Sunteți pe pagina 1din 11

Poi evita delincvena?

Ai grij cum i petreci timpul liber, evit mprejurrile ce te-ar putea aduce n situaia de a comite un act antisocial! Nu lega prietenii cu persoane ce au un comportament atisocial, ce te ndeamn doar la lucruri rele! i nu face nimic doar pentru a impresiona pe eful gtii, fii tu nsui i vei fi mult mai apreciat! Gndete-te de dou ori nainte de a te duce cu prietenii atunci cnd te cheam s facei diverse lucruri rele (uneori privite ca avebturi ), ale cror consecine pot fi grave ! tim cu toii c butura cauzeaz foarte multe probleme. Din pcate, pentru muli tineri distracia este condiionat de consumul de alcool sau, mai ru, de droguri i astfel se ajunge uneori la situaii cu urmri nefaste. Nu v distrugei viaa ! Avei atta tineree n suflete s v putei distra i fr aceste stimulente neltoare. Nu riposta la agresivitatea verbal i evit agresiunea fizic! Nu te lua la btaie cu colegii, pentru c, fr s vrei, putei suferi accidente dintre cele mai grave! Atenie la capcana drogurilor i a alcoolului! Aceste substane sunt n strns legtur cu infracionalitatea! Dac organizezi o petrecere la tine acas, asigur-te c nu vor veni persoane care consum droguri, pentru c i tu vei fi pedepsit! Limiteaz-te la posibilitile financiare de care dispui, dorina de a avea tot mai muli bani (uneori pentru c cei din anturajul tu au) a determinat muli tineri s comit infraciuni! Atenie: de la un simplu furt se poate ajunge uor la tlhrie! Este suficient ca, surprins n timpul svririi furtului, autorul, ncercnd s se apere sau dintr-un impuls de moment, s devin violent i va fi vorba de tlhrie. Iar acest lucru se va face bine simit la dozarea pedepsei. Ascult sfatul prinilor sau profesorilor! Fii convins c i vor ntotdeauna binele! Cum te poi feri de delincveni? Pentru a nu rmne fr banii de cheltuial, trebuie s ai grij de ei. Mai ales n mijloacele de transport, pe drum de acas spre coal i invers. Fetele s poarte geanta imobilizat de bra sau s o in n partea din fa a corpului, lipit de hain, iar bieii ar fi bine s poarte portofelul ntr-un buzunar interior, n partea din fa, ct mai aproape de corp ! n nici un caz nu purta banii n buzunarele din spate sau n cele laterale !! Mare atenie i la telefonul mobile, nu-l purta la gt. De bani i de telefoane trebuie s ai grij i n sala de clas! ine banii la tine, n buzunare, la fel i telefonul, nu-l lsa n banc sau n hainele de pe cuier! n pauze sau cnd nu eti atent, unii colegi mai lacomi s-ar putea s te lase fr ele! Evit s intri n vorb cu necunoscui i nu-i primi n cas cnd eti singur, indiferent cine spun ei c sunt. Dac mai pori cheia la gt, ai grij s fie sub haine, s nu se vad, pentru c pentru rufctori e un semn clar c nu e nimeni acas. Evit deplasrile pe timp de noapte, mai ales nensoit() i locurile izolate, lturalnice, necirculate! Nu riposta la agresivitatea verbal i evit agresiunea fizic! Nu te lua la btaie cu colegii, pentru c, fr s vrei, putei suferi accidente dintre cele mai grave! Atenie la capcana drogurilor i a alcoolului! Cei care le ofer prezint doar lucruri frumoase despre acestea. Ei omit s spun c alcoolul i drogurile v distrug viaa! n vacan... E o perioad frumoas, cu mai mult timp petrecut cu prietenii, cu tabere, drumeii, distracii diverse. Totul pare foarte frumos, ns trebuie s inem cont c apar i noi pericole de a deveni victime ale infractorilor. Avei grij de banii pe care-i avei. La trand, pe plaj, n tabere, sau n mijloacele de transport, pstrai banii n buzunare interioare, n partea din fa. Dac v hotri s mergei la munte, mai ales cu corturile, ar fi indicat s mergei mpreun cu ali prieteni i tot aa s facei i drumeiile.

Cei pasionai de mare trebuie s fie mai ateni pe plaj, dar i unde i in banii: lsai-i la recepie sau n locuri sigure, pentru c n cort sau n vile ai putea avea musafiri nedorii. De asemenea, iubitorilor, sau mai exact iubitoarelor de plimbri pe falez, noaptea, le sugerez s nu petreac aceste momente romantice cu necunoscui i mai ales n locuri mai ndeprtate. S -ar putea ca plimbarea s le lase un gust amar. Pentru cei/cele care intenioneaz s plece n strintate, s lucreze, fii foarte ateni: traficul de persoane este un fenomen real, fiinele umane fiind vndute i revndute din ce n ce mai scump, ca simple obiecte i apoi exploatate. Dac se ntmpl s fii victima unei infraciuni, cere ct mai repede ajutorul Poliiei sau al unui adult (printe, profesor, vecin)! Tcerea ta va ncuraja infractorul s mai comit alte fapte!

Consecinele comportamentului infracional din gndurile elevilor care au participat la Programul STOP Delincvena! - consecinele sunt foarte grave: a intra n pucrie, mi-a pierde prietenii, familia, viaa mea nu va mai fi ca nainte - nu mai eti privit ca nainte de ctre cunoscui i de cei pe care-i vei cunoate i vor afla trecutul tu - va fi foarte greu s gseti un loc de munc dac ai n spate un cazier - mi-a pierde libertatea, respectul de sine, al familiei i prietenilor - mi-a distruge viitorul, voi gsi mult mai greu un loc de munc - a pierde toate ansele frumoase care mi s-ar fi oferit, a fi pierdut, fr respect - a pierde ansa de a realiza ceva n via

Stimai prini ... ferii-v copilul de infracionalitate!


