UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANTA FACULTATEA DE CONSTRUCTII

REFERAT LEGISLATIE - STRUCTURA BETONULUI SI FAZELE DE COMPORTARE -

Student: Balazs Claudiu Specializarea: CCIA Anul: 4

2012-2013

STRUCURA BETONULUI Betonul poate fi considerat un material biofazic compus din agregate inglobate in madiul liant al pietrei de ciment(matricea sistemului) Agregatele provin din: -roci naturale de cariera sau balastiera -obtinute pe cale artificiala (zgura expandata)

Ele pot fi caracterizate prin granulozitate sau suma raportului P/N (pietris, nisip) Datorita ponderii in masa betonului,agregatele au o influenta mare asupra proprietatilor acestora determinand in primul rand densitatea aparanta. In strucura de rezistenta se utilizeaza in mod frecvent betonul cu masa volumica normala cu densitatea aparanta 2300-2500 kg/m 3 realizat cu aggregate natural grele.Se mai foloseste si betonul cu aggregate usoare natural sau artificial cu denistate aparanta 1500-2000 kg/m3 Piatra de cimnet contine faza solida ,vascoasa ,lichida si gazoasa,deci este un pseudo solid.Ea este formata din : -Produsele hidratarii si hidrolizei-formatiuni cristaline si geluri

-nuclee nehidrate de ciment -apa bogata chimic,fizic si apa libera -pori capilari si pori interstitiari(pori de gel) Raportul dintre valoarea fazei cristaline si volumul gelurilor, respective dintre ciment fidatat si ciment nehidratat depinde de un complex de factori: -tipul cimentului(Portland cu sau fara adaosuri,ciment hidrotehnic sau ciment rezistent la sulfati) -dozajul de ciment(cantitatea de ciment folosita pentru a obtinerea unui metro cub de beton) si finetea de macinare -aditivii utilizati Evolutia in timp a procesului de intarire este influentata de: -prepararea si punerea in opera a betonului -mijloacele de compactare -arderea betonului dupa turnare de temperature si umiditatea mediului in care se realizeaza aceasta Suprafata totala a fazei solide creste foarte mult in cursul hidratarii Pe aceasta suprafata este absorbita o mare cantitate de apa separat modificata Apa necesara din punct de vedere chimic pentru hidratarea cimentului corespunde unui raport A/C de circa 0,250,3; Pentru asigurarea unei bune lucrabilitati continutul de apa indicata la prepararea betonului(fara aditivi)este in general mai mare decat cea necesara pentru hidratarea cimentului. In contextual utilizarii aditivilor raportul A/C oate fi mentinut la valori mai scazute Apa legata fizic cu grad de mobilitate redus se afla in oliinterstitiali(formati intre cristalitele gelurilor sub forma unor particule avand dimensiunea a catorva molecule de apa.Variataia grosimii acestor particule de apa absorbita pe suprafata gelurilor poate cauza forte de atractie sau de respingere intre particulele pietrii da ciment . Apa libera reprezinta surplusul de apa care se poate pierde prin evaporare sau poate fi antrenata catre nucleele nehidratate de ciment.Se folosesc astfel retele de pori de dimensiuni capilare care comunica intre ele respective cu exteriorul. Pe masura ce continutul de parte solida din pasta de ciment creste,capilarele pot fib locate si astfel cantitatea unor pori este intrerupta.Schematic masa pietrei de ciment cuprinde o cantitate variata de pori de capilari aflati in legatura prin intermediul perilor interstitiari ai gelului

Acesta structuta permeabilla face posibila circulatia apei in masa betonului oricare ar fi varsta acestuia. Proportia dintre componentele pietrei de ciment se modifica in timp continutul procentual de hidratare si hidroliza ,prin reucerea cantitatii de apa si crestrea volumului de goluri Betonul devine material permeabil format la nivelul pietrei de ciment din 3 faze:solida,lichida si gazoasa In beton ,pe langa porii pietrei de ciment ,se formeaza goluri de dierie dimensiuni incepand de la prepararea betonului ,continand in timpul turnaii ,apoi a int a intaririi lui. Cauze: -antrenarea aerului in timpul amestecarii -separarea apei suplimentare din pasta de ciment -sedimentarea granulelor dupa tunare -starea interna de tensiune dintre componetii cu proprietati diferite Aerul antrenat la amestecarea betonului proaspat formeaza pori care nu comunica intre ei si cu dimensiuni mai mari decat ca ale porilor capilari nefinfluentand direct proprietatile betonului.O mare parte a golurilor se formeaza in timpul turnarii si compactarii betonului (tasarea granulelor mai grele sub granulele mari) Apa bibera in exces se aduna deasupra permitand eliberarea aerlui de amestecarea sub forma de bule. Astfel se pot explica anumite proprietati ale betonului cum ar fi aderenta dintre beton si armature de directia aplicarii incarcarii in rapot cu directia de turnare a betonului.In urma unei tehnologii necorespunzatoare de punere in apa pot aparea si goluri de dimensiuni mai mari In masa betonului,ia nasterea o stare de tensiune ca urmare a contractiei pietrei de ciment impiedicata partial de agrgate,rezultand astfel microfisuri.Acestea pot sa apara: - la suprafata de contact agregat piatra de ciment(microfisuri de aderenta) -in interiorul pietrei de ciment -in interiorul agregatului Datorita adrentei relative slabe dintre piatra de ciment si agregat obisnuit ,in masa betonului predomina primul timp de microfisuri.Microfisurile initiale constituie motivul de baza al degradarii structurii betonului sub efectul incovoietor,dezvoltarea lor ducand la ruperea betonului.

