Sunteți pe pagina 1din 15

Capitolul I.

CELULA
1. Afirmaiile corecte privind celula sunt: A. Este unitatea de baz morfofuncionala a organizrii materiei vii B. Poate exista doar singur C. Poate exista singur sau in grup D. Forma sa este legat de funcie E. Are iniial form globuloas 2. Forma celulelor: A. Este legat de funcia lor B. Este iniial globuloas C. Ulterior se poate modifica D. Ulterior se modific obligatoriu E. Nu se modific ulterior la nici o celul 3. Dimensiunile celulelor: A. Variaz indiferent de specializarea lor B. Variaz i in funcie de varst C. Media se considera 20-30 microni D. Sunt identice la toate tipurile de celule E. Sunt cuprinse intre 150-200 microni la fibra muscular striat 4. Prile componente principale din structura celulei sunt: A. Lizozomii B. Membrana plasmatic C. Citoplasm D. Hialoplasma E. Nucleul 5. Plasmalema : A. Inconjoar celula B. Este alctuit doar din proteine C. Este alctuit doar din fosfolipide D. Separ structurile interne ale celulei de mediul extracelular E. Confer forma celulei 6. In structura plasmalemei: A. Se gsesc, in principal, fosfolipide i proteine B. Se gsesc numai glicoproteine si glicolipide C. Fosfolipidele sunt astfel dispuse, incat poriunea lor hidrofob formeaz un bistrat D. Miezul hidrofil al stratului fosfolipidic restricioneaz pasajul transmembranar al moleculelor hidrosolubile i al ionilor E. Componenta proteic realizeaz mecanismele de transport transmembranar 7. Proteinele din structura membranei celulare: A. Realizeaz funciile specializate ale membranei B. Se pot afla doar pe faa intern a membranei C. Se pot afla doar pe faa extern a membranei D. Se pot afla pe faa intern i extern a membranei, precum i transmembranar E. Nu sunt uniform distribuite in cadrul structurii lipidice 8. Structura membranei celulare : A. Cuprinde, in principal, fosfolipide i proteine B. Cuprinde, ataate pe faa extern, i glucide puternic incrcate negativ C. Are o distribuie uniform a proteinelor in cadrul structurii lipidice D. Constituie modelul mozaic fluid E. Cuprinde, ataate pe faa extern, i glucide puternic incrcate pozitiv 9. Prelungirile citoplasmei unor celule, acoperite de plasmalem : A. Sunt numai temporare B. Pot fi temporare i neordonate de tipul pseudopodelor (hematii) C. Pot fi permanente de tipul pseudopodelor (leucocite) D. Formeaz microvilii epiteliului mucoasei intestinului E. Formeaz corpusculi de legatur care solidarizeaz c elulele epiteliale 10. Citoplasma : A. Este un sistem coloidal cu structur simpl B. Este un sistem coloidal cu structur complex C. La nivelul ei se desfoar principalele funcii vitale B. Faza dispersat este apa C. Mediul de dispersie este reprezentat de miceliile coloidale 11. Citoplasma celulei : A. Se numete hialoplasma B. Conine numai organite celulare comune tuturor celulelor C. Are o parte nestructurat (organitele celulare) i o parte structurat (hialoplasma) D. Are o parte structurat (organitele celulare) i o parte nestructurat (hialoplasma) E. Mediul de dispersie este apa 12. Organitele comune tuturor celulelor sunt: A. Reticulul endoplasmatic B. Neurofibrilele C. Miofibrilele D. Mitocondriile E. Ribozomii 13. Nu sunt organite comune: A. Ribozomii B. Miofibrilele C. Mitocondriile D. Lizozomii E. Centrozomul 14. Referitor la organitele comune urmtoarele afirmaii sunt adevrate: A. Reticulul endoplasmatic rugos prezint pe suprafaa externa, ribozomi B. Reticulul endoplasmatic neted leag plasmalema de nucleu C. Reticulul endoplasmatic neted este o reea de citomembrane D. Reticulul endoplasmatic neted are rol in excreia substanelor celulare E. Reticulul endoplasmatic rugos este un sistem format din macro i microvezicule

E. Reprezint sediul fosforilrii oxidative 15. Reticulul endoplasmatic neted : A. Este un sistem canalicular, care leag plasmalema de stratul intern al membranei nucleare B. Este un sistem circulator intracitoplasmatic C. Este o reea de citomembrane D. Are rol important in metabolismul glicogenului E. Prezint pe suprafaa extern, ribozomi 16. Ribozomii: A. Sunt granule bogate in lipide B. Au rol in excreia unor substane celulare C. Reprezint sediul sintezei proteice D. Pot fi ataai de membrana extern nuclear E. Au dimensiuni care variaz intre 150-250 nm 17. Ribozomii reprezint sediul sintezei: A. Acizilor grai B. Lipidelor C. Proteinelor D. Aminoacizilor E. Glicogenului 18. Aparatul Golgi: A. Este un sistem membranar B. Este constituit din macrovezicule i din cisterne rotunde C. Se situeaza in apropierea nucleului D. Are rol in excreia unor substane celulare E. Reprezint sediul sintezei proteice 19. Mitocondriile : A. Au form sferic B. Prezint membran extern i intern separate de un interspaiu C. Prezint perete de structura trilaminar de natur lipidic D. Conin in matricea mitocondrial sisteme enzimatice care realizeaz fosforilarea oxidativ E. Rol in diviziunea celular 20. Sediul fosforilrii oxidative cu eliberare de energie este reprezentat de : A. Aparatul Golgi B. Lizozomii C. Mitocondrii D. Desmozomii E. Ergastoplasma 21. Lizozomii: A. Sunt corpusculi sferici B. Sunt rspandii in intreaga hialoplasm C. Conin enzime hidrolitice D. Reprezint sediul fosforilrii oxidative E. Rol in sinteza de proteine 22. Lizozomii: A. Sunt organite celulare comune B. Conin enzime hidrolitice C. Au rol in sinteza de proteine i colagen D. Sunt prezeni i in celulele fagocitare (hematii i macrofage) 23. Centrozomul: A. Este situat in apropierea nucleului B. Conine un centriol sferic C. Are rol in diviziunea celular D. Lipsete in celulele sangvine E. Are rol in sinteza proteic 24. Selectai afirmaiile corecte cu privire la organitele comune tuturor celulelor : A. Miofibrilele sunt elemente contractile din sarcoplasma fibrelor musculare B. Dictiozomii intervin in excreia unor substane celulare C. Ribozomii joac rol direct in sinteza glucozei D. Mitocondriile prezinta in interior matricea mitocondriala E. Centrozomul este prezent in neuroni 25. Corpusculii Nissl: A. Sunt organite celulare comune B. Au rol in sinteza de proteine C. Se gsesc in interiorul nucleului D. Sunt echivaleni ai ergastoplasmei pentru celula nervoas E. Au rol in transportul transmembranar 26. Nucleul: A. Are numai poziie central in celul B. Are de obicei forma celulei C. Lipsete in hematia adult D. Este intotdeauna unic in celul E. Conine material genetic 27. Nucleul : A. Este o parte constitutiv principal a citoplasmei B. Controleaz metabolismul celular C. Este unic in hepatocite D. Sediul fosforilrii oxidative E. Are in celul poziie central sau excentric 28. Membrana nuclear : A. Este poroas B Este dubl, cu structur trilaminat C. Prezint dou foie separate prin spaiul perinuclear D. Prezint ribozomi pe foia intern E. Foia extern se continu cu citomembranele reticulului endoplasmatic 29. Carioplasma : A. Se afl sub membrana celular B. Este o soluie coloidal cu aspect neomogen C. Prezint o reea de filamente subiri formate din granulaii fine de cromatin D. Cuprinde intotdeauna numai un nucleol E. Prin cromatin se formeaz cromozomii la sfaritul diviziunii celulare
30. Cromozomii : A. Se formeaz la sfaritul diviziunii celulare B. Sunt alctuii numai din ADN i ARN ribozomal C. Conin si proteine histonice i nonhistonice D. Conin cantiti mici de glucide i ioni de Ca i Na E. Conin i cantiti mici de lipide i ioni de Ca i Mg

