P. 1
Colectia dezastre naturale - Vulcanii

Colectia dezastre naturale - Vulcanii

5.0

|Views: 2,538|Likes:
Published by Tomescu Dragos
Dezastre naturale
Dezastre naturale

More info:

Categories:Types, Research, Science
Published by: Tomescu Dragos on Jun 02, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/29/2013

pdf

text

original

-: .---=-=-=.

­
. C"
sînt uea,i de zei.
Filozo ful grec Aristotel
(384-322 Î. Hr.)
de exemplu . Vulcanii erau forte necunoscute,
ş ă ş letale ­ desigur, crealii ale
diavo lului.
credeo ă ă este ÎmpÎnzit de ş core ă
vîn turile În ele. Acestea sîn t ă de focuri ş ş
apoi suflate din nou ă fiind creali vulconii.
ă viziune de a iadu/ui a
"chinuri/ar iadu/ui" a fost ă in
ă de artistul olandez Hieronymus
Bosch (cea 14S0-1S16).
Cuvîntul "vul(on" folosit de
Vukanus sau Vul(an. Cel pUlin i
400 d.Hr., grecii antici au venerat un
Romonii ou venerat ş ei ş zeu al
credea ă zeul'avea ş furnale i
metolele. Acestea se aflau În i
PORTILE IADULUl
..............'.......................................
ă Începe ă se zguduie se aud

bubuituri. Culmile ţ sînt aruncate
În aer. Cerul se ă ş este ă de
fulgere ă Aerul devine ă urît
mirositor, ă În vremurile de demult oamenii
credeau ă vulcanii erau rezultatul mîniei zeilor, al
ş sau al spiritelor malefice. Unii spuneau ă
vulcanii sînt porti ale iad ului. Uneori erau ţ
oameni, fiind aruncati În crater pentru a-i Îmbuna pe
zei. Abia la Începutul secolului oi XX-lea oameni
de ş ţ ă co Alfred Wegener au Început ă
ţ ă care era structura stratului mai subtire
de la suprafata ă - ţ ă
Oamenii de ş ă mai ă lucruri noi despre
vuleoni chiar ş În zilele noastre ş acestea ă ş
cu mult orice fictiune.
În Hawaii ă un obicei ă de o
aduce fructe drept ă lui Pete, zeila
ă a vu/cani/or. Pete este
ă sub numele de Hina-Ai­
Ma/ama - ,,(ea care ă ă /una".

Ă
\i.
..
,.,''''
DIAVOLULUI
FOCUL GREC Majoritatea uedeau ă
iadul este un ă subteran al
Unii gînditori din
Întuneri(ului, fo(ului ş ă
Anti(hitate au
• >
1
1
.'iA
/
,..
}

.\1'Y ..
...
ş Se credea ă diavolul ş miroase
_; . 1 Înler(at ă expli(e
a ă (suID. de idei ş aveau
(um ar putea
..• ... .4
probabil originea În experienta oamenilor,
ă vul(anii
t
core ă ă vulcani ş cratere asemeni Etnei,
_ .' 1/' -- t
ă nu
A "e ., ... .
'LUI
i se aud
,
aruncate
iizdot de
I A
t or, un
I I ..
ut DomenII
i zeilor, 01
spuneou ă
usocrifi ca ti
,·i Îmbuna pe
bfire
rii.
re
ă ş
iune.
ATELIERUL LUI VULCAN
Cuvîntul "vulcan
lJ
folosit de noi provine din numele
Vulcanus sau Vulcan. Cel ţ din 1500 Î.Hr. ă În aproximativ
400 d.H r., grecii antici au venerat un zeu al locului numit Hephaistos.
Romanii au venerat ş ei ş zeu 01 focu lui i i l-au num it Vulcanus. Se
credea ă zeul avea ş lurnale ş În ca re era u topit e i i prelucra te
metalele. Ac estea se allau În interi oru l muntelui Etna, de pe insula
Sici li o. Chior ş ă Etno ă scîntei ca forja unui fierar.
Legenda spline ă Vlllcanlls a ă un scut magic pentru eroul
grec Ahile. În scut se putea reflecta lumea ă CII tot ce
ţ ea.
J


