Sunteți pe pagina 1din 143

Capitolul 1 - Structuri si arhitecturi de calculatoare numerice

1. STRUCTURI SI ARHITECTURI DE CALCULATOARE NUMERICE

1.1. Limbaje si masini virtuale 1.2. Evolutia CN din punct de vedere al resurselor fizice 1.3. Evolutia CN din punct de vedere al Sistemelor de operare 1.4. Arhitecturi de calculatoare numerice 1.5. Structura unui calculator numeric

13.01.2004

1 / 39

Capitolul 1 - Structuri si arhitecturi de calculatoare numerice

1. STRUCTURI SI ARHITECTURI DE CALCULATOARE NUMERICE


1.1. Limbaje si masini virtuale Calculatorul numeric (CN) reprezinta un sistem fizic capabil sa rezolve probleme prin executia unor instructiuni primite sub forma unui program. Aplicatiile derulate pe CN, respectiv: 1. prelucrari de date; 2. prelucrari de informatii; 3. prelucrari de cunostinte; 4. prelucrari inteligente (inteligenta artificiala) pot fi ilustrate prin structura piramidala de mai jos.
IA Prelucrari de cunostinte Creste complexitate de prelucrare Prelucrari de informatii Prelucrari de date Creste volum de prelucrare

Fig. 1-1. Structura piramidala a tipurilor de prelucrari

1. Spatiul datelor. Materialul prelucrat la baza piramidei poate fi considerat ca un spatiu de date mutual independente. Acest spatiu care este cel mai mare spatiu al obiectelor prelucrate n CN include caractere, simboluri si/sau reprezentari multidimensionale ale acestora, numere n diverse formate. 2. Spatiul informatiilor. Termenul de informatie se asociaza n acest context unei colectii de date conectate printr-o anumita relatie sau structura sintactica (sintaxa reprezinta un set de reguli care guverneaza alcatuirea

13.01.2004

2 / 39

Capitolul 1 - Structuri si arhitecturi de calculatoare numerice

propozitiilor ntr-un limbaj). Spatiul informatiilor se constituie ntr-un subspatiu al datelor. 3. Spatiul cunostintelor. n cadrul acestui spatiu, care formeaza un

subspatiu al spatiului informatiilor, informatiile sunt legate ntre ele printr-o structura semantica (semantica reprezinta un set de reguli care permit atribuirea de ntelesuri propozitiilor ntr-un limbaj) 4. Spatiul prelucrarilor de tip inteligenta artificiala. n cadrul acestui spatiu (subspatiu al spatiului cunostintelor) se lucreaza cu baze de cunostinte, reguli de inferenta (rationament) sau cu alte mijloace specifice domeniului inteligentei artificiale.
Dupa cum se va vedea toate calculatoarele realizate pna n prezent evolueaza pe baza unui program anterior memorat, program realizat sub forma unei secvente de instructiuni aferente unui limbaj artificial. n aceste conditii se poate spune ca pna n prezent nu a fost realizat un calculator sub forma unui sistem inteligent care gndeste independent. n ceea ce priveste limbajele de programare acestea pot fi mai apropiate de masina care le executa sau de utilizatorul uman. Gradul de apropiere se cuantifica n nivelul de perceptie al respectivului limbaj si n capacitatea de manevrare a instructiunilor aferente. Componentele fizice ale unui CN (circuitele electronice) nu pot recunoaste si executa dect un numar limitat de instructiuni. Instructiunile care pot fi ntelese si executate direct (fara a necesita translatare sau interpretare) sunt instructiuni masina iar limbajul corespunzator este limbajul masina pe care l vom nota L1. Limbajul L1 cu toate ca permite comunicarea utilizatorului cu masina este greu de folosit, iar n aplicatiile de dimensiuni mari chiar imposibil. n aceste conditii este necesara crearea unui nou limbaj, pe care l vom nota cu L2, mult mai apropiat de modul natural de gndire si de operare al omului. Din cele prezentate rezulta ca utilizatorul poate scrie programe att n L1 ct si n L2 , dar calculatorul va executa ntotdeauna instructiuni aferente limbajului L1 pentru care a fost proiectat fizic. Pentru executia unui program scris n limbajul L2 exista doua tehnici si anume: 1. translatarea (traducerea) care presupune nlocuirea fiecarei instructiuni din L2 cu instructiuni L1 , rezultnd un program n L1 care va putea fi executat direct de masina;

13.01.2004

3 / 39

Capitolul 1 - Structuri si arhitecturi de calculatoare numerice

2. interpretarea care presupune analizarea fiecarei instructiuni din programul scris n L2 si executia ei printr-o secventa echivalenta de instructiuni din L1 . Avnd n vedere ca utilizatorul lucreaza cu o masina careia i se adreseaza n L2 dar care executa n L1, sa o numim masina virtuala pentru a o deosebi de masina reala careia utilizatorul i se adreseaza n L1 , iar executia se face tot n L1 . n general o masina virtuala este o masina capabila sa execute programe scrise n limbaje de nivel superior celui accesibil nivelului fizic. Ratiunea de a fi a masinii virtuale rezulta pe de o parte din dificultatea realizarii fizice a unei masini capabile sa execute direct programe scrise n L2 , iar pe de alta parte, din dificultatea utilizarii directe a limbajului L1 . Daca si programarea n L2 este dificila se poate crea un alt limbaj L3 , executia unui program scris n L3 putndu-se realiza prin aceleasi doua tehnici, respectiv: 1. traducerea programului ntr-un program echivalent scris n L2; 2. interpretarea fiecarei instructiuni din L3 prin instructiuni din L2. Se poate spune ca masina virtuala avnd limbajul L3 are la baza masina virtuala cu limbajul L2. Metoda se poate extinde pentru diferite limbaje si masini din ce n ce mai performante, numite n literatura de specialitate simplu niveluri. Un calculator alcatuit din n niveluri conceptuale poate fi vazut ca n masini virtuale distincte fiecare masina avnd propriul sau limbaj. Programele scrise n L2, L3, ,Ln trebuie sa fie interpretate de un interpretor avnd un nivel mai mic sau sa fie translatate (traduse) ntr-un limbaj inferior. Programatorul care are programele scrise pentru o masina virtuala de nivelul n nu este interesat de translatoarele sau interpretoarele aflate la un nivel inferior. Calculatoarele actuale constau din sapte niveluri conceptual ilustrate n fig. 1 -2, la extreme situndu-se nivelul logic digital respectiv nivelul orientat pe aplicatie. Nivelul 0 nivelul logic digital. Acest nivel este realizat fizic din circuite logice dintre care poarta logica este elementul fundamental. Fiecare poarta dispune de una sau mai multe intrari si ntoarce ca rezultat valoarea unei functii logice simple. Acest nivel executa instructiunile limbajului

13.01.2004

4 / 39

Capitolul 1 - Structuri si arhitecturi de calculatoare numerice

microprogramat (specifice nivelului 1), care actioneaza asupra nivelului 0 ca niste comenzi. Nivelul 6 Nivelul orientat pe aplicatie
Translatare (agregare, compilare)

Nivelul 5

Limbajul de nivel nalt


Translatare ( compilare)

Nivelul 4

Limbajul de asamblare
Translatare ( asamblare)

Nivelul 3

Sistemul de operare
Interpretare ( sistem de operare)

Nivelul 2

Masina conventionala
Interpretare ( microprogram)

Nivelul 1

Microprogram
Microprogram executat direct de componenta hardware

Nivelul 0

Nivelul logic digital

Fig. 1-2. Nivelurile de masini virtuale corespunzatoare calculatoarelor actuale.

Nivelul 1 nivelul microprogram. Este primul nivel caruia i este asociat conceptul de program. Acest program numit microprogram este realizat cu un set restrns de instructiuni (n medie circa 20 de instructiuni) de transfer si teste simple ale unor conditii. Microprogramul interpreteaza instructiunile nivelului 2 si le executa folosind resursele nivelului 0. Este de

13.01.2004

5 / 39

Capitolul 1 - Structuri si arhitecturi de calculatoare numerice

remarcat faptul ca fiecare instructiune a nivelului 2 este executata de catre un microprogram. Nivelul 2 nivelul masinii conventionale (traditionale). Acest nivel se numeste nivelul masinii conventionale deoarece asigura compatibilitatea calculatoarelor realizate de catre diferite firme. Compatibilizarea este necesara deoarece nivelurile 0 si 1 pot diferi pentru un acelasi tip de calculator. Fiecare procesor defineste n mod implicit un limbaj de nivel 2 si o masina virtuala al carei limbaj masina este interpretat de un microprogram. n situatia n care un calculator nu dispune de nivelul microprogramat, instructiunile de pe nivelul 2 sunt tratate direct de nivelul 0. Nivelul 3 nivelul sistemului de operare. Acest nivel este un nivel hibrid, n sensul ca cea mai mare parte a instructiunilor care definesc limbajul aferent, L3, sunt de tip masina. La acest nivel se realizeaza sarcini ce privesc gestionarea resurselor calculatorului ( unitate centrala, memorie, periferice, etc.). Este de remarcat faptul ca limbajele de nivel 1, 2 si 3 sunt orientate catre modul numeric si nu sunt accesibile programatorului mediu. ncepnd cu nivelul 4 apar limbaje formate din simboluri si cuvinte, care au o sintaxa. Nivelul 4 nivelul limbajului de asamblare. Limbajul de asamblare permite accesul la unele dintre resursele fizice ale masinii n conditiile utilizarii unor mnemonice mai usor de manevrat dect codurile numerice asociate instructiunilor limbajului masina. Nivelul 5 nivelul limbajelor de nivel nalt. La acest nivel se gasesc limbaje, numite adesea limbaje de nivel nalt si care sunt destinate programatorilor de aplicatii. ntre cele mai cunoscute masini virtuale specifice acestui nivel sunt cele pentru limbajele Basic, C, Cobol, Fortran, Java, Lisp, Modula-2, Pascal, Prolog. Programele scrise n limbajele nivelului 5 sunt translatate n limbajele specifice nivelurilor 4 sau 3 de catre programe specializate numite compilatoare. Nivelul 6 nivelul aplicatie. Acest nivel este destinat aplicatiilor specializate si contine limbaje destinate unor aplicatii cum ar fi: proiectarea asistata, economie, administratie, grafica, etc.) n concluzie se poate spune ca un calculator poate fi vazut ca o suita de niveluri, fiecare nivel nglobndu-le pe cele precedente. n acest sens un nivel prezinta un anumit grad de abstractizare si contine diverse obiecte si

13.01.2004

6 / 39

Capitolul 1 - Structuri si arhitecturi de calculatoare numerice

operatii cu aceste obiecte. n sens ascendent creste complexitatea prelucrarii iar n sens descendent creste volumul materialului prelucrat. Pentru fiecare nivel masina se defineste arhitectura calculatorului ca fiind totalitatea tipurilor de date, operatiilor si facilitatilor vizibile si accesibile programatorilor. Structura calculatorului stabileste si defineste componentele necesare realizarii functiilor specificate. n principiu se poate vorbi de o abordare structurala si n cadrul fiecarui nivel dar n general aceasta are n vedere masina n ansamblul sau. Dupa cum se va vedea cvasitotalitatea calculatoarelor realizate pna n prezent respecta structura definita de von Neumann n 1945 (se va reveni). n afara notiunilor de arhitectura si structura CN mai sunt caracterizate si prin notiunile de hardware, software, firmware. Notiunea hardware ncadreaza totalitatea componentelor fizice (electronice, electrice, mecanice etc.) aferente unui sistem de calcul. Practic caracteristicile hardware definesc masina de nivel 0 care executa programul masinii de nivel 1. Notiunea software ncadreaza totalitatea programelor si procedurilor care confera unui calculator capacitatea de a executa sarcini specifice. Notiunea firmware ncadreaza componente software nemodificabile ncorporate de catre fabricanti n anumite dispozitive electronice. 1.2. Evolutia CN din punct de vedere al resurselor fizice Istoria dezvoltarii calculatoarelor poate fi privita din doua puncte de vedere si anume: - evolutia diferitelor niveluri de masini virtuale si a limbajelor asociate lor; - evolutia tehnologiilor n care a fost realizata masina de nivel 0 (masina fizica) avnd limbajul L1. Urmarirea evolutiei CN trebuie analizata din perspectiva asigurarii resurselor importante pentru acestea, ilustrate n fig. 1-3 si anume: - resurse de calcul si comanda (RCC); - resurse de memorare (RM); - resurse de introducere si extragere a datelor (RP);

13.01.2004

7 / 39

Capitolul 1 - Structuri si arhitecturi de calculatoare numerice

- resurse de comunicatie (RT); - resurse de programare (RP).

U
RS RCC RT RM RS RP RS

U
Fig. 1-3. Structura generala a unui sistem de calcul.

n evolutia instrumentelor destinate realizarii de operatii aritmetice (n care sunt incluse si CN) pot fi identificate 4 etape concretizate n 4 tipuri de masini si anume: I. masini manuale; II. masini mecanice; III. masini electromecanice; IV. masini electronice. Tot evolutia CN mai poate fi caracterizata cu ajutorul asa numitelor generatii. Pna n prezent sunt identificate 5 generatii de CN G0G4, ntre care una grupeaza toate calculatoarele preelectronice, celelalte 4 fiind asociate n exclusivitate calculatoarelor electronice. G0 - generatia zero (antichitate 1945) n aceasta generatie sunt ncadrate dispozitivele manuale , mecanice, electromecanice. Masini manuale . n rndul acestora pot fi incluse dispozitive de tip rigla sau abac (abacul este cunoscut n China de circa 2500 de ani). Masini mecanice. Meritul de a fi realizat prima masina de calcul i revine lui Blaise Pascal. Aceasta masina realizata n 1642, era antrenata manual, continea angrenaje mecanice cu roti dintate si putea efectua numai

13.01.2004

8 / 39

Capitolul 1 - Structuri si arhitecturi de calculatoare numerice

adunari si scaderi. Unul dintre limbajele de nivel nalt importante a primit numele PASCAL, care n acelasi timp este si acronim pentru program applique a la selection et la compilation automatique de la litterature ) . Treizeci de ani mai trziu, n 1671, masina lui Pascal a fost mbunatatita de catre Wielhelm von Leibnitz prin adaugarea operatiilor da nmultire si mpartire. n 1830 Charles Babbage profesor de matematica la Universitatea Cambridge a construit masina analitica. Aceasta continea patru parti: memoria (magazia), unitatea de calcul, intrarea (cititorul de cartele perforate) si iesirea (perforatorul de cartele), toate n ntregime mecanice. Marea noutate a acestei masini era posibilitatea de prelua datele de intrare de pe cartele perforate si de a ntoarce rezultatele t ot pe un asemenea suport. Memoria putea stoca 1000 de cuvinte de 50 de cifre pentru variabile si rezultate. Unitatea de calcul prelua operanzii din memorie, efectua diverse operatii asupra lor (+, -, *, / ) si ntorcea rezultatul tot n memorie. Acest mod de secventiere a operatiilor confera masinii lui Babbage calitatea de prim precursor al calculatoarelor numerice de mai trziu. Un aspect interesant de relevat este acela ca prima programatoare a acestei masini a fost Ada Lovelace, fiica poetului englez Lord Byron .

Masini electromecanice. ntre acestea importanta este masina Mark 1 (Automatic Sequence Controlled Calculator) construita n 1944 de prof. Howard Aiken (Universitatea Harward) mpreuna cu specialisti de la IBM si Bell Telephone, dupa un plan echivalent masinii lui Babbage. Masina continea relee, selectoare mecanice, cablaje). Memoria era de 72 de numere a cte 23 de cifre, efectua o adunare n 0,4 secunde si o nmultire n 6 secunde. Ca suporturi pentru introducerea/extragerea datelor utiliza cartele si banda perforata. G1 - generatia a ntia de CN tuburile cu vid (1945 1955) Circuitele logice aferente CN din G1 erau realizate cu tuburi electronice caracterizat de un consum energetic ridicat. Contineau o unica memorie realizata cu tambur magnetic. Periferia era extrem de redusa si se reducea la un cititor/perforator de hrtie. Reperoriul de instructiuni se reducea la 10-20 de instructiuni simple care de regula defineau limbajul L1 (cel mult L2), iar raportul timpilor n care se realiza o nmultire respectiv o adunare era 20/1. Dupa cum se observa 13.01.2004 9 / 39

Capitolul 1 - Structuri si arhitecturi de calculatoare numerice

erau schimbari minore fata de masinile realizate de Aiken sau chiar Babbage, dar saltul semnificativ l marca patrunderea n era electronicii. Cel de-al doilea razboi momdial a grabit aparitia calculatoarelor, constituind din acest punct de vedere un factor favorizant. n consecinta primele calculatoare de G1 aui avut o destinatie militara si au fost reprezentate de masinile ENIGMA realizata de Germania pentru codificarea mesajelor ce urmau a fi transmise respectiv COLLOSUS realizat de armata britanica pentru deecodificarea mesajelor germane interceptate. La proiectarea sa a participat si matematicianul englez Alan Turing. n 1946 a devenit operational calculatorul ENIAC Electronic Numerical Integrator And Computer realizat la University of
Pensylvania de John Mauchley si J. Presper Eckert si destinat tot aplicatiilor militare (calcularea caracteristicilor traiectoriilor balistice). Aflat n functiune pna n anul 1955 ENIAC avea 19000 tubes si 1500 de relee si era structurat n 30 de unitati separate, care procesau n paralel datele. Din punct de vedere al arhitecturii continea 20 de registre a cte 10 cifre zecimale destinate rezultatelor partiale sau finale. Performantele sale erau uluitoare pentru acea vreme, putnd efectua 5000 de operatii/secunda, rezolvnd n 20 de secunde probleme a caror solutionare manuala necesita doua zile. Cntarea peste 30 de tone, ocupa o suprafata de 1800 sq ft si consuma peste 175 kwh. Urmasul lui ENIAC a fost calculatorul EDVAC - Electronic Discrete Variable Automatic Computer care elimina unitatile paralele de procesare si continea numai 4000 de tuburi. Echipele care au realizat aceste calculatoare l-au avut n componenta pe matematicianul ungaro-american John von Neumann care ntr-un articol publicat n anul 1947 a formulat principiile arhitecturii care-i poarta numele. ENIAC a stat la baza si as altor realizari cum ar fi EDSAC 1949, Cambridge University UK, MANIAC Los Alamos Laboratory, ILLIAC University of Illinois. Primul calculator destinat aplicatiilor civile a fost UNIVAC 1 lansat n 1951 de Eckert and Mauchly. Una din primele aplicatii n care a fost implicat a fost predictia, pe baza unui esantion rezultatelor alegerilor prezidentiale din SUA cstigate de Dwight Eisenhower. Alte realizari care se pot mentiona n cadrul G1:

13.01.2004

10 / 39

Capitolul 1 - Structuri si arhitecturi de calculatoare numerice

- Whirlwind I realizat la MIT (M assachusetts Institute of Technology) si destinat aplicatiilor de conducere n timp real; - IBM 701 cu memorie de 2 kcuvinte a 36 de biti si doua instructiuni pe cuvnt; - IBM 704 cu memorie de 4 kcuvinte a cte 36 biti, instrucctiuni pe cte un cuvnt, procesare n virgula mobila (IBM International Business Machine).

G2 - generatia a doua de CN componente discrete (1955


1965)

n 1948 John Bardeen, Walter Brattain si William Shokley de la Bell


Telephone Laboratories au inventat tranzistorul, inventie pentru care n 1956 au primit premiul Nobel pentru fizica. Aparitia componentelor electronice fara purtatori mobili de sarcina electrica au condus la aparitia unei noi generatii de CN careia i se pot evidentia urmatoarele caracteristici: - utilizarea dispozitivelor semiconductoare (diode si tranzistori cu Ge si apoi cu Si) ce ofereau un gabarit redus, putere disipata mai mica, siguranta n functionare mai ridicata, eliminarea fenomenelor de radiatie; - memorii pe inele de ferita (din 1959) cu timpi de acces de ordinul a 2-12 s (de 1000 de ori mai rapida dect memoria pe tambur magnetic); - interconectarea componentelor era realizata pe cablaj imprimat, aspect ce a permis modularizarea si implicit usurarea activitatii de ntretinere si depanare; - perfectionari n domeniul echipamentelor periferice prin aparitia unitatilor de discurilor si banda magnetica, primele imprimante etc.; - performantele cresc n conditiile reducerii costurilor (trimp nmultire / timp adunare = 10/1 ; - apar primele versiuni ale limbajelor de nivel nalt FORTRAN (FORmula TRANslation) dezvoltat ntre anii 1954-1958 de Jim Backus si destinat aplicatiilor stiintifice; COBOL ( COmmon B usiness-Oriented Language ) dezvoltat ntre anii 1959-1961 la solicitarea Departamentului Apararii a SUA si destinat aplicatiilor n care se prelucreaza volume mari de date; ALGOL (ALGO rithmic Language) lansat n 1959, a fost primul limbaj structurat, utilizat pe scara larga n Europa. Primul CN cu tranzistoare a fost TX-0 (Tranzistorised eXperimental computer 0 ), realizat la MIT ca o continuare a calculatorului Whirlwind.

13.01.2004

11 / 39

Capitolul 1 - Structuri si arhitecturi de calculatoare numerice

n 1961 firma DEC (Digital Equipment Corporation ) a lansat calculatorul PDP-1 (Programmable Data Processor) cu o memorie interna de 4 kcuvinte a 18 biti si ciclul instructiune de 5 s. O premiera absoluta a lui PDP 1 o constituie otilizarea ecranului cu tub catodic (CRT Cathode Ray Tube) cu posibilitatea de control a fiecarui punct de pe ecranul cu rezolutie de 512x512. Dupa ctiva ani tod DEC a introdus calculatorul PDP-8 caracterizat de o magistrala unica la care erau conectate urmatoarele module: CPU, memoria, consola, unitatile de itrare/iesire pe banda de hrtie, alte dispozitive de I/E. A fost primul CN realizat n mare serie, fiind vndute n jur de 50000 de sisteme. n 1964 DEC a lansat calculatorul CDC 6600 (proiectant Seymour Cray - cel care mai trziu avea sa realizeze seria de calculatoare CRAY). IBM s-a impus prin calculatoarele IBM 7094 (32 kcuvinte de 36 biti, ciclu instructiune de 2 s ) si n special prin calculatorul comercial IBM 1401. n Romnia au existat preocupari de dezvoltare a unor CN unicat din primele doua generatii cum ar fi DACICC, MECIPT, ANCA, CETA la Institutul de Fizica Atomica, Institutele Politehnice din Timisoara, Cluj, Bucuresti etc. G3 - generatia a treia de CN circuite integrate (1965 1980) Aparitia acestei generatii a fost determinata de inventarea circuitelor integrate CI, care grupau pe o patila de siliciu mai multe componente. Principalele caracteristici ale CN din aceasta generatie sunt: - utilizarea CI pe scara redusa (SSI - Small Scale Integration) cu pna la 100 tranzistoare / chip; - utilizarea memoriilor semiconductoare cu timpi de acces dre ordinul a 0,5 1,75 s; - memorii externe de mare capacitate: discuri de masa capabile sa stocheze pna la 1 MB de informatie. Sistemele care s-au impus atentiei din aceasta generatie au fost IBM 360 si PDP 11. Principalele caracteristici ale lui IBM 360 au fost: ciclul instructiune de 250 nsec, memoria de pna la 512 kcuvinte a cte un octet,spatiul de aresare 216 octeti (16 Mocteti), registre de lucru interne pe 32 de biti,

13.01.2004

12 / 39

Capitolul 1 - Structuri si arhitecturi de calculatoare numerice

portabilitatea programelor n limbaj de asamblare pentru diferite versiuni. Este primul calculator pe vcare s-a aplicat multiprogramarea, care permite existenta n memorie si executia simultana (sau cvasisimultana) a mai multor programe. Calculatorul PDP 11 realizat de DEC avea multe trasaturi apropiate de IBM 360 (cu deosebirea ca procesa cuvinte pe 16 biti) nsa avea un raport performanta/cost mult mai bun. A fost considerat cel mai performant calculator al acestei generatii, avnd un succes enorm n special n universitati. n Romnia s-au produs calculatoarele FELIX C la ICE Bucuresti. Primul calculator de proces a fost FELIX C32P. ncepnd cu 1977 s+au produs calculatoarele INDEPENDENT si CORAL compatibile cu PDP 11.

G4 - generatia a patra de CN circuite VLSI (dupa 1980) Aparitia acestei generatii a fost posibila datorita perfectionarii n primul rnd a tehnologiilor din industria electronica si se caracterizeaza prin urmatoarele aspecte importante: - utilizarea masiva a circuitelor integrate pe scara foarte larga (VLSI Verry Large Scale Integration) si n primul rnd a microprocesoarelor care integreaza milioane de tranzistori pe un cip si care prezinta timpi de comutatie de ordinul ns.; - dezvoltarea de noi tipuri de memorii (MOS, magnetice, holografice) si echipamente periferice orientate pe sesizarea primara a datelor; - interconectarea calculatoarelor n retele nsotita de ntrepatrunderea industriilor de calculatoare si de telecomunicatii; - aparitia si dezvoltarea mediilor de programare complexe cu puternice facilitati grafice. Odata cu generatia a IV-a calculatorul devine un instrument individual de lucru, accesibil ca pret si cu performante care erau de neimaginat pentru vechile generatii. ntruct microprocesorul (P) a avut un cuvnt greu de spus n ceea
ce priveste performantele generatiei a IV-a n continuare vor fi prezentate

13.01.2004

13 / 39

Capitolul 1 - Structuri si arhitecturi de calculatoare numerice

cteva elemente referitoare la evolutia P produse de doua dintre cele mai importante firme si anume Intel si Motorola.

Familia de P Intel Primul P au fost 4004 pe 4 biti n 1971 si 8008 pe 8 biti n 1972. Acestea au fost practic primele CPU (Central Processing Unit) realizate ntr-un singur circuit integrat. Datorita succesului nregistrat au fost realizate noi tipuri de P, care din punctul de vedere al anului de aparitie, al lungimii cuvntului de date si al capacitatii de adresare se prezinta astfel: 1974 8080, 8085 8 biti 64 kB 1976 8086 16 biti 1 MB 1978 8088 8 biti 1 MB (n interior 16 biti) 1982 80186,80188 16 biti 1 MB (facilitati de I/E) 1982 80286 16 biti 16 MB 1985 80386 32 biti 4 GB 1989 80486 32 biti 4 GB (versiune mai rapida pt 386) 1993 Pentium 64 biti 64 GB (structura superscalara). Firma IBM a utilizat P 8088 n primul calculator personal IBMPC/XT (eXtended Technology) iar 80286 n calculatoarele IBM -PC/AT (Advanced Technology), care a devenit standard n industria calculatoarelor personale. Setul de instructiuni cuprindea instructiunile procesoarelor precedente la care au fost adaugate altele mai performante, asigurndu-se astfel compatibilitatea n jos. Procesorul 80386 are att magistrala de date ct si registrele pe 32 biti si un spatiu de adresare mult mai mare, pastrndu-se n continuare regula compatibilitatii n jos. Procesorul 80486 este o mbunatatire a lui 80386 n ce priveste viteza, datorita ncorporarii coprocesorului de virgula mobila, a controlorului de memorie si a unei memorii cache de 8kB. Pentium realizeaza trecerea la arhitectura superpipeline n conditiile lungimii magistralei de date de 64 kB si a posibilitatii de conectare a mai multor P (maximum 4) ntr-un sistem. Familia de P Motorola Circuitele Motorola au evoluat n paralel cu cele realizate de Intel, ntre ele existnd mereu o echivalenta si o concurenta pe piata calculatoarelor. 13.01.2004 14 / 39

Capitolul 1 - Structuri si arhitecturi de calculatoare numerice

S-a nceput cu 6800 ca un raspuns la I8080. n 1979 apare 68000 pe 16 biti si 16 MB memorie, dar cu registre de 32 biti. Variante mai importante ale lui 68000 au fost 68010 (1983 cu facilitati de control a memoriei virtuale dar numai cu posibilitati de adresare a numai 16 MB de memorie) si 68013 (1983 care adauga un spatiu de adresare de 2 GB). Urmatoarele procesoare au fost: 68020 (1984 magistrala de date pe 32 biti spatiu de adresare de 4 GB echivalentul lui 80386) si 68030 (1987) care adauga managementul de memorie n acelasi integrat. n 1989 apare 68040 care ca si 80486 continea n acelasi integrat coprocesorul de virgula mobila, unitatea de management a memoriei, memoria cache. ntre sistemele bazate pe P Motorola sunt de evidentiat
urmatoarele: 68000 Macintosh, Atari, Amiga - PCuri; 68020 Sun, Apollo, Hewlett - Packard statii de lucru. Si n ceea ce priveste calculatoarele de G4 sunt de notat realizari din Romnia cum ar fi: M18, M18B, M118 ( 8080), Felix PC (8086), PRAE, aMIC, HC85 (Z80). Urmarind evolutia calculatoarelor realizate pna n prezent se desprind doua trasaturi comune importante: - toate evolueaza n baza unui program memorat; - limbajul de programare este artificial. Spre sfrsitul anilor 80 s-a ncercat o formulare a cerintelor pentru generatia a V-a. Potrivit acestor cerinte arhitectura de baza a unei masini de G5 urma sa cuprinda urmatoarele elemente importante: - o interfata inteligenta care sa permita dialogul pe baza de limbaj natural (voce, sunete, imagini, informatie grafica);

masina pentru rezolvarea de probleme ( realizeaza rationamente care sa permita rezolvarea problemei fara cunoasterea prealabila a algoritmului; baza de cunostinte cu un volum imens, n care cautarea sa se faca foarte rapid.

