Universitatea Dunrea de Jos Facultatea de Economie i Administrarea Afacerilor

Sistemul economic al Chinei

Studente: Postelnicu Valentina Buia Anca

2013

Sistemul economic al Chinei

1

China este cel mai mare stat din lume in privinta populatiei (1,33 miliarde la sfarsitul lui 2010), al treilea stat ca marime, in privinta suprafetei (dupa Rusia si Canada). Peste 90% din populatia Chinei reprezint nationalitatea Han. China sustine aproximativ 22% din populatia globului pe aproximativ 7% din suprafata arabila a lumii. China reprezinta o civilizatie veche si continua datand din mileniul patru H.

Este a treia productoare de energie electric , predominant n termocentrale pe baz de crbuni. Industria metalurgiei feroase prelucreaz minereurile de fier si mangan care se gsesc n apropierea bazinelor carbonifere.

Republica Popular Chinez este al doilea mare exportator mondial, livrnd n anul 2008 bunuri n valoare de 1.430 miliarde dolari, fa de Germania care a livrat bunuri n valoare de 1.470 miliarde dolari. 1 Baza eticii sociale chineze o reprezinta Confucianismul care influenteaza cultura chineza si activitatile sociale, evideniindu-se astfel 3 valori pozitive, centrale sistemului lui Confucius: loialitatea, obligatiile reciproce si onestitatea in relatiile cu ceilalti. Angajarea pe viata este adesea intalnita in China. Onestitatea are implicatii economice majore atunci cand companiile au incredere una in alta ca isi vor indeplini obligatiile contractuale, costurile afacerilor se reduc pentru ca intelegerile nu sunt puse in pericol si necesitatea unor avocati costisitori care sa rezolve disputele, dispare.

http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/rp-chineza-a-devenit-cel-mai-mari-exportator-din-lume-depasindgermania-124109.html

Aceleasi influente sunt foarte importante daca incercam sa explicam multe fenomene negative din China: 1. Aceeasi loialitate fata de superiorul ierarhic a condus la Marele Salt Inainte din perioada 1958-1959 precum si la cei zece ani de Revolutie Culturala (1966-1976). Cand cel mai mare om din stat a initiat Marele Salt Inainte si Revolutia Culturala, populatia nu avea nici un dubiu asupra reusitei masurii initiate pentru ca adorau persoana acestuia si credeau ca in tot ce spune, el are dreptate. Astfel, pe parcursul Marelui Salt Inainte, incercand sa accelereze dezvoltarea economica dupa modelul colectivizarii sovietice din 1930, in tranzitia spre comunism, s-au pus bazele colectivizarii. Mutarile determinate inspre egalitarism au zdruncinat motivatia muncii, iar stramutarea taranilor de pe pamanturile lor in industrie (furnalele de otel din gradina) au constituit factorii scaderilor drastice in recoltele agricole si pierderea unui impresionant numar de vieti. Pe parcursul celor zece ani de Revolutie Culturala, aproape toti profesorii universitari si cei din invatamantul superior au fost trimisi la munca in ferme, universitatile fiind inchise pentru o perioada de cinci-sase ani. Economia chineza era in pragul falimentului provocand un dezastru atat pentru China, cat si pentru economia mondiala. 2. A doua influenta negativa o reprezinta conservatorismul, chinezii fiind foarte mandrii de vechea lor civilizatie, fapt care perpetueaza aceasta atitudine destul de nefavorabila schimbarilor de orice tip si mai ales a celor culturale. 2 China este o ar cu o economie n plin proces de dezvoltare si modernizare. Folosind marile resurse de crbuni superiori, China i-a dezvoltat o puternic baz energetic. Este prima productoare mondial de crbuni. Dei rezervele de petrol sunt modeste , China trebuie s extrag din propriile resurse cantiti importante de petrol (locul 7 pe glob) pentru a susine dezvoltarea economic a rii. Reforma economic n China n 1978, statul chinez nu avea o strategie detaliata in privinta reformei economice. Politica de reforma economica a fost graduala si partiala fiind denumita aterizarea usoara, comparativ cu big bang-ul sau terapia soc din statele est-europene sau fosta Uniune Sovietica. Ea este descrisa ca fiind economia unei comoditati socialiste planificate care a

Prof. univ. dr. Bi Hong-YI Shandong Economic University China , China o economie in tranzitie, articol disponibil online http://www.ramp.ase.ro/

favorizat patrunderea economiei de piata socialiste. Cu timpul reformele au patruns, iar reformele ideologice sunt din ce in ce mai acceptate.