KRAKATAU, 1883
Vulcanii din insula ă Krakatau, de
ă Java, au erupt la 27 august 1883.
Zgomotul exploziilor s-a putut auzi pe 8% di n
suprafo!a ă Cel pu)in 36 000 de oameni
u fost ş
u
numi
lava
strat
eoniei
vulea
Unii ,
altii
ani.
Într-o fotografie ă ă din spaJiu se poate "edea
o falie ă acolo unde ar trebui ă se afle cea
mai mare parte a insulei Sumbawa din Indonezia.
Insula a fost astfel ă CÎnd muntele Tambora
a erupt 1i s-a ă În 1815.
UN VECHI CRATER
Aceste stînci de pe insula gre­
ă Thira sau Santarini
sînt pere,ii unui crater,
format de una dintre cele
moi mori erup,ii vulcanice
core ou existat ă În
jurul anului 1500 î. Hr.,.o regiune
de 80 km din ă ofost ă
În aer ă pentru totdeauna.
Nori de gaze ş ş ă ou ajuns
deasupra insulei veci ne, Creta. Pe insul a
Thira o ovul loc din nou o ţ În 1926.
MUNTI AI
Le PetitParisien­
.. SIII'1'1.tlt1\7Im'JlaIIlH U.U3rnr.
<::-.-;. ......... _ "­_ .... ••
- .-­
,
MORm
............... ! ..... .
U
n vulcan este o ă ă a scoartei
terestre. Prin ă ă erup sau
izbucnesc ă de ă ă
ă ă Pietre ş ş ă plutesc prin aer. Cînd
lava se ă ş ea se ă ş ş ă un nou
strat de ă Lava ş ş se pot aduna sub ă
ă ă cu timpul un nou vîrf muntos. Unii
vulcani erup extrem de violent; ţ sînt mai ş ţ
Unii vulcani erup aproape tot timpul, În vreme ce
ţ erup doar o ă la cîteva sute sau chior mii de
ani. Vulcanii core moi erup ă sînt numiti activi. Cei
a ă activitate a Încetat cu mult timp În ă sînt
Doar doi oamenii dintre cei
30 000 ce locuiau În.St. Pierre,
În insula Martinica, au
supravietuit eruptiei
catastrofale a muntelui Pelee,
la 8 mai 1902.
vulcani
ă cum ou
constatat
oamenii de
ş ă din
propria lor
ă nu
trebuie ă ne
ă ă
ă un
vulcan ca fiind
stins.
IN VECHI CRATER
Aceste stînd de pe insula gre­
ceascii Thira sau Santorini
sînt pere," unui crater,
format de una dintre cele
lIGi mari erup,ii vulcanice
care au existat ă În
jurul anului 1500 Î.Hr.,.o regiune
de 80 krn din ă a fost ă
in aer ă pentru totdeauna.
Nari de gaze ş ă au aiuns
ldeasupra insulei vecine, (reto. Pe insula
a a awt lac din nou o eruptie În 1926.
ă ă
arheologice au dus la
descoperirea pe
Insula Thira a unor
ă datînd din
Epoca Bronzului. Tot
aici se ă
Akrotiri, localitate În
core erau multe
ă decorate cu
picturi ralinate,
distruse ă de o
eruptie În 1500 Î.Hr.
VEZUVIUL Ă
Vezuviul se ă la 1186 de metri deasupra
Golfului Napali, În sudul Italiei. ă ş
forma acestui vulcan s-au schimbat de multe ori de-a
lungul istoriei, cînd culmea a fost În mad repetat
ă ş din nou re ă ă În urma erupliilor. (ea moi
ă eruptie oavut loc În anul 79 dHr, cînd ş
Pompei, Oplont is, Stabiae ş por tul Herculoneum ou fost
ă distruse. Vezuviul este un ş În serie". EI a
erupt cu o ţ ă ş ă din nou În 163 1, 1779, 1794,
1822, 1872, 1906, 1929 ş - cel moi recent - În 1944.
Aceasto ă ă o ţ din secoiul01 XVIII -lea.
.f
FABRICA DE ROCI
Adeseori ă ă planeta
ă este ă ă
toare. De fapt, ea s-a afl at În tr-o ă
dezvoltare ă din momentu l ă ei, cu
aproximativ 4600 de milioane de ani În
ă Interiarul ă ă ca o
ă ş ă Zo nele ş din mo nta
(galben) ă ă fierbinte, În urcare, ce
ă noua ă de la supra ă În timp ce
vechea ă de la ă (albastru) se
ă ş se ş
Un camion abandonat
este acoperit de un
potop de ă ă o
ţ În Hawaii.
ţ care
ă ţ
ă sînt
violente imposibil ·
de controlat. Ele sînt
necesare pentru
ţ
planetei, dar pot fi
dezastruoase pentru
oamem; care ă
pe ă
ă
A
DIN ADINCURI
P
entru a ţ cum ţ ă vulcanii, trebuie
ă facem o ă ă ă În centrul planetei
noastre. Centrul (sau nucleul) ă are o ă
de aproximativ 3 470 km . În centru se ă nucleul de fier
solid ş un ş de fier, cobalt ş nichel topit în jurul
acestuia . În jurul nucleului se ă mantaua de aproximativ
2 900 km , ă ă dintr-un amestec de numeroase metale .
Partea din interior a acestui ş este moale ş ă cea de
deasupra este ă dar ore ş zone de ă ă
ă Stratul de la ă al ă (sau
scoarta) are aproximativ 60 km sub continente ş
numai 5 km sub ă ş oceane. Scoarta este ă ş
ă continuu de for tele de ă din
interiorul planetei.
Ă Ă
În (entrul ă presiunea este extrem de mare
temperatura este de 6 000
0
C. Din ă ă roca ă ă
ă ă prin mon tie spre ă Fluxuri le de ă conduse de
ă ă foa rte ă sînt numi te wrenJi con vectori. Acolo unde
magma ă prin scoarta ă ea devine material de co nstructie
pentru scoarta ă ş ă
ă imagine ă ă ă ţ
con vectori În jurul nuc/eului. Culorile ă ţ de
ă Albastrul Închis este folosit pentru temperaturo
cea mai ă ă de 30JO C, iar pentru temperatura cea
mai ă de 1 2000 C.
Sub forla magmei care se ă
scoarlei terestre dau la
În ă alteori este
ă Aici (dreapta) lava unui
rm
........
lcanii, trebuie
Itrul planetei
ului are o ă
udeul de fier
I
in jurul
, aproximativ
roase metale.
aş ă cea de
ă
ntului (sau
ş
ă ş
ă
,tonduse de
colo unde
uetie
RÎURI DE FOC
o ă ă În aer sau În mare,
magma se ş ă Aici (stînga)
lava ş ş fierbinte ă un rîu lung
ş ă pe muntele Mouno loo, În
Hawaii. Pe ă ă ce se ă roca
ă ş ş cursul, se ă ş ş se
ă ş pentru o forma roca cea ă
KILAUEA,
HAWAII, 1990
Un flux de ă
ă din craterul
Kilauea, În sudul insulei
Hawaii, ş ş drum
spre ş lava poate erupe
10 temperoturi ce se pot ridica
10 1200
0
CChi or ş atunci
CÎnd se ă ş este destul de
fierbinte pent ru oaprinde
ă si otopi drumurile.
Sub ţ magmei care se ă dedesubt punctele slabe ale
ţ terestre dau na1tere la fisuri. Uneori lava se ă
În lini1te ă alteori este ă la ţ ă cu o ţ ă
ă Aici (dreapta) lava unui vulcan hawaian ă totul
În jur, curge ca un rîu de peltea r01ie.
7
ZONA DE sU.ood;t·.::.'o:
s. ciocn.sc, """.",." ."", .st. ad.seari impins' 1116
... "_NI Fenomenul se num.,t. SIi6dwtIe, EI poate avea loc într.
iIoH ă cantinentale, ă plIcI oc.anke sau una ă ş
una ă
CERCURI DE FOC
S
punem adeseori despre cîte un lucru ca este tare
ca stînca, dar În realitate scoarfa terestra este
plina de fisuri, ca ocoaja subtire de ou. Sectiunile
dintre fisuri, numite ă tectonice, se ă pe roca
ă din manta. Granitele instabile ale ă
tectonice sînt cunoscute sub numele de cercuri de foc.
Acestea sînt zone foarte periculoase din cauza
Fumul iese la ţ ă
prin mici hornuri in
Parcul ţ al
Vulcani/or din Hawaii.
Insulele hawaiene sînt
formate dintr-urr grup
de vulcarri submarini
care nu s-au dezvoltat
la marginile unei ă
tectonice, ci pe un
"purrct fierbinte " al
scoarlei terestre.
Aceste puncte fierbin!i
ă zone de
activitate ă din
monta, unde magma Îli
face loc la ă
ă prin placa
ă
cutremurelor ş vulcanilor care apar aici. Curentii
con vectori din monta foc ă ă se ş foarte Încet ş de-a lungul timpului, ei
ou provocat deriva continentelor. Atunci cînd ă se ă ă una de alta
sub ocean, se ă o folie ă Magma se ă ş ă o ă
ă creÎnd cîte un ţ munlos submarin de o parte ş de 0110 ofaliei.
Fluxul de ă ă
ă ă pentru o
umple golurile li
ă apa ă
De-a lungul unor fisuri
numite cOluri ale
se ă
minerale, eliberînd tot
felul de gaze care
ă În ă
Scoarta. de pe .
oCildiJului ă in
interiorul man;ale; 1; se topelte.
PLAN ETA Ă DE
FISURI
Pe ă ă sînt
Însemnate marginile
ă tectonice.
Majoritatea yulcanilor
se ă În aceste
zone. Fisurile de pe fundul
oceanul ui se numesc falii
submarine. În Oceanul Atlantic,
ă tectonice se ă ă
cu2cm În fiecareono Faliile din
ă estice olePacificului se
ă cu aproximativ 20 cm În
fiecare an.
DEFOC
desprecîte un lucru ca este tare
realitatescoarfaterestra este
o ă subfire de ou. Sectiunile
ă tectonice, se ă pe roca
itele instabile ale ă
ute sub numele de cercuri de foc.
periculoase din cauza
nilor care apar aici. Curentii
Încet ş de-a lungul timpului, ei
se ă ă una de alta
se ă ş ă o ţ ă
ş de alta a faliei.
Fluxul de ă ă
ă ă pentru a
umple golurile 1i
ă apa ă
De-a lungul unor fisuri
numite c01uri ale
vulcanului, se ă
minerale, eliberînd tot
felul de gaze care
i ă În ă
-;,; ')
)"
/.,.
.' - .' ..