13.01.2004

15 / 39

Capitolul 1 - Structuri si arhitecturi de calculatoare numerice

n tabelul 1.1 se prezinta sintetic un scurt istoric al dezvoltarii din domeniul calculatoarelor. Tabelul 1.1 AN NUME SUBIECT

0
1642 1834 1904 1906 1936 1943 1944

1
B. Pascal C. Babbage

1946

1948 1948 1949

1951 1951 0 1952

Prima masina de calculat mecanica Masina analitica de la Cambridge cu instructiuni pe cartela perforata J. A. Flemming Dioda Lee De Forest Trioda K. Zuse Primul calculator cu relee - Berlin Guv. Britanic cu Primul calculator electronic cu tuburi concursul lui A. Turing cu vid COLOSSUS H. Aiken Primul calculator AMERICAN MARK 1 (72 cuvinte a 23 cifre, ciclu masina de 6 sec.) nceputul erei electronicii J. Mauchly si J.P. Debutul generatiei I de calculatoare Eckert ENIAC, Univ. Pennsylvenia (18.000 tuburi electronice, 1.500 relee., 600 comutatoare, 30 tone, 150 KW) J. Bardeen, W Tranzistorul Shockley, W. Brittain N. Wiener Cibernetica M. Wilkes, cu Primul calculator cu program arhitectura propusa de nregistrat, EDSAC J. Von Neumann MIT Primul calculator n timp real, WHIRLWIND J. Mauchly si J.P. Primul calculator comercializat Eckert UNIVAC 1 2 John von Neumann Calculatorul IAS, Princeton, va

13.01.2004

16 / 39

Capitolul 1 - Structuri si arhitecturi de calculatoare numerice

1955 19561960 19601961

Laboratoarele Lincoln Firma IBM Firma DEC

1961 1962 1963

Firma IBM Firma IBM Firma BORROUGHS

1964

Firma IBM

1964 1965 1970

Firma CDC Firma DEC Firma DEC

1970 - Firma INTEL 1971 1972 Firma INTEL 1974 Firma CRAY 1978 Firma INTEL 0 1

raspndi arhitectura de bata von Neumann Primul calculator echipat cu tranzistori TX - 0 Calculatorul IBM 704 Circuite integrate Primul minicalculator. PDP-1, practic nceputul generatiei a doua de calculatoare (tranzistorizate) si a miniinfomaticii Masina de gestiune 140 I Primul calculator stiintific puternic (pe 36 de biti) IBM 7094 Calculatorul B 5000 primul calculator dedicat unui limbaj de programare ALGOL 60 Prima familie de calculatoare IBM 360; firma IBM prima suprematie n informatica; multiprogramare; nceputul generatiei a treia (cu circuite integrate) Primul calculator paralel - 6600 Primul calculator cu productie de masa (pe 12 biti). PDP -8 Minicalculatorul PDP-11, firma DEC preia suprematia n miniinformatica. Circuite integrate pe scara larga Primul microprocesor de 4 biti - 4004 Primul microprocesor de 8 biti 8008 Primul supercalculator CRAY-1 Microprocesorul 8080 prima unitate centrala pe un cip 2

13.01.2004

17 / 39

Capitolul 1 - Structuri si arhitecturi de calculatoare numerice

1978

Primul superminicalculator de 32 bitiVACS 1979 Firma MOTOROLA Primul procesor al familiei 680x0 68000 1980 Firma IBM nceputul generatiei a patra de calculatoare (cu circuite VLS1); era calculatoarelor personale, PC 1982 Firma INTEL Microprocesorul de 16 biti 80286 1983 SUA Tehnologia LAN )Local Area Network) este folosita pe scara larga 1984 Firma MOTOROLA Primul microprocesor de 32 biti 68020 1985 Firma INTEL Microprocesorul de 32 biti 80386 1987 Firma MOTOROLA Microprocesorul de 32 biti cu unitate de gestiune a memoriei 68030 1989 Firma INTEL Microprocesorul de l32 biti cu coprocesor si memorie cache - 80486 1990 - Thinking Machines Co. nceputul generatiei a cincea de 1991 CM2 si CM5 calculatoare (preluare masiv paralela) 1992 Laboratorul CERN Serviciul de informatii www (World Geneva Wide Web) oferit pe Internet 1993 Firma INTEL Microprocesorul cu structura superscalara Pentium Firma Sun 1995 Tehnologia JAVA asigura Microsystems interactivitatea serviciului www Firma CYRIX 1996 Microprocesorul n arhitectura superpipe /line/ 6x86 P200+ Firma AMD 1997 Microprocesoarele RISC K5, K6 Firma AMD 1998 Microprocesorul K6-2 3D Firma INTEL 1998 Microprocesorul Mendocino 333/MHz Firma INTEL 1999 Microprocesorul Pentium III/600MHz 1 0 2 Firma AMD 1999 Microprocesorul Athlon/K7

Firma DEC

13.01.2004

18 / 39

Capitolul 1 - Structuri si arhitecturi de calculatoare numerice

2000

Firma AMD

Microprocesorul Sharptooth/K6-3

1.3. Evolutia CN din punct de vedere al Sistemelor de operare

Sistemul de operare (SO) n calitate de programe cu care se asigura gestionarea resurselor unui sistem de calcul orienteaza un calculator catre un anumit tip de prelucrare. Din punctul de vedere al modului n care un SO gestioneaza resursa timp a UCP pot fi identificate urmatoarele tipuri de prelucrari: - procesarea pe loturi (batch processing); - multiprogramarea (multiprogramming); - divizarea timpului (time sharing); - multiprocesarea (multiprocessing). Prelucrarea pe loturi implica executia aplicatiilor pe rnd, conform unei programari anterioare; pentru fiecare aplicatie existnd succesiunea intrare, prelucrare, iesire.(fig. 1-4 a); Multiprogramarea presupune ca la un moment dat mai multe aplicatii pot fi active n diverse faze (fig. 1-4 b). Divizarea timpului implica repartizarea timpului UCP diverselor aplicatii (fig. 1-5). Multiprocesarea presupune existenta mai multor unitati de prelucrare (procesoare) conectate ntre ele si care executa una sau mai multe aplicatii n tandem. Scopul multiprocesarii este acela de a mari viteza de executie si de a creste puterea de calcul. Se vor exemplifica n fig. 1-4 primele trei tipuri de prelucrari pentru trei aplicatii (procese) P1, P2, P3 fiecare proces fiind vazut n timp ca o succesiune de trei etape si anume: intrare (i), calcul (c)iesire (o).

13.01.2004

19 / 39

Capitolul 1 - Structuri si arhitecturi de calculatoare numerice

a
i1 c1 o1 P1 i2 c2 o2 P2 i3 c3 o3 P3

i1

c1 i2

o1 c2 i3 o2 c3 c3 o3

c1

c2

UCP I/E

i1

i2 o1/i3

o2

o3

Fig. 1-4. Prelucrarea pe loturi (a) si multiprogramarea (b).

n cazul prelucrarii pe loturi (fig. 1-4 a) procesele se executa succesiv, operatiile de calcul alternnd cu cele de I/E si prin urmare UCP nu este folosita eficient. n cazul multiprogramarii (fig. 1-4 b), n acelasi interval de timp pot fi active mai multe procese, accesul la resurse (memorie, sistemele de I/E, UCP) fiind diferential. Se observa ca unele procese necesita la un moment dat calcule si solicita UCP, n timp ce altele necesita derularea unor operatii de I/E, deci executia poate avea loc simultan. Multiprogramarea presupune

13.01.2004

20 / 39

Capitolul 1 - Structuri si arhitecturi de calculatoare numerice

ntreteserea executiei proceselor printr-o mai buna utilizare a resurselor si conduce la un timp de executie mai mic (cstigul de timp este notat cu ). n situatia n care procesele au atribuite prioritati se poate ntmpla ca un proces cu prioritate mare sa ocupe UCP un timp mai ndelungat, mpiedicndu-se n acest fel executia altor procese. Neajunsul poate fi nlaturat folosind un SO cu divizarea timpului, ceea ce presupune alocarea din timpul UCP a unor intervale prestabilite de timp pentru executia fiecarui proces, procedeu ilustrat n fig. 1-5.
P1 P2

i3 c3 i2 c2

c3 c2 o2 c1

c3 o3

P3

i1 c1

c1 o1
UCP

c3 c2 c1 c3 c2 c1 c3 c1 i3 i2 i1 o2 o3 o1

I/E

Fig. 1-5. Repartizarea n timp a desfasurarii proceselor (time sharing)

Se observa ca fiecare proces primeste succesiv controlul UCP. Si n acest caz utilizarea UCP este eficienta. Procedeul este recomandabil si atunci cnd se lucreaza pe un sistem de calcul terminale si fiecare utilizator interactioneaza cu calculatorul aproape instantaneu, crendu-se impresia existentei cte unui procesor pentru fiecare utilizator (procesor virtual). 1.4. Arhitecturi de calculatoare numerice Dupa cum s-a mentionat cvasitotalitatea calculatoarelor realizate pna n prezent se bazeaza pe arhitectura propusa de von Neumann.. ntr-un articol publicat n 1947 von Neumann, e expus cerintele urmatoare care sunt respectate de catre toate masinile (M) realizate pna n prezent.

13.01.2004

21 / 39

Capitolul 1 - Structuri si arhitecturi de calculatoare numerice

1. M sa posede un mediu de intrare prin intermediul caruia sa poata fi introdus un numar practic nelimitat de date si de instructiuni. 2. M sa posede o memorie unde sa fie depusi operanzii si instructiunile si de unde sa poata fi preluate rezultatele n ordinea dorita. 3. M sa posede o sectiune de calcul care sa fie capabila sa execute operatii aritmetice si logice asupra datelor din memorie. 4. M sa posede un mediu de iesire prin intermediul caruia sa poata fi comunicat utilizatorului un numar practic nelimitat de rezultate. 5. M sa posede o unitate de comanda capabila sa interpreteze instructiunile citite din memorie si pe baza informatiilor furnizate de catre sectiunea de calcul sa fie capabila sa decida ntre mai multe variante de desfasurare a operatiilor. 6. Datele si instructiunile sa fie stocate n memorie sub aceiasi forma. Pe baza acestor cerinte poate fi realizat modelul functional al unui CN din fig. 1-6.
Unitatea de control Unitate logica si aritmetica Dispozitiv de intrare
Acumulator

Memoria

Dispozitiv de iesire

Fig. 1-6. Modelul functional al masinii lui John von Neumann.

Evident conform cerintelor formulate de von Neumann att datele ct si instructiunile se gasesc ntr-o unica memorie. O contributie importanta la dezvoltarea stiintei calculatoarelor a avut-o matematicianul englez Alan Turing care n 1936 legat de conceptul de numere calculabile a sintetizat un automat matematic abstract capabil sa opereze cu astfel de numere. (Numerele calculabile sunt acele numere a caror parte zecimala se poate determina cu un numar finit de iteratii). Automatul a fost sintetizat pe baza urmatoarelor ipoteze: a) automatul are un numar n finit de stari;

13.01.2004

22 / 39

Capitolul 1 - Structuri si arhitecturi de calculatoare numerice

b) automatul se afla n orice moment ntr-o stare i , unde 1 i n , urmnd ca la momentul imediat urma tor sa se afle ntr-o stare j , unde 1 j n; c) fiecare dintre cele n stari este caracterizata prin urmatoarele informatii: c1) valoarea caracteristicii ei , care este o valoare curenta a numarului care se calculeaza; c2) functia f j care aplicata starii ei permite obtinerea urmatoarei stari ej ; c3) deplasamentul d ij care va trebui aplicat numarului pentru a se realiza tranzitia din swtarea i n starea j , respectiv j = i + dij . Pentru modelul sau abstract Turing a propus modelul functional din fig. 1-7. P
Fig. 1-7. Modelul functional al masinii Turing: SR sistem reprezentor; P procesor; C/S cap de citire / scriere.

C S

SR

Sistemul reprezentor (sau memoria matinii) este constituit dintr-o banda magnetica de lungime infinita (fara capete) mpartita n segmente de lungime egala, fiecare segment putnd stoca un numar finit de semne. Procesorul este un circuit secvential cu un numar finit de stari, care poate executa urmatoarele instructiuni (care practic se constituie n setul de instructiuni al masinii): - schimba suimbolul de pe banda de la pozitia curenta; - pozitioneaza capul de citire cu o pozitie la dreapta; - pozitioneaza capul de citire cu o pozitie la stnga; - opreste sistemul. Capul de citire/scriere poate citi respectiv nscrie informatie de pe /pe banda magnetica.

13.01.2004

23 / 39

Capitolul 1 - Structuri si arhitecturi de calculatoare numerice

Pentru a realiza un calcul cu aceasta masina, se nscriu datele ntr-un mod convenabil si se descompune algoritmul de calcul n functie de modul de reprezentare a datelor ntr-o secventa de instructiuni ale masinii. Ultima instructiune este cea de oprire a masinii, la care banda trebuie sa contina reultatul calculului. Referitor la clasificarea diverselor tipuri de arhitecturi, (generate din arhitectura de baza von Neumann) s -au impus atentiei doua clasificari si anume Flinn si Wang. Clasificarea Flinn (1966) Din punct de vedere conceptual functionarea unui sistem de calcul poate fi vazuta ca actiunea unui flux de instructiuni (care reprezinta programul ) asupra unui flux de date (care reprezinta datele de intrare sau rezultate partiale). Clasificarea Flinn, care are vedere gradul de multiplicitate al celor doua fluxuri, identifica patru tipuri de arhitecturi si anume: - SISD (Single Instruction Stream Single Data Stream); - SIMD (Single Instruction Stream Multiple Data Stream); - MISD (Multiple Instruction Stream Single Data Stream); - MIMD (Multiple Instruction Stream Multiple Data Stream). Pentru aceste arhitecturi trei tipuri de componente de sistem respectiv UC (sectiunea de comanda a unitatii centrale), UP (sectiunea de prelucrare a unitatii centrale), MM (modulul de memorie), cele doua fluxuri fiind FD (fluxul de date) respectiv FI (fluxul de instructiuni). Desi diferite ntre ele cele patru structuri respecta succesiunea evenimentelor specifice arhitecturii von Neumann. Instructiunile si datele sunt extrase din memorie, instructiunile sunt decodificate de UC care trimite secventa de instructiuni catre UP pentru executie. Arhitectura SISD care corespunde structurii din fig. 1-8, realizeaza o executie secventiala a instructiunilor. De exemplu o nmultire cu o constanta 3 a 100 de numere implica aducerea pe rnd din memorie a celor 100 de numere si nmultirea lor cu respectiva constanta, fiecare rezultat fiind trimis n memorie pe masura efectuarii calculului. Principalul neajuns al acestei arhitecturi consta n viteza de procesare care la rndul ei este determinata de fracventa ceasului. Este evident ca nici o realizare tehnologica nu va putea face perioada ceasului

13.01.2004

24 / 39

Capitolul 1 - Structuri si arhitecturi de calculatoare numerice

nula. n consecinta modul strict secvential de tratare a operatiilor impus de arhitectura von Neumann plafoneaza la un moment dat viteza de procesare. Aceasta situatie este cunoscuta sub numele gtul sticlei lui Neumann (Neumann Bottleneck) SI UC SI UP SD MM

Fig. 1-8. Arhitectura SISD.

Spargerea acestei limitari se realizeaza prin introducerea arhitecturilor de tip neserial (respectiv arhitecturile paralele ). Arhitectura SIMD, care corespunde structurii din fig. 1-9 prezinta urmatoarele caracteristici: - exista mai multe UP, sub forma procesoarelor de date , datorita fluxului de date multiplu, preluat din memoria partajata MP; - exista o singura UC, sub forma procesorului de instructiuni, care supervizeaza procesoarele UP; - toate UP primesc setul unic de instructiuni si proceseaza fiecare un anume flux de date (UPi proceseaza SD i ); - masinile SIMD pot efectua procesari pe cuvnt (word-slice) sau pe bit (bit slice).
SD1 UP1 SI UP1 SDn UPn MP MM n SI UP2 SD2 MM 2 MM 1

Fig. 1-9. Arhitectura SIMD.

13.01.2004

25 / 39

Capitolul 1 - Structuri si arhitecturi de calculatoare numerice

Considernd exemplul precedent cele 100 de numere vor fi nmultite simultan cu constanta 3 iar rezultatele vor fi stocate n partitiile MMi ale memoriei. Aceste tipuri de masini lucreaza foarte bine
pe seturi de date formate din matrice de dimensiuni foarte mari atunci cand asupra fiecarei date este necesar a se efectua aceiasi operatie. Principala limitare a masinilor SIMD este de natura economica deoarece ariile de procesoare nu sunt componente standard si prin urmare aceste masini sunt unicate ai costa foarte mult. Arhitectura MISD , numita macro-pipe-line, corespunde structurii din fig. 1-10 si prezinta urmatoarele caracteristici: - fiecare UC lucreaza cu sirul propriu de instuctiuni SI1 , SI2 , SIn ; - fiecare UP primeste instructiuni diferite, nsa opereaza asupra aceluiasi sir de date SD (care suporta n consecinta mai multe prelucrari).
SI1 UC1 UP1 MP MM 1 SIn UCn SIn UPn MM n SD

SI1

Fig. 1-10. Arhitectura MISD.

Desi aceasta masina este posibil de realizat din punct de vedere teoretic, nu a fost niciodata fabricata n scop comercial, avnd n prezent doar o valoare teoretica.. Arhitectura MIMD, corespunde structurii din fig. 1-11, si realizeaza o prelucrare paralela prin lansarea n executie a mai multor instructiuni n acelasi timp pe diferite seturi de date. n afara elementelor prezentate n fig. 1-11 sunt necesare elemente aditionale de control care sa repartizeze instructiunea corecta si data care trebuie la procesorul ales (simultan la toate procesoarele).

13.01.2004

26 / 39

Capitolul 1 - Structuri si arhitecturi de calculatoare numerice

SI1 UC1 SIn UCn

SI1 UP1 SIn SIn

SD1 MM 1 SDn UPn MM n MP

Fig. 1-11. Arhitectura MIMD.

Principial exista doua tipuri de arhitecturi MIMD si anume: - shared memory (intrinseci) daca spatiul de memorie este accesat n comun de toate cele n procesoare; - shared nothing (independente) daca fiecare procesor are propria memorie. n cazul sistemlore MIMD shared memory, fig. 1-12, masina originala von Neumann a fost extinsa prin includerea cte unei memorii locale ML asociate fiecarui procesor memorie cache. Aceasta memorie permite fiecarui procesor sa aiba acces rapid la la cele recente instructiuni si date referite, dar n acelasi timp sa poata accesa n continuare memoria principala prin magistrala de memorie.
Memorie partajata Magistrala de memorie

ML Procesor

ML Procesor

ML Procesor

ML Procesor

Retea Fig. 1-12. Arhitectura MIMD shared memory.

13.01.2004

27 / 39

Capitolul 1 - Structuri si arhitecturi de calculatoare numerice

Observatie. La aceasta arhitectura gtul sticlei (bottleneck) este reprezentat de magistrala de memorie. La un numar redus de procesoare performantele cresc liniar cu numarul acestora, dupa care cresterea este din ce n ce mai lenta (fig. 1-13). Performante Ideal Real
Fig. 1-13. Limitarea performantelor la masinile MIMD shared memory

2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26

Numar de procesoare

n cazul sistemelor MIMD shared nothing, fig. 1-14, fiecare procesor are propria lui memorie, masinile fiind practic calculatoare independente (noduri) legate ntr-o retea.

Memorie Procesor

Memorie Procesor

Memorie Procesor

Memorie Procesor

Retea Fig. 1-14. Arhitectura MIMD shared nothing.

Clasificarea Wang (1972) Aceasta clsificare presupune o organizare matriceala a datelor. O matrice de dimensiune mxn presupune existenta a m cuvinte, fiecare cuvnt cu lungimea de n biti (fig. 1-15).

13.01.2004

28 / 39

Capitolul 1 - Structuri si arhitecturi de calculatoare numerice

m n

Fig. 1-15. Organizarea datelor ntr-o matrice.

Criteriul este reprezentat de gradul de paralelism n procesarea datelor organizate matriceal. Conform acestui criteriu exista patru tipuri de arhitecturi si anume: - WSBS (Word Serial Bit Serial) se lucreaza pe un singur cuvnt, fiecare cuvnt fiind prelucrat bit cu bit, respectiv ns1, ms1; - WSBP (Word Serial Bit Paralel) se lucreaza pe un singur cuvnt, bitii fiecarui cuvnt fiind prelucrati simultan, respectiv n>1, ms1; - WPBS (Word Paralel Bit Serial) se lucreaza pe un singur bit la toate cuvintele simultan, respectiv ns1, m>1; - WPBP (Word Paralell Bit Paralel) se lucreaza simultan pe toate cuvintele si pe toti bitii fiecarui cuvnt fi, respectiv n>1, m>1 Structura WPBP este complet paralela fiind orientata pe prelucrari de matrice mxn, n timp ce structurile WSBP si WPBS sunt partial paralele fiind orientate pe prelucrari vectoriale (WSBP orizontala 1xn, WPBS verticala mx1). n ceea ce priveste arhitectura WSBS aceasta nu are elemente de paralelism. 1.5. Structura unui calculator numeric Majoritatea calculatoarelor moderne respecta structura definita n 1947 de von Neumann. Notele specifice sunt date de tehnologia de realizare, modalitatile de conectare a elementelor componente, performantele realizate. n fig. 1-16 se prezinta o structura specifica marii majoritati a calculatoarelor actuale, structura n care pot fi evidentiate urmatoarele elemente: Unitatea Centrala de Prelucrare (UCP); M emoria (M ); Dispozitive de Intrare (DI);

13.01.2004

29 / 39

Capitolul 1 - Structuri si arhitecturi de calculatoare numerice

Dispozitive de iEsire (DE). M


Magistrala de date

UCP

Magistrala de adrese Magistrala de comenzi

DI+DE
Fig. 1-16. Schema bloc a unui calculator.

Liniile de comunicatie ntre cele patru module sunt grupate n magistrale. Informatia vehiculata date, adrese si semnale de comanda, astfel nct n structura calculatorului exista trei magistrale, respectiv: magistrala de date; magistrala de adrese; magistrala de comenzi. Unitatea centrala de prelucrare (UCP) reprezinta nucleul unui calculator, asigurnd practic executia programelor stocate n memorie. Cele trei componente importante care asigura disponibilitatile UCP sunt: Unitatea de Comanda (UC); Unitatea Aritmetica si Logica (UAL); Registrele Generale (RG). Unitatea de Comanda aduce instructiunile di memorie, determina tipul lor dupa care descompune fiecare instructiune ntr-o secventa de faze. Fiecare faza este caracterizata de un set de microcomenzi a caror finalitate este reprezentata de efectuarea unor operatii elementare n unitatile de executie ale UCP respectiv registre, UAL, memorie, interfete de intrare / iesire. Dupa cum se observa din fig. 1-17, n care se prezinta structura UCP, unitatea de comanda contine mai multe module care fac posibila realizarea functiilor sale.

13.01.2004

30 / 39

Capitolul 1 - Structuri si arhitecturi de calculatoare numerice

Registrul de Instructiuni (RI) pastreaza codul instructiunii n curs de executie. Numaratorul de Program (NP) contine adresa instructiunii curente. Registrul de Stare (RS) este format dintr-un set de bistabile de stare care contin informatii legate de modul de executie a instructiunilor (validarea ntreruperilor, executia pas cu pas, etc.), rezultatele operatiilor aritmetice si logice (depasire de cxapacitate de reprezentare, transport spre rangul superior, etc.), sau informatii legate de continutul anumitor registre (par sau impar, zero, etc.).

UCP
UC
GF GT RI NP RS
Fig. 1-17. Structura UCP

DI+BCC

UAL RG
AC R1 Rn

Magistrala sistem

13.01.2004

31 / 39

Capitolul 1 - Structuri si arhitecturi de calculatoare numerice

Blocul Circuitelor de Comanda (BCC) semnalele de comanda (specifice tipului unei instructiuni, fazei curente si informatiei de stare) necesare executiei instructiunilor. Generatorul de Tact (GT) genereaza semnalul de tact (a carui frecventa determina viteza de lucru) pentru functionarea sincrona a ntrgului calculator. Generatorul de Faze (GF) creeaza succesiunea specifica de faze care compun o instructiune. Faza urmatoare este determinata de faza curenta, tipul instructiunii si informatia de stare din UCP. Unitatea Aritmetica si Logica (UAL) executa totalitatea operatiilor aritmetice (adunare, scadere, nmultire, mpartire) si logice (Si, SAU, NU, SAU EXCLUSIV, etc.). O importanta aparte pentru UAL prezinta registrul acumulator AC, care de multe ori este tratat ca facnd parte din aceasta. Registrele Generale (RG) pastreza date cu care lucreaza programul n executie, avand rolul unor locatii de memorie rapida. Registrul acumulator este implicat n toatalitatea operatiilor efectuate de UAL pastrnd unul din operanzi si rezultatul. Memoria (M) sistemelor de calcul are rolul de a pastra informatia (programe sau date) utilizata de UCP sau dispozitivele periferice. Cantitatea minima de informatie care poate fi memorata de calculator este de un bit (binary d igit). Informatia de un bit corespunde probabilitatii de realizare a unui eveniment dintr-un cmp de doua evenimente echiprobabile. Un bit poate exprima o cifra binara (0 sau 1 ) sau o conditie logica ( adevarat sau fals ). Din punct de vedere fizic un bit poate fi reprezentat printr-un nivel de tensiune (nalt sau cobort), starea de magnetizare sau nu a unei mici portiuni de pe suprafata unui disc magnetic, transparenta sau opacitatea unui punct de pe un disc optic etc. Deoarece msanevrarea informatei la nivel de bit este greoaie, uzual se utilizeaza multipli ai acestuia: 1 octet = 1 Byte = 8 bit; 1 Koctet = 1 KB = 1010 octet = 1024 octet (Byte); 1 Moctet = 1 MB = 1010 KB = 1024 KB; 1 Goctet = 1 GB = 1010 MB = 1024 MB; 1 Toctet = 1 TB = 1010 GB = 1024 GB.

13.01.2004

32 / 39

Capitolul 1 - Structuri si arhitecturi de calculatoare numerice

De regula memoria unui sistem este organizata n cuvinte a cte un octet. n functie de informatia pastrata memoria poate fi organizata ca memorie principala (intern, operativa) sau ca memorie secundara (externa, auxiliara). n capitolul 5 dedicat prezentarii subsistemului memorie, aceasta va fi abordata n cadrul unei structuri ierarhice. Memoria principala (MP) contine informatia n curs de prelucrare cum ar fi programul n executie si date cu care opereaza acesta. Pentru a se realiza o viteza ridicata de transfer MP este conectata direct la magistralele sistemului (fig. 1-18). Adresa locatiei referite este pastrata n Registrul de Adrese (RA), iar datele citite/scrise din/n memorie se pastreaza n Registrul de Date (RD). RA si RD vor mai fi ntlnite si la microprocesoare ca registre tampon. Prezenta lor este absolut necesara deoarece magistralele nu trebuie retinute pe toata durata transferului n/din memorie. Circuitele de control ale memoriei (CCM) genereaza semnalele de selectie si comanda a modulelor de memorie.

RA

Circuite de memorie

CCM

RD

Magistrala de date Magistrala de adrese Magistrala de comenzi Fig. 1-18. Schema bloc a unei unitati de memorie.