Tinerii interpreteaz adeseori greit faptele pedepsibile penal. Pentru copii se terg uor graniele dintre faptele pedepsibile i simplele lovituri, dac acestea nu le-au fost explicate corect din timp i nu li s-a vorbit clar att despre urmrile acestor fapte asupra lor i a prinilor. n primul rnd suntei dumneavoastr (ca mam sau tat, mtu sau bunic) trai la rspundere. Muli tineri pot fi inui departe de cariera de infractor dac prinii i alte persoane care se ocup de educarea copilului tiu despre ce este vorba i acioneaz rapid i eficient pentru a-l opri s alunece pe o pant greit. n acest sens v recomandm cteva sfaturi utile, care sperm c v vor ajuta s v ferii copiii de infracionalitate: - explicai clar copiilor i adolescenilor c furturile, indiferent ct de nesemnificative sunt, nu reprezint probe de curaj, ci fapte culpabile; - spunei-le clar c, n cazul svririi unor furturi, nu va fi prejudiciat numai un magazin sau cumprtor, ci houl nsui va trebui s plteasc pentru faptele sale; - vorbii cu copiii i adolescenii despre valoarea proprietii personale i publice. Spunei-le c distrugerile nu aduc prejudicii doar celor care le fac, ci i comunitii; - explicai copiilor i adolescenilor ce fel de pedepse pot primi ca urmare a comiterii acestor fapte (de ex. percheziionarea locuinei, interogarea, msuri de internare ntr-un centru de minori); - vorbii cu copilul dumneavoastr despre cine i sunt prietenii i cunotinele. ntrebai-l unde

i cum i petrece timpul liber n afar casei. - fii ateni la ci bani dispune copilul dumneavoastr; testai felul cum cheltuie banii de buzunar sau economiile, iar n caz c avei ndoieli, stai de vorb cu el; - urmrii comportamentul copilului dumneavoastr, observnd dac se plimb cu o biciclet sau are alte lucruri pe care dvs. nu i le-ai cumprat ; - explicai-le ce urmri poate avea distrugerea diferitelor lucruri sau bunuri; - gndii-v dac pot face diferena ntre lucrurile bune i rele. Pentru majoritatea copiilor, familia este locul protector n care se nasc, care le asigur existena i afeciunea de care au nevoie pentru a supravieui, a crete, a-i dezvolta personalitatea. Copilul mic nva prin imitaie, avnd ca model comportamentul i limbajul adulilor. De aceea, viaa n familie constituie prima coal pentru copii. Deci dragi prini, gndii-v bine, ce fel de exemplu dai copiilor? Ferii-i de certuri, de scandaluri, de vorbe urte, de violen, de consumul de alcool cu toate urmrile lui! Nu uitai c suntei responsabili de comportamentul lor de mai trziu. Prini, facei-v timp pentru copiii dvs ! Urmrii-le comportamentul, modul de petrecere a timpului liber, persoanele din anturaj ! Stai de vorb cu ei i explicai-le riscurile la care se expun dac intr n sfera delincvenei, pn nu va fi prea trziu!

Legislatie delicventa, contravenii, infraciuni ipedepse


Pentru asigurarea climatului de ordine i linite public, cetenii de toate vrstele sunt obligai s aib un comportament civic, moral i responsabil, n spiritul legilor rii i al normelor de convieuire social. Conform Legii 61/1991 (republicat) pentru sancionarea faptelor de nclcare a unor norme de convieuire social, a ordinii i linitii publice. Constituie infraciune i se pedepsete cu nchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amend, portul, fr drept, n locurile i mprejurrile n care s-ar putea primejdui viaa sau integritatea corporal a persoanelor ori s-ar putea tulbura ordinea i linitea public, a cuitului, pumnalului, iului, boxului, castetului ori a altor asemenea obiecte fabricate sau confecionate anume pentru tiere, mpungere sau lovire. Constituie contravenie: 1) svrirea n public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, ameninri cu acte de violen mpotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natur s tulbure ordinea i linitea public (amend de la 200 RON la 1000 RON); 2) constituirea unui grup format din trei sau mai multe persoane, n scopul de a svri aciuni ilicite, contrare ordinii i linitii publice i normelor de convieuire social , precum i actele de ncurajare sau sprijinire, sub orice form, a unor astfel de grupuri de persoane, care incit la dezordine social (amend de la 500 RON la 1500 RON); 4) aruncarea asupra unei persoane, construcii sau asupra unui mijloc de transport cu obiecte de orice fel, cu substane inflamante, iritant-lacrimogene sau cu efect paralizant, corosive sau care murdresc (amend de la 100 RON la 500 RON); 15) ptrunderea, cu nclcarea normelor legale de acces, n sediile autoritilor publice centrale i locale, instituiilor publice, instituiilor de nvmnt i spaiilor aparinnd acestora, indiferent de destinaia lor (amend de la 500 RON la 1500 RON); 16) scrierea sau desenarea, fr drept, pe pereii cldirilor, pe garduri sau pe obiecte de folosin comun aflate n locuri publice, deteriorarea prin orice mijloc a acestora, precum i dezlipirea sau distrugerea, fr drept, a reclamelor, anunurilor i afielor legal expuse n locuri anume destinate (amend de la 100 RON la 500 RON); 20) refuzul consumatorului de a prsi un local public n care se consum buturi alcoolice, dup ora de nchidere sau la cererea ndreptit a unui salariat al localului (amend de la 100 RON la 500 RON); 25) consumul de buturi alcoolice pe strzi, n parcuri, sli de spectacole, stadioane sau n alte locuri publice (amend de la 100 RON la 500 RON);

26) provocarea ori participarea efectiv la scandal, n locuri sau localuri publice (amend de la 200 RON la 1000 RON); 28) tulburarea, fr drept, a linitii locuitorilor prin producerea de zgomote cu orice aparat sau obiect ori prin strigte sau larm (amend de la 200 RON la 1000 RON); 33) refuzul unei persoane de a da relaii pentru stabilirea identitii sale, de a se legitima cu actul de identitate sau de a se prezenta la sediul poliiei, la cererea ori la invitaia justificat a organelor de urmrire penal sau de meninere a ordinii publice, aflate n exercitarea atribuiilor de serviciu (amend de la 100 RON la 500 RON); 35) ndemnul sub orice form al minorilor la svrirea de contravenii (amend de la 500 RON la 1500 RON); n cazurile n care faptele prevzute la pct. 1), 2), 4) i 26) sunt svrite n incinta unei instituii de nvmnt, sanciunile aplicabile sunt amenzile de la 1000 RON la 3000 RON!

