Sunteți pe pagina 1din 4

2. Educatia adultilor - repere conceptuale Cine este adultul in contextul programului GRUNDTVIG?

Proiectele de cooperarea europeana vizate de actiunea GRUNDTVIG 1 sunt destinate educatiei adultilor. Definirea clara a grupului-tinta si a beneficiarilor ulteriori este foarte importanta pentru determinarea eligibilitatii proiectului, decizie care se ia inainte de orice alta apreciere privind continutul acestuia. Cine este, prin urmare, adultul beneficiar al rezultatelor unui proiect GRUNDTVIG 1, care sunt principalele criterii de delimitare a acestuia de alte categorii de persoane? Aceste criterii sunt: criteriul varstei: adultul trebuie sa aiba, de obicei, cel putin varsta la care o persoana ar fi trebuit sa absolve invatamamntul obligatoriu sau varsta la care reglementarile internationale recunosc dreptul de a fi angajat si de a ocupa un loc de munca (cel putin 16 ani); situatia in care o persona se afla pe parcursul vietii sale profesionale, intre momentul absolvirii invatamantului obligatoriu pana dupa iesirea sa de pe piata fortei de munca active. Pentru programele GRUNDTVIG adult este acela care a abandonat scoala intr-un anumit stadiu al educatiei (formarii) initiale si care doreste sa reia intr-un anumit moment activitatile educative. Ruptura cu invatamantul initial apare, deci, ca fiind importanta. Este importanta, de asemenea, situatia de defavorizare in care se afla adultul, din diverse motive (economice, sociale, culturale). Pentru proiectele GRUNDTVIG populatiile de "risc", care au dificultati in ceea ce priveste accesul la educatie sunt prioritare. Prin urmare, adultul caruia i se adreseaza un proiect GRUNDTVIG este orice persoana de peste 16 ani care: din diverse motive, nu a absolvit nici o scoala sau nu a incheiat invatamantul obligatoriu si doreste sa isi continue studiile si pregatirea prin forme alternative de educatie, sau intentioneaza sa reintre in sistemul formal de pregatire; a iesit din sistemul initial de formare, are sau nu o ocupatie, dar doreste sa isi perfectioneze competentele, sa isi valorifice talentele personale, sa isi schimbe domeniul profesional sau sa dea o destinatie educativa timpului liber. Din aceasta perspectiva se pot distinge mai multe categorii de adulti carora un proiect de cooperare europeana GRUNDTVIG 1 se poate adresa, fara ca acestea sa fie epuizate in enumerarea care urmeaza: tineri adulti, care nu au incheiat invatamantul obligatoriu sau au abandonat traseele formarii initiale la un moment dat, care doresc sa se pregateasca pentru reluarea procesului de educatie intr-un cadru formal, institutionalizat, sau care doresc sa participe la forme alternative de educatie; persoane care au o ocupatie, care decid sa continue procesul de educatie in mod individual, pentru imbunatatirea sau valorificarea competentelor personale, pentru petrecerea timpului liber si care doresc sa participe la cursuri si programe in afara timpului de lucru;

someri, persoane care ocupa un loc de munca temporar, care se afla in cautarea unui loc de munca sau care nu au intrat niciodata pe piata fortei de munca si care doresc sa urmeze diverse forme de educatie; persoane de "varsta a treia", care au incheiat viata profesionala activa.