13.01.2004

33 / 39

Capitolul 1 - Structuri si arhitecturi de calculatoare numerice

MP este realizata n diverse tehnologii cum ar fi: circuite semiconductoare (RAM, ROM, EPROM), inele de ferita, bule magnetice, etc. n continuare prin memorie sau unitate de memorie vom denumi implicit memoria interna. Numai n anumite cazuri, care vor fi precizate n momentul referirii, prin memorie vom ntelelege ntregul spatiu sau suport de memorare al unui sistem respectiv memoria interna si memoria externa. Memoria secundara (MS) este constituita din suporturile aferente unor dispozitive periferice care asigura o viteza de transfer ridicata, dar mult mai mica dect viteza de lucru a memoriei principale. Aceasta diferenta de viteza este compensat de un decalaj de capacitate, net n favoarea memoriei secundare. Dintr-un anumit punct de vedere se poate considera ca MS are practic o capacitate nelimitata (de exemplu capacitatea memoriei realizate pe discuri optice depinde de dimensiunea arhivei de discuri, respectiv de numarul discurilor utilizate ca suport de memorare. n continuare se vor face scurte consideratii referitoare la principalele tipuri de suporturi. Banda magnetica-magnetic tape (MT) a fost printre primele suporturi utilizate ca memorie secundara. MT reprezinta practic o panglica confectionata dintr-un material plastic numit mylar care este acoperit cu un material magnetic. Informatia este organizata pe 9 piste longitudinale dintre care 8 pentru date si una pentru bitul de paritate transversala, citirea si scrierea datelor fiind realizate de catre noua capete magnetice (fig. 1-19). Piste de date Organizarea unui octet Capete de citire/scriere

1 2 3 4 5 6 7 8 9

Gap
Fig. 1-19. Organizarea informatiei pe banda magnetica

13.01.2004

34 / 39

Capitolul 1 - Structuri si arhitecturi de calculatoare numerice

Gruparea de 9 biti se numeste cadru, mai multe cadre sunt grupate ntr-o nregistrare fizica, iar doua nregistrari fizice sunt separate printr-un gap. Densitatea de nregistrare se exprima n bpi (byes per inch)si reprezinta numarul de cadre pe inch (valori tipice 6250 si 12500 bpi). O nregistrare fizica ( bloc) poate contine ntre 80 B si 64 KB, dintre care primii 4 octeti contin numarul blocului si lungimea informatiei utile. n cazul benzii magnetice accesul este secvential iar cantitatea minima de informatie ce se poate transfera printr-o operatie de citire/scriere este cea continuta ntr-o nregistrare fizica. Accesul secvential presupune citirea tuturor nregistrarilor situate ntre cea curenta si cea referita, cu consecinte directe asupra timpului de acces care nu este constant ci poate varia ntre fractiuni de secunda si sute de secunde. Cu toata aceasta viteza redusa, banda magnetica este utilizata pentru pastrarea unor arhive de date (de exemplu salvarile de date care se fac periodic n sistemele informatice backup ). Discul magnetic rigid hard disk (HD) este format dintrun disc din metal cu diametrul ntre 5 si 10 acoperit cu material magnetic pe una sau ambele fete. Mai multe discuri fixate pe un ax formeaza o pila de discuri (fig. 1- 20).
Carucior cu capete de citire - scriere Pila de discuri

Sectoare pe o pista Pista 0 Pista n-1 Cilindru

Fig. 1-20. Structura principiala a unui disc rigid si organizarea informatiei pe disc.

Fante (perforatii ) de sincronizare

13.01.2004

35 / 39

Capitolul 1 - Structuri si arhitecturi de calculatoare numerice

Pe fiecare disc informatia este organizata pe un numar de cercuri concentrice numite piste . Pistele cu acelasi diametru de pe toate discurile, formeaza un cilindru. Pistele sunt mpartite n sectoare, care reprezinta blocurile fizice n care se codifica datele. Un sector are un identificator, respectiv un numar unic prin care sectorul este referit. Un disc contine ntre 40 si cteva sute de piste, o pista contine ntre 10 si 100 de sectoare, iar un sector ntre 128 si 1024 de octeti (tipic 512). O unitate de HD cu n discuri contine un carucior cu 2n capete de citire/scriere (CCS) care se deplaseaza radial de la o pista la alta. Prin rotatia discurilor se formeaza o perna de aer ntre capete si suprafata magnetica, astfel nct citirea/scrierea se efectueaza fara contact direct ntre cele doua elemente. Un parametru important al unei unitati de HD este timpul de acces la disc format din: timpul de cautare timpul n care CCS ajung la o anumita pista; ntrzierea de rotatie timpul n care CCS gaseste un sector pe

pista curenta (la o viteza de 360 rot/min aceasta ntrziere este de maximum 16,7 msec); timpul de transfer date timpul n care se transfera un sector.
Un transfer se specifica prin urmatoarele elemente: a. cilindrul si capul de scriere/citire care mpreuna identifica o pista unica; b. numarul sectorului unde ncepe blocul ce vafi transferat; c. numarul de cuvinte transferate; d. adresa de nceput a zonei din memorie unde/de unde se va efectua transferul; e. tipul operatiei (citire sau scriere). Pilele de disc formeaza un asa numit hard-disk, disk dur sau disk rigid. Cel mai utilizat model este discul Winchester, format dint-o pila de disc ncapsulata, cu capacitati uzale de zeci de GB. Discul magnetic flexibil floppy disk (FD) este format dintr-un disc flexibil din mylar acoperit cu un material magnetic. Spre deosebire de discul dur, capetele sunt n contact permanent cu suprafata discului n timpul operatiilor de citire/scriere. Contactul direct permite o densitate mai mare de nregistrare, n conditiile nsa ale unor viteze, fiabilitati si durate de exploatare mai reduse.

13.01.2004

36 / 39

Capitolul 1 - Structuri si arhitecturi de calculatoare numerice

Astazi cele mai rasndite sunt discurile (disketele) cu diametul de 3,5 care prezinta urmatoarele caracteristici: - 1,44 MB capacitate de stocare; - 80 de piste; - 18 sectoare pe pista; - 2 capete de citire/scriere; - 300 rot/min viteza de rotatie; - 500 Kbps rata de transfer. Discul optic este realizat pe baza acelorasi principii ca discul compact audio si se numeste CD ROM Compact Disk Read Only Memory. Suportul este constituit dintr-un disc metalic lustruit, fara proprietati magnetice, acoperit cu un strat in materia plastic care poate stoca pna la 640 MB informatie.Informatia este nregistrata pe o pista continua n spirala (fig. 1-21) fiind citita secvential. Procesul de nscreiere a informatiei presupune efectuarea cu ajutorul unei raze laser a mici gauri (pits) cu dimensiuni de ordinul micronilor n suportul metalic. Citirea discului se face tot optic cu ajutorul unei surse lase si a unui sistem de oglinzi. Un detector masoara energia razei la ser reflectate, interpretnd astfel informatia nscrisa pe disc.
Spirala

Gauri (pits)

Disc de plastic Fig. 1-21. Formatul discului optic CD-ROM.

Informatia este organizata pe blocuri, fiecare bloc continnd mai multe grupe de octeti. n momentul actual sunt accesibile si discurile WORM (Write Once Read Many times) care permit o singura anscriere si oricte citiri. Ele se

13.01.2004

37 / 39

Capitolul 1 - Structuri si arhitecturi de calculatoare numerice

deosebesc principial de CD-ROM n sensul ca acestea din urma sunt nscrise prin procesul de fabricatie. Exista si CD-RW (Compact Disc ReWritable), compact disc cu renscriere la care nscrierea este magnetica iar citirea optica. Performantele discurilor optice apropie momentul cnd acestea vor nlocui dischetele n sensul operarii on-line, ntr-o unica unitate similara FDD. Dispozitive de intrare/iesire (DIE). Acestea asigura introducerea si extragerea informatiei n/din calculator. Numite si Dispozitive Periferice (DP) acestea pot ndeplini mai multe categorii de functii cum ar fi: comunicarea dintre calculator si utilizatorul uman, comunicarea ntre calculatoare, legatura cu procese reale etc. DIE se conecteaza la unitatea centrala prin intermediul interfetelor de intrare/iesire (fig. 1-22), a caror complexitate variaza foarte mult de la simple registre pna la controlere inteligente realizate cu microprocesor. Din punctul de vedere al sistemului de operare DIE sunt vazute ca fisiere iar interfetele n calitate de canale de comunicatie.
Magistralele sistemului

Interfata de intrare/iesire

Interfata de intrare/iesire

DIE

DIE

DIE

DIE

Fig. 1-22. Conectarea dispozitivelor periferice la magistralele de sistem.

13.01.2004

38 / 39

Capitolul 1 - Structuri si arhitecturi de calculatoare numerice

Dispozitive de iesire. Din punctul de vedere al suportului folosit pentru vizualizarea informatiei extrase din calculator exista doua tipuri de dispozitive de iesire: dispozitive hardcopy exemplu: imprimante cu ace, laser, cu jet de cerneala, termica; plotterele cu penita sau electrostatic - creeaza imaginea fixa, stabila pe un suport fizic cum ar fi hrtia sau folia de plastic; dispozitive de afisare exemplu: dispozitive cu tub catodic monocrom sau color (CRT), tuburile cu memorare directa (DVST), dispozitivele de afisare cu cristale lichide (LCD), ecrane cu plasma, dispozitive de afisare electroluminiscente sunt caracterizate de o anumita frecventa de remprospatare a imaginii pe un ecran, putndu-se obtine si efecte dinamice. Dispozitive de intrare. Servesc la introducerea datelor sub diverse forme n sistem. Exista sase dispozitive logice de introducere a datelor grafice si anume: locator (locator), flux (stroke), optiune (choise), culegere (pick), text (text), valoare (valuator). Pentru acestea au fost realizate dispozitive fizice cum ar fi: tableta grafica, mouse, trackball, joystick, ecranul senzitiv, creionul optic, butoane, chei, tastatura, valoare.

13.01.2004

39 / 39

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

2. BAZELE ARITMETICE ALE CALCULATOARELOR NUMERICE


2.1. Introducere 2.2. Sisteme de numeratie, conversii si operatii 2.2.1. Sisteme de numeratie 2.2.2. Conversia unui numar dintr-o baza n alta 2.2.2.1. Metoda substitutiei 2.2.2.2. Metoda mpartirii la / nmultirii cu noua baza 2.2.3. Operatii aritmetice n binar octal si hexazecimal 2.2.3.1. Operatii aritmetice n SN binar 2.2.3.2. Operatii aritmetice n SN octal 2.2.3.3. Operatii aritmetice n SN hexazecimal 2.3. Reprezentarea numerelor n calculator 2.3.1. Reprezentarea numerelor n virgula fixa 2.3.1.1. Reprezentarea unui numar prin marime si semn 2.3.1.2. Reprezentarea unui numar n complement fata de 1 (cod invers) 2.3.1.3. Reprezentarea unui numar n complement fata de 2 (cod complementar) 2.3.1.4. Reprezentarea n exces 2.3.2. Reprezentarea numerelor n virgula mobila 2.3.3. Coduri numerice si alfanumerice 2.3.3.1. Coduri numerice 2.3.3.2. Coduri alfanumerice 2.3.3.3. Coduri detectoare si corectoare de erori

13.01.2004

1 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

2.4. Operatii aritmetice n virgula fixa 2.4.1. Adunarea si scaderea binara 2.4.1.1. Adunarea si scaderea n cod direct 2.4.1.2. Adunarea si scaderea n cod complementar 2.4.1.3. Adunarea si scaderea n cod invers 2.4.2. nmultirea binara 2.4.2.1. nmultirea n cod direct 2.4.2.2. nmultirea n cod complementar 2.4.2.3. nmultirea cu puteri ale lui 2 2.4.2.4. nmultirea cu mai multe cifre 2.4.3 mpartirea binara 2.4.3.1. mpartirea binara prin metoda compararii 2.4.3.2. mpartirea binara cu refacerea restului partial 2.4.2.3. mpartirea binara cu refacerea restului partial 2.5. Operatii aritmetice n virgula mobila 2.5.1. Adunarea si scaderea numerelor reprezentate n virgula mobila 2.5.2. nmultirea numerelor reprezentate n virgula mobila 2.5.3. mpartirea numerelor reprezentate n virgula mobila 2.6. Operatii aritmetice cu numere zecimale codificate binar 2.6.1. Codificarea binara a numerelor zecimale 2.6.2. Adunarea si scaderea n cod binar-zecimal 2.6.3. nmultirea n cod binar-zecimal 2.6.3.1. nmultirea cu 10k 2.6.3.2. Metoda adunarii repetate 2.6.3.3. Metoda celor noua multipli ai denmultitului 2.6.4. mpartirea n cod binar-zecimal 2.6.4.1. Metoda compararii 2.6.4.2. Metoda refacerii restului partial 2.6.4.3. Metoda fara refacerea restului partial

13.01.2004

2 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

2. BAZELE ARITMETICE ALE CALCULATOARELOR NUMERICE


Pentru ntelegerea aspectelor legate de structura si functionalitatea sistemelor numerice de calcul se impune detinerea unor cunostinte ce privesc att prelucrarea informatiei numerice ct si mijloacele de implementare. n acest capitol se prezinta unele aspecte legate de reprezentarea numerelor si operatii aritmetice specifice calculatoarelor numerice. 2.1. Introducere Dupa cum s-a aratat resursele importante ale unui calculator numeric sunt reprezentate de cele de calcul si comanda, memorare , intrare iesire si comunicatii. n ceea ce priveste memoria interna aceasta este realizata din dispozitive cu doua stari stabile iar elementele de procesare a informatiei sunt bazate pe circuite logice care opereaza pe baza logicii bivalente. Aceste motive recomanda reprezentarea datelor n binar sub forma unor succesiuni de unitati si zerouri. Exista numeroase posibilitati pentru reprezentarea datelor, care difera prin expresibilitate, cost de implementare, efortul de conversie de la un format la altul, etc. Calculatoarele contin elemente de stocare a datelor de tipul registrelor, cu un numar finit de elemente (ranguri) care afecteaza precizia calculului. Uzual se spune ca reprezentarea este cu precizie finita aspect care presupune prezenta erorilor de procesare. Tipurile uzuale de date care se folosesc la nivelul hardware al unui calculator numeric sunt: - Bit: 0, 1; Sir de biti: secvente de biti cu urmatoarele lungimi uzuale: tetrada: 4 biti;

13.01.2004

3 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

octet / byte: 8 biti; semicuvnt: 16 biti; cuvnt: 32 biti; dublu cuvnt: 64 de biti,

Caracter: ASCII: cod de 7 biti, Zecimal: cifrele zecimale 0 9 codificate binar 0000 2 1001 2 (doua cifre zecimale pot reprezentate n doi octeti sau pot fi mpachetate ntr-un singur octet); ntreg (Virgula Fixa): fara semn; cu semn, reprezentare n: cod direct (semn si modul); cod invers (complement fata de unu ); cod complementar (complement fata de doi); Real (Virgula Mobila): precizie simpla; precizie dubla; precizie extinsa.

2.2. Sisteme de numeratie, conversii si operatii 2.2.1. Sisteme de numeratie Un sistem de numeratie (SN) este format din totalitatea regulilor de reprezentare a numerelor cu ajutorul unor simboluri numite cifre. SN sunt de doua tipuri: pozitionale si nepozitionale. SN pozitionale mai sunt cunoscute si sub denumirea de SN ponderate ntruct valoarea unei cifre depinde att de semnificatia sa intrinseca ct si de pozitia acesteia n respectivul numar. De exemplu, pentru numarul 1111 reprezentat n SN zecimal fiecare cifra 1 are o alta pondere (mii, sute, zeci, unitati). Un exemplu de sistem nepozitional, n care ponderea nu este influentata de pozitia cifrei este sistemul roman. Datorita simplitatii de reprezentare si efectuare a calculelor, n sistemele numerice se folosesc n exclusivitate sistemele pozitionale, un

13.01.2004

4 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

asemenea sistem fiind caracterizat prin baza care reprezinta numarul total de simboluri (cifre). Exemplu de baze uzuale: Sistemul zecimal, b=10, simboluri: 0,1,2,3,4,5,6,7,8,9; Sistemul binar, b=2, simboluri: 0,1; Sistemul octal, b=8, simboluri: 0,1,2,3,4,5,6,7; Sistemul hexazecimal, simboluri: 0,1,2,3,4,5,6,7,8,9,A,B,C,D,E,F. Pentru un numar ntreg N0 , reprezentarea n baza b este un n tuplu N = xn-1 xn-2 . x2 x1 x0 care verifica urmatoarele doua conditii: a - 0 xi < b, i = n-1,,0; xn-1 0 ; b - N = xn-1 bn-1 ++ x1 b+ x0. Exemple b = 10, N = 4 52310 b = 8, N = 5738 b = 2, N = 1010012

= = =

4x103 +5x102 +2x10+3 5x82 +7x8+3 1x25 +0x24 +1x23 +0x22 +0x21 +1.

Numerele reale au o reprezentare asemanatoare, nsa contin punctul fractionar (sau virgula) care separa partea ntreaga de cea fractionara. Pentru un numar real r0, reprezentarea n baza b este secventa de simboluri (m tuplul) r = xm-1 x1 x0 . x-1 x-2 care verifica urmatoarele relatii: a - 0 xi < b, i = m-1,,0,-1,-2,; xm-1 0; b - nu exista un rang k astfel nct ncepnd de la acel rang xk = xk-1 ==b-1 c - r = xm-1 bm -1 ++ x1 b+ x0 + x-1 b-1 + x-2 b-2 + Exemple b=10, N=154.6430 =1x102 +5x10+4+3x10-1 +2x10-2 b=8, N=623.458 =6x82 +2x8+3+4x8-1 +5x8-2 b=2, N=101.0112 =1x22 +0x2+1+0x22 +1x21 +1. Pornind de la faptul ca la baza realizarii unui sistem numeric de calcul stau dispozitivele cu doua stari stabile, rezulta ca SN binar (care

13.01.2004

5 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

necesita numai doua cifre, 0 si 1 ) este cel mai potrivit pentru prelucrarea, codificarea si transmiterea informatiei n aceste echipamente. SN ale caror baze reprezinta puteri ale lui 2 prezinta de asemenea proprietatile sistemului binar, motiv pentru care sunt frecvent utilizate n tehnica de prelucrare automata a datelor (n special SN octal si SN hexazecimal). n ceea ce priveste SN zecimal acesta este cu precadere utilizat n anumite faze ale operatiilor de intrare- iesire. 2.2.2. Conversia unui numar dintr-o baza n alta ntr-un sistem de calcul datele sunt de regula reprezentate n mai multe sisteme de numeratie. Astfel datele de intrare si cele de iesire (rezultatele) sunt de regula reprezentate n baza 10 n timp ce n memorie si n unitatea de procesare baza de reprezentare este 2. Sunt situatii n care datele care se prelucreaza se reprezinta n baza 10, cifrele zecimale fiind reprezentate prin tetrade binare. Pentru reducerea efortului de procesare datele se reprezinta n memorie n bazele 8 sau 16. Existenta si utilizarea mai multor SN ridica problema conversiei dintr-un sistem n altul. n continuare vor fi prezentate doua metode frecvent utilizate si anume: a - metoda substitutiei; b metoda mpartirii la / nmultirii cu baza. 2.2.2.1. Metoda substitutiei Fie numarul N reprezentat n baza a N = an-1 n-1 + an-2 n-2 ++ a0 0 + a-1 -1 ++ a-m -m, (2.1) pentru care se doreste conversia n baza . Metoda substitutiei presupune scrierea numarului Na n forma
0 1 m L + (a0 ) (10 ) + (a 1 ) (10) L + (a m ) (10 )

N = (an 1 ) (10 ) + (an 2 ) (10 )


n 1

n 2

(2.2)

si conversia n baza pentru fiecare cifra (ai )a si (10) a . Exemple

13.01.2004

6 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

a. Sa se realizeze conversia n baza 2 a numarului N = (17)16 . Aplicnd relatia (2.2) se obtine


0 N = (17 )16 = (1)16 (10 )1 16 + (7 )16 (10 )16

dar

(1)16 = (1)2 , (7 )16 = (111)2 , (10 )16 = (16 )10 = (10 000 )2
n aceste conditii numarul N se va scrie
= (10111 )2 = (0001 0111)2 N = (17 )16 = (1)2 (10000 )2 + (111)2 = (10000 )2 + (111 )2 =

b. Sa se realizeze conversia n baza 2 a numarului N = (54) 8 . Aplicnd relatia (2.2) se obtine


0 N = (52 )8 = (5 )8 (10 )1 8 + (2 )8 (10 )8

dar

(5)8 = (101)2 , (2)8 = (10 )2 , (10)8 = (8)10 = (1000 )2


n aceste conditii numarul N se va scrie
= (101010 )2 = (101 010 )2 N = (52 )8 = (101 )2 (1000 )2 + (10 )2 = (101000 )2 + (10 )2 =

c. Sa se realizeze conversia n baza 10 a numarului N = (25) 8 . Aplicnd relatia (2.2) se obtine


0 N = (25 )8 = (2 )8 (10 )1 8 + (5)8 (10 )8

dar

(2)8 = (2)10 ,(5)8 = (5)10 , (10)8 = (8)10


n aceste conditii numarul N se va scrie
N = (25 )8 = (2 )10 (8 )10 + (5)10 = 2 8 + 5 = (21)10

13.01.2004

7 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

d. Sa se realizeze conversia n baza 10 a numarului N = (10100) 2 . Aplicnd relatia (2.2) se obtine


3 2 N = (10100 )2 = (1)2 (10 )4 2 + (0 )2 (10 )2 + (1)2 (10 )2 + 0 4 2 + (0)2 (10 )1 2 + (0 )2 (10 )2 =1 2 + 1 2 = (20 )10

dar

(2)8 = (2)10 ,(5)8 = (5)10 , (10)8 = (8)10


n aceste conditii numarul N se va scrie
N = (25 )8 = (2 )10 (8 )10 + (5)10 = 2 8 + 5 = (21)10

e. Sa se realizeze conversia n baza 10 a numarului N = (BF4.15) 16 . Aplicnd relatia (2.2) se obtine


2 0 N = (BF 4 .15 )16 = (B )16 (10 )16 + (F )16 (10 )1 16 + (4 )16 (10 )16 + 1 2 + (1)16 (10 )16 + (5)16 (10 )16

dar

(B )16 = (11)10 , (F )8 = (15 )10 , (4 )16 = (4 )10 , (1)16 = (1)10 , (5 )16 = (5 )10 , (10 )16 = (16 )10
n aceste conditii numarul N se va scrie
2 N = (BF 4.15 )16 = (11)10 (16 )10 + (15 )10 (16 )1 10 + 0 1 2 + (4 )10 (16 )10 + (1)10 (16 )10 + (5)10 (16 )10 =

11 256 + 15 16 + 4 +1 0 .0625 + 5 0.00390625 = = 2816 + 240 + 4 + 0.0625 + 0 .01953125 = (3060 .08203125 )10

13.01.2004

8 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

Din analiza exemplelor a si b se desprinde concluzia ca din bazele care sunt puteri ale lui 2 conversia se poate realiza mecanic nlocuind cifrele numarului cu combinatiile binare corespunzatoare. n Tabelul 2.1 se prezinta combinatiile binare pentru cifrele sistemului octal (triade) respectiv hexazecimal (tetrade). Tabelul 2.1
Octal 0 1 2 3 4 5 6 7 Binar 000 001 010 011 100 101 110 111 Hexazecimal 0 1 2 3 4 5 6 7 Binar 0000 0001 0010 0011 0100 0101 0110 0111 Hexazecimal 8 9 A B C D E F Binar 1000 1001 1010 1011 1100 1101 1110 1111

n ceea ce priveste conversia din binar ntr-o baza putere a lui 2 aceasta se poate realiza tot mecanic. n continuare se va exemplifica procedeul pentru conversiile binar octal si binar hexazecimal. Conversia binar - octal Fie r = xmxm-1 x1 x0 . x-1 x-2 reprezentarea binara a unui numar real r oarecare. Acelasi numar scris ca o combinatie liniara a puterilor lui 2 este: r = xm 2m+xm-1 2 m-1 +x1 2+x0 +x-1 2-1 +x-2 2-2 +.. . Deoarece o cifra octala se reprezinta printr-o grupare de trei biti, grupam expresia n triade: r = (x3k+2 23k+2 + x3k+1 23k+1 + x3k 23k )+. + (x2 22 + x1 2 + x0 ) + (x-1 2-1 + x-2 2-2 + x-3 2-3 )+. sau r = 23k (x3k+2 22 + x3k+1 2 + x3k 2)+. + (x2 22 + x1 2 + x0 ) + 2-3 (x-1 22 + x-2 2 + x-3 )+. respectiv

13.01.2004

9 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

r = 8k yk ++ 80 y0 + 8-1 y-1 + cu 0 yi =x3i+2 22 + x3i+1 2 + x3i < 8. Rezultatul demonstratiei de mai sus permite formularea urmatoarei reguli de conversie : fiind dat un numar real n forma binara , reprezentarea sa n octal se obtine grupnd cte trei cifrele binare ncepnd de la marca fractionara (punct, virgula), spre stnga respectiv dreapta. Dupa ce grupele extreme se completeaza (daca este cazul cu zerouri nesemnificative), fiecare triada se nlocuieste cu echivalentul sau octal. Conversia binar - hexazecimal Fie r = xmxm-1 x1 x0 . x-1 x-2 reprezentarea binara a unui numar real r oarecare. Acelasi numar scris ca o combinatie liniara a puterilor lui 2 este: r = xm 2m+xm-1 2 m-1 +x1 2+x0 +x-1 2-1 +x-2 2-2 +.. . Deoarece o cifra hexazecimala se reprezinta printr-o grupare de patru biti, grupam expresia n tetrade: r = (x4k+3 24k+3 + x4k+2 24k+2 + x4k+1 24k+1 + x4k 24k )+. + (x4 24 + x3 23 + x2 22 + x1 2 + x0 ) + + (x-1 2-1 + x-2 2-2 + x-3 2-3 + x-4 2-4 )+. sau r = 24k (x4k+3 23 + x4k+2 22 + x4k+1 2 + x4k 2)+. + (x3 23 + x2 22 + x1 2 + x0 ) + 2-4 (x-1 23 + x-2 22 + x-3 2 + x-4 )+. respectiv r = 16k yk ++ 160 y0 + 16-1 y-1 + cu 0 yi = x4i+3 23 + x4i+2 22 +x4i+1 2 + x4i < 16. Ca si n cazul precedent, rezultatul demonstratiei de mai sus permite formularea urmatoarei reguli de conversie : fiind dat un numar real n forma binara , reprezentarea sa hexazecimala se obtine grupnd cte patru cifre binare ncepnd de la marca fractionara (punct, virgula), spre stnga respectiv dreapta. Dupa ce grupele extreme se completeaza (daca este cazul cu zerouri nesemnificative), fiecare tetrada se nlocuieste cu echivalentul sau hexazecimal.

13.01.2004

10 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

Dupa cum s-a mai spus, conversiile inverse octal / hexazecimal binar se realizeaza prin nlocuirea fiecarei cifre octale / hexazecimale cu triada / tetrada corespunzatoare. Exemple a. Sa se converteasca n binar numerele A=(135.72) 8 si B=(5A23.B5D)16 . (A)2 = 001 | 011 | 101.111 | 010 (B)2 = 0101 | 1010 | 0010 | 0011.1011 | 0101 | 1101 b. Sa se converteasca n octal si n hexazecimal numarul binar (C)2 =1011010.11011. b1. (C)2 = 001 011 010 . 110 110 Pe baza corespondentei din tabelul 2.1 rezulta (C)8 =132.66. b2. (C)2 =0101 1010 . 1101 1000 dupa care se face corespondenta n conformitate cu Tabelul 2.1 si rezulta (C)16 =5A.D8. 2.2.2.2. Metoda mpartirii la / nmultirii cu noua baza Fie numarul real N reprezentat n baza a N = an-1 n-1 + an-2 n-2 ++ a0 0 + a-1 -1 ++ a-m -m, (2.3) pentru care se doreste conversia n baza . Pornind de la reprezentarea numerelor prin intermediul coeficientilor dezvoltarii polinomiale, n raport cu baza, conversia se poate realiza prin operatii repetate de mpartire / nmultire la / cu noua baza, dupa cum se converteste partea ntreaga respectiv cea fractionara. Deoarece se vor trata separat conversiile partilor ntreaga respectiv fractionara, numarul se va considera descompus sub forma N = NI + NF (2.4)

n care NI si NF sunt partile ntreaga respectiv fractionara ale numarului real N .

13.01.2004

11 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

Conversia numerelor ntregi Fie partea ntreaga NI , exprimata n baza , a unui numar real N: NI = an-1 n-1 + an-2 n-2 ++ a1 + a0 0 , care n baza poate fi exprimata astfel NI a = xn-1 n-1 + xn-2 n-2 ++ x1 + x0 0 , n care coeficientii xi urmeaza a se determina. Determinarea acestor coeficienti prin metoda mpartirilor succesive presupune mpartirea repetata a numarului la noua baza si retinerea resturilor conform procedeului de mai jos. NI / = xn-1 n-2 + xn-2 n-3 ++ x1 0 + x0 / Ctul = (N1 )I Restul

x0 , x1 ,

(N1 )I / = xn-1 n-3 + xn-2 n-4 ++ x2 0 + x1 /

Ctul = (N2 )I Restul .. (Nk )I / = xn-1 n-k-2 +.+ xn-k-1 0 + xk / xk Ctul = (Nk+1 )I Restul .

Dupa cum se observa n urma primei mpartiri rezulta x0 , (cifra cea mai putin semnificativa a rezultatului - CCMPS ), apoi x1 s.a.m.d. Procedeul continua pna cnd ctul devine mai mic dect noua baza , ultimul rest fiind coeficientul xn-1 , (cifra cea mai semnificativa a rezultatului -CCMS). Din cele prezentate rezulta ca procesul de determinare a reprezentarii n noua baza este un proces iterativ cu un numar necunoscut de pasi la nceputul conversiei, ntruct se utilizeaza drept criteriu de stop obtinerea unui ct mai mic dect noua baza.

13.01.2004

12 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

Daca baza de plecare este 10, iar conversia se face n baza , atunci numarul de iteratii, respectiv numarul de cifre n noua reprezentare poate fi determinat nainte de nceperea conversiei potrivit relatiei
log N + 1 daca N = k , k N n= k [log N ] + 1 daca N , k N

(2.5)

Conversia numerelor fractionare Fie partea fractionara NF , exprimata n baza , a unui numar real N: NF = a-1 -1 + a-2 -2 ++ a-m -m, care n baza poate fi exprimata astfel NFa = x-1 -1 + x-2 -2 ++ x-m-m , n care coeficientii x-i urmeaza a se determina. Determinarea acestor coeficienti prin metoda nmultirilor succesive presupune nmultirea repetata a numarului fractionar cu noua baza si retinerea partilor ntregi ale produselor conform procedeului de mai jos. NF x = x-1 + x-2 -1 +.+ x-m-m+1
-1

x-1 ,

(N1 )F (N1 )F x = x-2 + x-3 +.+ x-m-m+2 x-2 , (N2 )F .. (Nk-1 )F x = x-k + x-k-1 -1 +.+ x-m-m+k x-k , (Nk )F . Cifra x-1 reprezinta CCMS iar x-k CCMPS a rezultatului. Procedura se opreste n momentul partea fractionara (Nk)Fa a rezultatului unei nmultiri devine zero, sau daca s-a atins precizia de conversie specificata.