31. Urmtoarele afirmaii sunt false: A. Membrana celular prezint permeabilitate selectiv B. Membrana celular asigur schimb bidirecional de substane C. Trasportul pasiv nu necesit energie D. Difuziunea i osmoza sunt mecanisme de transport prin membran ce nu necesit crui E. Difuziunea i osmoza sunt mecanisme de transport prin membran ce necesit crui 32. Membrana celular : A. Prezint permeabilitate selectiv pentru toate moleculele i toi ionii B. Permite un schimb bidirecional de substane nutritive i produi ai catabolismului celular C. Permite un transfer ionic, cu apariia curenilor electrici D. Reprezint o barier in difuziunea moleculelor nepolarizate E. Trasportul pasiv nu necesit energie 33. Mecanismele de transport prin membran: A. Se realizeaz activ care necesit cheltuial energetic B. Include procese pasive: difuziunea, osmoza i difuziunea facilitat C. Necesit proteine transportoare D. Asigur transferul gazelor respiratorii: 02 i C02 E. Transportul pasiv este reprezentat numai prin osmoz 34. Transportul activ prin membrane include: A. Difuziunea B. Osmoza C.Transportul pe calea veziculelor prin pinocitoz D. Proteine transportoare - energie - ATP E. Transferul impotriva unui gradient de concentraie 35. Referitor la difuziunea transmembranar : A. Sunt necesare proteine membranare transportoare B. Se consum energie C. Intervine gradientul de concentraie intre dou soluii de o parte i de alta a membranei D. Nu sunt necesare proteine membranare transportoare E. Membrana nu permite pasajul ionic liber 36. Pot difuza transmembranar: A. Molecule nepolarizate (liposolubile) B. Hormonii proteici C. Hormonii steroizi D. Bioxidul de carbon, ureea E. Glucoza 37. Osmoza : A. Reprezint difuziunea apei (solvitului) dintr-o soluie B. Pentru a se produce este necesar ca membrana sa fie semipermeabil C. Presupune o membran mai permeabil pentru moleculele de solvit decat pentru cele de solvent

D. Const in trecerea apei din compartimentul cu soluie mai diluat, ctre cel cu soluie mai concentrat E. Const in trecerea apei din compartimentul cu soluie mai concentrat, ctre cel cu soluie mai diluat 38. Presiunea osmotic : A. Reprezint fora care trebuie aplicat pentru a preveni osmoza B. Este proporional cu numrul de particule dizolvate in soluie C. Este proporional cu concentraia moleculelor de solvit D. Necesita consum de energie E. Reprezint fora care trebuie aplicat pentru a favoriza osmoza 39. Transportul transmembranar activ : A. Se realizeaz prin mecanisme care utilizeaz proteine transportoare B. Se realizeaza prin osmoz C. Se realizeaz prin eliberare de energie furnizat de ATP D. Poate fi primar i secundar E. Asigur transportul transmembranar de etanol i hormoni steroizi 40. Prin intermediul proteinelor transportoare, transportul transmembranar se realizeaz prin: A. Difuziune B. Difuziune facilitat C. Osmoza D. Transport activ primar prin pompe E. Tranport pasiv (cotransport) 41. Transportul transmembranar vezicular: A. Este o categorie special de transport B Se realizeaz prin endocitoz i exocitoz C Se realizeaz prin captarea materialului extracelular in vezicule formate prin invaginarea membranei nucleare i transferat intranuclear D. Se realizeaz prin captarea materialului intracelular in vezicule care vor fuziona cu membrana celular iar coninutul lor va fi eliminat din celul E. Forme particulare de exocitoz sunt fagocitoza i pinocitoza 42. Potenialul de membran este rezultatul: A. Permeabilitii selective a hialoplasmei B. Prezenei intracelulare a moleculelor nedifuzibile incrcate negativ C. i a activitatii pompei Na+/K+ D. Activitii pompei Na+/Mg+ E. Distribuiei inegale a sarcinilor de o parte i de alta a membranei celulare

43. Potenialul membranar de repaus : A. Presupune lipsa producerii de impulsuri electrice la nivelul membranei B. Are o valoare medie cuprins intre -70 mV i - 85 mV C. Presupune meninerea relativ constant a concentraiei intracelulare a ionilor de Na+ D. Valoarea lui se datoreaz activitii pompei Na+/K+ E. In absena unui stimul se menine constant 44. Potenialul membranar de repaus : A. Se realizeaz prin funcionarea pompei de Na+ i K+ B. Nu depinde de moleculele nedifuzibile localizate intracelular C. Are o valoare apropiat de potenialul de echilibru pentru Ca+ D. Are o valoare medie cuprins intre 65 mV i - 85 mV E. In prezena unui stimul se menine constant 45. Despre potenialul de aciune se poate afirma c: A. Este modificarea temporar a potenialului de membran B. Celulele nestimulate electric genereaz poteniale de aciune C. Principiul de baz este identic pentru toate tipurile de celule D. Perioada refractar absolut este ultima faz a potenialului de aciune E. Respect legea totul sau nimic" 46. Potenialul de aciune : A. Este modificarea temporar a potenialului de membran B. Este modificarea definitiv a potenialului de membran C. Este diferit in funcie de tipul de celul D. Se datoreaz unor cureni electrici care apar la trecerea ionilor, prin canale membranare specifice E. Se desfoar in trei faze 47. Potenialul de aciune al neuronului se desfoar n urmtoarele faze : A. Pragul B. Panta ascendent C. Platoul D. Panta descendent E. Perioada refractar absoluta 48. Alegeti afirmaiile corecte privind perioada refractar absolut: A. Presupune obinerea unui nou potenial de aciune la intensiti mici ale stimulului B. Nu permite obinerea unui nou potenial de aciune, indiferent de intensitatea stimulului C. Cuprinde numai panta ascendent a potenialului de aciune D. Cuprinde numai panta descendent a potenialului de aciune E. Se datoreaz inactivrii canalelor pentru K+ 49. Pe parcursul perioadei refractare relative : A. Se inactiveaz canalele pentru Mg+ B. Se poate iniia un al doilea potenial de aciune

