IIlele dreptului moral
fusesera luate din miinile singwului acuzatOl" periculos cru"e s-ru" fi putut ridica
impotriva tradatorilor patriei. In aceasta plivinta s-a pornit de la principiul
[oruie just dupa care 0 pruie din minciuna cea mai mru"e este intotdeauna
crezup: mru"ea masa a popOlului lasa intr-adevar mai sa-i fie corupte fibrele
cele mai adinci din inima sa, decit sa se ruunce, voluntru" in rau; de
aceea, in simplitatea primitiva a simtamintelor sale, ea va fi mai ufjor victima
unei minciuni mru"i decit a uneia mid. In general, ea insiifji nu comite de cit
malunte, in schimb i-ar fi ruine sa comitii altele, mrui.
161
Ea nu va putea concepe 0 asemenea falsitate i nu va putea crede, nici
chiar la altii, in posibilitatea false lor intepretiiri, de 0 neruinare nemaiauzitii;
chiar dacii 0 liimureti, ea se va indoi, va ezita indelung i, cel putin, va mai
admite ca adeviiratii 0 eAl'licatie oarecare care i se va propune.
Cii din cele mai neluinate minciuni riimine intotdeauna ceva este un
,
fapt pe care cei mai mari artiti in ale ineliiciunii i asociatiile de escroci il
cunosc foarte bine i deci il folosesc in mod josnic.
Cei ce cunosc cel mai bine acest adeviil< despre posibilitiitile de a folosi
minciuna denuntul au fost din toate timpUlile evreii. Chiar i existenta lor
se intemeiaza pe 0 singwoii i mare minciuna, aceea dupii care ei reprezintii 0
colectivitate religioasii, cind de fapt este yorba de 0 rasii - i despre ce rasa!
Unul din cele mai insemnate spuite ale omenirii i-a stigmatizat pentru
totdeauna printr-o fioazii de 0 veracitate profundii i care va riimine venic
intemeiata: el ii numete "marii maetrii ai minciunii" 1). Cine nu vrea sa
recunoasc1i acest fapt, sau nu vrea sa-l creada, nu va putea contribui niciodatii
la triumful adeviilului.
Se poate considera aproape ca 0 mare felicire penhu poporul german
faptul ca boala sa, de multii vreme in a luat blUSC aspectul unei
catastrofe teribile: daca nu soar fi intimplat natiunea ar fi sucombat, poate
mai incet, insa cu atit mai sigur.
Boala a1" fi luat 0 forma cronicii; sub forma acuta a unei prabuiri, cel
putin s-a manifestat limpede i distinct in ochii unui numiir destul de mare de
oameni. Nu intimpliitor omul a reuit sii stiipineascii mai uor ciuma dedt
tuberculoza.
Una vine in valUloi aducatoare de moarte, ingrozitoare care zguduie
omenirea; cealaltii inainteazii incet. Una provoacii 0 spaimii oribilii, cealalta nu
duce decit la 0 indiferenta cresdndii. Dar rezultatul este cii omul, cruoe s-a opus
ciumei cu toatii energia i fiirii sii se dea in liituri de la nici un efort, n-a fiicut
dedt putine incerciili de a stavili ftizia. Astfel el a dominat ciuma, iru' pe el il
domina tuberculoza.
Este exact ceea ce se intimpla cu bolile acelui organism care este un
popor. Cind boala nu ruoe, de la inceput, mersul unei catrastrofe, omul incepe
incet sa se obinuiascii cu ea ... sfirete, fie i dupii mai mult timp, plin a mUl;
inevitabil.
inca este 0 felicire - amara ce-i woept - daca soruia se hotiil'ate sa
intervina in acest proces de descompunere, fiicind ca boala sii i se ruoate victimei:
o asemenea catastrofii se intimpla, de fapt, de multe oli. Este posibil, in aceste
conditii, ca ea sa provoace vindecruoea intrepdnsa din acel moment cu maximum
de hotarire.
Dru', chiar in astfel de cazUli, celiitudinea dintii este tot recunoaterea
162
cauzelor adinci care au provocat boala respectiva.
Dar aiei punctul capital este distinctia intre cauzele excitatoare
tulburarile provocate. Aceastii deosebire va fi cu atit mai greu de Iacut cu cit
elementele morbide vor fi mai multii vreme in organismul national i
care VOl' fi sa se contopeasca cu el, cum se poate intimpla in mod normal.
Intr-adevar, se po ate foru.ie llijor intimpla ca, dupa un anumit timp, toxinele
evident nocive sa fie considerate ca un element constitutiv al poporului sau cel
',mult ca el sa Ie supolie ca pe un rau necesru., nemaiconsiderind indispensabila
cautarea exeitatorului strain.
s-a intimplat ca, in timpul anilor indelungati de pace care au
precedat razboiul, au apiirut lara indoiala maladii recunoscute ca atare; totlliji,
cu citeva excePtii, nimeni nu se sinchisea de cercetarea cauzelor lor efieiente.
Aceste exceptii au fost, i in cazul acesta, in plimul rind fenomene ale
vietii economice, de cru."e fiecru."e ia mai puternic decit de accidentele
cru."e se produc intr-o serie de alte domenii.
S-au constat at intr-adevar simptome ale descompunerii cru."e ru." fi trebuit
sa prilejuiasca cele mai serioase reflectii.
latii ce se cuvine sa spunem din punct de vedere economic.
Extraordinru."a a populatiei germane inainte de razboi a pus
problema producerii piinii zilnice in plim planul tuturor preocupiililor al
fieciil"ei actiuni politice i economice, i aceasta sub 0 forma din ce in ce mai
acuta. Din nenoroeire, nu a fost cu putinta sa se ia hotarirea singm'ei solutii
bune: s-a crezut ca scopul poate fi atins plin mijloace mai putin oneroase.
Renuntru."ea la cucelirea de noi telitorii ro"ept despagubire, visul unei cucerili
economice mondiale trebuiau sa conduca, in ultimii analiza, la 0 industrializare
pe cit de exagerata pe atit de daunatoru."e.
Prima consecinta - de cea mai mare importanta . a acestei conceptii a
fost situatiei tiiranilor. Proportional cu acest recul, sporea din zi in zi
proletru.iatul din mru."ile orae pinii cind echilibrul a fost definitiv distrus.
Imediat a apiil-ut i despiirtirea brutala in bogati waci. Prisosul i
mizeria au trait atit de aproape unul de cealaltii incit urmiilile acestei situatii
nu puteau i nu trebuiau sa fie decit extrem de grele. Siil"acia au
inceput sai bata joc de oameni, nelasind ca amintiri decit nemultumirea i
amiil"aciunea; rezultatul a fost, pru.e-se, l-uptura politicli dintre clase.
In eiuda inflOlirii economice, descurajarea a devenit mai puternica i
mai adinca i a atins un asemenea grad incit fiecare s-a convins cli "asta nu mai
poate sa dureze multa vreme lara ca oamenii sa-i fi inchipuit in mod precis
ce s-ru." fi putut intimpla, ce ru.' fi Iacut sau ce ru." fi putut sa fadio
Erau semnele tipice ale unei nemultumiti adinci cru.'e incerca astfel sa
se exprime.
Totui mai re1e erau alte fenomene, rezultate din plimele, i care se
niiteau din preponderenta din punct de vedere economic in carow natiunii.
In aceeai miisura in care economia a urcat la rangul de stiipinii i
163
statului, a devenit zeul pe care fiecaretrebuia sa-I slujeasca
l m fata CarUla totul trebUla sa se inchine. Din ce in ce mai mult, zeii cereti au
fost dati 1a 0 parte ca i cum, imbiitriniti, i-ar fi trait traiul i, in locullor, idolul
Mammon trligea pe nas fumul de tlimiie.
Atunci s-a produs 0 degenerare intr-adevar dezastruoasa; era dezas-
truoasli mai ales din pricinli cli se manifesta intr-un moment in care natiunea
putea avea nevoie mai mult ca oricind de 0 mentalitate sublimli pinii la eroism,
in ceasul care plirea amenintlitor i critic. Germania trebuia sli fie pregiititli,
intr-o bunli zi, sii riispundii cu sabia pentru incercarea ei de a-i asigura piinea
cea de toate zilele pe calea "muncii panice i a ordinii economice".
Domnia banului a fost din plicate ratificatli de autoritatea care ar fi
trebuit sli se ridice cel mai puternic impotriva ei: Maiestatea Sa impliratul a
Iacut un gest nefericit atriigind nobilimea, in special, in rindurile finantei.
Desigur, trebuie sli lulim in seama faptul ca nici chiar Bismarck nu l-ecunoscuse
pericolul care ameninta in aceastli privinta. Dar in felul acesta virtu tile inalte
erau mai prejos decit valoarea banului, caci era limpede ca, odatii angajatli pe
acest drum, nobilimea de singe va trebui sa cedeze locul nobilimii financiare.
Operatiunile financiare izbutesc mai uor decit bataliile.
In aceste conditii, pentru adevaratul erou sau pentru omul de stat nu
era imbietor sli se vadii pus in leglitw'ii cu intiiul venit dintre evreii de baneli:
omul cu adevlirat merituos nu putea acorda nici un interes faptului cit i se
decerneaza decoratii ieftine i nu put.ea decit sli Ie refuze, cu multumlii. Dar din
punctul de vedere al singelui, aceastii evolutie era extrem de nista: nobilimea
i-a pierdut din ce in ce mai mult ratiunea existentei sale de a fi "rasistii" i 00'-
fi meritat mai degraba, pentru majOlitatea membrilOl' siii, numele de "non-
no bilime " .
Un fenomen insemnat de descompunere economica a fost desprinderea
lenta a dreptUlilor de proprietate persona! a i evaziunea progresiva a economiei
generale catre proprietatea societatilor pe actiuni.
Instrainarea proprietatii de salariat a atins proportii nemiisurate. Bursa
a inceput sa triwnfe sa ia, incet dar sigill', viata natiunii sub protectia i
controlul siiu.
Internationalizarea averii germane fusese deja pornita prin subterfugiul
folosirii actiunilor. La drept vorbind, 0 parte a a industriei germane inca mai
incerca, cu spirit decisiv, sa se puna la adapost de aceastli soarta, dar ea a sfirit
prin a sucomba, victima a atacului combinat al acestui sistem de capitalism
invadator crue ducea aceasta lupta cu sprijinul cu totul special al asociatului situ
cel mai fidel, micru'ea mru-xistit.
Razboiul neincetat imponiva "indusniei grele" a fost inceputul e:vident
al incercarii mru"Xismului de a internationaliza economia germanii, care n-a
putut fi distlusa complet decit plin victOlia dobinditii de acest marxism in
timpul revolutiei.
In vreme ce scriu acestea, atacul general impotriva retelei de cale feratli
164
germarul a reuljit in sfirljit: aceasU retea a trecut de-acum in miinile finantei
internationale. Astfel social-democratia internationala lji-a atins unul din
obiectivele cele mai importante.
In ce masurii a fost inIaptuitii aceastii rarimitare economica a poporului
german reiese deosebit de elar din Ulmiitoarele: la riizboiului, unul din
conducatorii industriei lji in special al comer\ului german a fost in stare sa
sustirul parerea cii forte1e economice, prin ele insele, erau singurele in masura sa
inIaptuiascii punerea pe picioare a Germaniei.
Tocmai in momentul in care Franta, ca sa preintimpine aceastii
avea mare grija sa puna din nou la baza programelor institutiilor sale de
linvatamint umaniste, a fost debitatii nerozia ca natiunea statuI
'datorau mentinerea cauzelor economice nu meritelor nepieritoare ale unui
ideal.
Aceastii idee lansata odinioarii de Stinnes a produs 0 confuzie incredibiHi;
ea a fost culeasii de indatii, spre a deveni, cu 0 repeziciune uimitom-e,
leitmotivul tutUl-or al tutUl-or guralivilor pe cm-e, de la revolutie
incoace, Ul'sita i-a dezlantuit asupra Germaniei sub calificativul de "oameni de
stat" .
*
*
Dar unul din cele mai grave fenomene de dezagt'egm'e din Germania
dinainte de razboi a fost lipsa de energie cm'e s-a intins de pretutindeni peste
to ate peste top. Este inca 0 Ul-mm'e a nesigw-antei resimtite de fiecm-e in toate
privintele !?i a cm-e rezulta ea insa!?i din acest motiv i din altele inca.
Aceastii boalii a mai fost agravatii de educatie.
Educatia germarul dinainte de riizboi era atinsii de un numiir incredibil
de sliibiciuni. Ea era foarte stl-ins !?i exelusiv limitata la formm-ea unei
"inviitiitUl-i" pUl-e mult mai putin aplicate notiunii de "putere",
Inca mai putirul insemru1tate era acordatii fOlmiirii caracterului
individului . in masUl-a in cal"e ea poate fi Ulmiiritii - , fomie pupnii dezvoltiirii
dl"agostei fata de raspunderi nici un pic educarii vointei i puterii de decizie.
Produsele acestor metode au fost eluditi, cum eram socotiti noi, gelmanii,
inainte de riizboi eram apreciati ca atm-e. Germanul era iubit, pentru cii era
fomie folositor, dm- era putin apreciat, tocmai din pricina slabiciunii sale de
cm"acter. Nu este de mirm-e daca mai mult decit majoritatea celorlalte popom-e,
germanii ilji pierd nationalitatea patria.
Om-e acest proverb fmmos nu spune totul: "eu palaria in minii pop
colinda toata tara" ?
Aceastii suplete'conciliantii a devenit totulji> nefasta cind a fost aplicata
singw-elor maniere admise la prezentm-ea in fata suveranului: sa nu contrazici
niciodatii, ci sa aprohi intotdeauna ceea ce binevoia sa zicii Maiestatea Sa. Ori,
165
tocmai ar fi cea mai folositoare libera manifestare a demnitiitii umane;
monarhia a munt de altfel din aceste caci nu era nimic altceva decit
'
Singurii care vedeau aceasta atitudine fata de capetele incoronate ca
fiind singw'a admisibila erau lingu!jitori mizerabili i nite fiinte lipicioase
intr-un cuvint 0 ceata de decadenti care se simteau mai in largullor alUuri
tronUli.le cele mai nobile din toate timpillile!
Aceste creatilli, mai mult supui decit subjugati, au ariitat in orice caz,
pe de 0 parte, 0 supunere deplinli fata de suzeranul lor i eel care Ie asigunl
subzistenta, pe de alta parte, i din to ate timpurile, cea mai mare neruinare
fata de restul omenirii, neluinare pe care au dovedit-o mai ales atunci cind s-au
complacut cu obraznicie sa faca fata de ceilalti bieti oameni pe singurii
monarhiti.
o adevaratii neluinare, cum nu poate vadi decit un vierme, nobil sau ba!
Fiindca in realitate aceti oameni au fost i groparii monarhiei i in special ai
ideii de monarhie. nu poate fi altfel: un om care este gata sa actioneze pentru
o cauza nu va fi niciodatii un preracut, nici un linguitor lard caracter.
Cel care tine sa salveze i sa faca sa prospere 0 institutie se va ataa de
ea cu toate fibrele inimii i nu se va indepiirta de ea, chiar daca ii descopera
citeva cUSUlwi. In orice caz, nu el va protesta rind pe rind i public, aa cum au
lacut, cu minciuna pe buze, democraticii "prieteni" ai monarhiei; dimpotriva, 0
va avertiza forui;e serios pe Maiestatea Sa, eru"e poarta col'oana, va eiiuta sou
convinga. El nu va ingadui i nu-i va reeunoa!jte dl'eptul de a ingiidui ea
Maiestatea Sa sa raminii libera sa mai actioneze conform vointei sale, chiru- daca
aceasta ru" duce i duce evident la vreo nenorocire; intr-un asemenea caz, el va
trebui, dimpotriva, sii apere monarhia de monru'h, Olicru-e ar fi pericolul cru'e ar
putea rezulta de aici.
Daca valoru'ea acestei orinduiri soar intemeia pe persoana monru'hu1ui
de moment, aceasta institutie al' fi mai rea decit ne-am putea inchipui.
Caci monru"hii nu constituie decit foruie rru' 0 elita a intelepeiunii i a
ratiunii, i nici maear a cru'acterului, cum am vrea sa ne inehipuim. Numai
profesionitii linguelii i ai preraeatOliei ru" putea admite acest punet de vedere,
dru" toti oamenii dl'epti, . aee!jtia sint oamenii eei mai pretioi intr-un stat - se
VOl' simti dezgustati numai la gindul ea ru' trebui sa dea la 0 pruie eu piciOlUI 0
asemenea prostie. Penb'll ei, istoria e istorie, adevarul e adevar, chiru' i atunci
cind e yorba de monru"hi. Nu, feIicirea de a avea un mare monarh, un mru"e
barbat, Ie este data atit de rru" poporu'elor, incit ele trebuie sa fie deja mu1tumite
daea malitiozitatea soruiei ii seutete eel putin de eele mai funeste din atacillile
sale.
Valoru"ea i insemnatatea ideii de monro'hie nu se intemeiazii aadru" pe
persoana monru'hu1ui insui; numai eeru1 poate hotali sa puna coroana pe
timplele unui erou genial preeum Frederic eel Mru"e sau a unui intelept ca
Wilhelm I. Aceasta se intimpla 0 datii la un veac, arru"eori mai des. Dar i aid
166
ideea domina persoana i sensul acestei orinduiri nu trebuie sa se intemeieze
decit pe institutia Iuata ca atare.
Din aceasta cauza, monarhul decade Ia nivelul de servitor. Nici el nu
mai e decit 0 roata a mainiiriei i are indatoriri fata de aceasta. el trebuie,
sa se supuna unoI' exigente superioare i "monarhist" nu mai este cel
care illasa in tacere pe monarhul incoronat sa comita 0 crimii fata de coroana sa.
Monarhist este cel care il va impiedica sa 0 faca.
Daca semnificatia adincii a institutiei n-ar sta in idee, ci, neaparat, in
persoana consacrata, n-ar exista nici mlicar dreptul de a face ca un print care da
semne de alieruu'e mintala sa renunte la coroana.
Este necesar sa actualiziim aceasta inca de pe acum; intr-adevar,in zilele
no astre , vedem manifestindu-se din nou, din ce in ce mai mult, fenomenele
dispalUte, dar a carol' existenta lamentabila a fost una din cauzele esentiale ale
prabuirii monarhiei. Cu 0 anume naivitate insolenta, aceti oameni vorbesc
deja din nou despre regele lor, pe care totui il parasisera in mod aUt de lUinos
acum cipva ani, in ceasul greu, incep sa-i iruapeze ca pe germani rai pe
toti aceia care nu VOl' uneascii vocile cu til'adele lor mincinoase. In realitate,
sint aceleai curci plouate care, in 1918, se impratiau i alergau in toate partile
la vederea fiecarei brasarde roii,care ii lasau regele sa fie rege, schimbau
in graba halebarda cu un baston de plimbare, legau cravate de culoare neutra
ca "bUl"ghezi" panici, dispiireau lara Ulillii. Aceti sustinatori ai
regalihltii au plecat brusc i numai dupii ce vintul fwiunii revolutionare s-a
calmat indeajuns, multumita actiunii altora, ca sa Ie ingaduie sa cinte iar cu
duioie in to ate cele patlU zari "Traiascii regele!", aceti "slujitori i sfetnici" ai
coroanei au inceput, prudent, sa se arate din nou.
Acum sint cu totii aici deschid din nou ochii plini de porta i incep
sii-i regrete pozitia pierduta; abia ii pot stiipini zelul fata de rege i setea de a
actiona ... pina in ziua cind apare iar prima brasa.rdii roie i in care vraja vechii
monarhii se destramii ... cum fug oarecii in fata pisicii.
Daca monarhii n-ar fi vinovati ei de aceastii stare de lucruri, am
putea cel putin sii-i plingem foarte cordial, in ciuda aparatorilor lor de astiizi: dar
ei pot fi convilli ca impreuna cu asemenea cavaleri pierzi tronuri, dar nu
dobindeti nici 0 coroana.
Acest "devotament" a fost una din greelile intregii noastre educatii,
greeala care a antrenat in aceasta plivinta 0 riizbunare deosebit de cruda.
Unnare acestui "devotament", acelelii fenomene lamentabile s-au putut
produce la toate ew'tile i submina progresiv bazele monarhiei.
Cind cladirea a inceput sa se clatine.,. IaUlitorii acestei opere se
volatilizasera: bineinteles, nite fiinte abjecte, nite linguitOli nu se lasa ucii
pentlU stapinul lor.
moruu"hi n-au tiut niciodatii acest luclU i nu I-au inviitat
temeinic; din toate timpUlile aceasta Ie-a adus pierzania.
Un fenomen rezultind din aceasta educatie absurdii a fost frica de
167
l"dspundere sliibiciunea care i-a urmat pentru a trata probleme chiar
vitale.
Punctul de plecare al acestei epidemii a fost, desigur, in mare parte,
pentru noi, institup.a parlamentara in care tocmai absent a riispunderii este
cultivatii in me diu de cultw-a. Din nefericire, boala a cuprins cu incetul toate
activitiitile, dar a bintuit mai cu seamii printre cele ale statului. Pretutindeni
oamenii au inceput sa se sustraga de la raspunderi i sa nu mai ia, in consecinta,
de cit masw-i insuficiente sau jumatati de miisw-a. De indata ce cineva trebuia
asume 0 raspundere, masw-a celei pe care consimteau sa ia era
intotdeauna redusa la minimum.
Cercetati numai atitudinea tutw-or guvernelor fata de 0 serie de
fenomene cu adevarat prejudiciabile ordinii vietii noastre publice i yeti
recunoate cu uw-inta insemniitatea redutabila a acestei mediOCI-itaP. i a acestei
laitiiti generale. .
N u vreau sa exb-ag de cit cite va cazwi din intreaga masi! a exemplelol"
cru-e se prezinta.
In mediile gazetiireti, oamenii bucuros sa denumeasca presa
o mare putere in stat. De fapt, impOltanta ei este intr-adevar uria!jii i nu poate
fi subestimatii: gazetiiria este, de fapt, cea care continua educatia adultilor.
Din acest punct de vedere, cititOlii pot fi, in mru'e, impiiI1iti in trei
traIle:
1. Cei cru-e cred tot ce citesc.
2. Cei cru-e nu mai cred absolut nimic.
3. Mintile cru-e examineazii cu simt critic ceea ce au citit i care apoi
rationeaza.
Prima grupii este din punct de vedere numeric de depru-te cea mai mru-e.
El:! -:uprinde m31-ea masii a poporului i reprezintii, prin w-mru-e, pru-tea cea mai
simplii a natiunii sub rapOlt intelectual.
Aceastii grupii nu cuprinde cutru-e sau cutru-e profesie, cel mult poate fi
impiiItita in linii m31-i dupii gradul de inteligentii. Dar ea cuprinde pe toti aceia
ciiI-ora nu le-a fost dat, fie din natere, fie prin educatie, sa gindeascii ei inii,
i cru-e, din incapacitate sau din neputintii, cred tot ceea ce Ii se 31-atii tipiiI-it
neglu pe alb. Aceastii glupa cuprinde acea categOl-ie de trintOli cru'e 31' putea
forute bine Sa gindeascii ei dru" cru'e, dintr-o lene a spiritului, apuca
recunoscatOl-i tot ceea ce a deja un altul, presupunind din modestie ca
acesta din wTIlii, racind un efo!'t, va fi gindit cOl-ect.
Asupra tutw-or acestor oameni, cru-e reprezintii mru-ea masa, influenta
presei va fi considerabila.
Ei nu sint nici capabili, nici Sa examineze ei inii ceea ce Ii se
prezintii, astfel indt abtinerea lor totalii de la tratru-ea problemelor zilei este
aproape in exclusivitate imputabilii influentelor externe sufelite. Aceasta po ate
constitui un avantaj cind sint liimwiti de autori serioi indriigostiti de adevar;
d31- este un dezavantaj dacii aceia c31-e au glijii sii-i informeze sint nite canalii
168
sau
A doua grupii este mai redusii numeric. Ea este alcatuitii in parte din
elemente care au apartinut mai intH primei grupe, apoi, dupa indelungate
amarniee deziluzii, au treeut 1a pareri1e opuse, !}i eare nu mai ered romie ... de
indatli ce Ii se adreseazii cineva sub forma unui text tiparit. Ei urase toate
ziarele; nu mai citesc nici unul sau, sistematic, Ie critica violent continutul care,
dupa piil'erea lor, nu este decit 0 tesatura de inexactitati de minciuni.
oameni sint foarte greu de manipulat, caci, chiar in fata adeviilului, ei ramin
tot neincrezatori. Ca w-maI'e, ei sint pierduti pentru 0 actiune pozitivii.
In cea de-a treia grupa este de departe cea mai mica. Ea se
compune din minti cu adevarat inteligente ascutite pe care aptitudinile lor
naturale, ca educatia lor, Ie-au invatat sii gindeasca, care cautii sii faca ele
insele un rationament asupra fieciilui subiect care supun tot cea ce au citit
unei examiniiri unor cugetari foarte adinci repetate.
Ele nu VOl' privi un ziar fiira a colabora indelung, mintal, cu autOlul a
ciil'ui misiune este grea in acest caz. nu Ie plac oameni
decit cu 0 oarecare rezervii.
Pentlu membrii celei de-a treia gIupe, prostiile din textele unui ziar sint
putin periculoase, ori, macaI', putin importante. In cursul vietii, ei s-au
sa nu vada, in fond, in odce ziarist, decit un hitru care spune adevalul numai
din cind in cind. Din pac ate , importanta acestor oameni eminenti sta in
inteligenta i nu in numalullor, 0 treaba nenorocitii intr-o weme cind intelepciu-
nea nu inseamna nimic in care majoritatea inseamnii totul.
Astazi, cind hotariite bu1etinul de vot al masei, eea mai mare greutate
o are gIupa cea mai nwneroasii: este multimea celor simpli i creduli.
A-i impiedica pe aceti oameni sa cadii in miinile unor educatori pervel1i,
ignoranti sau chiar rau intentionati este 0 datorie a statului 0 datorie sociala
de prim ordin. De aceea statuI are datoria de a supraveghea educatia lor i de
a opri orice articol scandalos. De aceea el trebuie sa supravegheze presa foru1;e
indeaproape, deoarece influenta ei asupra acestor oameni este deosebit de
putel'nicii i de patrunziitoru'e, caci ea nu actioneaza trecator, ci constant. In
uniformitatea i in repetru'ea ei constantii sta intreaga ei importantci ul'iaii. Ca
i in alte domenii, statuI nu trebuie sa uite nici in acest caz ca toate mijloacele
trebuie sa tinda spre acelai tel. EI nu trebuie sa se lase indus in eroru'e nici
sedus de palavrageli despre aa-numita "libertate a presei", cru'e l-ru'determina
sil nu-i faca datOlia i sa priveze natiunea de aceasta ill'ana de cru'e ea are
nevoie i care ii face bine, el trebuie, cu 0 hotlirire pe cru'e n-o oprete nimic, sa-i
asigure acest mijloc de creatie i sa-l puna in slujba statului i al natiuniL
Ce mana a fw'Jlizat presa de dinainte de razboi? Nu era cea mai
ingrozitoru'e otrava cru'e se poate imagina?
N -a fost inocuhit in sufletul poporului nostru pacifismul cel mai
diiunator, intr-o weme cind restul lumii se pregatea deja sa sUgIume Germania,
incet dru' sigur? Nu strecurase presa in spilitul poporului, inca pe timp de pace,
169
la statului insw:i, ca sa impiedice dinainte statul sa
aleaga IlUJloacele potnvite ca sa-l apere? Nu presa gerrnanii a fost cea care a
tiut .sa faca poporul sa savureze nebunia "denl.Ocratiei din vest", pinii cind,
cucent de toate tiradele sale entuziaste, a crezut ca-i poate incredinta viitorul
unei Societati a natiunilor?
N u a contribuit ea la educarea poporului nostru in sensul une
amoralitati lamentabile? Nu a ridiculizat mOl'ala i obiceiUlile racindu-Ie sa par<
retrograde i beotiene pinii ce poporul nostru a devenit in sfirit "modern"?
Nu a subminat ea, prin constanta atacurilor sale, temeliile autoritati
statului pinii ce n-a mai fost nevoie de cit de 0 singura lovitUl'a penb-u ca edificiu
sa se prabueasca? Nu a combatut, prin toate Ihijloacele, toate manifestiiriiE
vointei de a reda statului ceea ce este allui? Nu a injosit ea armata, prin critic]
neincetate, n-a sabotat serviciul militar general, nu a cel-ut l'efuzarea creditelOJ
militare etc., pinii cind succesul ei a devenit inevitabil?
Activitatea presei zise liberale n-a fost penb-u pOPOlW i imperiUl
german decit 0 treaba de gropari. In aceasta privinta nu se poate spune nimie
despre ziarele marxiste: pentru ele, mineiuna este 0 necesitate vitala, cum este
pentru pisica vinatoarea de oareei, Misiunea ei nu este oare aceea de a zdrobi
colo ana vertebrala a popOl-ului, din punct de vedere social i national, penb-u a
face acest popol' tocmai bun penb-u jugul servil al capitalului international i
al stapinilor sai evrei?
Dar oare ce a intreprins statul impotriva acestei otraviri masive a
natiunii? Nimic, absolut nimic: citeva decrete ridicole, citeva sanctiuni impotriva
infamiilor mult prea violente, i asta e tot. Spera, cu pretul acesta, sa-i atraga
bunavointa acestui flagel, prin lingueli, prin recunoaterea "valorii" presei, a
"importantei" sale, a misiunii sale educative, i alte nerozii; dar evreii au
ripostat cu zimbete i cu viclenie i I-au rasplatit multumindu-i ratarnic.
eu to ate acestea, cauza acestei cmente lneschine a statului nu state a
atit in necunoaterea acestui pericol, cit - i in special - intr-o de-ti vine
sa mli i in slabiciunea cm'e rezulta din ea, din to ate hotiiririle i din to ate
masmile luate. Nimeni nu avea cUl'ajul sa recurga la mijloacele hotliritom'e i
radicale: s-a marginit sa faca dom' luclwi de mintuiala, pe ici, pe colo, oriunde,
folosind numai jumlita!i de maSUl'a i, in loc sa 0 loveasca w'ept in inima, a atitat
nestapinit vipera: rezultatul a fost w-matOlw: nu numai ca vechea stm'e de
IUCIW'i nu s-a schimbat, ci, dimpotrivii, puterea institutiilor cm-e trebuiau
combiitute a crescut an de an.
Lupta defensivii a guvernelor gel-mane din vremea aceea impobiva
presei cm'e contamina incet natiunea, presa in special de origine evreiascii, era
rara directive, nehotiirita mai ales lipsitii de scop vizibiL Aici, prudenta i
ratiunea au lipsit cu desaviqire, atit in evalum-ea importanlei acestei lupte cit
i in alegerea mijloacelor i stabilirea unui plan solid. Erau emise, de iei i de
colo, pareri dogmatice; citeodata - cind se simteau prea puternic -
inchideau cutm-e sau cutare zim-ist rautacios, asta penb-u citeva saptamini sau
170
citeva luni, dar Hisau cuibul de vipere sa supravietuiasca in aceeai stare.
Cu siguranta, acesta era rezultatul, pe de 0 parte, al tacticii extrem de
viclene al evreimii, pe de alta partre, al unei prostii sau al unei candori
intr-adevar extreme. Evreul era mult prea fin ca sa lase sa-i fie atacata toata
presa; nu, numai 0 parte, ca s-o apere pe cealalta. In timp ce ziru'ele marxiste
porneau la razboi sub forma cea mai grosolana impohiva a tot ceea ce oamenii
puteau socoti sfint, in timp ce ele atacau in modul cel mai infam statul i
i atitau diferitele fractiuni ale poporului unele impotIiva altora,
ziarele evreieti, burghezo-democrate, tiau sa se impodobeasca pe dinafara cu
celebra obiectivitate Iaceau efortUli sa evite cuvintele tari. Ele tiau bine ca,
de fapt, capetele seci nu judeca decit dupa aparente i nu sint niciodata in stru'e
sa patrunda in miezul lucrurilor, nu apreciaza valoarea unui lucru decit dupa
infiitiru'ea lui extelioara i nu dupa continutul sau; slabiciune foruie umana,
ciireia ii datoreaza consideratia de care se bucura,
Desigm', pentru oameni, Gazeta de Frankfurt reprezenta culmea
ziru-ului decent. Ea nu folosete niciodatli expresii piperate recUl'ge intotdeau-
na la lupta cu ru'mele spuitului, luptli preferata - ciudat lucru - chiru' de cei mai
lara de minte.
Aceasta rezulta din semieducatia noastrii care elibereaza oamenii de
instinctullor natW-al' ii impregneaza cu anumite cunotinte lara sa-i poata ridica
la temeinica a lucrUl'ilor; pentru a atinge acest nivel, zelul
bunavointa nu folosesc la nimic; mai este nevoie de ratiune i de 0 ratiune
inniiscuta:. Cunoaterea ultima este intotdeauna cauzelor adinci
rna explic:
Omul nu trebuie niciodata sa cada in de a crede ca el a ajuns
intr-adevar la demnitatea de suzeran stapin al natUlii (eroare cru'e poate
permite foruie infumurru'ea la care duce semidoctismul). Dimpohiva, el
trebuie sa inteleaga necesitatea fundamentala a domniei natUl'ii i sa priceapa
in ce maSUl'a existenta sa ramine supusa luptei venice efOliului
necesru' penbu a se ridica.
El va simti din acel moment ca intr-o lume in cru'e planetele sorii
urmeaza traiectOlii circulru'e, in cru'e se inviliesc in jUl'lll unde
fOl1a domnqte pretutindeni i singmii asupra slabiciunii pe cru'e 0 constringe sa
o serveasca docil, sau pe cru'e 0 omul nu poate sa depinda de legi
speciale.
omul se supune dominatiei plincipiilor eterne ale acestei intelepciuni
ultime: el poate incerca Sa Ie inteleaga, dar nu se va putea niciodatii elibera de
ele.
Tocmai pentru lumea semidocplornotri intelectuali scrie evreul ziru'ele
pe cru'e Ie preia intelectuala. Ei ii sint destinate Frankfurterzeitung i
Berliner Tageblatt. Tonul lor e acordat la diapazonul ei asupra ei exercitli
actiunea aceasta presa. Evitind formele cru'e pe dinafru'a ru' pii.rea prea
ele vru'sa in inima cititOl'lllui otriivUl'ile scoase din alte surse. Sub geizel'lll
111
sunetelor armonioase al formelor oratorice, ele adorm cititorii Cu credinta
ca singure !?tiinta pura sau chiar morala stnt fortele motrice ale actelor lor, in
timp ce in realitate nu este yorba decit de mia, pe cit de geniala pe atit de
vicleanii, de a-i fura astfel adversarului anna de care ar avea nevoie impotriva
presel.
Intr-adevar, in timp ce unii nadu!?esc de bunii-cuviinta, top i11lbecilii ii
cred cu aUt mai bucw'os cu cit, din partea celorlalti este yorba exclusiv de mici
excese cm'e nu lezeaza niciodata libertatea presei, eufemism menit sa denumeasea
aeest procedeu seandalos !?i de altfel nepedepsit, folosit pentru a mioti poporul
!?i a-I otravi. Astfel, oamenilor Ie e teama sa se opunii aeestui banditism, ca sa
atraga imediat impotriva in aeest eaz presa "buna" aeeasta temna este
fomie intemeiatii, Caci, de indata ee se ineem'ca atacarea unuia din aeeste ziare
infame, eelelalte ii iau pmiea imediat: dar se ferese sa aprobe modullor de a
lupta, Doamne Este yorba numai de propovilduirea principiului
libeliatii presei !?i a Iibeliapi de a-p exprima public parerile,
Dm', in fata acestor strigate, pinii oamenii cei mai puterniei se
inmoaie, din moment ee ele nu sint scoase decit de zim'ele "bune",
In aceste conditii, aceasta otrava a putut, lara nici 0 opozipe, patrunde
in circulatia sanguinii a poporului nosh'll, lara ca statul sa fi avut puterea sa
supOlie boala,
Dezorganizm'ea imperiului, em'e ameninta deja, din mediocrita-
tea ridieola a mijloacelor aplieate penh'll al feri de ea, 0 institutie care nu mai
este hotarita sa se apere ea eu to ate armele, se abandoneaza.
Orice siabieiune este semnul vizibil al deseompunerii interne: mai
devreme sau mai tirziu trebuie sa W'l1leze va W'l1la extema,
Cred ea generatia de astazi, bine eondusa, va stapini mai
pericol. Ea a trait intimpllu:i care au putut intiiri nervii eelor em'e nu
, d t b .. Ad' . d 1 ' t A ... este ziare
pIer u una-euvllnta, ara In Ola a, eW'In evreu va mal scoa e In av dAd
un strigat puternic de indata ee 0 minii Ii va atinge vizui11a preferata, . e
t
l11, ada
d I 1
" t "1 I'-Ilen m e
ee va pune eapat scan a u W presel, va pune aces mlJ oe 111' traini de
edueatie in slujba statului nu-l va mai lasa in stapinirea oamerulor 5
popor a poporului. ii decit
Dm' ered ea aeest lUCl'll ne va deranja mai putin pe noi,
odiniom-a, pe piirintii un obuz de treizeci de eentimetri Il i sa Ie
intotdeauna mai puternie deeit 0 mie de vipere de evrei. At;nc ,
lasam sa
Exemplul w'mator demonstreaza incapacitatea 'tale eele
guvernului GeI'l1laniei de dinainte de riizboi in Pl'ivinta ehestiunilor Jl
mai impOliante penh'll napune. politic, a
Pm'alel eu eontaminm'ea popOl'lllui, din punet de vedere 1 fel de
obieeiw'ilor i moralei, de multi ani era deja praeticatii 0 a IDm'ile
periculo as a a poporului. Sifilisul a inceput sa bintuie tot mai muIt In toata
orae, in timp ce tuberculuza li eulegea i ea l'oadele funebre in aprpa
pe
112
tara.
Dei, in ambele cazuri, unnarile ar fi fost teribile pentru natiune, n-au
fost in stare sa se hotarasca sa ia miisuri decisive impotriva acestor boli.
Fatii de sifiIis in special, poporul, ca statul, aveau 0 atitudine ce poate
fi calificata drept capitulare totala. Intr-o lupta conceputa cu seriozitate,
efortUlile ar fi trebuit impinse ceva mai departe decit s-a intimplat in reaIitate.
Descoperirea unui remediu, dubios, i apIicarea lui practica nu mai pot actiona
asupra acestei contaminari. Nici aici nu putea fi yorba decit de combaterea
cauzelor i nu de a face sa dispara fenomenele aparente. Ori cauza era in primul
rind prostitutia: chiar daca aceasta prostitutie n-ar fi avut ca efect ingrozitoarea
contaminare, ar fi fost oricum diiunlltoare poporului, caci distrugerile de ordin
moral aduse de aceasta depl'avare sint de ajuns pentru a pustii un popor incet
complet.
Aceasta iudaizare a vietii noastre spirituale aceasta transformare a
practicii imperechel'ii intr-o afacere baneasca VOl' aduce mai devreme sau mai
tirziu prejudicii intregii noastre descendente: in loc de copii nascuti
dintr-un sentiment firesc, nu yom mai vedea decit produsele vrednice de pIins
ale unei operatiuni financiare de ordini practic. Aceasta va ramine de fapt, tot
mai mult, baza conditia casatoriilor noastre. Dacii iubirea face ravagii, asta
se intimplii in alta parte.
in aceastii privinta este, bineinteles, cu putintii sii batjocoreti 0 vreme
natUl'a, dar razbunarea e inevitabilii, ea nu se aratii decit mai tirziu sau mai
bine zis adesea omul nu 0 sesizeaza decit prea tirziu.
Este de recunoscut cit sint de pustiitoare urmiuile necunoaterii
constante a conditiilor primordiale normale ale casatoriei privind nobilimea
no astra. Se constata aici rezultatele unei reproduceri bazate in parte pe 0
constringere mondena, in parte pe ratiuni de ordin financial'. Una conduce la
diluarea, cealalta la otriivu'ea singelui, ciici toate evreicele de magazin au
reputa\ia de a fi apte sa asigw'e descendenta Altelei Sale - care, in acest caz, are
totul dintr-o alte\ii! - In ambele cazUli, urmarea este 0 degenerescentii totala.
BUl'ghezia noastrii se straduiete astazi sii Ul'meze aceeai cale i va atinge
scop.
Lumea inceal'ca, cu 0 graba indiferenta, sii treacil pe linga adeviirUl'ile
neplacute, ea cum printr-o asemenea pUl'tal'e ar putea face ca aceste lucrul'i
existente sii nu mai existe. Nu, nu se poate nega faptul eil populatia noastrii din
marile orae se prostitueaza tot mai mult in dragoste ca, prin aeeasta, este
prada contamirulrii cu sifilis intr-o masura crescinda: faptele se vad.
Rezultatele cele mai plauzibile ale acestei contamirulri masive se pot
recunoate, pe de 0 parte, in ospicii, pe de alta, vail in ... copiii notri, In special
constituie dovada trista i mizerabila a acestei "spUl'ciiri" in continuu
progres a vietii noastre sexuale: in bolile copiilor se aratii viciile parintilor.
Exista mai muite mijIoace de a gasi 0 solu\ie: anumi\i oameni nu viid
nimic, sau, mai bine zis, nu VOl' sa vada nimic; aceasta este, bineinteIes, cea mai
. _1:: ,,! -
...
173
sfinta a unei virtuti pe cit de ridicole, pe atit de mincinoase, vorbind despre
intreaga problema ca cum ar fi yorba de un mare pacat expri:rna inainte
de toate profunda lor indignare fata de orice pacatos care s-a liisat prins asupra
faptului; inchid apoi ochii, cu pioasii aversiune in fata acestei maladii atee i-l
roaga pe bunul Dumnezeu sa dea 0 ploaie de pucioasa smoala - pe cit po sibil
dupa moartea lor - asupra Sodomei Gomorei, spre a-i da acestei omeniri
neruinate un exemplu edificator.
In sfirit, cea de-a treia categorie vede foarte limpede urmarile
inspaimintiitoare pe care intr-o zi contaminru'ea trebuie sa Ie atraga Ie va
atrage, dru' dii din umeri, convinsii de altminteri ca nu poate face nimic
impotriva pericolului, astfel ca lucrurile ar trebui liisate sa meargii de la sine,
cum se intimplii de fapt.
La dI'ept vorbind, acest lucru e comod i simplu, dar nu trebuie uitat ca
natiunea va fi victima unei neglijente atit de confortabile. Subterfugiul dupa
care trebUlile nu merg mai bine nici la alte poporu'e nu poate, bineinteles,
schimba cu nimic propria noastra decadere; tot ce se poate spune este ca faptul
cii sentimentul ca multi altii suferii de rau este deja suficient pentru mulp
oameni ea sa atenueze propria lor dUl'ere.
Dru' atunci se pune problema sii precis cru-e este poporul cru'e, de la
sine, cel dintii singm', va stapini acest flagel cru'e natiuni VOl' pieri din
pricina lui.
Aceasta este de asemenea 0 piatrii de incercru'e a valorii rasei... rasa
care nu rezistii incercarii va mUli i va lasa locuJ altor rase mai siiniitoase ori
mai indaratniee, ori mai apte sa reziste.
Ciici, din moment ce aceasta problema in primul rind tineretul,
ea este de resortul celor despre cru'e se spune cu 0 precizie inspiiimintiitoru'e cii
pacatele piirintilor lor se razbuna pe ei pinii la a zecea generatie, adevar cru'e nu
se sprijinii de cit pe aceste atentate impctriva singelui impotriva rasei.
Pacatul impotriva singe lui impotriva rasei este piicatul originru- al
acestei lumi mru'cheaza unei omeniri cru'e il comite.
Ce atitudine lamentabila a avut Germania dinainte de razboi fata de
aceastii problema! Ce s-a intreprins spre a se pune friu propagarii acestui flagel
din mru'ile oralie? Ce s-a Iacut pentru a-i veni de hac acestei contaminiiri
acestei mammonizari a vietii noastre amoroase? Ce s-a Iacut penb-u a combate
sifilizru'ea masei popomlui, cru'e a fost rezultatul?
Raspunsul este uor de giisit precizind ceea ce ru' fi trebuit sa se intimple.