Proprietatile betonului intarit depinde atat de componetii lui cat si de caracteristicile prezentate de interfate agregat piatra de ciment ,adica de: -fortele de legatura (aderanta dintre aggregate si piatra de ciment) -prezenta discontinuitatilor in masa betonului (deficite de structura) sub forma porilor sau a golurilor de sedimentare de sub agregate Proprietatile insumate ale componetilor inerti(agregate si nuclee nehidratate de ciment) si componenti activi (produsele de hidratare)determina densitatea aparanta ,porozitatea si coeficientul de dilatare termica.Caracteristicile prezentate de interfata componentilor inerti si activi sun cele care influenteaza valorile rezistentelor la diferite solicitari,valoile modulilor de deformatie,valorile de deformatie de curgere lenta

Rezistenele betonului Comportarea sub efectul actiunilor se poate afla analizand: -nivelul structurii in ansamblu -nivelul elementelor de rezistenta care compune structura -nivelul materialelor componente ale elementelor de rezistenta Al 3 lea nu se refera la proprietatile fizico-mecanice ale materialelor ,in cazul de fata ale betonului . Acest nivel se subdivide in: -nivelul macroscopic- betonul este considerat corp omogen -nivelul structural betonul este tratat ca un sitem biferic format din agregate si piatra de ciment legate prin aderenta ceea ce duce la anlarea ipotezei omogenitatii. Calculul elemntelor structurale se refera de obicei la nivelul ingineresc.Studiul proprietatilor de deformare si explicarea modului in cae se rupe betonul se poae face uzual la nivelul structural.Modelarea betonului se poate face atat in iopeza ideala a rasp.elastic cat si in ipoteza comportarii reale inelatice Mecanismul ruperii betonului in general ,ruperea unui material este un proces care depinde de structura lui.Astfel ruperea betonului ,mateial cu structura eterogena este influentata de rezistenta marialelor componente cat si de legatura existenta.Acest mod de compactare difera de cea a materialului cu structura omogena la care ruperea se produce prin distrugerea legaturilor intre particulele elemntelor. In masa betonuli exista ,discontinuitati structurale inca din faza premergatoare incarcarii sub forma de pori ,microfisuri sau goluri.In structura- betonul cnstituindu-se ca ruperea este creata de distrugerea treptata a legaturi dintre agregate si piatra de ciment . Caracteristicile solicitarii influenteaza rezistenta betonului prin: -starea de efort creatamono;bi sau tri axiala) -modul de aplicare (static sau dimanic) Durata de actinue (scurta sau lunga In masa betonului exista discontinuitati structurale inca din faze premergatoare incarcarii sub forma de pori,microfisuri sau goluri.Aceste defecte constituie fondul acumularii treptate a degradarilor in masa betonului,constatandu-se ca ruperea este cauzata de distrugerea legaturii dintre agregate si piatra de ciment.

Ruperea betonului la compresiunea monoaxiala Are un caracter treptat incepand cu dezvoltarea microfisurilor,continuad cu propagarea si apoi generealizarea lor in masa betonului sub forma de fisuri orientate paralel cu directia de actiune a fortei. In final,se produce ruperea betonului prin decoeziune atunci cand se atinge deformatia specifica maxima de intintere perpendicular pe directia actiunii.Cercetarile s-au efectuat pe probe din beton cu forma de prismacilindru,cub,incercate la compresiune monoaxiala prin aplicarea unei forte statice crescatoare de scurta durata. Pe parcursul incercarii probei se masoara deformatiile longitudinal de compresiune notate b ,si cele transversale de intindere t ceea ce perimite urmarirea variatiei volumului si a coeficentului deformarii transversale dat de relatia t / b Se observa din aceasta analiza structural a unei probe prismatice incercata la rupere urmatoarele a) Pe directia longitudinal apare scurtarea epruvetei sip e directia transversal apare alungirea epruvetei b) Forma microfisurilor de aderenta la suprafata de contact ditre agregatele mari si piatra de ciment precum si propagarea microfisurilor paralele cu directia de incarcare In functie de tipul predominant de deformatii si de marimea efortului unita se disting 3 faze pe parcursul incercarii: 1) Faza de comportare elastica - se caracterizeaza prin: a) volumul prismei scade liniara datorita inchiderii porilor si a microfisurilor orientate perpendicular pe directia de actiune a fortei,deci compactitatea probei creste pe directia longitudinal b) deformatiile specific de compresiune sunt elastic c) deformatiile plastic pentru ca pe masura actiunii cresterii incarcarii,microfisurile de aderenta orientate dupa directia fortei incep sa se propage treptat pe langa aggregate sis a se deschida. Aceste deformatii au valori neglijabile comparative cu deformarile elastic. d) Coeficientul Poisson este constant pe aceste interval si are valoarea cuprinsa intre 0,15-0,2. e) Valoarea efortului unitar de compresiune pana la care se poate admite comportarea elastic a betonului se numeste rezistenta la microfisurare si se noateaza cu Ro.Rezistenta la microfisurare depinde de calitatea betonului procentual fiind mai mica pentru betoane de calitate mai slaba Ro=(0,30,75)Rpr( R prismatic)

