Sunteți pe pagina 1din 11

MULTIPLICATORUL ANALOGIC

In aparatele de masurat electronice, multiplicatoarele electronice sunt niste etaje care prezinta la iesire o tensiune proportionala cu produsul a doua tensiuni analogice aplicate la intrari. Etajele cu functie de multiplicator electronic sunt folosite n multe aparate utilizate n masurarile electronice, printre care: voltmetrele electronice de valoare eficace, wattmetrele electronice, contoa rele electronice (de energie activa si reactiva), modulometrele, generatoarele modulate n amplitudine, oscilatoarele interferentiale, sintetizatoarele de frecventa, detectoarele sincrone, fazmetrele electronice, precum si circuitele cu calare de faza, n circuitele pentru controlul automat al amplificarii, n circuitele de calcul analogic, n circuitele pentru obtinerea de impedante comandate prin tensiune (reglabile) si multe altele. Exista numeroase tipuri si variante de scheme pentru multiplicatoarele electronice. Pentru a se lrgi gama aplicaiilor posibile multiplicatoarele analogice sunt prevzute cu intrri difereniale, i de cele mai multe ori ieirea este deasemeni diferenial. n aceast situaie prin mrimea de intrare x se va nelege diferena de potenial ntre semnalele aplicate la bornele de intrare x U , i similar pentru mrimea de intrare y. n forma complet un multiplicator analogic poate lucra n toate cele patru cadrane, deci att ambele mrimi de intrare ct i mrimea de ieire pot avea i valori pozitive i valori negative. Pentru realizarea multilpicatoarelor analogice se pot folosi mai multe principii de funcionare dintre care cele mai des utilizate sunt urmtoarele: a. logaritmarea tensiunilor de intrare, adunarea logaritmilor i antilogaritmare;

b. modularea unui semnal periodic n durat cu semnalul de intrare x, modularea semnalului rexultat n amplitudine cu semnalul y i extragerea printr-un filtru trece - jos a semnalului de ieire din semnalul rezultat; c. divizarea controlat n tensiune a curentului i conversia diferen de cureni - tensiune. Datorit posibilitilor ridicate de integrare i preciziilor relativ ridicate obinute, cele mai multe multiplicatoare analogice monolitice folosesc principiul de funcionare prezentat la punctul c. n prezent n proiectarea multiplicatoarelor de semnal analogice, cea mai larg rspndire o au multiplicatoarele construite n baza tranzistoarelor de configuraie diferenial. Aa numit metoda de pant variabil (de transconductan variabil) se bazeaz pe proprietile exponeniale a tranzistorilor, i anume: modificarea tensiunii aplicat la bazele tranzistorilor de configuraie diferenial, condiioneaz modificri proporionale de pant (de transconductan a tranzistorilor). Metoda de transconductan variabil este cea mai simpl metod de multiplicare analogic. Avantajele ei principale sunt: precizie nalt (eroarea de multiplicare nu depete 0,25 2%); banda de frecvene lucrtoare mare (pn la civa zeci de megaheri); este simpl n realizarea integrat. n acelai timp stabilitatea lor termic este mai mic dect n multiplicatoarele logaritmice, ce se explic prin dependena caracteristicilor tranzistorilor de temperatur. Prin alegerea tranzistorilor n circuitele de configuraie diferenial eroarea multiplicare termic poate fi redus pn la 0,01%C. Multiplicatorul analogic este un circuit electronic cu dou intrri i o ieire la care tensiunea de ieire vO este proporional cu produsul celor dou semnale analogice vx(t) i vy(t) aplicate la bornele de intrare, pentru a obtine: v0(t)=k vx(t) vy(t) , de

unde constanta k este un factor de proporionalitate sau factor de scar al multiplicatorului i se exprim n V-1. Din motive de scalare, avand in vedere valorile uzuale ale majoritatii multiplicatoarelor, constanta k are valoarea k = 0,1 V-1 . Principiul de funcionare al unui multiplicator are la baza expresia amplificarii pentru un etaj emitor-comun ( A = -gmRc ), cu observatia ca gm poate fi comandat si cu ajutorul unei alte tensiuni, pentru ca gm= , care comanda la randul ei pe Ic.