C. Potenialul de aciune nou obinut are o amplitudine mai mare decat in mod normal D. Nu se poate obine un nou potenial de aciune, indiferent de intensitatea stimulului E. Potenialul de aciune nou obinut are o viteza de apariie a pantei ascendente mai mare 50. Sub aciunea unui stimul de valoare prag: A. Valoarea potenialului de membran ajunge la un nivel critic - potenialul prag B. Se deschid canalele de Na+ i Na+ -ul iese din celul C. Se deschid canalul de K+ i K+-ul intr in celul D. Se activeaz pompa de Na+ i K+ E. Crete permeabilitatea membranei pentru Na+ 51. Proprietile speciale ale celulelor sunt: A. Sinteza proteic B. Contractilitatea muscular C. Metabolismul celular D. Secreia endocrin E. Secreia exocrin

Capitolul II : ESUTURI
1. Privind esuturile, care din afirmaiile urmatoare sunt adevrate: A. Sunt sisteme organizate de materie vie B. Sunt formate din celule diferite C. Sunt formate din celule care indeplinesc in organism aceeai funcie sau acelai grup de funcii D. Au celulele unite intre ele prin substan de ciment" E. Au celulele unite intre ele prin substan fundamental" 2. Tipuri fundamentale de esuturi sunt: A. Epitelial B. Adipos C. Muscular D. Nervos E. Osos 3. Selectai rspunsurile corecte cu privire la esutul epitelial: A. Poate fi de acoperire i senzorial B. Poate fi de acoperire, glandular i senzorial C. Epiteliul glandular este de tip endocrin i exocrin D. Epiteliile se clasific funcional in trei categorii E. Poate fi moale, semidur sau fluid 4. Epiteliul de acoperire poate fi: A. Simplu B. Pseudostratificat C. Glandular D. Pluristratificat E. Senzorial 5. Tunica intern a vaselor sangvine i limfatice este de tip: A. Cubic simplu B. Cilindric ciliat C. Pavimentos simplu D. Pavimentos pseudostratificat E. Cilindric neciliat 6. Epiteliul simplu cubic se gsete n : A. Mucoasa intestinal B. Mucoasa bronhiolelor C. Tunica medie a vaselor limfatice D. Canalele glandelor exocrine E. Epiderma 7. Epiteliul simplu cindric ciliat i neciliat se gsete n : A. Mucoasa bucal B. Mucoasa bronhiolelor C. Tunica intern a vaselor limfatice D. Mucoasa intestinal E. Tiroida 8. Epiteliul pseudostratificat cindric ciliat i neciliat se gsete n : A. Mucoasa bucal B. Mucoasa bronhiolelor C. Epiteliul traheal D. Mucoasa intestinal E. Canalele glandelor endocrine 9. Selectai afirmaiile corecte privind epiteliul pseudostratificat: A. Este format din celule cilindrice ciliate i neciliate B. Se intalnete in bronhiole C. Este prezent in glandele endocrine D. Se intalnete in trahee E. Este de tranziie 10. Epiteliul pluristratificat cubic si cilindric se gsete n: A. Epiderma B. Mucoasa bronhiolelor C. Epiteliul traheal D. Canalele glandelor endocrine E. Canale ale glandelor exocrine 11. Epiderma este un epiteliu de acoperire: A. Pavimentos simplu B. Pavimentos pluristratificat keratinizat C. Cilindric ciliat D. Nekeratinizat E. Cilindric simplu 1 2. Uroteliul este un esut epitelial: A. Pavimentos simplu B. Pavimentos pluristratificat keratinizat C. Cilindric ciliat D. Keratinizat E. Pluristratificat de tranziie 13. Referitor la esutul glandular: A. Este un esut epitelial B. Este un esut senzorial C. Poate fi de tip endocrin D. Poate fi de tip exocrin E. Poate fi numai de tip endocrin 1 4. Dup aezarea celulelor secretorii, glandele endocrine sunt de tipul: A. In cordoane celulare (tiroida) B. Folicular (tiroid) C. Folicular (paratiroide) D. In cordoane celulare (adenohipofiza) E. Simplu (tubular, acinos) 15. Glandele exocrine pot fi: A. De tip folicular B. In cordoane celulare (tiroida) C. Mixt (pancreas) D. De tip simplu (tubular, acinos) E. De tip compus (tubulo-acinos)

16. Care din afirmaiile privind epiteliile senzoriale sunt corecte : A. Sunt formate din celule epiteliale specializate care intr in structura organelor de sim B. Transform stimulii in produi de secreie C. Sunt formate din celule sub form de coloane D. Intr in structura segmentului intermediar al organelor de sim E. Sunt formate din celule sub forma de foliculi 17. esutul conjunctiv se clasific n : A. esut dur B. esut de susinere C. Fluid D. esut semidur E. esut moale 18. Caracteristicile tesutului conjunctiv lax sunt: A. Este esut conjunctiv moale B. Se gsete in ganglionii limfatici i in splin C. Se gsete in jurul unor organe (rinichi, ochi) D. Leag unele organe E. Se gsete in tendoane, ligamente, aponevroze 19. Selectai afirmaiile corecte cu privire la esutul reticulat: A. Este localizat in muchi B. Este localizat in ganglionii limfatici i splin C. Se gsete in structura hipodermului D. Este prezent in tunica intern a vaselor sangvine E. Este un esut conjunctiv moale 20. Selectai afirmaiile corecte cu privire la esutul adipos : A. Este localizat in ganglionii limfatici i splina B. Este o varietate de esut conjunctiv semidur C. Este situat in jurul unor organe (rinichi, ochi) D. Intr in structura tendoanelor i a aponevrozelor E. Este localizat in hipoderm 21. esutul fibros este localizat n : A. Splina B. Ligamente C. Ganglioni nervoi D. Tendoane i aponevroze E. Hipoderm 22. esutul conjunctiv moale elastic este localizat n : A. Tunica interna a arterelor i venelor B. Aponevroze C. Ochi D. Tunica medie a arterelor i venelor E. Splina 23. esutul cartilaginos hialin se gsete n : A. Cartilajele traheale B. Discurile intervertebrale C. Cartilajele costale D. Cartilaje laringiale E. Epiglota