Agricultura Agricultura a fost primul sector reformat in 1978, iar masurile au fost rapid introduse in toata tara. Fermele private (pe familie) nu detineau teren agricol (era in proprietatea comunitatii satesti), insa terenul putea fi arendat. Arendarile pentru o perioada de la trei la cinci ani erau cele mai frecvente iar cu timpul durata lor s-a prelungit substantial. Legea privind administrarea terenurilor, prevede ca perioadele de arendare pentru fermieri, la nivel national sunt de minimum 30 de ani, putand atinge 50 de ani, dreptul de arenda putand fi mostenit sau terenul putand fi subarendat unei alte familii. Familiile de fermieri au responsabilitatea de a indeplini anumite cote pentru anumite produse si sa plateasca impozitele si taxele pentru serviciile furnizate comunitatii. Cel mai de seama aspect il reprezinta faptul ca fermele private isi pot stabili singure adaosul precum si cui sa vanda la preturile de pe piata. Cresterea subventiilor precum si alti factori au dus la cresteri remarcabile ale veniturilor, Natiunile Unite (Raportul asupra Economiei Mondiale, 1993, p. 187, 197) estimau ca veniturile rurale inregistrau o rata de crestere medie de 12,8% in perioada 1978-1985. Mai intai, la jumatatea anilor 1980 situatia a inceput sa se inrautateasca, inregistrandu-se multe nemultumiri ale taranilor care se plangeau de pretul pe care il primeau pe recolte si care era disproportionat fata de cheltuielile facute pentru a le obtine, inclusiv taxele si impozitele impuse de autoritati (in mare parte ilegale). Disparitatile dintre veniturile rurale si cele urbane sau marit considerabil, in detrimentul fermierilor. In ultimii ani, de exemplu, venitul pe cap de locuitor a crescut cu 8,7% in zonele urbane la 3.208 renminbi in prima jumatate a anului 2000, in timp ce venitul pe cap de locuitor a crescut doar cu 1,5% la 1.013 renminbi (FEER, 24, p. 57). Din acest motiv se inregistreaza un important exod al populatiei in orase deoarece fermierii isi parasesc pamanturile pentru a-si gasi de lucru in aceste zone. Numarul migrantilor nu este cunoscut insa estimarile sunt uimitoare: de la 80 de milioane la 130 de milioane. (Economist Survey, 8 aprilie 2000, p. 15).

In al doilea rand, investitiile in infrastructura rurala cum sunt irigatiile sau controlul inundatiilor sunt inadecvate din cauza subventiilor care se acorda fermelor private. In al treilea rand, terenul este impartit in mod relativ egal, o ferma fiind segmentata in doua loturi, fapt care face ca mecanizarea sa fie dificila. Din acest motiv multe familii isi pun terenurile in comun in societati agricole. Economia de piata inlocuieste treptat planificarea centrala, China reprezentnd un exemplu pozitiv in domeniul politicii de reforma partiala si graduala, acesta reflectndu-se in cresterea profitului, a standardelor de viata, reducerea saraciei si a inflatiei. Tabelul urmator exemplifica acest lucru.

a) Intreprinderile cu capital de stat (ICS) La inceputul anilor 1990 are loc polarizarea intreprinderilor cu capital de stat. Unele au reusit sa creasca semnificativ si sa isi extinda in continuu cotele de piata, in timp ce cele mai putin competitive au realizat ca situatia lor se inrautateste, schimbndu-si astfel forma de proprietate.

Mai intai, si-au diversificat canalele de finantare, incepnd sa atraga capital de la alte intreprinderi prin introducerea sistemului de actionariat, prin listarea la bursa sau prin absorbtia de capital strain. S-au inregistrat progrese si datorita infiintarii de banci comerciale, fapt care a determinat bancile sa acorde o mai mare atentie calitatii imprumuturilor decat formelor de proprietate ale intreprinderilor care primeau imprumuturile. In al doilea rand, problema inrautatirii situatiilor financiare in cazul majoritatii intreprinderilor cu capital de stat, a determinat statul sa ia o atitudine mai severa fata de acestea. Astfel, valoarea intreprinderilor cu capital de stat a intrat intr-un declin rapid datorita maturizarii mecanismelor de piata motiv pentru care capitalul de stat a devenit o forma de proprietate cu eficienta scazuta. Pe de alta parte, intreprinderile fara capital de stat, mai ales cele pe actiuni sau care beneficiaza de investitii straine, si-au demonstrat abilitatile prin mecanismele de management si mediul politic.3 b) Sectoarele non-agricole fara capital de stat O caracteristica a abordarii chineze in domeniul reformei economice, o constituie accentul pus pe incurajarea sectorului non-public in vederea dezvoltarii acestuia pentru a intra in concurenta cu sectorul public, asa cum sugereaza teoria evolutiei. Privatizarea intreprinderilor mici precum si a celor mijlocii este in plin avant in China. Sectorul extern domeniului public include: A. societatile pe actiuni cu capital strain, Zonele Economice Speciale; B. intreprinderile, in mare parte colective, de tip satesc-orasenesc (ISO-urile); C. Sectorul privat. In 1978, sectorul de stat detinea 78% din productia industriala, dar datorita presiunii intreprinderilor fara capital de stat, doar jumatate din industria de stat a fost in masura sa faca fata competitivitatii. In perioada 1980-1997, contributia statului la productia industriala a scazut de la 76% la 25,5%, in timp ce productivitatea societatilor in nume colectiv a crescut de la 23,6% la 38,1%.