Informeaz-te asupra consecinelor comportamentului infracional!


Codul Penal (fragmente) Infraciunea Este definit n art. 17 C.p. fapta care prezint pericol social, svrit cu vinovie i prevzut de legea penal. Trsturile infraciunii: - Pericolul social al faptei: fapta care prezint pericol social n nelesul legii penale este orice aciune sau inaciune (ex. "nedenunarea unor infraciuni)prin care se aduce atingere uneia dintre valorile artate n art.1 (ex. persoana, drepturile i libertile acesteia, proprietatea i ntreaga ordine de drept) i pentru sancionarea creia este necesar aplicarea unei pedepse (comparaie, sub acest aspect, cu contravenia). - Vinovia: - exist cnd fapta care prezint pericol social este svrit cu intenie sau din culp: fapta este svrit cu intenie cnd infractorul prevede rezultatul faptei sale, urmrind producerea lui prin svrirea ei; - fapta este svrit din culp cnd infractorul prevede rezultatul acesteia, dar nu-l accept, socotind fr temei c el nu se va produce sau nu prevede rezultatul, dei trebuia i putea s-l prevad. Fapta constnd ntr-o aciune svrit din culp constituie infraciune numai atunci cnd n lege se prevede n mod expres aceasta. Omorul art.174 : Uciderea unei persoane se pedepsete cu nchisoare de la 10 la 20 de ani i interzicerea unor drepturi. Tentativa se pedepsete. Omorul calificat art.175: Omorul svrit n vreuna din urmtoarele mprejurri: a) cu premeditare; b) din interes material; c) asupra soului sau unei rude apropiate; d) profitnd de starea de neputin a victimei de a se apra; e) prin mijloace ce pun n pericol viaa mai multor persoane; f) n legtur cu ndeplinirea ndatoririlor de serviciu sau publice ale victimei; g) pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la urmrire sau arestare, ori de la executarea unei pedepse; h) pentru a nlesni sau a ascunde svrirea altei infraciuni; i) n public, se pedepsete cu nchisoare de la 15 la 25 de ani i interzicerea unor drepturi. Tentativa se pedepsete. ART. 176 Omorul deosebit de grav - art.176: Omorul svrit n vreuna din urmtoarele mprejurri: a) prin cruzimi; b) asupra a dou sau mai multor persoane; c) de ctre o persoan care a mai svrit un omor; d) pentru a svri sau a ascunde svrirea unei tlhrii sau piraterii; e) asupra unei femei gravide; f) asupra unui magistrat, poliist, jandarm ori asupra unui militar, n timpul sau n legtur cu ndeplinirea ndatoririlor de serviciu sau publice ale acestora, se pedepsete cu deteniune pe via sau cu nchisoare de la 15 la 25 de ani i interzicerea unor drepturi. Tentativa se pedepsete. ART. 177 Pruncuciderea art. 177 :Uciderea copilului nou-nscut, svrit imediat dup natere de

ctre mama aflat ntr-o stare de tulburare pricinuit de natere, se pedepsete cu nchisoare de la 2 la 7 ani. Lovirea sau alte violene art.180 C.p. Lovirea sau orice acte de violen cauzatoare de suferine fizice se pedepsete cu nchisoare de la o lun la 3 ani sau cu amend. - Faptele prevzute la al.1 svrite asupra membrilor familiei se pedepsesc cu nchisoare de la 6 luni la un an sau cu amend. - Lovirea sau actele de violen care au pricinuit o vtmare ce necesit pentru vindecare ngrijiri medicale de cel mult 20 zile se pedepsesc cu nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend. - Aciunea penal se pune n micare la plngerea prealabil a persoanei vtmate. - mpcarea prilor nltur rspunderea penal. Vtmarea corporal - art. 181: Fapta prin care s-a pricinuit integritii corporale sau sntii o vtmare care necesit pentru vindecare ngrijiri medicale de cel mult 60 de zile se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 5 ani. - Aciunea penal se pune n micare la plngerea prealabil a persoanei vtmate. - mpcarea prilor nltur rspunderea penal. Vtmarea corporal grav art.182 C.p.: Fapta prin care s-a pricinuit integritii corporale sau sntii o vtmare care necesit pentru vindecare ngrijiri medicale mai mult de 60 de zile, se pedepsete cu nchisoare de la 2 la 7 ani. - Dac fapta a produs vreuna din urmtoarele consecine: pierderea unui sim sau organ, ncetarea funcionrii acestora, o infirmitate permanent fizic ori psihic, sluirea, avortul, ori punerea n primejdie a vieii persoanei, pedeapsa este nchisoarea de la 2 la 10 ani. - Cnd fapta a fost svrit n scopul producerii consecinelor prevzute la alin. 1 i 2, pedeapsa este nchisoarea de la 3 la 12 ani. - Tentativa faptei prevzute n alin. 3 se pedepsete." Viol art.197 C.p. Actul sexual, de orice natur, cu o persoan de sex diferit sau de acelai sex prin constrngerea acesteia sau profitnd de imposibilitatea ei de a se apra sau de a-i exprima voina, se pedepsete cu nchisoare de la 3 la 10 ani. Furtul art.208, al.1 C.p. Luarea unui bun mobil din posesia sau detenia altuia, fr consimmntul acestuia, n scopul de a-l nsui pe nedrept, se pedepsete cu nchisoare de la unu la 12 ani (chiar dac aparine fptuitorului, dar se afl n posesia legitim a altei persoane). Furtul calificat art.209, al.1 C.p. Furtul svrit n urmtoarele mprejurri: a) de dou sau mai multe persoane mpreun; b) de o persoan avnd asupra sa o arm sau o substan narcotic; c) de ctre o persoan mascat, deghizat sau travestit; d) asupra unei persoane aflate n imposibilitate de a-i exprima voina sau de a se apra; e) ntr-un loc public; f) ntr-un mijloc de transport n comun; g) n timpul nopii; h) n timpul unei calamiti; i) prin efracie, escaladare sau prin folosirea fr drept a unei chei adevrate ori a unei chei mincinoase, se pedepsete cu nchisoare de la 3 la 15 ani. Cu aceeai pedeaps se sancioneaz i furtul privind: a) iei, gazolin, condensat, etan lichid, benzin, motorin, alte produse petroliere sau gaze naturale din conducte, depozite, cisterne ori vagoane-cistern; b) un bun care face parte din patrimoniul cultural; c) un act care servete pentru dovedirea strii civile, pentru legitimare sau identificare. Furtul care a produs consecine deosebit de grave se pedepsete cu nchisoare de la 10 la 20 de ani i interzicerea unor drepturi. Tlhria art.211, al.1 C.p. Furtul svrit prin ntrebuinare de violene sau ameninri ori prin punerea victimei n stare de incontien sau neputin de a se apra, precum i furtul urmat de ntrebuinarea unor astfel de mijloace pentru pstrarea bunului furat sau pentru nlturarea urmelor infraciunii ori pentru ca fptuitorul s-i asigure scparea, se pedepsete cu nchisoare de la 3 la 18 ani. Pedeapsa este nchisoarea de la 7 la 20 de ani, dac tlhria a fost svrit: a) de dou sau mai multe persoane mpreun;