13.01.2004

13 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

n situatia n care numarul fractionar care se converteste respecta relatia


NF = 1 k unde M , k N

(2.6)

atunci numarul se poate exprima n baza , n conditiile unei erori de conversie nule pe k ranguri. n situatia n care conditia (2.6) nu este respectata, pentru estimarea numarului de ranguri asociat rezultatului conversiei partii fractionare a unui numar se impune eroarea relativa de conversie erel conv care se poate exprima prin relatia
e rel conv [% ] = N F N F N F 100 ,

(2.7)

unde NFa si NF sunt valorile numarului NF exprimate n cele doua baze. Pe de alta parte daca numarul convertit n baza are n F ranguri atunci erel conv se poate exprima ca fiind
e rel conv [% ] = 1 nF 100

(2.8)

relatie din care rezulta numarul minim de ranguri n F ,


log erel conv daca erel conv = k , k N nF k [ log e rel conv ] + 1 daca e rel conv , k N

(2.9)

unde
e rel conv = e rel conv [%] 100

(2.10)

Combinnd relatiile (2.6) si (2.9) rezulta

13.01.2004

14 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

1 = k daca N F = M k , M , k N n F ( log erel conv ) daca e rel conv = k , k N (2.11) k ([ log e rel conv ] + 1) daca e rel conv , k N Din prezentarea efectuata rezulta ca numarul de pozitii binare pentru partea ntreaga se poate determina ntotdeauna cu exactitate apriori, n timp ce pentru partea fractionara acest lucru este posibil numai daca este respectata conditia in relatia (2.6).

Exemple a. Sa se converteasca n binar numarul N10 = 98.4352 cu o eroare erelconv < 0.82 % n caz ca nu este respectata conditia (2.6). 1. Se determina numarul de pozitii binare n I necesare pentru conversia partii ntregi: Deoarece 98 nu este o putere ntreaga a lui 2 n 1 = [log2 98]+1=[6.6147]+1=7 biti 2. Se converteste partea ntreaga: NI =98 98 = 2 x 49 + 0 ? a0 = 0 49 = 2 x 24 + 1 ? a1 = 1 24 = 2 x 12 + 0 ? a2 = 0 12 = 2 x 6 + 0 ? a3 = 0 6=2x 3+0 ? a4 = 0 3 = 2 x 1 + 1? a5 = 1 1 = 2 x 0 + 1? a6 = 1 Rezulta pentru partea ntreaga (NI)2 =1100010. 3. Deoarece conditia (2.6) nu este ndeplinita conversia se va face pe 6 ranguri pentru partea fractionara. si eroarea nu este o putere a bazei 2 rezulta n F = [-log2 0.0082] + 1 = [6.9301] + 1 = 8 biti Se converteste partea fractionara (NF)10 =0.4352.

13.01.2004

15 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

0.4352 x 2 = 0.8704 0.8704 x 2 = 1.7408 0.7408 x 2 = 1.4816 0.4816 x 2 = 0.9632 0.9632 x 2 = 1.9264 0.9264 x 2 = 1.8528 0.8528 x 2 = 1.7056 0.7056 x 2 = 1. 4112

? ? ? ? ? ? ? ?

a-1 = 0 a-2 = 1 a-3 = 1 a-4 = 0 a-5 = 1 a-6 = 1 a-7 = 1 a-8 = 1

Rezulta pentru partea fractionara (NF)2 =0.11100000 Pentru numarul N rezulta (N)2 =1100010.01101111 . 4. Verificarea se realizeaza procedndu-se la conversia inversa, cu metodei substitutiei: (N)10 = 1x26 +1x25 +0x24 +0x23 +0x22 +1x21 +0x20 +0x2-1 +1x2-2 + -3 -4 +1x2 +0x2 +1x2-5 +1x2-6 +1x2-7 +1x2-8 =64+32+2+0.25+0.125+ +0.03125+0.0015625+0.0078125 = 98.43359375 0.4352 0 .4336 5. erel conv [% ] = 100 = 0 .367 % 0.4352 Observatie Rezultatul pentru partea zecimala este corect, ntruct s-a procedat la o rotunjire prin adaos a numarului de ranguri binare pentru aceasta parte. b. Sa se converteasca n octal numarul N10 = 234.128 cu o eroare < 0.42 % n caz ca nu este respectata conditia (2.6). 1. Se determina numarul de pozitii octale n I necesare pentru conversia partii ntregi: Deoarece 234 nu este o putere ntreaga a lui 8 n 1 = [log8 234]+1=[2.623]+1=3 cifre 2. Se converteste partea ntreaga: NI =234 234 = 8 x 29 + 2 ? a0 = 2 29 = 8 x 3 + 5 ? a1 = 5 3 = 8 x 0 + 3? a2 = 3

13.01.2004

16 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

Rezulta pentru partea ntreaga (NI)8 =352 3. Deoarece conditia (2.6) nu este ndeplinita ee converteste partea fractionara (NF)10 =0.128. 0.128 x 8 = 1.024 ? a-1 = 1 0.024 x 8 = 0.192 ? a-2 = 0 0.192 x 8 = 1.536 ? a-3 = 1 Rezulta pentru partea fractionara (NF)8 =0.101 Pentru numarul N rezulta (N)2 =352.101 4. Verificarea se realizeaza procedndu-se la conversia inversa, cu utilizarea metodei substitutiei: N10 3x82 +5x81 +2x80 +1x8-1 +0x8-2 +1x8-3 = = 192+40+2+0.125+0.001953125=234.127 5. erel conv [% ] =
0.128 0.127 100 = 0 .78 % 0.128

c. Sa se converteasca n baza 4 numarul N10 = 175.1285 cu 6 pozitii n partea zecimala n caz ca nu este respectata conditia (2.6). 1. Se determina numarul de pozitii n I necesare pentru conversia partii ntregi: Deoarece 175 nu este o putere ntreaga a lui 4 n 1 = [log4 175]+1=[3.7256]+1=4 cifre 2. Se converteste partea ntreaga: NI =234 175 = 4 x 43 + 3 ? a0 = 3 43 = 4 x 10 + 3 ? a1 = 3 10 = 4 x 2 + 2 ? a2 = 2 2=0x 2+2? a3 = 2 Rezulta pentru partea ntreaga (NI)4 = 2233

3. Deoarece conditia (2.6) nu este ndeplinita conversia partii (NF)10 =0.1285 fractionare se va face pe 6 ranguri

13.01.2004

17 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

0.1285 x 4 = 0.514 0.514 x 4 = 2.056 0.056 x 4 = 0.224 0.224 x 4 = 0.896 0.896 x 4 = 3.584 0.584 x 4 = 2.336

? ? ? ? ? ?

a-1 = 0 a-2 = 2 a-3 = 0 a-4 = 0 a-5 = 3 a-6 = 2

Rezulta pentru partea fractionara (NF)4 = 0.020032 Pentru numarul N rezulta (N)4 = 2233.020032 4. Verificarea se realizeaza procedndu-se la conversia inversa, cu utilizarea metodei substitutiei: N10 = 2x43 +2x42 +3x41 +3x40 +0x4-1 +2x4-2 +0x4-3 +0x4-4 +3x4-5 +2x4-6 = = 128+32+12+3+0.125+0.0029296875+0.00048828125=175.1284125 5. erel conv [% ] =
0.1285 0.1284125 100 = 0.0077 % 0.1285

d. Sa se determine N2 = P6 x Q8 unde P6 = 125 si Q8 = 17. Sa se converteasca n baza 4 numarul N10 = 175.1285 cu 6 pozitii n partea zecimala n caz ca nu este respectata conditia (2.6). 1. P se converteste P prin metoda substitutiei
1 0 P = (125 )6 = (1)6 (10 )2 6 + (2 )6 (10 )6 + (5 )6 (10 )6

dar

(1)6 = (1)10 , (2 )6 = (2 )10 , (5 )6 = (5 )10 (10) 6 = (6 )10


n aceste conditii numarul P se va scrie
2 0 P = (125 )6 = (1)10 (6 )10 + (2 )10 (6 )1 10 + (5)10 (6 )10 = 36 + 12 + 5 = (53)10

2. P se converteste Q prin metoda substitutiei


0 Q = (17 )8 = (1)8 (10 )1 10 )8 8 + (7 )8 (

13.01.2004

18 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

dar

(1)8 = (1)10 , (7)8 = (7)10 , (10)8 = (8)10


n aceste conditii numarul Q se va scrie
0 Q = (17 )8 = (1)10 (8)1 10 + (7 )10 (8)10 = 8 + 7 = (15)10

3. Se determina produsul N10 = P10 x Q10 N10 = 53 x 15 = 795 4. Pentru a se efectua mai putine mpartiri N se converteste mai nti n baza 16 prin mpartiri succesive 795 = 16 x 9 + B ? 49 = 16 x 3 + 1 ? 3 = 16 x 0 + 3 ? Rezulta (N)16 = 31B 5. Utiliznd echivalentele din Tabelul 2.1 se obtine (N)2 = 0011 0001 1011 6. Verificarea se realizeaza procedndu-se la conversia inversa, cu metodei substitutiei: (N)10 = 0x211 +0x210 +1x29 +1x28 +0x27 +0x26 +0x25 +1x24 +1x23 + 2 1 +0x2 +1x2 +1x20 = 512+256+16+8+2+1= 795 2.2.3. Operatii aritmetice n binar octal si hexazecimal Operatiile aritmetice elementare ntr-un SN cu baza o putere a lui 2 urmeaza aceleasi reguli ca n zecimal, cu luarea n consideratie a principiului de numarare specific fiecarui SN. Este de mentionat ca numaratoarea n sistemul zecimal este realizata prin utilizarea consecutiva a celor zece simboluri (0, 1, 2, , 9); epuizarea acestora conduce la introducerea simbolului 1 pe o pozitie mai la stnga si reluarea pe pozitia initiala a secventei de simboluri (10, 11, 12, , a0 = B a1 = 1 a2 = 3

13.01.2004

19 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

19). Procesul continua n mod similar prin adaugarea cifrelor 2, 3 , , 9. Cnd se ajunge la 9 n pozitia secunda se continua cu adaugarea unei noi pozitii la stnga s.a.m.d. 2.2.3.1. Operatii aritmetice n SN binar Dupa cum s-a aratat pentru reprezentarea unui numar n SN binar se folosesc simbolurile 0 si 1. Respectnd regula de numarare zecimala, n conditiile operarii n exclusivitate cu cele doua simboluri se obtine urmatoarea secventa: 0, 1, 10, 11, 100, 101, 110, 111 1000, 1001, 1010, n Tabelul 2.2 sunt prezentate regulile pentru adunare si nmultire n binar. Tabelul 2.2 Adunare + 0 1 0 0 1 1 1 10 x 0 1 nmultire 0 0 0 1 0 1

n continuare se prezinta cte un exemplu pentru fiecare dintre operatiile elementare (adunare, scadere, nmultire si mpartire).
Adunare 1 0 11 0 11 . 10 1 10 + 1 1 01 1 11 . 01 1 01 11 0 01 0 11 . 00 0 11 Scadere 1 1 01 11 0 . 1 01 1 1 0 0 01 01 1 . 0 11 1 0 1 1 00 01 1 . 0 10 0 1

nmultire 10 11 . 11 x 1 11 . 01 1 011 11

mpartire 1 1 1 0 1 1 1 0 . 1 1 1 11 0 1 1 10 1 10 0 1 0 . 0 1 1 0 00 11 11

13.01.2004

20 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

00 000 0
1 01 111 10 11 11 1 01 11 1 10 01 11 000 11 1 00 11 10 . 00 11

11 01 00 10 011 1 101 00 110 1 110 1 000 0

2.2.3.2. Operatii aritmetice n SN octal Dupa cum s-a aratat pentru reprezentarea unui numar n SN octal se utilizeaza simbolurile 0, 1, 2, ,7. Aplicnd regula de numarare zecimala, n conditiile operarii n exclusivitate cu cele opt simboluri se obtine urmatoarea secventa: 0, 1,2,3,4,5,6,7 10, 11,12,13,,17 20,21,23,23,,27 .. n Tabelul 2.3 sunt prezentate regulile pentru adunare si nmultire n octal. + 0 1 2 3 4 5 6 7 0 1 2 3 0 1 2 3 1 2 3 4 2 3 4 5 3 4 5 6 4 5 6 7 5 6 7 10 6 7 10 11 7 10 11 12 4 4 5 6 7 10 11 12 13 5 5 6 7 10 11 12 13 14 6 6 7 10 11 12 13 14 15 7 7 10 11 12 13 14 15 16 x 0 1 2 3 4 5 6 7 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 1 2 3 4 5 6 7 2 0 2 4 6 10 12 14 16 3 0 3 6 11 14 17 22 25 Tabelul 2.3 4 5 6 0 0 0 4 5 6 10 12 14 14 17 22 20 24 30 24 31 36 30 36 44 34 43 52 7 0 7 16 25 34 43 52 61

Ca si n cazul precedent, n cele ce urmeaza se prezinta cte un exemplu pentru fiecare dintre operatiile elementare (adunare, scadere, nmultire si mpartire).

13.01.2004

21 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice Adunare 2 57 . 4 3 2 + 1 44 . 6 1 3 4 24 . 2 4 5 Scadere 4 1 23 . 5 16 5 67 . 3 07 3 3 34 . 2 07

nmultire 17 53 . 21 6 x 4.3 570 165 2

mpartire 76 32 1 . 5 42 : 2 3 . 11 7 6 3 2 1 5 4 . 2 23 1 1 71 33 32 0 5 . 3 2 =4 77 1 4 62 2 = 14 754 13 755 == 7 7 7 2 713 3 =63 70 46 22 15 46

76 55 070
1 0 4 45 2552 1 0 4 4 5 . 25 5 2

2.2.3.3. Operatii aritmetice n SN hexazecimal Reprezentarea unui numar n SN cu baza 16 (hexazecimal) implica utilizarea simbolurilor 0, 1, 2, ,7, 8, 9, A, B, C, D, E, F. Prin aplicarea regulii de numarare zecimala, n conditiile operarii cu cele 16 simboluri specifice rezulta urmatoarea secventa: 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6 ,7, 8, 9, A, B, C, D, E, F 10, 11,12,13,,1D, 1E, 1F 20,21,23,23,,2f .. n Tabelele 2.4 si 2.5 sunt prezentate regulile pentru adunare si nmultire n hexazecimal. Tabelul 2.4 + 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 A B C D E F 2 3 4 5 6 7 8 9 A B C D E F 0 0 1

13.01.2004

22 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

1 2 3 4 5 6 7 8 9 A B C D E F

1 2 3 4 5 6 7 8 9 A B C D E F

2 3 4 5 6 7 8 9 A B C D E F 10

3 4 5 6 7 8 9 A B C D E F 10 11

4 5 6 7 8 9 A B C D E F 10 11 12

5 6 7 8 9 A B C D E F 10 11 12 13

6 7 8 9 A B C D E F 10 11 12 13 14

7 8 9 A B C D E F 10 11 12 13 14 15

8 9 A B C D E F 10 11 12 13 14 15 16

9 A B C D E F 10 11 12 13 14 15 16 17

A B C D E F 10 11 12 13 14 15 16 17 18

B C D E F 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19

C D E F 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 1A

D E F 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 1A 1B

E F 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 1A 1B 1C

F 10 10 11 11 12 12 13 13 14 14 15 15 16 16 17 17 18 18 19 19 1A 1A 1B 1B 1C 1C 1D 1D 1E

x 0 0 0 1 0 2 0 3 0 4 0 5 0 6 0 7 0 8 0 9 0 A 0 B 0 C 0 D 0 E 0 F 0

1
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 A B C D E F

2
0 2 4 6 8 A C E 10 12 14 16 18 1A 1C 1E

3
0 3 6 9 C F 12 15 18 1B 1E 21 24 27 2A 2D

4
0 4 8 C 10 14 18 1C 20 24 28 2C 30 34 38 3C

7
0 7 E 15 1C 23 2A 31 38 3F 46 4D 54 5B 62 69

8 9
0 8 10 18 20 28 30 38 40 48 50 58 60 68 70 78 0 9 12 1B 24 2D 36 3F 48 51 5A 63 6C 75 7E 87

A
0 A 14 1E 28 32 3C 46 50 5A 64 6E 78 82 8C 96

Tabelul 2.5 C D E F

0 0 5 6 A C F 12 14 18 19 1E 1E 24 23 2A 28 30 2D 36 32 3C 37 42 3C 48 41 4E 46 54 4B 5A

0 0 0 0 0 B C D E F 16 18 1A 1C 1E 21 24 27 2A 2D 2C 30 34 38 3C 37 3C 41 46 4B 42 48 4E 54 5A 4D 54 5B 62 69 58 60 68 70 78 63 6C 75 7E 87 6E 78 82 8C 96 79 84 8F 9A A5 84 90 9C A8 B4 8F 9C A9 B6 C3 9A A8 B6 C4 D2 A5 B4 C3 D2 E1

n continuare se prezinta cte un exemplu pentru fiecare dintre operatiile elementare ( adunare, scadere, nmultire si mpartire) efectuate n SN hexazecimal.

13.01.2004

23 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice Adunare 7FA 4 + 52 1D D1 C 1 Scadere C4 1 2 A FB 5 1 4 5D

nmultire 1 4A. 2 F x B.1 1 4A 2 F

E3 00 5
E 4 4A 7 F E4 4 . A7 F

mpartire A 5 7 BF 3A 74 2 DA 6 . 9A 3 17 2F2 = 25B 24 4 =1 7F 1 5C 23 0 20A 260 244 1C

2.3. Reprezentarea numerelor n calculator Uzual un echipament de calcul numeric preia datele si ofera rezultatele ntr-o forma accesibila utilizatorului. n ceea ce priveste prelucrarea, aceasta presupune exprimarea datelor ntr-o forma specifica procesorului. n consecinta exista doua formate de reprezentare a numerelor n calculator si anume formatul intern si formatul extern. Pentru reprezentarea interna se utilizeaza SN binar n mai multe forme diferentiate de solutia aleasa pentru indicarea pozitiei virgulei si semnului numarului. n acest sens pozitia fixa sau variabila a delimitatorului fractionar (punct sau virgula) determina reprezentarea n virgula fixa sau respectiv n virgula mobila. 2.3.1. Reprezentarea numerelor n virgula fixa

13.01.2004

24 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

n calculator se opereaza cu numere de lungime fixa, numarul de pozitii binare fiind determinat de lungimea registrelor de memorare. n formatul virgula fixa, virgula (punctul zecimal) nu este reprezentata fizic n calculator, pozitia sa fiind stabilita prin proiectare si neputnd fi schimbata. Uzual virgula se considera plasata n fata celei mai semnificative cifre a numarului, n aceste conditii numerele cu care se opereaza fiind subunitare. Observatie importanta . Numarul de biti pe care se reprezinta un numar este finit si fix, stabilindu-se n faza de proiectare a calculatorului. Din acest motiv n calculator nu se poate reprezenta dect un numar finit de valori, care pot fi interpretate diferit n cele doua formate (intern sau extern). Numerele care se pot reprezenta n calculator se numesc numere cu precizie finita (NPF) si au proprietati diferite fata de numerele din matematica. n cazul acestora poate aparea depasirea capacitatii de memorare deoarece NPF au un domeniu finit de valori, n sensul ca nu pot exista numere orict de mari sau orict de mici. Depasirile pot fi detectate hardware sau software. Urmatorul exemplu demonstreaza ca n cadrul NPF nu este valabila proprietatea de asociativitate. s Fie o masina cu urmatorul format admisibil: n care se pot reprezenta numere ntregi cuprinse ntre 999 si +999. Fie a = 600, b=500, c=400 n aritmetica clasica a+(b-c) = (a+b)-c respectiv 600+(500-400) =700 si (600+500)-400=700 asociativitatea fiind respectata. n cazul NPF (calculatoare) a+(b-c) = 600+(500-400) = 700, iar (a+b)-c = (600+500) - 400 = eroare. 1100 - depasire Numerele ntregi fara semn se reprezinta prin corespondentul lor binar (codul direct) numarul de biti pentru reprezentarea unui numar N fiind 2 n-1 N < 2 n . Pentru numerele cu semn exista trei reprezentari mai des utilizate si anume:

13.01.2004

25 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

1. semn marime; 2. complement fata de 2; 3. complement fata de 1. nainte de a trata fiecare mod de reprezentare se va defini notiunea de complement al unui numar N scris ntr-o baza b. a) Se numeste complement fata de baza b a numarului (N)b numarul ( N ) b definit prin relatia
( N ) b = b n (N )b .

(2.12)

b)

Se numeste complement fata de b-1 a numarului (N)b


( N ) b = b n (N )b b m .

numarul ( N )b definit prin relatia (2.13)

n relatiile de mai sus n si m reprezinta numarul de cifre ale partii ntregi respectiv fractionare ale numarului N iar b este baza SN n care se reprezinta numarul. Exemple a. Sa se determine C10 si C9 pentru numarul (N)10 = 175.32 n SN zecimal C10 = N = 10 n N si C 9 = N = 10 n N 10 m
C10 (175 .32) = N = 10 3 175 .32 = 824 .68 C 9(175.32) = N = 10 3 175 .32 10 2 = 824 .67

b. Sa se determine C2 si C1 pentru numarul (N)2 = 1011.11 n SN binar C 2 = N = 2 n N si C1= N = 2 n N 2 m


C 2(1011 .11) = N = 2 4 1011 .11 =10000 .00 1011 .11 = 0100 .01 C1(1011 .11) = N = 2 4 1011.11 2 2 = 10000 .00 1011 .11 0.01 = = 10000 .00 1100 .00 = 0100 .00 Daca n este numarul de cifre binare ale unui numar, atunci cel mai mare numar pozitiv care poate fi reprezentat este

13.01.2004

26 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

N = 2n 1,
n

(2.14)

numarul de valori distincte fiind 2 . Pentru exemplificare n Tabelul 2.6 se prezinta valori tipice pentru n si 2 n si N. Tabelul 2.6 n= 2n = numar de valori N = valoarea maxima numar distincte reprezentabila de biti 8 256 255 16 65,536 65,535 32 4,294,967,296 4,294,967,295 64 1,844,674,407,370,955,616 1,844,674,407,370,955,615 n general domeniul finit de valori pentru numerele ntregi, reprezentate n formatul cu virgula fixa este: (2.15) unde Vmin si Vmax sunt cea mai mica respectiv cea mai mare valoare care se pot reprezenta pe n biti. Cele 2n valori distincte pot constitui reprezentari ale unor numere ntregi pozitive sau negative. 2.3.1.1. Reprezentarea unui numar prin marime si semn Scrierea unui numar prin marime si semn (sau n cod direct) este data de relatia
N = an 2 +
n

D = [Vmin ,Vmax ] Z ,

i =m

a 2
i

n1

(2.16)

unde a n este bitul de semn, iar a i sunt bitii numarului N. n privinta semnului a n care ocupa bitul cel mai semnificativ (MSb M ost Significant bit) conventia este urmatoarea: a n = 0, daca N 0 ; a n = 1, daca N < 0 . Considernd reprezentarea pe m+n biti, conform relatiei (2.16) primul bit din stnga este asociat semnului, iar restul de n+m-1 biti contin marimea numarului egala cu reprezentarea binara a valorii N- figura 2.1.

13.01.2004

27 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

s 1

M marime n+m-1 biti

Fig. 2.1. Reprezentarea semn marime pe n+m biti.

Exemple a) + 9 = 0 1001 valoarea numarului bitul de semn b) - 6 = 1 0110 valoarea numarului bitul de semn c) -0.6875 = 1 1011 valoarea numarului bitul de semn
Reprezentarea semn marime prezinta avantajul apropierii de scrierea naturala, nsa din punctul de vedere al realizarii calculelor prezinta unele dezavantaje. Acestea se refera n primul rnd la necesitatea examinarii nainte de realizarea unei operatii (adunare sau scadere) a bitului de semn. Pe de alta parte, unitatea aritmetica se poate mult simplifica daca este orientata numai catre operatia de adunare. Acest deziderat se poate realiza prin alegerea convenabila a reprezentarii numerelor, recomandabila fiind reprezentarea n C2 (complement fata de 2). Un alt dezavantaj important este legat de reprezentarea numarului zero care este afectata de semn respectiv

[+0] d = 0 000 000 ; [- 0]d = 1 000 000 . Aceasta dubla reprezentare face ca un numar N ntreg reprezentat n cod direct pe n ranguri sa poata lua valori n gama
2 n1 + 1 N 2 n1 1 ,

(2.17)

ceea ce, de exemplu, face ca pentru

13.01.2004

28 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

n=8 domeniul de reprezentare sa fie D = [ 127 ,+127 ] Z ;

n=16 domeniul de reprezentare sa fie D = [ 32767 ,+32767 ] Z .

2.3.1.2. Reprezentarea unui numar n complement fata de 1 (cod invers) Pentru numere pozitive N 0 reprezentarea n complement fata de 1 este identica cu reprezentarea semn marime. Daca N < 0, atunci bitul de semn s = 1 si
C1( N ) = 2 n1 1 N ,

(2.18)

unde n-1 este numarul de biti utilizati pentru reprezentarea marimii (fara semn). Calculul C(1) se poate face prin doua metode si anume: a. utiliznd definitia, respectiv

s =1 C1( N ) = 2n 1 1 N ; b. prin inversarea bitilor reprezentarii cu semn a valorii absolute |N| a numarului N.

Exemple Fie n -1 = 7 si N = -123; sa se calculeze prin cele doua metode C1(N) a. |N| = 123; C1(|N|) = 27 1 123 = 128 1 123 = 4 =0000 100 C1(N) = 1 0000100 = (1x27 + 1x22 )10 = (132) 10 b. (|N|) d = 0 1111011 C1(N) = 1 0000100 (s-a inversat fiecare bit).
n ceea ce priveste reprezentarea numarului zero si n acest caz aceasta este afectata de semn respectiv

[+0] i = 0 000 000 ; [- 0]d = 1 111 111 . Aceasta dubla reprezentare face ca un numar N ntreg reprezentat n cod direct pe n ranguri sa poata lua valori n aceiasi gama ca n cazul codului direct. 2.3.1.3. Reprezentarea unui numar n complement fata de 2

13.01.2004

29 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

(cod complementar) Pentru numere pozitive N > 0 reprezentarea n complement fata de 2 este identica cu reprezentarile semn marime si n cod complementar fata de 1. Daca N < 0, atunci s = 1
C 2( N ) = 2 n 1 N ,

(2.19)

unde n-1 este numarul de biti utilizati pentru reprezentarea marimii (fara semn). Calculul C(1) se poate face prin trei metode si anume: a. utiliznd definitia, respectiv

s = 1 C 2 ( N ) = 2n 1 N ; b. prin inversarea bitilor reprezentarii cu semn a valorii absolute |N| a numarului N la care se adauga 1, n pozitia cea mai putin semnificativa;

c. prin analiza de la dreapta la stnga a reprezentarii cu semn a valorii absolute |N| a numarului N. Primii biti de 0 si primul bit de 1 se lasa neinversati, apoi se inverseaza toti bitii, inclusiv bitul de semn (daca primul bit ntlnit este 1 se lasa neschimbat numai acesta). Exemple 1. Fie n-1 = 7 si N = -123; sa se calculeze prin cele trei metode C2(N) a. |N| = 123; M = 27 123 = 128 123 = 5 C2(N) = 1 0000101 b. (|N|) d = 0 1111011 C1(N) = 1 0000100 + (s-a inversat fiecare bit). 1 C2(N) = 1 0000101 c. 1. (|N|) d = 0 1111011 2. se analizeaza bitii de la dreapta spre stnga si se inverseaza C2(N) = 1 000010 1 bit neschimbat

13.01.2004

30 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

biti inversati 2. Fie n -1 = 7 si N = -96; sa se calculeze prin cele trei metode C2(N) a. |N| = 96; M = 27 96 = 128 96 = 32 C2(N) = 1 0100000 b. (|N|) d C1(N) C2(N) c. 1. (|N|) C2(N) = = = 0 1100000 1 0011111 + (s-a inversat fiecare bit). 1 1 0100000

= 0 1 100000 = 1 0 100000 biti neschimbati biti inversati

2. se analizeaza bitii de la dreapta spre stnga si se inverseaza

Reprezentarea n complement fata de 2 este cea mai utilizata pentru numerele algebrice datorita n primul rnd faptului ca elimina ambiguitatile legate de reprezentarea numarului zero. n C2 numarul zero are o reprezentare unica si anume [0] c = 0 000 000 . Aceasta unica reprezentare face ca un numar N ntreg reprezentat n cod complementar pe n ranguri sa poata lua valori n gama
2 n 1 N 2 n1 1

(2.20)

ceea ce va implica, de exemplu, pentru - n=8 domeniul de reprezentare sa fie D = [ 128 , + 127 ] Z ; -

n=16 domeniul de reprezentare sa fie D = [ 32768 ,+32767 ] Z . 2.3.1.4. Reprezentarea n exces

Necesitatea acestui tip de reprezentare este impusa de anumite avantaje pe care le ofera tratarea numerelor fara semn. Ideea care sta la baza acestei reprezentari cunoscuta si sub denumirea de reprezentare deplasata consta n adunarea la fiecare numar a unui exces reprezentat de regula de cel mai mic numar ntreg negativ care se poate reprezenta n calculator.