24. Selectai afirmaiile corecte cu privire la esutul cartilaginos elasic: A. Este o varietate de esut conjunctiv semidur B. Alctuiete cartilajele costale C. Intr in constituia discurilor intervertebrale D. Se gsete in epiglot E. Se gsete in pavilionul urechii externe 25. Selectai afirmaiile corecte cu privire la esutul cartilaginos fibros: A. Este o varietate de esut conjunctiv semidur B. Formeaz tendoane i aponevroze C. Intr in constituia epiglotei D. Este prezent in meniscurile articulare E. Este prezent in discurile intervertebrale 26. esutul osos cuprinde: A. esut elastic B. esut fibros C. esut haversian D. esut hialin E. esut trabecular 27. Selectai afirmaiile corecte cu privire la esutul osos compact: A. Se mai numete esut osos haversian B. Formeaz diafiza oaselor scurte C. Formeaz epifizele i interiorul oaselor scurte i late D. Formeaz diafizele oaselor lungi E. Se afl in diafiza humerusului 28. esutul osos trabecular : A. Se mai numete esut osos compact B. Se mai numete esut osos spongios C. Se gsete in epifizele oaselor lungi D. Se gsete in diafizele oaselor lungi E. Se gsete in diafizele oaselor scurte i late 29. Selectai afirmaiile corecte cu privire la esutul muscular : A. Este neted de tip cardiac B. Este de tip striat visceral C. Este de tip neted (muchii scheletici) D. Organitele specifice ale fibrei musculare sunt miofibrilele i ribozomii E. esutul muscular se imparte in: striat, neted i striat de tip cardiac 30. Alegei variantele false: A. Celula glial face parte din esuturile conjunctive B. esutul epitelial de acoperire poate fi simplu, pseudostratificat sau pluristratificat C. esutul fibros leag diferite organe D. esutul osos nu este esut conjunctiv E. esutul reticulat este esut conjunctiv
31. esutul nervos este alctuit din celule : A. Neurofibrile B. Nervoase (celule gliale) C. Numite neuroni, lipsite de ribozomi D. Nervoase (neuronii) E. Celule gliale (nevroglia)

Capitolul III. SISTEMUL NERVOS


1. Majoritatea funciilor organismului sunt realizate de: A. Sistemul nervos B. Sistemul endocrin C. Sistemul nervos i sistemul endocrin D. Sistemul musculoscheletal E. Sistemul circulator 2. Sistemul endocrin regleaz n principal: A. Musculatura B. Funciile metabolice C. Funcia ficatului D. Respiraia E. Activitatea cardiac 3. Sistemul nervos somatic regleaz: A. Activitatea musculaturii viscerale B. Activitatea musculaturii scheletice C. Activitatea glandelor exocrine D. Activitatea glandelor endocrine E. Funcia psihic a creierului 4. Sistemul nervos vegetativ regleaz: A. Activitatea musculaturii scheletice B. Activitatea glandelor exocrine C. Activitatea glandelor endocrine D. Activitatea musculaturii viscerale E. Toate rspunsurile sunt adevrate 5. Fiecare centru nervos este separat n dou compartimente funcionale: A. Compartiment senzitiv B. Compartiment vascular C. Compartiment motor D. Compartiment de excreie E. Toate rspunsurile sunt adevrate 6. Neuronul reprezint unitatea morfofuncional a sistemului: A. Motor B. Circulator C. Respirator D. Excretor E. Nervos 7. Neuronii au form: A. Hexagonal B. Piramidal C. Ovalar D. Stelat E. Sferic 8. Neuronii stelai se gsesc la nivelul: A. Coarnelor anterioare ale mduvei spinrii B. Ganglionilor spinali C. Coarnelor posterioare ale mduvei spinrii D. Coarnelor laterale ale mduvei spinrii E. Tuturor formaiunilor mai sus descrise 9. n funcie de numrul de prelungiri neuronii sunt: A. Unipolari B. Bipolari C. Multipolari D. Pseudounipolari E. Pseudomultipolari 10. Dup funcie neuronii pot fi: A. De asociaie B. De integrare C. Motori D. Receptori E. Toate enunurile sunt adevrate 11. Neuronul este format din: A. Col B. Corp C. Prelungiri D. Extremiti E. Cap 12. Corpul neuronului este format din: A. Neurilem B. Neuroplasm C. Nucleu D. Teaca de mielin E. Nevroglie 13. Neuroplasma conine: A. Incluziuni vasculare B. Incluziuni pigmentare C. Mitocondrii D. Ribozomi E. Reticul endoplasmatic 14. Nucleul neuronilor conine: A. Mitocondrii B. Ribozomi C. Reticul endoplasmatic D. 1-2 nucleoli E. Corpi tigroizi 15. Axonul este o prelungire: A. Unic B. Lung C. Multipl D. Scurt E. Mai groas 16. Organitele specifice ale neuronului sunt reprezentate de: A. Ribozomi B. Corpi tigroizi C. Corpi Nissl D. Neurofibrile E. Mitocondrii

17. Dendritele sunt prelungiri ce conduc impulsul nervos: A. De la neuron la nevroglie B. De la neuron la muchi C. Spre corpul neuronului D. De la muchi la nevroglie E. In ambele direcii 18. n axoplasm se gsesc: A. Mitocondrii B. Vezicule ale reticulului endoplasmatic C. Incluziuni pigmentare D. Neurofibrile E. Nucleul 19. Axonul se ramific n poriunea terminal n: A. Dendrite B. Nevroglii C. Pericarioni D. Neurilem E. Butoni terminali 20. Nevroglia este de mai multe tipuri: A. Celula Schwann B. Astrocitul C. Celulele ependimare D. Microglia E. Pericarionul 21. Numrul nevrogliilor: A. Este egal cu cel al neuronilor B. Depete de 10 ori numrul neuronilor C. Este mai mic decat cel al neuronilor D. Este de 10 ori mai mic decat numrul neuronilor E. Este egal cu numrul axonilor 22. Nevrogliile au rol de: A. Suport pentru neuroni B. De protecie C. Trofic D. Sinteza tecii de mielin E. Inmulirea neuronilor 23. Celula nervoas are proprietile de: A. Excitabilitate B. Troficitate C. Conductibilitate D. Aprarea centrilor nervoi E. Multiplicare 24. Conducerea impulsului nervos: A. La nivelul axonilor amielinici este condus intr-o singur direcie B. La nivelul axonilor mielinizai permite viteze mult mai mari C. La nivelul dendritelor este in dublu sens D. Toate variantele sunt adevrate E. Toate variantele sunt false 25. Sinapsa este: A. Conexiunea funcional intre un neuron i o alt celul B. Neuroneuronal C. Neuromuscular