La nivelul fiecareia dintre aceste categorii, sunt considerate prioritare persoanele dezavantajate, defavorizate, persoanele cu nevoi speciale. Orientarea tematica a proiectelor: ce reprezinta domeniul educatiei adultilor? Orientarea tematica (delimitarea continutului proiectului, a tipurilor de activitati specifice) este, de asemenea, foarte importanta pentru selectionarea unei candidaturi. Proiectele trebuie sa se refere la domeniul educatiei adultilor, la abordari, metodologii, metode, tehnici, instrumente specifice acesteia si sa fie adecvate proritatilor Actiunii GRUNDTVIG 1. Vom incerca sa prezentam cateva concepte care sunt utilizate in educatia adultilor. Educatia adultilor este conceptul care desemneaza un domeniul global cel al tuturor activitatilor educative desfasurate in beneficiul populatiei adulte, acoperind o arie vasta de practici si metode. Conceptul nu este insa uniform utilizat de catre specialisti. Exista tari in care, practic, nu mai exista ca atare, fiind inlocuit de alte concepte (Franta), dar, de cele mai multe ori, termenul educatia adultilor este utilizat pentru desemnarea unui domeniu general, "convietuind" cu o serie de alte concepte specifice (educatie populara, educatie de baza, formare profesionala etc.) pe care vom incerca sa le prezentam pe scurt, in continuare. Educatia populara este un termen utilizat pentru toate formele de educatie a adultilor care se realizeaza prin intermediul asociatiilor, fundatiilor, organizatiilor etc. Aceasta cuprinde forme de educatie nonformala, desemneaza fenomenul care mai este denumit si "animatie/ educatie socio-culturala", avand uneori structura sa institutionala proprie (universitati populare, case/cluburi de tineret sau de cultura, cluburile de cartier etc.), activitatile fiind legate de petrecerea timpului liber (dans, muzica, teatru, yoga, pictura, sport etc.) sau privesc orice tip de activitate educativa destinata adutilor care doresc sasi valorifice talentele sau competentele personale. Acest tip de activitati se incadreaza cel mai bine in contextul proiectelor GRUNDTVIG. Educatia permanenta este conceptul adecvat scopurilor si obiectivelor unui proiect de cooperare europeana GRUNDTVIG 1 la nivel de principiu. Acesta nu se leaga nici de aspectul calitativ al informatiei si nici de nivelul varstei. Principiul educatiei permanente ofera posibilitatea realizarii unei educatii profund individualizate pe trasee proprii de educatie, pregatire sau formare, care sunt definite si alese nu in raport cu un nivel de cunostinte pre-determinat, ci mai ales in raport cu ritmul, necesitatile, aspiratiile proprii fiecarui individ. Principiul educatiei permanente ar trebui sa faca posibila articularea educatiei adultilor cu educatia copiilor, intr-un sistem coerent si coordonat. Educatia de-a lungul intregii vieti (life long learning, education tout au long de la vie) a inceput sa fie utilizat dupa anul 1972, cand presedintele Comisiei internationale privind dezvoltarea educatiei, Edgar Faure, a inmanat directorului general al UNESCO raportul "A invata sa fii". Ideea fundamentala a raportului o constituia obiectivul general enuntat de Faure, si anume cerinta ca orice individ sa aiba posibilitatea sa invete de-a lungul intregii sale vieti, educatia astfel inteleasa reprezentand cheia de bolta a ceea