13.01.2004

31 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

De exemplu n reprezentarea C2 pe un octet domeniul D = [ 128 , + 127 ] Z se transforma prin adunarea excesului 128 n
Dexces 128 = [0 , + 255 ] Z . n aceste conditii celui mai mic numar negativ (-128)10 i va corespunde (00000000) 2 iar celui mai mare numar pozitiv (+127) 10 i va corespunde (11111111) 2 . Aceasta reprezentare simplifica efectuarea operatiei de comparare a numerelor, ceea ce este esential pentru realizarea hardware-ului implicat n operarea exponentilor la reprezentarea n virgula mobila. * * * Dupa cum s-a vazut prin reprezentarea n format virgula fixa se precizeaza un numar de ranguri la stnga virgulei pentru partea ntreaga, respectiv la dreapta acesteia pentru partea fractionara. n aceste conditii gama si precizia de reprezentare sunt determinate de numarul de ranguri. De exemplu pe 40 de ranguri pot fi manevrate numere de ordinul trilioanelor (1012 ) precizia fiind de o trilionime. Solicitari suplimentare ar putea fi rezolvate prin cresterea numarului de ranguri, aspect care nu este posibil ntruct acest numar este fixat pentru un anumit tip de calculator.

2.3.2. Reprezentarea numerelor n virgula mobila Necesitatea reprezentarii n calculator a numerelor foarte mari sau foarte mici, cu o precizie ridicata a condus la reprezentarea n virgula mobila (VM) . Reprezentarea n format VM utilizeaza reprezentarea stiintifica r = m x bE careia i sunt asociate trei componente: b baza; E exponentul; care indica ordinul de marime al numarului; m mantisa asociata marimii exacte a numarului ntr-un anumit domeniu.

13.01.2004

32 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

Exemple 6.342 = 0.6342 x 101 = 6.342 x 100 ; 0.0057 = 0.57 x 10-2 = 5.7 x 10-3 ; 5760 = 0.576 x 104 = 5.76 x 103 . Consideram ca pentru reprezentarea unui numar n virgula mobila se utilizeaza n biti din care e pentru exponent (care determina intervalul de valori) si m biti pentru mantisa (care determina precizia reprezentarii). Dupa cum se stie cu n biti se pot reprezenta 2n numere reale. ntre numere reale din matematica si numerele reale reprezentate n formatul cu virgula mobila exista diferente legate de domeniul finit si multimea discreta de valori. Domeniul finit de valori este determinat de capacitatea fizica limitata a memoriei calculatorului. Pentru a vedea cum se poate determina acest domeniu vom considera o masina ipotetica zecimala (baza de numeratie este 10) n care: - mantisa m este subunitara si pozitiva respectiv, 0 m < 1; - mantisa se reprezinta ca un numar cu semn si trei cifre, n domeniul 0.1 m < 1 sau zero; - exponentul se reprezinta ca un numar cu semn si doua cifre. Structura unui numar cu caracteristicile expuse precum si valorile pozitive minima si maxima sunt: mantisa exponent Structura: ? ? ? ? ? ? Vmin = - 99 9 - 99 = - 0.999 x 10-99 ; Vmax = +9 9 9 + 99 = + 0.999 x 10+99. Numarul de mantise pozitive distincte este Nm = 1800 {900 pentru m[999 , -100] Z si 900 m [+100 , +999] } Z, iar numarul de exponenti este Ne = 199 (toate valorile ntregi intre 99 si +99 inclusiv 0 ), deci rezulta ca n acest format se pot reprezenta n total N numere (pozitive si negative) N=Nm x Ne + 1 = 1800x199 + 1 = 358201 numere. O reprezentare a valorilor limite pe axa reala permite evidentierea situatiilor in care se produce depasire. Determinarea valorilor Vmin si Vmax

13.01.2004

33 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

permite identificarea pe axa reala, figura 2.2, a domeniilor de valori reprezentabile.

(1)

(2)

(3) (4)

(5)

(6)

(7)

-Vmax
- 0.999 10+99 - 10+99

-Vmin
- 0.100 x 10 -10-100
-99

+Vmin
+ 0.100 10-99 +10-100

+Vmax
+ 0.999 10+99 + 10 +99

Fig. 2.2. Domeniile valorilor reale reprezentabile n VM.

Zonele marcate cu cifre in figura 2.2 reprezinta urmatoarele categorii de numere: 1. numere negative mai mici dect - 0.999 x 10 +99 ( - 10+99 ) , dar foarte mari in valoare absoluta; 2. numere negative intre - 0.999 x 10 +99 si - 0.100 x 10 -99 (- 10+99, -10-100 ); 3. numere negative foarte mici cu valoare absoluta mai mica dect 0.100 x 10 -99 (10-100 ); 4. zero; 5. numere pozitive foarte mici cu valoare absoluta mai mica dect 0.100 x 10 -99 (10-100 ); 6. numere pozitive intre + 0.100 x 10 -99 si + 0.999 x 10 +99 (+ 10-100 , -10+99); 7. numere foarte mari in valoare absoluta, pozitive mai mari dect + 0.999 x 10 +99 (+10+99); Domeniul de reprezentare va fi format din zonele ( 2 numere negative) si (6 - numere pozitive) la care se adauga zona 4 reprezentata de numarul zero. Daca n urma unei operatii aritmetice rezulta o valoare n zonele (1 ) sau ( 7 ) apare depasirea flotanta (inferioara daca rezultat < -Vmin sau superioara daca rezultat > +Vmax). Daca rezultatul se situeaza n zonele (3) sau (5) se semnalizeaza imposibilitatea reprezentarii pentru ca numerele sunt prea mici (negative zona 3 , pozitive zona 5 ).

13.01.2004

34 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

Caracterul discret al reprezentarii n virgula mobila este dat de faptul ca multimile din zonele ( 2 ) si (6 ) ale schemei din figura 2.2 sunt multimi finite. Avnd n vedere ca multimea numerelor reale este o multime continua (ntre orice doua numere reale se gaseste o infinitate de asemenea numere) rezulta ca nu exista o corespondenta biunivoca ntre aceasta multime si multimea numerelor reprezentabile n virgula mobila. Numarul de cifre al mantisei determina precizia de reprezentare n domeniile 2 si 6 in timp ce numarul de cifre al exponentului afecteaza marimea acelorasi domenii. Mantisa se reprezinta uzual in forma normalizata (prima cifra din stnga diferita de zero) si intr-una din bazele 2, 4, 8, 16. Pentru a nu folosi exponenti negativi se introduce notiunea de caracteristica. Aceasta este egala cu exponentul cu semn deplasat, astfel nct sa ia valori intr-o multime de numere pozitive. De exemplu pentru un exponent in domeniul [-64, +63]Z, o deplasare cu +64 va conduce la o caracteristica in domeniul [0, +127]Z. Stabilirea formatului de reprezentare a numerelor reale n virgula mobila a constituit obiectul a numeroase studii care s-au concretizat n elaborarea n anul 1985 a standardului IEEE1 754. Astfel au fost alese doua forme standard: 00

formatul scurt sau de baza ( figura 2.3) , pe un cuvnt de 32 de biti care asigura o viteza mai mare de operare;
01 08 09 31

s 1 bit

e 8 biti

f 23 biti

Fig. 2.3. Formatul scurt n VM al Standardului IEEE 754.

formatul lung sau dublu de baza ( figura 2.4) , pe un cuvnt de 64 de biti care asigura o precizie mai mare de lucru.
00 01 11 12 63

s 1 bit
1

e 11 biti

f 52 biti

Fig. 2.4. Formatul lung n VM al Standardului IEEE 754. IEEE - Institute of Electrical and Electronics Engineers www.ieee.org

13.01.2004

35 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

n formatul scurt (simplu de lucru) semnificatiile sunt urmatoarele: - bitul 00: s = semnul mantisei (s = 1 mantisa negativa ); - bitii 01- 08: e = exponentul deplasat (deplasarea este 27 1 = 127); - bitii 09 - 31: f = mantisa normalizata/ fractia 2 . Valoarea unui numar r reprezentat ntr-un asemenea format este: daca e = 255 si f ? 0 atunci r = NAN (nu este un numar Not A Number); daca e= 255 si f = 0 atunci r = ( 1)s ; daca 0 < e < = 255 atunci; r = ( 1)s 2e (2
7

daca e= 0 si f ? 0 atunci ; r = ( 1)s 2 126 (0 . f ) daca e= 0 si f = 0 atunci r = ( 1)s 0 ( zero ) .

) (1. f ) ;(2.21)

n particular se obtin urmatoarele reprezentari n format scurt 0 00000000 00000000000000000000000 = +0 1 00000000 00000000000000000000000 = -0 0 11111111 00000000000000000000000 = +8 1 11111111 00000000000000000000000 = -8 0 11111111 00000100000000000000000 = NaN 1 11111111 00100010001001010101010 = NaN 0 10000000 00000000000000000000000 = +1 * 2**(128-127) * 1.0 = 2 0 00000001 00000000000000000000000 = +1 * 2**(1-127) * 1.0 = 2**(-126) 0 00000000 10000000000000000000000 = +1 * 2**(-126) * 0.1
2

cnd e?0, se presupune un bit egal cu 1 la stnga lui f; virgula se considera plasata ntre acest bit si primul bit explicit al mantisei.

13.01.2004

36 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

= 2**(-127) 0 00000000 00000000000000000000001 = +1 * 2**(-126) * 0.00000000000000000000001 = 2**(-149) (Cea mai mica valoare pozitiva) Conform relatiei (2.21) marimea numerelor reprezentate este n gama . 2 126 (1.0) r 2127 2 2 23

n formatul lung (dublu de baza) semnificatiile sunt urmatoarele: - bitul 00: s = semnul mantisei (s = 1 mantisa negativa ); - bitii 01 - 11: e = exponentul deplasat (deplasarea este 210 1 = 1023); - bitii 12 - 63: f = mantisa normalizata/ fractia 3 . Valoarea unui numar r reprezentat ntr-un asemenea format este: - daca e = 2047 si f ? 0 atunci r = NAN (nu este un unumar Not A Number); - daca e= 2047 si f = 0 atunci r = ( 1)s ; gama daca 0 < e < = 2047atunci; r = ( 1)s 2 e (2
10

daca e= 0 si f ? 0 atunci r = ( 1)s 2 1022 (1 + f ) ; daca e= 0 si f = 0 atunci r = ( 1)s 0 ( zero ) .

) (1+ f ) ;(2.21)

Conform relatiei (2.21) marimea numerelor reprezentate este n


2 126 (1.0) r 2127 2 23

)
(2.22)

10 r = ( 1)s 2e (2 1) (1 + f ) , cu conditon e 0

Conform relatiei (2.21) marimea numerelor reprezentate este n gama 2 1022 (1.0) r 21023 2 52 .

idem 2.

13.01.2004

37 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

Conform relatiei (2.21) marimea numerelor reprezentate este n gama . 2 126 (1.0) r 2127 2 23 Exemplu Sa se reprezinte n formatul scurt numarul r= -348.562510 ,. a. se converteste r in baza 2 348 = 174 x 2 + 0 174 = 87 x 2 + 0 87 = 43 x 2 + 1 43 = 21 x 2 + 1 21 = 10 x 2 + 1 rI = 101011100 10 = 5 x 2 + 0 5= 2x2+1 2= 2x1+0 1= 0x2+1 0.5625 x 2 = 1 .125 0.1250 x 2 = 0 .250 0.2500 x 2 = 0 .500 rF = 0.1001 0.5000 x 2 = 1 .000 r =1010 11100.1001 se trece rezultatul in forma normalizata r =1. 0101 1100 1001 0000 0000 000 x 28 (pentru a se obtine mantisa pe 23 de biti s-a completat doua grupe de cte 4 si o grupa cu 3 de zero; c. se reprezinta n VM s = 1 (negativ) e = 127 + 8 = 13510 = 8716 = 1000 01112 f = 0101 1100 1001 0000 0000 000 Rezulta reprezentarea in virgula mobila r = 1 1000 0111 0101 1100 1001 0000 0000 000 d. Verificare b.

13.01.2004

38 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

r = (-1)1 x 2135-127 x 1. 0101 1100 1001 0000 0000 000 1. 1101 1100 1001 0000 0000 000 = 1+2-1 +2-2 +2-4 +2-5 +2-6 +2-9 +2-12 = 1+0.25+0.0625+0.03125+0.015625+0.001953125+ +0.000244140625=1.361572265625 r = (-1)1 x 28 x 1.361572265625=-256x1.361572265625=348.5625 naintea unor consideratii referitoare la precizia de reprezentare, ctiva termeni si concepte specifice erorilor de calcul, dintre care cu o parte s-a operat n subcapitolele precedente. Precizia constituie un termen asociat cu lungimea cuvntului, respectiv numarul de biti disponibili pentru reprezentarea numarului. De exemplu, n cazul unui registru de 8 biti, considernd ca se reprezinta numai numere naturale precizia de reprezentare va fi de 1/2 8 respectiv 1/256. Acuratetea reprezinta o masura a apropierii unei aproximari fata de valoarea exacta. De exemplu numarul 12 se exprima exact pe 4 biti (1100) iar numarul 0.66650390625 pe 11 biti (0.10101010101- partea fractionara. Daca se impune n acest din urma caz o reprezentare pe 8 biti se obtine 0.10101010 (echivalent reprezentare 0.6640625). Dupa cum se observa a doua reprezentare este mai precisa (8 biti n loc de 4) dar are o acuratete mai mica. Gama reprezinta multimea numerelor reprezentabile ntr-un sistem dat. De exemplu pentru reprezentarea numerelor ntregi n C2 pe patru biti, aplicnd relatia (2.20) se obtine gama [-8,7]nZ. Rezolutia constituie marimea diferentei (respectiv a distantei ) dintre doua numere adiacente. n cazul reprezentarii n virgula fixa aceasta distanta este constanta n interiorul gamei, n timp ce la reprezentarea n virgula mobila distanta este variabila si depinde de marimea exponentului. Trunchierea (rotunjirea prin lipsa) este un procedeu utilizat atunci cnd precizia nu este suficienta pentru reprezentarea numarului dat. De exemplu daca se doreste reprezentarea numarului pi = 3.141592654 ntr-un dispozitiv capabil sa memoreze numai 6 cifre zecimale, atunci

13.01.2004

39 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

numarul pi1 = 3.14159 va reprezenta numarul pi cu e eroare de trunchiere de 0.000002654. Rotunjirea este metoda de selectie a celei mai apropiate valori de valoarea initiala a numarului. n zecimal, daca cifra aflata la dreapta ultimei cifre care se poate reprezenta este = 5, atunci ultima cifra reprezentabila se incrementeaza cu unu (n caz contrar aceasta ramne neschimbata). Erori specifice reprezentarii numerelor n virgula mobila. Datorita preciziei finite de reprezentare apar erori care pot fi acceptate sau nu de catre o aplicatie data. De exemplu diferenta 1000000-1 n VM va conduce tot la 1000000 n conditiile unei erori mai mari dect 1. La analiza reprezentarii n VM intereseaza urmatoarele aspecte: numarul numerelor reprezentabile; numarul care are valoarea/marimea cea mai mare; numarul diferit de zero care are valoarea/marimea cea mai mica; - determinarea celei mai mari distante dintre doua numere succesive; determinarea celei mai mici distante dintre doua numere succesive. Stabilirea numarului numerelor reprezentabile se face tinnd cont de numarul de valori pe care le pot lua cmpurile distincte ale reprezentarii n VM: - semnul poate lua doua valori; - numarul de exponenti este n exp= (E-e)+1, unde E, e sunt cel mai mare respectiv cel mai mic exponent; - primul rang al partii fractionare (mantisei) este b-1 unde b este baza; - celelalte ranguri ale mantisei b f-1 unde f este numarul rangurilor semnificative ale mantise n baza b; - zero. n aceste conditii pot fi reprezentate
Nrrepr = 2 ((E e ) + 1) (b 1) b f 1 + 1 ,

(2.23)

unde Nrepr este numarul de numere reprezentabile.

13.01.2004

40 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

Observatie n cazul exponentului nu toate combinatiile de biti sunt valide. De exemplu n standardul IEEE 754 , desi n simpla precizie sun rezervati 8 biti, cel mai mic exponent este 126 si nu 128, exponentii interzisi fiind pentru reprezentarile speciale zero si infinit. Cel mai mic numar reprezentabil Nmin (cu cel mai mare exponent b E si cea mai mare mai mica fractie normalizata b -1 ) va fi
N min = b e 1 .

(2.24)

Cel mai mare numar reprezentabil Nmax (cu cel mai mare exponent b E si cea mai mica mai mica fractie normalizata diferita de zero b -1 ) va fi
N max = b E 1 b f .

(2.25)

Cea mai mica distanta ntre doua numere consecutive Dmin care apare atunci exponentul are cea mai mica valoare b e si se modifica cel mai putin semnificativ bit al fractiei b -f va fi
Dmin = b e f .

(2.26)

Cea mai mare distanta ntre doua numere consecutive Dmax care apare atunci exponentul are cea mai mare valoare b E si se modifica cel mai putin semnificativ bit al fractiei b -f va fi
Dmin = b E f .

(2.27)

Exemplu Sa se determine elementele de mai sus urmatoarea reprezentare n VM (figura 2.5): - bit de semn; - exponent pe doi biti n exces 2; - fractie pe 3 biti normalizata fara 1 ascuns;
00 01 02 03 05

s 1 bit

e 2 biti

f 3 biti

13.01.2004

/ 104 Fig. 2.5. Formatul41 VM pentru exemplu.

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

Datele aferente reprezentarii vor fi: e=-2, E=1, nexp = (E-e)+1=4; multimea exponentilor va fi {-2, -1, 0, 1}4 ; cea mai mica fractie f min =b -1 =2 -1 =(0.5)10 =(0.100)2 ; cea mai mare fractie f max=1-b -f =1-2 -3 =(0.875)10 =(0.111)2; modulul celui mai mic numar reprezentabil
1 N min = b e 1 = 2- 2-1 = 2 3 = = 0.125 10 0 10 = (0.001 2 0 ) 2 8 cel mai mare numar reprezentabil
N max = b E 1 b f = 21 1 2 3 = 2 (2 0.125 ) = = 7 = (0.175 101 )10 = 0 .111 21 2 4

Nrrepr = 2 ((E e ) + 1) (b 1) b f 1 + 1 = 2 ((1 + 2) + 1) (2 1) 231 + 1 = 2 4 2 2 + 1 = 33 distanta minima ntre doua numere reprezentabile 1 Dmin = b e f = 2 23 = 2 5 = = (0 .03125 )10 = 32
= (0 .00001 )2VF = 0.001 2 2 2VM

numarul reprezentarilor

distanta maxima ntre doua numere reprezentabile 1 Dmin = b E f = 213 = 2 2 = = (0.25)10 = 4


= (0 .01)2VF = 0.010 21 2VM

2.3.3. Coduri numerice si alfanumerice

Cele 4 combinatii n binar vor fi 00, 01, 10, 11 sau avnd n vedere excesul se obtin exponentii 2, -1, 0, 1.

13.01.2004

42 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

Dupa cum s-a aratat calculatorul prelucreaza numere reprezentate n SN binar n timp ce utilizatorul uman opereaza curent cu numere exprimate n SN zecimal, cu cuvinte specifice unei anumite limbi, cu anumite semne grafice, etc. Pentru translatarea ntre celor doua maniere de reprezentare, evident fara alterarea continutului informational se utilizeaza codificarea. A codifica elementele unei multimi A prin elementele unei alte multimi B nseamna a realiza o corespondenta ntre fiecare element a A o secventa de elemente b B . Un cod este o functie f : A I unde I este multimea secventelor care se pot forma cu elemente din B. n ceea ce priveste multimea A acesta se numeste alfabet iar elementele acesteia (cifre, litere, semne de punctuatie etc.) sunt caractere. Codurile n care sunt reprezentate numai numere se numesc coduri numerice iar cele n care pe lnga numere contin si litere, caractere speciale etc. se numesc coduri alfanumerice. Avnd n vedere reprezentarea interna n cod binar, respectiv B = {0,1} , n continuare vor fi tratate coduri care codifica litere si cifre prin combinatii de elemente ale multimii B. Daca multimea A are un numar de N caractere, un caracter poate fi codificat printr-o secventa de n elemente din B daca
N 2n (2.28) Exemplu Sa se determine numarul minim de biti care pot codific a cele zece cifre ale SN zecimal.

Din
n log 2 10 =

relatia

(2.28)

rezulta

n log 2 N

respectiv

1 = 3.322 . n aceste conditii rezulta ca numarul minim de log 2 biti utilizati pentru codificarea unei cifre zecimale este n=4.

2.3.3.1. Coduri numerice Codurile binar-zecimale care asigura codificarea binara a numerelor zecimale pot fi ponderate sau neponderate. Codurile ponderate asociaza fiecarei cifre zecimale o tetrada binara, n care fiecare rang are o anumita pondere. Pentru exemplificare n

13.01.2004

43 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

Tabelul 2.7 se prezinta o serie de coduri numerice ponderate cu o frecventa mai ridicata de utilizare. Tabelul 2.7 Zecimal 8421 2421 4221 5421 7421 0 0000 0000 0000 0000 0000 1 0001 0001 0001 0001 0001 2 0010 0010 0010 0010 0010 3 0011 0011 0011 0011 0011 4 0100 0100 0110 0100 0100 5 0101 1011 1001 1000 0101 6 0110 1100 1100 1001 0110 7 0111 1101 1101 1010 0111 8 1000 1110 1110 1011 1001 9 1001 1111 1111 1100 1010 Codul 8421 este un cod n care cifrele binare de la stnga la dreapta au respectiv ponderile 2 3 , 22 ,21 , 20 . Codurile 2421 si 4221 se caracterizeaza prin utilizarea ponderii 2 n doua pozitii distincte ale tetradei, iar tetradele care reprezinta cifre zecimale a caror suma este egala cu 9 sunt complementare. O alta particularitate consta n faptul ca primele cinci tetrade au n prima pozitie 0 iar ultimele cinci au n aceiasi pozitie cifra 1. Codul 5421este caracterizat de faptul ca cifrele 5 -9 se deosebesc de cifrele 0-4 numai prin valoarea primului bit.

Codul 7421 utilizeaza ponderile 7, 4, 2, 1. Aceste ponderi introduc o ambiguitate n ceea ce priveste reprezentarea cifrei 7 (0111 sau 1000). Pentru nlaturarea acesteia se introduce o restrictie si anume considerarea combinatiei cu cei mai multi biti 1 respectiv 0111. Codurile neponderate nu presupun existenta cte unei ponderi care sa fie asociata fiecarei tetrade binare. n Tabelul 2.8 sunt prezentate cteva coduri neponderate create pornind de la considerente impuse de utilizarea lor. Tabelul 2.8 Zecimal Exces 3 Gray 2 din 5

13.01.2004

44 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

Zecimal Exces 3 Gray 2 din 5 0 0011 0000 00011 1 0100 0001 00101 2 0101 0011 00110 3 0110 0010 01001 4 0111 0110 01010 5 1000 0111 01100 6 1001 0101 10001 7 1010 0100 10010 8 1011 1100 10100 9 1100 1101 11000 Codul Exces 3 se obtine din codul 8421 pri adunarea la fiecare tetrada a cifrei 3 (0011) n binar. Rezulta un cod cu proprietatea de autocomplementare5 din care s-a eliminat combinatia 00006 . Codul Gray se caracterizeaza prin aceea ca trecerea de la echivalentul binar al unei cifre zecimale la urmatorul se face prin modificarea unui singur rang binar. Codul 2 din 5 utilizeaza pentru codificarea cifrelor zecimale cinci pozitii binare, n conditiile n care fiecare combinatie trebuie sa contina cte doi biti unitari. Aceasta restrictie asigura unicitatea reprezentarii si creeaza posibilitatea controlului asupra transmisiei informatiilor codificate n acest mod.

2.3.3.2. Coduri alfanumerice Numarul limitat al caracterelor alfanumerice (spre deosebire de numerele reale la care gama este infinita) permite ca un ntreg set de caractere sa fie reprezentat pe un numar limitat de biti. n practica s-au impus doua sisteme de codificare a caracterelor alfanumerice ASCII si EBCDIC. Codul ASCII (American Standard Code for Information Interchange) utilizeaza pentru reprezentarea caracterelor alfanumerice cte 7 biti pe caracter. Tabelul 2.9
5 6

Doua tetrade ale caror echivalente zecimale nsumate dau 9 sunt complementare. Pentru a face distinctie ntre valoarea 0 si absenta unui semnal se exclude combinatia 0000.

13.01.2004

45 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice


HEX DEC CHR CTRL HEX DEC CHR HEX DEC CHR HEX DEC CHR
00 01 02 03 04 05 06 07 08 09 0A 0B 0C 0D 0E 0F 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 1A 1B 1C 1D 1E 1F 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 NUL SOH STX ETX EOT ENQ ACK BEL BS HT LF VT FF CR SO SI DLE DC1 DC2 DC3 DC4 NAK SYN ETB CAN EM SUB ESC FS GS RS US ^@ ^A ^B ^C ^D ^E ^F ^G ^H ^I ^J ^K ^L ^M ^N ^O ^P ^Q ^R ^S ^T ^U ^V ^W ^X ^Y ^Z 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 2A 2B 2C 2D 2E 2F 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 3A 3B 3C 3D 3E 3F 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 SP ! " # $ % & ' ( ) * + , ? . / 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 : ; < = > ? 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 4A 4B 4C 4D 4E 4F 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 5A 5B 5C 5D 5E 5F 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 @ A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z [ \ ] ^ _ 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 6A 6B 6C 6D 6E 6F 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 7A 7B 7C 7D 7E 7F 96 97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108 109 100 111 112 113 114 115 116 117 118 119 120 121 122 123 124 125 126 127 ` a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w x y z { | } ~ DEL

7 Exista posibilitatea reprezentarii a 2 coduri, asignarea acestora la caractere valide fiind evidentiata n Tabelul 2.9 Codurile 00h 1Fh si 7Fh nu sunt afisabile fiind caractere de control utilizate pentru transmisie, controlul afisarii/tiparirii, ct si pentru alte scopuri, semnificatiile acestora fiind cuprinse n Tabelul 2.10.

13.01.2004

46 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

Tabelul 2.10
CHR NUL SOH STX ETX EOT ENQ ACK BEL BS HT LF VT
S emnificatie NULl S tart O f Heading S tart of TeXt End of TeXt End O f Transmission ENQuiry ACKnowledge BELl BackS pace Horizontal Tabulation Line Feed Vertical Tabulation

CHR FF CR SO SI DLE DC1 DC2 DC3 DC4 NAK SYN ETB

S emnificatie Form Feed Carriage Return S hift O ut S hift In Data Link Escape Device Control 1 Device Control 2 Device Control 3 Device Control 4 Negative AcKnowledge SYN chronous idle End of Transmission Block

CHR CAN EM SUB ESC FS GS RS US SP DEL

S emnificatie CAN cel End of Medium SUB stitution ESCape File S eparator Group separator Record separator Unit separator S Pace DELete

Toate celelalte caractere litere, cifre, semne de punctuatie, spatiul sunt reprezentabile. Tratarea cifrelor 0 9 este similara cu a literelor mici si mari ceea ce simplifica manipularea caracterelor7.

Codul EBCDIC (Extended Standard Code for Information Interchange) utilizeaza pentru reprezentarea caracterelor alfanumerice cte 8 biti pe caracter, permitnd codificarea a 256 caractere evidentiate n Tabelele 2.11.si 2.12..
Adesea codul pe 7 biti este reprezentat pe un octet, MSb avnd semnificatia bitului de paritate.

Pentru a transforma reprezentarea alfanumerica a unei cifre n valoarea sa numerica se scade 30h iar pentru a transforma codul unei majuscule n codul corespunzator al minusculei se aduna 20h.