b) de o persoan avnd asupra sa o arm, o substan narcotic ori paralizant; c) ntr-o locuin sau n dependine ale acesteia; d) n timpul unei calamiti; e) a avut vreuna din urmrile artate n art. 182." Ultrajul contra bunelor moravuri i tulburarea linitii publice art.321 C.p. Fapta persoanei care, n public, svrete acte sau gesturi, profereaz cuvinte ori expresii, sau se ded la orice alte manifestri prin care se aduce atingere bunelor moravuri sau se produce scandal public ori se tulbur, n alt mod, linitea i ordinea public, se pedepsete cu nchisoare de la unu la 5 ani.

Delincventa juvenila
Inadaptarea comportamentala a unor elevi vizeaza, ?n principal, tulburarile de relationare a elevilor ?n cauza cu parintii, profesorii, colegii si ?ncalcarea regulilor colectivitatii scolare sau extrascolare. Paleta acestor tulburari este larga, ea cuprinz?nd at?t modificari comportamentale mai putin grave sub raport juridic (penal), dar suparatoare, de tipul: minciuna, inconsecventa comportamentala, violente verbale, copiatul la ore, fumatul ostentativ, bruscarea de catre baieti a fetelor, refuzul de a saluta, diferite atitudini non-conformiste; c?t si abaterile grave de la normele morale si legislatia penala, cum sunt: furtul repetat, vagabondajul, actele de spargere sau t?lharie, consumul curent de alcool sau droguri, prostitutie etc. Profesorii se confrunta de obicei cu tulburarile de conduita mai usoare, neinfractionale ?n sensul propriu al termenului; dar destul de rasp?ndite sunt, ?n ultimul timp, si abaterile severe de conduita, care cer mult timp si efort pentru a fi eradicate.

Manifestarile cu aspect predelictual si cele infractionale rezulta, de obicei, din interactiunea unor cauze individuale si sociale cu o serie de conditii favorizante. Cauzele individuale atrag atentia at?t asupra unor posibile determinari ereditare (conditii interne predispozante), c?t si asupra formarii nefavorabile, la un moment dat, a personalitatii t?narului sub influenta unor factori de mediu negativi, fapt ce duce la imprimarea ?n comportamentul sau a unor orientari antisociale. Cauzele sociale vizeaza, de regula, influentele nocive ale situatiilor concrete de viata ?n care s-a aflat t?narul ?nainte de comiterea conduitei deviante. Conditiile favorizante cuprind, de fapt, acele ?mprejurari si situatii externe care faciliteaza comiterea delictului (producerea faptei propriu-zise). Notiunea de cauzalitate nu poate fi redusa, asadar, ?n acest domeniu al deviantei comportamentale, la o singura cauza fundamentala, ci presupune un complex de conditii, de actiuni si motivatii particulare. Desigur, este greu de surprins ponderea acestor factori individuali, sociali si favorizanti ?n determinarea si dezvoltarea conduitei deviante. Tendintei unor specialisti de a pune un accent prea mare pe rolul factorilor sociali (sau externi) ?i raspund altii, care atrag atentia asupra faptului ca factorii externi actioneaza ?ntotdeauna prin intermediul conditiilor interne, neuro-psihice: "Orice fenomen psihic este determinat ?n ultima instanta de actiunea externa, dar orice actiune externa determina actul psihic (deci si actele deviante, n.n.) numai mijlocit, refract?ndu-se prin ?nsusirile, starile si activitatea psihica a persoanei care este supusa acestei actiuni" (Bogdan, T., 1973, p. 17). ?ntr-adevar, numai asa ne putem explica de ce dintre doua persoane aflate ?n aceleasi conditii de mediu defavorizam (sau psihotraumatizant) doar una se hotaraste sa recurga la conduite deviante (sau aberante). C?nd motivatiile individuale devin presante (de exemplu, dorinta excesiva a persoanei de a obtine diferite satisfactii prin bani, drog, sex etc.), "factorii ambientali de precipitare" pot inspira sau declansa actul deviant, oferind mijloacele prin care delincventa se perpetueaza. O discutie pertinenta asupra cauzelor comportamentelor deviante la elevi pretinde, asadar, o considerare simultana a celor trei grupe de factori, mentionate mai sus: tendintele ereditare (conditiile interne predispozante) se realizeaza si se manifesta ?ntotdeauna ?ntr-un mod diferit, ?n dependenta de antecedentele dezvoltarii individuale, de evenimentele copilariei si de mediul ?n care traieste copilul (sau t?narul ?n cauza). Fiecare caz de inadaptare scolara are, prin urmare, o "istorie" proprie, care impune o interpretare psiho-genetica, dinamica si functionala a inadaptarii scolare. Pentru a fi luate masurile profilactice necesare scaderii numarului de conduite deviante ?n scoala,