idem

 Altele , incluzand firme private sau pe actiuni care au avut o productivitate in crestere de la 0,5% la 36,4%. A se vedea, in acest sens, figura :

Punctele slabe ale ISO-urilor au iesit la suprafata in ultimii ani in domenii ca orizonturi temporale scurte ale managerilor, coruptia locala, tehnologie veche, lipsa capitalului, forta de munca slab pregatita etc. Toate aceste probleme impiedica aceste firme sa ridice nivelul calitativ si sa treaca in lanturi de productie cu mai mare valoare adaugata. ISO-urile se confrunta si cu probleme cauzate de interferenta administratiilor locale precum si cu lipsa raspunderii personale. Pentru a reduce aceste neajunsuri interne dar si pentru a-si clarifica drepturile de proprietate, pentru a imbunatati sistemul de motivare si cel al unui management democratic, a intari rolul antreprenorial si a atrage cateva resurse, multe ISO-uri s-au transformat in cooperatii pe actiuni incepand din 1988. Ideea de baza din spatele actionariatului consta in: dreptul preferat al angajatilor de a cumpara actiuni, distribuirea profitului in functie de numarul de actiuni detinute fara a putea transfera actiunile in mod legal. La sfarsitul lui 1997, Ministerul Agriculturii a emis propunerile pentru extinderea reformei intreprinderilor orasenesti. Astfel, China a inceput experimentarea unor forme alternative de societati pe actiuni si cooperatii pe actiuni precum si a fuziunilor, a vanzarilor prin buna invoiala sau a falimentelor. Alte mijloace la care s-a recurs in cadrul reformei micilor intreprinderi include licitatiile sau vanzarea catre investitorii privati sau catre societati pe actiuni cu investitori chinezi sau straini. In acest moment, foarte multe intreprinderi rurale mari au format consortii de firme sau s-au transformat in societati pe actiuni cu raspundere limitata,

firmele mari sunt incurajate sa se uneasca in consortii atat cu intreprinderi rurale, cat si cu entitati avand diverse forme de proprietate, ca cele private sau cele locale cu capital de stat si cu institutii de cercetare precum universitatile. Mai mult, un numar impresionant de intreprinderi rurale mai mari s-au transformat in societati pe actiuni sau cu raspundere limitata in cadrul carora raspunderea fiecarui actionar este determinata de investitiile pe care le-a facut. In conformitate cu ultimele statistici, in prezent exista 1,5 milioane de intreprinderi private care au 130 de milioane de angajati si care contribuie cu mai mult de 50% din PIB. In ciuda progreselor pe care le-au atras aceste reforme, unele probleme subzista: in unele situatii, angajatii au fost fortati sa-si investeasca toate economiile in achizitionarea de actiuni, in altele administratiile locale au continuat exercitarea unui control strict in privinta numirii managerilor etc.

Politica de deschidere: comertul exterior si investitiile straine directe In 1978, s-a anuntat o politica de deschidere a economiei fata de comertul exterior, circulatiei capitalurilor, tehnologiei si know-how-ului pentru a moderniza si grabi cresterea economica. Comertul exterior Importanta comertului exterior pentru economia chinezeasca a crescut substantial incat China a urcat in clasamentul mondial al exportatorilor de pe locul 32 in 1978 pe locul 7 in 2003 (fara a include Hongkong, Taiwan si Aumen).