Mai intii aceasta problema n-ru' trebui tratata eu superfici alit ate ,
dimpotriva, ru'trebui sa se inteleaga ea de solutia gasitii va depinde fericirea sau
nefericirea unOI' generatii intregi, ru' trebui sa se inteleagii ca ea ar putea sau ru'
trebui sa fie hotaritoru'e pentru viitOl-ul poporului nostru. Dar 0 asemenea
notiune ru' pretinde masuri i interventii radicale. In prim planul tutUl'or
consideratiilor ru' fi cazul sii existe convingerea ca, in plimul in primul rind,
atentia natiunii intregi ru' trebui concentratii asupra acestui pericol inspiiimintii
174
tor, pentru ca fiecare sa se poata convinge adinc de insemniitatea acestei lupte,
Desigur eli cel mai adesea nu se poate conferi 0 eficacitate deplina unor
obligapi intr-adevar greu de suportat decit daca, fiecare, dupa ce i
s-a aplicat constringerea, este pe linga aceasta indrumat sa recunoasca
necesitatea masurilor luate; dar pentru aceasta trebuie sa fie temeinic instruit,
astfel ca toate celelalte probleme ale zilei, susceptibile sa abatii atentia, sa fie
eliminate,
In toate cazurile in care este yorba de indeplinirea unor cerinte sau
misiuni aparent irealizabile, ca intreaga atentie a unui popor sa se
concentreze la un loc sa se contopeasca inh'-o singura problema, ca cum viata
moartea ar depinde de fapt de soluponarea acesteia, Numai cu pretul acesta
un popor poate fi lacut capabil de bunavoie de ac\iuni miirete de eforturi mario
Acest principiu individul izolat, cind trebuie sa atinga
obiective inalte. Nici el nu va trebui sa intreprinda aceasta misiune decit in
suprapuse; el va trebui intotdeauna adune intreaga sb'adanie
pentru a obtine indeplinirea unei sarcini partiale net delimitate, aceasta pinii
cind ea pare indeplinita poate fi inceputa jalonarea urrruitoare.
Cine nu procedeaza la aceasta impiirtire a drumului de pro'curs de
eucerit in etape distincte nu depune un efort metodic pentru indeplinirea
victorioasa a fiecareia, adunindu-!}i intens toate puterile, nu va ajunge nieiodata
la obieetivul final, ei va ramine undeva in drum, poate chiar in afara
drumului.
Aceasta munca de iniiltare spre pnta este 0 arta, ea cere folosirea
constanta a celor mai inalte energii pentru a invinge, pas eu pas, greuUlile
drumului,
Cea dintii conditie necesarii penh'll a trece la atacul unui domeniu atit
de dificil al viepi oamenilor este aceasta: comandamentul trebuie sa
sa masei poporului obiectivul pro'tial care b'ebuie atins, sau, mai bine
zis cucerit, ca fiind unicul, singurul demn de a retine atentia oamenilor a
earui realizare aduce dupa sine succesul tuturor celorlalte.
Altfel cea mai mro'e parte a poporului nu poate niciodata cuprinde eu
privirea tot dlumul, lara sa oboseasca sau sa se indoiasea de misiunea lui. Intr-o
oro'ecro'e masul'll, ea va avea obiectivul in fata ochilor, dar nu va putea
privi drumul din fata ei decit in segmente miei, asemeni calatorului care
unde e eapatul calatoriei sale il cunoa!}te, dar care, spre ispravi mai repede
interminabila calatorie, 0 imprute in sectoru'e il pe fiecru'e cu un pas
hotirit, ca cum i-ro' mru'ca el pnta a ealiitoriei. 'I'rebuie sa
spunem eli el inainteaza lara sa renunte numai cu aceasta condilie.
In felul acesta, eu ajutorul tuturor mijloacelor propagandei, lupta
impotriva sifilisului ru' fi trebuit sa fie prezentatii ca fiind datoria natiunii nu
o datorie. In aeest scop-ru' fi trebuit sa Ii se vire in cap oamenilor, prin toate
mijloacele posibile i cu toate detaliile necesare, cil stricilciunile provocate de
sifilis constituie cea mai cumplita nenorocire !ji toate acestea pina ce natiunea
175
intreaga ajunge la aceasti convingere... ca, adica, de solup.onarea ac\
probleme depinde totul, viitorul sau pieirea.
Numai dupii 0 astfel de pregiitire, de ani de zile, daca trebuie aten\
odatii cu ea hotarirea unui popor intreg poate fi trezita suficient c,ia .i
acel moment sii se poata recurge la miisuri foarte aspre, comportind din
mari, lara a trebui sa ne expunem neintelegerii sau deliisiirii lcii
bunavointei masei populare. te a
Intr-adeviir, pentru a-i veni de hac acestui flagel, este necesar 11 ..
acceptate sacrificii extraordinare i eforturi considerabileo It fie
Lupta impotriva sifilisului impune lupta impotriva prostit\. .
impotriva prejudecatilor, a obiceiurilor vechi, a teoriilor care au avut tr\ tie,l,
pinii acum, a piirerilor riispindite, i, acordindu-i intreaga insemnatate, e
atitudinii afectate de falsii virtute. :wa
Prima conditie pentru a combate aceste fapte pe baza unui drept - ti .
numai un drept moral - este efortul pentru a face posibilii ciisiitoria l
generatiilor viitoare. Ciisatoriile tirzii slnt singura cauzii a obligatiei actuate a
a mentine 0 organizatie care - n-aveti declt sa strimbati din nas - ramine 0 !lIe. de
pentru omenire, ce i se potrivete cum nu se poate mai prost unei fiinte cm
modestia-i obinuita, se complace sii se considere dupii chipul i asemiilU1n\!'
Dumnezeu. Ul
Prostitutia este 0 jignire adusii omenirii: dar ea nu po ate fi supri\n
prin prelegeli morale, 0 bunlivointli pioasii etc.; insii limitarea i nimieir%
definitivii impun in prealabil eliminarea unui anumit numiir de

Insii prima dintre ele riimine crearea posibilitiitii ciisiitoriei timpuril
sii riispundii nevoilor natUlii umane i in special a biirbatului, clici
joaca in aceastii plivinta decit un rol pasiv. nu
Cum pot oamenii divaga, cit de multi slnt mil minte e uOr de descQ\)e 't
auzind adesea mamele din lumea "bunii", cum se zice, fiicind afirmatia 1"1
fi recunosciitoare daca le-ati gasi penh'll copila lor un biirbat care "ii
aruncat deja siiminta It. a
Cum in general nu dueem lipsa de asemenea subiecte - mai putintl. At
de cele din categOlia opusii - biata fata se va bucUl'a sa gaseascii astf'l eCI
Siegfried cu cornul ciobit, iar copiii vor constitui rezultatul vizibil al
ciisiitorii de convenientii. el
Cind te gindeti eii in afru'a de aceasta se produce 0 limit are pe cit Pt, 0bol
de riguroasii a proerefuii, avind ca efect faptul eii natura este oprita sa 81 1
alegere, pentru eii, pe deasupra, mai trebuie i mentinute toate fiintele,
cele mai nenorocite, se pune intr-adeviir intrebarea de ce mai l
o. t to e 0
asemenea orgaruzru'e l ce seop poa e ea a lnge.
Nu e exact lucru ca prostitutia? Oru'e generatii1e viitoru'e n\ .
joaea niei un 1'01 in aceastii privinta? Sau nu se tie ce blestem al copiilm
copiilor copiilor nohi va cidea asupra noastrii, penh'll ci am inciilcat in A
attt
176
de criminal de nesocotit dreptul natural final datoria finalli!
degenereaza popoarele civilizate ... dispar ele incetul cu incetul.
Dar casatoria nu poate fi consideratii un scop in sine: ea trebuie sa duca
la un tel mai inalt, inmultirea conservarea speciei a rasei: aceasta este
unica ei semnificatie, aceasta este unica ei misiune.
Acestea fiind stabilite, oportunitatea casatoriei timpurii nu poate fi
apreciata decit dupa felul in care misiunea. Casatoria timpurie
este deja favorizata de faptul ca ea da tinlimlui menaj ace a forta care permite,
ea singura, unor rezistenti. La drept vorbind,
casatoria timpurie nu poate fi realizata f'lira infliptuirea prealabila a unei serii
de masuri sociale f'lira de care nu trebuie sa ne gindim la ea.
Ori, aceasta problema neinsemnatii nu poate fi rezolvata"daca nu se face
apel la masuri hotaritoare din punct de vedere social.
Importanta acestor probleme trebuie sa apara foarte cIar in clipa in care
republica zisa "sociala", incapabila sa rezol ve problema locuintelor, impiedica Pill'
simplu, din aceasta cauza, numeroase casatorii, ca ill"mare, impinge la
prostitutie.
Stupiditatea distribuirii salariilor la noi, care ia prea putin in
considerare problema familiei a alimentatiei sale, este 0 alta cauzii care se
opune foarte des casatoriei timpurii.
Nu se poate deci ajunge la lupta propriu-zisa impotriva prostitutiei decit
odatii ce ciisiitoria va fi f'licutii posibila la 0 virstii mai putin inaintata decit in
prezent, aceasta gratie unei schimbliI"i profunde a conditiilor sociale,
Aceasta este chestiunea primordiala care trebuie pentru a
rezolva aceasta problema.
In al doilea rind, educatia instruirea trebuie sa osindeasca 0 serie de
erori de care nu se aproape nimeni in prezent. Mai intii trebuie ca,
in educatie, cum se face ea in prezent, sa se faca un compromis intre
invatamintul intelectual dezvoltarea psihica. Ceea ce numim astiizi liceu este
o sfidare a modelului sau antic. In educatia noastrii, am uitat cu ca,
in cele din ill"ma, 0 minte sanlitoasa nu se poate mentine decit intr-un corp
sanlitos.
eu dteva exceptii, aceasta formula are intr-adevar semnificatie mai ales
cind marea masa a poporului.
A existat 0 vreme dnd in Germania dinainte de razboi lumea nu se mai
sinchisea deloc de acest adevliI'. Se mliI"ginea sa acuze tmpul de toate pacatele
credea ca detine 0 sigm"a pentm mliI'etia natiunii in mod
unilateral spiritul. ce a trebuit mai deVl"eme dedt s-a crezut.
Nu intimplator valul bolevic n-a gasit nicaieri un cimp de actiune mai favorabil
dedt in sinul unei populatii degenerate prin foame sau 0 lunga perioada de
subalimentare: in centJlUl Germaniei, in Saxa in bazinul Ruhrului. In toate
aceste tinuturi nu se mai aproape nici 0 rezistenta serioasa din prutea
a ceea ce se cheama inteligenta, impotriva acestei maladii a evreilor aceasta
177
penb'U singm'Ul motiv cli inteligenta este materialice!?te complet
depravata, mai putin din cauza strimtorllrii, cit din motive de educatie.
Anihilru'ea formlirii intelectuale a claselor noastre superioru"e Ie face incapabile _
intr-o vreme cind nu spiritul, ci pumnul este cel cru'e decide - sa se mentinli si
"
mai putin inca, Sa pl'ogreseze. Cea dintii cauza a personale sta adesea in
infirmitliti
Dar accentuarea exagerata a unei educatii pur intelectuale abandona-
rea educatiei fizice produc la subiectii prea tineri manifestlili sexuale.
Tinarul pe care sportul gimnastica I-au Iacut tru'e ca fierul suferli mai
putin de nevoia satisfacerii simtUlilor decit individul sedentar, ghiftuit exclusiv
cu mana inteIectuaIii. 0 educatie rezonabilli trebuie sli tinli .cont de acest fapt:
ea nu trebuie sa piru'da din vedere cli satisfactiiIe pe cru"e un tinlit" sanlitos Ie va
de la femeie VOl' fi diferite de cele a!?teptate de un debil prematUl"
corupt. Astfel intreaga educatie trebuie sa tinda catre folosirea tuturor
momentelor libere de cate tinar in vederea clililii utile a trupului sau.
In anii tineretii, el nu ru'e dreptul Sa trindaveascli, sa nliplideasca strazile
cinematografele; dupa ziua de muncli, el trebuie fortifice corpuI tinlir
sil-l caleasca penb'U ca viata, intr-o bunli zi, sil nu-l gaseasca prea moleit.
Misiunea educatorilor tineretului constil in pregatirea acestui lUCl'U, in
executru"ea lui, in conducerea inru'Uffiru'ea lui; roluI lor nu consta numai in a
Ie trezi inteligenta. Educatorii trebuie sa faca tabula rasa din ideea ca ingrijirea
propriului corp depinde de fiecru'e: nimeni nu este libel' sa pacatuiasca in
detrimentul Ul-ma!?ilor sai in consecinta, al rasei.
Paralel cu educru'ea corpului, trebuie dusli lupta impotriva otravirii
sufletului: intreaga no astra viatli exterioru'a pru'e sli se petreacli intr-o sera in cru"e
inflOl"eSC manifestarile!?i excitatiile sexuale. Ia priviti "meniul" cinematografelor
noastre, al diverselor teatre: este incontestabil cli nu acolo se
luana trebuincioasa mai ales tineretului. In vitrine in coloanele
publicitru'e se lucreaza cu mijloacele cele mai josnice penb'U a atrage atentia
publicului: este lesne de inteles, pentru oricine pastrat facultatea de a
medita, cli asemenea practici trebuie sa duca la cele mai grave prejudicii.
Aceasta atmosfera caldicica i senzuala provoaca manifestliri i excitatii intr-un
moment in cru"e tinlil'Ul n-ru" trebui incli sale inteleaga. La tineretul de astazi se
poate Ul'mali intr-un mod putin imbucUl'ator rezultatul acestui mod de educatie.
Prea devreme copt, el imbatrinete inainte de vreme.
Din bibunale ajung la Ul'echile publicului nenumlirate fapte cru'e ne
ingaduie sa avem priveliti ingrozitoru'e ale vietii spirituale a copiilor notri de
paisprezece !?i cincisprezece ani. Cine s-ru' mira dacli sifilisul ru" incepe caute
victimele inca de la aceste virste? nu e 0 nenorocire sa vezi citi tineri cu
trupul slab i spil"itul corupt sint initiati in casnicie de pl'ostitu\ia mru'elui ol'a?
Nu, cine vl'ea sa supl'ime prostitutia trebuie mai intii sa domine cauzele
morale din cru'e decUl'ge.
E] va trebui sa elimine mUl'daliile cOl'UPtiei morale a civilizaliei mru'ilor
178
aceasta rara sa menajeze pe nimeni rara sa ezite in fata strigatelor i
urletelor dezliintuite care nu vor lipsi. Daca noi nu ridielim tineretul, scotindu-l
din in care astiizi, el va fi inghitit de ea. Cine nu vrea sa
vadii aceasta stare de lucnlli devine complicele prostituirii lente a viitorului
nostru care se intemeiazii bineinteles pe generatia urmatoare. Aceasta purificare
a civilizatiei noastre trebuie sa cuplinda aproape to ate domeniile. Teatrul, arta,
literatura, cinematograful, presa, vibinele trebuie curatate de exhibitiile
unei lumi pe cale de descompunere, spre a fi puse in slujba unei idei morale,
plincipiu de stat de civilizatie.
Viata exterioar.I trebuie eliberata de parfumul iniibWlitor al exotismului
nosbu modern, ca de olice atitudine afectind falsa virtute putin vilila. Sub
toate aceste aspecte, Scopul i Calea trebuie trasate cu grija de a mentine
sanatatea fizica morala a poPOlului nostrn. Dreptulla libeliatea individuala
este mai prejos decit datoria de a salva rasa.
Numai dupa aplicarea acestor miisuri poate fi dusa cu un oarecare succes
lup,ta impotliva epidemiei Dar nici aici nu poate fi yorba de jumiitiiti de
masura: aici trebuie sa se ajunga la hotiiririle cele mai grave mai tranante.
A liisa in continua1'e bolnavilor incurabili posibilitatea cronica de molipsi
semenii, incii este 0 sliibiciune. Aceasta corespunde unui sentiment de
omenie care a1' liisa sa moruii 0 sutii de oameni ca sa nu-i faca riiu unui singur
indi
o ;d
.
A Ie impune sifiliticilor imposibilitatea de a procrea sifilitici
inseamnii a da dovadii de 0 judecatii foarte limpede: acesta este actul eel mai
umanitar, atunci cind este aplicat metodic, ce poate fi indeplinit [alii de omenire.
Acest gest milioane de nenorociti de sufelinte nemeritate va
duce apoi la vindecru'ea progresiva. Hotiirirea de a merge in aceasta directie va
pune zagaz intindelii progresive a bolilor venerice.
Ciici aici se va ajunge dacii boebuie, la izolarea nemiloasa a bolnavilor
incurabili; masW'a barbara penbu cine va avea nenorocul sa fie lovit de boala,
dar 0 binecuvintare pentru contemporani postelitate.
SufeIinta b'ecatoare de un veac poate trebuie sa elibereze de r.lu
secolele unniitoare.
Lupta impotIiva sifilisului intennediarul sau, prostitu(ia, este una din
misiunile insemnate, insemnatii penbu eli aici nu este yorba de solutionarea
unei probleme izolate, ci de eliminarea unei serii inb'egi de rele care dau
ca fenomen subsecvent, acestei boli molipsitoro-e. Ciici aceasta leziune
a corpului nu este dedt urmarea imbolnavirii instinctelor morale, sociale i de
rasa.
Daca nu se poroiii aceasta lupta, fie din nepiisro-e, fie din laitate, se va
vedea peste cinci sute de ani ce VOl' fi devenit popoarele. Nu VOl' mai exista dec!t
forote putine dupii chlpul i asemiinarea Domnului, rard sa Vl-ea sa-I batjocoreasca
pe eel de sus.
Cum a incercat vechea Germanie sa lupte impotriva molipsirii?
179
Examinind problema cu mintea odihnitii, ajungem la un raspuns cu adevarat
tulburator_
eu sigw-anta ca, daca uneori urmarile ei nu puteau fi evaluate, cercurile
guvernamentale au cunoscut prea bine pagubele ingrozitoare produse de aceastii
boala_ Dar in lupta impotriva acestei boli ramineau forui;e slabe i au recurs mai
degraba la masuri nenorocite decit la reforme profunde_
In legatura cu aceastii boala, ici-colo erau emise idei dogmatice cauzele
erau lasate sa ramina cauze_ Fiecru"e prostituata era supusii unui control medical,
examinata cit mai bine cu putintii viritii, in cazul in care se constata boala,
intr-un spital oru"ecru-e, de unde era lasatii' sa pIece lansatii inspre restul
omenirii dupii 0 vindecare superficialii_
Trebuie sa recunoa!}tem ca fusese inclus un "paragraf de protectie",
conform cill"Uia cel care nu era complet saniitos sau vindecat trebuia sa evite
orice raport sexual, sub cu pedeapsa_ Fill"a indoiala, aceastii masura
era burul in sine, dru" in practica nu avea aproape nici un rezultat.
Mai intii ca femeia - daca ea este cea lovita de nenorocire - va refuza, in
cele mai multe cazuri, sa se lase tirita, mai cu seamii in fata unui tribunal, ca
sa depuna milliUl-ie impotriva celui cru"e, in imprejurdri deseori penibile, i-a furat
siiniitatea. Ei, indeosebi, IUCIW acesta abia dacii-i va mai fi de folos, caci cel mai
adesea ea va fi cea cru"e va avea cel mai mult de suferit de pe Ulma acestei
prOCedUl"i va resimti din pruiea anturajului sau ostil un dispret inca mai
mru"e decit barbatul. Vii inclupuiti in sltuatia in cru-e sotuI a
transmis boala? Atunci ea trebuie sa facii pIingere? Sau ce trebuie sa facii in
aceastii situatie?
Dru" in ceea ce biirbatul, se mai adaugii faptul ca din nefericire
el merge in intimpinarea acestui flagel, adesea tocmai dupii ce a lnghitit 0 mare
cantitate de alcool: de fapt, el nu e in stru"e sa aprecieze calitiitile iubitei mai cu
seamii in aceste imprejurari. LUCl"U de altfel prea bine cunoscut de prostituatele
bolnave cru-e, din aceastii cauzii, sint inclinate sa pescuiasca tocmai biirbati aflati
in aceastii stru-e ideala_
Rezultatul este ca bill"batul e SUl-prins, dru', putin mai tirziu, chiar
gindindu-se din r-dsputeli, mai poate aminti de miloasa lui binefiicatoru-e,
ceea ce nu este de mirru"e intr-un ora,? ca Berlinul sau chiru" Miinchenul.
Adaugati la acestea faptul cii de multe ori e yorba de caliitori din provincie care
sint complet lipsiti de e:x.-peIienta in fata fl."Umuse\ilor mare lui
In cine poate i?ti dacii e bolnav sau nu? Oru-e nu exista numeroase
caZUli in cru-e un om care pare vindecat face 0 reciidel-e cea mai
gI"Oaznicii nenorocire 131ii s-o banuiascii?
Astfel, efectul practic al acestei protec\ii, Pl-m sanctionru-ea legala a unei
contaminiiIi vinovate, este aproape nul. lUClwile stau absolut la fel in cazul
frecventiilii prostituateJor l?i, in insiil?i vindecru-ea este 'IfleSigur-d t?i
indoielnica. Singw-a datii certii este Ul-miitoru-ea: contaminarea e din ce in ce mai
raspindita in ciuda tuturor masurilor; aceasta pune in evidenta in modul eel mai
180
izbitor ineficacitatea acestui procedeu.
Caci tot ce s-a intreprins in rest in aceastli privinta era pe cit de
insuficient, pe atit de ridicol: prostituarea morala a poporului nu era combatuta;
in realitate nu se Iacea nimic impotriva ei.
cel care e inclinat sii trateze lucrurile acestea cu sa
studieze cu buna-credinta datele statistice privind extinderea acestui flagel, sa
compare sporirea lui in ultima suta de ani, sa se gindeasca la aceasta extindere;
ar trebui sa fie ca un magar ca sa nu simta un fior neplacut pe spinare!
Slabiciunea insuficienta cu care s'a luat pozitie inca in vechea
Germanie falii de un fenomen atit de ingrozitor pot fi apreciate ca un semn de
descompunere a pop0rWui.
Caci daca forta pentru 0 lupta al carei pret este propria noastra
saniitate, in aceasta lume in care totul este 0 lupta, noi am pierdut dreptul de a
trai.
Lumea nu apartine decit celor puternici care aplica solutii radicale, ea
nu apartine celor slabi, cu jumatatile lor de masura.
1 Unul din fenomenele de descompunere cele mai vizibile ale vechiului
imperiu era sciiderea lenta a nivelului cultural, dnd zic Kultur nu vorbesc de
cea desemnata astazi cu numele de civilizatie. Aceasta pare sa fie, dimpotrivii,
mai degt'aba un al adevaratei superioritati spirituale de vialii.
Inca de la secolului trecut, in alia no astra a inceput sa patrunda
un element care pinii atunci putea fi considerat complet strain necunoscut. Au
existat lara indoiala, mai inainte, extrem de multe manifestiiri ale lipsei de gust,
dar in asemenea cazwi era yorba mai degt'aba de devieri aliistice ciirora
posteritatea Ie-a putut 0 anume' valoare istorica, nu de produsele
unei deformari nemaiavind nici un cru:acter artistic provenind mai degt'aba
dintr-o depravare intelectuala, impinsa pina la lipsa totala de spirit. Prin aceste
manifestari a inceput sa se arate deja, din punct de vedere cultural,
politica devenitii mai tirziu vizibila.
in arta este de altminteri singura forma cultw'ala vie
posibilii a singura sa manifestare de ordin intelectual.
Cel ciiluia acest fel de a vedea i se pare ciudat, n'are decit sii cerceteze
alia statelor care au avut fericirea de a fi va putea contempla cu
spaima ca alia oficial recunoscutli, ca alia de stat, unor nebuni
sau decadenti pe cru'e am invatat sa-i de la secolului sub
numele de cubism dadaism.
Acest fenomen apfu.use chiru' in scwtul riistimp al existentei republicii
sovietelor bavru'eze. Acolo se putea vedea deja ince masw'a toate oficiale,
desenele propagandistice din ziru'e etc. pw1;au in ele nu numai pecetea
descompunerii politice, ci i a celei culturale.
o distrugere cultw'ala, ca aceea ce a inceput sa se manifeste Incepind din
1911 in elucubratii futw'iste cubiste ar fi fost, acum de ani, la fel de
putin previzibila ca politica a carei gravitate 0 constatlim.
181
Acum de ani, 0 expozitie de marturii numite dadaiste ar fi plirut
pur simplu imposibila, iar organizatorii ar fi fost internati la casa de nebuni,
in vreme ce astazi ei prezideaza societiiti artistice. Aceasta epidemie n-ar fi putut
vedea lumina zilei, caci opinia publica n-ar fi tolerat-o statul n-oo" fi privit-o
lara sa intervina. Caci era treaba guvernului sa impiedice impingerea popOlului
in bratele nebuniei intelectuale. Dar un astfel de mel'S allucrwilor trebuia sa
ia intr-o zi; de fapt, in ziua in cOO'e aceasta forma a artei 00" corespunde
intr-adevar conceptiei generale, in stnul omenirii s-ru' fi produs 0 pertuxbatie cu
consecinte din cele mai grave. Astfel, mintea omeneasca ar fi inceput sa se
dezvolte alandala ... dar tremux gindindu-ma cum soar fi putut termina.
De indata ce lasam sa defileze prin fata ochilor evolutia noastre
in ultimii douazeci de ani, din acest punct de vedere, yom vedea cu groaza cit de
depooie ne-am angajat deja in retrograda. Pretutindeni ne lovim de
germeni coo"e dau unoI' protuberante din pricina ciirora mai devreme sau
mai tirziu cultUl"a noastril va pieri. aici putem distinge fenomenele de
disolutie intr-o lume aflata intr-o stare de descompunere lentil: vai de popooo"ele
care nu mai pot stilpini aceasta boala!
Aceste fenomene morbide pot fi de altfel constatate in Germania in
aproape toate domeniile: aici totul poo"e sa fi punctul culminant sa se
grabeasca spre prapastie. TeatIu1 a decazut vadit mai mult 00" fi dispiilut
deja lara mila ca factor de cultUl"il daca, cel putin teatrele de cUlie, nu s-oo' fi
lidicat impotriva prostituarii ooiei. Daca se face abstractie de aceste teatre de
citeva exceptii celebre, reprezentatiile scenice erau de natura incit 00" fi fost
preferabil ca natiunea sa evite complet sa Ie frecventeze.
Un semn dezolant al descompunerii interne era faptul ca tineretul nu
mai putea fi trimis in acestor "centre de CultUl"a", cum erau numite,
IUCIU miiliUl"isit public lara cu acest aviz demn sa figureze intr-un
muzeu: "Intrarea tinerilor este interzisil!"
Ginditi-va putin ca trebuiau sa fie luate asemen,...a miisUl"i de prevedere
in 10CUl"i coo"e ru' fi trebuit sa existe in primul rind penbu ca sa contribuie la
insbuirea tineretului care n-oo" trebui sa serveasca pentlu distractia
generatiilor in virsta a blazatilor" Ce ru" fi crezut mru"ii dramatUl"gi ai tutUl"Or
timpUlilor despre 0 astfel de masUl"il ce-ru" fi spus mai ales despre imprejUl"a-
tile cru"e i-au dat Schiller s-ru" fi indepaliat iute, ioo" Goethe cu violenta!
Dru" ce inseamna de fapt Schiller, Goethe Shakesperu"e in fata noii
poezii germane? fenomene imbatrinite, rasuflate, dintr-o alta epoca
Caci iatii cru"e este cru"acteristica acestei epoci:
Ea nu numai ca a produs mai multe murdalii, dru", pe deasupra,
mUl"darea tot ce este intr-adevar miire\ in trecut. De altfel acest fenomen poate
fi observat intotdeauna in astfel de pelioade. Cu cit produsele unei epoci
oamenii siii sint mai abjecte mizerabile, cu atit e mai puternicj Ul"a fata de
miil"etia demnitatea trecuta, daca ele au fost superioare.
In astfel de perioade, oamenii prefera sa aminthile trecutului
182
omenirii sa faca in a!ja fel incit sa-!ji prezinte in chip mincinos propria marIa
de duzina drept mia, suprimind orice posibilitate de eomparare. Astfel fieeare
institutie noua, eu cit va fi mai vrednieii de pUns mai mizerabila, eu atit va
ineerea sa ultimele vestigii ale trecutului; in timp ee 0 adevaratii !ii mare
innoire a omenirii se po ate lega lara teamii de opere Ie fnunoase ale generatiilor
treeute, adesea ea cautii chiar sa Ie puna in valoare. Ea n-are de ce se teme
de trecut, ci aduce ea 0 contributie atit de pretioasa la tezawul comun al
culturii umane, incit, de multe ori, a1' dori sa pastreze amintirea operelor vechi
spre a Ie acorda pretuirea pe care 0 melita, aceasta pentru a asigura ca wmare
noilor sale productii deplina intelegere a prezentului.
Cel ce nu poate oferi el insu!ii lumii nici un lucru de pret, dar care
incearca sa procedeze de pareli ar vrea sii-i of ere Dumnezeu !itie ce, acela va uri
tot ce a fost daruit cu adeviimt !ii se va complace mai ales sa-I nege sau sa-I
distruga.
aceasta nu se refer-d numai la fenomenele noi in matelie de cultw-a
generala, ci prive!?te fenomenele politice. Cu cit valoarea unei mi!iciiri
revolutionare este mai sciizuta prin ea insa!ii, cu atit ea va uri mai puternic
formele vechi.
aici se poate observa in ce masura gIija ca proplia opera sa para
vrednica de apreciere poate duce Ia w-a oarbii fatii de tot cea ce trecutul a lasat
bun cu adeviil-at superior.
De pilda, atit timp cit amintirea istorica a lui Frederic cel Mare nu s-a
stins, Frederic Ebert nu poate produce admiratie decit sub rezerva. Eroul de la
Sans-Souci este, fata de batrinul chefliu de la Brema, ca soarele fata de luna:
luna poate straluci numai dupa ce razele soarelui s-au stins. lata de asemenea
motivul de inteles al wii noi fata de stele Ie fixe: cind, in cadrul
vietii politice, soarta arunca, pentru 0 vreme, puterea in miinile unol' astfel de
nulitati, acestea se straduiesc nu numai sa minjeasca !ii sa mw-dareasca trecutul,
ci !ji sa se sustraga criticii prin mijloace superficiale. Un exemplu nimerit in
aceasta privinta este eel al legislatiei menite sa apere Republica noului Reich
gelman.
De aceea, cind 0 idee noua, 0 invatatw-a noua, 0 noua despre
lume, cind 0 mi!?care politica sau economica incearca sa nege tot trecutul, sii-l
prezinte ca rau sau lara valoare, acest singw- motiv trebuie sa ne faca extrem de
prudenti de neincrezatOli, In cele mai multe cazw-i, cauza acestei wi este fie
valoarea mai redusa a celui ce 0 manifesta, fie 0 intentie rea in sine. 0 reinnoire
eu adevarat bineIacatoaI'e a omenirii va trebui intotdeauna !?i ve!?nic sa
constI-uiasca acolo unde se ultima temelie solidii,
Ea nu va trebui sa folosind adeviiluri deja stabilite: caci
intI-eaga cultw-a umana, ca omul insWli, nu sint decit rezultatul unei evolutii
indelungate, edificiu Ia a ciirui constI-uire fiecm-e genera tie a adus !ii a pus 0
piatIii
Sensul scopul revolutiilor nu consUl. ai?adaI- in a diirima acest edificiu,
183
ci in a suprima ceea ce este prost sau prost adaptat a construi in plus pe
linga ceea ce exista pe locul siiniitos care a fost din nou eliberat.
Numai cu pretul acesta vom putea vom avea dreptul sa vorbim despre
un progres al omenirii. Altminteri lumea nu ar fi niciodatl sciipata de haos, caci
atunci fiecare generatie atribui dreptul de a renega trecutul, astfel
fiecare ru ru'Oga, inainte de a se pune el pe treaba, dreptul de a distruge
opera trecutului.
Cel mai trist in stru"ea generala a culturii noastre dinainte de razboi a
fost nu numai absenta totala a puterii ru-tistice creatoare in ansamblu,
culturale, ci ura cu cru"e era minjitii amintirea unui trecut mai maret
decit prezentul. In aproape toate domeniile ru-tei, in special in teatru
literatura, la inceputul secolului, au inceput sa fie produse mai putine opere
importante noi " dimpobiva, era la moda mai degt"aba injosirea celor mai bune
opere" dacii erau vechi descrierea lor ca mediocre depa!?ite: ca i cum
incapacitatea degradanta a acestei epoci ru' fi putut da dovada de vreo
supelioritate oru"ecru"e. Oli, tocmai din efortul de a sustrage trecutul de sub
pliviIile prezentului reiese clar i distinct intentia acestor apostoli ai vremUlilor
viitoare. Dupa asta s"ru' fi putut recunoa!?te ca nu era yorba de conceptii
cultUl"ale noi, chiar gteite, ci de un proces de distrugere a bazelor civilizatiei
insei, de efortul de a cufunda sentimentul artistic pinii atunci siiniitos cit mai
adinc posibil in nebunie !?i de a pregati, din punct de vedere spiIitual, bolevis
mul politic. Dacii secolul lui Pelicle pare intruchipat in Prutenon, epoca
bolevica actualii este intrupata in vreo schimonoseala cubista.
In aeeastii ordine de idei trebuie de asemenea sa atragem atentia asupra
vizibile a unei parti a poporului nosb-u care prin educatia i situatia lor
ru" fi avut datOlia de a se impotrivi acestei insulte grave aduse cultUlii. Din
PUl"a teama de strigatele apostolilor ru-tei care, dupa ee au ataeat cu
o violenta extrema pe toti cei care nu voiau sa recunoasca in ei elita creatiei, i-au
tintuit la stilpul infruniei ca pe nite frine mizerabile, ea a la Olice
rezistenta serioasa spre a se ru-unca in ceea ce atunci eloa socotit inevitabil.
Lumea se temea cu adevarat de aeuzatiile acestor oameni pe jumatate
smintiti i ale acestor escroci dementi! Ca !?i cum ru" fi fost ruinos sa nu intelegi
productiile acestor intelectuali degenerati sau ale acestor escroci.
Ace!?ti discipoli ai Kultur aveau, la woept vorbind, un mijlo(' forute
simplu de ai prezenta nebunia ca pe 0 opel'a plinii de f0l1a, Dumnezeu tie cum.
Ei prezentau lumii uimite fiecare opera de neinteles !?i vadit nesiibuitii drept "un
fapt trait" in ei luind astfel dinainte din gill"a majoritltii oamenilor Olice
vorbii cru'e i-ru" contrazice.
Desigur, existenta unei expeliente intime era neindoielnicii, indoielnica
era insa oportunitatea de a prezenta lumii tefere halucinatiile unOI' oameni
atiUi de tulbUl"iiri mintale sau ale unor criminali.
Operele unor Mawice von Schwind sau ale unui Bi>cklin erau i ele
opere triiite liiunbic, druo de autori diil-uiti eu hru-ul divin i nu de arlechini.
184
Dar, in felul acesta, putea fi evaluata lamentabila a ceea
noi numim mediile noastre intelectuale, ce ramineau incremenite in fata oricarei
rezistente serioase impotriva otravirii instinctului sanatos al poporului nostru
lasau poporului insu!li grija de a din impasul acestor nebunii neruinate.
Ca sa nu faca impresia ca nu se pricepe la arta, lumea cumpara toate
acele sfidari la adresa artei, pina cind in final pierdut intreaga sigm'anta in
a distinge binele de rau.
Sa expunem urmatoarea observatie demna de reflectie.
In secolul XIX, noastre au inceput sa-i piarda din ce in ce mai
mult caracterul de centre de civilizatie, pentru a cobori la nivelul de simple
centre de imigratie. slab simtit de proletariatul modem al mruilor
orae penh'll localitatea in care locuiesc rezultll din faptul ca aici nu mai este
yorba intr-adevar decit de punctul de stationare ocazional al fiecaruia, i de
nimic altceva. Aceasta tine in parte de schimbarile frecvente de reedintll
necesitate de conditiile sociale, cru'e nu-i lasa omului timp sa se lege strins de
Ol'aul sau, dru' rezulta !?i din lips a de cru'acter din punct de vedere cultural
general i din race ala oraelor noastre de astazi.
Inca din perioada razboaielor de eliberare, oraele germane erau nu
numai putin numeroase, dru' i de dimensiuni modeste. Putinele orae
intr-adevar mru'i erau, in general, capitale i, in aceasta calitate, aveau aproape
totdeauna 0 valoare cultural a bine definita, ca i 0 pecete artistica proprie. In
compru'atie cu oraele de aceeai importanta de astazi, cele cite va orae cu peste
cincizeci de mii de locuitori erau bogate in comori tiintifice i artistice, Cind
Miinchenul nu avea decit !?aizeci de mii de suflete, era deja pe cale sa devina
unul din primele centre ruiistice germane. Acum, aproape toate localitatile
industriale au atins aceastii cifra a populatiei, sau, de multe ori au depait-o
chiar, lara a-i putea totu!li atribui ceva cru'e sa constituie 0 valoare reala.
Ele sint doru' nite ingramadili de cazarmi in cru'e oamenii poposesc, care
se inchiliaza i asta-i tot. Faptul ca cineva se poate lega de astfel de 10calitl1ti
lipsite in masura de caracter este un mister. Nimeni nu se poate de
un ora cru'e n-ru'e de oferit mai mult decit un altul, cru'e n-are nici 0 tua
personala i cru'e pru'e sa se fi straduit sa evite tot ceea ce ru' putea avea cit de
cit 0 infllpru'e ruiistica.
Dru' asta nu e tot: oraele mru'i devin, i ele, tot mai sarace in adevarate
opere de ruia pe maSill'a ce populapa lor crete.
Ele au un aer tot mai necivilizat i prezinta toate imatiru'e, dei
la 0 scru'a mai mru'e decit micile localitap industriale. Tributul cultural adus de
epoca moderna mruilor noastre orae este absolut nesatisfacator.
Toate oraele noastre traiesc din gloria i comorile trecutului Sa i se ia
Miinchenului de astazi tot ceea ce a fost creat sub Ludovic I i yom vedea cu
groaza cit este de redusa, incepind din vremea aceea, cre!lterea numarului de
creatii ruiistice insemnate. Acelai IUCI'll s-a1' putea spune despre Berlin i
despre cea mai mru'e pruie a celorlalte or8e mrui.
18i
Dar esentialul este totu!?i acesta: mru.ile ora!?e de astizi nu au nici un
monument contrastant cu aspectul general al care ar putea fi
desemnat simbolul unei epoci intregi. Totu:,?i aa state au luclurile in ora:,?e in
evul mediu, cind aproape fiecru.e avea un monument al faimei sale. Monumeno
tul cru.acteristic al antic nu se afla printre locuintele personale, ci
printre monumentele colectivitiitii care piireau sortite nu unui destin treciitor,
ci eternitiitii, pentru cii nu se punea problema ca ele sa fie folosite spre a oglindi
bogiitia unui proprietru.o particular, ci miiretia !Ii insemnatatea colectivitiitii. A!la
au apiimt monumente indicate intm totul ca sii lege fiecare locuitor de
siiu introun fel cru.e astiizi ni se pare de multe ori aproape de neinteles. De
fapt, locuitorul avea in fata ochilor casele cu 0 oarecare ale cetiitenilor,
pe dnd constmctiile impunatoare apartineau intregii comunitiip. Fata de ele,
locuintele decadeau la nivelul unOI' accesorii.
De indatii ce compru.iim proportiile edificiilor antice de stat cu locuintele
din aceea!ii epocii, intelegem greutatea fOlota afirmatiei principiului dupii cru.e
operele de interes public trebuie sii fie plasate in prim plan.
Ceea ce noi admiriim astiizi, in cele citeva coloane ce se mai ivesc incii
din mormanele de diirimaturi in spatiile acoperite de ruinele lumii antice, nu
slnt palatele afacerilor din vremurile acelea, ci temple i edificii ale statului;
sint opere al Carol' proprietar era colectivitatea Nici chiar in
pompa Romei decadente nu vilele sau palatele cetiitenilor detineau locul intii:
ci temple Ie termele, stadioanele, circurile, apeductele, bazilicile etc. ale
statului, deci ale intregului popor.
Chiruo i evul mediu german a pastmt principiu ciilauzitor,
concepliile ruiistice au fost complet diferite. Ceea ce in antichitate giisea
expresia in Acropole sau In Panteon, lua acum fOl-mele domului gotic. Asemeni
unOI' woiai, aceste constructii monumentale se plecau deasupra forfotei inabu!iite
a medieval cu constmctiile sale de cloazonaj din lemn !ii tigla: ele mai
slnt!ii astiizi cru.oacteristice, cu to ate cii injw'llilor se catiiloii tot mai sus caziirmile
cu apruiamente; ele COmela fieciirei localitiiti cru'acteristica ei fac pru.ie din
ei: catedralele, primiiriile, halele pentm cere ale !ii twonwoile de
observatie slnt semnul evident al unei conceptii cruoe, in principiu, nu Iacea decit
sii-i riispundii celei antice.
Ce lamentabilii a devenit proportia dintre edificiile de stat !Ii constmc-
tiile proiiculruoe! Dacii destinul Romei roo lovi Berlinul, posteritatea ro' putea
admira intr-o zi, ca fiind opera cea mai insemnatii a vremwoilor noastre,
magazinele citorva evrei cliidilile citorva societiiti cru'e ro' exprima triisiitw'a
cro'acteristicii a civilizaliei zilelor noaste. Compru.'ati wia:,?a disproportie dintre
cliidilile Reichului !Ii cele ale finantei comertului.
Deja creditul alocat edificiilor de stat este realmente ridicol
insuficient, de aceea nu se construiesc cliidili penh'll eternitate, cLde obicei
penh'll 0 necesitate de moment. Nici 0 idee mai inaltii nu prevaleazii in aceastlt
imprejwoare. Castelul din Berlin avea, in momentul construilii sale, alta
186
insemniitate decit are in zilele noastre biblioteca cea noui, in vreme ce 0 navii
de riizhoi insemna circa 60 de milioane, pentru primul i eel mai frumos
monument al Reichului i care trebuia sa ramina vellic abia a fost alocata
jumatate din aceasta sumii. Da, cind a trebuit sa se ia 0 hotiirire asupra
interiorului ei, Camera Superioara s-a opus folosirii pietrei a recomandat
acoperirea peretilor cu stuc; totui, de data asta parlamentarii au procedat
intr-adevar bine; capetele de ipsos n-au ce ciiuta intre zidurile de piatra.
Oraelor noastre de astiizi Ie caracteristica dominanta a
comunitatii populare i nu trebuie sa ne miram dacii in propriile-i orae
comunitatea nu vede nimic care sa 0 simbolizeze.
Trebuie ca se ajunge la 0 adevaratii dezolare care se manifestii prin
indiferenta totala a locuitorului marelui ora fata de oraUl sau.
Acesta este de asemenea un indiciu al deciiderii civilizatiei noastre i al
prabuirii noastre generale. Epoca no astra se iniibua prin meschiniiria scopurilor
ei, sau mai bine zis prin stare a de dependenta fata de ban; de aceea nu trebuie
sa ne mai miriim daca, sub domnia unei asemenea divinitiiti, simtul eroismului
dispare. Prezentul nu face decit sa culeaga ceea ce a semiinat trecutul apropiat.
*
... *
Toate fenomenele de descompunere nu slnt, in ultima analiza, de cit
consecintele lipsei unei conceptii de ansamblu limpezi, deopotrivii acceptata de
toti, ale nesigurantei generale ce rezultii din ea, nesigw-antii in aprecierea
mcuta in pozitia luatii in fiecare din problemele importante ale epocii. De
aceea totul este medioclu incepind cu invatiimintul; fiecalUia ii e
teama de raspundere i prin a. tolera cu laitate chiar
recunoscute. Reveria umanitarii e la moda cedind moale aberatiilor i
clU\indu-i pe indivizi, este sacrificat viitolUl mai multor milioane de fiinte.
Examinarea situatiei religiei inainte de razboi demonstreaza in ce
miisura s-a extins aceasta sfiiere generala.
in aceasta privinta natiunea ii pierduse de multii vreme i in mare
parte convingerea, una eficienta, privind conceptiile sale in legatura cu
universul. Aici adeptii oficiali ai diferitelor biserici jucau un rol mai neinsemnat
decit cei indiferenti.
.. Pe dnd cele doua confesiuni din Asia i Mica mentin misiuni pentm
a atrage noi adepti ai invatatUlii lor - activitate cm'e, fata de progresele credintei
mahomedane nu a putut im-egistra decit nite succese modeste - chiar in EUl-opa
se pierd milioane milioane de adepti, chim- in interiolUl tarii, care ramin
striiini de viata religioasii sau care ii urmeaza calea.
Trebuie remarcata violenta Cll care continua lupta impotriva bazelor
dogmatice ale tuturor religiilor, in care totui, in aceasta lume omeneasca, nu
poate fi conceputii supravietuirea efectivii unui scop religios. Marea masa a
187
poporului nu este aleiituita din fUozofi; orl, pentru masa, eredinta este adesea
singura baza a unei concep\ii morale despre lume. Diferitele mijloace de
inlocuire nu s-au dovedit atit de multumitoare incit sa se poata vedea in ele
inlocuitorli confesiunilor religioase curente. Dar daca invatamintul credinta
religioasa se sprijinii in mod eficace pe eele mai intinse, atunei
autoritatea ineontestabila a continutului acestei credinte trebuie sa fie temelia
oricarei actiuni efieaee.
Dogmele sint pentru religii eeea ee sint legile eonstitutionale pentru
stat: lara ele, alaturi de eiteva sute de mii de oameni care a1' putea trai
intelept inteligent, alte milioane n-ar putea s-o faea.
N umai prin dogme ideea pur spi1'ituala infinit de elastica
este p1'ecizatii elar i transmisa sub 0 forma lara de care ea nu soar putea
preschimba in credinta. Altfel ideea nu soar putea transforma nieiodata intr-o
eonceptie metafiziea; intr-un euvint, intr-o eonceptie fUozofiea.