trebuie sa punem ?n discutie, fie si succint, rolul factorilor individuali (sau interni) si al celor sociali (sau externi) ?n deter-minarea acestor conduite. A. Factorii individuali tin de capacitatea personala a fiecarui elev de a reactiona, adica de resursele personale, de bogatia si calitatea "schemelor de adaptare" ; astfel, unii elevi au un potential mai mare de adaptare (de malea-bilitate, comunicare, acceptare a interdictiilor, de toleranta la frustrare), iar altii unul mai redus (sunt mai rigizi, mai intoleranti, mai putin permisivi ?n raportul cu ceilalti), ?n general, acesti factori individuali pot fi grupati ?n doua categorii: 1. factori constitutionali, dependenti de zestrea ereditara si de structura neuro-psihica a copilului (de exemplu, debilitate mentala, hiperemotivitate, autism, tendinte agresive etc.); 2. unele particularitati ale personalitatii ?n formare (de exemplu, diferite tulburari de caracter sau atitu-dini negative, formate sub influenta unor factori defavorabili ai mediului). Spatiul restr?ns acordat acestui material nu ne permite sa realizam dec?t unele consideratii succinte asupra factorilor mentionati. 1. Determinarile ereditare, desi importante, nu trebuie sa duca la exage-rari de genul: "inadaptat prin nastere", care favorizeaza un anumit "fatalism" educational. Adevarul este ca factorii ereditari (sau predispozanti) actioneaza nu direct, ci prin intermediul celor de mediu, care vor favoriza sau nu expri-marea acestor potentialitati ereditare. a. Deficientele intelectuale. Se apreciaza astazi tot mai mult ca ?nt?rzierile mintale reprezinta o premisa a deviantei comportamentale, mai ales atunci c?nd nivelul mintal scazut se asociaza cu tulburari afective si cu conditii defavorabile de mediu. Deficientele intelectuale exprima, de regula, dificultatea sau imposibilitatea celui ?n cauza de anticipare, pe plan mental, a urmarilor inevitabile ale atitudinilor deviante adoptate. Altfel spus, ele exprima slaba capacitate de a trai anticipativ o serie ?ntreaga de efecte sau stari emotive, motiv pentru care persoana respectiva traieste mai mult "?n prezent", sub presiunea tiranica a pulsiunilor si trebuintelor sale primare. b. Modificari accentuate ale vietii afective si ale vointei. Dintre aceste modificari, cu un puternic substrat ereditar, mentionam: toleranta foarte scazuta la frustrare ; o pronuntata labilitate afectiva ; un potential agresiv ridicat; indiferenta afectiva (absenta emotiilor altruiste si simpatetice). - Se stie ca sentimentul de frustrare exprima starea noastra de disconfort ?n raport cu o trebuinta sau aspiratie care, din diferite motive, nu a fost satisfacuta. Oamenii au diferite praguri de rezistenta la privare (frustrare), ?n functie de c?t de mult sunt dispusi sa realizeze un dialog flexibil cu ceilalti, respectiv de a face schimburi de valori materiale si spirituale cu cei care ?i ?ncon-joara. Elevii "problema" sub raport comportamental (disciplinar) sunt, de obicei, persoane ?ncorsetate de egoism ?n interpretarea situatiilor sociale, sunt persoane dominate de incapacitatea de a se detasa de propriile trairi si tendinte egocentrice, ceea ce le determina sa creada ca au numai drepturi, nu si ?ndatoriri. Incapacitatea de a accepta o frustrare, un repros sau sugestie constructiva ?i face pe acesti elevi sa recurga la ?ncercari de satisfacere a trebuintelor lor egoiste pe alte cai dec?t cele legale. - Labilitatea afectiva reprezinta una din caracteristicile personalitatii delincventilor, ea manifest?nduse prin : sugestionarea rapida ?n raport cu impresiile de moment formate ; reactii imprevizibile (datorate insu-ficientei dezvoltari a autocontrolului afectiv); lipsa unei autonomii afective (determinate de o slaba dezvoltare a emotiilor si sentimentelor superioare, ?ndeosebi a celor morale). Despre labilul afectiv, cunoscutul specialist ?n domeniul psihologiei judiciare, Tiberiu Bogdan spune ca este "un instabil emotiv, un element care ?n reactiile sale tradeaza discontinuitate, salturi nemotivate de la o extrema la alta, inconstanta ?n reactii fata de stimul. .." . - Fenomenul de agresivitate, determinat de instabilitatea emotiva si de o structura dizarmonica de personalitate de tipul psihopatiei impulsive, sta la originea multor devieri comportamentale. Investigarea tendin-telor psihice ale delincventilor cu teste de personalitate (de exemplu, T.A.T., testul de frustratie al lui S. Rosenzweig etc.) a relevat faptul ca foarte multi dintre minorii delincventi testati au dat raspunsuri de tip agresiv, care exprima opozitia si intoleranta deschisa a acestora fata de reguli (norme, cerinte) si fata de ceilalti din jur. 2. Desi nu se poate pune semn de egalitate ?ntre "caracteriali" si delinc-venti, deoarece nu toti copiii cu tulburari de caracter devin delincventi, si nu toti delincventii au cunoscut (traversat) ?n copilarie sau adolescenta o faza "caracteriala", se constata totusi faptul ca, ?n numeroase cazuri, delincventa juvenila este precedata de tulburari de caracter care apoi, prin cronicizare, s-au fixat ?n structura caracterului respectivilor minori. Astfel, cercetatori cum ar fi D. Lagache (1964), R. Mucchielli (1965), G. Basiliade (1978) etc. arata ca un copil caracterial (cu un "caracter rau") se prezinta adesea, ?n cadrul vietii sociale, ca un inadaptat, ca un sociopat, deoarece el nu reuseste sa realizeze relatii armonioase ?ntre el si mediul social (datorita educatiei gresite primite si a experientelor dureroase de viata avute). Dupa R. Mucchielli, disocializarea copilului caracterial se exprima prin: falsa perceptie a celor din jur ; absenta aprofundarii si evaluarii corecte a consecintelor actelor comise ; respingerea sarcinilor si rolurilor propuse de parinti sau profesori.

