Plile electronice i impactul lor asupra tranzaciilor comerciale

Coordonator : Asist. univ, dr. Lucian Botea Absolvent: Ion Augustina

Cuprins
CAPITOLUL I PREZENTAREA SISTEMULUI DE PLI N ECONOMIE

CAPITOLUL II INSTRUMENTE ELECTRONICE DE PLAT

CAPITOLUL III PLILE ELECTRONICE, MOTOR AL CRETERII ECONOMICE

CAPITOLUL IV STUDIU DE CAZ : ANALIZA COMPARATIA A CARDURILOR EMISE N ROMANIA

CONCLUZII

CAPITOLUL I PREZENTAREA SISTEMULUI DE PLI N ECONOMIE

Plile electronice sunt definite ca o form electronic, complet informatizata i automatizat, de organizare a relatiilor de pli intre participantii la o tranzactie, pe baza unui set de reguli i proceduri operatorii.

Figura de mai jos nfieaz o schem sugestiv, de principiu, a plilor electronice. n aceast figur simplificat apar elementele principale ale unei pli electronice

1. Beneficiarul plii (plitul) emite documentul de plat; 2. Plitorul d instruciuni bncii sale pentru a pli banca plitului, conform documentelor de plat (iniierea plii); 3. Decontarea ntre bnci (transferul efectiv al fondurilor se face conform normelor bncii centrale); 4. Extras de cont pentru reconciliere.

CAPITOLUL II INSTRUMENTE ELECTRONICE DE PLAT

Instrumentele de plat electronica validate pana n prezent sunt:

Ordinul de plat electronic Cecul electronic Cardul bancar

CAPITOLUL III PLILE ELECTRONICE, MOTOR AL CRESTERII ECONOMICE

Sisteme europene de pli:

TARGET SWIFT

Sisteme nationale de pli:

Sisteme de transfer pe baze nete Sisteme de transfer pe baze brute

Analiza evoluiei numrului de carduri n Romnia

Profilul utilizatorilor de carduri pune in evidenta o inclinaie sporita de utilizare a cardurilor in rndul tinerilor intre 18 i 24 ani (13.8% fata de 9.9% media), a studenilor i angajailor cu studii superioare (20.5% respectiv 16.7%) i a persoanelor care provin din familii cu venituri mari (26.2% in cazul persoanelor cu venituri de peste 125 USD pe membru de familie).

Penetrarea cardurilor personale in Ardeal este semnificativ mai mare dect in Moldova i Muntenia (exceptnd Bucuretiul ).

Studiu GfK Romania, www.gfk-ro.com

CAPITOLUL IV STUDIU DE CAZ : ANALIZA COMPARATIA A CARDURILOR EMISE N ROMANIA

Raportul dintre carduri active i total carduri

Raportul dintre numrul de carduri bancare i populaia din Romnia era de peste 60%, nsa este foarte diferit de la jude la jude. Astfel, n Bucureti i Ilfov sunt emise 2.131.140 carduri, la o populaie care, potrivit Institutului National de Statistica, este de aproximativ 2,2 milioane locuitori

0 locuitori (15%) i Clrai, cu 54.075 carduri la 319.000 locuitori (17%), arat datele Bncii Naionale a Romniei (BNR).

Numrul de ATM, POS EFTPOS la 01.03.2013- (uniti )

Comparativ cu numrul de carduri (de debit i credit) care a crescut cu 8.47 % , numrul de ATM-uri a crescut constant in perioada analizata cu 3.60 de unitatea, (o cretere de 38 %). Pe ranga funcia de baza, bncile au nceput sa investeasc in softuri specializate menite sa conduc ATM-ul intr-un ghieu multifuncional(plai furnizori, depunere in conturi, etc.). Acest lucru are un efect semnificativ asupra performantelor financiare ale bncilor optimizndu-le costurile cu personalul.

Gradul de concetrare al portofoliilor bancare

Desi in piata sunt 33 de emitenti bancari, primii 7 - cu portofolii de peste 500.000 fiecare - detin peste 80% din portofoliul de carduri valide aflate in circulatie. In extrema cealalta avem 11 banci care impreuna au 50.000 de carduri

Evoluia semestrial a principalilor emiteni.

Urmrind evoluia principalilor 7 emiteni, n perioada decembrie 2010 iunie 2012, se constat o cretere a portofoliului de la 9.880.000 carduri la 10.267.000, un plus de 390.000 de carduri (4%). Peste dou treimi din aceast cretere a fost influentat de Raiffeisen Bank, n vreme ce BRD, BCR, BT i ING au inregistrat o scdere a numarului de carduri valide n circulaie La nivelul produselor, cardurile de credit au o pondere de peste 12% n vreme ce cardurile de business au urcat la 4% iar cardurile premium sunt n jur de 0,5% - Se observa ca, dei s-a nregistrat o usoara contracie a portofoliilor n primul semestru din 2012, ea s-a realizat pe seama cardului de debit, cardurile de credit nregistrnd o cretere de aproape 7% fat de decembrie 2010.

Concluzii
La finalul acestui studiu asupra pieei cardurilor bancare in Romnia, putem afirma ca bncile romaneti ncep sa pun accentul nu doar pe sporirea numrului de carduri, ci i pe o mai larga acceptare, o utilizare mai frecventa i strategii mai eficiente de emitere a cardurilor, pe o dezvoltare in care dimensiunea intensiva ncepe sa micoreze ecartul fata de cea extensiva

Odat cu depirea barierei primului milion de carduri, (momentan am depit 13 milioane de carduri ) bncile din Romnia au ncheiat cu succes primele i totodat cele mai importante etape. Ca i in privina multor altor piee din Europa Centrala, ncepem sa vedem i in Romnia semne reale de maturitate a pieei de carduri , spune dl. Radu Obreja, vicepreedinte VISA International CEMEA, reprezentantul VISA pentru Romnia.