Lupta impotriva dogmelor in sine se aseamiinii mult, in aceste conditii,
cu lupta impotriva bazelor legale generale ale statului; i dupa cum aeeasta
lupta soar termina printr-o anarhie eompleta, i lupta religioasa ar intr-un
nihilism religios lipsit de valoare.
Pentru politician, apreeierea valorii unei religii trebuie sa fie determina-
ta mai putin prin eele eiteva deficiente pe care Ie poate prezenta, cit prin
binefacerile compensatiilor evident mai binefiieatoare .. Dar atita vreme cit 0
asemenea compensatie nu este giisitii, a distruge eeea ce existii a1' fi un act
nebunesc sau criminaL
Desigw', nu trebuie sa atribuim nici cea mai mica responsabilitate
pentru situalia religioasa putin imbucuratoare celor eru'e au inciircat mult p1'ea
mult ideea religioasa cu accesOlii pW' vremelniee, creind astfel un conflict
complet inutil eu zise exacte. Aiei, dupa 0 lupta sewia, trebuie sii
miiliw'isim ea victOlia va fi aproape intotdeauna citigata de in timp ce
religia va suferi prejudicii mrui in ochii celor cru'e nu sa se ridice
deasupra unei cunoateli pW' superficiale.
Dru' r-aul eel mai mru'e il constituie sbicaciunile provoeate de proasta
folosinta a eonvingelii religioase in scopUli politice. Nu putem protesta
indeajuns de sever impobi va conducatOlilor mizerabili eru'e VOl' sa vadii in religie
un mijloe susceptibil de a servi interesele lor politiee i afacelile lor.
raenesc eiitre lumea intreaga profesiunea de credinta eu
voce de stentor, pentru ca toti ceilalti bieti oameni sa-i poatii auzi, nu spre a
putea mw'i penbll ea, ci sp1'e a putea t1'iii mai bine de pe w'ma ei. Penb'll 0
simplii mina de ajutor politic de valoru'e corespunzatoru'e, ei vinde int1'eaga
credin\ii. Penbll zece mandate de pru'lamentru'i, ei s-ru' alia cu
dumanii de moruie ai oriciirei religii; iru' penbll un fotoliu ministerial ru'
merge pina la 0 aliantii eu diavolul, eu eonditia ea aeesta din urmii nu fi
piistrat nici urma de deeentii.
Daeii in Germania dinainte de razhoi viata religioasa avea un gust amar,
188
aceasta tine de folosirea proasta a creini.smului de cUre partidul care se
intitula de cu care se straduia sa identifice credinta
catolica cu un partid politic.
Aceastii substitutie a fost fatala; ea a procurat intr-adeviir mandate
parlamentru'e unei serii de 'non-valori, dar i-a adus un prejudiciu bisericii.
Urmlirile acestei situatii aplisau pe umerii intregii natiuni, clici sliibirea
vietii religioase pe cru-e Ie aduceau cu sine s-a produs exact intr-o epocii in care,
de altfel, toate incepeau Sa se sa se clatine in care, in aceste
conditii, bazele traditiilor ale moralei amenintau sa se prabu!ieasca.
Dru' toate aceste leziuni !ii zdrunciruituri ale organismului social ar fi
putut ramine inofensive cita vreme n-ar fi intervenit nici un eveniment gray;
dar ele au devenit nefaste de indatii ce fapte noi !ii insemnate au conferit 0
importanta hotiiritoru'e problemei trainiciei interne a natiunii.
De asemenea, in domeniul politic, 0 privire atentii ar fi putut descoperi
inconveniente cru-e puteau fi considerate simptomele unei
apropiate ale imperiului, daca nu se proceda in scurt timp la imbunatatirea sau
schimbru'ea situatiei. Absenta unui scop in politica exterrui !ii internli germarui
era vizibila pentru oricine nu voia sli raminli orb, Politic a economicli de
compromis parea sa raspundii foarte bine conceptiei lui Bismru'ck dupii cru-e
politic a este "arta posibilului". Dar intre Bismarck cancelarii cru-e i-au Ul-mat
exista 0 mica diferentii cru-e ii permitea celui dintii sa aplice aceasta formula la
esentli politicii sale, in timp ce in gill-a celorlalti ea avea sli aiba cu totul
alta semnificatie.
De fapt, prin aceastii fraza, Bismarck voia doar sa afirme ca, pentru
atingerea unui obiectiv politic definit, trebuie folosite toate posibilitatile !ii cel
putin sa se faca apella ele. In schimb, Ul-ma!iii lui nu au vazut in aceasta fraza
decit proclamru'ea solemnli a ch-eptului de a se elibera de necesitatea de a ave a
idei politice, !ii chiru- o'biective politice.
Astfel cli inb:adeviir nu mai existau obiective politice: deoarece pentru
aceasta lipsea baza indispensabila a unei conceptii precise despre lume a unei
viziuni clru'e asupra legilm' evolutiei interne a politicii sale.
Multi oameni, pesimi!?ti in aceastii privintii, condamrui lipsa unui plan
de idei cliliiuzitoru'e al politicii imperiului; prin Ul-mru'e recunosc forui;e bine cit
era de i de giiunoasii; dru' ei nu jucau decit un 1'01 secundru' in politicli.
Personalitiitilt? oficiale din guvern nu se sinchiseau de aprecierile unui Houston-
Stewrui; Chrunberlain, la cru'e ramineau la fel de indiferenti cum sint astazi.
oameni sint prea stupizi ca sa gindeasca ei prea instruiti ca sa
mvete cele necesare de la altii. Acest adevar este ve!?nic; pe el s-a bazat
Oxenstiern cind a exclamat: "Lumea nu este guvernatii dedt de 0 fractiune de
intelepciune"; din aceastii fractiune, trebuie s-o spunem, fiecare cabinet
ministerial nu cuprindc dedt un atom. De cind Germania este republica, acest
lucru nu mai este adeviirat !?i de aceea el a fost interzis prin legi cru-e protejeaza
l'epublica de un asemenea gind sau de exprimarea unei asemenea piil'eri. Dar
189
pentru Oxenstiern a fost 0 fericire cli a triiit in vremurile ace lea nu in
republica noastrli chibzuitli de astazi.
Inca fnainte de razboi multi oameni ca punct de mini-na
rezisten\a institu\ia care trebuia sa intl'uchipeze fo1'\2. imperiului: Parlamentu(
Reichstagul, Acolo frica de raspunderi se imbinau perfect.
Una din ideile gaunoase pe care trebuie Sa Ip auzim este aceea ca, in
Germania, parlamentarismul a lipsit de la revolutie mcoace. Astfel se da prea
impresia ca, intr-o oarecare masura, inainte de evolutie era altfel. In
realitate, acest organism nu po ate actiona altfef decit prin distrugere el se
comporta astfel inca din vremea cind majoritatea oamenilor care pUltau ochelari
de cal nu vedeau nimic sau nu voiau sa vada nimic. Sigm- ca reducerea fortelor
Germaniei nu se datoreaza in cea mai mica masura acestui organism; dar faptul
ca dezastrul nu s-a produs mai devreme nu poate fi considerat un merit al
Reichstagului, ci trebuie ah-ibuit rezistentei opuse, pe timp de pace, activitatii
acestui gropar al natiunii germane !i'i al imperiului german.
Din suma a relelor dish'llgatoru-e cru-e se datoreaza direct sau
indirect acestei institutii, nu vreau sa reliefez dedt unul singm-, care corespunde
cel mai bine esentei acestei institutii, cea mai iresponsabila din toate:
incapacitatea inspaimintatoru-e slabiciunea conducerii politice a imperiului
iniiuntru in afru'a cru-e, imputabila in primul rind activitatii Reichstagului, a
de venit una din principalele cauze ale prabu!i'irii imperiului.
N esatiSIacator era tot ce se afia, indiferent sub ce forma, ;;i din orice
directie am vrea sa privim lucrUl-ile, sub influenta pru-Iamentului.
N esatiSIacatoru-e slaba politic a de alian\e externe ale imperiului; vrlnd
sa mentina pacea, era inevitabil obligat Sa orienteze guvernarea in sensul
razboiului.
NesatisIacatoru-e politic a fata de Polonia. 0 atita lara sa atace vreodatii
problema serios. Rezultatul nu a fost nici victoria germanizarii, nici impacru'ea
cu Polonia: ci 0 stru-e de ostilitate fata de Rusia.
NesatisIaeatoru-e solutionru-ea problemei Alsaciei a Lorenei. In loe sa
zdrobeascii odata penh'll totdeauna, cu 0 minii brut alii , hidra francezii, sa-I
acorde Alsaciei dreptUl-i egale cu celelalte state ale Reichului, nu s-a facut nici
una, nici alta. de altfel era total imposibil, caci in rindUl-ile celor mai mru-i
prutide existau cei mai mru-j triidatori ai pahiei, de exemplu domnul Wetterle,
de la centru!
Dar toate acestea ar mai fi fost suportabile, daca acestei cru-ente
generale nu i-at- fi cazut victima forta a carei existenta conditiona, In ultima
analizii, mentinerea imperiului: ru-mata.
comisa in aceastii privinta de ceea ce se nume!;'te Reichstagul
german este suficientii, de una singura, ca napunea germanii sa poru-te pentru
totdeauna acest blestem.
Penh'll motivele cele mai lamentabile, aceste zdrente de prutide
pru-Iamentare au fUl-at, au smuls din miinile natiunii anna propriei conservari,
190
umca protectie a libertatii independentei popOlului nosbu. Daca mormintele
de pe cimpiile Flandrei s-ru" deschide astiizi, din ele s-ru' ridica. insingerati,
acuzatorii: sutele de mii de tineri germani cru"e, din !ipsa de a acestor
membri criminali ai Pru"lamentului, au fost prost instruiti sau pe
jumatate instmiti, in bratele mortii.
Pe ei l?i miile de mutilati de morti patria I-a pierdut numal pentm a
ingiidui citOl"Va sute de ai popomlui continuie manevrele politice
sau hotiile sau insinueze teoriile doctrinru"e.
In timp ce, prin presa lui mru-xistii democrata, iudalsmul uria m
lumea intreaga minciuna despre "militru"ismul" german incerca astfel, prin
toate mijloacele, Sa impovareze Germania, pruiidele mru-xiste democratice ii
tefuzau fortei populare germane orice insbuire completa.
In plus, crima extraordinru"a comisa astfel trebuia sa Ie apru"a de indatii
dru" tutUl'or celor cru"e credeau pur simplu ca, in eventualitatea unui riizboi,
intreaga natiune va fi , desigur, obligata sii puna mina pe ru"me cii, in
consecinta, acestor membri ai "reprezentiirii populru"e" (cum este
'1lumitii) va impinge in fata milioane de germani prost sau pe
Jumatate instruiti.
\ Dar sa facem complet abstractie de urmarile lipsei bmtale grosolane
de a acestor sustinatori pru'lamentru"i: aceastii Jipsii de soldati insbuiti,
la inceputul razboiului, n-a Iacut de cit sa contribuie foruie putin la infringerea
suferita in primele operatiuni; ceea ee ulterior a fost de asemenea confirmat
0 groaznica masura in timpul razboiului mondlal.
Infringerea in lupta pentru libeliatea independent a natiunii germane
,este rezultatul jumatiitilor de masurii a1 slabiciunii dovedite pe timp de pace
'in adunarea tuturor fortelor popolului pentI"tl aparru"ea patriei.
"
. Dacii pe uscat au fost insbuiti mult prea putini recruti, 0 insufieienta
egala a eforturilor in privinta chestiunilor mru-inei a avut ca efect diminuru"ea
mai mru'e sau mai mica a valorii acestei ru"me a conservarii nationale.
Insa, din nefericire, inaltu1 comandament al marinei a fost el molipsit
de spiritul mediocritatii.
Tendinta de a construi nave mereu mai mici dedt bastimentele engleze
cru"e erau construite chiru' in timp era putin prudentii incii ::;i mai putin
genialii.
o floUt cru"e nu poate fi, inca de la inceput, ridicata, In ceea ce
numai numalU] navelor, la un nivel egal eu al adversruului ei eventual trebuie
sa incerce compenseze inferiodtatea numerica prin supelioritatea puterii
de lupta a fiecareia dintre nave.
Este vorba de 0 superiOlitate a puteril de lupt.a nu de supedoritatea
legendru'a a "calitiitii t\ .
De fapt, tehnica moderna a Iaeut asemenea progI"ese s-a ajuns, in toate
statele civilizate, la 0 similitudine in aceasta privinta, cit trebuie sa
consideram imposibil sa Ie conferim navelor puternice 0 valoru"e combativa
191
a navelor .de. acela!?i tonaj ale unui stat.
mal putm trebUle sa ne gmdlm la 0 supenontate a bastimentelor CQ d 1
'nfi' r d b t' tid I ep asa-
ment I enor e as lmen e e cu ep asament superior.
In realitate, tonajul mai redus al vaselor germane nu poate fi. bt' t
d
l't" ul . 0 ,Inu
decit in etnmentu VI eZeI armament Ul. Formulele plin care 1Sc-. .
" Incerca
justificarea fapt de alt:el inca timp de 0 grava
de lOgic a a autontatllor competente m matene.
Se explica indeosebi ca materialul german de artilerie era atit de net
superior materialului britanic, incit tunul german de 28 cm nu era eu nimie
mai prejos din punctul de vedere al forlei de foc tunului englez de 30,5 cm.
Tocmai de aceea trebuia sa trecem !?i noi atunci la tunul de 305 cm
deoarece scopul nu era atingerea unei puteri de lupta egale, ci Supel'io
ru
:
e
. ;
Altfel dotru-ea ru-matei cu mortielul de 42 cm ar fi fost de Pt-isos din
moment ce mortielul german de 21 cm in sine era deja cu mult supeli()l_ tutul"or
tunUl-ilor cu traiectorie cw-ba de cru-e dispunea Franta !?i fortaretele fi cazut
tot a!?a de bine sub 10vitw-ile mortiemlui de 30,5 cm.
Insa comandamentul ru-matei de uscat vedea just, cel al mru-illei nu.
Daca se la eficacitatea preponderentii a ruiileriei Ia. 0 viteza
superioru-a, acest luclU se baza pe principiul completamente fals a.1 teoriei
"liscului".
Comandamentul mru"inei renunta deja la of ens iva prin forma pe cru"e
o adopta pentru constIuirea navelor :;.i prin Ul-mru'e el se lasa a priori in seama
defensivei. Din aceastii cauzii a la succesul hotiiritor nu se
bazeaza nu se poate baza decit pe atac,
Un vas cu 0 viteza mai mica mai putin inrumat va fi bOIllbru"dat
scufundat de un adversru' mai rapid mai puternic, aceasta de cele mai
multe Oli la distanle de tragere favorabile acestuia din Ulma. l\twte din
noastre au fost nevoite sa vcrifice aceastii lege cu deosebitii
amaraciune, Razboiul a demonstrat inexactitatea profunda a punctului de vedere
al f'omandamentului nosbu mru-itim pe timp de pace, obligindu-ne ori de cite
Oli era posibil sa schimbam rumamentul de pe bastimentele vechi sa Ie
inru"mam, din nou, mai bine,
Daca, in batiilia navala de la Skager-Rack, navele germane ll.J." fi avut
tonajul, ru-mamentul viteza bastimentelor engleze, flota blitanicii s-ru" fi
scufundat in mOlmintul ud sub vijelia obuzelor germane de 38 cm, mai precise
mai eficace.
Japonia a dus odinioara 0 alta politica navala, Ea se preocupa din
principiu sa doteze fiecru"e vas nou 0 putere de lupta superioru-ii evelltualului
adversru-. Dru", acestei miisUl-i ii corespundea ca Ulmru-e posibilitatea l"ezultata
de a folosi flota in mod ofensiv. >
In timp ce comandamentul ru"matei de uscat nu Ul-ma 0 ordi!\e de ldei
atit de fundamental mru'ina, care, vail era mai bine repl"ezentata
"pru-Iamentro-", era deja atinsii de spilitul din pro-lament.
192
Ea era organizata conform unor puncte de vedere inguste a fost apoi
folosita dupa aceleai principii.
Gloria nemuritoare pe care armata a mai tirziu sa 0 trebuie
trecuta la creditul lucrului bine lacut nemtete de generalii sai, al capacitatii
eroismului incomparabil al tutmor ofiterilor i oamenilor sai. Daca inainte de
razboi comandamentul suprem al marinei ar fi avut un geniu identic, victimele
n-ar fi cazut in zadar.
Astfel, abilitatea parlamentara a guvernului a fost, in timp
de pace, dauniitoare marinei prin aceea ca, din pacate, punctul de vedere
parlamentar incepea sajoace un 1'01 preponderent in probleme de constructie, in
loc sa se supunii din punct de vedere militar. Mediocritatea, slabiciunea,
insuficienta logicii in gindire - caracteristici ale institutiei parlamentare - au
im-iurit comandamentul flotei.
Armata de uscat, cum am mai spus-o deja, nu s-a lasat inca antrenatii
de un curent de idei de 0 falsitate atit de In special Ludendorff, pe
atunci colonella marele stat-major, ducea 0 lupta disperata impotrivajumata\ilor
de, masm"a a slabiciunii cu care Reichstagul trata problemele vitale ale
natiunii pe care in cea mai mare parte a timpului Ie nega. Daca lupta dusa
pe vremea aceea de acest ofiter a nlmas lara succes, ii revine pe
jumatate Parlamentului, pe jumiitate atitudinii inca mai mizerabile
slabiciunii cancelruului Bethman Holweg.
aceasta nu-i impiedica astazi deloc pe responsabili sa vrea sa
impute tocmai aceasta greeala celui ce s-a ridicat impotriva aeestei neglijente
fata de interesele nationale.
Penbu aceti conducatori inniiseuti nu conteaza 0 mim'iuna in plus sau
in minus.
Oricine se Ia to ate saerifieiile impuse de neseriozitatea vinovata
a acestor ultrairesponsabili ai natiunii, orieine imagineaza mortii i mutilatii
saerificati in zadru', ca jignirea i luinea imensa pe cru'e Ie suportam,
nesfir;;ita mizerie in eru'e sintem i cru'e ca toate aeestea nu s-au
intimplat deeit pentru a Ie desehide citorva ruiviti ;;i viniitori de situatii calea
spre portofoliile ministeriale, va intelege desigm' ea aceste creatm'i nu pot fi
numite altfel decit canalii, pungai i eriminali, altminteri sensul scopul
cuvintelor din limbajul uzual ar fi intr-adevar de neinteles.
Toate aeeste ale veehii Germanii nu s-au ru'atat, eu 0 limpezime
din comun, decit in momentu] in eru'e, din pricina lor, politic a internii a
natiunii a trebuit sa fie eompromisii.
Da, in astfel de imprejm-ari. adevm:urile neplaeute au fost strigate r.u
toata puterea tocmai inrindmile mruilor mase populru'e, in timp ce, in alte pat'tl
se pastra taeerea in legatm'a eu fapte mai degraba ruinoase i eru'e, in parte,
erau pw' simplu negate.
Aa stateau lucrurile atunei cind examinarea sincera i deschisa a unel
probleme ru' fi putut aduee poate 0 imbuniita!ire, DaT personalitlitile condueatoa
198
re din guvern nu intelegeau, ca sa zic nimic din valoarea esenta insasi a
propagandei.
Cine va fi in stro'e, prin folosirea abila constanta a propagandei, sa-i
zugraveasca popOlului celul ca pe un infern invers, infernul ca pe cer? Numai
evreul va s-o faca va proceda in germanul, sau mai bine zis
guvernul sau, habro' n-avea de ceva.
Dro' acest luclU a trebuit sa fie platit foroote scump in timpul razboiului.
Insa fat a de nenumaratele neajunswi pe cro'e Ie-am semnalat cro'e
umbreau existenta germanilor inainte de razboi, existau in schimb numeroase
avantaje.
Consacrindu-ne unei examiniiIi impartiale, trebuie chiro' sa recunoa!item
ca celelalte tiiri celelalte poporo'e imparteau cea mai mro'e proote a infirmita\ilor
no astre , ba chiro' ne mult in acest sens, in schimb Ie lipseau in mro'e
masw'a avantajele noastre reale.
Se po ate spune ca principala noasb'a superioritate era faptul cii pOpOlU]
german, dintre aproape toate celelalte poporo'e ew'opene, incerca intotdeauna
sa piistreze la maximum cro'actelul national al sistemului sau economic in
ciuda unor simptome proaste suparatoro'e, se supunea !ii mai put in decit altele
controlului finantei
Acesta era, in orice caz, un privilegiu periculos cro'e, mai tirziu, avea sa
constituie una din principalele cauze determinante ale razboiului mondial.
monarhia era striiina de multe IUCluri inainte de toate, de
masele lro'gi. Aceasta rezulta din faptul ca monro'hii nu erau intotdeauna
inconjw'ati de mintile cele mai ... sa zicem luminate mai ales de inimile cele
mai curate. Din pacate, lor Ie placeau prea mult chiro' mai mult
declt firile cinstite, sfatUl'ile Ie primeau de la
Acest lUClU era foroote regretabil intr-o vreme in cro'e lumea suferise 0
mro-e schimbro'e, din multe puncte de vedere, schimbro'e veche de-acum, cro'e,
bineinteles, nu se oprea nici la judecro'ea numeroaselor vechilor tradi\ii de la
cmotE...
Astfel, la cotitm'a veacului trecut, omul nu mai putea simti
admiratie fata de printesa cro'e trecea calro'e, in uniforma, prin fata frontului. Nu
se putea face 0 idee justa despre efectul pe cro'e-l avea in ochii popOlului 0 astfel
de trecere in revista, altfel nu s-ro' fi recw's niciodata la practici atit de nelalocul
lor. De asemenea umanitro'ismul, nu intotdeauna foroote sinceI', al acestei inalte
societati, actiona de multe ori mai degt'aba negativ decit pozitiv. Cind, de pilda,
printesa X ... binevoia sa inceapa sa guste ... cu rezultatul cunoscut felw'ile de
mincro'e populro'e, faptul putea, odinioro'a, sa pro'a foroote nimeriL. dro- la
mceputul secolului nostlU efectul obtinut era absolut contrar.
Ciici se poate lara indoiala admite cll Alteta Sa intr-adevar nu biinuia ca,
in ziua in cro'e ea se consacra acestei expeliente, ru'ana era ceva mai <ieosebita
de obicei; numai ca luclul acesta era intru totul totul suficient, deoro'ece il !itia
toata lumea.
194
Astfel, intentiile cele mai bune deveneau ridicole, atunci cind nu erau
de-a dreptul enervante.
Descrierile despre cumpatarea mereu legendara a monarhului, obiceiul
sau de a se scula prea deVl'eme, faptul ca muncea efectiv pirulla 0 ora tirzie din
noapte, apoi pel-icolul mereu constant al subalimentiirii lui pl-ilejuiau
vorbe scabroase. Oamenii n-aveau nevoie sa ce cit consumase monarhul;
i se atribuia 0 masa "suficientii" nu i se refuza somnul necesar; erau
multumiti daca, in calitate de om din punct de vedere al caracteluiui, onora
rasa (ara indeplinea indatoririle de suveran.
Dar toate acestea erau doar fleacUl-i. Ceea ce era mai rau era ca in
glUpiil-i din nefericire tot mai intinse ale natiunii se raspindea tot mai muIt
convingerea ca fiind guvernati de sus, nimeni nu trebuia sa se mai ocupe de
nimic. Cita vreme guvernarea era buna sau cel putin animata de intentiile cele
mai bune, mai mergea. Dar era jale daca buna vechea guvernare bine
intentionatii ceda locul aIteia mai putin "cumsecade". Docilitate, lipsa de vointa,
I credulitate copilareasca erau atunci cele mai mari rele ce se puteau inchipui.
Dar fata de aceste slabiciuni, de altele, se l-idicau f0l1e incontestabile.
Pl-intre aceste forte sa semnalam mai intii stabilitatea intregii conducel-i
a statuiui, stabilitate prove nita din forma monarhica, apoi indepartarea
poIiticieniior hrapareti din toate functiHe de stat, din confuzia cu speculatiile.
In plus, onorabilitatea institutiei in sine, ca autOl-itatea rezultatii deja
de aici; de asemenea superioritatea corpului functionru-ilor in special a
armatei, deasupra nivelului obligatiilor politice de protid.
Sa mai adaugam la acestea avantajul incroniil-ii guverrulrii supreme a
statului in persoana monro'hului; de aici faptul ca monru'hul constituia
simbolul unei responsabilitiiti, ca monro'hul datora mai muIt decit masa [ormata
prin hazro'dul unei majoritati parlamentroe. Corectitudinea legendara a
administratiei germane se datora, in primuI rind, acestei situatii. In fine, penhu
popOlul german, valoarea cultw"ala a monru'hiei era forote l-idicatii putea
compensa [orote bine aite neajunsw-i
suveranilor germani erau ele intotdeauna un sancturo" a]
spiritului rotistic, cro'e, devenind in zilele noastre mult prea materialist,
ameninta Ol-icum sa dispara. Ceea ce au Iacut printii germani penhu rotii
tocmai in secolul al XVIII-lea a fast simbolic. In Olice caz, epoca
contemporana nu po ate oferi nimic asemarultol".
In acea epoca in cro'e incepe descompunerea lentil progt'esi va a
organismului nosh-u social, trebuie sa mentiorulm ca factor al puterii
armata
Era -tea mai putelnica a natiunii germane nu intimplatol' ura
tutUl'or s-a indreptat tocmai impott-iva acestei protectoro"e a
conserviirii a libertiitii ei. Acestei institu\ii, numai ei, nu j se poate
un monument mai stralucit decit afirmro'ea adeviiI-ului cli ea a fost
195
calomniata_ urita, combittuta, dar temuta de toti oamenii mferiori. Fal>tul eli
,
la Versailles, fw-ia jefuitorilor internationali ai popoarelor s-a indreptat in
primul rind impotriva vechii armate germane 0 indica in mod sigw- Ca fiind
refugiul libertatii poporului nostru, opus puterii banului.
Fan! aceasta forta ce vegheaza asupra noastra, tratatul de la Versailles
,
in intregul sau spirit, ar fi fost demult dus la indeplinire in ce popotlll
nostru_ Ceea ce datoreaza popOlul german armatei poate fi rezumat intr-un
singur cuvint: totui_
Armata insufla simtul raspunderii lara rezerve, tntr-o epoca in care
aceasta virtute devenise deja foarte rara, in care siluirea ei era tot mai mult
la ordinea zilei, mai ales din pruiea pariamentului, model al lipsei totale de
responsabilitate; ru-mata crea cw-ajul individual, intr-o epoca in cru-e
aamenilor ameninta sa devina boala contagioasa in cru'e spiritul de sacrificiu
penhu binele comun incepea deja sa fie vazut ca 0 prostie_ in cru'e parea
inteligent numai cel ce ceJ mai bine 1i sa facli sii prospere propriul
" " eu .
Era la cru'e fiecare german invata sa nu caute salvru'ea naliunil
in fraze atitind la 0 fraternizru'e international a intre negri, germani,
chmezi, francezi, englezi etc., ci in forta spiritul de decizie al popolului
Armata educa in directia puterii de decizie, in vreme ce, in viata cw'enta.
lipsa de hotilrire indoiala incepeau deja sil determine actele oamenilor. Intr-o
vreme in cru'e dddeau tonul, afirmru'ea principiului dupil cru'e un ordm
este intotdeauna mai bun decit nici un ordin era 0 lovitw'a de maestru.
Exista, numai in acest principiu, milliw'ie a silruitiltii inca intacte
viguroase cum n-ru' mai exista de mult in viata noastnl cotidiana, daca armata
educatia pe care 0 dadea n-ru' fi avut gIijii intotdeauna ';ii in mod constant sil
reinnoiasca aceasta farla de baza.
Este suficient sa vezi inspaimintiitoru'ea lipsil de hotilrire a guvernulUl
noshu actual din Reich. cru'e nu poate aduna puterile niei pentIu un singur
act, in afru'a de cazul in cru'e este yorba de semnru'ea prin constringere a unui
nou Diktat de spoliere; in acest caz el declina orice raspundere 'il semneaza
C'.1 iUisala unui stenogaf al camerei tot ce e considerat bun sa-i fie prezentat, In
acest raz, intr-adevar, ii este U10r sii ia 0 h::>tiirire: ea ii este dictatii
Armata educase in sensuI Idealismului devotamentulill fatii de patrie
;;i de maretia sa, in vremp ce, in viata curentil se nlspindeau liicomia 'il
materialismul. Ea forma un pOpOl' unit impotri\'a sepru'iirii in clase nu
prezenta poate in aceasta privllltd decit un singur punet slab: acela al instItuil"ii
angajarilor pe un an. Eroru'e, penhll ca. din aceasta cauza, principml egalitatii
absolute era incillcat 'Ii omul mai instruit se pomenea din nou in afara
ramului restului anturajulm sau, cind de fapt ru' fi fost preferabil contrariul.
In fata ignorantei generale atit de profunde a claselor s\lperioru'e a
sepru'arti lor tot mai accentuate- de popOlul nosb-u, ru'mata ru' fi putut actiona
toarte salutru' daca, marm- in rindw'ile ei, ru' fi evitat orice sepm'm'e a celor
196
calificatl w-ept "inteligenti...
Faptul di nu proeeda astfel era 0 dar ce in ce lume,
va fi infailibila? In orice caz, in armata, binele a invins intotdeauna in
miisura raul, incit infirmitiiti de care a fost atinsii sint mult inferioru-e
mediei imperfectiunilor
Dru- meritul cel mai insemnat cru-e trebuie atribuit ru-matei vechiului
imperiu este ca intr-o vreme cind toti se supuneau majoritatii, contrar principiu-
lui evreiesc al adorarii a numarului, ea a pastrat principiul increderii in
personalitate. Ea forma, de fapt, elementul de cru-e lumea contemporana avea
cea mai mare nevoie: barbatii. In efeminarii cru-e se
intindea, se iveau in fiecru-e an, din rindurile rumatei, 350.000 de tineri,
deboroind de forta, eru-e in cei doi ani de instructie pierdusera moliciunea din
tinere\e fiiuriserii trupuri tru-i ea fierul. Tinarul cru-e in acest timp
profesa supunerea putea atunci, insa numai atunci, sa invete sa comande. Dupa
pas deja soldatul instruit.
Aceasta era cea mai inalta a natiunii germane nu degeaba se
concentra impotriva ei w-a fw-ibunda a celor care, din invidie lacomie,
'foloseau doreau neputinta imperiului lipsa de apiirru-e a cetatenilor.
Lumea intreaga ceea ce mul\i germani nu voiau sa recunoas
cii in orbirea sau in reaua lor credinta: armata germanii era ru-mata cea mai
puternica pusa in slujba libertatii natiunii germane a hranirii copiilor sai 1).
Formei statului armatei i se alatw'a un al treilea element: eorpul
incompru-abil al functionarilor vechiului imperiu.
Germania era tru-a cea mai bine organizata i mai bine administrata din
Iume. Era sa de rau rutina birocratica a functionruului german;
nici in celeialte state lucrw'ile nu mergeau mai bine, poate chiru" dimpob-iva.
Dru- ceea ce Ie lipsea celorlalte state era admirabila triiinicie a acestui
organism mentalitatea onorabila incOluptibilii a celor ce-l alcatuiau. Mai
bine putina rutinii - dublatii de lealitate de fidelitate . dedt absenta princi
piilor un modernism lipsit de cru-acter cum deseori se azi,
ignorant !?i incapabil. Caci daea acum lumea se eomplaee sa pretinda ea
administratia germana de dinainte de razboi, poate putin birocratica, fusese
incapabila din punct de vedere comercial, este suficient sa-i raspundem astfel:
Ce tru'a din lume avea 0 exploatru-e a cailor ferate mai bine condusa
mai bine organizata din punet de vedere comercial decit Germania? Numai
revolutiei i-a fost dat sa distruga acest organism model, pinii ce el a piilut bun
de luat din miinile natiunii socializat conform spiritului fondatOl-ilor aeestei
republici, adira sa slujeasca capitalul international de specula ea mandant al
revolutiei germane.
1) Od, am viizut mai sus ca penbu siguranta natiunii trebuiau extinse
teritoriile. De unde 'll'mata de cucerire. (N.T.)
197
Dar ceea ce deosebea in mod special corpul functionliresc aparatul
administrati vera independenta sa fata de diferitele guverne, a caror mentalitate
politica nu putea exercita nici 0 influenta asupra situatiei functionarului
german. Dar, de la revolutie incoace, acest lucru s-a schimbat complet. In loc de
aptitudini capacitate, intervene a pozitia in cutare partid politic un caracter
original independent nu favoriza funclionarul, ci mai degraba ii punea piedici.
Pe forma statului, a annatei a corpului functionaresc se intemeia forta
puterea magnifica a vechiului imperiu. Acestea erau, in plimul rind, cauzele
unei calitati care-i complet statului de astiizi: autoritatea de stat. Caci
aceasta nu se intemeiaza nici pe flecarelile din parlamente sau din Landtagmi,
nici pe legile proteclioniste ale statului, nici pe hotaririle tribunalelor, destinate
sa-i terOlizeze pe cei care neaga cu obraznicie aceasta autoritate; ea se
intemeiaza pe increderea generala care trebuie poate fi acordatii celor care
conduc administreaza 0 colectivitate. Dar, inca 0 data, aceastii incredere nu
este de cit rezultatul eonvingerii intime nec1intite ea aeeia eare guverneaza i
administreaza tara sint dezinteresati einsti\i; ea provine in din
intelegerea deplina a sensului legii i sentimentul intelegerii principiilor morale
respectate de toli.
Caei, in cele din w"mii, sistemele de guvernare nu se sprijinii pe
constringere violenta, ci pe credinta in meritul lor, pe sinceritatea reprezenta-
rii intereselor unui popor i ajutorul acordat dezvoltarii sale.
Indiferent de masw"a in care unele din neajunsw"ile perioadei de
dinainte de razboi au putut ameninta sa i sa submineze forta internii
a talii, nu avem dreptu] sa uitam ca alte state au suferit i mai mult decit
Germania din cauza acestor neajunsw"i i ea, in eeasul critic al
pericolului, n-au renuntat la efortw"i i nu s-au Dar daca ne gindim ea,
fata de sliibieiunile ei dinaintea razboiului i Germania avea, in schimb, forte
susceptibile sa compenseze aeeste slabiciuni, trebuie sa admitem ea mai exista
o ultima cauza a prabuirii aceasta din alt do me niu.
Intr-adevar, a;;a stau lucrw"ile.
Cauza ultima, eea mai profunda, a eiiderii batrinului imperiu este
necunoaterea problemei rasei i a importantei sale in dezvoltarea istoriea a
popoarelor
Caci, in Vlata popoarelor, nu toate evenimentele sint manifestari ale
hazardului, ci w"marile fireti ale efortului de conservare i de inmultire a
speciei iii a rasei, chiar atunci cind oamenii nu-!;>i pot da seama de ratiunea
profunda a activitiilii lor.
CAPITOLUL Xl
POPORUL RASA
Anumite adeviiluri sint atit de I'aspindite, indt, tocmai din pricina asta,
omul dE' rind nu Ie vede sau cel putin nu Ie recunoa!ite, Cel mai adesea trece
pe linga ele lara sa Ie vada, dupa cum ramine orb in fata adeviiIurilor care sal'
in ochi este extrem de sw-prins dnd cineva se intimplii sa descopere pe
ceea ce toata lumea a1' trebui sa Exista in jwul nosbu,
cu sutele de mii, probleme la fel de simple de rezolvat ca aul lui CristofOl'
Columb, fnsa tocmai oamenii de felul lui Columb se intiInesc destul de rar
Astfel ca toti oamenii, lara exceptie, se plimba prin gl'adina natw"ii,
imagineaza ca cunosc !?i !?tiu tot :;;i, cu putine se comporta ca orbi
fata de unul din principiile cele mai izbitoare ale actiunii sale: acela al
existentei caracterelor organice cm"e deosebesc st>eciile in cm"e se Impart to ate
fiintele de pe acest pamint.
Observm"ea cea mai superficial a este suficienta penbu a demonst.ra cum
nenumaratele forme pe cm'e Ie imbracii vointa de a trai a natwii sint. supuse
unei legi fundamentale impu13e de procesul sbict limitat al
reproducerii al inmultirii. Olice animal se imperecheaza numai cu un
congener din aceea'1i specie: pitigoiul cu pitigoiul, cintezoiul cu cintezoiul, bm-za
cu bm"za, cu cu ::;om'ecele, lupul cu
lupoaica etc,
Numai imprejw'ari exceptionale pot determina abateli de la aces!
principiu; in pl'imul rind constringerea impusii de captivitate sau vreun obstacol
care se opune Imperecherii indivizilor apm'tinind specii Dm' atunci
natw'a folo8e'ite toate mijloacele penb"U a lupta impotriva acestor abateri
protestul ei se manifesta in modul cel mai elm' fiEl refuzind speciilor degenerate
capacitatea de a se reproduce la rindul lor, limitind strict fecunditatea
descendentilol'; in cele mai muIte cazwi, ea Ie pliveazil de capacitate a de a
l"ezista la boli sau la atacw-ile
Aceasta este cit se poate de til"esc,
Produl3elE' oricarei inCIUci!?an a doua fiinte de valom'(' inegala sint 0
mE'dle a valol'ii celor doi piiI'intL eu aIte Cuvinte, pe scm'a vietuitom"elor,
vhist.mul se situeaza mai sus dedt parintele cm'e apm1ine unei rase inferiom'e,
dm" ramine inferior ceTui cm'e face pmie dintr-o ra.sa superiom'ii Ca w'mm'e, mai
devreme sau rnai tirziu pI va pieri in lupta pe care va trebm s-o dea impotriva
acestei rase superioare 0 asemenea imperechere tontravine vointei naturii care
199
tmde s.1 ridice nivelul vietuitoarelor Acest scop nu poate fi atms pnn umrea
mdlvlzllor de valoare dlfent.1, Cl numal pnn vlctona total.1 !;>l defimbv.1 a celor
ce reprezint.1 valoarea cea mal inalta Rolul celw mal puternic este acela de a
dOmIna nu de a se um cu cel mal slab, astfel propna superlOn
tate Numru cel slab run ndscru'e poate socoh aceast.11ege drept nemlloasd, dru'
asta pentru c.1 el nu este de cit un om slab m.1rgImt; C.1CI, dac.1 aceast.1 lege
n ar trebUI Sd invmg.1, evolu\la tutw'or fimtelor organizate ru' fi de neconceput
Consecmta acestor tendmte generale a natuI'll de a c.1uta de a PdStI a
pUI'ltatea rasel este nu numal deoseblrea netd stablht.1 intre dlfentele rase prm
tr.1sdtUI"lle lor e,,1;enoru'e, Cl slmlhturunea cru'acterelor speclfice fiecdrela
dmtre ele Vulpea este intotdeauna vulpe, gisca gisc.1, bgIul bgIu etc
ruferentele cru'e pot fi notate intre mdIvlzll apru'tInind unel rase provm
e"cluslV din surna energlel, fortel, mtehgentel, indemin.1nl, capacltdtll de
rezlstent.1 cu cru-e sint dotatl megal Dru' nu se va g.1S1 niclOdat.1 neo vulpe pe
cru'e 0 inclinatle fireasc.1 ru' determlna 0 s.1 se compOl-te filantroplc fat;! de
dUPd cum nu eXlstl plslel avind 0 atraetle cordlall fatd de
Ca UI-mru'e, lupta cru'e asmute rasele unele impotnva altora ru'e drept
cauzd nu atit 0 anbpabe sohd.1, Cl mru degI'abl foamea !;>l dI'agostea In ambele
caZWi, natUI'a e un mru-tor lmpaslbll, ba chIru' sahsldcut Lupta pentIu hI'ana
zllmc.1 atrage dupl SIne infringerea onCdrel fimte slabe sau bolnJvlclOase sau
dotate eu mru putm CUI'aj, in bmp ce lupta pe cru'e 0 dd masculul pentIu a eucen
femela nu 1 dd dI'eptul de a zlmlsh decit mdlvldulUI celUI mal SdIlAtOS, on cel
putm il dd poslblhtatea Sd 0 facd. Dru lupta este intotdeauna un mlJloc de
consohdru'e a S.1nJtdtll a putenl de reZlsten\.1 a speClel pnn UI'mru'e. conrutla
pI ealabll;! a progI'esulU1
Dac.1 procesul ru' fi altul, progI'esul ultenor s ru' opn ru eXlsta mal
degI'ab.1 un l-egI'es Intr adevdr, cum cel mru putm bum il invmg intotdeauna
numerIC pe cel mal bum, daCd top mdlvlzli ru' avea poslblhtate de a
supravletm a se reproduce, cel mal putm bum s ru' reproduce atit de repede
IT.dt cel mru bum ru' fi in final in ru"lerplan Tlebwe deci ca in favoru'ea
eelor mru bum sd mtervmJ 0 mdsurd coreetIvd NatUI'a asuml aeeast.1 gI'lJd,
supunindu 1 pe cel slabl la condltll de Vlat.1 aspre eru'e hmlteaz.1 numdlullor, ea
nu ingldme dec!t supraviettutollior sl se reprodueJ, ea opereazJ atuncI 0
noud ngm'oasJ selecve dUPd cntenul fortel al sdnJtltIi
Dacd ea nu ea mdlvlzll slabl sJ se impereeheze eu eel putelmcl,
mCd mm putm vrea ea 0 1 aSd supenoru'J sd se amestece cu una Infenoru'd CdCI
in arest eaz, munca pe cru e a depus 0 de mn de secole penttu ca omenu ea Sd
progreseze va devem dmtr odatJ zadalillc.1
noastIe de lsto1'1e ne aduc nenurndrate dovezl ale acestel
legI 18to1'1a demonsb eaZd cu 0 eVldentd inspdlmintdtoru'e Cd atuncl cind ananul
amestecat singele cu acela a1 unOl rase Infenoru'e, rezultatul acestel
lnclucJ<..drJ de t'ase a insemnat plelrea poPOlulw clvlhzator Amenca de Nord,
a cJrel populatH:' se compune, in el majontate, dm elemente gelmamce
200
care s-au amestecat foarte pulin cu rasele de culoare, prezinta astfel de oameni
0 ci vilizatie total diferitil fata de America Centala de Sud in care imigrantii,
in majoritate de Oligine latina, s-au amestecat uneori foarte mult cu
Acest unic exemplu permite deja clara a efectului produs de
amestecul de rase, Vechiul german, ramas de rasa puril a devenit
stapinul continentului amelican va ramine astfel atita timp cit nu se va
sacrifica nu se va lasa el prada unei compeli incestuoase,
In rezumat, rezultatul oricarei intre rase este intotdeauna
w'matorul:
a) Scaderea nivelului rasei supelioare,
b) Regresia fizicil intelectuala ca w'mare, aparitia unui soi de
epuizare ale cilrei progI'ese sint lente dar inevitabile,
A provoca un astfel de proces nu inseamnii decit a paciltui impobiva
voin\ei lui Dumnezeu, Creatorul nosh'U,
Incercind sa se revolte impotriva logicii inflexibile a natUlii, omul intrli
in conflict cu principiile carora Ie datoreaza existenla sa ca om, Astfel ca,
, actionind impotriva dorintei naturii, el propria pieire,
Este adevarat ca aici intervine obiectia specific iudaica, pe cit de comica
pe aUt de neghioaba, a pacifistului modern: "Omul trebuie tocmai sa invinga
natUl'a!"
Milioane te oameni repeta intr-una lara sil gindeasca aceasta absw-ditate
de origine evreiasca prin imagina cil ei inbuchipeazii un fel de
victorie asupra natUl'ii; dm' nu aduc ca m'gument decit 0 idee neintemeiata i,
pe deasupra, atit de absUl'dil incit, Ia drept vorbind, nu se po ate extrage din ea
o concePtie despre lume,
In realitate, omul n-a invins inca natw'a in nici 0 privinta; cel mult a
priceput a incereat sa ridiee vreun colt al gigantieului val cu care ea
acoperil misterele tainele eterne; el n-a inventat niciodata nimic, ci dom' a
deseoperit tot ee el nu natw'a, el a dom', mul\umita

linor legi mistere izolate ale natw'ii, sa devina stapinul vie tuito a
relor carora Ie lipsesc aceste filcind abstractie de toate acestea, 0 idee
nu poate invinge conditiile impuse existentei viitOlului omenilii, cild idee a
nu depinde deeit de om. FcU'il oameni nu exista idei omene!jti pe aeeastil
lume; ideea, ea atare, m'e intotdeauna w'ept conditie prezenta oamenilol'
ca w'mm'e, existenla unor legi em'e constituie eonditia primordialii a acestei
prezente,
Mai mult! Anumite idei sint legate de existent a anumitor oameni.