Astfel de trasaturi, care exprima insolenta, voluntarismul afectiv, opozitia fata de ?ncer-carile educative ale adultilor se obiectiveaza, evident, ?n diferite reactii si acte predelictuale care apoi, prin cronicizare, se structureaza ?n personalitatea t?narului, d?nd nastere la ceea ce se cheama un caracter deficitar (imatur sau gresit structurat). B. O discutie asupra factorilor externi ?n determinarea conduitelor de dezadaptare scolara este motivata de faptul constatat de at?tea ori ca moti-vatia elevului pentru ?nvatare, perseverenta acestuia ?n activitate, atitudinea sa fata de scoala sunt ?n relatie str?nsa cu realitatea psihopedagogica din scoala, cu climatul afectiv din familie, cu gradul de dificultate al activitatii scolare impuse de profesori sau parinti. 1. Factori psiho-pedagogici de ordin familial. Familia, prin tonalitatea si atmosfera sa afectiva, prin dimensiunea sa culturala si gradul ei de integrare sociala, constituie un mediu educativ determinant. Orice dezacorduri si tensiuni existente ?n mediul familial vor genera ?n constiinta copilului ?ndoieli, reticente sau reactii neadaptative. Dintre factorii familiali care pot genera tulburari comportamentale la copii, mentionam: a. Deficite de climat familial si de structura familiala. Familia reprezinta "un soi de personalitate colectiva", a carei armonie generala influenteaza echilibrul psihologic al fiecareia dintre parti. Faptele de viata arata, ?n acest sens, ca diferitele ?nsusiri moral-volitive ale copilului, cum ar fi, de exemplu, initiativa si fermitatea ?n actiuni, curiozitatea epistemica, spiritul obiectiv de autoevaluare etc. depind de o serie de trasaturi pe care le are familia ?n care copilul traieste. Astfel, exista spune Rose Vincent - familii reprimatoare, care ?nabusa spiritul de independenta al copilului, si familii liberale, care dezvolta initiativele acestuia. De asemenea, sunt familii integrate social, sigure de ele, care prezinta un grad ridicat de receptivitate sociala, si familii la limita integrarii, nesigure, ?nchistate, refractare la tot ce apare nou pe plan social. Nu mai putin interesante sunt asa-numitele familii active si pasive, ?n cazul celor active, principala ?nsusire este aceea de a se afirma, de a lupta cu greutatile, de a se impune, ?n sensul bun al cuv?ntului, ?n societate; ele ?ncurajeaza formarea la membrii mai tineri ai familiei a dinamismului, a ?ncrederii ?n sine, a motivatiei muncii. Familiile pasive, indiferente, indolente, gene-reaza sentimentul de esec, de ne?ncredere ?n viata, de descurajare ?n lupta cu obstacolele ?nt?lnite ?n activitate. Parintii formeaza, se stie, miezul grupului familial. Absenta temporara a unuia dintre parinti, situatia de deces a unuia sau a ambilor parinti etc. reprezinta tot at?tea conditii cu rasunet diferit asupra mediului familial si al echilibrului psihic al copilului, ?n familia adoptiva, de exemplu, alcatuita de obicei din parinti mai v?rstnici si dintr-un singur copil, ?nfiat sau luat sub ocrotire, ?ntreaga afectiune si grija se ?ndreapta de regula spre acest copil; saturat si plictisit de at?tea atentii, copilul va adopta atitudinea minimei rezistente fata de greutati, fata de efort, ?n familiile disociate, deseori cei doi parinti, desi despartiti, revendica, ?n aceeasi masura, copilul, fiecare dintre ei caut?nd sa-1 atraga de partea lui si sa-1 instige ?mpotriva celuilalt, pentru a-1 compromite. Impresionante sunt, ?n aceasta privinta, cazurile acelor copii deveniti confidentul unuia sau altuia dintre parinti: aflati ?n postura de consolator, de "suport afectiv" al unuia dintre parinti, acesti copii ?si dau seama de prabusirea conditiilor securitatii vietii lor de familie, ceea ce-i face sa devina blazati si ne?ncrezatori ?n oameni, ?n cazul copiilor orfani sau abandonati, care se afla ?n grija asistentei publice, cu toata atentia care li se acorda aici, le lipseste tocmai mediul afectiv familial. De aceea, din r?ndul acestora se detaseaza, uneori, copilul depresiv, descurajat, aflat ?n continua cautare de afectivitate, de ?ncredere si ?ntelegere din partea celor din jur. Familiile reconstituite din persoane divortate, cu copii rezultati din casatorii anterioare, vin de obicei cu principii si deprinderi de educatie total diferite, fapt ce poate favoriza o atmosfera de nesiguranta si neliniste sau aparitia unor conflicte si tensiuni fie ?ntre parinti, fie ?ntre parinti si copii. O situatie speciala o reprezinta acele familii cu o ambianta a caminului apasatoare, ca rezultat al unor certuri continue dintre parintii. Aceste familii creeaza un mediu nefavorabil dezvoltarii psihice normale a copilului: o atmosfera fami-liala prea trista sau prea agitata, caracterizata de certuri, injurii, brutalitati, se rasfr?nge ?n sens negativ asupra psihicului copilului, provoc?ndu-i tulburari emotionale puternice b. Copilul si divergentele educative dintre membrii adulti ai familiei. Este stiut ca mediul familial nu se limiteaza strict la membrii grupului familial nuclear (adica numai la parinti si copii). Cel mai adesea si alti adulti, cum ar fi: bunici, matusi, unchi, veri, prieteni, vecini iau parte, ?n mod permanent sau doar din c?nd ?n c?nd, la viata familiei respective. Aceste persoane pot sa joace un rol important influent?nd, ?n unele cazuri, natura relatiilor copilului cu parintii. "Ceea ce complica pedagogia familiala - arata Andre Berge -, este numarul de jurisdictii carora trebuie sa li se supuna copilul. .. Sunt familii ?n care cea mai mica masura de ordin educativ st?rneste strigatele de indignare ale bunicilor, unchilor, matuselor, prietenilor etc., care ?si prezinta opiniile, se contrazic, reproseaza severi-tatea sau indulgenta, sugereaza sisteme si solutii salvatoare. Copiii mici sunt mesteri mari c?nd este vorba sa profite de aceste divergente pentru a se elibera de orice regula".