D. Neurovascular E. Musculoneuronal 26. Din punct de vedere al mecanismului prin care se face transmiterea, sinapsele pot fi: A. Vasculare B. Musculare C. Electrice D. Chimice E. Toate variantele sunt corecte 27. Sinapsele sunt de urmtoarele tipuri: A. Axodendritic B. Axoaxonic C. Dendrodendritic D. Axosomatic E. Nici o variant nu este corect 28. Sinapsele chimice sunt alctuite din: A. Fanta presinaptic B. Terminaia presinaptic C. Fanta sinaptic D. Fanta postsinaptic E. Celula postsinaptic 29. Sinapse electice sunt n: A. Miocard B. Stomac C. Muchiul neted C. In anumite regiuni din oase E. In anumite regiuni din creier 30. Actul reflex este: A. Mecanismul auxiliar de funcionare a sistemului nervos B. Mecanismul fundamental de funcionare a sistemului nervos C. Un rspuns al centrilor nervoi la stimularea unei zone receptoare D. Toate variantele sunt adevrate E. Toate variantele sunt false 31. Arcul reflex este alctuit din: A. Receptorul B. Calea aferent C. Centrii nervoi D. Calea eferent E. Niciuna din variante 32. Receptorii sunt celule epiteliale difereniate i specializate n celule senzoriale: A. Gustative B. Salivare C. Auditive D. Vesibulare E. Secretorii

33. La nivelul receptorului are loc transformarea energiei stimulului n: A. Reacie de rspuns B. Reacie de aprare C. Impuls nervos D. Toate variantele de mai sus E. In nicio variant de mai sus 34. n functie de proveniena stimulului, se deosebesc: A. Proprioceptori B. Interoceptori C. Chemoreceptori D. Fotoreceptori E. Niciuna din variantele de mai sus 35. Prin centrii unui reflex se ntelege: A. Totalitatea structurilor din sistemul muscular care particip la actul reflex respectiv B. Totalitatea structurilor din sistemul vascular care particip la actul reflex respectiv C. Totalitatea structurilor din sistemul nervos central care particip la actul reflex respectiv D. Totalitatea structurilor din sistemul osteoarticular care particip la actul reflex respectiv E. Totalitatea structurilor din sistemul endocrin care particip la actul reflex respectiv 36. Sistemul nervos central are urmtoarele nivele funcionale majore: A. Nivelul mduvei spinrii B. Nivelul subcortical C. Nivelul cortical D. Toate variantele de mai sus E. Nicio variant de mai sus 37. Calea eferent reprezint: A. Dendritele neuronilor senzitivi vegetativi B. Axonii neuronilor motori somatici C. Axonii neuronilor vegetativi D. Dendritele neuronilor senzitivi motori E. Dendritele neuronilor de asociaie 38. Principalii efectori ai reflexelor sunt: A. Muchii netezi B. Glandele endocrine C. Glandele exocrine D. Muchiul cardiac E. Muchii striai 39. Limitele mduvei spinrii sunt: A. Vertexul B. Gaura occipital C. Vertebra cervical C7 D. Vertebra lombar L2 E. Coccigele

40. Coada de cal este format din: A. Nervii cervicali B. Nervii toracali C. Nervii lombari D. Nervii sacrali E. Toate variantele sunt adevrate 41. Intumescenele mduvei spinrii sunt n regiunea: A. Cervical B. Toracal C. Lombar D. Sacral E. Coccigian 42. Meningele spinale sunt: A. Arahnoida B. Pia mater C. Dura mater D. Toate variantele sunt adevrate E. Toate variantele sunt false 43. Mduva spinrii este formata din: A. Substana neagr B. Substana alb C. Substana cenuie D. Toate variantele sunt adevrate E. Toate variantele sunt false 44. Substana cenuie: A. Este constituit din corpul neuronilor B. Formeaz comisura cenuie C. Are aspectul literei H D. Este dispus sub form de cordoane E. Prile laterale ale H - ului sunt subdivizate in coarne anterioare, laterale i posterioare 45. Canalul ependimar conine: A. Sange B. Limf C. LCR D. Nicio variant nu este adevrat E. Toate variantele sunt adevrate 46. Urmtoarele anunuri despre coarnele anterioare ale mduvei spinrii sunt adevrate: A. Conin dispozitivul somatosenzitiv B. Sunt cel mai bine dezvoltate in regiunea dilatarilor C. Sunt mai subiri decat cele posterioare D. Conin patru tipuri de neuroni somatomotori E. Axonii neuronilor ce pleac din ele formeaz rdcina ventral a nervilor spinali 47. Coarnele posterioare conin: A. Neuroni motori B. Neuroni vegetativi C. Al treilea neuron al cilor ascendente D. Al doilea neuron al cilor senzitive (deutoneuronul) E. Primul neuron al cilor senzitive (protoneuronul)

48. Coarnele laterale conin neuroni vegetativi: A. Simpatici postganglionari B. Simpatici preganglionari C. Parasimpatici preganglionari D. Parasimpatici postganglionari E. Toate enunurile sunt adevrate 49. Substana reticulat a mduvei spinrii: A. Se afl intre coarnele laterale i posterioare B. Se gsete in substana alb C. Este mai bine individualizat in regiunea cervical D. Este format din neuroni dispui in reea E. Este prezent i in interiorul canalului ependimar 50. Substana alb a mduvei spinrii: A. Se gsete in centrul mduvei B. Este dispus sub form de coarne C. Este alcatuit din fascicule ascendente D. Este alcatuit din fascicule descendente E. Este alcatuit din fascicule de asociaie 51. Pe seciune transversal, la nivelul mduvei spinrii se disting urmtoarele elemente: A. anul median posterior B. anul median anterior C. Fisura median anterioar D. Comisura cenuie E. Comisura alb 52. Receptorii cii sensibilitii termice i dureroase: A. Se gsesc in piele B. Sunt terminaii nervoase libere C. Se gsesc in muchi D. Sunt terminaii nervoase incapsulate E. Se gsesc in pereii organelor interne 53. Protoneuronul cii sensibilitii dureroase se gsete: A. In mduva spinrii B. In trunchiul cerebral C. In diencefal D. In telencefal E. In ganglionul spinal 54. Sensibilitatea termic i dureroas este condus prin fasciculul: A. Spinocerebelos anterior B. Spinocerebelos posterior C. Spinotalamic anterior D. Spinotalamic lateral E. Spinobulbar medial 55. Al treilea neuron al cii sensibilitii termice i dureroase se proiecteaz pe scoara cerebral n: A. Aria motorie I B. Aria motorie II C. Aria somestezic I D. Aria somestezic II E. In toate ariile enumerate mai sus