a)

b) c)

d) e)

f) g)

a) b)

c)

d)

2) Faza de comportarea elasto-plastica volumul betonului scade pentru ca tendinta de indesarea e betonului pe directia de incarcare este mai pronuntata decat tendinta de afanre prin umflarea betonului scaderea volumui se produce din ce in ce mai lent microfisurile de aderenta se deschid in continuare si se propaga prin puntile de ciment dintre aggregate in urma depasasirii rezistentei la intinderii a pietrei de ciment Fisurile de mica deschidere astfel formate sunt isolate,nu strabat epruveta de la un capat la celalalt si sunt orientate parallel cu directia de actiune a incarcarii. microfisurarea betonului inseamna inceperea procesului de rupere astfel deformarile ireversibile de tipul celor plastic avand valori semnificative deformatia transversala in aceasta etapa cuprinde pe langa deformarile specific de intindere ale betonului si deschiderile microfisurilor intersectate pe directia de masurare In consecinta raportul t / b creste din ce in ce mai mult,depasind valoarea reala a coeficientului lui Poisson. Volumul epruvetei atinge minimul pentru volumul maxim efortul unitar normal de compresiune corespunzatoare este B Tb=Rcr , denumirea fiind justificata pentru ca depasirea acestuia conduce la declansarea rapida a ruperii Daca B < Rcr,in beton nu s-a atins un nivel critic al degradarilor desi s-au produs deformari irevesibile.Valoarea rezistentei critice este 0,85-0,95 Rpr 3) Faza finala de rupere volumul betonului creste rapid datorita manifestarii mai pregnante a tendintei de afanare microfisurile si fisurile de dimensiuni reduse,izolate pana la aceasta etapa,se unesc in linii longitudinale care strabat toata prisma fragmentando.In aceasta faza,predomina deformatiile plastice si in beton se atinge un nivel critic al degradarilor. volumul maxim al efortului unitar de compresiune pe care deformatiile specifice longitudinale sunt de 2 la mie,deformatia Rpr la compresiune sub incarcari statice de scurta durata m ax Rpr deformarea epruvetei se produce in continuare insotita de scaderea efortului unitar de compresiune.Ruprerea cu aspect de zdrobire are loc atunci cand este atinsa deformatia specifica maxima la compresiune bu

e) deformatiile specifice masurate dupa depasirea limitei Rpr sunt pseudoplastice cuprinzand si deschiderile microfisurilor. f) Analiza asupra suprafetelor de rupere arata ca acestea trec prin piatra de ciment pe langa sau prin agregatele de calitate mai slaba g) Daca incarcarea se aplica intr-un timp foarte scurt sub forma de soc,valoarea rezitentei la compresiune este mai mare din cauza ca deformaile plastice nu au timp sa se dezvolte. Rezistenta la compresiune prin soc creste cu pana la 80% fata de rezistenta la compresiune la viteza normala. Daca socul produce eforturi egale cu Rpr,epruveta nu se rupe imediat si permite repatarea socurilor cu o intensitate din ce in ce mai mica in cateva cicluri pana cand procesul de degradare descris mai sus duce la rupere.Aceasta situatie poate sa apara in constructiile din beton armat supuse la actiuni reprezentate de un numar relativ redus de cicluri aplicate impulsiv In cazul incarcarilor statice de lunga durata,procesul de rupere este influentat de aparitia fenomenului de oboseala statica determinand scaderea rezistentei de rupere pana la nivelul 85-95 % Rpr , unde Rpr,d = rezistenta prismatica de durata egala cu Rcr Acesta scadere a rezistentei se poate explica prin faptul ca incarcarile de lunga durata favorizeaza dezvoltarea degradarilor structurale datorate deformatiilor plastice