De cele mai multe ori, ?nsa. bunicii constituie o sursa de experienta bogata si pretioasa pentru copil. Astfel, pentru copiii dintr-o familie numeroasa, bunicii ofera acel "surplus de camin", care completeaza si ?ntregeste mediul familial propriu-zis si ?n care fiecare dintre copii se bucura de o atentie egala. Copilul gelos, care considera ca alt copil (frate sau sora) i-a luat locul ?n inima parintilor sai, vine la bunici, unde gaseste un loc de refugiu. Este adevarat ?nsa ca uneori bunicii se arata deosebit de protectori si de ?ngaduitori cu nepotii, ocrotindu-i si apar?ndu-i de pedepsele parintilor lor si atunci c?nd nu ar trebui. Desigur, astfel de interventii directe ?n atributiile parintilor clatina auto-ritatea acestora, schimba pozitia copilului fata de parinti, perturba relatiile familiale, d?nd nastere la tensiuni si conflicte de pe urma carora va suferi, ?n primul r?nd, copilul. De asemenea, bunicii prea ?ngaduitori, care permit copilului sa se manifeste oricum, "educa" nepoti prea alintati, obraznici, c. Grupul fratern. Este cunoscut faptul ca, ?n familie, copilul sufera influenta nu numai a membrilor adulti, ci si a celorlalti copii (frati si surori, verisori etc.). Desigur, aceste influente depind de numarul copiilor ?n familie, de v?rsta si sexul fiecaruia, de pozitia copiilor ?n colectivul familial. Faptul, de exemplu, ca un copil mai are 3-4 frati si surori, ?l face sa intre ?n relatii umane mai bogate (mai variate), ?n comparatie cu copilul unic ?n familie (si anume sa cunoasca experienta rivalitatii, a competitiei, dar si raporturile de colaborare, de solidaritate la nevoi). Adesea, ?n s?nul fami-liei ?si fac simtita prezenta, printre copii, unele grupuri ostile : cel al copiilor mici ?mpotriva celor mari, al fetelor ?mpotriva baietilor, al fratilor ?mpotriva verilor etc. Faptele de viata arata ca, de cele mai multe ori, conflictele dintre frati sunt determinate de pozitia copilului pe scara v?rstei. Cel mai mare, de pilda, care a avut la un moment dat totul (atentie, dragoste etc.) traieste, din momentul aparitiei urmatorului copil cu care trebuie sa ?mparta dragostea parintilor, un "complex de detronare" (A. Adler) si puternice sentimente de gelozie. El poate ajunge chiar sa creada ca este ignorat, respins de parinti, ceea ce-1 va face sa-si urasca fratele mai mic, sa se ?nchida ?n sine si sa-si neglijeze obligatiile scolare. Copilul cel mai mic din familie ocupa si el o pozitie aparte si destul de primejdioasa ?n colectivul familial. El ajunge ?n situatia de a fi rasfatatul familiei, fiind ?nconjurat de cele mai calde sentimente de duiosie si dragoste din partea parintilor, ?n felul acesta, el ?si va dezvolta la maximum "firea voluntara", devenind impulsiv, revendicativ, obraznic ?n relatiile cu cei din jur. Fratii lui mai mari sau cei intermediari de obicei nu-1 iubesc, asociindu-se pentru a-1 exclude din grupul lor, sau pentru a rezista mai bine ?n fata presiunilor parintilor. Problemele cele mai mari le ridica ?nsa, pentru viata grupului familial, copilul unic, care este destul de des un "copilproblema" ?n scoala. Rasfatul continuu ?l transforma pe copilul unic ?ntr-un mic tiran al familiei, pe c?t de irational si capricios, pe at?t de temut si de imprevizibil ?n reactii, ?n raport cu ceilalti din jur. d. Dezacordul dintre cerere si oferta. Parintii trebuie sa faca dovada unui simt al masurii ?n atitudinea si exigentele preconizate fata de copil, dublat de capacitatea de a prevedea reactiile si starile interne ale copilului, apa-rute atunci c?nd iau o masura educativa. Exigentele exagerate, manifestate de unii parinti fata de copiii lor, favorizeaza esecurile scolare, provoaca "intoxicatii intelectuale", generatoare de irascibilitate si chiar agresivitate ?n raport cu sarcinile scolare. Defectele copilului nu reprezinta altceva - precizeaza A. Berge - dec?t partea vizibila a unui conflict profund dintre parinte si copil: "Un defect nu este o imperfectiune esentiala a fiintei, ci un mod deosebit si aberant de a actiona la exigentele lumii exterioare. Defectul vadeste o dificultate de adaptare... un copil dificil este aproape ?ntotdeauna un copil care are anumite dificultati" 2. Factori psiho-pedagogici de ordin scolar. Mediul scolar poate prezenta uneori influente psihopedagogice negative, care sa determine fenomene de dezadaptare scolara la elevi, lata c?teva dintre aceste posibile influente negative. a. Sub- si supraaprecierea capacitatilor reale ale elevului. Un factor deosebit de important al reusitei scolare a elevului ?l reprezinta ?ncrederea lui ?n fortele proprii. Aceasta ?ncredere este ?nsa, ?n mare masura, ecoul aprecierii profesorului, al ?ncrederii pe care el o acorda elevului. C?nd exigentele profesorului fata de un elev, considerat submediocru, sunt superficiale si formale, ?nvatarea elevului respectiv devine formala si mecanica. Sarcinile scolare prea usoare au ca efect slabirea energiei nervoase si stingerea intereselor de cunoastere. Nestimulat de catre profesor, elevul ?n cauza va deveni tot mai pasiv si indiferent ?n timpul orelor, trec?nd treptat ?n r?ndul elevilor ramasi ?n urma la ?nvatatura. De asemenea, daca, nemultumit de raspunsurile unui elev, profesorul ?si va exprima ?n mai multe r?nduri ne?ncrederea ?n capacitatile acestuia de a se ?ndrepta ?n viitor, elevul res-pectiv va ?ncepe sa se convinga tot mai mult de "adevarul" celor spuse de profesor, d?nd raspunsuri din ce ?n ce mai nesigure si obtin?nd rezultate tot mai slabe ; "incapacitatea" acestui elev se ?nscrie, asadar, ?n categoria deficientelor "didascogene", create de profesor prin ignorarea, uneori fara voia lui, a efectelor psihologice pe care le au aprecierile verbale si auto-ritatea profesorala. Nu mai putin daunatoare, prin efectele ei, este si atitudinea de supraestimarea de catre profesor a posibilitatilor reale ale elevului. Ca efect al supraaprecierii si a ?ncrederii deosebite pe care o manifesta ?n capacitatile unui elev, profesorul ?l supra-?ncarca