56. Calea sensibilitii tactile grosiere are receptorii reprezentai de: A. Corpusculii Meissner B. Corpusculii Ruffini C. Corpusculii Paccini D. Terminaiile nervoase libere E. Discurile tactile Merkel 57. Protoneuronul cii tactile grosiere: A. Se afl in ganglionul spinal B. Are dendrita lung C. Dendrita ajunge pan la nivelul receptorilor D. Axonul lui ptrunde pe calea rdcinii posterioare in mduv E. Axonul lui ptrunde pe calea rdcinii anterioare in mduv 58. Urmtoarele afirmaii sunt false: A. Deutoneuronul cii tactile grosiere se afl in cornul posterior al mduvei spinrii B. Axonul deutoneuronului cii tactile grosiere trece in cordonul anterior de aceeai parte C. Axonul deutoneuronului cii tactile grosiere trece in cordonul lateral de aceeai parte D. Axonul deutoneuronului cii tactile grosiere trece in cordonul anterior opus E. Axonul deutoneuronului cii tactile grosiere alctuiete fasciculul spinotalamic anterior 59. Al III-lea neuron al cii tactile grosiere: A. Se gsete in trunchiul cerebral B. Se gsete in talamus C. Axonul lui se proiecteaz in scoara cerebral, in aria somestezic I D. Axonul lui se proiecteaz in scoara cerebral, in aria somestezic II E. Axonul lui se proiecteaz in nucleii bazali 60. Pentru sensibilitatea kinestezic, receptorii sunt: A. Corpusculii neurotendinoi Golgi B. Discurile Merkel C. Terminaiile nervoase libere D. Corpusculii Meissner E. Corpusculii Ruffini 61. Urmtoarele afirmaii sunt adevrate: A. Protoneuronul cii sensibilitii tactile fine i kinestezice se afl in ganglionul spinal B. Axonul protoneuronului cii kinestezice formeaz fasciculele gracilis i cuneat C. Deutoneuronul cii kinestezice se gsete in bulb D. Al treilea neuron al cii kinestezice se afl in talamus E. Axonul celui de-al treilea neuron al cii kinestezice se proiecteaz in lobul occipital

62. Calea sensibilitii proprioceptive de control al micrii este constituit din: A. Fasciculul gracilis B. Fasciculul cuneatus C. Fasciculele spinotalamice D. Fasciculul spinocerebelos direct E. Fasciculul spinocerebelos incruciat 63. Urmtoarele enunuri sunt adevrate: A. Fasciculul spinocerebelos dorsal strbate numai bulbul i pe calea pedunculului cerebelos inferior, ajunge la cerebel B. Fasciculul spinocerebelos ventral strbate numai bulbul i pe calea pedunculului cerebelos inferior, ajunge la cerebel C. Cerebelos fasciculul spinocerebelos dorsal strbate numai bulbul i pe calea pedunculului mijlociu, ajunge la cerebel D. Fasciculul spinocerebelos ventral strbate bulbul, puntea i mezencefalul i pe calea pedunculului cerebelos superior, ajunge la cerebel E. Fasciculul spinocerebelos ventral strbate bulbul, puntea i mezencefalul i pe calea pedunculului cerebelos mijlociu, ajunge la cerebel 64. Receptorii cilor sensibilitii interoceptive se gsesc: A. In muchii scheletici B. In pereii vaselor C. In pereii organelor D. Sunt sub form de terminaii libere E. Sunt sub form de corpusculi lamelai 65. Al treilea neuron al cii interoceptive: A. Se afl in talamus B. In trunchiul cerebral C. In mduva spinrii D. In ganglionul spinal E. Se proiecteaz difuz pe scoara cerebral 66. Calea sistemului piramidal: A. Are origine in nucleii bazali B. Are origine in talamus C. Are origine in hipotalamus D. Are origine in trunchiul cerebral E. Are origine in cortexul cerebral 67. Fasciculul piramidal (corticospinal) are origini corticale n: A. Aria motorie B. Aria premotorie C. Aria motorie suplimentar D. Aria motorie secundar E. In niciuna din ariile enumerate mai sus 68. Fibrele fasciculului piramidal se comport diferit la nivelul bulbului: A. 25% se incrucieaz la nivelul bulbului B. 50% se incrucieaz la nivelul bulbului C. 75% se incrucieaz la nivelul bulbului D. 25% nu se incrucieaz la nivelul bulbului E. 75% nu se incrucieaz la nivelul bulbului

69. Din fasciculul piramidal se desprind fibre: A. Corticohipotalamice B. Corticotalamice C. Corticonucleare D. Corticospinale E. Toate fibrele mai sus enumerate 70. Calea sistemului piramidal are: A. Doi neuroni B. Trei neuroni C. Patru neuroni D. Cinci neuroni E. Mai mult de cinci neuroni 71. Calea sistemului extrapiramidal controleaz: A. Motilitatea voluntar B. Motilitatea involuntar automat C. Motilitatea involuntar semiautomat D. Sensibilitatea contient E. Sensibilitatea incontient 72. Cile extrapiramidale ajung la nucleii bazali i prin eferenele acestora ajung la nucleii din mezencefal astfel: A. Fibrele strionigrice la nucleul rou B. Fibrele strioreticulate la substana neagr C. Fibrele striorubrale la nucleul rou D. Fibrele strionigrice la substana neagr E. Fibrele strioreticulate la formaiunea reticulat 73. Cile extrapiramidale din trunchiul cerebral spre mduva spinrii sunt: A. Fasciculele rubrospinal, nigrospinal i reticulospinal B. Fasciculele olivospinale C. Fasciculele vestibulospinale D. Toate fasciculele enumerate mai sus E. Niciun fascicul enumerat mai sus 74. Selectai afirmaiile adevrate privind calea sistemului extrapiramidal: A. Ii are originea in etajele corticale i subcorticale B. Controleaz motilitatea involuntar automat i semiautomat C. Controleaz numai motilitatea involuntar automat D. Prin cile ascendente, centrii encefalici exercit control motor voluntar i automat asupra musculaturii scheletice E. Fasciculele extrapiramidale ajung in final, in neuronii motori din cornul posterior al maduvei 75. n cornul anterior al mduvei spinrii se gsesc urmtoarele fascicule: A. Fasciculul gracilis B. Fasciculul cuneat C. Fasciculul spinocerebelos ventral D. Fasciculul spinotalamic lateral E. Fasciculul piramidal direct

76. Nervii spinali conecteaz mduva: A. Cu receptorii B. Cu trunchiul cerebral C. Cu diencefalul D. Cu emisferele cerebrale E. Cu efectorii 77. Nervii spinali sunt: A. 7 cervicali B. 12 toracali C. 5 lombari D. 1 sacrat E. 1 coccigian 78. Nervii spinali sunt formai din: A. Rdcina anterioar B. Rdcina posterioar C. Trunchi D. Ramuri E. Niciunul din aceste elemente 79. Urmtoarele afirmaii despre nervul spinal sunt adevrate: A. Rdcina posterioar prezint pe traiect ganglionul spinal B. Rdcina anterioar conine axonul neuronilor motori C. Trunchiul nervului spinal este format din unirea celor dou rdcini D. Ramurile nervului spinal sunt in numr de dou, ventral i dorsal E. Ramurile nervului spinal sunt in numr de cinci, ventral, dorsal, meningeal, comunicant alb i cenuie 80. Ramurile ventrale ale nervului spinal formeaz: A. Plexul cervical B. Plexul brahial C. Plexul toracal D. Plexul lombar E. Plexul sacral 81. Ramura comunicant: A. Alb - conine fibra preganglionar mielinic B. Alb - conine fibra preganglionar amielinic C. Alb - conine fibra postganglionar mielinic D. Cenuie - conine fibra preganglionar mielinic E. Cenuie - conine fibra postganglionar amielinic 82. Urmtoarele enunuri sunt adevrate: A. Mduva spinrii are dou funcii - reflex i de conducere B. Reflexul miotatic const in contracia brusc a unui muchi C. Reflexele miotatice sunt polisinaptice D. Reflexele nociceptive sunt reflexe de aprare E. La nivelul mduvei spinrii se inchid i reflexe vegetative