PLANETA Ă DE
FISURI
Pe ă ă sînt
Însemnate marginile
ă tedonice.
Majoritatea vulcanilor
se ă În aceste
zone, Fi surile de pe fundul
oceanului se numesc falii
submarine. În Oceanul Atlantic,
ă tectonice se ă ă
cu 2 cm În fiecare an. Faliile din
ă estice ale Pacificului se
ă cu aproximativ 20 cm În
fiecare an.
CERCUL DE FOC
Cel mai activ cerc de
foc se ă În
apropierea coastei
Pacilicului, din zona
Muntilor Anzi ă În
Alaska 1i din Japonia
ă În Noua ă
ActivÎtatea
ă ă
din largul coastelor
Islandei a creat o
ă ă ă
Surtsey, Între 1963
1i 1966. Noua
ă a imprumutat
numele lui Surt, cel
care era consÎderat
În mitologia ă
ă uria1ilor de
pe ă locului.
creÎnd o ă scoa,.,'. vulcan,
9
VEZUVIU, 1631
MOARTE IN DECEMBRIE
in ţ zilei de 16 decembrie
1638, ţ ă din regiunea ă
Campania minau cirezile iar
ţ erau În biserici, ă
se pentru a ă ă ă
cind Vezuviul a erupt din nou. De
luni de zile ă era zguduit de
mici cutremure craterul se
umplea treptat cu ă La prînz ,1
ă s-au deschis brusc ă fisuri
pe pantele sud-vestice ale I
vulcanului. Lava fierbinte a Început
ă ă rÎuri-rÎuri_ Mai tîrziu, În
cursul zilei, au inceput ă ă
rîuri de noroi Ji din nou ă
Martorii oculari povesteau despre
ă masive de ă În
Napoli. Mai mult de 4000 de
oameni au murit În ă
ă zile, dintre care ţ În
ora1ul Resina, pe locul anticului
Herculaneum.
Uneori apare o ă ă pe o
ă sau la baza vulcanului 1i pe
acolo sînt eliberate gaze. Fiind
ă unei mar; presiuni, aceasta
se paate transforma intr-o falie
ă cum s-a Întimplat În
Cîmpia Krafla, in Islanda, În 1917.
Putem vedea aici (dreapta) falia
de doi kilometri din care se ă
mari ă de ă
IO
VI
pl

(O
dE
as
ETNA Ţ
Muntele Etna, din Sicilia,
se ă pe un more
depozit de ă
erupe tontinuu.
Peri ooda scurtii dintre
erup!ii rareori
permite formarea
unui dop de lavii
ă Aceasta
(
ă ă erupJi ile
Ci
de ă ies de pe ş
s.
vulcanului cu presiune
de
moi micii ş sînt mai putin
CII
violente decît altele.
de
Ă
tna, din Sicilia,
I pe un mare
Izit de ă
erupe continuu.
lriooda ă dintre
lruptii rareori
permite formarea
unui dop de ă
ă Aceasta
ă ă erup!iile
i ă ies de pe ş
anului cu presiune
ă ş sînt mai putin
lecÎt altele.
1\
IN INTERIORUL
VULCANULUI
M
agma ă din mantaua ă a ă se ă
I În mari rezervoare sau camere ale magmei, sub
scoarta ă Oparte din ă se ă printre straturile
de ă de la ă formînd mai multe pervazuri. ă parte poate
ă În vechile fisuri formînd praguri. Omare parte erupe prin ş
vulcanilor. Eruptiile succesive de ă ă pante abrupte În jurul unui
puternic ş central. Magma ş gazele aflate la mari presiuni ş croiesc drum
spre ă ş prin intermediul unor ş secundare ş horn uri Înguste, prin
care se ă nu numai gaze, ci ş abur. Interiorul unui vulcan poate fi ă ă
de multe astfel de galerii, ş ş fisuri. ă o ţ ş pot fi
astupate de magma ce se ă ş ş se ă
MUNTELE DE FOC
Un vutcan este diferit de un munte format prin
încretire, ă ş ă scoartei terestre. Vulcanul este un
munteautoconstruit, al ă interior gol constitui e o cale de acces amag mei din
mantaua ă spre ă ă am putea sectiona un vulcan, el ar ă
CA UN DINTE URlAT
Cînd o eruptie ă extrem de ă ă În aer dopul de ă aflat În partea de
sus a ş ea distruge vîrful muntelui ş ă în ă un crater. Unele cratere ă ă legate
de camera magmei În timp ce altele sînt blocate de noi do puri de ă ş ş ă Unele dintre cele mai impresiononte
cratere sînt numite ă ă ale vulconilor. Acestea sînt formate atunci cînd o er upti e ă ş camera mag mei
determinînd ă ş vulcanului În interior.
II
SEMNE SI AVERTISMENTE
,
f\
I
n ă ă cu activitatea ă sînt greu de ă
previziuni. Chiar ş vulcanologii care au studiat un vulcan o
ă ă de timp sînt luati uneori prin
o Ş DE Ă AUGUR
surprindere. ă ş avertismente, unele
(a ve(inullor, muntele Etna,
vul(anii din insula Strambali sînt dintre acestea putînd fi recunoscute de mii de ani.
activi aproape tot timpul. Muntele se
ă adeseori o ş a ă seismice
ă ş bu buie. ş abio atunci CÎnd se
ă ş locuitorii insulei se ş ă 10 o
(cutremure ş zguduituri) În zona vulcanului . Din
erup)ie. ş ă adeseori ă rodle au
ce În ce mai multe gaze sînt eliberate din crater
blocat ş vulcanului ş presiunea se
sau din ş le secundare, hornuri sau fisuri. Ele
ă pentru oerup)ie ă
pot mirosi a sulf - un miros ă ă aceluia
de ă stricate. Se pot auzi bubuituri ş alte zgomote pe ă ă ce magma se
ă În interiorul muntelui. Uneori Întreaga culme se ă din cauza fortei
exercitate de ă ducînd la
ridicarea ă ş la retra­
gerea În jos a ă dinspre ă
STUDIEREA
Ş
În multe ă ale
lumii s-a observat ă
micile cutremure ş ş
temperafurii scoarlei feresfre,
care preced o eruplie, ă
ş din orificiile În core se
ă
INSULA Ă NOUA Ă
Activitatea ă poate fi ă ă În func,ie de fuiaarele de fum ce se ă
deasupra acestei culmi. Insula ă din golful neo·zeelandez Plenty ne ă ş olte indicii .
Noroiul fi erbe ş ş jeturi ş ă de obur ridicîndu·se di n ă .

