Portretul orasului intr-un anotimp friguros.

In primul rand soarele este ascuns intre nori, deci orasul iti da impresia ca este lipsit de culoare, ca este gri. In al doilea rand frigul se resimte peste tot si in tot. In aceste conditii am vrut sa conturez un portret cu culori palide, uneori monocrom, din care sa se citeasca foarte bine atmosfera friguroasa ce face ca totul sa se desfasoare in viteza. Traseul meu a inceput de la Piata Unirii, pe trotuarul de vizavi de magazinul Cocor. Acesta a fost primul obiect care mi-a atras atentia. Datorita ecranelor de pe fatada acesta coloreaza un pic atmosfera, insa de la nivelul trotuarului se citeste ca un gri apasator, friguros. Mergand mai departe inspre Piata Universitatii pana la pasajul de la Sfantul Gheorghe atentia mi-a fost atrasa de muzica ce se auzea din pasaj, asa ca am hotarat sa il traversez. Cu toate ca muzica baiatului care canta la o chitara, aici, parea ca schimba un pic atmosfera, sentimentul a fost unul trecator intrucat tot pasajul era la fel de friguros si neprimitor. Am ajuns asadar pe trotuarul magazinului Cocor, unde am fsot curios sa observ activitatile ce au loc in acest complex si lumea care il viziteaza. Astfel am observant ca toate categoriile sociale tind sa intre in aceasta cladire, de la cei mai pretentiosi pana la boschetarii care isi fac veacul prin preajama acestor locuri. Atentia mi-a fost captata de o cersetoare care era in imediata apropiere a intrarii in complex si de un, sa ii zic specimen, tot de aceeasi speta care m-au facut sa imi doresc sa imortalizez momentul. In continuare am obsevat acelasi tip de oameni care cautau cu mare grija in cosurile de gunoi aferente complexilui. In pasul urmator am decis sa imi indrept atentia spre Calea Mosilor si stradutele care inunda aceasta ruta importanta a orasului. Astfel am putut sa citesc fata trista a orasului, imagine ce se potrivea perfect cu perceptia mea. Am putut observa cum noul, foarte putin si deloc impresionant, se agata, si uneori agreseaza imaginea veche a orasului. Dupa parerea mea deloc indicate astfel de interventii, totul trebuind sa se desfasoare in conformitate cu cladirile care inca stau marturie a orasului ce a fost o data. Cel mai bine s-au putut observa interventiile minore: in cel mai des caz graffiti-ul si interventiile agasante si fara vreun simt architectural sau urbanistic. In cele mai multe momente, plimbandu-ma, am gasit unele situatii, care eu cred ca sunt reprezentative si interesant de pus in evident, despre oras. Foarte multi boschetari, interventii haioase aspura cladirilor, cladiri lasate in paragina si oameni care isi vand ultimul lucru gasit sau cersit pentru a face rost de bani. Toate acestea sunt puse intr-o atmosfera rece care se potriveste perfect cu griul orasului. Astfel majoritatea pozelor au o tenta spre culori reci, uneori chiar supraexpuse. Prin aceasta am incercat sa redau atmosfera rece, gri a cartieului, a orasului. Orasul este unul gri, trist, care traieste din amintiri si cu greu ceea ce este nou si binevenit isi gaseste cu greu loc in acest tesut. Orasul, intr-un anotimp rece, vazut de mine este unul lipsit de viata si culoare, in care nu neaparat albul, dar culorile palide isi fac loc in majoritatea cazurilor. De aceea cateva pete de culoare, cateva centre de interes bine dezvoltate, uneori si afise haioase sau reclame foarte indraznete sunt bine integrate in oras, anima un pic viteza si monotonia cu care se desfasoara activitatile zilnice.