84. Encefalul cuprinde: A. Mduva spinrii B. Trunchiul cerebral C. Cerebelul D. Diencefalul E. Emisferele cerebrale 85. Trunchiul cerebral este format din: A. Mduva spinrii B. Mduva prelungit C. Punte D. Mezencefal E. Metencefal 86. Trunchiul cerebral este sediul reflexelor somatice i vegetative: A. Salivator, masticator, de deglutiie, de vom B. Tuse, strnut C. Cardioaccelerator i cardioinhibitor D. De clipire, lacrimal, pupilar de acomodare i fotomotor E. A tuturor reflexelor de mai sus 87. Nervii cranieni: A. Fac parte din sistemul nervos periferic B. Fac parte din sistemul nervos central C. Sunt in numr de 12 perechi D. Nu au dispoziie metameric E. Au dou rdcini, dorsal i ventral 88. Nervii cranieni sunt: A. Senzoriali - I, II i IX B. Senzoriali - I, II i VIII C. Motori - III, IV, VI, XI i XII D. Micti - III, VII i X E. Micti - V, VII, IX i X 89. Urmtorii nervi au n structura lor i fibre parasimpatice preganglionare: A. III B. V C. VII D. IX E. X 90. Perechea I de nervi cranieni: A. Au originea real in celulele bipolare din mucoasa olfactiv B. Sunt nervi senzoriali C. Sunt nervi senzitivi D. Conduc informaii legate de miros E. Conduc informaii legate de vz 91. Perechea II de nervi cranieni: A. Sunt nervii optici B. Sunt compui din axonii celulelor bipolare din retin C. Sunt compui din axonii celulelor multipolare din retin D. Formeaz nervul oculomotor E. Formeaz nervul trohlear

83. Legile lui Pfluger sunt formate din: A. Legea localizrii B. Legea bilateralitii C. Legea simetriei D. Legea iradierii E. Legea generalizrii

92. Nervii oculomotori: A. Sunt nervi senzitivi B. Originea real se afl in nucleul nervului oculomotor i in nucleul accesor din mezencefal C. Originea aparent este intre tuberculii cvadrigemeni, pe faa posterioar a mezencefalului D. Fibrele motorii merg la muchiul oblic superior E. Fibrele parasimpatice merg la muchiul sfincter al irisului i la fibrele circulare ale muchiului ciliar 93. Nervii trohleari: A. Sunt nervi motori B. Originea real in nucleul nervului din mezencefal C. Originea aparent este pe faa anterioar a mezencefalului D. Fibrele inerveaz muchiul oblic superior E. Toate afirmaiile de mai sus sunt adevrate 94. Nervii trigemeni: A. Sunt nervi micti B. Au originea real in nucleul motor al trigemenului din bulb C. Au originea aparenta pe fata anterioara a bulbului D. Fibrele senzitive se distribuie la pielea feei E. Fibrele motorii inerveaz muchii masticatori 95. Urmtoarele afirmaii sunt adevrate: A. Nervul abducens este motor B. Originea aparent a nervului facial se gsete in anul bulbopontin C. Fibrele parasimpatice ale facialului inerveaz glanda parotid D. Nervul vestibulocohlear este nerv mixt E. Ramura vestibular a nervului VIII se indreapt spre nucleii vestibulari din bulb 96. Perechea a IX-a de nervi cranieni: A. Sunt nervii glosofaringieni B. Inerveaz motor muchii faringelui C. Fibrele senzoriale culeg excitaii gustative din 1/3 anterioar a limbii D. Fibrele parasimpatice ajung la glandele sublinguale i submandibulare E. Fibrele simpatice ajung la glandele sublinguale i submandibulare 97. Nervii vagi: E. Se mai numesc i pneumogastrici B. Au originea real a fibrelor motorii in nucleul ambiguu C. Deutoneuronul se gsete in nucleul solitar din bulb D. Fibrele parasimpatice se distribuie organelor din torace i abdomen E. Originea aparent este in antul preolivar 98. Urmtoarele afirmaii sunt false: A. Nervul accesor este un nerv motor B. Nervul hipoglos este un nerv motor C. Nervul accesor are dou rdcini, bulbar i spinal D. Nervul hipoglos are originea real in nucleul din bulb E. Nervul accesor inerveaz muchii faringelui

99. Urmtoarele afirmaii cu privire la cerebel sunt adevrate: A. Ocup fosa mijlocie a craniului B. Este separat de emisferele cerebrale prin cortul cerebelului C. Ocup fosa posterioar a craniului D. Este format din emisfere cerebeloase i vermis E. Este legat de punte prin pedunculii cerebeloi inferiori 100. Urmtoarele afirmaii cu privire la cerebel sunt false: A. Suprafaa sa este brzdat de anuri paralele cu adancimi diferite B. anurile adanci delimiteaz lamelele(foliile) C. Lobii cerebelului sunt: anterior, posterior si floculonodular D. Lobul posterior se mai numete i paleocerebel E. Substana cenuie se gsete la exterior 101. Extirparea cerebelului duce la: A. Ameeli i senzaie de vom B. Astenie C. Pierderea cunotinei D. Astazie E. Atonie 102. Afirmaiile urmtoare sunt adevarate: A. Talamusul este staie de releu pentru toate sensibilitile B. Talamusul este centrul de releu al sensibilitii olfactive, vizuale si auditive C. Metatalamusul este releu al sensibilitilor vizual i auditiv D. Metatalamusul regleaz termoreglarea E. Hipotalamusul regleaz unele acte comportamentale 103. Afirmaiile urmtoare cu privire la emisferele cerebrale sunt false: A. Sunt partea cea mai voluminoas a sistemului nervos central B. Sunt legate prin comisuri C. Conin in interior ventriculii laterali, I si II D. Emisfera stang este mai dezvoltat la stangaci E. Emisfera stang este mai dezvoltat la dreptaci 104. Afirmaiile urmtoare cu privire la feele emisferelor cerebrale sunt false: A. Lobul frontal este situat inainte de antul central B. Lobul parietal este situat sub scizura lateral C. Lobul temporal este situat deasupra fisurii laterale D. Faa medial prezint anul corpului calos E. La nivelul lobului orbital se remarc anul olfactiv 105. Putem spune despre emisferele cerebrale c: A. anul hipocampului este situat pe lobul temporo -occipital B. Girul hipocampic se gsete in lobul temporo-occipital C. Subtana cenusie situat in profunzime formeaz nucleii bazali (corpii striai) D. Substana alba inconjoar ventriculii cerebrali III si IV E. Substana alb inconjoar ventriculii cerebrali I si II