13.01.2004

47 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice Tabelul 2.11


Dec Hex Code Dec Hex Code Dec Hex Code Dec Hex Code 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 00 01 02 03 04 05 06 07 08 09 0A 0B 0C 0D 0E 0F 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 1A 1B 1C 1D 1E 1F IFS IGS IRS IUS CAN EM BS VT FF CR SO SI DLE DEL HT NUL SOH STX ETX 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 2A 2B 2C 2D 2E 2F 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 3A 3B 3C 3D 3E 3F SUB NAK EOT SYN ENQ ACK BEL LF ETB ESC 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 4A 4B 4C 4D 4E 4F 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 5A 5B 5C 5D 5E 5F !] $ * ) ; ^ [ . < ( + |! & space 96 97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 120 121 122 123 124 125 126 127 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 6A 6B 6C 6D 6E 6F 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 7A 7B 7C 7D 7E 7F : # @ = " | , % _ > ? /

13.01.2004

48 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice Tabelul 2.12


Dec Hex Code Dec Hex Code Dec Hex Code Dec Hex Code 128 129 130 131 132 133 134 135 136 137 138 139 140 141 142 143 144 145 146 147 148 149 150 151 152 153 154 155 156 157 158 159 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 8A 8B 8C 8D 8E 8F 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 9A 9B 9C 9D 9E 9F j k l m n o p q r a b c d e f g h i 160 A0 161 A1 162 A2 163 A3 164 A4 165 A5 166 A6 167 A7 168 A8 169 A9 170 AA 171 AB 172 AC 173 AD 174 AE 175 AF 176 177 178 179 180 181 182 183 184 185 B0 B1 B2 B3 B4 B5 B6 B7 B8 B9 ~ s t u v w x y z 192 193 194 195 196 197 198 199 200 201 202 203 204 205 206 207 208 209 210 211 212 213 214 215 216 217 219 220 222 223 C0 C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8 C9 CA CB CC CD CE CF D0 D1 D2 D3 D4 D5 D6 D7 D8 D9 DB DC DE DF } J K L M N O P Q R { A B C D E F G H I 224 225 226 227 228 229 230 231 232 233 E0 E1 E2 E3 E4 E5 E6 E7 E8 E9 S T U V W X Y Z \

234 EA 235 EB 236 EC 237 ED 238 EE 239 240 241 242 243 244 245 246 247 248 249 251 252 254 255 EF F0 F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7 F8 F9 FB FC FE FF 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

186 BA 187 BB 188 BC 189 BD 190 BE 191 BF

218 DA

250 FA

221 DD

253 FD

13.01.2004

49 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

2.3.3.3. Coduri detectoare si corectoare de erori n timpul transmisiei si prelucrarii datelor pot apare erori datorate, n primul rnd, zgomotelor care afecteaza nivelurile fizice de tensiune specifice semnalelor digitale. Pentru detectarea si eventual corectarea acestor erori se utilizeaza coduri cu proprietati speciale. Aceste coduri contin pe lnga bitii utili o serie de biti de control cu ajutorul carora se identifica si corecteaza eventualele erori de transmisie. Codurile detectoare de erori au urmatoarea proprietate: aparitia unei singure erori transforma un cuvnt valid intr-un cuvnt invalid . O metoda pentru detectia erorilor este metoda bitului de paritate a carui idee de baza consta n adaugarea unei cifre binare in plus la fiecare cuvnt al unui cod dat, pentru a face ca numarul de biti de 1 din fiecare cuvnt sa fie impar sau par. Este util sa definim distanta 8 dintre 2 coduri cuvnt ca numarul de cifre care trebuie sa fie schimbate intr-un cuvnt pentru a rezulta alt cuvnt. (de exemplu distanta Hamming a codului ASCII este 1). Un cod este cod detector de erori daca distanta sa minima este mai mare sau egala cu 2 . De exemplu adaugarea unui bit de paritate plasat la stnga codului normal ASCII al unui caracter va determina pentru acest cod o distanta Hamming egala cu 2. Acest bit se calculeaza ca suma modulo 29 n cazul paritatii pare si cu valoarea negata a acesteia n cadrul paritatii impare procedeu ilustrat n figura 2.6.
PI PP 26 25 24 23 22 21 20 Caracter

0 1

1 0

1 1

1 1

0 0

0 0

1 1

0 0

0 1

d e

Biti de paritate

Codul ASCII

Fig. 2.6. Adaugarea bitului de paritate la codul ASCII: PI paritate impara; PP paritate para.

Prin acest procedeu se va obtine o tabela a codurilor ASCII cu 256 de caractere dintre care jumatate sunt invalide. La receptie se recalculeaza

8 9

Aceasta distanta este cunoscuta ca distanta Hamming.


0 0 = 0 0 1 = 1 1 0 = 1 1 1 = 0

13.01.2004

50 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

bitul de paritate iar la neconcordanta se va solicita retransmisia, care nu este ntotdeauna o solutie convenabila. n practica este larg utilizata si metoda codului polinomial cunoscut si sub denumirea de cod cu redundanta ciclica sau cod CRC ( Cyclic Redundancy Code). CRC sunt bazate pe tratarea sirurilor de biti ca polinoame cu coeficienti 0 si 1. De exemplu bitii cuvntului cu 6 biti 110001 se reprezinta prin polinomul P(x) =1x5 +1x4 +0x3 +0x2 +0x1 +1x0 = x5 + x4 +1 Aritmetica polinomiala n acest caz este modulo 2, potrivit regulilor teoriei algebrice. Nu exista transport la adunare sau mprumut la scadere, adunarile si scaderile fiind identice, operndu-se cu functia SAUEXCLUSIV. De exemplu 1001+ 10010101 0101 1100 1100 La utilizarea acestei metode, pentru a transmite un cadru (formatie) de biti caruia i se ataseaza un polinom Q(x) emitatorul si receptorul convin asupra unui polinom generator P(x) a carui lungime trebuie sa fie mai mica dect a lui Q(x). La transmisie se procedeaza astfel: 1. se adauga la Q(x) r biti (r este gradP) obtinndu-se cadrul mbunatatit; 2. se mparte cadrul mbunatatit la P(x); 3. restul rezultat (care are ntotdeauna r sau mai putini biti) se scade modulo 2 din cadrul mbunatatit. 4. diferenta T(x) (divizibila modulo2 cu P(x)) este cea care se transmite. La receptie se efectueaza mpartirea T(x):P(x), si daca rezulta rest nul, rezulta ca transmisia s-a efectuat corect. Refacerea lui Q(x) n caz ca nu sunt erori presupune separarea n T(x) a r cifre din zona nesemnificativa. Exemplu Fie cadrul de biti 1101101 sau Q(x)=x6 + x5 + x3 + x2 +1

13.01.2004

51 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

Polinomul generator este 1011 sau P(x)=x3 + x+1 Sa se determine cadrul transmis T(x), din care sa se refaca apoi Q(x) respectiv cadrul de biti initial. 1. Se adauga 3 biti (gradul lui P(x) este 3) la cadrul initial obtinndu-se cadrul mbunatatit 1101101 000 2. Se mparte cadrul mbunatatit la P(x) 110 101 - 11 10 - 1 1 110 1 01 11 100 011 111 101 - 10 10 - 10001011 1111101 ct =1111101 1 r 1 00 11 110 101 011 es t =0111

0 1 1

3. Se scade restul din cadrul mbunatatit si rezulta polinomul care se transmite, respectiv T(x). 11011010000000000111 1101101111

13.01.2004

52 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

4. Verificarea la receptie, presupune efectuarea mpartirii T(x):P(x) 110 101 - 11 10 - 1 1 110 1 01 11 100 011 111 101 - 10 10 - 11111011 1111101 ct =1111101 1 r 1 01 11 101 101 000 es t =0000

1 1 0

5. Restul fiind 0000 rezulta ca transmisia s-a efectuat corect, iar refacerea cadrului initial eliminnd ultimele 3 cifre din T(x), respectiv Q(x) = 1101101 La transmiterea datelor se folosesc urmatoarele trei polinoame generatoare, considerate standarde internationale: CCITT-32: P(x) = x32 + x26 + x23 + x22 + x16 + x12 + +x11 + x10 + x8 + x7 + x5 + x4 + x2 + x + 1 CRC-16: P(x) = x16 + x15 + x2 + 1 CRC-CCITT: P(x) = x16 + x12 + x5 + 1 CRC-XMODEM: P(x) = x16 + x15 + x10 + x3 12bit-CRC: P(x) = x12 + x11 + x3 + x2 + x + 1 10bit-CRC: P(x) = x10 + x9 + x5 + x4 + x + 1 8bit-CRC: P(x) = x8 + x2 + x + 1

13.01.2004

53 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

Dupa cum s-a mentionat, la receptia unui mesaj eronat se cere retransmisia acestuia. Pentru a evita retransmisia se apeleaza la codurile corectoare de erori . Un cod este cod corector de erori (CCE) atunci cnd cuvntul de cod corect poate fi ntotdeauna dedus din cuvntul eronat. ntre CCE un loc aparte revine codului Hamming, care n cazul unei corectii singulare are distanta 3. Numarul minim de biti de control pentru a asigura aceasta distanta se determina cu relatia
2k m + k + 1 , (2.29) unde m este numarul de biti de informatie, iar k - numarul de biti de control. Vom explica n continuare constructia unui cod Hamming cu m = 7 (mesaj original in ASCII). Din relatia lui Hamming (2.29) rezulta k = 4, astfel nct 4 biti de control trebuie adaugati celor 7 biti de informatie, rezultnd un cod ASCII pe 11 biti cu 4 biti redundanti. Asignarea celor 4 biti redundanti la cuvintele originale se va face astfel nct sa poata fi identificata o eroare la un singur bit. Fiecarui bit din cuvntul codificat, incluznd si bitii redundanti de verificare i este asignata de biti C8 C4 C2 C1 , corespunzator Tabelului 2.13. n acest tabel echivalentul zecimal al combinatiilor binare reprezinta pozitia bitilor care sunt verificati ncepnd cu pozitia 1. n cuvntul de 11 biti care se transmite C1 ocupa pozitia 1, C2 a doua s.a.m.d. , conform reprezentarii din figura 2.7.

Tabelul 2.13
C8 D0 0 0 0 0 0 0 1 1 1 1 C4 0 0 0 1 1 1 1 0 0 0 0 C2 0 1 1 0 0 1 1 0 0 1 1 C1 1 0 1 0 1 0 1 0 1 0 1 Pozitie bit verificat 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

13.01.2004

54 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

11 B7

10 B6

9 B5

8 C8

7 B4

6 B3

5 B2

4 C4

3 B1

2 C2

1 C1

Fig. 2.7. Structura unui cuvnt ASCII cu patru biti de verificare: Bi biti utili; Cj - biti de verificare.

Modul de amplasare a bitilor de verificare n pozitii corespunznd puterilor lui 2, se numeste Cod de Corectare a unei Erori Singulare (CCES) sau Single Error Connecting (SEC), si faciliteaza procesul de localizare a erorii. Valorile celor 4 biti de verificare sunt determinati functie de paritatea (para sau impara avuta n vedere) prin evaluarea sumelor modulo 2 S1 , S1 , S4 , S8 . conform relatiilor de mai jos:
S1 = C1 B1 B2 B4 B5 B7 S 2 = C 2 B1 B3 B4 B6 B7 S 4 = C 4 B2 B3 B4 S8 = C8 B5 B6 B7

(2.30) (2.31) (2.32) (2.33)

Sumele Si trebuie sa realizeze paritatea para pentru pozitiile care au 1 n coloanele aferente bitilor de verificare Ci dupa cum urmeaza: S1 S2 S4 S8 = 0 pentru grupul de biti {1,3,5,7,9,11} ; = 0 pentru grupul de biti {2,3,6,7,10,11} ; = 0 pentru grupul de biti {4,5,6,7} ; = 0 pentru grupul de biti {8,9,10,11} .

Din relatiile (2.30)(2.33) rezulta (impunnd tipul paritatatii) valorile care se vor transmite pentru bitii de control C 1 , C2 , C4 , C8 . La receptie se evalueaza sumele, iar cnd acestea corespund tipului paritatii transmise, transmisia se considera corecta. n cazul cnd una sau mai multe sume nu corespund tipului de paritate, exista un bit eronat a carui pozitie se determina prin adunarea indicilor sumelor eronate 10 .

10

Se are n vedere faptul ca un bit n este verificat de catre bitii ale caror pozitii nsumate dau n (de exemplu bitul 7 este verificat de catre bitii din pozitiile 1, 2, 4 deoarece 1+2+4=7.

13.01.2004

55 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

n cele ce urmeaza se va considera un exemplu pentru care se va presupune paritate para (suma 0 la un numar par de biti 1). 1. Sa se determine bitii reduntanti de verificare la transmisia codului ASCII al caracterului a (9710 = 1100001)
11 B7 1 10 B6 1 9 B5 0 8 C8 ? 7 B4 0 6 B3 0 5 B2 0 4 C4 ? 3 B1 1 2 C2 ? 1 C1 ?

S1 = C1 B1 B2 B4 B5 B7 = 0 C1 1 0 0 0 1 = 0 C1 = 0 S 2 = C 2 B1 B3 B4 B6 B7 = 0 C2 1 0 0 1 1 = 0 C2 = 1 S 4 = C4 B2 B3 B4 = 0 C4 0 0 0 = 0 C4 = 0 S8 = C8 B5 B6 B7 = 0 C8 0 1 1 = 0 C8 = 0

astfel nct se transmite urmatoarea formatie de 11 biti


11 B7 1 10 B6 1 9 B5 0 8 C8 0 7 B4 0 6 B3 0 5 B2 0 4 C4 0 3 B1 1 2 C2 1 1 C1 0

2. Sa se determine ce caracter a fost transmis daca a fost receptionata urmatoarea formatie de 11 biti 10010111001 (7 biti ai codului ASCII si 4 biti de verificare
11 B7 1 10 B6 0 9 B5 0 8 C8 1 7 B4 0 6 B3 1 5 B2 1 4 C4 1 3 B1 0 2 C2 0 1 C1 1

Se evalueaza sumele Si
S1 = C1 B1 B2 B4 B5 B7 = 1 0 1 0 0 1 = 1 impar a S 2 = C2 B1 B3 B4 B6 B7 = 0 0 1 0 1 0 = 0 para S 4 = C 4 B2 B3 B4 = 1 1 1 0 = 1 C4 impar a S8 = C8 B5 B6 B7 = 1 0 0 1 = 0 para

13.01.2004

56 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

de unde rezulta ca S1 si S4 sunt impare, un bit a fost transmis eronat a carui pozitie este 1+4=5 deci bitul numarul 5 trebuie corectat astfel nct formatia de 11 biti devine

11 B7 1

10 B6 0

9 B5 0

8 C8 1

7 B4 0

6 B3 1

5 B2 0

4 C4 1

3 B1 0

2 C2 0

1 C1 1

Se extrag bitii de control din pozitiile 1, 2, 4, 8 astfel nct rezulta


11 B7 1 10 B6 0 9 B5 0 8 C8 7 B4 0 6 B3 1 5 B2 0 4 C4 3 B1 0 2 C2 1 C1 -

Respectiv
7 B7 1 6 B6 0 5 B5 0 4 B4 0 3 B3 1 2 B2 0 1 B1 0

Vectorul binar este (1000100) 2 = (68)10 care este codul ASCII al caracterului D. Observatii 1. n cazul aparitiei a doua erori acestea pot fi detectate, nsa numai una poate fi corectata. Pentru a corecta 2 erori distanta Hamming minima trebuie sa fie 5. n general pentru a detecta p erori distanta Hamming trebuie sa fie p+1 , iar pentru corectarea a p erori aceasta distanta trebuie sa fie 2p+1. 2. Schema de detectare si corectare a unei erori poate fi vizualizata pe un hipercub n vrfurile caruia sunt plasate codurile valide si invalide. Distanta Hamming separa codurile valide, n timp ce un cod invalid este plasat mai aproape de un cod valid, aspect ce faciliteaza detectarea si corectarea unei erori singulare.

13.01.2004

57 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

2.4. Operatii aritmetice n virgula fixa 2.4.1. Adunarea si scaderea binara Cele doua operatii vor fi tratate pentru reprezentarea n codurile direct, complementar si invers. 2.4.1.1.Adunarea si scaderea n cod direct Cele doua operatii vor fi tratate unitar conform relatiei: op = xs y s sop (2.34) unde : op reprezinta operatia efectiva ce se va efectua ntre cei doi operanzi; xS , yS - semnele celor doi operanzi (1 pentru -, 0 pentru +); sOP - operatia ce se doreste a fi efectuata ( 1 pentru -, 0 pentru +). n ceea ce priveste operatia (sau exclusiv ) dupa cum s-a mai aratat aceasta este definita astfel: 0 0 = 0; 0 1 = 1; 1 0 = 1; 1 1 = 0. Pe baza celor prezentate, valoarea operatorului op se determina cu ajutorul Tabelului 2.14. Tabelul 2.14 xs ys Sop Op xs ys Sop Op 0 0 0 0 + + + + 0 0 1 1 + + 0 1 0 1 + + 0 1 1 0 + + 1 0 0 1 + + 1 0 1 0 + + 1 1 0 0 + + 1 1 1 1 n cazul n care prin evaluarea semnelor rezulta scadere, scazatorul va putea fi nlocuit prin complementul sau fata de 2 (C2),

13.01.2004

58 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

operatia fiind practic nlocuita cu o operatie de adunare11 , n Tabelul 2.15 fiind prezentate cele 4 situatii posibile. Tabelul 2.15
Situatii posibile Operatia de executat
(+ A) + (+ B ) (+ A) + ( B) ( A ) + ( + B) ( A ) + ( B )

A+ B

A+B

A+B

A+ B

Adunarea numerelor se executa asupra cifrelor numerelor A si B n conformitate cu regulile adunarii binare. Semnul sumei C precum corectitudinea rezultatului obtinut se stabilesc n functie de existenta (Tabelul 2.16) sau nu a (Tabelul 2.17) transportului de la CCMS12 la bitul de semn. Tabelul 2.16
Semnul rezultatului Cs Semnificatia sumei Corectie
(+ A) + (+ B ) (+ A) + ( B) ( A ) + ( + B) ( A ) + ( B )

+(0)
Adevarata marime C Nu

-(1) Compleme ntul C2 Recomple mentare (rC213 )

-(1) Compleme ntul C2 Recomple mentare (rC2)

-(1)
Adevarata marime C

(rezultat corect)

Nu (rezultat corect) Tabelul 2.17

Semnul rezultatului Cs Semnificatia sumei Corectie

(+ A) + (+ B )

(+ A) + ( B)

( A ) + ( + B)

( A ) + ( B )

+(0)
Adevarata marime C Eroare de depasire

+(0)
Adevarata marime C

+(0)
Adevarata marime C

-(1)
Adevarata marime C Eroare de depasire

Nu (rezultat corect)

Nu (rezultat corect)

Acest lucru este posibil deoarece A B = A + (0 B ) = A + B CCMS Cifra Cea M ai Semnificativa 13 rC2 recomplementare, operatiile se fac invers celor de la obtinerea C2 (se scade 1, dupa care complementeaza).
11 12

13.01.2004

59 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

START
Citeste operanzii A, B si semnele As si Bs < As : Bs A*= A = A*= A A*= C2(A) >

B*= C2(B) B*= B

B*= B

C* = A*+ B*

Nu Transport ? Da As = Bs Cs=As Cs = 1 (-) Nu

Da Da As = Bs Nu Cs = 0 (+) Cs=As

C= C*

C = rC2(C*) C= C*

Scrie suma C si semnul Cs

Semnaleaza eroare depasire

STOP

13.01.2004

60 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

Algoritmul descris n Tabelele 2.16 si 2.17 poate fi transpus n schema logica simplificata din figura 2.8. Exemplu Fie A=(10/16) 10 = (0.625) 10 si B=(7/16) 10 = (0.4375) 10 reprezentate n binar pe cinci biti (patru pentru valoare, unul pentru semn) prin A=(0 1010)2 si B=(0 0111)2 Sa se calculeze C1 =A+B, C2 =A-B, C3 =-A+B, C4 =-A-B C1 * = A + B 1 0 0 1 0 0 1 1 0 0 + 1 1

0 0 0 1

S-a generat transport de la CCMS la bitul de semn numerele A si B fiind de acelasi semn rezultatul este incorect deoarece se depaseste capacitatea de reprezentare pe 4 biti - ntr-adevar (0.625) 10 + (0.4375) 10 = (1 .0625) 10 obtinndu-se un numar supraunitar. C2 * = A - B = = A + C2(B) C2 = C2 * 0 1 1 1 0 1 0 0 0 0 0 0 1 0 0 1 1 1 1 1 +

S-a generat transport de la CCMS la bitul de semn numerele A si B fiind de semne contrare rezultatul este corect ncadrndu-se n capacitatea de reprezentare pe 4 biti - ntr-adevar (0.625) 10 - (0.4375) 10 = (0 .1675) 10 obtinndu-se un numar subunitar respectiv 1/8 + 1/16 = 3/16 C3 * = -A + B = = C2(A) + B C3 = rC2(C2 * ) 1 0 1 1 0 1 0 1 1 1 0 0 1 1 0 1 0 + 1 1 1

13.01.2004

61 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

Nu s-a generat transport de la CCMS la bitul de semn rezultatul pe 4 biti obtinndu-se prin recomplementare -(1/8+1/16)=-3/16. C4 * = -A - B 1 1 1 S-a generat transport de la CCMS la bitul de semn numerele A si B fiind de acelasi semn rezultatul este incorect deoarece se depaseste capacitatea de reprezentare pe 4 biti - ntr-adevar -(0.625) 10 - (0.4375) 10 = -(1 .0625) 10 obtinndu-se un numar supraunitar n valoare absoluta. 2.4.1.2. Adunarea si scaderea n cod complementar Pentru efectuarea operatiilor de adunare si scadere cu operanzi reprezentati n C2 exista 4 metode: - adunarea directa; - scaderea directa; - adunarea prin scaderea complementului; - scaderea prin adunarea complementului. La oricare din aceste 4 metode bitul de semn este tratat ca un bit al numarului. Utilizarea C2 face posibila transformarea scaderii n adunare motiv pentru care n cele ce urmeaza va fi tratata numai aceasta operatie. n Tabelul 2.18 sunt prezentate cele 4 situatii care pot aparea la adunarea a doua numere A si B exprimate n C2. Tabelul 2.18
Situatii posibile Operatia de executat
(+ A) + (+ B)

1 0 0 1 0 0

1 1 0

0 + 1 1

(+ A) + ( B)

( A ) + ( + B)

( A ) + ( B )

A+ B

A+B

A+B

A +B

Adunarea numerelor se executa asupra cifrelor numerelor A si B n conformitate cu regulile adunarii binare. Adunarea se efectueaza rang cu rang, ncepnd cu rangurile mai putin semnificative, inclusiv rangurile de semn. Eventualul transport care apare la stnga rangului de semn se neglijeaza.

13.01.2004

62 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

Interpretarea rezultatului si eventualele corectii necesare sunt prezentate n Tabelul 2.19 (nu exista transport de la CCMS) si Tabelul 2.20 (exista transport de la CCMS) Tabelul 2.19
Semnul rezultatului Cs Semnificatia sumei Corectie
(+ A) + (+ B ) (+ A) + ( B) ( A ) + ( + B) ( A ) + ( B )

+(0)
Adevarata marime C Nu

-(1) Compleme ntul C2


Nu

-(1) Compleme ntul C2


Nu

-(1) Compleme ntul C2


Eroare de depasire

(rezultat corect)

(rezultat corect

(rezultat corect

Tabelul 2.20
Semnul rezultatului Cs Semnificatia sumei Corectie
(+ A) + (+ B ) (+ A) + ( B) ( A ) + ( + B) ( A ) + ( B )

+(0)
Adevarata marime C Eroare de depasire

+(0)
Adevarata marime C

+(0)
Adevarata marime C

-(1)
Complement ul C2

Nu (rezultat corect)

Nu (rezultat corect)

Nu (rezultat corect

Exemplu Fie A=(8/16) 10 = (0.5) 10 si B=(7/16) 10 = (0.4375) 10 reprezentate n binar pe cinci biti (patru pentru valoare, unul pentru semn) prin A=(0 1000)2 si B=(0 0110)2 Sa se calculeze C1 =A+B, C2 =A-B, C3 =-A+B, C4 =-A-B prin reprezentare n C2 pe 5 biti C1 = A + B 1 0 0 1 1 1 0 1 1 0 + 0 0

0 0 0

13.01.2004

63 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

Nu s-a generat transport de la CCMS la bitul de semn numerele A si B fiind pozitive rezultatul este corect - ntr-adevar (0.5) 10 + (0.4375) 10 = (0.9375) 10 obtinndu-se un numar subunitar reprezentabil cu semn pe 5 biti. C2 = A - B = = A + C2(B) 0 1 1 1 0 1 0 0 1 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 1 0 +

C2 = C2 *

Transport de la CCMS

Transport de la bitul de semn se ignora

S-a generat transport de la CCMS la bitul de semn numerele A si B fiind de semne contrare rezultatul este corect ncadrndu-se n capacitatea de reprezentare pe 4 biti - ntr-adevar (0.5) 10 - (0.4375) 10 = (0 .0625) 10 obtinndu-se un numar subunitar reprezentabil cu semn pe 5 biti. C3 = -A + B = = C2(A) + B 1 0 1 1 1 0 0 1 1 1 0 0 0 1 1 1 0 + 0 0 0

C3 = rC2(C3 )

Nu s-a generat transport de la CCMS la bitul de semn rezultatul pe 4 biti obtinndu-se prin recomplementare 0.5+0.4375=-0.0625. C4 = -A - B 1 1 1 1 1 1 0 1 0 0 0 0 0 0 1 1 1 0 + 0 0 0

Transp. De la CCMS Transport de la bitul de semn se ignora

S-a generat transport de la CCMS la bitul de semn numerele A si B fiind de acelasi semn rezultatul este corect deoarece nu se depaseste capacitatea

13.01.2004

64 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

de reprezentare pe 4 biti - ntr-adevar -(0.5) 10 - (0.4375) 10 = -(0 .9375) 10 obtinndu-se un numar subunitar n valoare absoluta. n cazul n care operanzii sunt numere ntregi, adunarea se efectueaza rang cu rang, ncepnd cu rangurile mai putin semnificative, inclusiv rangurile de semn, transportul care rezulta de la acestea neglijnduse. Fie operanzii:
x = xn 2 xn 1 .......... x1 x0 y = yn 2 yn 1 .......... y1 y0

(2.35)

n conditiile
2 n1 x 2n 1 1 2 n1 y 2n 1 1

(2.36)

La adunarea / scaderea celor doi operanzi apar situatiile evidentiate n cele ce urmeaza. a)
atunci[x ]c + [y ]c = x + y = [ x + y ]c x > 0, x > 0, dar x + y 2n 1 1

(2.37)

Exemplu Fie n = 4 si x = + 3 si y = +2

[+ 3]c + [+ 2]c = 0011 + 0010 = 0101 = [0101]c = [+ 5]c


(2.38)

a)

atunci[x ]c + [y ]c = x + y = [ x + y ]c

x > 0, x > 0, dar x + y 2n 1 1

Exemplu Fie n = 4 si x = + 3 si y = +2

[+ 3]c + [+ 2]c = 0011 + 0010 = 0101 = [0101]c = [+ 5]c


(2.39)

b)

x > 0, x > 0, dar 0 < x + y 2 n1 1 atunci[x ]c + [ y ]c = 2n x + y = [x + y]c


transport, se neglijeaza >0

13.01.2004

65 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

Exemplu Fie n = 4 si x = - 6 si y = +7

[ 6]c + [+ 7]c = 24

0110 + 0111 =10000 0110 + 0111 =

= 1010 + 0111 = 0111 = 10001 = [1]c


transport, se neglijeaza

c)

x < 0, y > 0, dar x + y < 0 atunci[x ]c + [ y ]c = 2n x + y = [x + y]c

(2.40)

<0

Exemplu Fie n = 4 si x = - 7 si y = +6

[ 7]c + [+ 6]c = 24
d)

0111 + 0110 =10000 0111 + 0110 =

= 1001 + 0110 = 1111 = [1111 ]c = 1001 = 1

x < 0, y < 0, dar x + y 2 n -1 1 atunci[x ]c + [y ]c = 2n x + 2n y = [x + y]c


Transport se neglijeaza

(2.41)

Exemplu Fie n = 4 si x = - 3 si y = -2

<0

[ 3]c + [ 2]c = 24

0011 + 2 4 0010 = 10000 0011 +

+ 10000 0010 = 1101 + 1110 = 1 1011 = [1011 ]c = 1101 = 5

2.4.1.3. Adunarea si scaderea n cod invers Pentru numerele exprimate n C1 exista de asemenea patru metode de realizare a operatiilor de adunare si scadere si anume: - adunarea directa; - scaderea directa; - adunarea prin scaderea complementului fata de 1; - scaderea prin adunarea complementului fata de 1.