sînt greu de fUcut
au studiat un vulcan o
luati uneori prin
unele
mii de ani.
seismice
nului. Din
din crater
fisuri. Ele
aceluia
cutremure
tempe"""';; sCOIIr,ei terestre,
cllre preced oerup,ie, ă
din orificiile În cflre se
adiipostesc.
Ă
de fuioarele de fum ce se ă
Heel andez Plenty ne ă ş alte indici i.
Ide abur ridicîn du-se din ă
Ă Ă Ă
În 1969, vulcanologii americani au
avertizat ă ţ ă Muntele Sf.
Elena, un vulcan din statul Washing­
tan, ar trebui ă cu ţ Din
19 75 ă În 1980 ou fost Înregistrate nu moi
ţ de 44 de cutrem uremoi mici În jurul
crestei . la Începutul anului 1980, cutremurele
ou deveni t tot moi puternice ş moi fr ecvente
(roterul s-a ă ş s-au deschis fi suri mari.
Pontele ou Început ă se deplaseze spre
exteriof. la 18 mai 1980, Muntele SI. Elena a
erupt Într-o explozie ă (vezi moi jos)
r ă fotografie În ş (din stînga) a
fost ă ă În ziua ă
Ţ CA Ă
Ă Ţ
Ţ
Oameni fug de
eruptia ă a Vezuviului În 1906. Un
observator ş ţ fu sese ţ pe munteÎn 1845.
Înainteca vulcanul ă ă oa menii de ş ţ ă ou
Înregistrot cutremure, ga ze sufoca nteş un ă
ciudat veninddin in teri orul munteluI.
Il
LAVA Ă
Lava (urge În jos,
pe pantele
muntelui. Este un tip
de ă cunascut sub
denumirea ă de
00. Este mai ă ş
(Online pi etreasculite.
De ase menea, este mai
rece, mai ă ş are a
ă mai mare dec1t
celelalte tipuri de ă
ROCA Ă
ă extrem de fierbinte, ă ă (urge
rapid, fiind mai ă Numele ei hawaian este
pahoehoe. Cînd se ă ş devin eun tip de ă
ă ă la ă Cînd se sc urge În
mare, ă ă ă blocuri de ă
rotunjite, numite perne de ă
SULF SOLID
Gazele vul(ani<e contin o cantitate
mare de sulf,care se ă
atunci cînd gazele se ă pentru a
forma cristale galbene ă
În unelezane vulcani ce chiar se ext roge sulfu!,
folosit apoi În oblinerea ma i multor produse,
print re ca re cauciucul ş explozibilii.
În cazul vulcanilor hawaieni,
din ă vulcanului pot
metri ă Prin diferite
scurge adeseori În ă riuri
muntelui. Apoi, poate Începe o
Irm sau chiar mai mult Înainte ă se
de fierbinte, ă ă curge
fiiad mai ă Numele ei hawaian este
Gnd se ă ş devine un tip de ă
ă ă la ă Gnd se scurge În
more, ă ă ă blocuri de ă
rotunjite, numite perne de ă
SULF SOLID
Gazele vulcanice contin o cantitate
mare de sulf, care se ă
atunci cind gazele se ă pentru a
forma cristale galbene ă
În unele zone vulconicechior se extrage sulful,
folosit apoi În obtinerea moi multor produse,
core cauciucul si explozibil ii.
ViRFUL ESTE ARUNCAT ÎN
AER
O
eruptie ă poate disloca chiar o ă din munte. Este
un eveniment ă ă Zgomotul asurzitor produs de
eruptia vulcanilor din Krakatau, În 1883, a putut fi auzit ă În
insula Rodriguez, la 4 776 de kilometri ă de ă parte a
Oceanului Indian. Un supravietuitor 01 eruptiei Muntelui Sf. Elena, din
1980, spunea ă aceasta producea un zgomot de ă Întreg muntele
fusese pus Într-un mixer ş de beton. ă mai ţ factori
ă În ă ă cu forta ă a unei eruptii. Este ş
vulcanului blocat de ă
ă ă sau de sedimente? În
ocest caz, presiunea va fi
moi more. Contin rocile
vulcanice ă Aceasta
poate ă se transforme
rapid În abur, ă ş
volumul de 200 de ori ş
izbucnind ă din roca
ă
o BAIE RECE
În cazlll vllicani/or howaieni, erllPfiile de ă
din ă vll/canll/lii pot ajllnge la 500 de
metri ă Prin diferite fisllri, 10'10 se
scurge adeseori În ă rÎllri pe pantele
mlinte/lli. Apoi, poate începe o ă ă de 30
km 5011 chior moi mliit Înainte ă se ă ă
Lava ajllnge adeseori În more, IInde se ă
formînd stînci negre.
Spectatorii
privesc CII
ă cllm se
scllrge lava din
insulele
vllicanice
Galapagos În
Oceanul
Pacific. Nori de
abur se ă
din apa rece a
ă
CUM ERUP VULCANII
ErllPfiile pot fi extrem de diferite
Între ele. Observatorii OII Încercat
ă grupeze '1ulcanii În mai multe
tipuri.
Magma Ă ă În
gaze, erupe În interiorul
vulcanll/lli. Funinginea,
gazele sînt aruncate În aer la
peste 30 de knometri ă
Magma Ă ă În
gaze, erupe la presiune ă Un
nor ş de gaze ă
ş ă ş pietre se ş
În josul muntelui ca o ş ă
În cazlll HAWAIAN, ă o
erup1ie la presillne ă ă
ă ţ ş de ă fierbinte
se sClirg În rÎllri Ilingi pe pantele
mllntelui.
În cazul STROMBOLlAN, erup1ii
frecvente la presiuni ă
ă În aer blacllri de ă
ă ş gaze.
În cel VULCANlAN, erup1ii
periodice la presiuni Înalte ă
ă ă mai ă ş blocuri
mari de ă
Ij
!
1902
INSUFICIENT ANCORAT
in dimineala zilei de 8 mai 1902,
Roraima, un vapor cu aburi al
companiei Quebec Line, a ancorat În
portul St. Pierre din Martinica. Din
echipa; ă parte 47 de oameni,
pasagerii fiind În ă de 21. Primul
ofiler, pe nume Ellery ScotI, apovestit
ulterior ce s-a Întîmplat. EI a observat
un nor deasupra 1i cerul
s-a Întunecat complet. Vaporul a
Început ă se clatine 1i opa a ă
pe punte. Catargele 1i c01ul vaporului
s-au rupt 1i ă velatura a ă
Vaporul a luat foc peste tot puteou
fi ă cadavre. Apoi cenu1a apa
i-a acoperit pe oameni cu un ce
ă de ciment. ă ă ore, o
ă ă i-a salvat pe cei
aproximativ 20 de supravieluitori.
Ă Ă
ELECTRICE
Cînd mici particule de
ă sau ă se
ciocnesc unele de altele,
ele sînt ă de
electricitate ă În
imaginea de ă se pot
observo fulgere pe Tolbocik, În
Peninsulo Komceotko, Rusia.
ZONA Ă Ă DE Ş Ă
Cind vulcanii din Krakatau au erupt in 1883, cenu1a aplutit
deasupra unei mari zone a oceanului. A fost ă de
ă 1i o corabie, care se afla la o ă de 1600 de
kilometri spre vest ă de locul eruptiei.
I6
MUNTELE FUGEN, 1991
Acest nor ă aruncînd gaze ţ ă
fum, se nor piroclastic. Muntele Fugen, din lantul
muntos japonez Unzen, ă În aer ă ş ă ş goze fierbinti în