Aeeasta este valabil mai ales pentru eoneeptele care au radiicina nu intr,un
adevcU' coneret, ci in Iumea sentimentului, sau em'e, ea sa folosesc 0
definitie foarte clm'a foarte fmmoasa uzitatii actualmente, refleetil 0
"experientil aeeste, idei care n-au nimic de-a face cu logiea reee
luata in sine, ci reprezintli pw'e manifestari ale sentimentului, ale coneep\iilor
morale, sint legate de existenta oamenilor, a caror imaginatie capacitate
201
creatoruoe le-a dat Druo atunci conservarea raselor !;'i a oamenilor cru-e
Ie-au conceput este condi(ia necesruoa a permenen\ei acestei idei. De exemplu cel
cruoe sincer triumful ideii pacifiste pe pamint ruo trebui sa faca totul
pentIu ca lumea sa fie cucerita de germani; caci, in caz contrru-, s-ruo putea ca cel
din urma pacifist Sa moru-a odata cu ultimul gelman, din moment ce restullumii
s-a lasat mai putin prinsa in capcana acestei absurditati contrru-e firii ratiunii
decit a Iacut-o din nefericire popoml nostm. AI- trebui vrind-nevrind, Sa
se hotarasca ferm sa se razboiasca pentm a ajunge la domnia pacifismului.
Acesta era adevaratul plan allui Wilson, salvatOlul venit din America, sau cel
putin credeau germanii visatori, astfel scopul a fost atins.
De fapt, ideea pacifistii umanitru'a poate fi excelentii din clipa in care
omul superior va fi cucerit supus lumea pe 0 intindere suficient de mru'e ca
sii fie singmul stiipin al acestui pamint_ Aceasta idee nu va putea avea un efect
daunator decit in masura in cru-e ei in practicii va deveni dificilii !;'i, in
final, imposibila. Aadru-, mai intii lupta, apoi, poate, pacifism_ Altfelomenirea
a depa!;'it apogeul evolutiei sale scadenta nu este domnia vreunei idei morale,
ci bru-bru-ia apoi haosul. Ceea ce am spus poate provoca risul unor cititori, dar
planeta noastra a pru'Cill-S deja etelul timp de milioane de ani, lara ca sa fi
existat oameni i e posibil ca ea sa-i ill'meze intr-o zi calea in condilii,
daca oamenii uita ca VOl' ajunge la un nivel superior al existenlei nu ascultind
dp-clru-atiile citorva ideologi de dementa, ci invatind sa cunoasca
l-espectind rigm-os legile implacabile ale naturii.
Tot ceea ce noi admiram astazi pe acest pamint - i ruia, tehnica
inventii - este produsul activitatii creatoruoe a poporu-elor pUlin numeroase !;'i
la poate, de 0 singm-a rasa. De ele depinde permanenla intregii
civilizatiio Daca ele pier, ceea ce constituie flumusetea acestei lumi va CObOli cu
ele in mormint.
Grice influen(il ru' avea, de pilda. solul asupra oamenilor, rezultatele
acestei influente VOl' fi intotdeauna diferite in func(ie de rasa asupra careia se
exercitao Feliilitatea sciizuta a pamintului pe care traiete 0 rasa poate fi pentm
ea un imbold puternic cru-e s-o determine sa realizeze lucluri miiloete; pentIu
alta, sterilitatea solului va fi cauza siiloaciei i in final a subalimentiil-ii cu toate
consecintele ei. Intotdeauna predispozitiile intime ale poporu-elor sint cele care
determina felul in cruoe influen(ele din afara VOl' actiona asupra loro Ceea ce pe
unii ii obliga sa moru'a de foame, pe altii Ii intr-o munca aspra.
Toate civilizatiile mari din trecut au decazut numai pentm ca rasa
creatoare la origine a pierit prin otnlvirea singeluio
Cauza profunda a acestor decaderi a fost intotdeauna uitru'ea principiu-
lui dupa cru-e orice civilizatie depinde de oameni nu de ea; ca, prin
illomare, pentru a conserva 0 ci vilizatie determinata, trebuie conservat omul care
a creat-o_ Dar aceastii conservru-e este legatii de legea implacabilii a necesitiitii
a ch'eptului celui mai bun mai truoe la victorieo
cine vn:a sa triiiascii, sa lupte! Cine refuza sa lupte pe aceastii
202
lume in cru-e lupta neincetata este lege, nu melitii sa traiasca.
Aceasta poate parea dw', dru' ru?a este! Totulji soruia omului cru-e crede
ca po ate invinge natuxa lji, in realitate, 0 insultii este mult mai grea_ Suferin\a
cumplitii, nenorocire boli, iata in acest caz riispunsul natwii.
Omul care uita legile rasei se de fapt de felicirea
la cru-e este sigw" ca va ajunge. El se opune mersului victOlios al rasei
supelioru-e plin aceasta, conditiei prealabile a Olicarui progres uman. Copleljit
de povru'a sensibilitatii omeneljti, el decade la stadiu1 de animal incapabil sa se
lidice pe scru-a vietuitoarelor.
'* *
AI' fi zadruwc sa incepem 0 discutie penh'll a ce rasa sau ce rase au
fost initial depozitru-ele civilizatiei umane ca wmru-e, au intemeiat intr-adevar
ceea ce intelegem noi prin omenire. Este mai simplu sa ne punem intrebarea
referitor la prezent in aceasta pIivinta, raspunsul este simplu lji elru-. Tot ceea
ce avem astazi in fata noash-a ca civilizatie umana, ca productii ale ruiei,
tehnicii este aproape exelusiv rodul activitatii creatoru'e a ruienilor. Acest fapt
pelmite sa conchidem prin reciproca, nu lara temei, ea ei au fost singw-ii
intemeietori ai unei omeniI-i superioru'e !ii, plin w-mru-e, ca ei reprezinta tipul
prirnitiv a ceea ce intelegem prin cuvintul "om". Arianul este Prometeu1
omeniI-ii; scinteia divina a geniului a din toate timpwile din fruntea sa
lurninoasa; el a reaplins mereu acel foc cru'e, sub fOlma lumina
intunericul ce invaluia rnisterele indaratnic mute, ru'atindu-i astfel omului calea
cruoe trebuie suita eu greu pentru a deveni stapinul celorlalte vietuitoruoe de pe
pamint. Daca el ru' disparea, pe pamint s-ru" Hisa intunericul de nepatruns; in
cite va secole, civilizatia omeneasca ru- disparea lumea ru- deveni un
Daca s-ru" imparti omenirea in trei specii: cea cru-e a creat civilizatia, cea
cru-e a depozitat-o cea cru-e a dish'lls-o, numai roianul ru- mai putea fi citat
ca reprezentant al celei dintii. EI a pus fundatiile temeliile tutw-or creatiilor
numai pigmentatia au depins de cru-acterele specifice
ale diferitelor poporo-e. EI a fw-nizat blocw-i de piatra planul tutw-or
edificiilor progresului uman numai executia corespunde spiritului propriu al
fiecarei rase. De exemplu, in citeva zeci de ani, tot estul Asiei va putea califica
dI-ept a sa 0 civilizatie al carei element fundamental va fi spiritul grec tehnica
gelmana, ca "ii la noi. Numai aspectul extelior pwia, cel pu\in in prote,
triisatwile de insplratie asiatica. Japonia nu adauga la civilizatia sa, cum cred
unii, numai tE,hnica ew-opeana; dimpotriva, tehnica ew-opeanii sint
sh-ins unite cu ceea ce constituie trasatwile specifice ale civilizatlei japoneze.
Elementul fundamental al vietii nu mai este civilizatia japoneza OIiginruii, cu
toate ca ea confera acestei vieti coloratw"a ei pruticulro-a acel aspect izbitor in
ochii europenilor ca Ulmru-e a deosebirilor esentiale . ci Ul-ia!ia opera
203
tehnicii a Ew-opei Americii, adicii a popoarelor ariene. Bazindu-se pe
l'ezultatele obtinute prin aceasta mundi, Orientul a putut w-ma la rindul sitU
mersul progresului general al omenirii. Lupta pentru lu'ana zilnica a oferit baza
acestei munci, a creat armele instIumentele necesare; numai formele
e::-.--terioare se VOl' adapta incetu] cu incetul caractelului japonez.
Daca, incepind de astazi, ariana ar inceta sa se exercite asupra
Japoniei, presupunind ca EW'opa America se progresele pe care Ie
face ,Japonia in tehnica ar mai putea continua 0 vreme; dar, dupa
ani, izvolUl ar seca, trasatUlile specific japoneze ru' teren
actual a ru' impietri, ru' recadea in somnul din cru'e a trezit-o, cu de ani
in m'ma, valu} ruiene. De aici se poate trage concluzia ca, dupa cum
dezvoltru'ea actualii a Japoniei se datoreaza influentei ru'iene, tot in
vremUl'ile stravechi, 0 influenta straina un spiIit strain au stimulat civilizatia
japoneza a acelei epoci indepartate. Cea mai bunii dovada in splijinul acestei
pareri este faptul ca ea s-a anchilozat cu timpul, a incremenit complet. Acest
fenomen nu se poate produce la un popol' decit atunci cind a dispiilut celula
creatoru'e originru'a sau cind influenta externa cru-e daduse avint !ji fUl'nizase
matelialele necesru'e dezvoltarii dintii a civilizatiei a sfir!iit pI'in a lipsi. Daca
faptul ca un popor a plimit de la rasele straine elementele esentiale ale
civilizatiei sale. le-a asimilat !ii le-a folosit, dru' mai pe Ul-ma, cind influenta
exterioru'a a incetat sa se exercite asupra lui, a este dovedit, se poate
spune ca aceasta rasa a fast depozitara civilizariei, dru' nu ca ca a creat civiliza(ia.
Daca examinam diferitele poporu'e din acest punct de vedel'e, constatiim
ca, de fapt, aproape pretutindeni avem de-a face nu cu poporu-e cru-e initial au
intemeiat ci ci apl'oape intotdeauna cu poporu-e cru-e au plimit depozitul.
Imaginea pe cru-e ne-o putem face despre civilizatia lor este Ul-miitoru-ea:
poporu-e ru-iene al carol' efectiv este tidicol de neinsemnat - supun
poporu'e straine solicit ate de conditiile de via\ii pe cru-e Ie of era noul linut
(fertilitatea, natUl-a climatului etc.) sau, profitind de asemenea de abundenta
miinii de luclU fUl'nizate de oamenii de rasa inferioru-a, i-;;i dezvolta in cazul
acesta capacitatile intelectuale organizatorice cru-e dormitau in ele. In cite va
milenii, sau chiru-in citeva secole, ele intemeiaza cru-e aveau la origine
trasatUl-i intIu totul col'espunzatoru-e felului lor de a fi adaptate
specifice ale solului ru-atate mai sus spiritului oamenilor pe cru-e i-au supus.
Dru' la Ul'ma cucelitorii devin infideli principiului, respectat la inceput, in
virtutea ciUuia pastrau pUl-itatea singelui; ei incep sa se impreuneze cu
lor indigeni punind astfel capat propriei lor existente; caci pac-atul
originru- comis in Pru-adis ru-e intotdeauna drept expulzru-ea
vinovatilor.
Dupa 0 mie mm bine de ani, ultima Ul'mii vizibila a vechiului popor
de stapinitori se adesea in pielea mai deschisii pe care singele sau a
transmis-o rase I supuse ,?i intr-o civilizalie impietritii pe cru-e 0 intemeiase
odinioarii. Caei cum singele cuceritoJ"ului s-a pierdut in singele popoarelor
204
dominate, tot astfel s-a pierdut combustihilul din care era racuta raclia care
lumina progresul civiliza\iei umane! Aa cum singele stapini a lasat pe
pie lea descendentilor 0 nuanta deschisa care ii amintirea,
intunericul care stinge viata cultural a devine mai putin adinc datoritii razelor
palide raspindite de crea\iile inca viahile ale celor ce au adus odinioara lumina.
Lumina lor striilucete in mijlocul harhariei revenite prea adesea il face pe
ohservatoml superficial sa creadli cli are in fata lui imagine a poporului actual,
cind de fapt el doar in oglinda trecutuluL
Se poate intimpla ca un asemenea popol' sa intre in contact, de-a lungul
istOliei sale, pentru a doua oru'li, sau chiru' mai des, cu rasa celor cru'e odinioru'ii
Ie adusesera civilizatia, lara ca in memOlia lui sa mai fie prezenta aminth'ea
intilnirilor precedente. Ceea ce ramine in acest popor din singele
stapinitOli se va intoru'ce clitre aceasta noua inflOlil"e culturala ceea
ce la inceput nu fusese posihil decit prin constringere, se poate face acum de
hunavoie. 0 noua era a apru'e dainuie pinii cind pionielii slii
,degenereaza prin singe Ie popoarelor strliine.
Va fi sru'cina viitoarei istorii universale a civilizatiei sa-i orienteze
cercetarile in acest sens i sli nu se piarda in enumerarea faptelor vizihile, cum
din plicate prea adesea se intimplii in actual a no astra tiinta istorica.
Aceasta schi\a a evolutiei la cru'e au fost supuse poporu'ele depozitru'e ale
civilizatiei zugrlivete deja tahloul dezvoltiirii, activitlilii i dispru'itiei celor cru'e
au intemeiat intr-adevar civilizatia pe pamint, adica a arienilor.
Dupa cum in viata cotidiana ceea ce se geniu are nevoie de 0
ocazie deosehit de favorahilli i adesea chiru' de un veritahil stimulent pentm a
fi pus in lumina, la fel se intimplli i cu rasa dotata cu geniu. In monotonia vietii
cotidiene, oamenii, fie i de prima valoru'e, pot sa para neinsemnati i ahia ies
la suprafatli in anturajul lor; dar imediat ce se gasesc intr-o situatie cru'e Ii
dezorienteazli sau ii deruteaza pe ceilalti, la acest om care piirea oru'ecare se
dezvaluie aptitudini geniale, deseori spre marea mirru'e a celor care il viizuserli
pina atunci in cadrul meschin al vietii civile, de aceea rru'eOli un profet se
hucura de autoritate in propria lui tru'li. Niciodatli nu exista 0 ocazie mai huna
pentm a ohserva acest fenomen decit in timpul rlizhoiuluL In nite tineri
apru'ent lipsiti de maliotiozitate se manifestli suhit, in ceaswile grele, in clipa
cind ceilalti ii pierd cw'ajul, eroi a Carol' energie siilhaticli hraveaza moartea
cru'e tiu sa calculeze cu singe rece. Daca n-ru' fi sunat ceasul acela al incercarii,
nimeni nru' fi putut hlinui cli in hliiatul acela imherh se ascundea un tinar erou.
Pentru ca geniul sli se manifeste, intotdeauna este nevoie de un lovitw'a de
mliciucii a destinului, cru'e pe unii ii dohoru'ii, pe ceilalti ii o\elete pe
i spargind gaoacea vietii cotidiene dii la ivealli suh ochii lumii stupefiate rodul
pe cru'e-l continea. Atunci multimea se impohivete i nu Vl'ea sii creadii ca acela
cru'e parea asemeni 't:i a devenit blUSC 0 alta fiinta: proces cru'e se repetii cu
ocazia apru'i\iei oricihui om de valoru'e.
Dei un inventator, de pilda, nu-i creeazii reputatia decit in ziua in cru'e
205
inventia lui este cunoscuta, ar fi sa credem ca geniul a sclipit in om numai
in momentul acela; sub fruntea omului dotat intr-adeviir cu capacitate creatoare,
scinteia geniului exista din ceasul na!lterii lui. Adeviiratul geniu este innascut,
el nu este niciodatii rodul educatiei sau al invataturii.
Daca acest lucru este adevarat, in cazul individului, cum am remarcat
deja, la fel este in privinta rasei. Popoarele cru:e manifesta 0 activitate
creatoare au, inca de la origine, druul de a crea, chiar !li atunci dnd acest dru-
scapa privirii observatorilor supeliiciali. in acest caz reputatia unui popor de
geniu este consecinta adelor infiiptuite de el, deoarece restul lumii este
incapabila sa recunoasca geniul in sine, ea nu sesizeaza decit manifestarile
perceptihile sub forma de inventii, descoperiri, edificii, imagini etc.; dar aici,
mai e nevoie de mult timp pentIu ca lumea sa ajunga sa recunoasca geniul.
Dupa cum la un individ de mru"e valoru"e aptitudinile geniale, sau cel putin
aptitudinile din comun, sub impulsul unor imprejurari deosebite, se
stnlduiesc sa se puna in practica, este posibil ca, in viata poporu"elor, folosirea
efectiva a forte lor capacitatilor creatoare potentiale sa nu aiM loc decit atunci
dnd sint chemate de conditii determinate.
Exemplul cel mai edificator al acestui fapt ne este dat de rasa depozitanl
a dezvoltarii civilizatiei umane, cu alte cuvinte ru"ienii. De indata ce destinul ii
pune in prezenta unor imprejUl'llri deosebite, ei incep sa-!li dezvolte intr-un ritm
din ce in ce mai rapid capacitiitile existente in ei sa Ie to arne in tipru"e cru'e Ie
dau forme perceptihiIe. Civilizatiile pe care Ie intemeiaza in asemenea CaZUl"j
sint aproape intotdeauna net conditionate de sol, de clirna de oamenii pe cru"e
i-au subjugat. Acest ultim element este de altfel hotaritor. Cu cit conditiile
tehnice de cru"e depinde rnanifestru"ea unei civilizatii sint rnai primitive, cu atit
este mai necesru"ii prezenta unei miini de IUCIU care, organizata
folosita, trebuie sa inlocuiasca forta Fara posibilitatea ce i-a fost oferita
ru"ianului de a folosi oarneni de rasa inferioara, el n-ar fi putut face niciodata
primii pa;;i pe dIumul care avea sii-l ducii la civilizatie; dupa cum lara contributia
unor animale adecvate, pe cru"e a Sa Ie domesticeascii , n-ru" fi devenit
stapinul unei tehnici cru"e ii permite in prezent sa se lipseascii incetul cu incetul
de aceste animale. Dictonul: "MaUlu] Iacut datoria, maUlul poate sa pIece"
ru"e, din pacate, 0 semnificatie foruie adinca. Timp de rnii de ani calul a fost
nevoit sa slujeasca omul 'ii sii-l ajute in muncile sale, punind astfel bazele unui
progres care, producind autornobilul, face calul sa devina inutil. In citiva ani, el
va fi incetat orice activitate, dar, lara colaborru"ea lui din trecut, omului i-ru" fi
fost po ate mult mai greu sa ajunga acolo unde este astazi
Astfel ca prezenta oamenilor de rasa inferioru"li a fost conditia primor
diala a formlu:ii civilizatiilor superioru"e; ei compensau penUl"ia de reSUl"Se
materiale lara de cru"e posibilitatea progresului este de neconceput. Este celi cli
cea dintii civilizatie umana s-a bazat rnai putin pe animalul domesticit decit pe
folosirea omului de rasii inferioara.
Nurnai dupa supunerea rase lor invinse la sclavie 0 soruia asemanatoru"e
206
a lovit animalele, nu invers, cum ar putea unii sa creada. Cad in fata plugului
a fost pus mai intii invinsul; calul nu a venit dedt dupa aceea. Trebuie sa fii un
pacifist nebun cll sa-ti inchipui ca acest fapt este un seron aJ degradarii umane;
el da seama ca aceasta evolutie trebuia sa aiba loc pentru a se ajunge la
acel grad de civilizatie de care profita apostoIi ca debit.eze vorbele
amagit.oare de
Progresele omeniril sint 0 ascensiune pe 0 scara Iani nu te poti
lniilla tara sa fi trecut treptele inferioare, Arianul a pru'CID'S drumul pe
cru'e i I-a ru'atat reaJitatea nu pe acela la cru-e viseaza imaginatia unui
egalitruist modern, Diumul adevarat este greu :?i anevoios, dru' in final conduce
la tinta Ia cru'e ru' vrea pacifistul sa vada omenirea ajungind; dru-, in realitate,
visID'ile lui mai mult il indeparteazii dedt il apropie de ea,
Nu intimplator primele civilizatii s-au niiscut acolo unde ru-ianul a
intilnit poporu-e infelioru-e, Ie-a subjugat Ie-a supus vointei lui, Ele au
constituit primul insbument tehnic in slujba unei civilizatii in devenire.
,
Prin urmru-e, dIumul pe cru'e trebuia sa-I w-meze ruianul era trasat elru-,
Cucelitor, el a supus oamenii de rasa inferioru-a Ie-a rinduit activitatea
practica sub comanda lui, dupa vointa lui 'ji conform scopw-ilor lui, Impurundule
iusa 0 activitate utiIa, anevoioasa, el n-a lacut doru' sa clute viata supu!iilor
sai; el poate chiru' Ie-a law-it 0 soru-tii. mai bunii decit cea cru-e Ii se cuvenea, in
cazul in cru'e se bucw'au de ceea ce se nume!:ite vechea lor "libeI-tate Of Atita timp
cit pastrat rigw-os situatia morala de stapin, a ramas nu numai stapinuI, ci
pastratOlw civilizatiei pe cru-e a continuat sa 0 dezvolte. Caci aceasta se
intemeia exdusiv pe capacitatile ru-ianului pe faptul ca acesta raminea el
insu!ii: pe masw'a ce supu!:iii au inceput sa se ridice !ii, dupa cum e verosimil, s au
apropiat de cuceritor din punet de vedere lingvistic, bru-iera dintre stapin
sluga a disparut. Arianul a renuntat la pW'itatea singelui sau pierdut
astfel dI'eptul de a trai in pru'adisul pe cru-el crease. Prin amestecul raselor el
s-a degradat, pierdut din ce in ce mai mult facultatile civilizatoru'e; in final
el a devenit nu numai din punet de vedere intelectual, ci fizic, asemaniitor
sai pierzind astfel superiOlitatea pe cru'e 0 avuseserii
asupra lor sai. Citva timp a mai putu1 tnli din rezervele acumulate de
civilizatie, apoi impiebirea impIinit lucrru'ea aceast.li civilizatie a cazut. in
uitru-e,
A!ia s-au civilizatii 'ii impeni, cedind locu} unoI' noi forme de
organizru'e.
Amestecul singelw scaderea nivelului raselor, cru'e este consecin\a lui
meluctabila, sint. singw-ele cauze ale pieirii civilizatiilor vechi; ciici nu razboaiele
piel'dute aduc cu ele pieirea poporu-elor, ci dispru-itia acelei forte de l'ezistenta
cru'e este proprietatea exclusiva a unui singe pur,
Tot ceea ce, in aceastii lume, nu e de rasa pura nu reprezinta decit fire
de paie maturate de vint.
Da.r oricf' eveniment istoric este manifestru'ea unm Instinct de
207
eonservare a rasei, atlt in sensul bun cit in eel riiu.
Daeii ne intrebam care sint eauzele profunde ale importantei predomi-
nante a arianismului, putem raspunde po ate cii aceasta importantii provine mai
putin din vigoarea eu care era dotat acest instinct la arian, cit din modul
deosebit in care se manifesta. Vointa de a triii este, consideratii din punct de
vedel'e subiectiv, la fel de putel'nica la toti oamenii; ea nu diferii decit prin
modul in care se realizeaza in practica. In modul de viata cel mai primitiv,
instinctul de conservare nu grija purtata de individ eului siiu.
Egoismul, ca sa folosim termenul cu care desemnam aceastii dispozi\ie morbidii,
este am de absolut incit inglobeazii chiar dW'ata, in fel ineit clip a de fata
pretinde sa aiba totul nu acorda nimic ceaswilor ce VOl' sa vinii. Acesta este
stadiul de animal care nu deeit pentm sine, cautii ill'ana cind ii este
foame nu se luptii decit penh'1l apilra proplia viata. Atita vreme cit
instinctul de conserval'e nu se manifesta decit in felul acesta, nu exista nici 0
bazil penh'1l formal'ea unei comunitati, fie ea sub forma cea mai pl'imitiva a
familiei. Deja viata in comun a masculilor femelelor, care simpla
imperechere, pretinde extinderea instinctului de conservare, din moment ce
grija individului fata de eul sau lupta pe care 0 ducea pentm a-I apara tin cont
acum de cel de-al doilea element al cuplului; citeodata masculul cauta !?i el
ill-ana penh'1l femela lui; de obicei amindoi cautii ill-ana penh'1l pui. Unul se
straduie!?te aproape intotdeauna sa-l apere pe eelalalt, astfel cil aici se afla
primele manifestiiri, extrem de l'1ldimentare, ale spiritului de saclificiu. In
masw-a in care acest spirit se intinde dincolo de limite Ie restrinse ale familiei,
se eonditia primordialii care va permite formarea unor mai
cupdnzatoare !?i in final a unOI' adevarate state.
Aceasta facultate este foarte putin dezvoltatii la rasele de oameni de cea
mai joasii speta, astfel eli ele ramin deseori la stadiul de familie. Cu cit oamenii
sint mai inclinati puna pe planul al doilea interesele personale, cu atit este
mai mare capacitate a lor de a intemeia comunitati mai cuprinzatoare.
Aceasta inclinatie pentm sacdficiu care-l determinii pe om puna in
joe proplia munca daca este nevoie, propria viata in folosul semenilor siii este
deosebit de dezvoltata la ruieni. Ceea ee constituie miil-e\ia ruianului nu este
bogatia facultiitilor sale intelectuale, ci pornh-ea de a-!?i pWIe toate capaeitiiti1e
in slujba comunita\ii. Instinctul de conservru-e a luat la el forma cea mai nobila;
e) subordoneaza voluntru- eul vietii comunitatii il saeliliea atunei eind
imprejw-adle 0 eer.
Facultiitile civilizatoru-e ronsh'1lctive ale ruianului nU-!ii au iZVOl'1l1 in
aptitudinile sale inteleetuale. Daeil n-ru- exista decit aeestea, e) n-ru- putea
actiona decit ea distmgator, dar nieiodata ea organizator. Deoro-eee eonditia
esentiala a oricarei organiziiri este ca individul sa renunte impuna piirerea
personala interesele personale sii Ie sacrifice in folosul eomunitiitii. Pe
aceastii cale ocolitii, sacrificlndu-se penh'1l binele general, el pru-tea.
De exemplu, el nu lucreaza nemijlocit penb'1l el ci actioneaza in caru'1ll
208
ansamblului, nu pentIlI folosul sau personal, ci pentnl binele tuturor. Expresia
lui favorita: "munca" lamw'e!?te admirabil aceastii inclinatie a spiritului; prin
aceasta el nu intelege 0 activitate care numai la conservarea propriei
sale vieti, ci una aflata in conexiune cu interesele comunitatii umane. In caz
contrar, el dii activitiitii umane egoiste, sustinind doar instinctuI de conservare
tara grija restului lumii, numele de fwi, camata, tIlharie, spoliere.
Aceasta inclinatie a spiritului, care rulInca pe plan secund interesul
individului in folosul men(inerii comunita(ii, este cea dintii conditie prealabila
a oricarei civilizatii umane adevarate. Numai prin ea se pot mru'ile opere
ale carol' intemeietori sint recompensati rru'eori, dru' cru'e constituie
pentI1l iZVOlUI unoI' bunw'i abundente. Numai ea poate sa explice cum
atitia oameni pot supOlia, lara a inceta sa fie cinstiti, 0 via(ii mizera, cru'e ii
condamna pe ei la saracie la mediocritate, insa asigw'a comunitatii bazele
existen(ei. Orice muncitor, (aran, inventator, functionru' etc., cm'e produce lara
a putea ajunge el la fericire !li indestulru'e, este un reprezentant al acestei
idei nobile, chiar daca nu este niciodata de .semnificatia adinca a
modului sau de a ac(iona.
Insa tot ceea ce este adevarat cind se despre munca socotita ca
element fundamental al intretinerii vietii a progresului uman este
mai adeviirat cind este yorba despre protejru'ea omului a civilizatiei sale.
A-ti da viata pentru a apiira viata comunitatii reprezinta incununarea spiritului
de sacrificiu. Numai prin aceasta se poate impiedica darimarea de mina
oamenilor sau disblIgerea de catre natw'ii a ceea ce a fost construit de mina
omului.
In limba noastrii germanii existii 0 yorba cru'e in mod striilucit
actele inspirate de acest spirit: a-ti indeplini datoria, cu alte cuvinte sa nU-li
ajungi tie insuti, ci sa colectivitatea.
Inclinatia spiritual a fundamentala cru'e este iZVOllIl unui asemenea mod
de activitate 0 numim idealism, ca s-o deosebim de egoism. Intelegem prin
aceasta numai capacitatea individului de a se sacrifica penb'll camunitate,
pentI1l semenii siii.
Convingerea cit idealismul nu este 0 manifestru'e neglijabilit a sentimen
tului, ci ca. dimpotriva, el este, in realitate, va fi intotdeauna conditia
prealabilii a ceea ce numim civilizatie umana chim' cit el a creat singw'
conceptul de "om" este de prima necesitate. Situatia m'ianulului in lume
prezenta oamenilor pe lume se datoreaz1t acestei inclinatii launtrice a spiritului;
eiici ea singw'ii a extras din ideea purii creatoru"e cru'e, asociind intI' 0 unil'e
unicii in felul ei farta bmtalii a pumnului cu inteligenta geniului, a creat
monumentele civilizatiei umane.
Fiirii idealism, to ate facultatile spiritului, chiru" cele mai sw-prinziitoru'e
nu ar fi de cit spirit in sine, eu alte cuvinte 0 apru'en\li lara 0 valoare considera-
bilii, dar niciodatil 0 fortii creatoare.
rnsa, cum idealismul nu este altceva de cit. subordonru'ea intereselor
209
vietii individului celor ale colectivitatii cum aceasta este, la rindul ei, conditia
prealabila a posibilitatii formatiunilor organizate de toate felurile,
idealismul raspunde, in ultima analiza, scopurilor w'marite de natw'a, El singm
determinii omul sa recunoasca de bunavoie privilegiile fortei ale energiei
face din el unul din elementele infinitezimale ale ordinii cru'e dii forma aspect
intregului univers.
Idealismul eel mai pm coincide, lara sa aiba acestui fapt, cu
cunoaterea integrala.
Ne yom da seama imediat cit este de adevarata aceasta axioma cum
trebuie sa ne ferim sa confundam adevaratul idealism cu jocw'ile unei imaginatii
ratacite daca-i ingaduim unui tinii al cami spirit inca nu este compt, unui baiat
sanatos, sa faca 0 apreciere, nestingherit. Acelai tinar cru'e refuza sa inteleaga
sa admita tiradele unui pacifist "idealist" e gata sa-i sacrifice tirulra sa viata
pentru idealul poporului sau.
instinctul se supune in acest caz no\iunii de necesitate
profunda de a conserva specia cru'e ni se impune, fie r;;i in detrimentul
individului, daca este nevoie, protesteaza impotriva fiecru'ilor cru'e,
oricum s-ru' deghiza, in realitate sint revoltati impotriva'legilor
evolutiei; deoarece aceasta este conditionata de spiritul de sacrificiu voluntru' aI
individului in favoru'ea majoritiitii nu de conceptiile mOl'bide ale unoI' lai cru'e
pI etind ca ei cunosc mai bine natw'a.
Tocmai in epocile in care idealisrnul amenin\a sa dIspanl putem ca
w'mare imediat constata slabirea ace lei forte cru'e formeaza comunitatea i
este conditia prealabila a civilizaiiei. De indata ce egoismul pune stapinire pe un
popor, lantul rinduielilor slabete w'marindui propria lor fericire, oamenii
sint ruuncati din cer in inferno
Posteritatea Ii uita pe oamenii cru'e au umblat numai dupa propriile lor
interese ii lautta pe cei care au renuntat la fericirea personala.
Evreul contrasteaza cel mai puternic cu ru'ianul. Poate ca nu existii pe
,lme un popor al ciirui instinct de conservru'e sa fie mai dezvoltat decit la cel
cru'e este numit popmul ales. Cea mai buna dovada este simplul fapt ca aceasta
rasa a supravietuit pinii in zilele noastre. Unde e popmul cru'e, in ultimii douii
mii de ani, a suferit mai pUiine schimbari in inclinatiile sale launtrice, in
cru'actelul sau etc. decit popOlul evreu? In ce popor a fost amestecat in
revolutii mai mru'i decit evreii? ei au ramas la din w'iaele
catastrofe care au pus omenirea la incercare. Cita vointa de a trai, de 0
tenacitate citii statornicie pentm a mentine specia dovedesc astfel de
fapte!
Faculb1tile intelectuale ale evreilor s-au dezvoltat timp de mii de ani.
Evreul trece astazi dI'ept dru' intr-un anume sens totdeauna a fost aa.
Dru' inteligen\a lui nu este rezuitatul unei evolutii interioru'e, ea a profitat de
lectiile pe cru'e i le-a dat strainul. Spiritul uman nu poate ajunge el insui la
inflorirea completa fin'a a strabate trepte succesive. La fiecru'e pas pe cru'e
210
il face spre a se inalta, el trebuie sa se sprijine pe baza pe care i-a fwnizeaza
trecutul, intelegind prin aceasta intreaga valoare a expresiei, cu alte cuvinte pe
baza pe care 0 of era civilizatia generala Nici un rationament nu provine deeit
intr-o foarte mica masura din experienta personal a; el rezulta in general din
expelientele rezultate in vremw'ile trecute. Nivelul general al civilizatiei
inzestreaza individul, cel mai adesea f'ara ca acesta sa bage de seama, cu 0
asemenea abundentii de preliminare, incit, astfel dotat, el poate face
mai el alti inainte. De exemplu tiniilul de astiizi in
mijlocul unei asemenea cantitii\i de cuceliri tehnice facute in ultimele secole,
ineit ceea ce riiminea un mister, acum 0 sutii de ani, penh-u spilitele cele mai
luminate, i se pare foarte fu"esc nu-i mai atrage atentia, este de cea mai
mare importan\ii pentm el, permitindu-i sii w"miireascii sa inteleagii progresele
pe care Ie-am facut in aceastii direc\ie. Unui om de geniu, care a h"iiit in primii
douiizeci de ani ai secolului trecut care soar intimpla piiriiseascii
mormintul in zilele noastre, i-ar veni mai greu acordeze spiritul dupii
diapazonul timpului prezent decit unui copil de cincisprezece ani, dotat
mediocm, din zilele noastre. I-ar lipsi incomensw"abila educa\ie pregatitoare pe
care 0 ca sa zicem unul din contemporanii in
prin intermediul manifestihilor civilizatiei generale,
Cum evreul din motive care VOl' din cele ce w"meazii . n-a fost
niriodatii in posesia unei civilizatii proprii, bazele muncii sale intelectuale i-au
fost intotdeauna furnizate de altii. Intelectul sau s-a dezvoltat intotdeauna la
lumii civilizate care il inconjw"a.
Cazul contrar nu s-a ivit niciodata.
Caci, la evreu instinctul de conservare nu este mai slab, ci mai
puternic decit la celelalte popoare, de.'ii capacitii\ile lui inteJectuale fae eu
impresia ea nu sint cu nimic mai prejos decit facultliple spuituale ale
altor rase, el nu eonditia prealabila esentialii pentru a fi un popor
eivilizator: e] este lipsit de idealism.
Vointa de saclificiu la popoml evreu nu simplul instinct de
conservare a individului. Sentimentul solidruitiipi nationale, cru"e la el pru"e atit
de profund, nu este deeit un instinct gregar foruie primitiv cru"e se la
muIte alte fiinte din lume, Trebuie remarcat in aceastii privin\ii cii instinctul
gregru" nu-i indeamna pe membrii turmei sii-.'ii dea reciproc ajutor atunci cind un
pericol comun face ca acest ajutor reciproc sa para folositor sau absolut necesru".
haiti! de lupi cm"e a ataeat pl-ada in comun se din nou c1nd
indivizii care 0 compun potolit foamea. Este .'ii cazul cailor care se unesc
penh-u a se apiira de un agresor, dru' care se rJspindesc de indatii ce perirolul a
trecut.
Evreul nu j>rocedeaza altfei. Spuitul sau de sruificiu numm
aparent El nu se manifestii dedt in miisura in cm"e existenta fiecarui individ iJ
face sa devinii absolut neeesru". Dar de indata ce comun este invins,
pericolul, cru"e ii ameninta pe toti, tI'ecut, prada pusa la IDe sigw", buna intelegere
211
aparentii dispare spre a face loc unor inclinatii Evreii nu sint uniti dedt
atunci cind sint de un pericol comun sau de atrac\ia unei prazi
comune. Dacii aceste doua motive dispar, egoismul cel mai brutal reintra in
dreptUli acest popol', atit de unit mai inainte, cit ai bate din palme nu mai
este dE'cit 0 liotii de ducind lupte singeroase.
Dacii evreii a1' fi singw'i pe aceasta lume, sar acoperi de stratUli de JE'g
':oi de gunoaie sau ar ciiuta sa se exploateze sii se extermine in lupte nemiloase.
daca nu cumva in care se manifestii lipsa totala a spiritului lor de
sacrificiu, nar transforma Iupta intr-o simplii parada
Este deci complet sa conchidem din faptul cll evreii se unesc
penblJ a lupta sau, mai precis, spre priida semenii, ca la ei exista un
oarecare spirit idealist de sacrificiu.
Nici in acest caz evreul nu asculta de nimlc altceva decit. de pUllJI
egoism.
De aceea statuI evreu - care trebuie sa fie organismul viu menit sa
conserve !?i sa inmulteasc,i 0 rasa - din punet de vedere teritorial nu are nici 0
gIanita. Fiindca delimitarea teritoriului unui stat presupune intotdeauna 0
inclinatie spirituala idealista a rasei care il constituie indeosebi 0 concep\ie
exactii despre ceea ce inseamna munca In masw"a in care aceasta concep\ie
orice tentativii de a forma sau de a face sa vietuiasca un stat. delimit at
in spa(iu trebuie mai mult sau mai putin sa Ca wmare. acest stat este
lipsit de temelia pe care se poate lidica 0 civilizatie.
popOlul evreu nu poseda, in ciuda tutw'or facultii(ilor intelec
tuale cu care aparent este dotat, 0 adeviiratii civilizatie, indeosebi 0 civilizatie
proprie. Ceea ce poseda astazi evreul ca civilizatie aparenta nu este decit bunul
altor popoare care in cea mai mare parte s a deteriorat in miinile lui.
PenblJ a aprecia care este pozitia popOlului evreu fata de civiliza\l3
umana, nu tebuie pierdut din vedere un fapt esential: n-a existat niciodatii rota
evreiasca ii, in consecinta, nu exista nici astazi; mai ales cele doua regine ale
ootei: OO'hitE'ctUl'a muzica nu-i datoreaza evreulw nimic original. Ceea ce
produce evreul in domeniul ootei nu este decit un lucm de mintuialit sau fUlt
intelectual. Dro' evreul nu poseda faculta(ile cro'e deosebesc rase Ie creatoare
inzestrate, in consecintii, cu privilegiul de a intemeia civilizatii.
Ceea ce cii evreul nu asimileaza civilizatiile sb-aine decit ca un
copist care de altminteri deformeaza modelul este faptuI ca eI cultiva
indeoS('bi arta cro"e necesita cel mai pu(in inventia proplie, adica rota dmmatica.
Niei in aeest domeniu el nu este decit un miisdiIici sau, mai bine zis, 0 maimuta
eOO'e imitii: ruci macro' aiei el nu este un creator de geniu, ci un imitator
superficial, lard ca oo1;ificiile !;-i tmcurile pe cro"e Ie sa poata ascunde
inexistenta drourilor sale de Cl"eatOl. Aid Pl"esa evreiasca ii vine in ajutor cu cea
mai mare complezentii proslavind pe cel mai comun dinhe cirpacl: co conditia
ca acesta sa fie evreu, astfel cit restu] lumii prin a se crede in prezenta
unuj oo1;is1., in timp ce in realitate nu este yorba decit de un histrion mizerabit
Nu, evreul nu poseda nici cea mai redusa capacitate de a crea 0
civilizatie, din moment ce idealismul, lara de care Olice evolutie care inaltii omul
pare imposibila, ii este i-a fost intotdeauna necunoscut. Inteligenta sa nu-i va
servi niciodata sa construiasca, ci sa distruga; in cazuri extrem de rare, ea va
putea fi cel mult un imbold, dar va fi mereu tipul de "fortii care vrea
intotdeauna raul creeaza intotdeauna binele" 0 Orice progres al omeniIii se
realizeaza nu prin el, ci in ciuda lui.
Deoarece evreul n-a avut niciodatii un regat avind frontiere delimitate
ca urmare, n-a avut niciodata 0 civilizatie proprie, lumea a crezut ca are de
a face cu un popor care trebuie clasat printre nomazi. Este 0 pe cit de
mare, pe atit de periculoasa. Nomadul poseda desigur un teritoriu net delimitat
pe care numai ca nu il cultiva ca un agricultur sedentar, ci se
cu produsele tUl'melor sale cu care parcUl'ge domeniul. Motivul acestui mod
de viata este putinatatea fertilitatii solului care nu permite 0 stabilao
Insa cauza realii este disproportia existentii intl'e civilizatia tehnica a unei epoci
sau a unui popol' sara cia natUl'alii a unei regiuni. Exista tad in cOO'e ooianul
a gl'atie tehnicii sale, pe cOO'e a pelfectionat-o vl'eme de mai bine de 0 mie
de ani, sa intemeieze stabile sa devinii stapinul unoI' teritOl'ii de unde
a luat tot ce era necesoo' vietii. In lipsa acestei tehnici, el 00 fi trebuit sa
paraseascii acele tinutw'i, ori sa duca acolo 0 viata mizerabila de nomad
locul, presupunind ca educatia primitii de mii de ani
, de a duce 0 viatii sedentOO'a nu au lacut imposibila 0 astfel de
e' lstenta. Tl'ebuie sa ne amintim ca in momentul in coo'e continentul american
II se deschidea numeroi OO'ieni i,au existent a din greu
intinzind capeane, vinind etc., riitacind adesea in eete mOO'i eu nevestele i copiii,
astfel incit viala lor semana inbu totul eu viata nomazilor. Doo", de indata ee au
devenit mai resw'se mai bogate Ie-au permis sa desteleneasca
pamintul sa tina piept indigenilor, lor stabile din aeea tOO'a s-au
inmultit.
Dupa toate apoo'entele, OO'ianul a fost la ineeput un nomad eoo'e n'a
devenit sedentoo' decit dupa citeva epoei, doo" fiindca nu era evreu! Nu, evreul nu
este un nomad, eaci nomadul oo'e deja despre "muncii" 0 eonceptie din eoo'e poate
rezulta 0 evolutie uiteriooo'a, daea au fost indeplinite eonditiile intelectuale
pl'ealabile. Exista la el un fond de idealism, foooie redus; de aceea fil'ea lui
poate piirea stnlinii popoOO'elor OO'iene, lara ea totui sa Ie fie antipatica. Evreii
nu eunosc 0 asemenea coneeptie; de aeeea ei n-au fost niciodata nomazi, ei nite
paraziti traind pe eorpul altor popoooe. Daea au pal'asit uneori regiunile in cOO'e
au b'iiit pina atunei, n'au lacut-o de buniivoie, ci pentlU ea au fost izgoniti in
diferite etape de popooo"ele obosite de felul in coo'e abuzau de ospitalitatea ee Ie
fusese aCOl'data. Obiceiul popOlului evreu de a se intinde tot mai depooie este
o trasatUl'a eoo"acteristica a pOO'azitilor; el eauta mereu penbu rasa lui un pamint
nou coo"e sa-l hriineascii.
Doo" aeeasta nu oo'e nimic de-a face cu nomadismul, cad evreul nu se
de putin sa paraseasca pnutul in care se afla; el ramine in locul
unde s-a stabilit se cramponeaza de el in masw-a incit nu-l poti alunga de
acolo decit foarte greu, chiar folosind violenta. Intinderea lui in linutw-i noi nu
se produce de cit in momentul in care Slnt indeplinite conditiile necesare
existentei sale lara ca pentru asta schimbe habitatul, ca nomazii. EI este
ramine parazitul-tip, un linge-blide care, asemeni unui bacil daunator, se
intinde tot mai departe, de indata ce-l cheama un teren favorabil care il poate
hrani. Efectul produs de prezen(a lui este cel al plantelor parazitf!: acolo unde
se poporul care il se stinge dupa un timp mai mult sau mai
putin indelungat.
A:;:tfel ca evreul a trait, dintotdeauna, in statele alto!' popoare; el
forma propriul situ stat care se ascundea sub masca unei "comunititti religioase"
cita vreme imprejw-arile nu-i permiteau arate in intregime adevarata sa
natw-a. Dar dacii i se intimpla sa se creada destul de puternic ca sa se poata lipsi
de acest deghizament, lasa viilul sii-i cadii era dintr-odata ceea ce multi nu
voisera inainte nici sa creada, nici sa vada: evreu.
Viata pe care 0 duce evreul pe tlupul altor natiuni ;;i state comporta un
caracter specific, care i-a inspirat lui Schopenhauer aprecierea citata deja, ca
evreul este "marele maestru in materie de minciuni". Felul situ de viatii il
determina pe evreu sa mintii sit mintii mereu, dupa cum clima il obliga pe
locuitOlul din nord sit poruie haine caldw-oase.
Viata lui in sinul altor poporu'e nu po ate dw'a decit atunci dnd el
reu;;ete sa Ie facii sa creada ca nu trebuie sii fie considel'at un popol', ci 0
"comunitate religioasa", ce-i drept de un fel deosebit.
Dru' aceasta este prima dintre mru'He lui minciuni.