13.01.2004

66 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

La oricare din aceste 4 metode bitul de semn este tratat ca un bit al numarului. Si utilizarea C1 face posibila transformarea scaderii n adunare motiv pentru care n cele ce urmeaza va fi tratata numai aceasta operatie. n Tabelul 2.21 sunt prezentate cele 4 situatii care pot aparea la adunarea a doua numere A si B exprimate n C1. Tabelul 2.21
Situatii posibile Operatia de executat
(+ A) + (+ B)

(+ A) + ( B)
A+B

( A ) + ( + B)
A+B

( A ) + ( B )
A+B

A+ B

Adunarea numerelor se executa asupra cifrelor numerelor A si B n conformitate cu regulile adunarii binare. Adunarea se efectueaza rang cu rang, ncepnd cu rangurile mai putin semnificative, inclusiv rangurile de semn. Eventualul transport care apare la stnga rangului de semn se aduna la rangul cel mai putin semnificativ. Interpretarea rezultatului si eventualele corectii necesare sunt prezentate n Tabelul 2.22 (nu exista transport la CCMS) si Tabelul 2.23 (exista transport la CCMS) Tabelul 2.22
Semnul rezultatului Cs Semnificatia sumei Corectie
(+ A) + (+ B ) (+ A) + ( B) ( A ) + ( + B) ( A ) + ( B )

+(0)
Adevarata marime C Nu

-(1) Compleme ntul C1


Nu

-(1) Compleme ntul C1


Nu

-(1) Compleme ntul C1-1


Eroare de depasire (se aduna 1)

(rezultat corect)

(rezultat corect

(rezultat corect

Tabelul 2.23
Semnul rezultatului Cs Semnificatia sumei C Corectie
(+ A) + (+ B ) (+ A) + ( B) ( A ) + ( + B) ( A ) + ( B )

+(0)
Adevarata marime C Eroare de depasire

+(0)
Adevarata marime C-1

+(0)
Adevarata marime C-1

-(1)
C1-1

Se aduna 1 Se aduna 1

Se aduna 1

13.01.2004

67 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

Exemplu Fie A=(4/16) 10 = (0.25) 10 si B=(11/16) 10 = (0.6875) 10 reprezentate n binar pe cinci biti (patru pentru valoare, unul pentru semn) prin A=(0 0100)2 si B=(0 1011)2 Sa se calculeze C1 =A+B, C2 =A-B, C3 =-A+B, C4 =-A-B prin reprezentare n C2 pe 5 biti C1 = A + B 0 0 0 0 1 1 0 1 1 0 1 1 0 + 1 1

Nu s-a generat transport de la bitul de semn numerele A si B fiind pozitive rezultatul este corect - ntr-adevar (0.25) 10 + (0.6875) 10 = (0.9375) 10 obtinndu-se un numar subunitar reprezentabil cu semn pe 5 biti. C2 = A - B = = A + C1(B) C2 =rC1(C2) 0 1 1 1 0 0 1 0 1 1 0 1 0 0 0 1 0 0 0 1 +

Nu s-a generat transport de la bitul de semn numerele A si B fiind de semne contrare rezultatul este corect ncadrndu-se n capacitatea de reprezentare pe 4 biti - ntr-adevar (0.25) 10 - (0.6875) 10 = (- 0 .4375) 10 obtinndu-se un numar subunitar n C1 reprezentabil cu semn pe 5 biti. C3 = -A + B = = C1(A) + B 1 0 0 0 1 0 1 0 0 1 0 1 1 1 1 1 1 + 1 0 1 1

Nu s-a generat transport de semn rezultatul obtinndu-se direct respectiv 0.25+0.6875=0.4375. C4 = -A - B = 1 = C1(A) + 1 1 0 0 1 1 0 1 + 0

13.01.2004

68 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

+ C1(B)

1 1 0 0 1 1

1 0 1

1 C2 =rC1(C2) 1 1

1 1 0 1

S-a generat transport de la bitul de semn numerele A si B fiind de acelasi semn rezultatul este corect deoarece nu se depaseste capacitatea de reprezentare pe 4 biti - ntr-adevar -(0.25) 10 - (0.6875) 10 = -(0 .9375) 10 obtinndu-se un numar subunitar n valoare absoluta. 2.4.2. nmultirea binara Operatia de nmultire a numerelor consta n generarea si adunarea produselor partiale obtinute prin nmultirea rangului curent al nmultitorului cu denmultitul. n cazul numerelor binare produsul partial poate fi: - chiar denmultitul deplasat spre stnga conform pozitiei rangului mpartitorului, daca bitul asociat acestui rang este 1 ; - 0 daca bitul asociat rangului curent al mpartitorului este 0. Daca produsul partial este diferit de zero, acesta se va aduna la suma produselor partiale anterioare. n continuare vor fi tratata nmultirea numerelor exprimate n cod direct si complementar precum, nmultirea cu puteri ale lui 2 si nmultirea cu mai multe cifre.. 2.4.2.1.nmultirea n cod direct Fie operanzii exprimati n cod direct:
X = x n 1 xn 2 .......... ... x2 x1 x0 Y = yn 1 y n 2 .......... ... y 2 y1 y0

prin caror nmultire se va obtine produsul


Z = z 2 n 2 z 2 n3 .......... ... z 2 z1 z0

Semnul produsului se determina reprezentarilor pentru semnele operanzilor


z 2 n 2 = xn 1 y n 1

ca

suma

modulo (2.42)

13.01.2004

69 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

unde z2n-2 , xn-1 si yn-1 , sunt semnele produsului si ale celor doi factori. Prin aplicarea relatiei (2.42) se obtin cazurile particulare evidentiate mai jos.
0 0 = 0 0 1 = 1 1 0 =1 1 1 = 0 ; ( +) ( + ) ; ( + ) ( ) ; ( ) ( + ) ; ( ) ( ) =+ = = =+

(2.43)

Produsele partiale P0, P1, .,Pn-3,Pn-2 se determina dupa cum urmeaza:


P0 = x y0 2 0
1 P 1 = x y1 2

(2.44)

.......... .......... .. Pn 2 = x yn 2 2n 2

iar suma lor va conduce la produsul modulelor respectiv


Z = z 2 n 3 .......... ...z 2 z1 z 0

Daca este necesara aducerea numarului la lungime simpla, aceasta se poate realiza prin trunchiere si rotunjire . Exemple 1. Se dau numerele X = -27, Y = 23 si se cere sa se reprezinte n semn-marime , iar apoi sa se efectueze produsul Z = X Y, utiliznd metoda adunarilor repetate. (X)2 = 1 11011 (Y)2 = 0 10111 Semnele celor doua numere sunt x5 = 1, y5 = 0 de unde rezulta z10 = x5 y5 = 1 0 = 1 (negativ) Avnd n vedere ca n=6 (pozitii binare, inclusiv bitul de semn rezulta ca modulul va avea 10 pozitii)

13.01.2004

70 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

Se nmultesc cele doua module: 11011 x 10111 0000011011 000011011 0 0001101 100 0000000000 011011 0000 1001101101 denmultit nmultitor 0 x 2 (xstnga 0 pozitii) x 21 (xstnga 1 pozitie) 2 x 2 (x stnga 2 pozitii) 0 pentru ca y3 = 0 x 24 (xstnga 4 pozitii) produs

Produsul reprezinta suma calculata simultan pentru toate cele cinci produse partiale. Avnd n vedere ca n calculator se executa la un moment dat numai suma a doua numere, nmultirea se poate efectua conform etapizarii prezentate mai jos. 11011x denmultit 10111 nmultitor 0000000000 suma initiala 11011 primul produs partial 0000011011 prima suma 11011 al doilea produs partial 0001010001 a doua suma 11011 al treilea produs partial 0010111101 a treia suma 00000 al patrulea produs partial 0010111101 11011 1001101101 a patra suma al cincilea produs partial produs Z = 1 1001101101. Verificare: xy = -621. p = - (129 + 126 + 125 + 123 +122 +1) = = - (512 + 64 + 32 + 8 + 4 +1) = - 621.

Prin ambele metode rezulta |Z| = 1001101101 respectiv

13.01.2004

71 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

2. Se dau numerele X = 0.8125, Y = -0.6875 si se cere sa se reprezinte n semn-marime , iar apoi sa se efectueze produsul Z = X Y, utiliznd metoda adunarilor repetate. (X)2 = 0 .1101 (Y)2 = 1 .1011 Semnele celor doua numere sunt x4 = 0, y4 = 1 de unde rezulta z8 = x4 y4 = 0 1 = 1 (negativ) Se nmultesc apoi cele doua module. .1101 x denmultit .1011 nmultitor 0 00001101 x 2 (xstnga 0 pozitii) 1 0001101 0 x 2 (xstnga 1 pozitie) 00000000 0 pentru ca y2 = 0 01101 000 x 23 (xstnga 3 pozitii) 1.10001111 produs Alt mod (clasic) 1101 x 1011 1101 1101 1101 1.10001111 Verificare: 0.8125 (-0.6875) = -0.5585937 1.10001111 = -(12-1 +12-5 +12-6 +12-7 +12-8 )= =-(0.5+0.03125+0.015625+7.812510-3 +3.9062510-3 )= -0.5585937 n acest caz se poate face trunchiere si rotunjire. Pentru exprimarea pe 5 biti (din care unul pentru semn) se ndeparteaza ultimii 4 biti. Daca cel mai semnificativ bit ndepartat este 1 rezultatul se rotunjeste (se adauga 1). p = 1.1000 1111
MSB

p 1.1000 + 1 1.1001

Verificare Z = - (12-1 +12-4 ) = -(0.5 + 0.0625) = 0.5625.

13.01.2004

72 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

Eroarea relativa de rotunjire va fi

er =

0.5585937 0.5625 0.5585937

100 = 0.7%

2.4.2.2.nmultirea n cod complementar n continuare vor fi prezentate trei metode de realizare a nmultirii numerelor exprimate n C2. Metoda 1 se apropie de nmultirea numerelor n cod direct si presupune parcurgerea urmatoarelor etape: - se modifica (daca situatia o impune) semnele denmultitului si nmultitorului astfel nct nmultitorul sa devina pozitiv; - produsele partiale se calculeaza n mod obisnuit; - deplasarea spre stnga/dreapta se realizeaza conform regulilor de mai jos. Daca x>0 [x] c=0 xn-2 xn-3..x1 x0 Deplasarea la stnga [2x] c= xn-2 xn-3..x1 x0 0 Deplasarea la dreapta [2-1 x]c= 0 0 xn-2 xn-3..x1 Daca x<0 [x] c=1 xn-2 xn-3..x1 x0 Deplasarea la stnga [2x] c= xn-2 xn-3..x1 x0 0 Deplasarea la dreapta [2-1 x]c= 1 1 xn-2 xn-3..x1 Metoda 2 presupune nmultirea numerelor cu semn exprimate n C2 n maniera obisnuita ca si cnd ar fi vorba de numere fara semn. Rezultatul va fi corect numai daca numerele sunt pozitive, n caz contrar sunt necesare corectii.

13.01.2004

73 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

a.

[x ]c [ y]c = x y = [x y]c

x > 0, y > 0,

(2.45)

Exemplu Fie n = 5 si x = + 17 si y = +12

[x ]c = 17 = 17 [ y ]c = 12 [z ]c = 17 12 = 204

= 12

Valoarea produsului este P=(17)? (12)= 204 , respectiv [P]c = [z]c .


x < 0, y > 0, [x ]c = 2 n x ; [ y]c = y

b. [z ]c = [x]c [ y ]c = 2 n y x y rezultat incorect

(2.46)

[z ]c = [x]c [ y ]c = 2 2n x y

rezultat corect

Rezultatul este incorect deoarece reprezentarea produsului se va face p 2n biti. n aceste conditii se impune o corectie cu 2 2 n 2n y care se aplica rezultatului incorect (reamintim ca n este numarul de biti asociat reprezentarii modulului. Exemplu Fie n = 5 si x = - 17 si y = +12

[x ]c = 25 17 = 32 17 = 15 [ y]c = 12 = 12 [z ]c incorect = 25 12 17 12 = 32 12 17 12 = 384 204 = 180 [z ]c corect = 210 17 12 = 1024 17 12 = 1024 204 = 820 [z ]c corect = [z ]c incorect+ cor = 180 + 640 = 820 Valoarea produsului este P=(-17)? (12)=-204
cor = 210 25 12 = 1024 32 12 = 1024 384 = 640

iar n cazul unei reprezentari pe 10 biti [P]c = 210 - ? -204 ?= 1024 204 = 820. Din calculele anterioare rezulta egalitatea celor doua produse respectiv [P]c = [z]c corect

13.01.2004

74 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

x > 0, y < 0, [x ]c = x ; [ y]c = 2 n y

c. [z ]c = [x]c [y ]c = 2 n x x y rezultat incorect

(2.47)

[z ]c = [x]c [y ]c = 2 2 n x y

rezultat corect

Rezultatul este incorect deoarece reprezentarea produsului se va face p 2n biti. n aceste conditii se impune o corectie cu 22 n 2n x care se aplica rezultatului incorect. Exemplu Fie n = 5 si x = + 17 si y = -12

[x ]c = 17 = 17 [ y ]c = 25 12 = 32 12 = 10 [z ]c incorect = 25 17 17 12 = 32 17 17 12 = 544 204 = 440 [z ]c corect = 210 17 12 = 1024 17 12 = 1024 204 = 820 [z ]c corect = [z ]c incorect+ cor = 440 + 480 = 820 Valoarea produsului este P=(17)? (-12)=-204
10

cor = 210 25 17 = 1024 32 17 = 1024 544 = 480 (corector )

iar n cazul unei reprezentari pe 10 biti [P]c = 2 - ? -204 ?= 1024 204 = 820. Din calculele anterioare rezulta egalitatea celor doua produse respectiv [P]c = [z]c corect
x < 0, y < 0, [x]c = 2 n x ; [ y]c = 2 n y x y

d.

[z ]c = [x]c [y ]c = 2 2 n 2 n x 2 n y +
rezultat incorect

(2.48)

[z ]c = [x]c [y ]c =

x y rezultat corect

Se impune o corectie cu 2 2n + 2n x + 2n y care se aplica rezultatului incorect. Exemplu Fie n = 5 si x = - 17 si y = -12

13.01.2004

75 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

[x ]c = 25 17 = 32 17 = 15 [ y]c = 25 12 = 32 12 = 20 [z ]c incorect = 210 25 17 25 12 + 17 12 =


= 1024 32 17 32 12 + 17 12 = 1024 544 384 + 204 = 300

[z ]c corect =

17 12 = 17 12 = 204

cor = 210 + 25 17 + 25 12 = 1024 + 32 17 + 32 12 =

[z ]c corect = [z ]c incorect+ cor = 300 96 = 204 Valoarea produsului este P=(-17)? (-12)=204 iar n cazul unei
reprezentari pe 10 biti [P]c = 204 = 820. Din calculele anterioare rezulta egalitatea celor doua produse respectiv [P]c = [z]c corect Metoda 3 (algoritmul lui Both ) presupune nmultirea numerelor cu semn exprimate n C2 fara a fi necesare corectii sau testarea separata a bitilor de semn. Valoarea unui numar Y reprezentat n C2 se poate calcula astfel Y = yn 1 2n 1 + yn 2 2n 2 + yn 3 2n 3 + ... + y1 21 + y 0 20 (2.49) respectiv
Y = yn 1 2n 1 + yn 2 (2 n 1 2n 2 ) + yn 3 ( 2n 2 2 n 3 ) + + .......... + y1 ( 22 21 ) + y 0 ( 21 20 )

= 1024 + 544 + 384 = 1024 + 928 = 96 ( corector)

sau
Y = ( yn 2 y n1 ) 2n 1 + ( y n 3 y n 2 ) 2 n 2 + ..... + + ( y 2 y3 ) 23 + ( y1 y2 ) 2 2 + ( y0 y1 ) 21 + ( y1 y0 ) 20

(2.50)

Relatia (2.50) se poate restrnge sub forma


Y=
n 1 i= 0

(yi1 yi ) 2i

(2.51)

unde - yn-1 este rangul de semn; - y-1 rangul aflat la dreapta rangului 0 si care initial are valoarea 0.

13.01.2004

76 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

aceste
n 1 i= 0

conditii

se

poate

exprima

produsul (2.52)

X?Y

X Y =

X ( y i 1 y i ) 2 i .

care permite calculul produsului partial de rang i conform Tabelului 2.24 Tabelul 2.24 yi-1
0 0 1 1

yi
0 1 0 1

yi-1 - yi
0 -1 1 0

Produsul partial 0 -X2i X2i 0

2.4.2.3.nmultirea cu puteri ale lui 2 O categorie speciala de nmultire o reprezinta nmultirea cu puteri ale bazei 2 respectiv cu 2k , care presupune deplasari dupa cum urmeaza: k>0 deplasare stnga cu k pozitii (se adauga zerouri n pozitiile nesemnificative din dreapta ramase libere); k<0 deplasare dreapta cu k pozitii (se adauga zerouri n pozitiile semnificative ramase libere). Exemple 1. 28 22 = 112
7 6 5 4 3 2 1 0 Stnga 2 pozitii 7 6 5 4 3 2 1 0 0 0 0 1 1 1 0 0 0 0 0 1 1 1 0 0 0 0 Zerouri adaugate

Verificare 126 + 125 +124 = 64 + 32 + 16 = 112 2. 28 / 22 = 28 2-2 = 7


7 6 5 4 3 2 1 0 Dreapta 2 pozitii7 6 5 4 3 2 1 0 0 0 0 1 1 1 0 0 0 0 0 1 1 1 0 0 0 0 Zerouri adaugate

Verificare 122 + 121 +120 = 4 + 2 + 1 = 7

13.01.2004

77 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

2.4.2.3.nmultirea cu mai multe cifre Timpul afectat realizarii unei operatii de nmultire poate fi redus prin micsorarea numarului de pasi. Una din metodele utilizate n acest sens este efectuarea nmultirii cu mai multe cifre simultan. Presupunem ca avem de efectuat produsul P = A B si consideram grupe de cte k cifre binare consecutive ale nmultitorului B. Aceste cifre se pot gasi n 2 k combinatii evidentiate n Tabelul 2.25. Functie de valorile combinatiilor si de pozitia grupei, nmultirea cu k cifre presupune adunarea denmultitului A sau a unui multiplu al sau asa cum rezulta din Tabelul 2.25. Tabelul 2.25
Nr. comb. 1 2 3 2k . . . Combin atie 00000 00001 00010 . . . 11111 Se aduna A Se aduna 2A . . . Se aduna (2 -1)A
k

Operatie executata

Valorile A, 2A, (2 k -1)A se aduna deplasate spre stnga ncepnd cu CCMPS a grupei. Este evident ca prin aceasta procedura numarul de pasi n care se efectueaza nmultirea se reduce de k ori, timpul reducndu-se corespunzator.
14

Exemplu Fie numerele A=00001011 si B=00001101. Sa se efectueze produsul P = A B aplicnd nmultirea cu doua cifre simultan. Pentru doua cifre Tabelul 2.25 devine. Tabelul 2.26
Nr. 1 2 3 4
14

Comb. 00 01 10 11

Operatie executata Se aduna A Se aduna 2A Se aduna 3A

CCMPS Cifra Cea Mai Putin Semnificativa

13.01.2004

78 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

2A=00010110 3A=00100001
A B 1 1 0 0 0 0 0 0 1 1 1 0 1 0 1 0 1 1 1 0 1 1 1 1 1 1 x Prima grupa 01 A doua grupa 11

Verificare

A =123 + 121 +120 = 8 + 2 + 1 = 11 B =123 + 122 +120 = 8 + 4 + 1 = 13 P =127 + 123 +122 +121 +120 = =128 + 8 + 4 + 2 + 1 + = 143= 1113

2.4.3

mpartirea binara

Daca operatia de nmultire consta practic ntr-o adunare repetata, cea de mpartire se poate realiza prin scaderea repetata a mpartitorului. Sunt nsa si metode speciale din care n continuare vor fi prezentate cele cu comparare, cu restaurare si fara restaurare. 2.4.3.1.mpartirea binara prin metoda compararii Daca se considera doua numere A (dempartit) si B (mpartitor), pentru ca mpartirea sa se poata efectua trebuie respectate urmatoarele doua conditii: a- mpartitorul B sa fie diferit de 0 (zero); b- B>A (ctul va rezulta n acest fel subunitar)15 . Efectuarea mpartirii A:B presupune determinarea a doua numere Q (ctul) si Rn (al n-lea rest) astfel nct sa fie satisfacuta relatia A = B + Rn (2.52)

15

Daca aceasta conditie nu este ndeplinita se va transforma mpartitorul, iar dupa efectuarea mpartirii se va ajusta corespunzator ctul.

13.01.2004

79 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

Conform acestei metode cifrele ctului se determina prin comparari succesive ale mpartitorului B cu resturile partiale Ri , n urma compararii putnd apare urmatoarele situatii: a- B<Ri ? cifra corespunzatoare a ctului este 1 si se executa o scadere a mpartitorului din restul partial (Ri -B); b- B>Ri ? cifra corespunzatoare a ctului este 0 si nu se executa scaderea mpartitorului din restul partial (Ri -B); Considernd lungimile dempartitului A si mpartitorului B ca fiind de fiind de 2n respectiv n biti, ctul Q va rezulta cu lungimea de n biti care se vor determina n n pasi conform procedurii prezentate n cele ce urmeaza. Cifra de rang i se va calcula cu relatia de recurenta de mai jos, care se va aplica de n ori, conform schemei logice din figura 2.9. 16 Ri = 2 Ri 1 qi B . (2.53)
START
Da

AB
Nu

Ri ? o poz. la stnga (Ri ? 2) 2Ri B mpartire invalida q i =1 Ri =2 Ri-1 -B


Nu Da

q i =0

S-a obtinut q n
Da

STOP
16

Fig. 2.9. Algoritmul de mpartire prin comparare.

Primul rest partial R0 =A se compara cu B. Daca B<R0 se scade B din R0 iar cifra ctului este 1 ; n caz contrar scaderea nu se executa iar cifra ctului este 0 . n ambele situatii rezultatul obtinut se deplaseaza cu o pozitie la stnga devenind restul partial R1 .

13.01.2004

80 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

Procesul iterativ se opreste atunci cnd o noua deplasare spre stnga a restului ar determina valoarea zero, sau dupa un numar fixat de pasi Exemplu Sa se efectueze mpartirea A:B unde A=0.01100010 si B=0.1001.
0. 0 0 1 B 1 R1 = R0 ? 2 - B 0 R2 = R1 ? 2 0 R2 ? 2 1 B 1 R3 = R2 ? 2 - B 0 R4 = R3 ? 2 1
R0 R0 ? 2

1 1 0 0 0 1 0 : 0 . 1 0 0 1= 0 . 1 0 1 0 1100010 100010 001 011010 11010 1010 001 1000 000

0 1 0 0< 1 00 1 2 R3 < B Nu scadere q4=0 1 1 0 1> 1 00 1 2 R2 > B scadere q3=1 0 1 1 0< 1 00 1 2 R1 < B - nu scadere q2=0 1 1 0 0> 1 00 1 2 R0 > B scadere q1=1 0 1 1 0< 1 00 1 R0 < B - nu scadere q0=0

Q= 0 . 1010 Verificare

R4 = 0 . 0 0 0 0 1 0 0 0 0 . 1010x 0 . 1001 1010 001 0 1 0 0 1 0+ 001000 011010 Q B A = B? Q+ R4


R4

1 0. 01 0. 00 0. 01

mpartirea s-a oprit dupa 5 pasi deoarece prin deplasarea lui R4 la stnga s-ar obtine 0000B. 2.4.3.2. mpartirea binara cu refacerea restului partial n cadrul acestei metode compararea este nlocuita printr-o scadere de test a mpartitorului B din dempartitul A, rezultatul interpretat fiind diferenta D = A B. Daca D < 0 (B>A) scazatorul este adunat la descazut (se reface restul partial) si cifra ctului este 0. Daca D > 0 (A>B) cifra ctului este 1. n ambele cazuri procesul continua printr-o deplasare la stnga cu o pozitie a restului partial. n figura 2.10 se prezinta schema logica asociata algoritmului de mpartire cu refacerea restului partial.

13.01.2004

81 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

START
Da

AB
Nu

Ri ? o poz. la stnga (Ri ? 2) Se scade B din restul partial (Ri -B) mpartire invalida Ri B
Nu Da

q i =0 Se reface restul partial Ri +B


Nu

q i =1

S-a obtinut q n
Da

STOP Fig. 2.10. Algoritmul de mpartire cu refacerea restului partial.

13.01.2004

82 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

Exemplu Sa se efectueze mpartirea A:B unde A=0.01100010 si B=0.1001.


0 . 01 1 00 01 0 : 0 . 1 0 01= 0 . 1 01 0 01 1 00 - 10 0 1 11 0 10 + 10 0 1 01 1 00 11 0 00 - 10 0 1 0 0 1 10 0 1 1 01 - 1 0 0 1 1 10 1 1 + 1 00 1 0 11 0 1 1 10 1 0 - 1 00 1 01 0 0 0 10 0 0 - 10 0 1 0 11 1 Q=0 . 1 010 Verificare 01 0 0 1 0 =A - B< 0 B 01 0 10 ; ; ; Se scade B q0 = 0 Se reface restul partial prin adunarea lui B

; Se executa deplasarea cu o pozitie la stnga ; Se scade B 1 0 = 2 R1 - B > 0 ; q1 = 1 0 ; Se executa deplasarea cu o pozitie la stnga ; Se scade B 0 = 2 R2 - B < 0 ; q2 = 0 ; Se reface restul partial prin adunarea lui B 0 ; ; Se executa deplasarea cu o pozitie la stnga ; Se scade B = 2 R3 - B > 0 ; q3 = 1 ; Se executa deplasarea cu o pozitie la stnga ; Se scade B = 2 R4 - B < 0 ; q4 = 0 R4 = 0 . 0 0 0 0 1 0 0 0 0 . 1 0 . 1 1 00 1 01 0 00 1 01 1 01 0 x 00 1 01 0 01 0+ 00 0 01 0 Q B A = B ? Q + R4

1 0 . 0 1 0 . 0 0 0 . 0 1

R4

13.01.2004

83 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

2.4.3.3.mpartirea binara fara refacerea restului partial n cadrul metodei precedente se observa ca oricare ar fi semnul diferentei de test (Ri -B) operatia care se executa n iteratia urmatoare este scaderea mpartitorului B din restul partial Ri deplasat cu o pozitie la stnga. Rezulta ca n cazul Ri - B < 0 nti se aduna B apoi se scade B/2, care printr-o singura operatie presupune adunarea cu B/2, respectiv adunarea mpartitorului deplasat cu o pozitie spre dreapta. Situatia n care Ri - B > 0 se trateaza ca n cazul precedent. Algoritmul obtinut corespunde metodei fara refacerea restului partial, este ilustrat n schema logica din figura 2.11.
START
Da

AB
Nu

A ? o poz. la stnga R0 =A ? 2 Se scade B din dempartitul deplasat R1 =A -B mpartire invalida Ri+1 0


Da Nu

q i =1

q i =0

Ri ? o poz. la stnga Ri ? 2 Ri ? o poz. la stnga Ri ? 2 Se scade B R i+1 = 2 ? Ri -B Se aqduna B R i+1 = 2 ? Ri +B

Nu

S-a obtinut q n
Da

STOP Fig. 2.11. Algoritmul de mpartire fara refacerea restului partial.

13.01.2004

84 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

Exemplu Sa se efectueze mpartirea A:B unde A=0.01100010 si B=0.1001.


0 . 0 1 1 0 0 0 1 0 : 0 . 1 0 0 1= 0 . 1 0 1 0 01 10 00 10 - 10 01 1 1 0 1 0 0 1 0 =A - B< 0 1 0 1 0 0 1 0 = 2 R1 +10 01 0 0 1 1 0 1 0 = 2 R1 + B > 0 0 1 1 0 1 0 = 2 R2 - 10 0 1 11 0 11 0 = 2 R2 - B < 0 1 0 1 1 0 = 2 R3 + 10 0 1 0 1 0 00 = 2 R3 + B > 0 1 0 0 0 = 2 R4 - 1 0 0 1 0 11 1 = 2 R4 - B < 0 Q=0 . 1 010 Verificare

; Se scade B ; q0 = 0 ; Se executa deplasarea cu o pozitie la stnga ; Se aduna B ; q1 = 1 ; Se executa deplasarea cu o pozitie la stnga ; Se scade B ; q2 = 0 ; Se executa deplasarea cu o pozitie la stnga ; Se aduna B ; q3 = 1 ; Se executa deplasarea cu o pozitie la stnga ; Se scade B ; q4 = 0

R4 = 0 . 0 0 0 0 1 0 0 0 0 . 1 0 . 1 1 00 1 01 0 00 1 01 1 01 0 x 00 1 01 0 01 0+ 00 0 01 0 Q B A = B ? Q + R4

1 0 . 0 1 0 . 0 0 0 . 0 1

R4

2.5. Operatii aritmetice n virgula mobila 2.5.1. Adunarea si scaderea numerelor reprezentate n virgula mobila Aceste operatii se executa n mai multe etape si anume: a) se compara caracteristicile celor doua numere si la necoincidenta se aduc numerele la aceiasi caracteristica - cel mai mare (n acest scop

13.01.2004

85 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

numarul cu caracteristica mai mica va fi deplasat cu D = Cmax - Cmin pozitii la dreapta); b) se aduna (scad) mantisele n codul n care sunt reprezentate; c) se normalizeaza mantisa obtinuta n urma adunarii. Fie doua numere A si B reprezentaten VM (baza b )
A = ( M 1 ) b b C1 , B = ( M 2 ) b b C2

unde M 1 si M 2 sunt mantisele iar C1 si C2 (unde C1 >C2 ) sunt caracteristicile celor doua numere. Suma respectiv diferenta celor doua numere se calculeaza astfel:
A B = (( M 1 ) b ( M 2 ) b b D ) bC1

(2.53)

potrivit schemei logice din figura 2.12.


START D=C1 -C2
Nu Da

D=0
Da Nu

C=C1

D>0
Nu

C=C1 M2 = M2 ? 16 -D

C=C2 M1 = M1 ? 16 D

M=M1 M2 Fig. 2.12. Algoritmul de adunare/scadere a numerelor reprezentate n virgula mobila.