ti mp ce mori ă de material topit se rostogolesc pe pantele sale cu
o ă de 150 krn/h. Norul piroclostic se poote deplosa ş cu 250 km/ h.
aruncind gaze fierbinti, ş ă ş
Diroc/astic. Muntele Fugen, din lantul
în aer ă ă ş gaze ţ în
I topit se rostogolesc pe pantele sale cu
pirodastic se poate deplasa cu 250 krn/h
,
NORI AI
MORTII
.............. . l ..... .
t\
I
ntimpul unei eruptii, nori de
gaze cum ar fi dioxidul de carbon
sau dioxidul de sulf se ridica din
ş vulcanului. Tot felul de
materiale de ejectie pot fi aruncate
În aer la mari ă ţ blocuri mari
ş solide formate din sedimente ş
ă ă ă "bombe" de ă
incandescente În interior, dar cu un
ş tare la exterior precum ş
pietre ă numite Japili. Cele
mai mici materiale ejectate din ş
vulcanului sînt particule de ă
ă ă unui ac. Acestea ă
o ş ă ă care ş
pretutindeni, ca o ninsoare ă
ş se poate ridica la mari
ă ţ În ă ş se poate
deplasa În aer la
mari distante
În jurul
globului
ă
Locuitorii insulei
Montserrat, din (araibe,
folosesc cutii de carton
pentru a se proteja de
care cade din cer.
Mai tîrziu primesc ă
Muntele (hance a Început
ă ă În 1995. În
ă doi ani au avut loc
alte ă piroclastice
norul de ă a urcat
ă la 10 km În ă
ZBURÎND ÎN NOR
În 1982, Indonezia a avut de
suferit de pe urma unei eruptii
pliniene extrem de puternice.
Vulconul Galunggung apompat în oer un
nor în ă de ă ă
de gaze ă Aproximativ 75 000
de oameni au fost evacuoli Sote întregi
au fost îngropate sub ş ă Un avion
supersonic britanic a intrat În acest nor
de ş ă la ă de Il 200 de
metri. Praful o Înecat mata lui timp de
peste 15 minute ş avionul abia a
mai ă aterizeze.
I7
UN VAL DE NOROI
Gnd Nevado del Ruiz
a erupt În Columbia, În
1985, o mare de noroi
a ă În ş
Armero, ucigÎnd mai
mult de 23 000 de
oameni. Pentru apreveni
asriel de dezastre, alte ă
ca Japonia, de ă
au construit
baraje
Un copil este salvat
din Armero. Colea
cea moi ă de o
salva ţ
este aceea de o evacua
ţ Înainte de
ţ Acest lucru poale
li dilicil ă Vulconii se
pol 0110 in zone
ă ă
ţ pol lua ă
lume prin
sllrprindere.
ZONA Ă
F
orta vul(anilor nu poate fi ă de
oameni. Cutremurele ş eruptiile pot genera
unde de Ş (e ă întregul o(ean, rididnd
trÎmbe ş de ă numite 'sunam;. Mii de oameni au
fost aruncati În mare cînd au erupt vulcanii din Krakatau În
1883. Lava constituie un risc important. Nici barajele de ă
ş nici ă bombardarea zonei din avion nu
ş Întotdeauna ă devieze un flux de ă
puternic. Roca ă poate ă dea foc ă ş
ă Gazele sînt ă iar ş
ă Cînd pantele muntelui se
ă ş se ă ş se pot
ş ş ş de
pietre ş ă ă ă se
ă adeseori cu solul
formînd rîuri de noroi extrem de
periculoase, numite lahar. Cînd a
erupt Vezuviul În anul 79 d.Hr.,
portul Herculaneum a fost Îngropat
sub 13 mde noroi
Ă ÎN
(AZURI DE
Ţ Ă
Fiecare trebuie ă
dea o ă de
ajutor În timpul
unui dezastru major
- localnicii,
personalul medical,
pompierii, eventual
armata ş ţ
precum ş ţ
interna,ionali În
astfel de ă
Drumurile ş ă ferate pot fi
distruse, iar eruPliile pot
continua o ă
ă
ă de ţ lui
lipit de crengile copacilor. Eruptiile
pot duce la îtKItitierea
transportului. Ele distrug adeseori
ă la numeroas.l. probleme
unei perioade
pot genera
ocean, ridicînd
Mii de oameni au
Krakatau în
barajele de ă
din avion nu
un flux de ă
dea foc ă ş
iar ş
pantele muntelui se
ă ş se pot
ş de
ă se
cu solul
noroi extrem de
lahar. Cînd a
anul 79 d.Hr.,
ă oeruptie printr-o ă a scoar/ei, in 1973, o ă ă ă de funingine de
afost îngropat
ă a invadat insula Heimaey, Islanda.
PROBLEME
DE
Ă Ă
cenuJa
erupJiilor
vulconice pot
cauza probleme
respiratorii, iar
pompierii pot
suferi de pe
urma a
numeroase
arsuri. Cutre­
murele pot distruge
conductele de ă ş de
gaze. Rezervele de ă
sînt uneori ă ceea
ce poate duce la ă
pîndirea unor boli.
ă de erup!ia lui Pinatubo, in 1991, in Filipine, s-a
lipit de crengOe copacilor. Erup/iile vulcanice pot paraliza
intregi, pot duce la inchiderea magazinelor la oprirea
transportului. Ele distrug adeseori ă culturile agricole,
ă la numeroasele probleme pe care le ă 1i riscul
unei perioade de foamete.
Ţ Ă Ş FOC
Heimaey este a ă
din sudul Islandei. În
1973 se credea ă
vulcanul de aici,
Helgafell, este
stins. ă la 23
ianuarie s-a
deschis o ă
ă ă
Vestmannaeyjar. locui torii
insulei ou fost evacuari,
trecînd pe continent, dor ou
ă la fato locului 300 de
voluntori . În timp ce În jurul
fi surii se forma un nou
vulcan, un fluxde ă
oajuns În ş ş ţ
ă blocheze portul Multe
case ou fost arse sau
Îngropate sub ă Timp de
patru luni, locuitorii insulei
ou udat lava cu ă de more
sperînd ă Îi ă ă
ă ş solidi ficoreo .
I9
Soiurile vulcanice pot fi bogate ş fertile. În Insulele (anare,
viile sint plantate in m;c; ş vulcanice. Roca ă reline
umezeala, iar perelii de ă ă ă Împotriva vîntului.
RABAUL, 1994
Activitatea ă nu este doar ă ci ş
creatoare. În ă regiune din Papua Nouo Guinee, insulele vulconice
ou fost formate prin Înaintarea ă tectonice una deasupra alteia ­
fenomen numit subducrie
Erupfia Muntelui Sf. Elena,
din 1980, o transformat
ă Întregi În ş de
lemn. Ea ogolit locurile de ă
ş le·a umplut cu noroi ş cu
gunoi . 275 de milioane de tone
de ă ş ş ă ou fost aruncate
În aer. Si ş curînd ă aceea,
plante ca lupinul (Lupinus olbus) sau
ă (Epilobium ongusfifolium)
riisiireau din straturile de ş ă iar animalele se
Întorceau pe munte.
FAUNA ÎN PERICOL
În timp ce unele animale se Întorc curînd la locul eruptiei,