Pentlu a putea triii ca pru'azit al poporu'elor, el este obligat sii nege ceea
ce este specific fundamental speciei lui. Cu cit inteligenta unui evreu este mai
bogatii, cu atit acest va avea mai mult succes Aceasta poate merge atit
de depruie incit 0 mru'e pruie a popOlului care Ie :1('Ul cld ospitalitate va
prin a crede serios ca ei sint francezi sau englezi, germani sau italieni,
apru-tin unei confesiuni diferite. Clasele conduciitoru'e, cru'e trec totui ch'ept
clase cru'e s-au inspirat din frinturi de filozofie a istoriei, sint in mod special
victimele acestei infame. A gindi de unul singw' trece in aceste
cercw'i ch'ept un pacat comis impotriva sfintului progres, astfel cii nu ne putem
mira vazind, de exemplu, cit un ministlu de stat din Bavru'ia n-ru'e nici astazi
nici cea mai vaga banuiala ca evreii slnt resortisantii unui popor nu ai unei
confesiuni; ru' fi de ajuns sii ruunce 0 privire in lumea presei cru'e este
proprietatea evreilor, pentm ca acest fapt sit i se impuna chiru' i spilitului celui
mai comun. Este adevarat cii Ecoul nu este inca 0 foaie oficialii; de aceea n-ru'e
nici 0 impOlian\a in ochii unui potentat al statului.
Evreii au alciituit intotdeauna un popol' inzestrat cu triisatw'i proprii
rasei lor; ei n-au fost niciodata pur i simplu credincio!ji unei religii deosebite;
dru', penbu a putea progresa, a trebuit sa giiseascii un mijloc de a abate de la ei
o atentle crue putea devem Jenantd MlJlocu] cel mal prachr m hmp
cpl mru potrIVlt de a adornu bdnUlehle nu era oru-e mvocru-ea conceptulUl,
Impl'llmutat, de comumtatE' rehglOasd? CdCI ;;'1 alCI totu) E'ste coplat, sau mal
blne ZlS, fUl-at, pnn natUla sa, evreul nu poate avpa 0 rphglOasd, dm
moment ce nu mCl 0 formd de IdealIsm pnn urmru-e, in
lumea cealaltd il este complet necunoscutd Dar, conform ru'lene, nu
se po ate Imaglna 0 rehgle Cdrew Sd 1 hpseascd, sub 0 fmmd oru-ecru-e, convlnge
1 ea Cd eXlsten\a unUl om contmud dUpd moruie De fapt, Talmudul nu estC:' 0
cruie pregdhtoru-e penh'll vlata de apOl, el il inva\J doru- Sd dU(,d pe pJmint 0 vlatd
prachcd "'1 supOliablld
Doctnna rehgIOasd a evrellor este, m prImu] rind, 0 mVd\ltUl-d cru-e tmde
sl mentmd pUlltatea smgelUl evrelesc un cod cru-e reglementeazd rapOliUl-IIC:'
dmtre evrel, "'1 mdeosebl pe acelea pe cru-e trebUle Sd Ie albl cu restu] lumll cu
alte cuvmte cu neevrell Dru in acest dm urmd caz, nu este deloc yorba de
probleme de mOl aId Cl de ('ele cru-e pnvesc problemele economlce de 0 JosmCle
llemrupomemtd Asupla, alorll mmale a invl\lmintulUl rehgIOs evrewsc mru
e"\.lstd ';>1 aZl "'I au e"\.lstat in toate hmpUl-lle, studll destuJ de aprofundate (nu de
pruiea eVl elascd, tot ce au scns evren despre areast;! problemd era, fiIe ... te
conform cu scopul 101), ceea ce spun ele despre acest gen dC:' rehgle il fac foruie
suspect in ochll celm cru-e Juderl in conformltate cu Ide lIe rulenE' Dru- cea mru
bun.l defim\w a sa este fUl mzatd de produsul acestpI edUCa\ll rehglOase de
Vla\a lUl nu tme decit dE' lumea aCE'asta splntul SdU este tot atit
de profund strlm de adevdratul pe cit iI era de strdm cru-actel'lll SdU
mru-elUl fondator al non doctnne acum dOUd mn de am TrebUle Sd recunoa'ltem
Cd acesta n-a dcut lllcIOdatd un secret dm pll-erea sa despre popOl'lll eVl eu, cl
atuncI cind a fost nevOle, E'l a foloSlt Chlru blcml penh'll a I alunga dm
templul DomnulUl pe acest adversru- al omemnl cru-e, atuncl ca mtotdE'auna, nu
vedea in rehgl decit un mlJloc de a face afacen Dru penh'll aceasta Clu-lStOS
a fost IdShgrut, m hmp ce astdzl vedem pruildul pohhc dE'zonmindu se
votunle evrellm penh'll alegen clutind apm Sd ul zeas('d mtngl cu
palildele evrew ... h atee, cluru impotnva plopnIiOl Sdl cona\lOnah
Pe aceste pnma ';>1 supremd nunc lUnd Cd evren nu smt 0 rasd, CI
detlrutorn unel rehgu, s au clldlt apOI in mod lOgIC alte mmClUm De exemplu
mmcmna III pnvm\a hmbn evretlor Ea este penh'll el un mlJloc nu de
expnma gindUl'lle, CI de a Ie ascunde Vorbmd E'I
!;-l, hclumd verSUl-I el nu face dedt Sd expnmp cru-actelul rase I sale
CitJ. vreme eVI eul nu a devemt sLtpinui altor poporu-e, trebUle vnnd
neVI md, Sd vorbeascd hmba lor, dru lmedlat ce acestea VOl' fi sclavll &iI, toate
VOl trebUl sl mvete 0 hmbl uruversald (de exemplu esperanto), penh'll ca astfel
eVI elmea sl Ie poatd stdplm mal.
"Protocoalele inteleptllOl dm SlOn", pe cru-e evrenle neagd OfiClal attt de
VIOlent, au demonstrat in mod InCOmpal abll in ce mdsurJ mtreaga eXIstent;! a
acestul POPOl se intemPlaZd pe 0 mlnClUnd permanentd "Sint faIsun"
repet.1 v.1letindu se Gazeta de Frankfurt cautd sa conving.1 lumea, aceasta est'
cea mal bUnd dovadd c.1 sint autentlce Ele expun dar in de caUZd
ce pot face multI evreI Aceasta este Important Ne est' mOOferent
s.1 ce mmte evrelasc.1 a conceput aceste revelatll, ceea ce este hotdJ ito l' este
c.1 ele pun in IUmInd, cu 0 preclzle care 1\1 d.1 fion, caracteIul actlvitatea
popolulUl evreu :;'1 scopunle finale c.1tre care tmde, cu toate raInlficatllle lor
MIJlocul cel mal bun de a apreCla aceste revela\ll este confluntarea lor cu
faptele Dac.1 trecem in reVlstd faptele lstonce dm ultIma sutJ de aru in lumma
acestel CdJ"V, intelegem ImeOOat de ce presa evrelasc.1 seoate asemenea stngJte
C.1Cl, in ZlUa in care ea va deveru cruiea de C.1p.1til a unUl popor pencolul
evrelesc va putea fi conslderat ca inl.1tUl"at
PentIu a 1 cunoa"te bme pe evreu, cel mal bun procedeu este Sa sturuem
drumul pe crue I a urmat, pnntre celelalte poporu"e, de a lungul sec aIel or Un
exemplu va fi de aJuns ca Sd ne l.1mUllm Cum dezvoltru'ea sa a fost in
toate epocl1e, cum popoarele pe seama CdI'ora a tr.11t intotdeauna au fost
acelea';-l, trebUle s.1 imp.1rtlm acest StUdlU III capltole dlsbncte pe cru"e, pentIu
slmphficru"e, Ie yom nota cu htere
PnInlI eVl"el au SOSlt in Germama III momentul InVa2'lei lomane :;'1, ca
intotdeauna, in cahtate de neguston In bmpul tulburdI"llor provocate de mru"de
mlgratlUm, apru"ent au ruSp.11Ut astfE'1 epoca in cru"e s au orgamzat pnmele
state germamce poate fi conslderatd OO"ept inceputullUdalz.1riI nOl defimtlve
a EUl"Opel Centrale :;'1 de Nord Atuncl a inceput 0 evolu\le cru"e a fost mtotdeau
na aceea:;'l sau asem.1ndtoare on de cite on evrell s au intilmt cu popoare
anene
A De indatd ce iau pnmele stabIle, eVl"euI se afla
dmtr odat.1 acala EI ca negut.1tor la inceput, nu prea SE' smchise'lte
s.l "1 ascundJ natlOnahtatea El este incd un evreu, in pruie penbu c.1 semnele
exterioru"e crue accentueaz.1 dlferenta dmtIe rasa 1m :;'1 cea a popOlulm al C.1IUI
oaspete este sint inCd plea vlzlbIle, pentIu c.1 el cunoa'lte mCa prea putm hmba
tdl"ll, deoru"ece cru"acterele natlOnale ale celUllalt POPOl" sint prea lzbltoru"e pentIu
ca evreul s.l poata moo .1zru s.1 se dea drept altceva dedt un negut.1tor strJm Cum
el este plm de '>uplete popolul cru"e 1l pnme:;.te este hPSlt de expenent.1,
Pdstrruea cru"actelulUl s.lu de evreu nu I aduce mCI un preJuOOclu, Chlru"
"1 nt'lte avantaje, cu strdlnul pnmltor
B Incetul ell mcetul el se mSlnueaZd In vIata eeonomlcd, nu ca
producator, ci ca intermediar. Abilitatea lui comercialli, dezvoltata prin exercitiu
de-a lungul a mii de ani, ii confet-a 0 mare superioritate asupra arianului, inca
prea putin dezghetat de 0 onestitate lara margini, astfel ca in scwi timp
comertul ameninta sa devina monopolul sau. EI incepe prin a implumuta bani
ca intotdeauna, cu dobinzi EI este cel care introduce, de fapt, in
tara, implumutul cu dobinda. La inceput pericolul pe care-l reprezinta aceasta
inovatie nu este observat; este chiar primita cu placere, datorita avantajului de
moment pe care il prezinta.
C . Evreul a devenit complet sedentar, cu alte cuvinte el ocupa un
cartier apruie in tirgwi. formeaza tot mai mult un stat in stat. EI
considera comertul afacerile banefiti ca pe un privilegiu cru-e ii apru-tine pe
cru'e il exploateaza tara crutru-e.
- D . Macerile comertul au de venit monopolul sau exclusiv.
Dobinzile pe cru-e Ie pretinde prin a provoca impotriviri,
insolent a lui naturalli care se agraveaza atWi indignru.ea; boga\iile lui trezesc
invidia. Cind pamintw-ile solul devin fii ele obiectele ale comertului Ie
Iacind din ele 0 mru.-ra cru.-e se vinde se cumpara pe bani negociabila,
s-a intrecut maswa. Cum el insu!ii nu cultiva niciodata pamintul, dru.' nu-l
considera decit 0 propli.tate de raport, pe cru.'e taranul po ate foru.ie bine sa
ramina, cu conditia sa suporte din pru.iea noului sau stapin hotiile cele mai
antipatia pe cru.'e 0 provoaca pina cind devine ura
Tirania rapacitatea lui devin atit de insupOliabile incit victimele sale, stoarse
pina la singe, merg pina Ia acte de violenta impotriva lui. Strainul acesta incepe
sa fie privit mai indeaproape se remru.'ca Ia el trasatw-i un fel de a fi tot mai
respingatoru'e, pina cind in sfir!?it 0 prapastie de netrecut se deschide intre el
gazdele lui.
In perioadele de mare slil'acie, furia celor exploatati a sfir:;;it prin a
izbucni impotriva lui. Masele jefuite luinate fac dreptate singure pentru
a se apara de acest flagel al lui Dumnezeu: ele au invatat de-a lungul citOl"Va
secole sa-l cunoasca sa considere simpla lui existenta la fel de redutabila ca !ii
ciuma.
E . Dru' atunci evreul incepe dezvaluie adevaratul sau cru.'acter. El
asediaza guvernul cu lingu!?iri gre\oase, i!?i pune banul la treaba in felul
acesta, face sa i se aCOl'de scutirile de taxe cru.-e ii permit mai jefuiasca
victimele. Daca uneori fW'ia populru.'a se aprinde impotIi.va acestei lipitori
ve-jinice, ea nu il fmpiedica deloc sa apru.'a din nou peste cftiva ani in locul pe cru.'e
fusese nevoit sa-l paraseasca sa-fii reia vechiul mod de viata. Nici un fel de
prigoana nu il poate face piru'da obiceiul de a-I exploata pe ceilalti oameni,
nici una nu sa-l goneasca definitiv; dupa fiecru.'e din ele, in scwi timp
se intoru'ce neschimbat.
Pentru a impiedica macru.' luclul cel mai l"au lumea a inceput sa puna
pamintul la adapost de miinile sale de camlitru.', interzicindu-i prin lege
achizitionru'ea,
217
F - Cu cit puterea suveranului, cu aUt evreul il hartuie!?te mm
mult El "scuhn de taxe" "inlesmn" pe cm-e semOI'll, intotdeauna
stllmtoratl, 1 Ie acordl contra plata Oncit I-m' fi costat aceste
documente, m cltlva am ellecupeI'eazJ baml cu dobinzl cu dobinzlle
dobinzllor, Este 0 adevlratd hpltom'e care se fixeaza pe corpul bletulUl pOpOl'
pe cme nu 0 pOtl indeparta pin.1 cind sUVeraml au neVOle de bam cu
augustele lor milm il fac sa verse singele pe care 1 supsese
Aceasta scenJ se repeta constant rolul pe cm'e-l Joacl cel cm'e sint
numltl "pnntl germam" este la fel de Jalmc ca cel al evretlor
mm 1 semon erau intI' adevlr 0 pedeapsa tnmlSa de Dumnezeu scumpelor lor
popom'e echlvalentul lor nu poate fi glSlt decit prmtre dlfentll IDlm!;'tn al
vremUlllor no ash e
Daca natlUnea german.1 nu a sa se ehbereze defimtIv de poporul
evreu, apm'tme prmtllor germam Dm nefencll'e lucrunle au ramas in
contmum'e in aceea5l stm'e, astfel col pnmlt de la evrel lasplata de mll de
on mentatd penh'll pacatele de cm'e s au tcut vmovatl fatJ de popoarele lor El
s-au ahat cu dlavolul 'II-au termmat cm'lera in mfern
G Lasmdu se in pIasa evreulUl, pI'mtll au pregJtIt proplla
l'llma Pozltla pe care 0 ocupau in mlJlocul popom'elor lor este lent dm'
fathlmente mmatl, pe mJSUla ce inceteaza sa apele mteresele lor
devm e"\.ploatatorll lor Evreul fomie Slgill' col domma lor se aprople de
sfh cauta pe cit poslbll sJ. 1 grJ.beascl Chlm el il aduce in stm'ea de
neVOle de bam, abJ.tindu 1 de la mlSlUnea lor adevJ.rata, ametmdu 1 cu
cele mal Josmce mm dJ.un.1tom'e, impmgindu 1 la desfriu devemnd in felul
acest tot mal mdlspensablh Ablhtatea sau mm bme ZIS hpsa 1Ul de sCl'llpule
III tI'ebUl'lle Intotdeauna sl gJ.seascJ 1 esUl se nOl storcind SUpU,!ll
chlm' Jupumdu 1, astfel incit medIa lor de vlata devme tot mm sCUlia Flecm'e
cUlie 1"'1 m'e "evreul de la CUlie " , acesta este numele dat cm'e
toliUl'eazJ popol'lll cel bun il impmge la dlsperm'e, in hmp ce pnntIlOl Ie oferl
meleu alte placen Cum sJ. te mlll VdZllld aceste podoabe ale rase 1 umane
Impodoblte cu semnele e"\.tenom'e ale dlstmctlel, vazindu Ie cJ. se ndlcJ. pillA la
noblhmea eledltm'J contnbumd astfel nu numm la ndlcuhzm'ea acestel
lllI;htutll, dm' la contammm'ea el?
Atuncl evreul poate plOfita intI' adevd.r de sltuatla lUl penh'll a urca ;;'1
mal SUb
Nu 1 mal rlmine declt sa fie botezat penh'll ca sa mtre el insU'l1 in
po<;esla tutUlor dI'eptUlIIOl poslblhtdtllOl de {'me se bUCUl a fill t;irn EI inchel
afacelea, fomie des sple mmea bUCUlW a blsencll, mindI-a cJ. a mm un
fiu, "'1 a lUl Israel, fenclt Sd vadl 0 atit de
H In acest moment se produce 0 transformm'e III lUdalsm PIn.1 acum
el au dom' m!;'te evrel, care nu incercau sa pm'a altceva, ceea ce de altfel era
foruie greu dm cauza cmactelelOl dlstmcte care deosebesc cele doullase puse
fata In fatd Pe vremea lUI Fredenc cel Mare inca nu 1 trecea mmlnUl p1'ln cap
218
sa vada in evrei altceva de cit un popor "strain" Goethe se revolta la
gindul ca s-ru" putea ca pe vii tor casatoria intre ::;i evrei sa nu mai fie
interzisii prin lege. Goethe era intr-adevar 0 fiintii divina; nu era nici un
reactionru", nici 0 persoanii decazutii; ceea ce spunea cu gura lui nu era altceva
decit vocea singelui a ratiunii. Astfel, poporul, in eiuda traficului de
la ew"ti, vedea instinctiv in evreu elementul strain introdus in propriul siiu corp
!:ji se pwia ea atare fatii de eL
Dar aeestea aveau sii se schimbe. Timp de mai bine de 0 mie de ani
evreul a invii\at sa stapineaseii atit de bine limba poporului eru-e i-a oferit
ospitalitate, Incit el crede cii aeum poate risea sii puna mai pu\in accent pe
ariginea sa evreiascii sa faeii treaeii pe ptimul plan "ealitatea de german".
Orieit de ridieolii de absw'dii ru' putea piirea aceastii pretentie la ptima vedere,
el perIpite sii se transforme in "german". Atunci ia na!:itere una din cele mai
infame iru;;eliitOlii din cite se pot imagina. Cum el nu posedii nimic german, ci
doru' ruia de a stilei limba . !ii intr-un mod inspiiimintator - dru- in rest nu s-a
contopit niciodatii cu populatia germana, tot ce ru-e de la german este limba pe
cru'e a Ori, nu limba face rasa, ei singele, evreul 0 mai bine ca
orieine, din moment ee aeorda putinii impotiantii piistrarii limbii sale in
sehimb, aeordii foruie mru-e impOliantii mentinetii pwitiitii sing-elui sau. Un om
poate sehimba limba foruie adica se po ate folosi de alta; numai eii atunei
el va exprima in noua sa limbii ideile sale vechi; natw-a lui intimii nu se va
sehimba Aeeasta ca evreul, eru-e poate vorbi 0 mie de limbi diferite,
nu este decit un eVl-eu. Cru-acterul sau etnie va ramine mereu
ehiru- daca aeum douii mii de ani a vorbit la Ostia filcind negot cu grine,
sau daea speeulind filina in zilele noastre germana evreiascii. Este
mereu evreu. Intr-adeviir, faptul ea acest lucru evident nu este inteles de
un eonsiliu ministerial din specia aetualmente cw-enta sau de un functionru- de
politie se intelege de la sine, caci cu greu personaje mai lipsite de
instinct de minte deeit slujitOli ai autoritiitilor atit de eminente care
condue actualmente tara.
Motivul pentru eru-e evreul se btuse sii devina "german" este
evident. El simte ca puterea ptintilor incepe sa se clatine cautii repede 0
platformii pe care puna picioru-ele. In plus, dominatia financiru-a pe cru-e 0
exercitii asupra intregii economii politice a filcut atitea progt-ese incit el nu mai
po ate sustine acest edificiu indt in Olice caz influenta lui nu va mai
daeil. nu ru-e toate dreptw-ile "civice". Dru' el aceste douii luumi,
ciici cu cit se cat;h-ii mai sus, cu atit il solicitii mai mult ace 1 abiectiv a ciitui
cucetire i-a fost odinioru'a pernusii care se desptinde acum din bezna
trecutului; eu 0 rivna febtila, cele mai valoroase minti viid apro
piindu-se, pina ajunge aproape la indemina lor, visul dominatiei universale. De
aceea toate efOlim;,ile lor tind ciitre cucerirea deplina tot alii a dl-epturilor
"civice"
Acesta este motivul emancipatii in afru-a ghettoului .
219
I - Astfel, din evreul de la cwte se incetul cu incetul evreul din
popol'
Bineinteles, evreul stii ca inainte in antw'ajul potentatilor acestei
lumi, el cauta chiar cu mai multa rivna sa se strecoare in societatea lor; dar,
in timp, alti reprezentanti ai rasei sale fac pe samariteanul pe linga
oamenii din popor. Daca ne reamintim de cite pac ate fata de masa sa !acut
vinovat evreul dea lungul secolelor, cum mereu a exploatat-o a sto1'so lara
crutare, daca in plus se ia in cit de mult a invatat poporul sa-I mascii
putin cite putin din aceste motive a prin a vedea in prezenta lui 0
pedeapsa aplicata de cer celorlalte popoare, yom intelege cit de greu i-a venit
evreului schimbe astfel atitudinea. Da, penb-u ei a fost 0 treaba grea sa se
prezinte (kept "prieteni ai oamenilor" victimelor pe care Ie jupuisera.
Evreul incepe mai intii prin a camufla in ochii popOl-ului neajunsw-ile
grave pe care i lea pricinuit. El se transforma mai intii in "bine!acator" al
omenilii. Deoarece buruitatea lui complet noua este forute interesata, el nu poate
respecta vechiul precept al bibliei cru-e spune ca stinga nu trebuie sa ce face
dreapta; el este nevoit, vrindnevrind, sa se resemneze sa faca cunoscut cit e de
sensibil la suferintele masei sa faca publice toate sacrificiile pe cru-e Ie
impune personal pentI-u a Ie alina. Cu modestiai innascuta, el trimbiteaza
meritele in lumea intreaga cu atita perseverenta incit aceasta incepe sal creada
eu adevarat. Cine ramine neincrezator trece dI-ept forute nedI-ept in privinta lui.
Cw-ind da lUCl-urilor 0 asemenea intorsiitw-a, incit se pru-e cit el a fost eel caruia
iau fost intotdeauna pricinute neajunsw-i, cind de fapt adeviil-ul este contrru-iul.
Oamenii deosebit de se incred in el nu se pot impiedica sa nul plinga
pe bietuI "neferieit".
De altfel trebuie sa noUm ca, se saerifica bucw-os, evreul nu devine
mai sarac din aceasta cauza_ El se pricepe sa sacrifice 0 prute ca sa nu piru-da
totul; uneori binefacerile lui sint chiar ca balegru-ul pe cimp nu de
dI-agul acestuia, ci cu intentia de a trage un folos personal. Dru-, in orice caz,
toata lumea afla, intr-un timp relativ scud, ca evreul este un "binefiiciitor un
filantrop" Ce transformru-e stranie!
Ceea ce la altii este mai mult sau mai putin natw-al, provoaca 0 adinca
uimire, la unii chiru- 0 admiratie vadita, pentI-u ca 0 asemenea conduita nu
este fil"easca la en-eu. Astfel el ajunge ca fiecru-e din actele sale de binefacere
Sa devina un merit mult mai mru-e deeit daca ru' Ii. yorba de alti oameni
Mai mult chiru-: evreul devine pe liberal ineepe sa
manifeste entuziasmul fata de progresele pe care trebuie sa Ie faca speeia umana
Putin cite putin, el devine, in vorbe, sustiruitOl-ul vremurilor noi
Este adevarat ea el contmua sii distI-uga tot mai radical bazele unei
economli politice cu adeviil-at folositoare popOl-ului. Plin intermediul societatilor
pe actiuni, el se infiltreaza in circuitul produetiei nationale, face din, ea obiectul
unui comer\ eu luCl'W-i de ocazie pentIu cru-e totul 5e poate cumpara vinde pe
bani, sau mai bine zis. t()tul este negociabil; el priveaza astfel industriile dE'
220
bazele pe care soar putea eonstrui 0 proprietate personalii. Atunci intre patron
salru-iati se na!}te acea stru'e de spiIit cru'e ii face sa se simta straini eru'e
mai tirziu duce la 'impiirtirea societapi in clase.
In influenta exercitatii de evreu la bursa din punct de vedere
economic ingrozitor. EI poseda sau eel putin controleaza intreaga forta de
munea a natiunii.
Pentru eonsolida situatia in stat, el ineearea sa doboru'e toate
bru'ierele prin eru'e la inceput rasa stru'ea civila i-au stinjenit progresul la
ineeput, PentIu aeeasta el lupta eu toata tenacitatea eare-l earaeterizeaz3 in
favoru'ea tolerantei religioase ru-e in francmasonerie, care a cazut in intregime
in miinile sale, un exeelent instIument penttu a duce lupta cru'e ii permite sa-i
atinga cu dibacie seopurile. Clasele eonducatoru'e i inaltele eercul'i politice i
economiee ale bUl'gheziei, prinse in reteaua masonic a, devin lara sa banuiasca
prada lui.
Dru- popOlul adevarat, sau mai bine zis, clasa care ineepe sii se trezeasca,
eru'e este pe eale sa-i cucereasca prin propriile sale puteri dreptUlile i
libertatile, seapa aeestei influente in patmile sale intinse i adinei. Totui,
dominarea ei este mai importanta dedt to ate celelalte, Cad evreul simte ca nu-i
va putea juca rolul de stapinitor decit eu eondi\ia ea un "conducator" sii meru-ga
inaintea lui. El crede ca a gasit acest conducator in paturile cele mai intinse ale
bm-gheziei. Dru' de tesatOlii nu pot fi in pIasa sub tire
a francmasoneriei: aid tl'ebuie folosite procedee mai grosolane, care nu VOl' fi
insa mai eficace. Atund francmasoneriei i se alatura presa ca 0 a doua
ru'ma in slujba evreimii. Evreul intreaga tenacitate i ambitie pentIu
a pune stapinire pe ea. Prin intermediul ei, prinde in ghearele ffil'ejele ei
intreaga viata publica; 0 dirijeaza i 0 impinge inainte; deoru'ece el este capabil
chiru' sa produca sa conduca acea forta cru'e, sub numele de "opinia publica",
este mai bine cunoscuta astazi dedt acum citeva decenii...
In timp ru'e aelul ca el personal este insetat de face
elogiul tutUl'or progreselor, in special al celor cru-e provoaca luina altol'a; caci
el nu judeca Ol'ice progres 'ii Ol-ice evolutie dedt din punctul de vedere al
avantajelor pe cru-e Ie au pentIu popOlul sau, altminteri este dumanul
al oricarei cunotinte, mice civilizatie adevarata. Toate
dobindite la altora, Ie numai in slujba rasei sale,
Dru' el vegheaza la piistrru-ea nationalitiitii sale mai mult dedt 0 Iacuse
\'l'eodata. Parind ca debordeaza de "cuno!ltin\e", de "progres", de "libertate", de
"omenie", el are grija sa pastreze pruiiculru'ismul strict al rasei sale, I se
intimplii Sii-!?i agate femeile de cre!ltini influenti, dru' principiul lui este
piistrru'ea mereu pUl'a a sai de sex masculin, El singele
altora, dru' il protejeaza pe al sau de Ol-ice schimbru'e. Evreul nu se
niciodatii eu 0 in schimb ia in easiitOlie 0 evreicii, Dru' la
produsele acestei de rase, elementul evreiesc iese biIuitor. Indeosebi
o pruie a mru'ii nobilimi este complet degenerata. Evreul 0 tie foruie bine !?i
221
practica sistematic aceasta "dezarmare" a cIasei conducatorilor spirituali ai
adversarilor rasei sale. Penbu a-;;i ascunde mainatiile i a-i adormi victimele,
el nu inceteaza sa vorbeasca despre egalitate intre toti oamenii, tara consideratii
de rasa ori de culoare. Imbecilii incep sa se lase convini.
Dar cum intreaga sa fiintii nu se poate descotorosi de 0 duhoare care
indica mult prea cIar strainul penbu ca marea masa a popOlului sii-i poata cadea
in lat, el face in a;;a fel ca presa sa of ere despre el 0 imagine care
corespunde tot atit de putin realitatii pe cit este de utila, dimpotriva, scopmilor
pe care Ie Mai ales ziarele umoristice se straduiesc sa prezinte evreii
ca pe un popor cumsecade inofensiv, care are intr-adevar trasatw'i proprii - ca
de altfel toate celelalte - dar care, chiar prin moravw'ile sale ce par poate
putin ciudate, ca are un suflet care poate stirni zimbete, dar care este
de 0 onestitate solida plin de buniitate. In general, incearca sa-l prezinte
intotdeauna ca fiind mai mult neinsemnat decit periculos.
Scopul sau ultim, in acest stadiu al evolutiei sale, este victOlia
democratiei, sau a ceea ce intelege el prin aceasta: hegemonia parlamentarismu-
lui. Ea raspunde cel mai bine nevoilor sale; ea suplima personalitatile pentm
a Ie inlocui cu majoritatea imbecililor, a incapabililor in special a
Rezultatul final va fi caderea monarhiei, cru'e se produce inevitabil mai
mult sau mai putin rapid.
J - evolutie economica determinii 0 schimbru'e a patw'ilor sociale
cru'e constituie POPOlUl. Cum micile meserii dispru' putin cite pu\in ca w'mru'e,
lucratOlul ru'e din ce in ce mai rru' ocazia sa ajunga la 0 existenta independenta,
el devine rapid un proletar. Atunci apru'e "muncitorul din fabrica" a carui
trasatw'a principala este ca foruie rru' sa-;;i taw'easca la vietii 0
existenta independenta. El este, in toata puterea cuvintului, un non-proprietru';
batrinetea este penbu el un infern ;;i abia daca se mai poate spune ca mai

Evolutia socialii crease deja odinioru'ii 0 situatie asemiiniitoru'e cru'e
impunea imperios 0 solutie a gasit-o. Clasei agricultOlilor i
s-a adaugat cea a functionruilor a indeosebi ai statului. ei erau,
in adeviiratul sens al cuvintului, non-proprietru'i. StatuI a indreptat acest
inconvenient luind asupra sa intretinera slujbailor cru'e nu puteau pune nimic
de-o pruie penbu batrinetile lor; el a creat pensia, salruiul celor la pensie.
Incetul cu incetul exploatatiile pruiiculru'e, din zi in zi mai numeroase, au w'mat
acest exemplu, astfel ca astazi aproape toti angajatii regulati cru'e indeplinesc
func\ii administrative primesc 0 pensie, cu conditia ca intreprinderea sa fi atins
sau depa;;it 0 anumitii anvergw'ii. ,si numai sigw'anta data astfel functionruwui
statului penbu batrinetile lui va dezvolta acea con;;tiin\a profesionalii acel
devotament cru'e, inainte de razboi, erau principala calitate a corpului
functionru'ilor germani.
Astfel, 0 clasa intreagii, cru'e a ramas tani proprietate personalii, a fost
eu pricepere seoasa din mizelia soeiala !?i a de venit unul din membrii comunitiitii
222
nationale.
Statului natiunii i s-a pus din nou aceasta problema in proportii
mult mai mario Noi mase de oameni, lidicindu-se la milioane de indivizi, au
migrat de la tanl in marile spre cltiga existentii in calitate de
muncitori in fabrica in industriile recent intemeiate. Conditiile de viatii i de
muncii ale acestei clase noi emu mai mult decit mizerabile. Vechile metode de
lucru ale agricultorului nu se mai puteau adapta mai mult
sau mai putin automat la 0 noua forma de industrie. Activitatea unuia ca a
celuilalt nu se putea compara cu efortwile impuse muncitorului din uzinii. In
meseliile vechi, timpul nu putea juca decit un rol secundaI'; in metodele actuale
de lucru el este primordial. Transferul vechiului timp de lucru in marea
industrie a avut un efect dezasbuos. Caci randamentul efectiv al muncii era
neinsemnat odinioara, deoarece nu se foloseau metodele actuale de munca
intensivii. Dacii odinioanl 0 zi de muncii de paisprezece sau cincisprezece ore era
suportabi1a, intro vreme cind fiecare minut este folosit pinii 1a extrema nu se
mai putea rezist.a. Acest transfer absw'd a1 vechii durate a luclului in noua
industrie a fost fatal din doua puncte de vedere: el a disbus siiniitatea
muncitorilor increderea lor intr-un drept superior. Acestor inconveniente Ii
s-a adaugat, pe de 0 parte, insuficienta vrednica de pUns a salariilor pe de
alta, situatia mult mai buna a patronilor care era cu atit mai izbitoare.
La tara problema socialii nu putea exista, deoarece stiipinul i sluga
Iaceau muncii mai ales mine au aceeai mincare. Dar i aid s-a produs
o schimbare.
Separarea dintre patron angajat. pare astiizi implinita in toate
domeniile. In ce miisura evreizarea popOlului nosbu a lacut progt'ese din acest
punct de vedere se remarcii in putina stimii, daca nu in dispre\u1 fata de munca
manuala. Acest lUClU nu este nemtesc. Este doar frantuzirea vietii noastre
sociale, care a fost in realitate 0 evreizare ce a transform at stima pe care 0
aveam odinioara penbu meseriile manuale intr-un oarecare dispret fata de orice
muncii fizicii.
s-a niiscut 0 clasa noua, foarte putin apreciata i intro zi se va pune
desigw' intrebarea daca natiunea va ave a energia necesarii penbu a face din nou
din aceasta clasa un membru al comunitatii sociale sau daca diferenta de conditie
se va agt'ava pina ce va siipa 0 priipastie intre aceastii clasii celelalte.
Un lucru este sigw': acela ca noua clasii nu avea in rindwile sale
e1ementele cele mai rele, dimpotl"iva, tii in orice caz cele mai energice Rafinarea
excesiva a ceea ce se civilizatie exercitase inca asupra ei influen\a
care descompune i distluge. Noua clasa nu se molipsise inca, in adincw'ile ei,
de ot1'ava pacifiste; ea ramasese vigw'oasa i, la nevoie, blutalli.
In timp ce bw-ghezia nu se de aceasta problema atit de
impo1'tantli indire1'enta, lasa evenimentele w'meze cW'sul, evreul dii
seama de perspectivele nelimitate care i se deschid in aceastii privintii;
organizind, pe de 0 parte, pinii la cele din w'rna consecinte, metodele capitaliste
223
de exploatare a rasei umane, el se apropie de victimele conceptiei sale ale
actelor sale devine curind conducatorul lor in lupta pe care 0 due chiar
impotriva lui. A spune "chiar impotriva lui" este, la drept vorbind, 0 exprimare
metaforicii; deoarece marele maestru al minciunilor intotdeauna sa treaca
drept 0 fiintii curatii virtuoasa !?i sa puna pe seama altora propriile sale
Fiindcii are neru,?inarea de a se a!jeza in fluntea maselor, acestora nu Ie <iii prin
cap cii sint trase pe sfoara prin cea mai abjectii din toate timpwile.
Si s-au petrecut lucrurile.
N oua clasa nici n-a bine din transformarea economicii generaia '11
evreul vedea limpede de pe-acum de ce conducator nou dispune spre a avansa
el Mai intii a folosit bw-ghezia ca berbec impotliva lumii feudale; acum
se de muncitor impohiva lumii bwgheze. cum odinioara a sa
obtinii plin inbigi dreptw-ile civice adiipostindu-se in spatele burgheziei, acum
sperii ca lupta dusa de muncitOli pentru apiirarea existentei lor va deschide calea
care iJ va duce la stapinirea lumii
Din acest moment, sru"cina muncitorului este sa lupte penh'll viitorul
poporului evreu. Fiirii sii 'Itie, el este in slujba puterii impotriva ciireia crede cii
luptii. Aparent este ruuncat in atacul impotriva capitalului in felul acesta este
mai comod sa-l facii sa lupte pentru el. In timp protesteazii mereu
impotriva capitalului international, dru', in realitate, este cu gindulla economia
nationalii. Aceasta trebuie distrusa, penh'll ca bw"sa internationalii sii poatii
triumfa peste cadavlul ei.
lata cum procedeaza evreul:
Se apropie de muncitor, simuleaza ipOCl"it compasiunea penb'll soarta
acestuia sau chiru" indignarea fatii de mizelia sariicia de care ru"e prute; evreul
astfel increderea muncitOlului. El se sa cerceteze toate
incercarile, reale sau imaginru"e, din viata muncitolului sa trezeascii in el
dorinta violentii de schimba conditii1e de viatii. Evreul atitii abil nevoia de
dreptate socialii cru"e dormiteazii mereu in inima unui arian, pinii dnd aceasta
r e transformii in w"ii impohiva celor ce se bucura de 0 soaita mai fericita oferii
luptei duse impotriva relelor sociale un punet de vedere filozofic precis. EI pune
bazele doctrinei marxiste.
Prezentind-o ca fiind strins legatii de revendicarile sociale legitime, el
favorizeazii raspindirea ei invers, pune in oamenilor de bine
ce refuzii sa admitii revendiciiri care, sub fonna in cru'e sint prezentate eu
consecintele pe care Ie antreneazii, 1i se pru" cu neintemelate :;oi
nerealizabile.
Caci, sub masca ideilor PW" sociale, se ascund intentii eu adeviirat
diabolice; sint exprimate chiar public, cu 0 limpezime cit se poate de neru'linatii.
Aceastii doetrina este un amestec forute confuz de ratiune 'Ii de neghiobie
omeneascii, insa dozat in a-;.a fel Jneit numai prutea ei poate fi
realizatii. eea rezonabila niciodatii Refuzind personalitatii ca urmare, natiunii
-:-i I"asei pe care 0 reprezinta, orice dl'ept la viata, ea disb'llge baza elementru"a a
224
ceea ce constituie ansamblul civilizatiei care depinde tocmai de
factori. lata esenta a filozofiei marxiste, in rnaSUloa in cmoe se poate da
num.ele de "filozofie" acestui produs monstruos al unei minti criminale.
DistIugerea personalitatii i a rasei suprima cel mai mmoe obstacol cmoe se opune
dominatiei unei rase inferiomoe, adica a rasei
Cele cmoe dau sernnificatie acestei doctrine sint tocmai teoriile sale
extravagante in domeniul economic politic. Caci spiritul cmoe Ie
impiedica toti oamenii cu adevarat inteligenti sa se puna in slujba sa, pe cind cei
mai putin exerseze facultatile intelectuale cmoe sint prost
informati in domeniul economice adera la ea cu entuziasm. lnteligenta
necesm-a conducerii - caci pentIu a supravietui chim- aceasta mi!jcm-e
treouie sa fie condusa de inteligenta oeste evreul cm-e, "sacrificindu-se", 0 ia din
mintea unuia din congenerii saL
lata cum. se 0 a lucratorilor exclusiv manuali de
evrei. Ea m-e drept scop apm-ent imbunatatirea conditiei muncitorilor; in
realitate, ratiunea sa de a fi este sa aduca la stm-ea de sclavie prin aceasta,
sa nimiceascii toate popom-ele
Campania inceputa de francmasonerie in cercUlile calificate drept
intelectuale, pentIu a pmoaliza instinctul de conservm-e nationaHi cu ajutOlul
doctrine lor pacifiste este continuatii de mm-ea presa, cmoe este intotdeauna in
miinile evreilor, in rindul masei i mai ales al bUl-gheziei. Acestor douii m-rne
nimicitoaie li se adauga 0 a treia mult mai de temut, organizmoea violentei.
Ca tIupa de atac de asalt, mm-xismul tebuie sa ispraveasca rastmnm-ea a ceea
ce au subminat deja primele doua m-rne penhu a-i pregiiti treaba.
Este 0 manevra admirabil combinata, ca nu trebuie sa ne mire ca
vedem renuntind la lupta in fata ei tocmai acele institutii cm-e s-au complacut
mereu sa se prezinte dIoept organele celei mai mult sau mai putin legendm-e
autoritati a statului. Pe linga inaltii functionmi, chim- din cei mai sus-
iermohic, evreul a gasit in toate timpUl-ile (cu citeva exceptii) ajutom-ele cele
mai amabile pentIu opera lui de distIugere. Servilitate slugmmca fatii de
superiori, mooganta fata de subalterni, iata ce cm-actel"izeaza acest corp,
ca 0 stupiditate revoltiitomoe pe cm-e n-o intrece decit 0 infatum-e adesea
uluitom-e_
Dmo acestea sint calitati utile evreului, in rapoliUlile cu autoritatile
noastre i cmoe ii sint, in consecintii, fomie simpatice.
Lupta cmoe incepe acum. se desIaomoa, ca s-o descliem in linii mmi, in
felul mmator:
COnfOl-rn scopUloilor ultime urmarite de lupta evreilor, cm-e nu se
multumesc sa vrea cucelirea economicii a lurnii, ci spera 8-0 subjuge i politic,
evreul impmie doctrina universala in doua plil1i, cm-e, aparent, sint reciproc
independente, insa formeaza un tot indivizibil: m.i;;cm-ea politica i
sindicala.
Millcm-ea sindicalii este cea care trebuie sa aiba grijii de recrutare. Ea
225
of era ajutor lii protectie muncitorilor in lupta grea pentru existenta pe care ii
forteaza s-o duca lacomia sau marginirea multor patroni; ea Ie permite sa
dobindeascii conditii de viata mai bune. Dacii muncitOluI nu poate
abandona arbitrruului orb al oamenilor, uneori putin cOI1lltienti de responsabili-
tate a lor adesea nesimtitori, api1J.ruea drepturilor pe cruoe Ie ruoe la viata ca om,
intr-o epoca in cruoe statuI nu se preocupa, ca Sa zicem de el, el trebuie
ia riispunderea acestei aparari. Tocmai in maSUloa in cruoe ceea ce numim
burghezia nationala, orbita de interesele sale pecuniruoe, pune cele mai mru"i
piedici acestei lupte penbu viata, nu se sa reziste incercarilor de a
sCUlia timpul de lUClU de 0 dUloata inumanii, penbu a pune capat muncii
copiilor, pentm a proteja femeia, pentm a imbunatati conditiile de igiena in
ateliere locuinte, ci uneori Ie saboteaza efectiv, evreul, mai ia
raspunderea cauzei celor oprimati. EI devine incetul cu incetul
aceasta cu atit mai bUCUloOS cu cit nu ruoe intentia sincera de a
indrepta intr-adevar nedreptatile sociale, ci vizeaza numai creruoea progresiva a
unui corp de combatanti in lupta economica, cruoe ii VOl' fi devotati cruoe
vor disbuge independenta economiei nationale. Caci in cazul in cru"e conducerea
unei politici sociale sanatoase trebuie sa se orienteze pe de 0 pruie spre
mentinerea sanatatii popOlului, pe de alta spre api1J.ruoea unei economii nationale
independente, aceste doua considerente nu numai ca-l VOl' Iasa complet
indiferent pe evreu, dru' scopul vietii lui este elibereze ruumul de ele. El nu
sa mentinil independenta economiei nationale, ci sa 0 suprime. De aceea
nU-!ii face sClupule sa ridice, ca al pretentii cruoe nu
numai ca scopul, druo cruoe ruo fi imposibH de satisIacut sau cru"e ruo
determina luinruoea economiei nationale. El vl'ea sa aiba in fat a lui 0 generatie
de oameni nu ci 0 tUloma degeneratii gata sa supOlie jugul.
Aceasta este intentia lui cind invoca l'evendical'ile cele mai absurde despre cruoe
foruie bine ca nu pot fi satisfiicute ::ruoe nu VOl' schimba nimic din
stru"ea de lucrUl'i, druo VOl' avea ca efect cel mult trezirea unei iritiiri confuze
violente a maselor. Caci asta el nu imbunatatirea reala cinstitii
a situatiei lor sociale.
Evreul va ramine deci necontestat al cita
vreme nu se va fi intreprins 0 munca de lamUloire a maselor, pentJ"U a Ie
inform a mai exact asupra cauzelor lor saracii, cita vreme statuI nu se
\oa fi debru'asat de evreu de lucriitUloa lui ascunsa. Caci atita vreme cit masele
VOl' fi tot atit de put in orientate pe cit sint in prezent cit statuI se va ruoata atit
de indiferent, ele il vor Ulma intodeauna pe primul cru'e Ie va face, din punct
de vedere economic, promisiunile cele mai In aceastii privinta, evreul
este foruie pliceput, caci intreaga sa activitate nu este infrinata de nici un fel
de sClupule morale.
De aceea in acest domeniu el invinge ;;i in timp, toti
concUl"entii. Conform bmtalitiitii !ji instinctului sau tilhiiresc, el da
un cruoacter de 0 violenta extrem de blutalii. Rezistenta celor al
226
carol' bun sim\ nu se lasli momit este zdJ'obitii prin teroare. Consecintele unei
astfel de activitjiti sint inspiiimintiitoare.
De fapt, evreul distlUge temeliile eeonomiei nationale prin intermediul
clasei mundtoare, care ar putea face natiunea prospera.
Paralel se dezvoltii organizatia politiea.
