Structuri de date

A True / False
B Multiple Choice
C Completation

Când se realizează eliberarea implicită a memoriei alocate dinamic?

B 12 a. la terminarea programului a
b. la terminarea procedurii in care s-a realizat alocarea
c. niciodată
Care din următoarele structuri nu este liniară

B 16 a. stiva b
b. arborele binar
c. coada
Care din următoarele structuri nu sunt structuri cu alocare divizată

B 13 a. structuri de date reţea c

b. structuri de tip arborescent
c. structuri de tip şir de caractere
Ce reprezintă formula f(i1,i2,m1,m2)=(i1-1)m2+(i2-1) utilizată în contextul matricilor?

B 11 a. formula de indice a
b. formula de dimensiune
c. formula de rang
Considerăm definirea unei variabile v care conţine informaţie utilă şi a variabilelor av, aav, aaav definite ca
variabile de tip adresă de memorie. Facem atribuirile:
aaav ← @aav (aaav conţine adresa variabilei aav)
aav ← @av (aav conţine adresa variabile av)
B 7 av ← @v (av conţine adresa variabile v) c
Regăsirea informaţiei memorate in v se realizează prin specificaţia

a. aaav^ b. aav^^ c. aav^

FIFO
C 21 Cozile modelează procesele…………FIFO……..

Este valid următorul procedeu pentru depunerea în stivă?

A 1 1. obţine spaţiu nod p şi depune A în zona de date utile; F

2. zona de legătură din p se completează cu "legătură vidă";
3. în vârful stivei se depune adresa lui p.
Este valid următorul procedeu pentru extragerea din stivă, considerată nevidă?

A 2 1. se reţine în p adresa din vârful stivei; A

2. se fructifică informaţia utilă din p;
3. conţinutul vârfului stivei se înlocuieşte cu adresa din zona de legătură a lui p;
4. se eliberează nodul de la adresa p.

1/3
 UNDERFLOW
Incercarea de extragere dintr-o structura liniara vida conduce la aparitia fenomenului
C 29
……………..UNDERFLOW........................ (engleza).

V:=NILL
Initializarea unei stive inlantuite cu virful memorat intr-o variabila V se realizeaza prin atribuirea
C 24
.........................V:=NILL..................................... (forma PASCAL)

Initializarea unei stive secventiale cu virful memorat intr-o variabila V se realizeaza prin atribuirea

V=0
C 23
.................V=0....................................

Intr-o coada cu prioritati nodul din virful cozii are prioritatea cea mai mica (valoarea prioritatii cea mai
A 6 F
mare).
A 4 Intr-o structura de tip coada completa operatiile de depunere si extragere se pot realiza la oricare din capete A
În algoritmul de ordonare prin arbori binari, parcurgerea arborelui se face în

B 20 a. preordine b
b. inordine
c. postordine

OVERFLOW
La depunerea intr-o structura liniara, la epuizarea spatiului alocat structurii apare fenomenul
C 28
……………OVERFLOW…………….(engleza).

A 3 La o structura de tip coada operatia de depunere se realizeaza la virf, iar cea de extragere la baza. F
La parcurgerea arborilor binari, utilizarea informaţiei dintr-un nod se plasează între cele două parcurgeri ale
substructurilor conectate nodului dacă parcurgerea este
B 19 b
a. preordine
b. inordine
c. postordine
LIFO

C 22 Listele de tip stivă modelează procesele……………LIFO…………………..

Memorarea unei structuri inlantuite intr-un spatiu alocat static implica existenta unei stive de noduri
A 5 A
disponibile
RESTRICTIONATA

O coada completa in care o operatie nu se poate realiza la unul din capete se numeste coada completa
C 27
.......................RESTRICTIONATA......................

2/3
 O structură de date liniară este o structură în care se asigură un acces

B 14 a. secvenţial de la un element la altul a

b. aleator între elemente
c. direct la elementul dorit

BAZA
C 25 Operatia de depunere intr-o conda se realizeaza la ..............BAZA.......................... cozii

VARFUL
C 26 Operatia de extragene dintr-o conda se realizeaza la ..........VARFUL.......... cozii.

Parcurgerea unei liste simplu înlănţuite se poate face

B 17 a. în orice sens plecând de la elementul curent c

b. în orice sens plecând de la unul din capete
c. doar în sensul de la primul către ultimul nod
Pentru a putea realiza alocarea dinamică a memoriei limbajul de programare ales pentru realizarea
aplicaţiilor trebuie să dispună de instrumente specifice care să facă apel la funcţia de
B 9 a
a. gestiune a memoriei
b. gestiune a datelor
c. gestiune a fişierelor
Solicitarea de memorie dinamică se face prin

B 10 a. zone continue din memoria aflată în interiorul programului c

b. zone continue din memoria libera externă programului
c. zone discontinue din memoria liberă din exteriorul programului
Stiva este o structură de tip

B 18 a. lista dublu înlănţuită b

b. listă simplu înlănţuită
c. vectorial
Un exemplu pentru structurile de date de tip reţea este

B 15 a. memorarea matricilor rare a

b. memorarea grafurilor de tip reţea
c. memorarea reţelelor de calculatoare
Zona din care se obţin spaţiile alocate dinamic poartă numele de
B 8 c
a. Cheap b. Heat c. Heap

3/3