altele se pot confrunta cu disparitia ă a habitatului
lor. În 1998, ofost nevoie ă fie mutate restoasele ş din
Galapagos, ameninlate de Huxul de ă
Gunung Agung,
din insula
Ă
P
rima impresie ă o
ţ este una de
devastare ă Lava
ă ă un peisaj
lunar. Chiar rîurile de noroi
devin la fel de tari ca
betonul. Culmile muntilor sînt
aruncate În aer craterele se
adîncesc. Harta zonei trebuie
ă Eliberarea În ă a
unor ă ş de ş ă estom­
pÎnd lumina soarelui, poate afecta
vremea În Întreaga lume pentru luni
În ş ş În cele din ă viata
reÎncepe În zona ă La 14
zile ă eruptia vulcanilor din
Krakatau, În 1883, fragmentele de ă ă au
fost recolonizate de nu mai putin de 132 de specii de
ă ă ş insecte ş de 61 de specii de plante.
ÎNTOARC EREA
PlANTELOR
Cum se Întorc plantele
pe o ă ă
eruptie? Unele semi nlesînI
purl ole de ă ă sa ude vÎnl.
ă ă de cocos ofosl
ă de valuri ă 10 ţ ă
VALEA CELOR 10 000 DE FUMURI
În 1912, vulcanul Novarupta, din ă Alaska, a erupt .cu o
ă de zece ori mai mare decît cea ă În cazul Muntelui Sf.
Elena În urma sa a ă a ă ă ă ă de ţ ă ă ş aburi.
:u
fost aruncate
nd ă oceeo,
upinus olbus) sau
lobium ongustifolium)
de ş ă iar animalele se
I Înlorceau pe munle.
ICOl
\nimale se Întorc curînd la locul eruptiei,
runta cu disparitia ă a habitatului
evoie ă fie mulale lesloasele uria<e din
I .
! de fluxul de ă
Gllnung Agung,
din inslila
ă Boli,
aerupt În 1964.
CII toate acestea,
vechiul templu
hindus Besakih,
construit pe
pontele muntelui,
atrage ă
pelerini t'<l ___
STÎNCI SEMNIFICATIVE
....................•..................•...•.••.•..••.....
P
eisaiele stîncoase ne ă tot felul de indicii referitoare la scoarta ă ş la modul
În care aceasta s-a format. Stîncile formote În urmo ă vulconice sînt numite de foc.
Mogmo core s-o odunot În ă ă stîncilor ş s-o ă treptot ă un tip de ă 10 fel de
ă co ş gronitul. Mogmo core erupe sub ă de lovii ş core se ş opoi ropid este numitii
ă
ă ş la modul
sînt numite de foc.
un tip de ă 10 fel de
este numita
CAPADOCIA, TURCIA
ACIIIIJ apro1CI/lJlltlv Bmillotmt tit "'" oc",stl
,.".. a Iost ocoperitl tit c"'11 VlIktutkI,
,.."". " IHIZIIIt•• oIt moi tim, """ lorIIJIItI
.. • st. ".."", a Iost lffHIotI,. ,,,,.,,,,,, III,,.
coIooN blza, IISCVfIte.
Se spunea ă legendarul erou irlandez Finn Mac Cool a
construit acest promontoriu stîncos, ca un fel de drum spre
ţ Este vorba, de fapt, de oformatiune de aproximativ 40 000 de
coloane simetrice de baza It. Ele ou fost create de eruptii vulcanice din diferite
fisuri eu cca 50 de milioane de ani În
STÎNCI EXTRUZIVE
LE PUY, FRANTA
ă ă din zona central­
ă a ţ este ă
pe un dop erodat de ă Acest
lucru ne ş co multe zone ş
ale lumii ou o istorievulcanico violento.
Printre rocile extruzive se ă ă obsidianul negru ă
coloanele de bazah ş andesitul, numit astfel ă vuleanii din
Anzi. Activitatea vulcanico aducemulte minerale pretioase la suprofa)o. Depozite
bogate de cupru, argint ş aur pot fi În "cercul de foc" 01 Pacificului
Diomontele, formate În mantaua tereslro, sînt ş ele
purtate la suprafa)o de euren)ii
aseendenp de lavo.
Piatra ponce (" spuma de
mare") este o ă
ă din ă ă
ă de substanle
gazoase. Ea are atît de
multe orificii mici Încît este
destul de ă pentru a
pluti la suprafala ă
2J
Diamond Hill este
un vulcan stins
din Honolulu.
În interiorul
craterului se
ă un cimitir
militar al
so/dalilor
americani.
CRATER LAKE, OREGON
Crater lake se ă În zana (as­
(adelor din vestul Statelor
Unite. S-a format cu aproximativ
6600 de ani În ă cînd Muntele
Mozoma s-a ă ş În urma lui ă
nînd o ă foarte ă Aceosto s- a
umplut În curînd cu ă de pl ooie sou de
ă ă topitii formînd un superb loc ol bostru.
Mica ă din interiar este un nou vulcon În formare.
CRATERUL
NGORONGORO
În Afri(a de Est
poate fi ă
o folie ş ă În
scoarta ă
ă mi lioanede ani
s- au format ş
vulcani de fi ecare parle
o ă Marii Falii. Unul
dintre ş afost
marele vulcan
Ngarongaro, pe teritorit
Tanzaniei de ă (în
acest vulcans-a
ă ş s-a format o
ă cu diametrul de
20 km ş cu o ă
de 700 m, iar fundul
craterului o devenit un
paradi sverde pentru
rinoceri, lei ş ze bre.
dar altele
eroziune au tocit probabil
ă Craterele s-au um
ă fierbinti, tropicale,
ă adeseori strucfu
vulcanilor. ă vulconul
mai mult, ajungînd pe
ă de inel, formînd un
CRATER LAKE, OREGON
s-a ă ş În urma lui ă
o ă foarte ă Aceasta s-a
in curind cu ă de ploaie sau de
formînd un superb lac albastru .
este un nou vulcan În formare.
CRATERUL
NGORONGORO
În Africa de Est
poate fi ă
o falie ş ă În
scoarta ă
ă mi li oane de ani
s-au format ş
vulcani de fieca re parte
o ă Morii Fa lii. Unul
dintre ş afast
acest vulcan s-a
ă ş s-a format o
ă cu di ametrul de
20 km ş cu o ă
de 700 m, iar fundul
craterului adevenit un
paradis verde pentru
rinoceri, lei ş ze bre.
Ţ ÎN
URMA LAVEI
t\
I
n Întreaga lume ă
vulcani inactivi sau
cratere ă ă vulcanice
inactive. Unele ă ă aspectul
dar altele sînt mult mai greu de recunoscut. Anii de
eroziune ou tocit probabil culmile înalte, acoperite acum de ă sau
ă (raterele s-au umplut probabil cu ă formînd locuri adînci. În
ă fierbinti, tropicale, colonii de mici vietuitoare numite corali
ă adeseori structuri calcaroase pe pantele scufundate ale
vulcanilor. ă vulcanul se ă ş ş opoi din interior ş se ă ş
moi mult, ajungînd pe fundul oceanului, ş corali vor deveni un recif În
ă de inel, formînd un atol.
RECIF PERIFERIC
Un vulcan se ţ ă de pe fundul ă
(oralii cresc În jurul pantelor sale.
CUM SE Ă UN ATOL
Ă DE CORALI