Ea se eu mi!jcru'ea muneitoreasca plin aceea cii
muncitoreasca masele pentIu a face parte din politica, Ie
determinii sii intre chiar cu forta !ji pm'cli stimulindule. Ea este izvolUl
permanent al subsidiilor cu ajutolUI clirora organizatia politicii intretine
aparat. Ea este organul de control al activitatii politice a indivizilol'
joaca rolul de in to ate mru'ile demonstratii politice. Ea sfir!?e!?te plin a nu
mallupta pentIu cuceriri economice, ci pune principalul mijloc de lupta,
greva, sub forma unei greve in masa a grevei. generale, la dispozitia ideii
politice.
Creind 0 presii al ciirei continut este adaptat Olizontului cultural a1
cititOlilor celor mai putin cultivati, organizatia sindicalii politica tinde sii
raspindeasca un spirit de revoltii cru'e determinii clasele cele mai de jos ale
natiunii sa devinii coapte pentIu actele cele mai indraznete. Sru'cina sa nu este
de a scoate oamenii din instinctelor lor josnice de a-I face sa ajungii
la un nivel superior, ei, dimpotIiva, sa Ie maguleascii poftele cele mai josnice.
Aceasta este 0 speeulatie cm'e aduce profitw'i numai dnd te adresezi masei a
carei lene intelectualii nu e egalatii dedt de infumw'm'e.
Aceastii presa este cea cru'e mai intii de toate denigreazii, intr-un spirit.
de calomnie fantastica, tot ceea ce poate fi considerat un reazem al independen-
tei nationale, al unei cultw'i inalte !?i al autonomiei economice a natiuniL
Ea trimbiteazii mai intii de toate invinuiri impotriva tutw'or oamenilol'
de cru'acter cru'e nu VOl' sa se inchine in fata pretentiei evreilor de a domina
statuI sau ale carol' capacitati genii evreului i se pru' periculoase. Caci, pentlU
a fi mit de el, nu este nevoie sal combati; este suficient sa te banuiascii fie eli
poti sa te sa lupti impotriva lui intr"o zi, fie sii uzezi de superioritatea
eapaeitatilor tale intelectuale pentru a dezvolta forta miiretia unei natiuni
ostile evreului.
Instinetul lui, em'e este Infailibil in aceastli privintii, simte in oriee om
inclinatiile sale natw'ale eel cru'e nu este spirit din spiritullw este sigw' ca-!
va avea dU'iman. Cum evreul nu este eel ataeat, ei tocmai agresOlul, el II
considerii nu numai pe eel em'e n ataea, dru' pe eel eru'e ii rezistii
Mi.jlocul pe em'e il folose:;;te penh'll a ineerca sii zdrobeasea inimile atit de
indraznete, dar cinstite, nu este 0 luptii cinstita, d minciuna calomnia.
In aeest eaz el nu da indarat de la nimic josnicia lui este atit de imensa
eli nu trebuie sa ne miram dacii, in imaginatia popOlului nost.ru, personifieru'ea
diavolului, simbo] a' tot ce este rau, ia evreului.
Ignoranta masei in privinta cru'acterului liiuntrie al evreului, lipsa
"ii inteligenta miirginiUi a claselor noastre superioru'e fae ca poPOluJ
227
sa fie victima acestei campanii de minciuni duse de evrei.
Atita timp cit clasele superioare, cu lor innascutii, ocolesc un
om pe care evreu] il ataca astfe] plin minciuna calomnie, masele, din prostie
sau simplitate, cred de obicei tot raul care se spune despre el. Autoritiitile fie se
invaluie in tacere, fie, ceea ce de obicei face sa inceteze campania presei
il w'maresc pe cel care a fost atacat pe nedrept, masw'a care, in ochii
acestor magari de functionari este potrivita sa mentinil autoritatea statului sa
asigw'e calmul ordinea.
Incetul cu incetul, teama de arma marxista, minuitii de evreime, se
impune ca 0 viziune de co,;>mar min(ii intelectului oamenilor
In fata acestui inamic de temut incepi sa tremw'i devii astfel, in cele
din w'ma, victim a sa.
K - Dominatia evreulw pare acum atlt de bine asigw'ata in stat incit eI
nu numai sa inceapa sa se recunoasca evreu, dar ,?i sa-'li
martw'iseasca lara rezerve conceptiile etnice politice pina la cele din w'ma
consecinte. 0 parte a rasei sale ca este un popor strain, nu lara
a spune de altminteri 0 noua minciunil Caci atunci clnd sionismul cauta sa faca
restul lumii sa ere ada ca Ia evrei con!itiinta nationala 1i-ar gasi satisfactia in
crearea unui stat palestinian, evreii ii inca 0 data pe goimii pro1ti in
modul cel mai patentat, Ei nu au de putin inten\ia sa instituie in
Palestina un stat evreiesc penh'll a se statornici acolo; ei w'maresc numai sii
stabileasca acolo organizatia centrala a lntreprindelii lor -:arlatane'lti de
internationalism universal; ea ar fi astfel inzestrata cu drepturi de suveranitate
sustrasa interventiei altor state; ar fi un azil pentm toti ticalo'lii demascati ,;>i
o superioara penh'll viitorii mascarici.
Dar faptul ca in momentul in care 0 parte dintre evrei il maimu\are'lte
ipocrit pe neamt, pe francez sau pe englez, cealalta, cu 0 sinceritate
se proclama oficial rasa evreiasca este un semn a] sigw'antei 101' crescinde "i de
asemenea al sentimentului privind secw'itatea lor.
Inspitimintatoarea lipsa de consideratie eu rare se poaliii fata de cetaterui
alto l' popoare demonstreaza cit de apropiata Ii se pare ziua victoriei lor.
Tinill'Ul evreu cu par negI'U 0 ore intregi, cu fat a Iuminata de
o bucw'ie diabolica, pe tinilra fata incon'ltienta de pericol, pe care 0 minje'lie cu
smgele situ 'ii 0 rape'lte astfel popOl'Ului din care provine. EI cauta prin toate
mijloacele sa darime bazele pe care se intemeiaza rasa popOl'Ului pe care vrea sii-l
subjuge. Dupa cum cOl'Upe sistematic femeile ",i tinerele fete, nu se teme sli
darime in mare masw'a baliel'ele pe Cal'e Ie pune singele intre celelalte popOal'e,
Tot evreii au fost -:i sint aceia Cal'e au adus negI'ii pe Rin, mel'll cu acela,;>i gind
ascuns 'li scop evident: sa dish'Uga, pnn degeneral'ea rezultata din inrmci'lal'ea
Intre rase, aceastii rasa alba pe eal'e 0 w'asc, 8-0 faea sa deeadii de la maltul nivel
de civilizatie :;.i de organizal'e politica la Cal'e s-a ridieat ,;>i sa devil;l<l stiipimi ei
Cad un papor de rasa purii 'Ii Cal'C fi'ste eon'ltient de valoal'a singe lui sau
nu va putea fi niciodatil subjugat de evreu: aeesta nu va putea fi in aceastii
228
lume decit stapinul al
De acea el cautil sa scada sistematic nivelul raselor, otravind constant
indivizii.
Dar, din punct de vedere politic, el incepe sa inlocuiasca ideea de
democra\ie cu aceea de dictatura a proletru.iatului.
In masa organizata a el a gasit ru."ma cru.-e ii permite sa se
lipseasca de democralie cru.-e il face capabil sa subjuge sa guverneze poporu.-e
dictatOJial, cu 0 minii brutala.
El actioneaza sistematic ca Sa determine 0 dubla revolutie: economica
politic a,
El inconjoara, datorita influentelor internationale pe cru.-e Ie pune injoc,
cu () retea de poporu.-ele cru.-e opun 0 rezisten\a energica acestui atac
venit diniiuntru; Ie impinge la razboi cind considera necesru.-, prin a
infige drapelul pe ctmpul de luptii.
El zdruncirui economic statele pinii cind intreprinderile sociale, devenite
neproductive, sint luate de la stat supuse controlului sau financiru.-,
Din punct de vedere politic, el refuza statului mijloacele de a supra vie
\tii, dishuge cu incetul bazele oricarei rezistente aparari nationale, spulbera
increderea popOlului in guvern, oprobriul asupra istoriei asupra
trecutului ru.uncii pe apa simbetei tot ceea ce este maret,
In ceea ce civilizatia, el contamineaza arta, literatura,
sentizr..entele rastoru.-na toate conceptele de flUmuSe\e de noblete, de
demnitate de bine antreneaza in schimb oamenii in domeniul naturii lui
josnice.
Religia este ridiculizatii; morala moravw-ile sint prezentate ca ni!?te
lucruri moru.ie desuete, pinii cind cade ultimul reazem ce permite unui
popol' sa lupte penhu existenta sa pe aceastii lume,
L . Acum incepe mru.-ea cea din w-ma revolu\ie, In momentul in cru."e
evreul puterea politicii, el ru.unca ultimele valwi cru."e-l mai ascundeau,
Evreul democrat prieten al popOlului dii evreului singeros til-an al
poporu.elor. EI incearca, dupa citiva ani, sa-i e}""iermine pe reprezentanlii
intelectualitatii rapind popoarelor pe cei cru.e erau prin natw-a lor caliiuzele
lor spil'ituale, Ie face numai bune penhu rolul de selav pus penhu totdeauna
in jug. Un exemplu inspaimintator al acestei selavii este oferit de Rusia, unde
evreul, cu un fanatism intr-adevar salbatic, a Iacut sa piru-a prin tOliw-i crincene
sau a condamnat la moruie prin infometru-e aproape treizeci de milioane de
oameni, pentru a asigw'a unei bande de scriitori evrei !?i de bandi\i de la bw'stl
dominatia asupra unui popol' mru'e.
Insa deznodamintul nu este numai moruiea libeliati poporu'elor oprimate
de evrei, ci :;;i pieirea acestor pru'aziti ai poporu'elor. Moruiea victimei antreneaza
mai devreme sau mai tirziu m081iea vampilului.
Dacii trecem in revista cauzele germane, cauza primii
decisivii a fost problemei rasei indeosebi a pericolului evreiesc.
229
Infrfngerile sufelite pe c1mpul de biitaie in august 1918 ar fi fost extrem
de de suportat. Ele nu reprezentau nimic fatii de victoriile obtinute de
poporul nostru. Nu ele au provocat decaderea noastrii; noi am fost doboriti de
acea putere care pregatise acele infringeri, riipindu-i sistematic poporului nostru
de zeci de ani f0l1ele instinctele politice morale, singurele care fac
popoarele capabile sa existe !?i legitimeaza astfel existenta lor.
Neglijind problema pe care 0 punea mentinerea temeliilor rasei de care
apartine poporul nostru, vechiul Reich dispretuia singwul ch"ept pe care il are
un popor, de a trai in acestii lume. Popoarele care se inCIUci!?eazii sau se lasii
paciituiesc impotriva vointei eternei Providente deciiderea lor,
provocatii de ceva mai puternic declt ei, nu este nemeritatii; nu Ii se face 0
nech"eptate, dimpotriva, aceasta este restabilirea ch"eptului. Cind un popor nu
mai pune pret pe caracterele specifice ale fiintei sale, care i-au fost date de
natura au radacinile in singele lui, el nu mai are dreptul sa se plinga de
pierderea existentei sale
In lumea aeeasta, totul poate deveni mai bun. Orice infringere poate fi
mama unei victorii viitoare; orice razboi pierdut poate fi cauza unei iniiltiili
ulterioare; oriee situatie criticii poate face energia umana rodnicii orice
opresiune poate declall!?a fortele care produc 0 moralii, citii vreme
singele !?i-a piistrat puritatea.
Dar pierderea pw"itiitii singelui distruge penbu totdeauna fericirea
liiuntricii, omul pentlu totdeauna consecintele fizice morale nu se
pot I?terge.
Dacii se confruntii aceasta chestiune unica cu toate celelalte probleme ale
vietii, observiim cit de neinsemnate sint acestea din w"ma, masw"ate cu acela!li
etalon. Toate sint limitate in timp; chestiunea mentinerii pmitiitii rasei va
exista atita vreme cit VOl' exista oameni.
Toate cazw"ile de decadentii de 0 oarecare importantii, anterioare
razboiului, se reduc in ultimii analizii la 0 problema de rasii.
Fie cii este yorba de chestiuni de ordin general sau de monsbuozitiiti ale
vietii economice, de fenomene de decadenta ale unei civilizatii sau de degeneres
centii politicii, de falimentul invatiimintului sau de influenta proastii
exercitatii de presii assupra adultilor, raul provine intotdeauna pretutindeni,
daca mergem pinii in miezul lucrw"ilor, din faptul cii nu s-a tinut cont de rasa
ciireia ii apaqine popOlul in chestiune sau n-a fost observat pericolul pe care-l
reprezintii penbu rasa un popor striiin.
De aceea, toate tentati'-ele de a reforma, toate operele de asistenta
socialii, toate miisw"ile politice, toate progresele economice orice
aparentii a spiritului n-au avut nici 0 consecinta importantii.
N atiunea organul care 0 fac capabila sa se nascii sa existe pe pamint, eu alte
cuvinte statuI, nu au fost pe diniiuntIu, dimpotrivii, se ofilQau viizind cu
ochii. Inflorirea aparentii a Reichului nu putea ascunde sHibiciunea sa fiecare
tentativii de a-I revigora cu adeviirat pentru cii era liisatii de 0 parte
230
chestiunea cea mai Importanta
Al' fi gre,;>it sil credem ca partizanii diferitelor tendinte politice, chiar
lor, ar fi in parte oameni esentialmente rai sau riiu intentionali Activitatea
lor era condamnatii sa raminii infructuoasa penbu cii, in cel mai bun caz, ei
constatau indeosebi forma sub care se manifesta boala no astra generalii, dar nu
sa deosebeascii agentul patogen. Cind studiezi metodic linia w'mata de
evolutia politica a fostului Reich, nu poti sa nu observi, dupa un examen atent,
ca, chiar dupa realizarea unitatii in momentul progl'eSelOl Iacute de
natiunea germanii care au fost wmarea ei, decaderea interna era deja in plinii
ea, in eiuda bogatiei economice, situatia generalii se
im'aubltea an de an In alegerile penbu Reiehstag, numalului de
votW'i in favoru'ea mru'xhtilor indica apropierea continua a interne
cru'e trebuia sa antreneze priibu,?irea externii. Toate victoriile a ceea ce se
numeau prutide bw'gheze erau lara valoru'e, nu numai penh'll ca nu puteau
impiedica, in ciuda tutw'or triumfw'ilor lor electorale, cre'?terea numerieii a
mru'eii mru'Xiste, ci pentru ea pW'tau in ele insele germenii descompunerii
Fiirii s:t b:tnuiascii, lumea bw'ghezii era deja contaminatii interior de pnomaina
conceptiilor mru'xiste ,?i rezistenta ei rezulta adesea mai degt'aba din concw'enta
dintre '?fii dedt dintI' 0 opozitie de principiu a uno]' adversru'i
s:t lupte pina la capiit Unul singW' a luptat in timpu] acestor ani indelungati cu
o perseverenta neclintita acesta a fost evreul Steaua lui David a continuat sa
, w'ce tot mal sus pe firmament, pe masw'a ce sciidea vOintd de conservru'f> a
popOlului nosbu
Astfel cii acela care s-a niipustit pe cimpul de bataie in august 1914 nu
a fost un pOpOl' hotiirit sa atace; era doru' ultima tresarire a instinctului de
conservru'e nationala impotriva progreselor pru'aliziei cu cru'e doctrine Ie pacifiste
mru'xiste amenintau popOJul nosbu Cum chiru' in ace Ie zile se hohira soruia
noastr:t, oamenii n-au sa vadii cine era du!?manul intern, orice rezistenta
fata de extenor era zadru'nicii Providenta n-a riisphitit spada invingiitoru'e; ea
s-a supus legii eterne care vrea ca orice sii fie lspa1ita
Aceste conslderatiuru ru' trebui sa inspire principii Ie ciilauzitoru'e
tendinta noii sintem eonvin.'ii ea numai ele sint eapabile nu numai sa
opreascd decaderea popol'Ului german ci sa creeze temelia de gt'anit pe cru'e
intr-o zi SE' va putea inalta un stat, un stat cru'e sa fie nu un mecanism striim dE'
popOl'U1 noshu, in slujba nevoilor intereselor economice ci un orgamsm
ndscut din pOpOl' un stut germanic de lw(iune germane'
CAPITOLUL XlI
PRIMA FAZA A DEZVOLTARII PARTIDULUI
MUNCITORESC GERMAN NATIONAL SOCIALIST

Daca descriu la acestui volum prima faza a dezvoltarii
noastre daca vorbesc summ' despre 0 serie de chestiuni legate de ea, nu 0 fac
cu intentia de a face 0 dizertatie asupra spiritului doctrinei noastre.
De fapt, programul nostIu este de 0 asemenea anvergura incit ar umple
un valum intreg. I1 vai camenta temeinic daar in valumul dai a1 acestei
lucrari voi incerca sa gasesc 0 imagine a statului, cum ni ,} imaginiim noi.
"Noi" inseamnii sutele de mii de oameni cm'e, in fond, idealu1
nostIu, lara ca fiecare sa gaseasca vorbele necesare pentru a de scrip ceea ce ii
este neclm'.
Toate reformele importante sint, de fapt, remm'cabile prin faptul cit
adesea, la inceput, nau decit un singur sus\iniitor, apoi milioane
milioane de adepti. Aceasta pentm ca ele raspundeau deja dorintei profundE' a
mii de oameni nerabdatori, cind in unul dintre ei sa ridicat pentru a
proclama vointa lor comuna pentIu a iniiIta stindm'du} vechilor sperante ;;i,
sub noua lor e"-llresie, a Ie conduce la victorie.
Faptul ca milioane de fiinte doresc in adincul sufletului 0 schimbm'e
completa a conditiilor de viata actuale nemultumirea lor adinca
dureroasiL Aceasta nemultumire se manifesta in mii de felm'i diferite, la unul
plin descm'ajm'e !oii disperm'e, la altul plin d.ezgust, minie!ii indignm'e, la cutm'e
altul prin indiferenta la cutm'e altul, printro dorin(ii violenta de a
illterveni. Dintre nemultumiti, unii se ab\in de 1a vot, altii, multi 1a numar.
voteaza cu fanaticii de extrema stinga.
Spre trebuia Sa se intom'ca in primul rind tlnii!'a noastnt
caci era firesc ca ea sa nu tindii catre 0 organizatie a unoI' oameni multumiti
ghiftuiti, ci sa reclUteze fiinte chinuite de suferinte, framintate, nefericite
nemultumite; inainte de toate, ea nu trebuie sa pluteasCii 1a suprafata corpu]ui
social, ci sii prinda ritdiicini in adincul masei populm'e
.'
'.
* *
Din punct de vedere politic, iata cm'e era situR(ia in 1918: un papar
imparUt in doua parti. Prima parte, de departe cea mai putin numeroasii,
cuprinde paturile intelectuale ale natiunii, excluzind profesiunile manuale. Ea
este superficial ",nationala", intelegind prin aceasta ca reprezinta destul de vag
interesele calificate drept interese de stat, dar cru'e pru" mai degraba sa se
identifice cu interesele dinastice,
Ea incearca implineasca idealul atinga obiectivele cu ajutorul
unoI' rume spirituale al Carol' efect este pe cit de superficial pe atit de incomplet
care, deja prin ele insele, au, data fiind brutalitatea adversruului, 0
inferioritate mru'cata.
Dintr-o lovitw'ii violenta, dintr-una singuril, aceasta clasii cru'e de cW'ind
mai era inca clasa conducatoru'e a fost pusa la pamint: tremurind de ea
a indurat umilintele pe cru'e nemilosul ei invingator a vrut sa i Ie impunii.
Acestei clase i se opune cea a marii mase a populatiei de lucratori
manuali. Aceasta este wupata in cu tendinte mai mult sau mai putin
mru'xist-extremiste este hotarita sa zch'obeasca prin fortii intreaga rezistenta
de m'din intelectual. Ea nu vrea sa fie nationaHi; ea refuza sa favorizeze
interesele nationale: din contra, ea favorizeaza toate pornirile dominatoru'e
straine. Numeric, ea reprezinta cea mai mru'e prute a popmului, dru' cuprinde
mai ales elementele natiunii lara de care 0 ridicru'e nalionalii nu poate fi nici
proiectata, nici realizata.
Caci, incepind din 1918, trebuia sa se inteleaga ca mice nouii ascensiune
a popmului german duce la aw'avarea presiunilor striiine asupra Germaniei.
Conditiile ei nu sint ru'mele materiale, cum sa repete intruna
"oamenii de stat" bw'ghezi, ci puterea voinlei. Germanii I),veau atunci
mai multe ru'me decit era necesru'; daca n-au sa-i asigw'e libeltatea, este
pentIu ca Ie lipsea energia data de instinctul de conservru'e de voinla de a trai.
Cea mai bUnii ru'ma nu este decit 0 materie ineIta i lara valoare cita vreme
spiritul cru'e este gata, inclinat hotarit, sa 0 foloseasca. Germania a
fost lipsita de aparru'e nu pentIu ca iau lipsit ru'mele; nu i,a lipsit dedt vointa
de pastra ru'mele pentI'll a-,?i apara poporul.
Daca, in special acum, politicienii de stinga se straduiesc sa
impute politica lor lipsitii de scrupule, numai concesii tradari, lipsei de
ru'mament, ei nu merita decit un singw' raspuns: "Voi nu spuneti adevruul! Prin
politica voastra criminala de abandonru'e a intereselor nationale, v-ati abandonat
ru'mele. Acum incercati sa prezentati lipsa de ru'me w'ept cauza hotiiritoare a
mizeriei noastre vrednice de plins: aici, ca in tot ceea ce faceti, nu exista decit.
minciuna i ipocrizie."
De altfel, la fel Ie VOl spune politicienilor de w'eapt.a: caci, datorita
la-;;itatii lor lamentabile, pleava evreiasca, ajunsa la putere in 1918, i-a putut
fw'a natiunii armele. La fel ca altii, niei ace!)ti evrei n'au ch'eptul sau motivul
sa faca din dezru'mru'ea actuala pivotul politicii lor clarvazatoru'e prudente (sa
spunem mai dew'aba. dimpotriva, situatia popOI'llIui nostIu lara aparare
este rezultatul lor. PentI'll a J'ezolva chestiunea restabilirii puterii
germane, nu se pune problema sa ne intrebam: "Cum vom fabric a ru'me?", ci
233
"Cum yom crea spiritul care face ca un popor sa fie capabil sii poarte anna?"
Cind un asemenea spirit un popor, vointa sa mii de ciii din
care fiecare conduce la 0 armii. Unui la) ii puteti da zece pistoale, el nu va trage
nici un in atac! Ele valoreazii mai putin in miinile sale decit 0 bitii in
miinile unui om curajos.
Problema reconstituirii politice a poporului nostm este de-acum, din
aceastii cauza, 0 chestiune de asanare a instinctului nosbu de conservare
nationalii: intr-adeviir, mice politicii externa pregiititoare orice revalorificru:e
a statului este in functie mai putin de disponibilitatile sale in armament,
cit de capacitatea de rezisten\ii, recunoscuta sau presupusa, a unei natiuni.
Capacitatea de coeziune a unui popor este mult mai putin determinata de
acumularea masivii de arme neinsufletite, cit de existent a vizibilii a unei vointe
arziitoare de conservru'e nationala de un curaj eroic pina la moruie. 0 asociatie
nu se consolideaza eu ru"me, ei eu oamenL De aeeea pOPOluJ englez a fost a1lt de
multii VI'eme eonsiderat eel mai pretios dinb"e aliatii din lumea intreagii; pentru
cii se cii se poate conta pe indiiriitnicia siilbaticii a guvernului siiu !;'i a mru"ii
mase a natiunii, ferm hotariti sli se batii pina la vietorie; se tie eii ei nu VOl'
cumpiini niei timpul, nici sacrificiile ca VOl' folosi toate mijloacele. De aceea
armamentul militru' existent momentan n-ru"e citui de putin nevoie sii fie
proportional eu al eelorlalte state.
Dacii se intelege faptul eli restabilirea politic a a natiunii germane este
o chestiune de restaurru"e a voin!ei noastre de a triii, este limpede faptul cli,
penbu a introna aceastii vointii, nu mai este suficient sli recurgem la ace Ie
elemente ale sale cru"e de-acum sint nationale; ceea ce este necesru", este
nationalizru"ea masei, cru"e este antinationala dupii cum se vede.
In eonsecintli, 0 mieare tiniirli cru"e propune drept scop repunere
statului german in propria sa suveranitate va trebui sii inceapii 0 luptli
nemiloasii penbu eucerirea maselor pOpullli"e.
Dru" burghezia noastrii zisii "nationalli" este, in general, aUt de vrednicii
de pIins, mentalitatea ei nationalii se ru'atii atit de insuficient de dezvoltatii, incit
se pru'e intr-adeviir cli dinspre pruiea aceasta nu trebuie Sa ne la 0
rezistentli serioasii fatii de 0 politicii externa interna energica. Chiru' dacii, avind
in vedere miopia sa binecunoscutii, burghezia germanii avea, ea odinioru'ii, pe
vremea lui Bismarck, sii stiiluie, la ceasul eliberiirii apropiate, intr-o atitudine
de rezistentli pasivii, eel putin nu trebuia sii ne temem de 0 rezistentii activii din
pruiea ei, avind in vedere ei bineeunoscuta chiar proverbialii.
Altfel stau luclwile cu masa eoncetiitenilor eru'e a dat in
internationalism. Nu numai cru'actelul lor grosolan oareeum plimitiv ii
indeamna mai mult la violentli, dru' conducatmii lor evrei sint mult mai
blutali Ei VOl' zdrobi O!'ice incercru'e de Iidicru'e a Germaniei, W?a
Cum altlidata au frint colo ana veliebralii a ru'matei germane. $i indeosebi,
datoritii preponderentei lor numerice, nu numai cii VOl' impiedica acest stat
pru"lamentru' sa duea 0 oru'eeare politica e}.iernii nationala, dar pe de-asupra VOl'
234
face sa devina imposibila evaluarea valorii exacte a fortei germane In
eonsecinta, aprf7cierea interesului pe cmoe-] poate prezenta alianta cu ea. Caci
punetul slab pe cmoe-l constituie pentru noi existenta a 15 milioane de mm-xiti,
de democrati, de de nu este cunoscut numai de noi, el smoe in
oehii strainului cmoe, atunci cind evalueaza valomoea unei ali ante posibile sau
nu, tine cont de greutatea acestei ghiulele stinjenitomoe. Nu te aliezi cu un stat
in cm'e prui;ea activa a populatiei se opune, cel putin pasiv, oricarei politici
externe hotiirite.
Sa mai adaugam la acestea interesul frecvent al condueatorilor acestor
pmi;ide de tradmoe nationale de a se opune, din simpla glija pentru proplia lor
conservmoe, Olicarei lidicari a statuIui, !ji ei se VOl' opune.
Lectiile de istorie nu ne ingaduie sa concepem ca poporul german va
regasi situatia de odiniomoa lara sa Ie vina de hac ace lora cmoe au provoeat
uimitomoe a statului nostt'll. Caci, in fata ttibunalului
posterit.ltii, noiembrie 1918 nu va fi privit ca 0 simpla tradm'e, ci ca 0 tradm'e
fata de pattie.
In aceste conditii, restabilirea independentei germane in extelior este
legata in primul rind de restabilirea spiritului de decizie de vointa a popOl'llIui
nostt'll.
Druo vazuta fie numai din punet de vedere tehnic, idee a eliberarii
germane de extelior pmoe nesabuita, citii vreme mmoea masa a popOlului nu va
fi dispusa sa se puna in sIujba acestei idei de libertate.
Din punet de vedere pwo militmo, este deosebit de limpede pentt'll orice
ofiter cli un razboi nu se poate face cu un batalion de studenti ca, pe linga
mintea unui popor, mai e nevoie de pumnii sai.
In aceastii plivinta, trebuie sa ne inchipuim ca daca i se lasa clasei
inteleetuale povm'a apararii nationale, natiunea este pradata de un bun ee nu
mai poate fi inlocuit. Tinelii intelectuali germani cmoe, in regimentele de
voluntmoi, gasit momi;ea in Flandra in 1914 au lipsit mai tirziu cumplit.
Ei erau elita natiunii, pierderea lor nu mai putea fi compensata in timpul
razboiului. .$i dupa cum lupta nu poate fi intretinuta decit daca batalioanele de
asalt sint de mas a de lueratOli, la fel de imposibil este s-o
tehnie, daca in intregul nostt'll corp social nu 0 unit ate intens
intretinuta de 0 vointa ferma.
Dru' poporul nostm, obligat duca din greu existenta, dezm'mat sub
miile de priviri ale semnatmilor tratatului de la Versailles, nu poate Iua niei
o masura de pregatire tehnicii atita vreme cit homoda dinauntru nu
va fi deeimata redusa la aeeasta evreime a carei josnicie de em'aeter inniiscuta
permite tradarea a tot a intregii lumi pentm citiva biinuti. Dm', cu asta sa
terminat de-aeum! In sehimb, milioanele de oameni cmoe, din convingere
politica, se opun lichearii nationale ni se pmo de neinfrint, cel putin atita timp cit
nu va fi fost combiituta smulsa din mintea inima lor cauza ostilitatii lor, eu
aIte euvinte conceptia mm'xistii internationala. Din orice punet de vedere am
235
examina posibilitatea recuceririi noastre ca stat popor,
pregatirea politica in exterior, punerea in functiune a fortelor noastre sau
pregatirea bataliei conditia de baza riimine intotdeauna, in toate
cazUl'ile, ci!?tigarea prealabila a masei largi a poporului nostrll in favoarea ideii
de independenta
Daca nu ne libertatea in afru'a, orice reforma interrul, cluru' in
eel mai bun caz, n-ru' reprezenta decit 0 cre!?tere a capacitiitii noastre de a fi
pentru celelalte natiuni un fel de colonie. Beneficiile ridicarii noastre economice
- sall a ceea ce este numit astfel - se vor duce la domnii controlori
internationali !?i orice imbunatatire de ordin social realizata la noi va spori
produsul muncii noastre in avantajul lor. Cit despre progresele cultUl'ale, ele
nu-i pot reveni prin partaj natiunii germane, fiindca sint prea legate de indepen-
denta politica de demnitatea unui popor.
daca pentru Germania nu exista viitor deeit daca mru'ea masa
a poporului nostru este in favoru'ea ideii nationale, eueerirea acestei
mase constituie misiunea cea mai inalta cea mai importantii a
noastre; activitatea aeesteia nu trebuie sa se ocupe numai de satisfacerea
nevoilor prezentului; ea trebuie sa ia in considerru'e mai ales in realizfu:ile ei
conseeintele pe cru'e Ie pot avea pentru viitOl'll1 patriei. Astfel ca, inca din 1919,
noi inteleseseram ca noua trebuia sa inainte de toate sa
nationalizeze masele.
De aici rezultau, penh'll tactica de Ul'mat, 0 serie de obligatii.
1. Penh'll a mas a in favoru'ea ridicarii nationale, nici un sacrificiu
nu este prea mru'e.
Oricru'e ru' fi coneesiile de ordin economic Iacute muncitOl'lllui de-acum
mereu, acestea nu se pot compru'a eu beneficiul Cll cru'e se alege de aici
ansamblul natiunii, dacii ele contribuie la intrru'ea unor patUli populru'e
importante in corpul social din cru'e fae parte.
Numai mintile lipsite de subtilitate marginite - din pac ate atlt de
numeroase in mediile noastre muncitore!?ti . pot sa nu recunoasca faptul ea, Cll
timpul, nici un avint economic nll Ie va fi posibil prin w'mru'e, profitabil, cita
vreme nu va fi fost restabilitii 0 solidruitate puterniea intre popor natiune.
Daea, in timpul razboiului, sindieatele ru' fi aparat cu infocare interesele
iucratorilor, daca, chiru' in timpul razboiului le-ru' fi smuls chiru" ele, de mii de
ori, prin greva, antreprenorilor, pe atunci lacomi de dividente, eonsimtamintul
la revendiearile muneitOlilor pe eru"e ii asupreau, daca ele fi proclamat ell
tot atita fanatism eultul penh'll idee a germarul, eontinuind opera de apiirru'e
nationala, !?i daea i-m" fi daruit patriei, cu m"dore, impinsa pirul la
paroxism. tot eeea ce i se ellvenea patriei, razboiul n-m" fi fost pierdut. Cit de
neinsemnate m' fi fost aeeste eoncesii economice, chim" rele mai -importante,
fatii de importanta e},.-traordinani a victoriei!
Astfel, in carow unei cm'e cauta sa redea muncitOl'lllui german
236
poporului german, este necesar sil se inteleagil cil sacrificiile economice sint
neglijabile cita vreme nu compromit triinicia independent a economiei
nationale.
2. Educatia nationalii a maselor nu poate fi imaptuita decit pe calea
indirect a a ridicarii sociale; de fapt, numai prin acest mijloc pot fi obtinute
conditiile economice de baza care ar permite fiecilruia sa se din
bunw'ile cultw'ale ale natiunii.
3. N ationalizarea masei nu poate fi, In nici un caz, obpnuta prin jumiitiiti
de masma sau printr-un apostolat timid, ci cu 0 orientare a efortwi.lor impinsa
la eA-tremii, cu fanatism, pinii la scopul care trebuie atins. Aceasta inseamnil cii
un popor nu poate fi lacut "national" in sensul foruote moderat dat acestui cuvint
de bw'ghezia noastrii actualii; trebuie actionat national, cu toatii impetuozitate
ceruta de solutiile extreme.
Ob'ava nu e invinsii decit de contraotravii numai nite bw'ghezi
insipizi ii pot inchipui ca procedeele de mijloc ii vor conduce in impliJ:iitia
cerw'ilor.
Mru'ea masa a unui popor nu este alcatuitii nici din profesori, nici din
diplomati. Ea este pu\in accesibila ideilor abstracte. In schimb, va fi impresio-
natii mai in domeniul sentimentelor i acolo se giisesc resortw'ile tainice ale
reactiilor sale, fie pozitive, fie negative. De altfel, ea nu reactioneaza bine decit
in favoarea unei manifestIili. de fortii orientata net intr-o directie sau intr-o
directie opusa, dru' niciodata in folosul unei jumiitiiti de masw'a cru'e intre
acestea doua. A intemeia ceva pe sentimentele multimii necesitii de asemenea
ca ele sa fie extrem de stabile. Credinta este mai greu de zdruncinat decit
dragostea e mai putin schimbiitoare decit stima, ura e mai dw'abilli decit
antipatia. In toate timpurile, forta care a pus in pe acest pamint
revolutiile cele mai violente a constat nu at1t in proclamru'ea unei idei tiintifice
care punea stiipinire pe multime, cit intr-un fanatism insufletitor i intr-o
adevlirata isterie cru'e Ie infliicara
Oricine vrea sa masa trebuie sa cunoascii cheia care deschide
poruia inimii ei. Aici obiectivitatea inseamnii sHibiciune, vointa inseamnli forta.
4. Nu poti cil?tiga sufletul unui popor decit daca, in timp ce lupti penb'll
atingerea propriului scop, veghezi la nimicirea oriclirui ce cautii sa i se
opuna.
Din to ate timpurile, poporul a considerat atacul nemilos al adversruilor
slii ca 0 dovada a dreptului siiu; pentru el, a renunta la distmgerea 1m' inseamna
a te indoi de dreptul sau; inseamnii chiar negru'ea existentei lui.
Masa nu este decit 0 pruie din natura; sentimentele ei nu ii permit sa
triHascli in ru'monie cu oameni care nu ascund ca vor contrariul a ceea ce vrea
ea insa!?i. Ea nu concepe decit victoria celui mai tru'e nimicirea sau cel putin
subjugru'ea necond1tionata a celui mai slab.
N ationalizru'ea masei noastre nu va putea de cit daca pe linga lupta
pUliata pentI'll cucerirea sufletului poporului nosh'll se intreprinde distI'llgerea
231
otravitorilor sai internationali.
5. Toate marile probleme ale timpului nostru sint probleme de moment
:;;i nu reprezinta decit urmarea unor cauze determinate.
o singw'a cauza, intre toate, prezintii totu:;;i 0 importanta fundamentala:
aceea a men\inerii rasei in organismul social. Numai in singe sta for\a sau
sliibiciunea omului. Popoarele care nu recunosc :;;i nu apreciaza importanta
bazelor lor rasiste seamiina cu ni:;;te oameni care ar vrea sai confere cani:;;ului
calitiitile ogru'lllui, lara sa inteleagii ca iuteala docilitatea nu sint
calitiiti dobindite prin dresura, ci sint inerente rasei Poporu'ele cru'e
renunta mentina puritatea rasei renunta, totodata, la unitatea de suflet in
to ate manifestarile lui.
Dezmembrru'ea fiintei lor este consecinta fireascii inevitabila a alterarii
singe lui lor, iru' dezagregru'ea fOl1elor lor spirituale :;;i creatoru'e nu este decit
efectul modificarilor aduse temeliilor lor rasiste.
Cel ce vrea sa scape popOl'lll german de imperfectiunile vadite cru'e nu
sint inerente originii sale va trebui mai intH sal scape de cel eru'e I-a impins pe
calea acestor imperfeetiuni.
N atiunea germana nu se va putea ridica din nou daea problema rasei
ea urmru'e, problema evreiasea nu este examinata eu fermitate.
Problema rasei nu este numai cheia istoriei lumii, ea este cea a cultwii
wnane.
6. Ineorporru'ea intr-o comunitate nationala noua a mruii mase a
poporului nosb'll, cru'e astazi se afla in tabara internationalismului, nu eomporta
niei 0 renuntru'e la ideea ca fiecru'e sa interesele legitime ale oamenilor
de conditia lui. Toate aceste interese speeifice diferitelor condi\iuni sau
profesiuni nu trebuie sa antreneze defel sepru'ru'ea dintre clase: acestea nu sint
dedt fenomene rezultate firesc din modw'ile vietii noastre economice. Constitui
rea gI'llparilor profesionale nu se opune cu nimic formarii unei adevarate
colectivitati populru'e, caci aceasta consta in unitatea corpului social in to ate
"'hestiunile privitoru'e la acest corp social.
Inglobru'ea unei conditii sociale, devenita 0 clasli, in comunitatea
populru'a, sau numai in stat, nu se pl'oduce pI'in coborirea claselor mai ridicate,
ci prin ridicru'ea claselor inferioru'e. Bw-ghezia de astazi nu a fost inglobata in
stat plin masW'i luate de nobilime, ci prin propria ei activit ate 'ii sub propria
ei conducere.
MuneitOl'lll german na intrat in caww comunitatii germane in w'ma
unor scene de fraternizru'e melow'amatica, ci penb'll cli ridicat con:;;tient
situatia soeiala :;;i cultw'ala pina a atins simtitor nivelul altor clase.
o eru'e I-;;i atribuie un scop asemanator va trebui caute
aderenti mai intii in tabara muncitorilor. Ea nu trebuie sa se adreseze clasei
intelectualilor dedt in masw'a in cru'e aceasta va fi in\eles din pliR scopul cru'e
trebuie atins. Mersul acestui fenamen de transformari de apropiere a claselor
rru este 0 treaba de zece sau douazeci de ani: experienta ne determina sa credem
ca e1 va cuprinde multe generatii.
eel mai mare obstacol in calea apropieriJ dintre muncitorul de astizi !?i
activitatea nationala nu este actiunea reprezentantilor intereselor sale
corporative, ci a conducatorilor care 0 atita in directia internationalismului,
intr-un spirit ostil popOlului patriei.
asociatii sindicale conduse din punct de vedere politic intI' un
sen.') national in mod sinceI' popular VOl' transforma milioanele de munciiori
in membri de mare va10are ai co1ectivititii nationa1e, lara ca aceast.a sa
influenteze luptele izolate ce soar putea da pe terenul pm economic.
o mhcare care vrea sal redea onorabil pe muncitOlui german poporuiui
sau 'Ii sa I smulga din utopia internationalista t.rebuie mai intii sa at ace extrem
de energic anumite conceptii care domnesc in mediile patronale anume ca,
odata int1'at in comunitatea populara, muncitOlul pierdut, din punet de
vedere economic, mij10acele de a se apara de patronul sau; ca cea mai mica
incercare de apiirare a intereselor vitale ale muncitorilor, chiar a celor mai
justificate, constituie un atac impot'-iva interese10r colectivitatii.
A combate 0 astfel de teol'ie inseamna a combate 0 minciuna cunoscuta;
colectivitatea populara nu i'li impune obligatiile unor anumite parti ale sale, ci
tuturol'
Un muncitor lara indoiaJii impotriva spiritulUl unei
colectivitati populare dem_ne de acest nume cind, fara consideratie fata de binele
public 'li de mentinerea statului economic national bazindu-se pe f01'\<1 lui.
amenintator revendicari exagerate. Dar un antrepl'enor nu lezeazii mai
pu\in aceasta comunitate daca prin metode de exploatare inumane prin
adevarate extorcari [orta de munca a natiunii milioane,
ca un camatar, din sudoarea muncitol'ilor sai
El pierde astfel dreptul de spune "national" de a vorbi despre
o comunitate populara, caci nu este dedt 0 canalie egoista care seamana
nemultumirea provoaca luptele care rezulta de aici, lupte care, in orice caz,
VOl' fi diiunatoare tiiI-ii
RezervOlul din care mI'lcarea noastrii va trebUl sa se aprovizlOneze va
fi deci in primul rind mas a muncitorilor. Aceastii masa trebuie smu1sa din
utopIa mternationalista, din situatia ei sociahi critica, trebuie scoasa din sat-acia
ei cultUl'ala transformata intr-un element hotiirit, valoros, insuflE'\it de
sentimente natlOnale de vointii nationalii, al comunitatii noastre popularE'.
Daca in sferele nationale luminate exista oameni ata'lati fierbinte de
popul:ul lor viiiOlUl sau con'ltienti de importan(a luptei al carei pre\ este
sufletul acesiei mase, oameni VOl' fi bmeveniti in rindurile
noastre Ei VOl' constitui in mod util scheletul ei spiritual. Acestea fiind zise, noi
nu incercdm sa atragem de partea noastra vitele electorale burgheze. Caci ne-am
impovara astfel cu masa a carel mentalitate ar avea mai degt'aba ca efect
indepaitarE'a unOI' p:ttuTi sociale mult mai intmse
Desigur, teoretic este forui,e flumos sa vrel sa stringJ intl' 0
masele cele mru lru'gi, venite de sus de jos. Dru' trehuie sa tmem
cont de w-miitoru'ele: este poate cu putinta sa obtinem asupra clasei bw'gheze 0
influentii psihologicii suficienLi pentru a-i inculca opinii noi sau chiar 0
intelegere siinatoasii a lucrw-ilor; dru' nu ne putem gindi sa facem sii disparii
caliLiti cru'actel-istice sau, mai bine zis, imperfectiuni a ciiror Oligine
dezvoltru'e dateazii de citeva secole. In sfir::,it, scopul nosb'll nu este modificarea
spiritelor intr-o tabiirii care este deja nationala; trebuie sii aducem la noi tabiira
antinationalilor.
Si aceasta este Idee a cru'e trebuie sd impuna m final orice tacticii a

7. Aceastii luru'e de pozitie unilaterala pnn aceasta foruie
limpede trebuie sii se regiiseascii in propaganda invers, propaganda
noastrii se va stradui s-o dezvolte la rindul ei
Caci, penb'll ca propaganda in favoru'ea sii fie eficace, ea trebuie
sii se exercite intr 0 singw'ii direc\ie; in caz contrru', avind in vedere diferenta de
tC)l-matie intelectualii a celor douii tabere prezente, aceastii propagandii ru' fi
neinteleasii de una din ele sau respinsJ de cealaltii, deom'ece se sprijinii pe
adeviirwi evidente 'Ii ca w'mru'e lipsite de interes.
Nici chiru' modul de exprimru'e tonul adoptat nu pot produce acela'li
efect asupra a douii piitw'i sociale aUt de diametral opuse.
Dacii propaganda renun\ii la 0 anumitii naivitate a expresiei, ea nu va
reu'li sit mi'lte sensibilitatea masei. Dacii. in schimb introduce in vorbele
gesturile ei intreaga asplime de sentimente a masei, ea nu va atinge mediile
zise "intelectuale".
Intre 0 suta de persoane zic oratod nu existci zece cru'e sa sa
vorbeascii cu aceea'li efieacitate 'li, despre acela'li subiect ast.lzi unui
3.uditoriu format din m<ltw'iitori de strada, din liiciitu'li 'li din curatiitori de canale
'li miine unor profesori din inviitamintul superior unOI' studenti. Inteleg sii Ie
vorbeascii sub 0 fOl-ma cm'e sa corespunda: posibilitlitilor de asimilru'e ale unom
ale eru'e. in plus, s.l exercite influenta asupra lor cru'e Sd
dezlantuie la unii la eeilalti fUliunii de aplauze.
Trebuie sa avem mereu prezent in Ininte gindul ca nici cea mai fl'UffiOasa
Idee a unei teorii inalte nu se poate raspindi de obicei decit prin intermediul
Inintilor inguste, ba chiru' foruie inguste.
Nu e yorba de ceea ce ru' putea spune ereatorul unei idei geruaie, CI de
ceea ce devine aceasta idee in gura celui cm'e 0 transmite 'II de succesuJ pe cru'e
il obtine sub aceastii forma.