intelectual, elevul ?n cauza fiind nevoit sa faca mereu fata unei disproportii, de ordin intensiv si calitativ, ?ntre sarcinile si cerintele care-i sunt puse ?n fata si propria rezistenta nervoasa. Acest dezacord ?ntre "cerere" si "oferta" ?l poate determina pe elev sa actioneze fie prin protest si respingere a exigentei, fie printr-o ?ndeplinire formala a acesteia. b. Dezacordul asupra motivatiilor conduitei elevului, ?ntre profesor si elev pot sa apara dezacorduri importante cu privire la motivele reale care explica reusitele sau nereusitele sale scolare : astfel, ?n timp ce profesorul atribuie comportamentului elevului un motiv pe care el, ca educator, ?l considera real, elevul ?n cauza nu se arata de acord cu motivele ce i se atribuie ?n legatura cu o fapta sav?rsita de el si, ?n consecinta, respinge masurile luate de profesor ?mpotriva lui. Acest dezacord si protestul launtric pot duce la aparitia sentimentului elevului ca este victima unei nedreptati sau a unei ne?ntelegeri, precum si a convingerii sale ca pedeapsa la care a fost supus este nemeritata. Adesea, vaz?nd ca nu este ?nteles, elevul poate sa se ?nchida ?n sine si sa refuze sa dea explicatii. Daca asemenea cazuri se repeta, apare la elevul respectiv asa-numitul fenomen de "rezistenta interioara" ?n virtutea caruia elevul, desi ?ntelege bine si poate sa faca ceea ce-i cere profesorul, nu-si ?nsuseste aceasta cerinta si se ?ncapat?neaza sa nu o duca la ?ndeplinire, ?n aceste cazuri, contactul dintre profesor si elev se ?ntrerupe, iar ?ntelegerea reciproca dispare. Sa ne ?nchipuim, de pilda, ca un elev nu-si pregateste o perioada de timp lectiile sau si le pregateste ?n mod neglijent, fiind eti-chetat de profesorul diriginte ca un elev lenes. Lenea de care da dovada ?nsa la un moment dat un elev ?n activitatea sa poate sa fie, asa cum remarca Alfred Binet, o lene "de ocazie" sau o lene "din nastere". Lenea de ocazie este tranzitorie, accidentala, fiind determinata de un eveniment neplacut, care ar fi putut lipsi. Dintre aceste evenimente neplacute putem mentiona: un elev este descurajat de o nota proasta sau de un esec la un examen; indiferenta parintilor, care nu numai ca nu se intereseaza de conduita scolara a copilului lor, dar reprezinta ei ?nsisi exemple de lene si neglijenta; ?n alte familii, dimpotriva, parintii au prostul obicei de a prelua partial sau ?n totalitate sarcinile scolare ale copilului lor, realiz?ndu-i temele si dezobisnuindu-1 astfel sa mai mun-ceasca; ?n sf?rsit, mai pot fi influente nefavorabile venite din partea altor elevi care au ajuns si ei, ?n urma unor experiente scolare negative, la descurajare sau chiar dezgust pentru studiu. La lenesul "din nastere" exista, spune A. Binet, o lipsa, un defect initial ?n preocuparea pentru munca. Acest elev este apatic din fire, ceea ce se constata din insensi-bilitatea sa chiar fata de stimulii obisnuiti; ?n consecinta, el este indiferent la orice; este aton, indolent, nedecis si incapabil de a "gusta" placerea care este inspirata de perspectiva scopului de atins. Daca profesorul va lega ?nsa, ?n mod invariabil, aceasta lene a elevului numai de dezinteresul acestuia fata de scoala, explicatie cu care elevul nu va fi de acord ?n forul sau interior, va aparea fenomenul de "rezistenta interioara" amintit, de pe urma caruia dialogul dintre profesor si elev ?nceteaza. Mai mult chiar, dezacordul respectiv ?l va face pe elev sa devina cu adevarat lenes, el extinz?ndu-si cu repeziciune resentimentele de la persoana profesorului la disciplina pe care o preda, si chiar asupra activitatii scolare ?n general, c. Conflictele individuale ?n cadrul clasei de elevi. Aparitia unor tendinte centrifugale si a unor stari de tensiune ?ntre elevii clasei, ca urmare a competitiei acerbe care apare uneori ?ntre acestia, sau ca urmare a conflic-tului de interese dintre elevi, poate sa duca la crearea unor subgrupuri si fractiuni cu caracter ?nchis, care nu comunica dec?t ?n cadrul lor str?mt si care se izoleaza de restul clasei, devenind "bisericute" sau "clici", cum sunt denumite de restul clasei, ?n aceste grupuri se cultiva, adesea, preocupari si atitudini cu caracter predelictual sau infractional, de tipul: practicarea jocurilor de noroc, vizionarea de filme pornografice, hoinarirea pe strazi, furturi sau t?lharii.

Prevenirea delincvenei juvenile


Pentru a v ine copilul ct mai departe de un comportament deviant, Poliia v recomand: comunicai cu copilul dumneavoastr, acesta trebuie neles, iar personalitatea lui respectat; fii fermi cu copilul, dar nu agresivi, violena nu rezolv problemele ci, mai degrab, le amplific; interesai-v permanent de situaia colar a copilului dvs.; ncercai s-i cunoatei i s v apropiai de prietenii copiilor dvs. i de familiile lor; asigurai n familie un climat afectiv, de bun nelegere; distribuii copiilor sarcini clare n desfurarea vieii de familie care s le dezvolte simul responsabilitii i al utilitii, fr a exagera ns; atunci cnd observai o schimbare negativ n comportamentul copilului dvs., motivai -l pentru rezolvarea n comun a problemei cu care se confrunt; alegei comunicarea: lipsa dialogului creeaz bariere greu de trecut n relaia copil -prini; cnd situaia pare a scpa de sub control, adresai-v celor care v pot fi de ajutor (profesori, poliie, organizaii neguvernamentale, asociaii de tineret), care v pot sftui i sprijini n rezolvarea problemelor.