Vulcanul se ă Începe
ă se scufunde.
ÎNCONJURATI DE CORALI
Noroiul vulcanic pare ă ă
ă ţ de purificare
curative, probabil din cauza
sullului, existent de asemenea
în izvoarele ţ din ţ
balneare. ă femeie din
Japonia este ă ă la gît
cu noroÎ vulcanic.
PLAJE CU NISIP
NEGRU
Nu toate plajele au
nisipul alb sau auriu.
Multe zone turistice ou ni sipul
negru . Printre acestea se ă
insula ă Thira (stînga),
insula ă Martinica ş
coasta ă din Boli . Toate
aceste zone sînt periculoase
din cauza ă vulcanice.
Nisipul lor s-a format din
fluxul de ă care s-a
Îndreptat spre apele ă
Ă
Vulcanul dispare,
ă În ă un ataI
Atolurile de corali sînt inele de corali ă În sudul Pacificului ca un de perle. Ele s-au format În jurul unor vulcani submarini
ă În ţ marine.

VULCANOLOGIE
V
UI(anOIOgia este studiul al
mag mei al vul(anilor.
Vul(anologii ă ă afle
(um ă ă În
felul atesta, ei pot ajuta la
FORTA Ă salvarea de ţ la
ă de noi ă ţ prin (are
ă ă de
rezervele ă ţ ă a ă vul(ani(e
de ă poate fi
ă ă ă Astazi, unii vulcanologi
ă în producerea de
ă semnalele emise de satelitii din
energie ă la
ă Apa fierbinte spatiul cosmic, core folosesc laserul pentru
devine abur ce ţ ă
ă ş ă placilor tectonice. Altii
turbinele pentru oproduce
ă În minisubmorine pentru a explora
electricitate.
scoarta terestra pe fundul oceanului.
Vulcan ologii pot, de asemenea, ş LA MARGINE
explozii pentru a Înregistra undele de ş
Vulcanologii ă probe de la
vulcanii activi. Ei umplu recipientele cu
Astfel pot studia moi bine structura planetei. Ei
dileritetipuri de gaze ş iau probe de ă
pot chior ă ă În infernul din craterul
pe core le ă În laborator. De
asemenea, ei ă ă continuu temperotura.
unui vulcan.
Un termometru ş s-o r topi ş de aceea
ei folosesc instrumente de metal, numite
termowpluri, core ă ă conductibilitatea.
ECHIPAMENT DE
Ţ
Gnd ă pe munte,
un vulcanolog trebuie sa
poarte o. ă de gaze
îmbracaminte de pro­
tectie Cercetarea este odeseori
ext rem de ă ş unele
probe pot li recoltate doar cu
ajutorul unor dispozitive
automate spe ci ale.
UNORA LE PLAC TEMPERATURILE ÎNALTE
Exista anumite specii de viermi care traiesc în
jurul ş unui vulcan, În regiunea Galapagos,
din Pacific. În anii din ă oamenii de ş ţ ă ou folosit
minisubmarine pentru aexplora faliile submarine. Ei ou
descoperit ă bacteriil ese ă cu mineralele ce ă În
aceste zone ş ă ele constituie, la rîndui lor, ă pentru
viermi ş pentru altecreaturi marine.
IRA lE PLAC TEMPERATURllE ÎNALTE
anumite specii de viermi care ă În
,ului unui vulcan, În regiunea Galapagos,
aâfic.În anii di n ă oamenii de ş ă ou folosit
bmorine pentru oexploro foliil esubmarine. Ei ou
., eli bocteriile se ă cu mineralele ce ă În
zone si ă ele consti tuie, 10 rîndui lor, ă pentru
viermi ş pentru alte creoturi marine.
PULSUL Ă
Seismografele sînt instrumente
folosite pentru ă
ă ţ cutremurelor.
Informano pe core ele o ă este
ă de oamenii de ş ă pentru
oestimo momentul ş
ţ vulconice. Forlo undelor
de ş ş foarte mult Înainte de
un more dezostru.
Z7
i
ÎNGROPAT ÎN Ş Ă
În Pompei, corpurile victimelor au fost distruse
de fierbinte. ş larma lor olost ă ă de
ş core s-a ă ulterior. Umplînd aceste goluri cu
ghips sau cauciuc, orheologii pot recrea corpurile ş cum
erau În momentul mortii.
Mulajele de ghips ă siluete tragice, crispate
ale victimelor din Pompei. Ele constituie o amintire
ă a tuturor celor care·au suferit in urma
catastrofelor produse de vulcani de-a lungul anilor.
t
a
o
a
a
PRIMELE URME
Aceste urme apar,in unor ă ş ai oamenilor de acum 3 600 000 de ani. El e
s-au ă În ş ă moale ş atunci cînd aceasta s-a transformat În ă ă urmele s-au
ă Ele au lost descoperite În Laetoli, Tanzania, În 1976.
DESCOPERIREA
TRECUnJLUI
O
ă ă a vulcanologiei a
fost extrem de ă În studiul
istoriei. (Înd vulcanii ă
terenul În ă ă adeseori
ascund, dar ă ă corpuri de
oameni, ă ă bijuterii, vase
alte dovezi ale vietii de zi cu zi. Cînd
astfel de zone sînt excavate, este ca ş cum s-ar
deschide a ă otimpului. Putem afla cum
au ă oamenii cu mult timp În ă Cel mai