Rc
U0= - gm RcUx = - Ux = UXIC

U0

Daca il putem face pe Ic dependent de alta tensiune atunci circuitul realizeaza functia de multiplicare: Ic = k1 vy => U0 = UxUy

Toate multiplicatoarele care utilizeaza aceasta relatie se numesc multiplicatoare cu tranconductanta variabila n schemele de multiplicare nu se folosete un singur tranzistor ci se prefer montajele difereniale pentru a realiza o compensare a variaiei paramet rilor tranzistorului cu temperatura. Schema ce sta la baza realizarii majoritatii circuitelor cu multiplicatoare analogice este cea a celulei Gilbert.

Aceasta scema are o caracteristica de transfer foarte utila:

Cei doi curenti Ic1 si Ic2 depind de tensiunea V2:

Inlocuind Ic1 si Ic2 in expresiile curentilor Ic3, Ic4, Ic5 si Ic6 obtinem:

In acest context curentul de iesire pe mod diferential devine:

Desi pentru semnale de joasa amplitudine circuitul se comporta ca un multiplicator, din nefericire de obicei semnalele de intrare sunt mult mai mari decat VT(25mV/oC). In aceasta situatie circuitul se foloseste pentru detectia diferentelor de faza dintre doua semnale intrate in limitare de tensiune. O astfel de comportare este utila in cazul circuitelor PLL. Pentru a evita limitarea in tensiune impusa de VT pentru ca circuitul sa se comporte ca multiplicator se poate introduce un element de neiniaritate care distorsioneaza semnalele de intrare pentru a compensa caracteristica de transfer (tangenta hiperbolica) a celulei Gilbert fundamentala. Implicit neliniaritatea necesara este o tangenta hiperbolica inversa.

Consideram circuitul principial de mai sus si presupunem ca blocurile introduse pe schema dezvolta un curent diferential dependent liniar de tensiunea de intrare. Desi

CONVERTOR TENSIUNE - CURENT

Aici I01 este curentul ce iese cand V1 este egal cu 0, atunci cand K1 este transconductanta convertorului tensiune - curent. Diferenta de potential dintre cei doi tranzistori conectati in regim de diode este

Folosind egalitattea

Obtinem

Si in final

CONVERTOR ALIMENTARE DIFERENTIALA- CAP UNIC

Multiplicatorul

CONVERTOR TENSIUNE CURENT DIFERENTIAL

CONVERTOR TENSIUNE CURENT DIFERENTIAL

Un circuit ce respecta schema de principiu de mai sus este urmatorul:

Functionarea schemei

Perechile Darlington Q1, Q3 i Q2, Q4, mpreun cu Rx formeaz convertorul tensiune - curent pentru intrarea X. Rezistenele R1 i R2 mbuntesc comportarea dinamic a circiutului pentru intrarea X prin eliminarea sarcinii stocate n bazele ranzistoarelor Q3 i Q4. Tranzistoarele Q5, Q6 i Q7 formeaz o oglind dubl de curent care genereaz curenii Io/2 necesari funcionrii convertorului tensiune curent din intrarea X. Curentul de referin pentru oglinda de curent se stabilete cu ajutorul unei rezistene externe cuplat ntre mas i intrarea 3. Q15 i Q16 reprezint sarcina activ pentru convertorul tensiune - curent din intrarea X. Similar, perechile Darlington Q11, Q13 i Q12, Q14, mpreun cu Ry formeaz convertorul tensiune - curent pentru intrarea Y. Tranzistoarele Q8, Q9 i Q10 formeaz oglinda dubl de curent care genereaz curenii necesari funcionrii convertorului tensiune curent din intrarea Y. Curentul de referin pentru oglinda de curent se stabilete cu ajutorul unei rezistene externe cuplat ntre mas i intrarea 13. Tranzistoarele Q17, Q18, Q19 i Q20 formeaz divizorul propriu -zis de curent. Trebuie remarcat adaptarea schemei interne la tehnologia monolitic prin folosirea unui numr mare (20) de componente active (tranzistoare) i a unui numr relativ redus de rezistoare (10). Acest tip de schem prezint avantajul c permite o bun mperechere att termic ct i a parametrilor tranzistoarelor ceea ce minimizeaz erorile multiplicatorului.