106. Ventriculii creierului sunt formai din : A. Orificiu interventricular B. Ventriculii laterali C. Ventriculul III si IV D. Apeductul mezencefalic E. Toate elementele mentionate mai sus 107. Substana alb a emisferelor cerebrale prezint urmtoarele caracteristici: A. Este situat la exterior B. Este format din fibre de proiecie si comisurale C. Este format din fibre de proiecie,comisurale i de asociaie D. Fibrele comisurale formeaz corpul calos, fornixul (trigonul cerebral) i comisura alb anterioar E. Fibrele de asociaie leag o regiune dintr -o emisfer cerebral cu o alt regiune din cealalt emisfer cerebral. 108. Paleocortexul este: A. Inclus in sistemul limbic B. Situat intr-o zon restrans pe faa lateral a emisferelor cerebrale C. Situat intr-o zon restrans pe faa medial a emisferelor cerebrale D. Alctuit din trei straturi celulare E. Sediul proceselor psihice afectiv emoionale i al actelor de comportament instictiv. 109. Neocortexul este : A. Alctuit din cinci straturi celulare B. Alctuit din ase straturi celulare C. Alctuit din apte straturi celulare D. Alctuit din opt straturi celulare E. Sediul proceselor psihice superioare 110. Urmtoarele afirmaii despre funciile neocortexului sunt adevrate: A. Funciile senzitive se realizeaz prin segmentele corticale ale analizatorilor B. Funciile senzitive se realizeaz prin segmentele periferice ale analizatorilor C. Funciile associative realizeaz percepia complex a lumii inconjuratoare D. Funiile motorii controleaz numai motilitatea involuntar E. Structurile implicate in controlul funciilor motorii sunt cortexul motor si hipotalamusul 111. I.P.Pavlov a descoperit posibilitatea ncrcrii excitanilor indifereni cu semnificaii noi i transformarea lor n stimuli condiionali, prin: A. Asociere B. Precesiune C. Recesiune D. Dominan E. Repetare

112. Cu privire la reflexele condiionate putem spune: A. Se inchid la nivel cortical B. Elaborarea lor se face pe baza apariiei unor conexiuni intre centrii corticali ai analizatorului vizual sau auditiv i ariile corticale vegetative stimulate de excitantul absolut C. Elaborarea lor se face pe baza apariiei unor conexiuni intre centrii corticali ai analizatorului olfactiv sau auditiv i ariile corticale vegetative stimulate de excitantul absolut D. Odat aparute rman toata viaa E. Se sting dac stimulul condiional nu este intrit din timp in timp 113. Putem afirma despre procesele de excitaie i inhibiie cortical urmtoarele: A. Stau la baza tuturor activitilor nervoase B. Excitaia se manifest numai prin iniierea unei activiti C. Inhibiia este un proces pasiv D. Inhibiia extern se mai numete i condiionat E. Inhibiia intern se mai numete i necondiionat 114. Sistemul nervos vegetativ prezint urmtoarele caracteristici: A. La baza activitii sistemului nervos vegetativ st reflexul B. Sistemul nervos vegetativ controleaz activitatea cortexului C. SNV formeaza la nivelul diferitelor viscere, plexuri vegetative mixte. D. Centrii sistemului simpatic sunt in coarnele anterioare ale mduvei toracale i lombare superioare E. Centrii sistemului parasimpatic sunt in nucleii parasimpatici din trunchiul cerebral cat i in mduva sacral S2-S4. 115. Se pot afirma despre cile sistemului nervos vegetativ, urmtoarele: A. Parasimpaticul cranian folosete calea unor ner vi cranieni II, V,VIII, XI B. Ganglionii latero-vertebrali sunt legai cu nervii spinali prin ramuri comunicante C. In cazul sistemului simpatic fibra preganglionar este scurt iar cea postganglionar este lung D. In cazul sistemului parasimpatic sinapsa intre fibra preganglionar i cea postganglionar se face in ganglionii juxtaviscerali i intramurali E. La ambele sisteme intre fibra preganglionar i cea potganglionar se elibereaz acelai mediator chimic: noradrenalina.

116. Urmtoarele afirmaii sunt adevarate: A. La captul periferic al fibrei postganglionare parasimpatice se elibereaza acetilcolina B. Distribuia fibrelor postganglionare in cazul SNV parasimpatic se face in intreg organismul C. Componenta simpatic activeaz organismul pentru aparare i lupt D. Exista fibre postganglionare care elibereaz alte substane precum monoxidul de azot E. Medulosuprarenalele nu sunt prevzute cu inervaie parasimpatic 117. Urmtoarele afirmaii sunt false: A. Efectul stimulrii parasimpaticului asupra irisului duce la dilatarea pupilei B. Efectul stimulrii simpaticului asupra muschiului ciliar este de relaxare(pentru vederea la distan) C. Efectul stimulrii parasimpaticului asupra glandei lacrimale duce la scderea secreiei D. Efectul stimulrii parasimpaticului asupra vaselor sangvine produce dilataie in cateva teritorii vasculare E. Efectul stimulrii simpaticului asupra glandelor salivare duce la scderea secreiei determin secreie salivar vascoas 118. Urmtoarele efecte ale stimulrii SNV asupra cordului i vaselor de snge sunt adevrate : A. Efectul stimulrii parasimpaticului asupra cordului duce la creterea frecvenei btilor cordului B. Efectul stimulrii simpaticului asupra cordului duce la creterea forei de contracie C. Efectul stimulrii simpaticului asupra vaselor de sange produce dilataie in cateva teritorii vasculare D. Efectul stimulrii simpaticului asupra cordului duce la creterea frecvenei btilor cordului E. Efectul stimulrii parasimpaticului la nivel ul cordului este de scdere a conducerii electrice 119. Urmtoarele efecte ale stimulrii SNV sunt false : A. Efectul stimulrii parasimpaticului asupra arborelui bronic produce constricie B. Efectul stimulrii simpaticului asupra glandelor mucoase din plamani duce la creterea secreiei C. Efectul stimulrii simpaticului asupra sfinterelor produce inchiderea acestora D. Stimularea parasimpatic a plmanilor nu produce niciun efect

E. Stimularea simpatic asupra tractului gastrointestinal inhib micarea intestinal 120. Urmtoarele efecte ale stimulrii SNV sunt false : A. Efectul stimulrii simpaticului asupra ficatului este de stimulare a glicogenolizei B. Efectul stimulrii parasimpaticului asupra pancreasului este de stimulare a secreiei exocrine C. Stimularea simpatic a splinei nu are niciun efect D. Efectul stimulrii parasimpaticului asupra tractului urinar este de relaxare a sfincterului vezical intern E. Efectul stimulrii simpaticului asupra tractului urinar este de reducere a debitului urinar i a secreiei de renin

S-ar putea să vă placă și