Astfel cii [orta de expansmne a soclal-democratIel, mai mult, a
mannste, se intemelaza mai ales pe urutate '11 ca ill'mm'e, pe unifornutatea
pubhcului eiil'llia i se adresa.
Cu cit Ideile expuse pare au mai lImItate, ba chIru' miil'girute, eu atlt ele
erau mai accept ate 'Ii puse in practicii de 0 masa a ciirei C'apacitate se
potl'lvea om!:> eu Ju'ana spirituala ce-i era servitil.
240
De aceea noua mi!;!care trebuie sa porneascii pe un drum in timp
simplu claro
Propaganda trebuie mentinuta, atit in ptivinta fondului cit in privinta
formei, la nivelul masei ;;i valoarea ei nu trebuie masurata decit dupa
rezultatele obtinute.
La adunarile populare, oratorul care cel mai bine nu este acela
care simte venind spre el inteligenta celor prezenti, ci acela care inima
masei,
Un "intelectual" care, la 0 adunare populara, a1' critic a meschin lipsa
elevatiei gindi1'ii intr-un discurs care a1' fi influentat evident patmile de jos pe
care trebuie Sa Ie cuce1'easca, n-ar dovedi decit incapacitatea completa a ratiunii
;;i nulitatea propriei sale valori, in privinta noii
In slujba noastre nu avem nevoie decit de intelectuali
susceptibili Sa inteleaga destul de bine misiunea noash-a telul nostru pentru
a aprecia activitatea propagandei noastre numai dupa succesele ei absolut
deloc dupa impresia pe care a putut-o produce. Intr-adevar, propaganda nu este
Tacuta pentru a intretine mentalitatea nationala a oamenilor care 0 au deja, ci
pentIu a-i d!itiga pe adversarii concep\iei noastre despre popOlul german, dad!
sint de singe cu noi.
In general, metodele pe care Ie-am prezentat deja sumar dnd am vorbit
despre propaganda pe timp de razboi mi se pru' perfect convenabile
no astre , date fiind procedeele lor deosebit de indicate de lamurire a ideilor.
Succesul a dovedit inaltul grad de perfec\iune a acestor metode.
8. Mijlocul de a 0 de reforma politica nu va fi niciodatii
lamurirea sau influentru'ea forlelor conduciitoru"e: necesru"a este cucerirea puterii
politice. 0 idee cru"e trebuie Sa zruuncine lumea din temelii ru"e nu numai
ru"eptul, ci datoria asigm"e mijloacele cru"e fac posibila implinirea
conceptiilor lor. Aici, pe pamint, succesul este singurul judeciitor cru"e
daca 0 actiune este ru"eaptii sau neru"eaptii, prin cuvintul succes nu inteleg, ca
in 1918, cucerirea puterii, ci actiunea bineIaciitoru"e asupra intregului POPOl'.
0 loviturii de stat nu trebuie consideratii > cum declru"a
astazi anumiti magistrati lipsiti de . penhu ca revolutionru"ii VOl' fi
sii puna stiipinire pe putere, ci numai daca natiunea, mu1tumita cuceririi
obiectivelor pe cru"e !ii Ie fixase revolu\ionru"a, este mai infloritoru'e
dedt sub regimul trecut. Rationament cru"e nu poate fi aplicat revolu\iei
germane, cum se intituleaza lovitura de for\a a banditilor din toamna lui 1918.
Dar in cazul in cru"e cucerirea puterii politice este cea dintii eonditie care
trebuie indeplinita penhu reu-;;ita intentiilor reformei, 0 cu asemenea
intentii trebuie, inca din prima zi a existentei sale, sa fie de faptul eli
este 0 mi-;;cru"e de masa nu una de club literru' de eonsumatori de ceai sau a
unei soeietati bw"ghe:oe de jueatori de popice.
9. Noua este in esenta in organizru'ea ei mterioara antipru"la-
mentru"a, cu alte cuvinte ea in general principiul - ca in proplia sa
241
organizare interna - suveranitiitii majoritiitii in vhtutea cilreia guvernului
este coborit la rangul de simplu executant al vointei altora.
principiul cil, atit in problemele insemnate, cit :ji in cele millunte, detine 0
autodtate necontestatil, care implicil intreaga lui rilspundere.
Consecintele practice ale acestui principiu pentlU mhcarea noastrii sint:
unei glUpilri subordonate este instal at in functie de
gIupilrii imediat superioare; el este rilspunziitor de conduita gIupilrii sale; to ate
comisiile sint la dispozitia lui; in schimb, el nu depinde de nici 0 comisie.
Nici 0 comisie nu are drept de vot; nu existil dedt comisii de cercetare,
cilrora responsabil Ie reprutizeaza munca. Din acest principiu decurge
organizru'ea din Bezirk, din Kreis, sau din Gaul); pretutindeni este numit
de imediat supedor in timp i se cuvin 0 autoritate deplina
puteri nelimitate. Numai intregului prutid este ales, conform regulilor
asociatiei, in adunru'ea generalil a membrilor. Dru' el este exclusiv. Toate
comisiile sint dependente de el; el nu depinde de nici una. El ru'e raspunderea,
dru' 0 porutil in intregime pe umerii sili. Dacil a incalcat principiile
sau dacil i-a servit prost interesele, prutizanilor sili Ie revine sarcina de a1 face
sil compru'ii in fmum, in vederea unei alegeri noi spre a i se retI'age functia.
Atunci el este inlocuit de omul nou cru"e pare cel mai capabil cru'e este, la
rindul siiu, investit cu aceea'ii autoritate cu responsabilitate.
Una din indatoririle cele mai stricte ale noastre este sa
considere acest principiu ca imperativ, nu numai in propriile sale rinduri, CI in
caruul intregului stat.
Cine vrea sii fie porutii, odata cu autoritatea suprema nelimitatil,
povru"a gI'ea a unei responsabilitati totale.
Cel ce nu e capabil sa facii fatii consecintelor actelor sale sau cru'e nu se
simte destul de curajos pent.Iu aceasta nu e bun de nimic ca N umai un erou
po ate asuma aceastii functie.
ProgI'esele civilizatia omenirii nu sint produsul majoritiitii, ci se
I1ltemeiaza numai pe geniul activitatea personalit.iitii.
PentIu a-i reda popOlului nostIu miil'etia puterea, este necesru"ii mai
intii glorificru'ea personalitiltii prezentru'ea ei in toate ru'epturile sale.
Din acest motiv este antipru'lamentru'ii; "i chiru' dadi se ocupii
de 0 institutie pru'lamentru'a, trebuie s-o faca numai pentIu a 0 ataca in vederea
eliminiil'ii unei rotite politice in cru'e trebuie sa vedem unul din semnele cele
mai distincte ale decaderii omenirii.
10. nu este de acord sii ia pozitie III chesiiunile cru'e ies run
caruul activitatii sale politice sau cru'e nu pru' de 0 impOltanta fundamentala.
Scopul ei nu este 0 reformii religioasa, ci 0 reorganizru"e politica a
popOlului nostIu. Ea vede in cele douii confesiuni religioase ajutoru'e la fel de
,
.--_._-_ .. ,----
I
, .
. . ... .
pl'etioase penb-u conservarea poPOl-ului nosb-u; ea combate deei pa!"tidele care-i
contesta religiei rolul fundamental de sprijin moral pentm a face din ea doar
un instmment pentm folosinta partidelor.
Misiunea mi!?carii nu este restabilirea uIlei forme de stat detelminate,
nici lupta impotriva unei alte forme de stat, ci st8.bilirea principii lor fundamen
lale tara de care nici republica niei monarhia ml se pot men(ine.
Ea nu eonstli nici in intemeierea unei monarhiL nici in intarirea
republicii, ci in crearea unui stat gelmanic.
Forma care trebuie data acestui stat penti-u a incununa opera
nu prezintli 0 importanta fundamentala; este 0 tteaba care trebuie hotarita mai
tirziu in functie de oportunitatea practica a momentului.
La un popor care va fi inteles in sfir!?it marile probleme !?i marile efortUli
inerente existentei sale, chestiunea fOlmei de guvernamint nu trebuie sa mai
stirneasca lupte interne.
Chestiunea organizlirii interne a este 0 problema nu de
principiu, ci de adaptare oportuna la seopul Ulmarit.
Cea mai buna organizare nu este aceea care interpune intre unei
partizanii sai un sistem considerabil de intelmedimi; este cea cm'e
creeazii cit mai putini cu putinta. Caci a inseamnii a transmite unui
numar fom-te mm"e de oameni 0 idee determinatli . niiscutii intotdeauna in capul
unui singu!" om a asigm"a apoi transformm"ea acestei idei in realitate.
Organizm'ea nu este la Ulma Ulmei, decit un rau necesm". Ea
este, cel mult, un mijloc de a atinge un anumit scop; ea nu este scopu!.
Din moment. ce lumea produce mai multe creatUl"i incoIl!?tiente decit
minti cm"e gindesc, este intotdeauna mai sa pui pe piciom"e 0 organizatie
decit sa materializezi idei. Stadiul de dezvoltm"e a unei idei pe cale de
realizm"e, indeosebi cind prezinta un cm"acter de refOlma, este, in linii mm"i,
u!"ma tOl-uI:
o idee geniala provine intotdeauna dill mintea unui om in cm'e se
treze!ite vocatia de transmite eredinta restului omenirii. EI
eeea ce a eoneeput incetul cu incetul i'ii un anumit numar de pm-tiza:ni.
Transmiterea directa personal a a ideilor unui om semenilor siii este
procedeul ideal; este de asemenea eel mai firesc. Pe maSUl"ii ee numal-ul
adeptilor cre!?te, propovaduitOl-ului ii va fi din ee in ce mai greu sa continuie Sa-I
influenteze personal !;'i direct pe nenumaratii sai pm-tizani, Sa-I domine sai
conducii pe toti. dupa cum pe maSUl"a ce 0 comunii se simpla circulatie
de la un punet Ia altul trebuie sa faea obieetul unei ,"eglementari, tot astfel,
in aeest caz, trebuie sa se ia hotarirea creerii unor rotite stinjenitom"e. S-a
telminat cu statul ideal: el va cunoa!ite raul necesm' organiziirii. Trebuie luata
in eonsiderm"e formru;ea micilor gI-upari subordonate, ea de pilda in mi!?cm"ea
politica, unde gI-uparile locale sint celulele elementm'e ale organizatiilor de un
ordin mai lidicat
Totu'ii, daca aceste fractionari sint aptobate mainte ca autoritatea
creatorului doctrinei a pe care a intemeiat 0 sa fie incontestabil
stabilitii, unitatea invalaturii risca sa fie slabita Nu Sf' va da niciodata prea
multa important a existentei unui centru politic geografir unde sa se afle capul

Valurile negre ale Mecciil farmecu1 magIc a1 Romei dau in timp
mi,:"carilor a1 CarOl' sediu sint 0 forta lacuta din unitatpa mterna ,;-i din supunerea
fata de omul care simbolizeaza areasta unitate.
De aceea, cind se creeaza celulele elementare ale organismului, nu
trebuie niciodata negli]ata mentinerea intregii importante a locului de origine
a ideii ridicarea sus ,:,i tare a prestigiului ei.
Aceasta proslavire lara margini din triplul punct de vedere simbolic,
moral material a locului de unde a provenit ideea 7i unde se afla conducerea
mi,:,carii trebuie sa fie w'marita exact in masw'a in care mmultirea nesfir'lita a
celulelor subordonate ale mi'lcarii pretinde noi gnlpdri dupa exemplul
organizatiei.
Fiindca daca numiirul cresdnd al adepti10r imposibilitatea de a
continua intretinerea legiiturilor directe cu ei conduce la constituirea unOl
gtupari subordonate, tot astfel inmu1tirea nesfir,:,ita a acestor gtupari Ie obliga
sa se uneasca in gtupari mai mari care, din punet de vedere politir, ar putea fi
calificate, spre exemplu, drept asoriatii regionale sau districtuale.
Mentinerea gtupiirilor locale situate la nivelul cel mai de jos al ierarhiel
sub autoritatea centIulUl Ini'lcaru este relativ u'loara, in schimb trebuie bd
recunoa;;tem intreaga dificultate de a impune aceasta autoritate organizatiilor
mai numeroase care se constituie pe urmii. totu'li acest luclu este esential
penbu salvarea unitatii mi-:;carii in consecinta, pentru realizarea ideii.
Daca, pe de asupra , aceste organisme intermediare mai importante se
gtupeaza, cre'lte ,;>i dificultatea de a asigura pretutindeni supunerea abso1uta fata
de ordinele venite de la organele centrale.
De aceea mecanismul comp1et a1 unei organizatIi nu trebuie POl"nit dedt
in masura in care autoritatea spirituala a organu1ui central 'li a ideii care il
anima pare garapf;ata tara rezerve. In sistemele politice, areastii garantie nu
pare a fi completii dedt daca puterea a fost efectiv preluatii.
RezuIta de aid ca directivele pentlu organizarea internii a m1'lciirii sint
w'matoarele:
a) Concentrarea intregii activitiiti mai intii intr-un smgw' ora,:: Miinchen.
Adunarea in acest punet a unui gt'Up de partizani absolut sigw-; crearea unei
:;.coli pentIu raspindirea ulterioara a ideli. 'I'rebuie autoritata necesarJ
pentIu viitor, dobindind, tot acoIo, succes('le cele mai insemnate :;oi mai izbitoare
car' pot fi obtinute
PentI-u ca ml'lCarea ,:i conducatorii e1 sit fie nu numai
zdruncinatii vizibil convingerea ca ::-coala marxistii care func\iona',acolo era de
neinvinh, ci 'Ii dovedita posibilitatea unei opuse.
h) Sa nu se crf'ez(' grupari locale in aIte p:h1i, decit odata ce autOl-itatea
244
organismului de conducere de la Miinchen este definitiv asigumta.
c) Sa se constituie apoi asociatii districtuale, regionale sau pe tara, nu
atit atunci cind Ii se va simti nevoia, ci dupa ce se VOl' fi obtinut garantii
suficiente de supunere completa fata de organul central.
In plus, crearea organismelor subordonate depinde de numarul
indivizilor socotiti capabili sa Ie fie eventual in calitate de efi,
In aceastii privintii exista doua solutii:
a) dispune de mijloacele financiru'e necesru'e atragerii
instlUirii oamenilor inteligenti, capabili sii devina mai tirziu conducatorL Ea
pune atunci la treaba personalul astfel penb-u cauzii il folosete
metodic, adaptindu-l rigw'os la scopul cru'e trebuie atins, in special in ceea ce
pri tactica de practicat.
Aceasta solutie este cea mai simpla cea mai rapidii: ea presupune
totui mijloace pecuniare insemnate, ciici acest material de nu este in stru'e
sa lucreze pentlU dedt daca este retribuit.
b) Urmru'e lipsei de resurse financiru'e, nu este in maSUl'a sii
foloseasca pliititi; ea este nevoitii sa faca apella oamenii cru'e se simt onorati
sa lucreze.
Aceastii cale este cea mai lunga cea mai grea. Conducerea
trebuie uneori sa lase nedestelenite regiuni intinse, atunci cind nu dispune,
printre pruiizanii sai, de nici un om capabil sa organizeze sa dirijeze actiunea
in regiunea respectiva.
Se poate intimpla ca teritorii intinse sa nu of ere nici 0 resw'sa in aceasta
privintii, in timp ce alte localitati VOl' avea doi sau trei oameni de capacitate
aproape egala. Greutatile ce se pot ivi din aceasta pricina sint considerabile i
nu pot fi rezolvate dedt dupa citiva ani.
Dru' conditia dintii, pentm constituirea unui element al organizarii, este
ramine aezru'ea omului potrivit in fluntea ei.
Dupa cum 0 tlUpa larii ofiter va fi mai lipsitii de valoru'e, tot 0
organizatie politicii este inoperantii daca nu ru'e conduciitoml cru'e ii trebuie.
Daca oamenii nu dispun de 0 personalitate cru'e poate fi aezata in
flUntea unei gmpiiri locale, e mai bine sa se abtina de la constituire decit sa
in organizru'ea ei.
Ca Sa fii conduciitor nu e suficient sa ai vointa, mai sint necesare
aptitudini: insa puterea de vointa energia trec inaintea geniului singw'. eel
mai bun conducator este cel in cru'e se reunesc capacitatea, spil'itul de decizie
perseverentii in executie.
Viitorul unei este eonditionat de fanatismul intoleranta pe
cru'e adeptii sai Ie aplicii spre a 0 considera drept singw'a inbu totul
superioru'a tutw'or ru'anjamentelor de acelaji ordin.
Este 0 foruie mare sa credem eii forta unei prin
unirea sa eu 0 analoaga. Va exista poate 0 a deslaw'arii
externe cru'e, in ochii unui observatol' superficial, va parea 0 cl'etel'e a fOl'tei; in
245
realitate, va fi primit germenii unei sliibiri intelne care nu va intirzia
sii se faca simtitii.
Caci, orice soar putea spune despre asemanarea dintre doua nu
exista similitudine. Altminteri n-ar exista douii n-ar exista decit una
singw'a. In plus - oricare ar fi punctul asupra cliIuia pot exista diferente, chiar
daca nu soar baza decit pe valoarea diferita a celor doi conduciitOli - ele existii.
Legea fireasca a oricarei dezvoltari nu comporta imperecherea a doua organisme,
ci victoria celui mai puternic exploatarea metodica a fortei invingiitOlului,
care nu este posibilii decit prin lupta pe care 0 provoaca.
Unirea a doua pruiide politice asemaniitoru'e poate produce avantaje
politice trecatoru'e: dru', cu timpul, un succes obtinut astfel devine cauza unoI'
slabiciuni cru'e se VOl' manifesta mai tirziu.
o nu poate deveni mru'e decit nelimitat forta
interioru'a dacii in mod dm-abil victoria definitiva
asupra tutw'or concw'entilor saL
Fiira nici 0 indoiala, se poate spune cii forta ei odatii cu ea, dreptul ei
la viata nu se dezvolta decit in miisura in cru'e admite ill'ept conditie extinderea
ideii de lupta; se po ate spune de asemenea cii momentul in cru'e va fi
atins forta maximii este acela in cru'e victoria completii se va fi situat de pruiea
ei.
o nu va pretinde deci victorie decit unei tactici cru'e, depruie de
a-i aduce succese imediate insa de moment, ii va impune 0 perioadii lunga de
dezvoltru'e progresivii de lupte indelungate cauzate de intoleranta ei absolutii
fata de celelalte.
cru'e datoreazii dezvoltarea decit unei asocieri
de organisme asemiiniitoru'e, cu alte cuvinte compromisw'ilor, seamiinii cu
plante de sera penhu cultw'i timpw'ii.
Ele cresc in iniiltime, dru" Ie forta de a 111fiunta secolele de a
rezista violentei fwiunilor.
Puterea tutw'or organizatiilor mari cru'e inhuchipeazii 0 idee mliI'eatii s-a
bazat pe fanatismul cu care s-au ridicat, intolerante, sigme de ill'eptul lor
increzatoru'e in victoria impohiva a tot ce Ie era strain.
Cind 0 idee este justa prin ea cind, inarmati cu aceastii
convingere, adeplii ei incep sa se batii penhu ea aici, pe pamint, ei sint
invincibili; orice atac impotriva lor nu face decit sa Ie miireasca forta,
nu a de venit aUt de impoliant fiicind compromisw'i cu
opiniile filozofice ale antichitii\ii aproape asemiiniitoare cu ale lui, ci proclamind
apliI'ind cu un fanatism inflexibil propria sa inviitiiturii.
Avansul apru'ent pe cru'e] pot realiza politice aliindu-se cu
altele este repede de progresele unei inviitiitw'i care organizeazii care
luptii ea in cea mai deplinIl independentii.
trebuie instJuiasca membrii sa nu vadii in luptii un
element secundaI' iji neglijabil, ci insli'ii scopul. Din acest moment, ei nu se VOl'
246
mai teme de ostilitatea aversruilol' lor; dimpotriva, VOl' simti in aceasta conditia
dintii a propriei lor ratiuru de a fi Ei nu Se VOl' teme de w'a
poporului nosh'll "ii de conceptia no astra despre lume; din contra, 0 VOl' dori cu
lnf1aclirru'e; dru', printre marufestiirile acestei uri, figureaza minciuna
calomnia.
Cel care nu este combiitut de ziru'ele evreie"iti, eel pe cru'e acestea nu i1
derugreazli nu este un bun german, nici un national socialist adevlirat;
mentalitatea sa, sinceritatea convingerii puterea sa de vointa au ca masuni
exada ostilitatea pe cru'e i-a ru'atii dU"imanul de moruie al popOl'lllw nosh'll
Pruiizanilor noastre in general, intregului popor, tl'ebuie sa
Ie atl'agem aten\ia din nou mereu cli ziru'ele evl'eie'iti sint 0 tesaturii de
minciuni
Chiru' daca un evreu spune adevihul, el 0 face cu scopul precis de a
acoperi 0 in"ieliitorie mai mru'e; !ii in acest caz, el minte, a'iadar,
Evreul este un mru'e maesb'll in minciuru: minciuna in'ieliiciunea slnt ru'mele
lui dE' luptii
Orice calomnie, orice calomrue de origine evreiasca Ii insemneaz<i {JE'
luptatorii cu 0 cicatrice glorioasa.
Cel pe eru'e I denigreaza eel mai mult, este mai mult de-al nostm; eel
falii de cru'e nutresc 0 w'a de moruie este pdetenul nosh'll eel mai bun.
Cel care dimineata un ziru' evreiese in cru'e nu e calomruat
trebuie sa se gindeasca Ia faptul ea ziua precedenta a fost 0 zi pierduta, daca ru
fi folosit-o bine, evreul Iru' fi w-mlirit, 1 ru' fi denigrat, calomruat, insult at "ii
mw'dihit. numai cel cru'e merge impotriva acestui de moruie al
popOlului nostlU al intregii omeruli sau civilizatii ruiene ru'e dreptul Sa se
sa fie expus calomniilor ostiIWitii acestei rase.
Cind aceste principii VOl' fi trecut in singele 'ii maduva pruiizanilm
nO"itri, mi"icru'ea noastra va fi de neclintit "ii de neinvins.
noastra trebuie sa dezvolte plin toate mljIoacele respedul
personalita\ii. In cam'lll ei nu trebuie uitat niciodata cli valoru'ea a tot ree ce este
omenese se intemeiazli pe valoru'ea individualli !ii eli orice idee orice actiune
sint rodul fOliei rreatoru'e a unui om. Nu trebuie uitat ruci ra admiratia fatii de
ceea ce este mru'e nu este, nu reprezmtii numai un tribut de adus
miiretiei, ci un bine cru'e-i inlantuie i pe toti aceia cru'e incearcii
aceasta
Personalitatea nu po ate fi Inlocuita. Acest IucI'll este adevarat indeosebl
daca, III loc Sa Inbupeze 0 forta mecanicli, ea inb'llpeaza elementul cultural
creator. Un rnaestI'll ilusb'll nu poate fi inlocuit nimeni altcineva nu poat,p
intreptinde terminarea operei lui dupa morui;ea sa; La fel stau iU('l'UrilE' III
cazul unui mru'e poet, al unui ginditor, al unui om de stat al unui mart'
genel'al -
CaC] opera lor a incol\it pp terenul mi;ei, ea n a fost fabricata de 0
ea a fost un dru' natural al gratipj dlvi.ne
247
Cele mai mari revolutii !ji cele mai mrui cucerhi ale oamenHor pe acest
pamint, cele mai mrui opere cultw'ale, rezultatele nemwitoare pe cru'e Ie-au
obtinut ca de guverne etc., toate aeestea sint pe vecie legate de un nume
VOl' ramine simbolizate de acest nume. A la omagierea unui sphit
celebru inseamru1 a te lipsi de 0 forta aceea cru'e emarul din numele
barbatilor !?i femeilor cru'e au fost mrui.
Evreii 0 !jtiu forute bine. Tocmai ei, ai carol' oameni mru'i n-au fost mru'i
dee!t prin efortw-ile lor distlUctive indreptate impobiva omenilii eivilizatiei,
cultiva aceasta admh'atie idoIatnl. Dru' ei inceru'ca sa 0 prezinte ca nedemna
o stigmatizeazii numind-o "cultul individualitatii" ,
Daca un popor este destul de ca sa se ralieze acestei opinii
infumw'ate a evreilor, el renuntii la cea mai mru-e dintre fOl1ele pe cru'e Ie
poseda: cJ1cj a respecta un om de geniu, conceptiiIe sale, opel-ele sale reprezinta
o forta; a respecta masa nu.
Cind inimile sint zdrobite, cind sufletele dispera, din umbrele trecutulUI
se ivesc eei cru'e au odinioru'a sa faca strimtorarea !ji framintiilile
of ens a mizelia, servitutea intelectuaia constringerea fizica sa dea inapoi; ei
pleaca privirile asupra mw-itorilor disperati Ie intind miinile lor lara de
morute.
Vai de popOlul caruia ii e sa Ie apuce!!!
Cind am inceput lansru"ea mi!jciilii noastre, am avut de suferit mai ale5
dirt pricina ca numele nosb-u nu spunea nimiinui nimic sau nu trezea nici 0
semnificatie exacta; aceasta ineertitudine a publicului in plivinta no astra ne
compromitea succesul.
Ginditi-vii numai: sau sapte oameni, necunoscuti, ni!jte piriiti,
se adunau eu intentia de a crea 0 mi::;care eu scopul de a acolo unde, pina
in prezent, prutide mru"i, cuplinzind multimi considerabile: reconstitui-
rea unui Reich german avind 0 putere 0 suveranitate mai intinse, Dacii
fi biitut joc de noi sau ne-ar fi atacat, am fi fost incintati; d31' era total
deprimant sa treci complet neobservat, ca in cazuJ nosh-u; din plicina asta
sufeream eel mai mult.
Cind am intrat in intimitatea accatar dtOl"Va oameni, ineii nu putea fi
yorba nici despre un P'rutid, mei despre 0
Am povestit deja impresiile legate de primul meu contact cu acest cerc.
Am avut atunci, in cursul saptaminilor ee au urmat, timpul !ji oeazia sa studiez
eum acest a!jazis sar putea manifesta 1i aeeasta nu parea po:;ribil CUI'ind,
Doamne Dumneze;ule! ee tablou ingrijorator ;;i descw"ajant era' Inca nu exista
nimic, dru- absolut himie! Pmi:idul nu exista dedt eu numele de fapt, comisia
248
care cuprindea ansamblul tutw'or membrilOl' era tocmai ca aceia pe care voiam
sa-i combatem: un pariament... in miniatw-a! acolo domnea sistemul votului,
daca, cel putin, in parlamentele mari tipi cit te tine gura timp de hUll de zile
pentru probleme mai importante, in micul nosb1J cenaclu raspunsul ce
trebuia dat unei scrisori primite pricinuia deja un dialog interminabil.
Bineinteles, publicul nu nimic din toate acestea. La Miinchen
nimeni nu partidul, nici macar dupa nume, in afara celor citorva adepti
ai siii a rare lor sale legatwi.
In fiecare miercw'i ave am, intr-o cafenea din Miinchen, ceea ce noi
numeam 0 a comisiei, iar 0 data pe saptaminii 0 seal'a de diseutiL Cum
intreg partidnl area parte din comisie, asistentii erau, bineinteles, mere'll
De aceea de-acum trebuia sa facem in fel incit limitele exterioare ale
micului nostru cerc sa se spargii, sa noi adepli !?i, inainte de toate, Sa
facem cunoscut numele mi:;;carii cu orice pret.
lata cum am inceput: in fiecare lunii mai tirziu, 0 data la cincisprezece
zile, incercam sa tinem 0 adunare. Invitatiile erau scrise la sau de mink
prime Ie care au fost impiU'tite Ie-am dus noi Fiecare se am'esa cercului
sale pentru a atrage cite una la !jedintele noastre.
Rezultatul a fost lamentabil.
Imi mai amintesc acum de seara in care, dupa ce dusesem eu insumi
optzeci din acele bilete, masele populare care trebuiau sa vinii.
Cu 0 intirziere de 0 ora, aduniirii" a fost nevoit in sa
deschida !jedinta. Eram tot mereu aceia!ji.
Am ijiins sa multiplicam la unei firme materialul biroului de
la Miinchen; aceasta ne-a adus citiva ascultiitori in plus la w-miitoare.
Apoi numihul lor s-a ridicat incet de la 11 la 13, la 17, la 23 :;;i in la 34
de ascultatori.
Multumita unoI' chete foarte modeste acute de cercul nostru de pirliti,
am putut stringe fondw'ile necesare penhu a insera anuntul unei adunari in
Miinchener Beobachter, care pe atunci era independent. De astii data, succesul
a fost intr-adeviU' uimitor.
Pregatisem adunarea la "Hofbrauhaus Keller" din Miinchen (care nu
trebuie confundat cu sala de festivitali "Hofbrauhaus" de la Miinchen). Era 0
salii mica, putind cuprinde cel mult 130 de persoane. Mi s-a parut 0 hal a
!ji, in seara fixatii, tremw'am cu totii eli n-o sa putem umple eu public acel
edificiu impuruitor.
La ora 7 erau prezente 111 persoane !?i !iedinta a fost deschisii.
Un profesor din Miinchen a prezentat raportul, im' eu, al do ilea vorbitor,
trebuia sii iau cuvintul penb1J prima data in public.
LUCIUl acesta i se parea fomie inmiiznet primului al
pmiidului, pe atunci dumnul Hm'l'er; era, de altfel, un om sinceI' !ji atunci era
convins ca, dacii aveam alte aptitudini, in schimb nu ave am aptitudirn de orator.
Niei mai tirziu n-a fost. eu putinta sa-l fae schimbe parerea.
249
Se iIl.'jela insa. Lmi fusesera acordate douazeci de minute ca sa vorbesc la
aceasta prima !?edinta, care poate fi numita publica: am vorbit treizeci de minute.
ceea ce fusese doar un simtamint in adincul meu, Iara sa l?tiu nimic despre el,
a fost confirmat de realitate: sa vorbesc!
Dupa treizeci de minute intreaga sala era electrizata entuziasmul s-a
manifestat mai intii prin aceea ea ape luI meu la generozitatea eelor de fata ne-a
adus 300 de marci, ceea ce ne-a luat 0 mare piatra de pe suflet. Caci mijloacele
noastre erau atit de preeare incit nu puteam tipari nici macar
nile destinate partidului, niei simple foi volante. De-aeum inainte aveam
un mic fond, datorita earuia puteam continua sa luptam energie pentru a obtine
eel putin ceea ce ne lipsea eel mai multo
Dar suceesul aeestei prime adunari de 0 oarecare importanta a fost
extrem de fluetuos din alt punct de vedere.
Ineepusem deja sa aduc eomisiei un anumit numar de tinere forte
proaspete. In timpul indelungatului meu servieiu militar, Iacusem eu
un numar destul de mru'e de eamarazi buni, eru'e ineepeau incet, la
ehemarile mele, sa adere la
Erau doru' tineri, exeeutanti cu disciplina care se
intorceau din serviciul militru' adueind eu ei aeel principiu exeelent dupa care
nimie nu este imposibil intotdeauna poti ajunge acolo unde vrei.
Lnsemnatatea unui asemenea aflux de singe nou mi s-a ru'atat la capatul
a citeva saptamini de colaborru'e.
Primul al pruiidului din vremea aeeea, d1. Hru'rer, era ziarist
ca atru'e, dotat cu 0 edueatie vasta. Insa pentru un de pruiid avea un eusw'
foruie gray: nu sa vorbeasea multimilor. dadea sincer toata osteneala; dru'
ii lipsea mru'ea insufletire, aceasta po ate din prieina lipsei totale de aptitudini
deosebite de orator de eru'e suferea,
D1. Drexler, pe atunci glUpului local din Miinchen, era un
simplu mUl?-eitor; ea orator era el inexistent; de altfel nu fusese soldat nici pe
timp de pace, niei in timpul razboiului, astfel ea, intregii lui persoane
slabe ii lipsea formarea la singw'a cru'e sa transforme
in barbati fiintele eu 0 natw'a delieata, lipsite de incredere in sine. Amindoi erau
eroiti din stoIa, incapabili nu numai Sa aiba in suflet eredinta fanatica in
victoria ci sa darime, eu 0 vointa l?i 0 energie de neclintit, obstacolele
care se puteau pune in calea progresului ideii noi. 0 asemenea misiune nu se
potrivea decit unoI' oameni al carol' bup suflet, deprinse eu viliutile militare,
eorespundeau acestui semnalment: sprinteni ca ogru'i, tru; ca pielea, dw;
ca otelul KlUPP.
Eu insumi eram inca soldat: timp de aproape l?ase ani fusesem incereat
:;;i exterior interior, astfel ca la ineeput rna simteam cu totul strain intr-un
mediu nou. $i eu fusesem dezvatat sa spun: "Nu merge" sau "Asta n-o sa se
poatii" sau "Nu putem risca ceva", "E p)'ea periculos" etc.
Desigw', treaba ern periculoasa, lara nici 0 indoiala. In 1920, in muIte
250
regiuni din Germania era cu imposibil sa reune!:iti 0 adunare care sa
indrazneasea sa faea apel la masele largi !?i sa invite descrus publieul. eei care
al' fi partieipat la 0 asemenea adunare al' fi fost batuti, fuga.riti, cu
capetele insingerate.
De aeeea fmute putini oameni erau ispiti\i de un asemenea act de cunij .
La cele mai mari adunari zise bW'gheze, asistentii aveau obiceiul sa se
ca iepurii in fata ciinelui la aparitia unei duzini de eomuni!?ti.
Dar daca nu dade au nici 0 atentie clubw'ilor de bW'ghezi flecrui ,
al carol' raracter profund candid ca w'mru'e, inofensivitatea lor Ie erau mult
mai bine cunoscute dedt celor interesati, in schimb erau hotariti sa licrudeZ
prin toate mijloacele 0 eru'e Ii se plirea periculoasa. Oli, din toate
timpw' ile, cea cru'e a actionat cel mai eficace a fost teroru'ea, violenta.
Impostorii trebuie cli w'au in cel mai inalt grad 0 al
c[u'ei scop miUtw'isit era cucerirea acelei mase pina in prezent, era exclusiv
In slujba partidelor a financiruilor maJ.'xi!iti internationali.
Deja titulatw'a de "Prutid Muncitoresc German" ii stfrnea grozav.
De aiei se putea deduce eli la prima ocazie va avea loe 0 ceruta
violentii cu condueatolii inca beti de victorie.
In micul cerc al din vremea aceea, ne temeam un pic de 0 astfel
de lupta. Voiam sa ne expunem cit mai putin in public de teama cli vom fi
Vedea:m deja eu gindul rezultatele primei noastre adunari mrui reduse
la zero distrusa poate pentt,.. totdeauna Eu eram intr-o situatie
delicata cu doebina mea dupa eru'e lupta nu trebuie evitata, ci eilUtatii !ii in acest
seop trehuie imhraeat singwuJ ecrupament cru'e asigw'a protectia impotriva
violentei . Teroru'ea nu se infringe cu spiritul, ci eu teroruea. Din aeest punct de
vedere, suecesul primei noastre adunari imi eOrUlrma sentimentul: de aeeea am
prins cw'aj penbu organizru'ea unei a doua aduru1ri de 0 oru'ecru'e insemru1tate.
Ea a avut lor in octombrie 1919 la Ehedbraukeller avea ea tema
Brest-Litowsk Versailles; au luat cuvintul patm vorbitOli. Eu am vorbit
aproape 0 ora succesul meu a fost mai mru'e deeit. prima data. NumiUul
ascultlitorilor crescuse la peste 130. 0 incercru'e de a tulbw'a a fost
imediat de mei.
Atitat.orii la dezordine 0 luara la fuga coborira scarile cu cucuie in cap.
Peste cincisprezece zile, 0 nom adunru'e a avut. loc in sala, in
prezen\a a peste 170 de asistenti . Sala era plina. Am luat din nou euvintul "i
succesul meu a fost inca mai mare.
Am ciiutat alta saht: am giisit in sfir!oiit una, ia eelalalt capat al
"Reichului german", in strada Dachau. Prima adunru'e din ace 1 nOll local a avut
mai putini ascultatori decit precedenta: doru' 140 de pel'soa:ne.
Sperantele au inceput din nou sa scada in comisie; "ii-au
inchipuit cii prieina aej?stei sciideri a numiUului era repetarea prea
frecyentii a "manifesta\iilor" noastre. Am vorbit mult despre asta eu am
sustinut. ca un ora-;- eu 700.000 loeuitori putea fom.t.e bine sa dea oeazia nu 1a <)
2f)]
la cincisprezece zile, ci la zece pe saptamirui; ca nu trebuia sa se lase
descw'ajati de insuccese; ca noi eram pe calea cea buna ca, mai devreme sau
mai tirziu, indarat.nicia Staluinta no astra ne vor asigura victoria. Incolo, toatii
iarna 19191920 nu a fost dedt 0 singm'ii lupta dusa pentru a inspira
tot mai multa incredere in care se in eficacitatea victorioasa
a violen(ei. pentll1 ca aceasta incredere sa devina un fanatism capabil, ea
credinta, sa rastorune muntii.
Adunru"ea UrlllatOru"e cru"e s"a (inut in salii mi-a dat din nou
dreptate. NumamJ ascultatOlilor a fost de peste 200, iar succesul apru'ent a fost
la fel de striilucitor ea suceesul financiru .
Am inceput imediat sa pregatesc 0 now! adunrue. Ea a avut loc la nici
cincisprezece zile mai tirziu, iru' multimea auditOliului a 270 de
persoane.
Peste eincisprezece zile convocam pentIu a !iaptea oara pruiizarui 'il
prietenii noii mi'icari; local abia mai ajungea, aveam peste 400 de
persoane de primit
Acesta este momentul in cru'e am inceput sai diim tinerei mi'ican
constitutia sa interna. Micul nostm cerc a auzit adesea discutii dest.ul de aprinse
pe Ilceastii tema.
Din diferite parti . inca de pe atunci, aceasta continua mereu era
cl'iticat faptul ca noua se numea "un pruiid". Am viizut intotdeauna in
accastii prcocuparc 0 dovadii a incapacita(ii 'ii a ingustimii de spirit a oamenilOl'
cru"e i se consacrau. erau sint mereu oamenii cru'e nu sii
deosebeascii fondul de formii , cru'e inceru"cii sii confere valoru"e unei
impopotonind-o cu un nume cit se poate de bombastic de sonor, lUCll1 la cru"e
comoru'a lingvisticii a se potrive!)te foruie bine, spre nenoroci-
rea noastrii.
Pe atuncl era greu sai faci pe oameni sii inteleagii cii orice ale
ciirei idei nu au triumfat inc;' , insii!ii din aceasta cauza inca nu -:;i-a atins
scopul, este tat un pruiid, chiru' daca atribuie insistent un alt nume.
Daca un om oru"ecru"e vrea sii asigm'e realizru"ea practicii a unei Idei
indriiznete a carel punere in practica i se pru'e folositoru"e pentlu contemporanii
siii , el va trebui mai intii de toate sii--:;i caute pruiizani gat a sii intre in actiune
spre ai sustine scopurile. dacii aceste scopuri se limiteazii la distlugerea
Pruiidului aflat la putere !ii la a pune capiit Iarimitarii forte lor, toti oamenii cru'e
se VOl' ralia acestei conceptii -:; i care YOI' proclama acelea'ii intentii VOl' fi din
acela-:i pruiid. citii Vl"('me scopul nu \'a fi atins Numai pi acerpa de a ciiuta
pricina pentl1J ni -;; te vorbe de a face nazuTi ii poate impinge pe unii dintre
teoreticieni eu peluca al CarOl" succes practic este invers propor{ional eu
intelepciunea sa vrea sa schimbe 0 eticheta ca schimba astfel
caractelui de partid, pe cru'e il au to ate tinere.
Dimpotrjvii '
Daca existii ceva care it poate dauna popOlului este aceastii. schimbru'
252
a sensului cu expresii vechi pm' germanice care nu cadreaza cu vremurile
noastre care nu reprezinta nimic precis, dar pot duce eu la aprecierea
importantei unei mheari dupa numele pe care il poarta,
E un adevarat scandal, dar in zilele noastre el poate fi provocat de
nenumarate ori.
De altminteii, ar fi trebuit sa pun deja oamenii in garda, cum am mai
lacut-o de atunci, impotri va acestor "germani populari" ambulanti a
carol' opera pozitiva este intotdeauna egala cu zero a carol' infumm'are
in schimb Olice masm'a, Tinara trebuia mai trebuie sa se
fereasca sa prime ascii oameni a Carol' singm'a referinta eonstli eel mai adesea in
declaratia ca au luptat timp de treizeci sau patruzeei de ani pentru idee.
Daca cineva s-a obosit timp de pabuzeci de ani penbu ceea ce
o idee, lara a-i fi asigurat acestei idei nici eel mai mic succes lara sa fi
impiedicat victoria adversarului sau, el a Iacut dovada ineapaeitatii sale,
prin acei pabuzeci de ani, Cel mai perieulos este ca asemenea ereatm'i nu VOl'
sa intre in ea simpli membri; ele pretind sa fie primite in rindul
singmul post, dupa parerea lor, pe care 11 merita activitatea lor antica in care
sint sa 0 continue. Dar vai de 0 tinara data pe mina unoI' astfel
de oameni! Este ea in cazul unui om de afaeeri: eel care, in pabuzeei de ani, a
dat chix cu firma lui este incapabil sa intemeieze 0 afacere noua: tot astfel, un
Matusalem "rasist" plecat de la 0 idee mareata pe care a disbus-o este incapabil
sa conducii 0 tinara noua,
De altfel, toti oameni nu vin ea sa constituie 0 fractiune a noH
ca s-o slujeasca sa lucreze in spiritul invatatw'ii noi; in cele mai multe
cazmi, ei vin ca sa asigm'e, 0 data in plus, nefericirea omenirii prin aplicru'ea
ideilor lor personale, aceasta sub protectia tinerei multumita
posibilWitilor pe cru'e Ie of era, " Dru' cru'e ru- putea fi aceste idei, este destul de
greu de e:ll..-plicat,
Trasatm'a eru'acteristica a acestor creatwi este eli ele viseaza la veehii
eroi germanici din tenebrele preistoriei, Ia topore din piab-a de Gel' Ia scutm'i;
in realitate sint cei mai mru'i cru'e se pot inchipui.
Caci toemai cei cru'e invirt deasupra capetelor lor in toate directiile siibii
de lemn, grijuliu imitate dupa vechile ru'me germane cru'e acopera capetele
barboase cu 0 piele de W'S impaiat, dominate de coru'ne de tam', aeeia nu ataca,
in prezent decit cu rumele spiritului 0 iau degt'aba la fuga de indata ce apru'e
eel dintli ciomag comunist. Desigm' ca posteritatea nu se va gindi sa transpurui
faptele lor eroice intr-o epopee.
Am invatat prea bine sa-i cunosc pe oameni penbu ea mizerabila
lor comedie sa nu-mi inspire eel mai adine dezgust,
Feluilor de a actiona asupra maselor este gt'otesc, evreul ru'e perfecta
dreptate sa-i ClUte pe comedieni chiar sli-i prefere sustinatorilor
viitOlului stat german, Adaugati Ia acestea faptul cit oameni sint de 0
infumw'ru'e nemitsm'atii cit pretind, in ciuda tutm'or dovezilor incapacitiitii lor
253
totale, ca inteleg totu] mai bine ca oricine; ei sint 0 plaga pentru cei ce se bat
onorabil, deschis ;.i care socotesc ca nu este suficient sa aplauzi actele eroice din
trecut, ci ca se cuvine ca propriile lor actiuni sa lase posteritatii amintiri la fel
de glorioase.
Printre tOli ace'lti oameni, adesea este oarte greu sa-i deosebe;.ti pe
aceia care actioneaza dintr-o prostie lara margini sau din incapacitate cei care
ac\ioneaza din motive determinate.
De aceea, in forul meu interior, am avut intotdeauna sentimentu] cli
zi;.ii reformatori religio;.i - dupa moda germanli veche nu erau animati de
puteri dornice sa ridice poporul nostru. De fapt, intreaga lor activitate se
striiduie;.te sa abata poporul de la lupta comuna impotriva comun
can:! este evreul; in loc sa-l conduca spre aceasta lupta, ea il angajeazii in
funeste lupte religioase interne. Tocmai de aceea era folositor ca mi;.carea sii fie
dot at a cu 0 forta central a practicind autoritatea absoluta a ordinelor comanda-
mentului.
Numai prin acest mijloc posibila mterzicerea nricarei activitati a
acestor elemente nocive.
$i tot din acest motiv ai nO<ib'i rashti sint cei
mai inver;.unati ai unei caracterizate prin unitatea ei disciplina
riguroasa cu care este condusa.
Nu degeaba tinara mhcare, bazindu-se pe-atunci pe un program definit,
folosise in acest scop cuvintul "rasist". IntI' adevar, prin natw-a vaga a notiunii
pe care 0 exprima, acest cuvint nu po ate servi drept program unei mi n ar
putea constitui un criteriu sigur de credinta fata de un asemenea partido
eu cit aceasta- notiune este mai greu de definit in practica, cu aUt ea
admite mai multe interpretari; cu cit acestea sint mai diferite, cu atit cre'lte
posibilitatea ralierii Ia ele.