ce autorul numeste Cetatea educativa. Educatia de-a lungul intregii vieti trebuia sa permita fiecaruia sa faca functionale informatiile si cunostintele, sa stie sa identifice sursele, sa le selectioneze, sa le ordoneze, sa le gestioneze si sa le utilizeze. Educatia trebuia sa se adapteze constant la mutatiile societatii, fara sa neglijeze transmiterea cunostintelor achizitionate, a bazelor experientei umane. Conferinta Internationala privind Educatia adultilor CONFINTEA V (Hamburg, 1997) a promovat si relansat conceptul de educatie de-a lungul intregii vieti, subliniind faptul ca pregatirea si educatia adultilor nu mai trebuie sa fie un raspuns la insuficientele pregatirii initiale, ci trebuie sa asigure tuturor posibilitatea de a invata si crea de-a lungul intregii vieti. Faza a doua a programului SOCRATES II se bazeaza pe conceptul de educatie de-a lungul intregii vieti, dar termenul este promovat in mod deosebit in cadrul actiunii GRUNDTVIG. Educatia de baza reprezinta o componenta centrala in educatia adultilor si un domeniu prioritar pentru proiectele GRUNDTVIG. Aceasta se refera la Instrumentele de invatare esentiale (lectura, scriere, exprimare orala, calcul, rezolvarea de probleme) care constituie mijloacele indispensabile ale comunicarii si cerintele obligatorii pentru dobandirea continuturilor educative fundamentale, pentru asimilarea cunostintelor, aptitudinilor, pentru determinarea valorilor si atitudinilor de care fiinta umana are nevoie pentru a-si dezvolta propriile capacitati, pentru a participa la ameliorarea calitatii existentei sale, pentru a lua decizii clare si pentru a continua sa invete. Domeniul educatiei de baza include mai ales programe de alfabetizare si de alfabetizare functionala, programe care presupun invatarea unei limbi straine ca a doua limba, programe privind initierea in vederea angajarii. Formarea profesionala continua sau permanenta desemneaza componenta cea mai "tehnica" a educatiei adultilor si cea care se adreseaza formarii profesionale a acestora, implicand mecanisme si structuri care apelaza la resurse materiale importante (statul este unul dintre partenerii cei mai importanti in finantare) si la resurse umane calificate special pentru acest domeniu, urmarind diverse forme de pregatire profesionala a adultilor (calificare/ recalificare profesionala, perfectionare profesionala, reorientare, reconversie profesionala etc.). Sunt concepute strategii specifice si sunt delimitate continuturi sistematic organizate si planificate, institutiile care ofera programe de acest tip fiind extrem de diverse (centre specializate de formare profesionala independente, ca si centre/ structuri afiliate sau aflate in parteneriat cu organisme guvernamentale responsabile pentru activitatea profesionala sau pentru educatie si agenti economici, departamente specializate ale universitatilor etc.). Programele de formare profesionala NU fac obiectul proiectelor GRUNDTVIG, acestora fiindu-le destinate programul LEONARDO da Vinci. Proiectele care se centreaza pe formare profesionala (oricat de bine ar fi concepute candidaturile din punctul de vedere al continutului), sunt refuzate in cadrul actiunii GRUNDTVIG. Ce tipuri de proiecte sunt finantate de actiunea GRUNDTVIG 1 ? Proiecte care isi propun noi abordari, metode si tehnici flexibile destinate adultilor, care conduc la motivarea acestuia de a participa la procesul de educatie;

Proiecte care pregatesc adultul sa isi asume responsabilitatea educatiei sale, care contribuie la dezvoltarea sa personala, care recunosc si respecta adultul in calitatea sa de actor activ in procesul de educatie; Proiecte care dezvolta capacitatile individuale si care conduc la cresterea sanselor adultului de a se integra in mediul profesional, oferindu-i acestuia posibilitati de a-si valorifica aceste capacitati in functie de talentele personale, valorificand si explorand, in acelasi timp, mediul sau social si cultural; Proiecte care vizeaza capacitatile de comunicare, care permit cercetarea si analiza, care diversifica oportunitatile oferite adultului in a-si dezvolta creativitatea si posibilitatile de rezolvare a problemelor si care contribuie la accesul real al adultilor la noile tehnologii si mijloace noi de educatie; Proiecte care utilizeaza mijloacele de invatamant deschis si la distanta, adultii fiind incurajati sa lucreze in echipa si in medii interdisciplinare sau, dimpotriva, autonom, in functie de ritmul propriu de invatare; Proiecte care urmaresc evaluarea si certificarea rezultatelor, care pornesc de la acceptarea diversitatii experientelor si capacitatilor celor educati, incurajand dezvoltarea si recunoasterea acestora; Proiecte care implica institutiile care mizeaza pe inovatie si creativitate, "organizatiile pentru educatie/invatare, in care atat cei care invata cat si cei care sustin dezvoltarea individuala a primilor prin educatie actioneaza potrivit unui plan focalizat pe principiul educatiei permanente; aceste institutii sunt structuri de pregatire deschise comunitatii si mijloacelor de educatie la distanta, care promoveaza cooperarea la nivel national, dar mai ales la nivel european.