cunoscut exemplu este ş italian Pompei,
Îngropat de o eruptie a Vezuviului În anul 79
d.Hr , Locul a fost pentru prima ă descoperit
În 1748. De atunci s-a putut afla modul În care
se alimentau romanii, În care ş ă ă
ă sau ă afaceri, cum erou casele lor
ş chiar ce plante ş În ă lor.
PICTURI DE MULT PIERDUTE
Aceste picturi murale, descoperite la Akrotiri, În
insula Thira, Grecia,. ă ş tineri care
ă Alte picturi ă doomne elegonte, cose ş
ă Cînd Thir o o fost ă de un vulcan În jurul anului
1500 Î.Hr, ea ă partedi nextroOldinora civilizatie ă o
(refei vecine.
Cînd Vezuviul a erupt În
anul 19 d.Hr., oamenii tocmai se
loamenilor de acum 3 600 000 de ani. Ele
ş ă la masa de prînz. Printre resturile
rnd aceasta s-a transformat În ă ă urmele s-au
alimentare descoperite se aflau felii de piine,
n1976.
ţ nuci, ă ş smochine.
Vasul cu dellin, extrem de rafinat,
care a fost descoperit la Thira.
t
29
OMUL DIN Ă
Luna are pete
Întunecate pe
ţ ei, care
ă ă cu un chip
uman. Astronomul Galilea
Golilei (1564-1642) le
numea ă Ele sînt, de
fapt, cîmpii de ă
ă ă core s-a
strecurat prin fisuri i i foli i cu
aproximativ 2-4 mi liarde de
ani În ă
VULCANII ÎN
SPATIUL COSMIC
,
U
nde se ă cel mai mare vulcan descoperit
ă Acesta nu este pe ă ci pe
Marte. Ş ă am ajunge pe Venus, am
ă acolo vulcani care ajung chiar la ă ţ de
11 km, rîuri de ă ă ş coloane de
bazalt. Pe 10, unul din satelitii lui Jupiter,
materialele de ţ sînt aruncate de vulcani
la ţ mai mari de 1000 km. Vulcanologia ne
poate ajuta ă descoperim cum s-au format alte planete
al ti ţ În jurul Soarelui nostru. Într-un anumit
moment din viitor oamenii ar putea ă ă sistemul
nostru solar ar putea coloniza alte
planete. ă vor face acest lucru, ei vor
trebui ă ţ ă modul În care s-au
format respectivele planete ş rolul jucat de
gazele vulcaniee În dezvoltarea atmosferei
lor.
Ă Ţ REALIZATE CU
AJUTORUL RADARULUI
Sonda ţ ă Magellan a realizat
o ă a suprafetei planetei Venus
În 1990-1991. Ea ofolosit semnale
radar pentru o ă pri nnorii galbeni,
ş ş ă din jurul planetei . Venus
ă numele zei)ei ş oiubirii, dor
ţ ei ă ă moi ă cu iadul.
ă aici ş fi erbinti ş vulcani ş
rîuri de ă masive ş puncte fierbinti unde
mantaua se ă ş împinge suprafa)a
planetei În ă
JO
Muntii Sapas este unul din vulcanii core ă cîmpiile de pe Venus Dintr-o parte
În ă vulcanul ă ă 400 km ş ă ţ sa este de 1,5 km. ă imagine din aer se
ă pe o imagine ă de rad or pe ă de pe sondo Magellan. Pe culme se ă ă
plariorme erodote de ă În jurul lor este ă ă cu ă ă oici prin culoareo
galben-deschis), care ă loc unor fl uxuri de ă moi vechi ş moi netede (moron-închi s, stînga sus).
VULCANI MARTIENI
Vulcanii de pe Marte sînt probabil
dar ei sînt ă deosebit de
impresionanti ă imagine ă
vulcanii martieni Arsia, ţ Pavoni s Ascraeus
Cel moi mare vulcan cunoascut pe vr eo ă
" ţ Ol ympus , se ă la omore ţ ă
cîmpiile de pe Venus. Dintr-oparte
este de 1,5 Ion. ă imagine din aer se
de pe sonda Magellan. Peculmese ă ă
cu ă ă aici prin culoarea
verni si mai netede (maron-Închi s, stînga sus) .
,
(u greu se poate ă a
activitate ă mai
ă decît cea de pe la.
Forta ţ ă a lui
Jupiter (cea moi mare
ă din sistemul solar),
ă cu aceea a
ţ 15 ţ oi lui,
ţ ă puternic asupra
zonelor stîncoase ale lui 10,
aflate În ă stare de
ţ ă Au loc continuu mari
ţ În cazul unora aiungÎndu-se la
temperaturi de 427
0
C. ţ satelitului
este ă cu materiale de ţ cu sulf de aceea are
culorile portocaliu, galben, negru. ă imagine afost
ă pe ă de sonda ţ ă Golileo În 1995.
ţ Olympus este un vulcan inalt de 24 km - de trei ori
ă ţ muntelui Everest, cel mai inalt munte de pe ă - lat de
600 de km.
Lumea ă vulcanicii a
lui la a lost observatii
pentru prima datii de pe
sondele ţ Voyager,
in anii 1970. Aceastii
imagine, trimisii de pe
Voyager 1, aratii un gaz
eliberat din
vulcanilor. ţ
ţ de pe la
liind destul de micii,
gazele se ridicii la mari
iniilfimi. Ele ţ
probabil, dioxid de sul',
iar zona intunecatii de la
bozii este larmatii,
probabil, din sull topit.
JI

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->