Da

M<1
Nu

M 0.1
Nu

Da

M= M? 16 C=C+1 STOP

-1

M= M? 16 1 C=C-1

13.01.2004

86 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

Se observa ca daca M>1 sau M <0.1 se impune normalizarea mantisei. Exemplu Fie A = 0.1F7163 si B = 0.B5416-1 (baza b=16). Sa se calculeze F1 =A+B si F2 =A-B. Pentru datele din exemplu C1 = 3, C2 = -1 si D = C1 - C2 = 4 si A = 0.1F8 163 si B = 0.0000B54 163 Rezulta: F1 = A + B = (0.1F7+0.B5416-4 ) 163 = = (0.1F7 + 0.0000B54) 163 = 0.1F70B54163 si F2 = A - B = (0.1F7 - 0.0000B52) 163 = = (0.1F7 + 0.0000B54) 163 = 0.1F6F4AC163

2.5.2. nmultirea numerelor reprezentate n virgula mobila nmultirea a doua numere reprezentate n virgula mobila, presupune adunarea caracteristicilor si nmultirea mantiselor. Pentru doua numere A si B reprezentate n VM (baza b )
A = ( M 1 ) b b C1 , B = ( M 2 ) b b C2

unde M 1 si M 2 sunt mantisele iar C1 si C2 sunt caracteristicile celor doua numere, produsul celor doua numere se calculeaza astfel: (2.54) nmultirea mantiselor si adunarea caracteristicilor se poate realiza potrivit procedurilor prezentate anterior. n ceea ce priveste normalizarea rezultatului, aceasta se realizeaza n acelasi mod cu normalizarea rezultatului adunarii/scaderii numerelor reprezentate n virgula mobila. Mantisa rezultata va avea un numar dublu de cifre, din care se vor retine numai jumatate daca se doreste respectarea formatului.
P = A B = (( M1 ) b ( M 2 ) b ) bC1+C 2

13.01.2004

87 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

Exemplu Fie A = 0.1F7163 si B = 0.B5416-1 (baza b=16). Sa se calculeze P=AB . M=0.1F70.B54=0.16420C C = C1+C2 = 3 1= 2
M1 M2 0 . 1F 0 . B5 7D 9D 3 1 5 9D 0 . 1 6 4 2 0 7 x 4 C

P = 0. 1 6 4 2 0 C

16

2.5.3. mpartirea numerelor reprezentate n virgula mobila mpartirea a doua numere reprezentate n virgula mobila, presupune scaderea caracteristicilor si mpartirea mantiselor. Pentru doua numere A si B reprezentate n VM (baza b )
A = ( M 1 ) b b C1 , B = ( M 2 ) b b C2

unde M 1 si M 2 sunt mantisele iar C1 si C2 sunt caracteristicile celor doua numere, produsul celor doua numere se calculeaza astfel: (2.55) mpartirea mantiselor si scaderea caracteristicilor se poate realiza potrivit procedurilor prezentate anterior. n ceea ce priveste normalizarea rezultatului, aceasta se realizeaza n acelasi mod cu normalizarea rezultatului adunarii/scaderii numerelor reprezentate n virgula mobila. Exemplu
Q = A : B = (( M 1 ) b : ( M 2 ) b ) b C1C2

13.01.2004

88 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

Fie A = 0.1F7163 si B = 0.B5416-1 (baza b=16). Sa se calculeze Q = A:B = . M=0.1F7:0.B54=0.2C67 rest 0.000D4 C = C1-C2 = 3 + 1= 4
1 F 7 0 1 6A 8 = 8C 8 8 7 F = 4 9 4 3 = 5 4 = Q= 0. 2 C 6 7 164 B 0. 0 0 0 F 0 F = 5 4 2 C 6 7

0 8 8 0 A C D 4

2.6. Operatii aritmetice cu numere zecimale codificate binar Procesarea numerelor zecimale la nivelul calculatoarelor numerice se realizeaza uzual utiliznd codificarea binara a acestora utiliznd coduri ponderate sau neponderate. 2.6.1. Codificarea binara a numerelor zecimale Reprezentarea cu semn presupune plasarea bitului corespunzator n pozitia cea mai semnificativa 17 . Dupa bitul de semn se considera punctul zecimal, astfel ca se vor considera reprezentate numai numere subunitare. Se utilizeaza trei moduri de reprezentare si anume: - marime si semn; - complement fata de 9; - complement fata de 10. Ca si n cazul aritmeticii binare pentru numerele pozitive cele trei reprezentari coincid. Pentru numerele negative, se determina cu ajutorul relatiilor (2.13), (2.12) complementele fata de 9 respectiv fata de 10 , n cazul reprezentarilor n cod complementar.
17

Este valabila conventia 1 pentru numere negative, 0 pentru numere pozitive.

13.01.2004

89 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

Exemplu Fie A1 10 = 0.341, A2 10 = -0.341 si B1 10 = +0.582, B2 10 = -0.582 Sa se determine cele trei forme de reprezentare BCD, utiliznd codul 8421 . A1 BCD -MS =0 0011 0100 0001 B1 BCD -MS =0 0101 1000 0010 A1 BCD -C9 =0 0011 0100 0001 B1 BCD -C9 =0 0101 1000 0010 A1 BCD -C10=0 0011 0100 0001 B1 BCD -C10=0 0101 1000 0010 A2 BCD -MS =1 0011 0100 0001 A2 C10=b n -(A2)b =100 -0.341=1-0.341=0.659 A2 BCD -C10=1 0110 0101 1001 A2 C9 = bn -(A2)b -b -m =1-0.341-10 -3 =1-0.341-0.001=0.658 A2 BCD -C9 =1 011 0101 1000 B2 BCD -MS =1 0101 1000 0010 B2 C10=b n -(B2)b =100 -0.582=1-0.582=0.418 B2 BCD -C10=0 0100 0001 1000 B2 C9 = bn -(B2)b -b -m =1-0.582-10 -3 =1-0.582-0.001=0.417 B2 BCD -C9 =0 0100 0001 0111 2.6.2. Adunarea si scaderea n cod binar-zecimal Algoritmii prezentati la adunarea numerelor binare prezentati anterior ramn valabili si pentru numerele zecimale, daca n loc de C2 si C1 se considera C10 si C9 si se aplica anumite corectii. Necesitatea corectiilor rezulta din faptul ca din cele 16 combinatii posibile ale codului cu patru biti codul BCD nu utilizeaza dect 10 si ca n urma adunarii sau scaderii se pot genera combinatii invalide care trebuie eliminate. n cazul codului 8421 toate combinatiile cuprinse ntre 1010 si 1111 sunt invalide si pot fi eliminate daca oricarei tetrade mai mare dect 1001 (cifra 9) i se adauga tetrada 0110 (cifra 6). Aceiasi tetrada se adauga si daca n urma adunarii rezulta tetradele 0000, 0001, 0010 si transport la rangul superiore. Necesitatea acestor corectii rezulta din tabla adunarii BCD prezentata mai jos.

13.01.2004

90 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice


+ 0 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 1 2 3 4 5 6 7 8 9 A 2 3 4 5 6 7 8 9 2 3 4 5 6 7 8 9 3 4 5 6 7 8 9 A 4 5 6 7 8 9 A B 5 6 7 8 9 A B C 6 7 8 9 AB C D 7 8 9 ABC D E 8 9 ABCD E F 9 A B C D E F 10 A B C D E F 10 11 B C D E F 10 11 12

Aceasta corectie face ca operatia de adunare sa se efectueze n baza 10 si nu 16. n continuare vor fi prezentate exemple de realizare a operatie de adunare n cod 8421 utiliznd cele trei reprezentari (marime-semn, C9, C10) .

Exemplu Fie A10 = 0.789, si B10 = 0.165. Sa se determine n cele trei forme de reprezentare BCD, utiliznd codul 8421 C1 BCD =ABCD + BBCD . C2 BCD =-ABCD + BBCD C3 BCD =ABCD - BBCD C4 BCD =-ABCD - BBCD a. Reprezentarea prin marime si semn a1. C1 10 = A10 + B10 = 0.789 + 0.165 = 0.954
ABCD-MS = 0 0 1 1 1 BBCD-MS = 0 0 0 0 1 10 00 1 0 1 0 0 1? =0 10 01 0 =+ 0 . 9 5 4 0 00 1 1 10 0 1 10+ 1 1 10 0 1 00 0 1? 1 01 0 0 01 + 1 01 1 10+ ? Corectii necesare, deoarece tetradele 1 10 corespunzatoare rangurilor 10-2 si 10-3 1 00 sunt mai mari dect 1001 1 00 ? Se aduna transportul generat

C1BCD-MS C110

13.01.2004

91 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

a2. C2 10 = - A10 + B10 = - 0.789 + 0.165 = - 0.624 AC10=b n -(A)b =100 -0.789=1-0.789=0.211
ABCD-C10 = 1 0 0 1 0 BBCD-MS = 0 0 0 0 1 C2BCD-C10 = 1 0 0 1 1 - 3 C210 =- 6 C2BCD-MS = 1 0 1 1 0 C210 0 0 0 7 2 0 0 01 1 10 1 11 0 0 0 6 4 0 0 01 + 1 01 1 10 ? -A B Nu corectii, rezultatul este C10

0 20

1 00

= - ( 1 - 0. 3 7 6 )= - 0 . 624

a3. C3 10 = A10 - B10 = 0.789 - 0.165 = 0.624 BC10=b n -(B)b =100 -0.165=1-0.165=0.835
ABCD-MS = 0 BBCD-C10 = 1 0 1 1 0 0 1? =0 0 1 11 0 00 1 11 1 10 1 01 1 0 1 0 0 1? 1 00 0 0 00 1 0 11 0 0 11+ 1 1 10 0 0 01 0 1? 0 10 0 0 01 + 1 01 1 10+ ? Corectii necesare, deoarece tetradele 1 10 corespunzatoare rangurilor 10-2 si 10-3 1 00 sunt mai mari dect 1001 1 00 ? Se aduna transportul generat

C3BCD-MS C310

=+ 0 . 6 2 4

a4. C4 10 = -A10 - B10 = -0.789 - 0.165 = -0.954 AC10=b n -(A)b =100 -0.789=1-0.789=0.211 BC10=b n -(B)b =100 -0.165=1-0.165=0.835
ABCD-C10 = 1 BBCD-C10 = 1 0 1 1 0 0 1? =1 0 ==1 1 0 10 0 0 00 0 0 10 + 0 1 10 0 00 0 0 00 0 9 0 01 0 01 0 11 1 00 1 00 0 0 01 + 0 1 01 0 1 10 ? Corectie necesara, deoarece tetrada corespunzatoare rangului 10-1 0 1 10 este mai mare dect 1001 0 1 10 5 4 0 1 01 ? Se aduna transportul generat

C4BCD-C10 C410 C4BCD-MS C410

0 1 00 4 5 0 1 01

= - 0 . 9 54

13.01.2004

92 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

b. Reprezentarea prin complement fata de 10 b1 . C1 10 = A10 + B10 = 0.789 + 0.165 = 0.954 AC10=0.789 BC10=0.165
ABCD-C10 = 0 0 1 1 1 BBCD-C10 = 0 0 0 0 1 10 00 1 0 1 0 0 1? =0 10 01 0 =+ 0 . 9 5 4 0 00 1 1 10 0 1 10+ 1 1 10 0 1 00 0 1? 1 01 0 0 01 + 1 01 1 10+ ? Corectii necesare, deoarece tetradele 1 10 corespunzatoare rangurilor 10-2 si 10-3 1 00 sunt mai mari dect 1001 1 00 ? Se aduna transportul generat

C1BCD-MS C110

b2. C2 10 = - A10 + B10 = - 0.789 + 0.165 = - 0.624 AC10=b n -(A)b =100 -0.789=1-0.789=0.211 BC10=0.165
ABCD-C10 = 1 0 0 1 0 BBCD-C10 = 0 0 0 0 1 C2BCD-C10 = 1 0 0 1 1 - 3 C210 =- 6 C2BCD-MS = 1 0 1 1 0 C210 0 0 0 7 2 0 0 01 1 10 1 11 0 0 0 6 4 0 0 01 + 1 01 1 10 ? -A B Nu corectii, rezultatul este C10

0 20

1 00

= - ( 1 - 0. 3 7 6 )= - 0 . 624

13.01.2004

93 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

b3. C3 10 = A10 - B10 = 0.789 - 0.165 = 0.624 AC10=0.789 BC10=b n -(B)b =100 -0.165=1-0.165=0.835
ABCD-C10 = 0 BBCD-C10 = 1 0 1 1 0 0 1? =0 0 1 11 0 00 1 11 1 10 1 01 1 0 1 0 0 1? 1 00 0 0 00 1 0 11 0 0 11+ 1 1 10 0 0 01 0 1? 0 10 0 0 01 + 1 01 1 10+ ? Corectii necesare, deoarece tetradele 1 10 corespunzatoare rangurilor 10-2 si 10-3 1 00 sunt mai mari dect 1001 1 00 ? Se aduna transportul generat

C3BCD-MS C310

=+ 0 . 6 2 4

b4 . C4 10 = -A10 - B10 = -0.789 - 0.165 = -0.954 AC10=b n -(A)b =100 -0.789=1-0.789=0.211 BC10=b n -(B)b =100 -0.165=1-0.165=0.835
ABCD-C10 = 1 BBCD-C10 = 1 0 1 1 0 0 1? =1 0 ==1 1 0 10 0 0 00 0 0 10 + 0 1 10 0 00 0 0 00 0 9 0 01 0 01 0 11 1 00 1 00 0 0 01 + 0 1 01 0 1 10 ? Corectie necesara, deoarece tetrada corespunzatoare rangului 10-1 0 1 10 este mai mare dect 1001 0 1 10 5 4 0 1 01 ? Se aduna transportul generat

C4BCD-C10 C410 C4BCD-MS C410

0 1 00 4 5 0 1 01

= - 0 . 9 54

13.01.2004

94 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

c. Reprezentarea prin complement fata de 9 c1. C1 10 = A10 + B10 = 0.789 + 0.165 = 0.954 AC9 = 0.789 BC9 = 0.165
ABCD-C9 = 0 0 1 1 1 BBCD-C9 = 0 0 0 0 1 10 00 1 0 1 0 0 1? =0 10 01 0 =+ 0 . 9 5 4 0 00 1 1 10 0 1 10+ 1 1 10 0 1 00 0 1? 1 01 0 0 01 + 1 01 1 10+ ? Corectii necesare, deoarece tetradele 1 10 corespunzatoare rangurilor 10-2 si 10-3 1 00 sunt mai mari dect 1001 1 00 ? Se aduna transportul generat

C1BCD-MS C110

c2. C2 10 = - A10 + B10 = - 0.789 + 0.165 = - 0.624 AC9 = bn -(A)b - b -m =10 0 - 0.789 10 -3 =1-0.789-0.001=0.210 BC9 = 0.165
ABCD-C9 = 1 BBCD-C9 = 0 C2BCD-C9 = 1 C210 = C2BCD-MS = 1 C210 =
-

0 0 0 3 6 0 0
.

01 0 00 1 01 1

11 0 624

0 0 0 7 2 0

0 01 1 10 1 11

0 20

0 0 0 5 4 0

0 00 + 1 01 1 01 ?

-A B Nu corectii, rezultatul este C9

1 00

C210=bn-C2C9-b-m =1-0.375-0.001=0.624

13.01.2004

95 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

c3. C3 10 = A10 - B10 = 0.789 - 0.165 = 0.624 AC9 = 0.789 BC9 = bn -(B)b - b -m =10 0 -0.165 10 -3 =1-0.165- 0.001=0.834
ABCD-C9 = 0 BBCD-C9 = 1 0 1 1 0 0 1? = 0 0 1? 1 11 0 00 1 11 1 10 1 01 1 0 1 0 0 1? 1 10 0 00 0 1 01 1 0 01 1+ 1 11 0 0 00 1 0 1? 01 0 0 001 + 100 1 0 1+ ? Corectii necesare, deoarece tetradele 110 corespunzatoare rangurilor 10-1 ,10-2 si 10-3 mai mari dect 1001 011 sunt 0 1 1+ ? ? Se aduna transportul generat Se aduna transportul de la cifra desemn semn

C3BCD-MS

C3BCD-MS = 0 C310

0 1 10

0 01 0

0 001 0 100

= + 0 . 6 24

c4. C4 10 = -A10 - B10 = -0.789 - 0.165 = -0.954 AC9 =b n -(A)b -b -m =10 0 -0.789 10 -3 =1- 0.789- 0.001=0.210 BC9 =b n -(B)b -b -m =10 0 -0.165 10 -3 =1- 0.165- 0.001=0.834
ABCD-C9 = 1 BBCD-C9 = 1 0 1 1 0 0 1? = 1 0 1? 1 = = 1 0 0 0 1 0 10 0 00 0 10 + 0 10 00 0 001 011 100 100 0 00 0 + 0 10 0 0 10 0 ? Corectie necesara, deoarece tetrada corespunzatoare rangului 10-1 0 10 0 este mai mare dect 1001 0 10 0+ 0 00 1 0 10 1 5 0 10 0 ? Se aduna transportul generat

C4BCD-C9

0 00

0 100

C410 C4BCD-MS C410

0 0 00 0 1 0 01

0 100 4 0 101

? Se aduna transportul de la cifra de semn C210=bn-C2C9-b-m =1-0.045-0.001=0.954

= - 0 . 9 54

13.01.2004

96 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

2.6.3. nmultirea n cod binar-zecimal Metodele de realizare a operatiei de nmultire difera functie de modul de reprezentare a numerelor si anume : marime si semn, complement fata de 9, complement fata de 10. n toate cazurile semnul produsului se stabileste ca suma modulo 2 a celor doi biti de semn ai factorilor. n continuare vor fi prezentate unele metode de nmultire a numerelor reprezentate n marime-semn precum si nmultirea cu puteri ntregi ale bazei 10. 2.6.3.1. nmultirea cu 10k O categorie speciala de nmultire a numerelor zecimale codificate binar o reprezinta nmultirea cu puteri ale bazei 10 respectiv cu 10k , care presupune deplasari dupa cum urmeaza: k>0 deplasare stnga cu k tetrade; (se adauga zerouri n tetradele nesemnificative din dreapta ramase libere); k<0 deplasare dreapta cu k pozitii. (se adauga zerouri n tetradele semnificative ramase libere). n urma deplasarilor valoarea bitului de semn ramne neschimbata si lungimea numarului constanta. n aceste conditii unele tetrade se pierd iar altele se completeaza cu zero. Exemple Sa se converteasca n BCD marime-semn numarul A10 = 0.385si sa se determine C1 = A? 10 2 si C2 = A? 10 -2
ABCD-MS = 0 0 0 11 1 00 0 C1BCD-MS = 0 0 1 01 0 00 0 C110 = 0 .5 0 0 0 101 0 000 C 1 =A ? 1 0 0 Rezultatul real C1=38.5 Se pierd tetradele 1 si 2 iar tetradele 2 si 3 se completeaza cu zero C2 = A ? 0 . 0 1 Rezultatul real C2=0.00385 Se pierd tetradele 2 si 3 iar tetradele 1 si 2 se completeaza cu zero

C2BCD-MS = 0 0 0 00 0 00 0 C210 = 0 .0 0 3

0 011

13.01.2004

97 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

Din exemplul de mai sus se observa ca apar trunchieri, iar pentru ca rezultatul final sa nu fie afectat se impune salvarea tetradelor care sunt eliminate. 2.6.3.2. Metoda adunarii repetate Aceasta metoda este asemanatoare cu cea utilizata la nmultirea binara. Denmultitul va fi adunat cu el nsusi de un numar de ori egal cu cifra corespunzatoare a nmultitorului (09) pentru a forma produsul partial. Acesta se deplaseaza cu o pozitie (tetrada) spre stnga si ncepe ciclul de adunari corespunzator urmatoarei cifre a nmultitorului. Procesul se ncheie cu ciclul de adunari corespunzatoare celei mai semnificative cifre a nmultitorului. Exemplu Fie A10 = 0.431(demultit) , si B10 = 0.232 (nmultitor). Sa se determine P=A? B folosind metoda adunarii repetate n cadrul reprezentarii BCD. P=0.431?0232=0.099992
A B 0 0 00 0100 0010 0000 0100 0100 1000 0011 1011 0110 0001 0011 0100 0011 0111 0111 0001 1000 0001 1001 0011 0011 0000 0011 0011 0110 0001 0111 0111 0001 1000 0001 1001 1001 1001 1001 0001 0010 0000 0001 0001 0010 0010 corectie 0010 =A 0010 0010 0010 =A 0010 =A 0010 Rezultat final =A =P2-al doilea prod. part.
corectie

x = prod. partial initial =A =A =P1-primul prod. part. =A

0 000

00 0 0

0 000 0 000 0 000

00 0 0 00 0 0 00 0 0

0 0 00 0 1 00 0 1 00 01 01 10 01 11 01 00 00 01 00 10 01 00 01 00 01 10 11 11 10 11 01

0 000

00 0 0 00 0 01 0 01 0 01 0 10 0 1 0 1 0 1

0 000

P= 0 . 0 9 9 9 9 2

13.01.2004

98 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

2.6.3.3. Metoda celor noua multipli ai denmultitului Timpul afectat unei nmultiri poate fi redus daca se dispune apriori de cei noua multipli ai denmultitului. n acest fel multirea se va reduce la un numar de adunari egal cu numarul de cifre al nmultitorului. Exemplu Fie A10 = 0.431(demultit) , si B10 = 0.232 (nmultitor). Sa se determine P=A? B folosind metoda multiplilor denmultitului. P=0.431?0232=0.099992
D e nm u l t i t nm u l t i t o r 1 xA= 2 xA= A = 0100 B 0010 00 00 0100 0100 00 00 1000 0100 1100 0110 00 01 0010 0100 00 01 0110 00 01 0111 0100 00 01 1011 0110 00 10 0001 0100 00 10 0101 0100 00 10 1001 00 10 1010 0110 00 11 0000 0100 00 11 0100 0100 00 11 1000 0011 0 001 0011 0 010 0011 0011 0110 0011 1001 1001 0011 1100 0110 0010 0011 0101 0101 0011 1000 0011 1011 0110 0001 0001 0011 0100 0011 0111 0 0 0 0 0 001 001 010 001 011 + A + A corectie 0 011 0 001 0 100 0 100 0 001 0 101 0 0 0 0 0 101 001 110 001 111 + A corectie + A corectie + A + A corectie 0 111 corectie 0 0 1 0 1 111 001 000 001 001 + A + A

3 xA=

4 xA=

5 xA= 6 xA=

7 xA= 8 xA= 9 xA=

13.01.2004

99 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

0000

000 0 000 1 100 0 100 1 100 1

0000

0000 P =

A B 00 00 00 00 00 10 01 10 10 00 1 10 01

0 0 0 1 1 0 0 0 1

100 010 000 000 001 010 011 110 001

00 00 00 01 00

11 11 00 10 11

000 001 000 001

10 01 10 01

1 x 0 0 Produs initial 0 2xA 3xA 2xA 001 0 0 0 1 0 Rezultat final

0 . 0 9999 2

2.6.4. mpartirea n cod binar-zecimal Metodele sunt similare cu cele utilizate la mpartirea binara cu toate ca mpartirea zecimala este mai complicata dect cea binara. Aceasta complexitate este dictata n primul rnd de faptul ca pentru cifrele ctului exista zece posibilitati (tetrade) n timp ce n cazul binar sunt numai doua asemenea posibilitati (cifrele binare 0 si 1). 2.6.4.1. Metoda compararii n cadrul acestei metode dempartitul este comparat succesiv cu multipli ai mpartitorului. Procesul de comparatie se opreste la cel mai mare multiplu care este mai mic dect dempartitul. Acesta se scade din dempartit, iar ordinul multiplului devine cifra a ctului. O varianta a acestei metode presupune scaderea repetata a mpartitorului din dempartit, procesul oprindu-se atunci cnd mpartitorul a devenit mai mare dect restul partial. n aceste conditii numarul de scaderi devine cifra a ctului.

13.01.2004

100 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

Exemplu Fie A10 = 0.176 (dempartit) , si B10 = 0.731 (mpartitor). Sa se determine Q=A/B folosind metoda comparatiei. a - comparatie cu multiplii mpartitorului18
D e mp a r t i t mpa r t i t o r 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 xB xB xB xB xB xB xB xB xB xB = = = = = = = = = = 0 0 1 2 2 3 4 5 5 6 A = 0 . 17 6 B = 0 . 73 1 . . . . . . . . . . 000 731 462 193 924 655 386 117 848 579

0 .1 7 6 : 0 . 7 3 1 = 1 7 6 : 7 3 1 1 76 0 1 76 1 46 = 29 29 == 0 2 8 2 5 04 6 0 < 1 76 q0 = 0

1 4 6 2 < 1 7 6 0 q1 = 2 5 6 < 1 7 6 0 q2 = 4

0 . 1 7 6 = 0 .7 3 1 x 0. 2 4 + 0 . 0 0 0 5 6 Q= 0 . 24 R= 0 . 0 00 5 6

18

Pentru simplitate se va lucra cu cifre zecimale.

13.01.2004

101 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

b scaderi repetate
D e mp a r t i t mpa r t i to r A = B = 0.17 6 0.73 1

0 .1 7 6 : 0 . 7 3 1 = 1 7 6 : 7 3 1 1 76 7 31 - 5 55 1 7 7 1 0 7 2 6 3 2 3 9 7 22 7 15 7 7 7 = 0 1 9 1 8 3 4 3 1 3 8 3 5 Prima scadere - 555 < 731 q0=0

Prima scadere 1029>731 A doua scadere 298<731 q1=2

0 - Prima scadere 2249>731 1 9 - A doua scadere 1518>731 1 8 - A treia scadere 1518>731 1 7 - A patra scadere 298<731 q1=4 1 6 0 - Prima scadere 560 < 731 q1=0

0 . 1 7 6 = 0.7 3 1 x 0. 2 4 + 0 . 0 0 0 5 6 Q= 0 . 24 R = 0 . 0 0 05 6

2.6.4.2. Metoda refacerii restului partial Metoda realizeaza mpartirea prin scaderi succesive ale mpartitorului din dempartit. Procesul este continuat pna la obtinerea unui rest negativ, retinndu-se numarul de scaderi. Aparitia primului rest negativ determina adunarea mpartitorului la restul partial (refacerea restului partial), iar cifra corespunzatoare a ctului este data de numarul de scaderi efectuate.

13.01.2004

102 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

Exemplu Fie A10 = 0.136 (dempartit) , si B10 = 0.643 (mpartitor). Sa se determine Q=A/B folosind metoda refacerii restului partial.
D e mp a r t i t mpa r t i to r A = B = 0.13 6 0.32 1

0 .1 3 6 : 0 . 3 2 1 = 1 7 6 : 7 3 1 1 3 - 1 3 1 3 2 9 2 3 3 1 0 3 7 3 3 3 = 3 - 2 3 6 1 5 1 6 2 3 2 1 2 9 2 7 2 4 2 7 3 4 3 1 3 - 2 3 1 + + 0 1 9 1 8 1 3+ 1 80 21 59 + 21 38 21 17 21 04 + 21 17 - 555 < 0 q0=0 Se reface restul partial 136x10 Prima scadere 1039>0 A doua scadere 718>0 A treia scadere 397>0 A patra scadere 76>0 A cincea scadere - 245 < 0 q1=4 Se reface restul partial -76x10 Prima scadere -439>0 Prima scadere -118>0 A treia scadere - 203 < 0 q2=2 Se reface restul partial 118x10 Prima scadere 859>0 A doua scadere 538>0 A treia scadere 217>0 A patra scadere - 104 < 0 q3=3 Se reface restul Restul

0 1 9 1 8 1 7 1 6 1 5 1 6 2 3 2 1 2 0 2 1 3 8 3 5 3 2 3 - 1 3 2

Q = 0 . 4 2 3 R = 0 . 0 0 021 7

13.01.2004

103 / 104

Capitolul 2 - Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice

2.6.4.3. Metoda fara refacerea restului partial n cadrul acestei metode ctul se obtine printr-o succesiune de scaderi si adunari. Pentru determinarea unei cifre a ctului se procedeaza astfel: se scade succesiv dempartitul din mpartitor pna se obtine un rest partial negativ, retinndu-se numarul de scaderi pna la acest moment; la iteratia urmatoare n loc sa se refaca restul partial se aduna 1/10 din mpartitor; se continua cu un sir de adunari pna se obtine un rest partial pozitiv; se contorizeaza numarul de adunari, acesta reprezentnd complementul fata de 10 al cifrei ctului. Exemplu Fie A10 = 0.182 (dempartit) , si B10 = 0.643 (mpartitor). Sa se determine Q=A/B fara refacerea restului partial.
D e mp a r t i t mpa r t i to r A = B = 0.18 2 0.64 3

0 .1 8 2 : 0 . 6 4 3 = 1 8 2 : 6 4 3 1 8 6 1 1 6 5 6 - 1 - 1 0 6 - 4 6 1 1 9 6 1 3 6 6 6 2 4 7 4 3 4 0 9 4 4 4 9 6 4 1 4 7 4 3 64 - 61 0 3 7 3 4 3 9 0 3 7 3 6 0 3 7 3 4 3 1 3 2 + + + 136x10 Prima scadere 1177>0 A doua scadere 534>0 A treia scadere -109<0 q1=2 -109x10 Prima adunare -447<0 A doua adunare 196 > 0 q2=C10(2)=8 196x10 Prima scadere 1317>0 A doua scadere 674>0 A treia scadere 31>0 - restul A patra scadere -612<0 q3=3

Q = 0 . 2 8 3 R = 0 . 0 0 003 1

13.01.2004

104 / 104