In ultimii zece ani, reforma chineza privind comertul exterior si sistemul economic a fost introdusa mai departe astfel ca deschiderea s-a accelerat. China a introdus un sistem de inregistrare prin intermediul caruia companiile de productie mari si mijlocii cu capital de stat, intreprinderile comerciale, institutele stiintifice si de cercetare au primit dreptul de a desfasura activitati de comert dupa o prealabila inregistrare la autoritatile competente. Intreprinderile comerciale cu capital de stat au fost reorganizate si restructurate, fapt care a constituit un pas spre stabilirea unui sistem de modern de intreprinderi. Dreptul de import si de export al intreprinderilor de productie private, a fost de asemenea incurajat. Astazi 32.000 de intreprinderi chinezesti de diferite feluri (excluzandu-le pe cele cu investitii straine directe) se bucura de drepturile de export si de import :

Mai mult, China a continuat sa faca reduceri de tarife si sa coboare nivelul mediu al tarifelor pana la nivelul prezent de 12%, ceea ce a insemnat reducerea sa cu 57% decat la sfarsitul anului 1995. Exista semne ca statul isi va respecta promisiunea in privinta reducerii tarifelor medii pentru importul bunurilor de capital pana la 10% in 2007. China a devenit un importator net de cereale in 1993 si de ulei in 1994, in timp de sistemele de cota si licenta au fost reformate. China a continuat sa relaxeze restrictiile in zonele privind participarea cu investitiile straine prin deschiderea la diferite niveluri a comertului, a domeniului bancar, a asigurarilor, a turismului precum si a altor sectoare a serviciilor.

10

Mai ales in perioada 1996-2004, comertul exterior si sectorul economic al Chinei si-au dezvoltat nivelul calitatii si eficienta. Importul si exportul Chinei au fost optimizate prin ocuparea acestora in proportie de 42,3% pentru import si 14,8% pentru export cu produse electromecanice si de inalta tehnologie. Nivelul total al ISD atingea 47 de miliarde de USD in 2001. Cu incepere din 1993, China a devenit cel mai mare recipient de ISD intre toate statele in curs de dezvoltare. Din 1999 pana in 2003, China a absorbit in total 213.48 miliarde USD din ISD (suma efectiv utilizata), in timp ce nivelul mediu de ISD era sub 40 de miliarde; valoarea adaugata industriala originara din intreprinderile cu investitiile directe a atins 20,9% din totalul national. In prezent, activeaza aproape 180.000 de intreprinderi cu investitii straine care ofera aproape 20 de milioane de locuri de munca.

11

Recenta politica a statului Cele mai recente politici ale statului au incercat sa schimbe greutatea (aproximativ 90%) ISD de pe zona coastei de Est (mai ales coasta Sud-Estica) spre provinciile interioare, relativ ocolite. Politica de deschidere a Chinei a inceput in privinta zonei de Sud-Est prin stabilirea a patru Zone Economice Speciale (ZES) in 1980. Statutul lor special era datorat concesiilor oferite taxe si tarife mai mici si oferirea de politici de ocupare mai flexibile pentru a atrage capital strain, tehnologie si know-how. Deoarece terenul experimental pentru dezvoltarea unei economii cu orientare de piata si deschisa, numeroase reforme au fost testate mai intai in ZES pentru ca cele utile sa fie introduse mai tarziu in restul economiei de exemplu, ocuparea se bazeaza mai nou pe contracte de munca. Formele de proprietate s-au schimbat de la cea detinuta in totalitate de stat la una mixta.

12

ISD-ul din sectorultertiar ca retailing-ul, asigurarile bancare precum si alte servicii financiare si de informatica, sunt in continua extindere. Pietele de actiuni, obligatiuni si de operatiuni la termen se dezvolta. Nimeni nu se indoieste de marele succes al Zonelor Economice Speciale. In concordanta cu aceste experimente reusite, Marea Dezvoltare Vestica lansata in 2000 incearca sa previna ca un sfert din populatia tarii traind in partea vestica indepartata risca sa ramana si mai in urma fata de populatia locuind in prospera regiune a coastei de est. Partea vestica a Chinei cuprinde mai bine de jumatate din suprafata acesteia, fiind ocupata de 80% din minoritatile oficiale ale Chinei. Doar 3% din cele 300 de miliarde provenind din investitii straine in China, cu incepere din 1978, s-au adresat partii vestice. Cu incepere din ianuarie 2005, afacerile cu investitii straine in zonele vestice si centrale, se vor bucura de o taxa pe profit preferentiala de numai 15% pentru o durata de trei ani mai ales pentru producerea de fertilizatori de mare densitate, otel inoxidabil si produse microelectronice (cea mai mare parte a companiilor domestice/interne platesc o taxa de 33% pe profit). Daca unele companii cu investitii straine isi transfera o parte a productiei inspre centru. Guvernul a delegat regiunii puterea de a oferi reducere la taxe pentru o inca o perioada de opt ani (indiferent de marime).

http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/rp-chineza-a-devenit-cel-mai-mariexportator-din-lume-depasind-germania-124109.html

13

 Prof. univ. dr. Bi Hong-YI Shandong Economic University China , China o economie in tranzitie, articol disponibil online http://www.ramp.ase.ro/

14