Introducerea unei conceptii atit de prost definite, atit de extensibile
inbun numar atit de mare de directiI pe terenul politic ar conduce la suprima-
rea oricarei solidru'itati strinse in lupta.
Caci nu exista solidaritate, dacli fiecru-e mdivid pastreazii grija
stabilirii convingerii sale a sensului voinlei sale.
Este de asemenea sa vezi citi oameni se sub etIcheta de
"rasist" citi oameni au 0 conceplie proprie falsa asupra acestei notiuru. Un
profesor cunoscut in Bavru'ia, militant celebrtl, intelectual distins, cru-e dusese
mai multe campanii intelectuale impotriva Berlinului, apropie notiunea de
"rasIst" de notiunea de "monruhie". Aceasta minte savanhl n-a uitat decit un
singur 1ucl"u, anume Sa explice mal indeaproape prin ce sint identice
monru'hiile germane din trecut cu conceplia moderna despre "rasism".
Tare mi-e teamli ca domnul acesta n-o Sa reu'leasca s-o faca. Fiindca nu \1
POli imagina ceva mai pulin rasist decii majoritatea monarhice
Daca n-,u' fi fost ele nu ar fi disparut niciodata sau disparitia lor a1" dovedi
fal&itatea concep(iei univer&ale a 1'asIstului.
254
Astfel cli ,fiecare vorbete despre rasism parcli l-ar intelege; dar 0
asemenea multitudine de interpretliri nu poate fi luatli drept punct de plecare
al unei micliri politice militante.
Nu voi insista asupra acestei ignorante absolute a anumitor loan
Botezlitorul vestitori ai secolului doulizeci, care cunosc la fel de prost atit
rasismul cit i sufletul poporului.
Ea este suficient demonstrata prin faptul cli stinga ii comb ate ridicu-
lizindu-i: ii Iasli sli fleclireascli i ii bate joc de ei.
Cel care, in aceastli lume, nu reuete sli se facli urit de dumanii slii nu
mi se pare deloc de dotit ca prieten. De aceea prietenia acestor oameni nu era
numai larli valoare pentru tinlira noastrli micare, ea ii dauna. Acesta a fost i
motivul principal pentru care am ales la inceput numele de "partid". Aveam
dreptul sli sperlim cli acest cuvint, singw', va speria i va indeplirta de noi roiul
de visatori "rasiti". In sfirit, a fost motivul pentru care ne-am oprit, in al
doilea rind, Ia denumirea de partid muncitoresc german na[ional socialist.
PIimul nostIu nume i-a indepartat de noi pe vislitorii vremwilor vechi,
pe acei oameni cu vorbe goale care formuleaza "ideile rasiste"; al doilea ne-a
sclipat de Olice urmli de cavaleri ai spadelor "spirituale", de toli netrebnicii
vrednici de milii care-i tin "intelectualitatea" ca pe un scut in fata trupului lor
tremurind.
Fu-ete cli a c e ~ t i a din urma n-au uitat sli ne atace cu cea mai mare
violentli, insli numai cU pana, cum trebuia sa ne i ateptlim din partea unOl'
asemenea gite. La d!'ept vorbind, ei nu gustau deloc principiul nostru: "Sa ne
apliram prin violenta de oricine ne-ar ataca prin violenta".
Ei ne reproau foarte energic nu numai faptul cli aveam cultul brutal
al bitei, ci i Iipsa noastni de spuitualitate. Faptul cli, la 0 adunare populad, un
Demostene putea fi redus la tlicere de cincizeci de idioti care, urHnd i
agitindu-i pumnii, nu voiau sa-l lase sa vorbeasca, nu-i atingea deloc pe aceti
arlatani. Laitatea lor congenitalli nu ii va expune niciodatli unui astfel de
pelicol. Caci ei nu Iucreazli in incaierarea zgomotoasli, ci in linitea cabinetului.
Nici astlizi n-a putea pune indeajuns in garda tinira no astra roiCare
impotI'iva capcanelor pe care i Ie pot intinde aceia pe care ii numim "lucratorii
tlicuti". Acetia sint nu numai nite poltroni, ci i nite neputincioi i nite
tIindavi. Orice om care tie ceva, care a simtit un pericol, care vede cu ochii lui
posibilitatea de ada ajutor are, ce naiba! obligatia strictli sa nu 0 facli in tlicere,
ci sli intre public in areni impotriva rliului, spre a-I vindeca. Daca nu 0 face, nu
ii cunoate datoria, se dovedete lamentabil de slab i capituleazli din laitate,
din lene sau neputintli.
Majoritatea acestor "lucratori tlicuti" actioneaza ca i cum ar ti ceva. __
Dumnezeu tie cel
Neputincioi, ei incearcli sa illele lumea intI'eagli cu scamatoriile lor.
Lenei, ar vrea sa dea impresia cli desIaoara, prin munca lor aa-zisa tacuta, 0
activitate Wia8 i asidua. Intr-un cuvint, sint nite magicieni, nite conducatori
255
politici care nu pot suporta eforturile onorabile ale altora. Cind unul din
fluturi de noapte "rasist" ridiea in sliivi valoarea lueratorului tiieut, pop' sa
pariezi pe 0 mie la unu cii taeerea lui este eompletamente neproduetiva, dar ea
el fura, da, ea el fw'a rodul muncii altora.
Adaugati la aeestea aroganta !?i trufa!?a eu care aeeasta
pleava, de-a fugind de lumina, pune stapiniI'e pe munea altora
ii eu eritici sfidatoare, veti observa ea in realitate ea devine
eomplieele de moarte al poporului nostru.
Oriee agitator care are eurajul, in pieioare pe masa unui han, inconjUl'at
de adversari, sa-!?i apere barbate!?te desehis punctul de vedere face mai mult
dedt 0 mie de astfel de indivizi aseun!?i, mincino!?i perfizi. El va cuceri sineer
pe unul pe altul il va aduee in sinul Aetivitatea sa va putea fi
masuratii dupa maSUl'a suceesului sau,
Pe dnd !?i ace!?ti poltroni care lauda munea in sUl'dina,
apoi se aseund sub vlilul unui anonimat Vl'ednie de dispret nu sint buni de
absolut nimie in privinta ridiclilii poporului nostru, sint adevarati blil'zauni.
*
* *
La ineeputul anului 1920 am ineeput sa organizez 0 plima adunare eu
adevlil'at mare. Aeeasta a dat la discutii: dtiva eonducatori ai partidului
eonsiderau luerul aeesta prematUl' !?i rezultatul indoielnic. Presa ineepuse
sa se ocupe de noi !?i eram destul de multumiti ea am reu!?it sa-i atitlim ura.
Ineepusem sa ne manifestam in alte regiuni, eontrazicindu-i. Bineinteles ea
fiecru:e dintre noi era imediat redus la tiicere! succesul exista: invatau
sa ne eunoasca pe masUl'a ee ne mai bine, aversiunea fUl'ia se
dezlantuiau impouiva noasu'a, Puteam aadar spera sa-i primim in vizita - pe
pieior mm'e . la plima reuniune mare pe plietenii no!?u'i din tablil'a
Imi dadeam eu foarte bine seama ea riscam enonn sa fim Dar
trebuia intr-adevar sa ajungem la luptii, daca aeeasta nu se intimpla imediat,
soar fi intimplat peste citeva luni.
Nu depindea decit de noi sa asigw'am, inca din prima zi, perpetuitatea
mi!?carii noastre, aparindu-ne pozitia eu 0 incredere o81'ba, printr-o lupta
nemiloasa. Eu destul de bine - !?i acest luelu era capital - mentalita
tea partidului ea sa !?tiu ea 0 rezistenta flhii limitii 81' avea ea plim efeet nu
numai trezirea atentiei asupra noastra, ei ci!?tigarea unOI' p81iizani. Trebuia
8!?adar sa fim hotiiriti sa rezistam.
PIimul al p81iidului, pe atunci dl. Han'er, nu a crezut cit
poate adera la opinia mea in privinta alegerii datei; ea Ul'IDm'e, procedind ea un
om cinstit !?i loial, a plil'asit conducerea m.icarii. In locullui a api;rut dl, Anton
Drexler, In ce rna plivete, pastrasem penhu mine organizm'ea propagandei
de-acum ma ocupam temeinic de ea.
256
lntrunirea primei mari aduniiri popuiare a miyciirii noastre, inCli
necunoscuttl, a fost fixatii pentru data de 24 februarie 1920.
Am condus personal pregatirile. Ele au fost foarte scwie. De altfel totuJ
a fost amnjat in fel indt sa putem lua decizii cu repeziciunea fulgerului . In
probleme a carol' discutare ru' fi celut zile intregi de munca, in cazul organizarii
unei reuniuni publice trebuia luata pozitie in douazeci pabu de ore.
Reuniunea w'ma Sa fie anuntata prin afi'ie manifeste l'edactate in sensul pe
care I-am ru'atat deja, in linii mru'i, cind am vOl'bit despre propagandii a carei
esenta este w'matoru'ea: actionru'ea asupra masei lru'gi, limitarea la citeva puncte
putin numeroase reluate constant; folosirea unui text concis, concentrat,
('unoscut pe dinafara procedind prin formule afirmative; indanltnicie maxima
in raspindirea ideii, rabdru-e in rezultatelor.
Am ales culoru'ea ea este cea cru-e stimuleaza cel mai mult ,;,i care
trebuia sai indigneze dt mai viu sa-i alite pe adversruii sa ne facem
astfpl cunoscu\i de catre ei ,;,i sa-i obligam, vrind-nevrind, sa nu ne mai uite.
Urmru'ea a demonstrat limpede ca in Bavaria exista 0 intre
pruiidele de cenbu; aceasta se manifesta prin grija cu Paliidul
Popular Bavru'ez, cru'e guverna, a inceput sii incerce atenueze, apoi sa
pru-alizeze efectul noastre asupra maselor muncitoru'e Politia,
nemaigasind aIt mijloc de a se opune propagandei noastre, s-a legat in final de
af1'iele noastre. ea sa fie pe placul asociatilor sai cru'e l"amineau tacuti in
umbra cu ajutOlul instigarea pruildului populist national german,
ea a ajuns sa interzica complet acele cru-e redasera popOlului german sute
de mii de muncitori rataciti in internationalism,
Aceste cru'p au fost public ate in anexa in prima a doua editie a
acestei ciir\i constituie cea mai bunii dovadii a luptei energice pe cru'e a trebuit
sa 0 duca in \Temea aceea tiniira noastra
Ele ,-or dezvalui posteritatii sensu] exact al vointei noastre lealitatea
pelfecta a intentiilor noastre. Ele VOl' dovedi arbitrruul autoritatilor zise
nationale atunci dnd s-au apucat sa sUgIume 0 nationala cru'e ii
stinjenea, ca w'mru'e recuperru-ea maselor lru'gi ale popOlului noshu.
Ele 'lor contribui de asemenea la dispru'itia pitrerii cit in Bavru'ia exista
un guvern national; ele VOl' stabili, in prin te:<o..i.ul lor, cil Bavru'ia
nationala a anilor 1919-1923 nu a fosi de putin creatia unui guvern
national, ca, dimpotriva, popOlul a fost eel care s-a simtit tot mai mult cucerit
dp spiritul national guvernul a fost obligat sa-l w-meze,
Guvernantii au Iacut totul ea sa stinjeneasca sa faca imposibile
progresele acestei asarulri.
'I'rebuie sa facem exceptie de doi oameni:
Prefectul de politie din vremea aceea, Ernst Piihner, credinciosul sau
consilier Oberamtmannni Frik emu singw'ii inal\i functionru'i cru'e ave au, inca
din vremea <l.ceea, cw-ajul de a fi germani inainte de a fi functionru'L Dintre
autorit<itile responsabile, E. Piihner cauta eel mai. putin populru-itatea, insa avea
25'(
cel mal viu sentIment de raspundere fa\d de poporul CdrUla 11 apar\mea, era gata
Sd angaJeze totul ,?l Sd sacnfice totul, chlar propna lUl vla\cl, pentru invlerea
popo]'ulUl german pe care il lUbe a mal presus de once
EI era persoana care stnca cheful ace leI categorll de fUnC\lOnan ce "'1
ci'?tIgau salarllie supunindu se ordmelor guvernulUl care II hr:tnea, Idrd Sd se
preocupe de men\merea propspentdtll avutulUl natIOnal care Ie a fost incredm
tat, Sd marufeste mteres fa\d de popOlullor ,?I sci trudeascci penhu mdependenta
lUI.
Inamte de toate, fdcea parte dmtre fin Ie care, spre deoseblre de
maJontatea de\lIldtonlor autontd\ll Zlse de stat, nu se temeau de ostIhtatea
trddatonlor popOlulUl ,?l m \dr11, CI 0 cdutau ca pe cea mm flumoasd podoabd a
unUl om cmstIt Ura evrellor ,?l a marxI'?tilor, lor de calomrul de
mlIlclUru, au fost smgm'a lor bucUl'le in mlJlocul mlzenel popOlulUl nostIu
Era un om de 0 leahtate de gramt, de 0 puntate antIccl, de un splnt de
echltate german pentru care devlza "Mal blne moartea decit sclavla" nu erau
vorbe, CI stngdtul intregll sale fimte
El colaboratOlul SdU, Dr Fnck slnt, in OChll mel, smgm'll oameru care
au ocupat 0 fUnC\le in stat "'1 care pot fi consldera\1 pmilClpan\1 la CI em'ea unel
natlUru bavm'eze
Inalntea deschlderll pnmel noastre adurul'l mm'l, a trebUlt nu numal
plegcitesc matenalul de propagandcl necesar, ('I sci md ocup de tlpdnrea
dlll:'('tnrelor pI OgI amulUl
In a doua pmie a acestel (,drtl VOl m'dta mal amdnuntlt dlrectlvele pe
('are Ie am Ul'mdnt in mod specIal pentru redactm'ea progI'amulUl Vreau dom
Sd preClzez alCI Cd el ,?l a propus nu numal Sd dea StIUCtUl',i ,?l substantd tmerel
ml",cdn, dm' ,?l Sd facci masele Sd mteleagd scopUl'Ile pe cm'e Ie Ul'mdlea
Sfel ele cahficate drept lumlIlate au incercat Sd facd splnte Sd batd
J()C, apOI Sd cntIce Justetea conCep\lel noastIe de atune I a scos In eVldentd
pfi('aCltatea progI'amulUl noshu
De citlva am incoace am \'dZut lldscmdu se zecl de mhCdll nOI ele au
dlSPdlUt ur,i n,{ lase \'reo w'md, ca luate de vint Una smgm'ci a reZlstat pmildul
muncltore<;c german natIOnal socIalIst astdzl am mal mult ca oncmd
conVIn!!erea Cd acest pruild po ate fi combdtut, pru'ahzat mlCll de pruild
pqt -.,d nc mterzlCd Sd vorblm dm' nu VOl putea Impledlca vlctona IdeIlOl noastre
t md lumea mCI mdcar nu ,?l va mal reamlIltI numele pmildelor polItIce la
plltere m pI ezent ale celOl em'e le repl ezmta, hazele progI'amulm natIOnal
\ OI COnshtUl IIlCd temelllie unw bta1 ('ruE- se
Adundnle pe cru'e Ie tmuserdm m tlmpu\ celor patIu lum (rue
pI ecedasercl luna lanuru'le 1920 ne-au perrrns 3d stringem modestel' ml]loaee de
rm'e aveam neVOle pentIu tIpdnrea pnmel noashe hJ'O'-oUl'I, al pllmulUl nostlu
"I al progI'amulUl nostru
Dae,1 inchel pllma pm1;e a acestel C'drtI relatmd prIma noasbd adunm'e
mm'> este pentIu Cd area"td adunare a sIdrimat cadIul strimt al IDICll noastre
258
asociat
ii
a actionat pentru plima oara in mod hotihitor asupra celei mai
puternice pirghii a epocii noastre, opinia publica. Pe-atunci n-aveam decit 0
singw'a gIija: oare sala va fi plina sau va trebui sli vorbesc in fata unor banci
Igoale? Trageam aplig nadejde ca va veni multi lume ca ziua aceea va fi un
mare succes. Aceasta era starea mea sufleteasca pe cind nerabdiitor
seara aceea.
urma sa fie deschisa la ora 7.30. La 7 15, cind am patruns in
sala de festivitati de la Hofbrauhaus din Platzl din Miinchen, am crezut eli inima
imi va plezni de bucwie. local - caci inca mi se plirea - era plin,
mai mult de cit plin. Capetele se atingeau, erau aproape 2.000 de persoane.
mai cu seama venisera tocmai cei ciirora voiam sa ne adresam.
Mai mult de jwniitate din saia plirea ocupata de sau de
independenti. mare manifestare a noastrli era, dupa plirerea lor, hariizitii
Sa aiba un pe care socoteau sa-I provo ace rapid.
Dar s-a intimplat altfel, repede. Cind plimul vorbitor a terminat, am
luat cuvintul.
Peste citeva minute pioua cu intrerupeli. In sala au izbucnit ciocniri
violente. 0 mina de camarazi din razboi alp partizani s-au napustit
asupra celor care tulbw'au ordinea au ineetul eu incetul sa faea putina
ordine. Am putut continua sa vorbesc. Dupa 0 jwniitate de ora, aplauzele
incepeau sa acopere sensibil sbigatele l"Jcnetele.
Am trecut atunci la program I-am explicat pentru plima oru-a.
Din sfert in sfert de ora, intrerupelile erau tot mai mult dominate de
4ncuviintiili. Cind in i-am expus multimii, punct cu punct, cele 25 de
propuneli cind am rugat-o sa se pronunte ea toate aceste puncte au fost
acceptate in mijlocul unui entuziasm mereu crescind, in unanimitate,
tot in unanimitate, cind in ultimul punct a tulbW"at astfel inima
multimii, aveam in fata mea 0 sala plina de oameni, uniti plintr-o convingere
noua, 0 credinta noua, 0 vointii noua.
Dupa Vl"eo patru ore, sala a inceput sa se goleasca, multimea inghesuita
s-a revarsat spre ca un riu cu ape line top oameni se stringeau
se impinge au unii linga altii. am simtit atunci ca deprui;e, in rindwile
poporului german, aveau sa se raspindeasca plincipiile unei cru"e nu mai
putea fi condamnatii la uitare.
Jruul se aplinsese: in flacara lui dogOlitoru"e se va lami. intr-o zi spada
ce-i va reda lui Siegfried germanicullibeliatea, iar natiunii germane viata.
Sub ochii mei, incepea lidicruea. in timp 0 vedeam pe zeita
razbunarii implacabile lidicindu-se impobiva speljwului de la 9 noiemblie
1918.
Sala s-a golit incet.
W'ttla cursu!.
VOLUMUL II
M I ~ C A R E A NATIONAL-SOCIALISTA
CAPITOLUL 1
OPINIE FILOZOFICA PARTID
La 24 februarie 1920 a avut ioe primul mare miting a1 tinerei noastre
In sala de Hofbraus, la Munchen, cele douazeci cinci de
puncte ale programului nosbll au fost prezentate unei multimi de aproape doua
mii de oameni fiecare din aceste puncte a primit 0 fncuvlintare entuziasta:
Astfel au fost dezvaluite publicului, pentru intiia oru'a, principiile directive Ie
luptei care trebuia sa ne scape de un adevarat de opinii peri mate
cu obscure sau chiar dauniitoru'e. Trebuia ca in fricoasa lume
burgheza sa se manifeste 0 putere noua impotriva triumfului valului marxist,
spre a opri in ultima clipa cru1l1 destinului.
Era evident cli noua nu putea spera sa dobindeascii importan(a
forta necesru'ii acestei lupte uria'ie dedt daca din prima zi sa trezeascii
in inima adeptilor siii convingerea sfinta ca viata politieii nu va ciipiita doru' 0
formulii electoralci noua, dru' ':;1 ca ea se afla in prezenta unei eoneeptii filozofiee
noi de 0 insemniitate fundamentalii
Trebuie sii ne imaginiim jalnica adurulturii de idei cru'e in mod
normal dnd se face de mintuiala: ceea ce se "programul unui pruiid",
apoi cum, din dnd in rind, acesta este migalit !ii finisat. Trebuie mai ales privite
eu lupa mobilurile comisiilor de program bw'gheze, pentru a putea aprecia 113' "
valoru'ea lor aeeste programatice:
o singw'i\ grija determinii lara doru' poate fie stabilirea unui program
nou, fie modificru'ea celui precedent: grija fata de rezultatele alegerilor viitoru'e.
Imediat ee in mintea aeestor ruii'1ti ai politicii pru'lamentru'e incepe sa
incolteasca: biinuiala cii popol1l1 eel cumseeade vrea sa se revolte 'Ii sa scape de
hamw'ile vechii carute dE' pruiid, iata-i cit se apuca sii-i revopseasca Atunci
apar eititorii in stele 'il astrologii pruiidelor, "oameni eel mai
adesea vechi pru'lamentru'i in stru'e reaminteasca cazw'j asemiiniitoru'e
din "\,remea bogata in invii(iiminte a uceniciei lor politice", razw'j in cru'e
rabdru'ea masei rupsese simt cit din nou 0 amenintru'e asemitniitoru'e
se Ilpropie de atelajullor. Atunei reeurg Ia vechile relete, jnstituie 0 "comisie " ,
asculta pretutindeni prin multimea cumsecade, mil'os ruiicolele dm presa
adulmeea indelung ea sa afle ee i-ru' placea mru'elui public drag, ce Ii displacE'
ce Studiazii eu cea mai mru'e gl'ijii fieeru'e grup profesional, fieeru'' clasa
de salariati cereeteazii dorintele lor eele mai intime. Atunci -:;i "formulele"
primejdioasei opozitii devin dintr-o data bune penbll 0 examinru'e sel'ioasa !?( de
altminteri, eel mai lldesea R('east<i portiune a comorii de !?tiin\ii a batrinelor
262
partide se eu totul jalniea, spre marea mirare a eelor care au
deseoperit-o !ji raspindit-o. comisiile se reunese, proeedeaza la revizuirea
veehiului program. domnii ace!jtia schimba eonvingerile cum
schimba eama!ja soldatii aflati in eampanie, atunei dnd preeedenta s-a iacut
bueati)
Creaza un program nou, in care fiecaruia i se da ceea ee i se euvine.
Taranului i se garanteaza proteetia agrieultUlii sale; proteetia
produselor sale; eonsumatOlului, proteetia a eeea ee eumpara; salruiile
invatatOlilor sint miirite, pensiile funetionruilor sint imbuniitatite, statul trebuie
sa ereeze in mare masUl-a 0 situatie vaduvelor orfanilor, eomertuJ trebuie
favOlizat, truifele seazute, !?i ehiru- impozitele trebuie, daea nu complet, eel
putin in mru-e pru-te desfiintate. De multe ori se intimplii sa fie uitatii 0 eorporatie
sau sa nu se eunoasea 0 pretentie care ru-e treeere in popor. Atunei, in mru-e
grabii se mai adauga petiee pina ee se poate spera pe buna ch-eptate ea
ru-mata mieilor-bUl-ghezi "mijloeii" a sotiilor lor a fost din nou ealmata pe
deplin multumita. Astfel intremata, poate fi ineeputa, eu ineredere in Dumnezeu
in neclintita prostie a eetateanului alegator, lupta penb-u "reforma" statului,
cum se spune.
Cind ziua alegerilor a treeut dupa ee pru-lamentru-ii !Ii-au tinut ultima
din adunilrile lor populare penb-u dnd ani, de la aeest dresaj al plebei ei tree
la indeplinirea datOliilor lor eele mai inalte !Ii mai plaeute_
Comisia pentI-u program se dizolva lupta pentI-u forma nouii a
luerUl-ilor reia fOl-ma luptei pentI-u buna piine zilniea: eu alte euvinte, pentI-u
un deputat, indemnizatia pru-lamentara_
In fieeru-e dimineatA, domnuI reprezentant al popOlului se duee la mru-ea
easa !?i, daea nu ehiru- inlauntIul ei, eel putin in antieamera, unde se afla listele
de prezenta. In slujba popOl-ului, i!ji treee numele plata indreptiitita
a unei miei indemnizatii pentI-u aeeste efOl-tUli neineetate istovitoru-e.
Dupa patm ani sau in timpul saptiiminilor eritiee, dnd dizolvru-ea
eorporatiilor pru-lamentru-e devine din ee in ee mai amenintatoare, la aee!lti
domni se manifestii 0 tendinta nestavilitii impetuoasiL Dupa cum lru-va de
eiil-abu!? nu se poate presehimba dedt in tot aeeste erisalide
pru-lamentare abandoneaza mru'ele falanster iau ZbOlul eu ruipile lor noi
eiitre popOl-ul eel bun. Le vorbese din nou alegiitolilor lor, Ie povestese despre
munea lor !ji ineapatinru-ea rau intentionatii a eelorlalti; adeseori multimea
proasta, in loe sa-i aprobe, reeunoseatoare, Ie ru-unea in fatA vorbe
Atund eind aeeastii ingratitudine a poPOlului ajunge la un anmnit grad,
exista un singUl' remediu: trebuie inviorat ludul pru-tidului, programul ru-e
nevoie de imbunatatili. Comisia rena!lte ill!?eliitolia reineepe, ea mai inainte.
Data fiind prostia tru-e ea piatra a omenilii, rezultatul nu trebuie sa ne mil-e.
Calauzite de presa lor, orbite de noul sedueatOlul program, vitele de vot
"bUl'gheze", la fel ea ficele proletru-e, se reintore in staulul eomun !Ii il aleg din
nou pe eel eru-e le-a deja_
263
Astfel omul popular i candidat al claselor muncitoare redevine omida
parlamentara, EI continua sa se hraneasca pe craca vietii publice, devine gros i
gras i, peste patru ani, se tansforma din nou intr-un fluture straIucitor.
Nu exista nimic mai deprimant decit sa observi aceste uneltiri in
prozaica lor realitate i sa iii obligat sa asiti la aceasta iIlelatorie reinnoita :f'ara
incetare. eu un asemenea fond de putregai intelectual, in tabara bw'gheza nu
poate fi intr-adevar gasita f0l1a necesarii pentru a duce lupta impotriva puterii
organizate a marxismului,
De altfel, aceti domni nici nu se gindesc serios la asta. Oricit de
marginiti i de imbecili trebuie sa recunoatem cli sint aceti arlatani
parlamentari ai rasei albe, nu se poate admite cli ei se gindesc serios sli intre in
lupta, cu ajutorul unei democratii occidentale, impotriva teoriilor marxiste,
Intr-adevar, pentru aceastli teorie, intregul sistem democratic nu este, ca sa
punem lucrurile la punct, decit un mijloc pentru atingerea scopwilor: ea il
folosete spre a-i paraliza adversarul i a-i pregati terenul. acum, cind 0
fractiune a marxismului incearca, in prezent, de altfel foarte abil, sa dea iluzia
ataamentului sau trainic fatli de plincipiile democratiei, se cuvine sa nu uitam
ca in ceasul hotaritor aceti domni nu s-au sinchisit nici cit negro sub unghie de
o decizie a majoritapi conform conceppei occidentale asupra democratiei.
In zilele cind parlamentarii burghezi vedeau garantia securitlitii tmii in
prostia monumentala a numarului preponderent, marxismul, cu 0 ceatii de
vagabonzi din cartierele de dezertori, de bonzi de paI1;id!?i de literati
evrei, a pus mina pe putere eit ai clipi din oehi, dind 0 palma rasuniitoaI'e
aceleiai democratii. De aceea trebuie sa fii credul ca unul din amanii
paI'lamentaI'i ai demoeratiei noastre bw'gheze ca sa-p poti inchipui eli hotiirirea
brutal a a profitOlilor sau a suspniitorilor acestei ciume mondiale poate fi
vreodatii inlatw'ata eu formulele exoreizante ale paI'lamentarismului occidental.
MaI'xismul va merge allitwi de democratie atita vreme cit nu va fi
izbutit, wIDarindu-i indil'eet scopwile disbuctive, sa-i ci.tige favoarea
spiritului national pe CaI'e I-a destinat extermiruhii. Dar daca astiizi el aI' ajunge
la eonvingerea ea in eazanul de vrajitoaI'e al demoeratiei noastre paI'lamentaI'e
se poate prepaI'a bluse, fie i numai in eorpullegislativ, 0 majOlitate CaI'e sa
infrunte selios maI'xismul, atunci joeul de prestidigitatie paI'lamentaI'a S-aI'
tel'Illina cW'ind, Atunci, in loc sa invoce eOntiinta democratica, stegaI'ii
internationalei roii aI' adI'esa un apel inflacii.rat eatre masele proletaI'e i lupta
aI' fi dintr-odata transplantata din atmosfera stiitutii a salilor de edinte ale
paI'lamentelor in uzine i pe strada. Astfel democratia ar fi imediat lichidata;
ceea ce n-a putut realiza in paI'lamente supletea de spirit a acestor apostoli
populaI'i, aI' reui eu iuteala fulgerului cle1ii i cioeanele de fOlja ale maselor
proletaI'e sw'escitate; intocmai ca in toamna lui 1918, ele i-ar aI'ata intr-un mod
izbitor lumii bw'gheze cit de lipsit de sens este sa crezi in oprirea cuceririi
mondiale evreieti cu mijloacele de CaI'e dispune democratia occidentala:.
Cum am mai spus, trebuie sa fii credul ca sa te legi, in prezenta unui
264
partener, prin reguIi care, pentIu acesta din w'ma, nu sint decit
cacialmale sau nu-i slujes(' decit lui care VOl' fi amncate peste bord de indatii
ce nu Ii VOl' mai asigura avantaje.
In toate partidele bw'gheze, lupta politica se rezuma de fapt ]a 0 disputa
pentm citeva fotoHi in pro'lament, lupta in cro'e principiile sint, la nevoie,
rouncate peste bord precum un sac eu lest programele lor se resimt din
aceasta cauzii, into('mai ea propria lor putere. Le lipse:;;te acea puternicii
atractie magnetica, care nu poate fi exercitata asupra decit prin
influen(a mro'Hor idei, acea putere de convingere care da, ea singw'a, increderea
absoluta in principiile sale hotarirea fanatica de a Ie face sa triumfe, Dar in
clipa in cro'e unul din pro1;ide, inarmat cu toate armele unei concep(ii filozofice,
fie de 0 mie de ori criminale, porne.)te La atac impotriua ullei ordini stabilite,
celdlalt este redus la rezisten(cI, dacd nu ia forma unei dogme noi, dogmd politiccl
in cazul de (a(ir, dactl nu inlocuie.) te cuvintele de aptlrare lipsite de tiirie ,Ii
cu strigtitul rtlzboinic al unui atac curajos ,Ii brutal. Astfel, cind unii, in mod
cu totul special mini!:'trii din postw'ile burgheze sau centml
bavarez Ii adreseaza noastre subtilu] repro'i ca lucreaza pentIu 0
revolutie, noi nu-i putem da acestei conceptii politice de doi bani decit un singw'
raspuns: categoric, noi incercam sa reci-:;tigam ceea ce voi, in prostia voastrii
criminaHi, ati llisat sa vii scape. Voi ati contribuit, prin geamba-;;licul vostru
pariamentro', la antrenro'ea natiunii spre prapastie; dro', prin instituirea unei
noi concePtii filozofice apiirro'ea nec1intita fanatica a principiilor sale, noi
vom constIui pentIu poporul nosbu treptele cu ajutOlUJ carom intr-o zi se va
putea ridica din nou spre templul libel1atii.
Astfel, prima noastra grijii, pe vremea intemeielii noastre.
trebuia sa fie mereu sa veghem ca 0 trupii formata din soldati cu 0 convingere
sublima sa nu devirui 0 asociatie cro'e sa favorizeze interesele padamentru'e.
Prima din masw'He preventivE" a fos1 crearea unui program care,
sistemat ic, recuno,:-tea tendinte de natura. prin amploarea lor, sa tina 13
distan\a mintile dl::'bilE' 1i inguste din partidele noastre politice de astazi. Cita
dI'l::'ptate a\'eam sa socotim necesare scopw'j aUt de puternic mru-cate penbu
progl"amul nostm. se intelege limpede din spectacolu] sliibiciunii fatale care a
sfir)it prin a provoca CIrmaniei.
arestor fapte al' trebui sa duca la 0 concep\ie noua despre
stat, care, 1a rindul ei, constituie 0 partE' esen\iala a noii noastre concl::'ptii despl'e
[ume
In vulumul intiCm-am explicat deja asupra cuvlntuiui I!o/kisrh atunci
cind tI trebuit sa stabilesc cit acest termen nu are 0 semnificatie destul de exacta
penh'll ('fl sa poaU! dl::'veni haza unei comuniuni de ac\iune de ]upta. Tot ce se
265
po ate imagina mai diferit se stringe astazi sub pavilionuJ cuvintului volkl:;( It
inainte de a trece 1a problemele scopurile Partidului Muncitoresc
German National-Socialist, vrea sii precizez sensul cuvintului uiJlkisch
legaturile lui cu noastra_
Termenul de uMkisch apru'e destul de putin elru' definit, el poate fi
interpretat in at.itea felmi !?i servi in practiea eu folosinte aproape tot atit de
numeroase ea euvintul "religios". Acestui calificativ nu i se poate da nici 0
accep\ie absolut precisa, indiferent ca este yorba de definirea teoretica sau de
accep\ia uzuala. Termenul "religios" nu poate fi conceput decit in rapod cu 0
formil bine determinata a realizarilor sale. Este 0 apreeiere foarte flumoasa, de
eele mai muIte ori intemeiata, atunci cind califieam natw'a unui om drept
"profund religoasa". Fara nici 0 indoiala, unii VOl' fi multumi\i de 0 apreeiere atit
de universala; pentlu unii ea va putea chiru' evoca imagine a mai muIt sau mai
putin elru'a a unei anumite stari Dru' masele lru'gi nu se compun
numai din filozofi din sfin\i. 0 asemnea idee religioasa cu totul generala eel
mai adesea nu va face decit sa-i redea fiecihuia libertatea de gindire de
ilC\iune. Ea nu va fi nicidecum mobilul unoI' actiuni, cum devine sentimentul
religios adinc, in momentul in cru'e 0 dogma precisa capatil forma in lumea
nedeterminatil a metafizicii pw'e. Desigur ca aceasta dogmil nu este un scop "in
sine" , ci un mijloc; dru' un mijloe inevitabil necesru' pentlU a atinge seopul
Totu'ii aeest scop nu este pW' ideal; dimpotriva, in fond el este eminamente
practie. l'rebuie, de fapt, sil ne dam seama ca idealw'ile cele mai inaIte
eorespund intotdeauna uno}' necesitati vitale profunde; dupa cum tunw'ile de 0
fJumusete perfecta rezultil logic, in uItima analiza, din utilitatea lor.
Ajutind la ridicru'ea omului deasupra nivelului unei vie\i animale
tihnite, eredinta contribuie in timp la consolidru'ea asigurarea
existentei sale. Sa i se ia omenirii actuale principiile religioase, confirm ate de
educatie, cru'e sint practic principii de moralitate de bune moravw'i; sa
se suprime aceastil educatie religioasa laril a 0 inlocui cu ceva echi. valent se
va vedea rezultatul sub forma unei zguduiri eonsiderabile a bazelor propriei
sale existente. Se poate deci pune in axioma eil nu numai ca omul spre
a sluji idealul eel mai inalt, dru' ca aeest ideal peIiect eonstituie la rindul sau
pentlU am 0 eonditie a existentei. Astfel eereul se inehide,
ca, in defini\ia cu totul generala a cuvintului "religios" sint
ineluse no\iuni sau convingeri fundamentale, de exemplu acelea de nemw'irea
sufletului, viata existenta unei fiin\E' superioru'e etc. Dru' toate aceste
gindw'i , oricita persuasiulle ar exercita asupra individului, ramin supuse
examenului sau critic unor alterI1ative de acceptru'e sau de refuz, pinii in ziua
in cru'e credinta apodictieii capatii putere de lege asupra sentimentu\ui a
ratiunii. Credinta este instlumentul cru'e ataca dnlm
conceptiilor religioase fundamentale.
Fiirii 0 dogma prf'ci,,;;I, religiozitatea, eu miile ei de forme neclar definite,
nu numai eii ar fi fih'a VI-I!o,u 'e penLl'u viala oamenilor, dru', in plus, ar contribui
266
lara indoiala la deteriorarea generalii.
Lucrurile stau la fel in cazul calificativului volkisch ca !?i cu termenul
"religios". el contine diverse notiuni fundamentale. Dar de!li sint de cea mai
mare importanta, ele sint sub 0 forma atit de prost definitii, incit nu se VOl' ridica
deasupra valorii une simple opinii admise, cita vreme nu vor fi socotite principii
fundamentale in cadrul unui partid politic. Caci realizarea unui ideal teoretic
Ii a consecinrelor sale logice rezultii atit de putin din simplul sentiment sau din
simplul fapt al unei voil1le interioare a oamenilor, ineit cucerirea libertlz[ii nu
provine din aspira[ia universalii clztre aceastd stare. Nu, dorin[a arziitoare a unui
popor se poate schimba intr-o realitate magnificii numai atunci cind avintul ideal
spre independen{ll capi'itii 0 organizare pentru lupta # 0 putere militard.
o opinie filozoliClI poate Ii mult bine de 0 mie de ori justd Sll vizeze
un mai mare bine al omenirii, ea va ramine tara valoare practicd pentru viala
unui popor atita timp cit principiile ei nu au devenit stindardul unei
active. La rindul ei, aceasta mi.,fcare va ramine un simplu partid eita vreme
aC{iunea ei nu va Ii ajuns la victoria ideilor sale .yi cita vreme dogmele sale de
partid nu vor Ii devenit pentru un popor legile de baza ale comunita[ii sale.
Dar atunci cind 0 conceptie abstraeta eu earaeter general trebuie sa
serveasea drept bazii a unei evolutii viitoare, conditia dintii este sa se faca in
intregime lumina asupra naturii !li importantei sale. Numai pe 0 asemenea bazii
se poate crea 0 care i!?i trage forta necesara din unitatea convingerilor
sale. Un program politic trebuie intocmit plecind de la concepte generale !li 0
dogma politiea determinata b'ebuie sa se sprijine pe un sistem filozofic. Dogma
politica nu trebuie sa vizeze un scop inaccesibil !li sa se ata!leze exclusiv de idei,
ci !li sa tina cont de mijloaeele de luptii existente !li care pot fi puse in actiune
penb'll victoria lor. Unei conceptii spiIituale toretic juste care va fi impusa de
cel care traseaza programul trebuie a!ladar sa i se alature !ltiinta practicii a
omului politic.
Astfel un ideal etern trebuie din nefeliciI'e, spre a sluji omeniIii dl'ept
stea calauzito are , sa accepte slabiciunile aceleia!li omenili penb'll ca sa nu
naufragieze inca de la plecare din cauza imperfeetiunii omene!lti. Celui care a
aVl.it revelatia, trebuie sa i se asocieze acela care cunoa5te sufletul popOlwui,
care va exb'age din domeniul adevil-ului ve!lnic !li al idealului ceea ce este
accesibil muritOlilor umili !li ii va confeli 0 forma.
Aceasta a unui sistem filozofic idealmente adevarat intr-o
cOInuniune politica de credinta !li de lupta definite clar, organizatii rigid, animata
de 0 singura credinta !li de 0 aceea!li vointa, iata problema esentialii; toate !lansele
de victOlie ale unei idei se bazeazii in inb'egime pe solutionarea fericitii a acestei
probleme. Atunci, din aceasta armata de milioane de oameni, cu totii mai mult
sau mai putin limpede patmn!li de aceste adevamri, unii chiar mergind poate
pinil la intelegerea lor partiala, trebuie sa se iveasca un biirbat insufletit de
puterea unui apostol. Din ideile nebuloase ale publicului larg, el ext!'age
principii de granit, conduce lupta penb'll adevarul unic pe care acestea il contin,
267
pina cind, din valurile agitate ale lumii libere a ideilor apare la suprafa\li stinca
solidi a uniunii celor care comunica intru credin\i vointii.
Dintr-un punct de vedere universal, necesitatea justifica dreptul de a
actiona astfel; succesul justifica dreptul individului.
*
* *
Daci incercam sa extragem din cuvintul volkisch sensul cel mai profund,
ajungem la urmitorea constatare:
Concep\ia filozofica astazi curenta consta in general, din punct de vedere
politic, in a atribui statului 0 forta creatoare civilizatoare. Dar el n-ar
avea ce face cu conditiile prealabile privitoare la rasa; statul ar rezulta mai
degraba din necesitii\i economice sau, in cel mai bun caz, din jocul forte lor
politice. Aceasti concep\ie fundamentala conduce logic la f0l1elor
primitive legate de rasa la subestimarea valorii individului. Cel care neaga
diferenta dintre rase, in privinta aptitudinii lor de a crea civilizatii, este obligat
sa se atunci cind judeca indivizi. Acceptarea egalitatii dintre rase
atrage dupii sine judecarea in mod a popoarelor a oamenilor.
Marxismul international nu este el decit transformarea, de catre evreul
Karl Marx, a unei conceptii filozofice generale deja existente intr-o doctrina
filozofica precisi. Fara aceasta otravire prealabila, succesul politic extraordinar
al acestei doctrine nu at' fi fost posibil. Karl Marx a fost pw' i simplu singurul,
in smircul unei lumi corupte, catoe a recunoscut cu siguranta unei priviri de
profet materiile cele mai specific toxice; el a pus mina pe ele asemeni unui
adept al magiei negre, le-a folosit in dozii masiva spre a distruge existenta
independenta a natiunilor libere ale acestei lumi. Toate acestea de altfel in
avantajul rasei sale.
Astfel, doctrina marxista este, in rezumat, esenta insai a sistemului
filozofic general admis astazi. Deja din acest motiv, orice lupta a ceea ce se
lume bw"gheza impotriva sa este imposibila chiat" ridicola, fiindca
aceasta lume bw"gheza este profund impregnata de aceste otravwi omagiaza
o conceptie filozofica, catoe, la modul general, nu se de conceptia
mat-xista decit prin nuante sau chestiuni legate de persoane. Lumea bw"gheza
este mat"Xista, dat" crede posibila dominatia unOI' grupwi determinate (bw"ghe-
zia), in timp ce mat-xismul insulli vizeaza deliberat sa dea din nou aceasta lume
pe mina eVl"eilor.
Din contra, conceptia "rasista"l) face loc valOlii diferitelor rase plimare
ale omenirii. In principiu, ea nu vede in stat decit un scop catoe este mentinera
I) Aici de acum inainte traducem yom traduce in principiu volkisch prin
.. "... .... _'"
268
l"hle:ntei raselor omene'lti. Ea nu crede dl'loc in egaiitatea lor, dar recunoa'lte
in schimb di vel'sitatea valoarea lor mai mult sau mai putin ridicata,
Aceasta CUn08'1tere Ii confera obligatia, conform vointei eterne care gun:!rneaza
aceasta lume, de a favoriza victoria celui mai bun !Ii a celui mai puternic, de a
pl'etinJe subordonarea celor rai a celor slabi. Ea omagiaz:i astfel principiul
aristocratic al naturii crede in valoarea acesti legi pina la ultimul nivel al
scarii vietuitoarelor, Ea vede nu numai diferenta dintre valoarea raselor, ci 'Ii
diversitatea valorilor indivizilor. Din multime i se dezvaluie valoarea persoanei
':oi prin aceasta ea actioneaza ca 0 putere organizatoare in prezenta marxismului
distrugator, Ea socote'lte necesar sa-i dea omenilii un ideal, deoarecl' aceasta i
se pare cea dintii conditie a existentei acestei omeniri Dar ea nu-i po ate
recunoa'lte unei etici oarecare dreptul la existenta, daca aceasta prezintii un
pericol pentru supravietuirea rasei care apara 0 etica mai inalta; caci, intI' 0 lume
metisata !?i invadata de descendentil negrilor, toate conceptiile despre
flUmusete !?i noblete, ca to ate sperantele intr-un viitor ideal al omenirii 81' fi
pierdute pentl'll totdeauna,
Cultw'a ':oi civiliza\ia umana sint, pe acest continent, indlsolubil legate
de existenta ru'ienilor. Dispru'itia sau imputinarea lor 81' face sa coboru'e pe acest
pamint viilW'ile sumbre ale unei epoci bru'bru'e,
Dru' subminarea existentei civilizatiei umane prin extermmarea
detlnatorilor ei apru'e ca cea mai oribila dintre crime. Cel ce indrazne'lte sa lidice
mina asupra imaginii a Domnului sub forma sa cea mai inalta il insultii
pe Creator contribwe la pierderea pruadisului.
Conceptia rasista raspunde vointei celei mai profunde a natw'ii, atunci
dnd ea restabile'lte ace 1 joc libel' al fortelor cru'e trebuie sa aduca cu sine
progresul prin selectie. Astfel, intI' 0 zi, 0 omenire mai buna, cru'l' a cucerit
aceasta lume, va vedea deschizindu-i-se libel' to ate domeniile de activitate.
Cu totii simtim c.1, intI' un viitor indepartat, oamenii se VOl'