Sunteți pe pagina 1din 18

Economia: .

Se remarca insa, indeosebi prin productia de avioane (Toulouse, Bordeaux, Marsilla), autoturisme (Paris si imprejurimile), nave maritime (Le Havre, Marsille), chimie si petrochimie (marile porturi), textile (Lyon, Lille),produse alimentare (vinuri, zahar si produse zaharoase, lactate, etc.). Sunt inca bine reprezentate siderurgia (fonta si otel), mai ales in Lorena, si metalurgie neferoasa, in principal industria aluminiului (in Muntii Alpi, unde se poate folosi energia electrica obtinuta in Hidrocentrale). Agricultura franceza este dezvoltata si performanta, aceasta tara fiind unul dintre cei mai mari producatori europeni si totodata mondiali de cereale (indeosebi grau) si de floarea-soarelui. In privinta productiei vegetale, se remarca insa prin cultura vitei de vie si implicit productia de struguri, Franta fiind cel mai mare exportator mondial de vinuri. Are vinuri renumite in intreaga lume: cele de Bordeaux, Bourgogne, Champagne etc. Franta este al doilea crescator european de bovine, pentru carne si lapte, si detine acelasi loc pe continent la unt si branzeturi. Se cresc de asemenea ovine si porcine. Reteaua de cai de transport este diversificata si moderna, dar polarizata indeosebi din capitala tarii. Franta a avut in ultimele decenii ale secolului al XX-lea, realizari remarcabile in domeniul transportului feroviar de mare viteza, asa-numitul TGV. Dispune totodata de o insemnata retea de autostrazi si alte cai rutiere modernizate. Transporturile pe apa atat fluviale, cat si maritime, sunt de asemenea bine dezvoltate. Franta are o mare retea de cai navigabile interne, principalele portiri fluviale fiind Paris (pe Sena), Strasbourg (pe Rin), si Lyon (pe Ron). Dispune totodata de o importanta flota comerciala maritima si de unele dintre cele mai mari porturi de pe glob: Marsille si Le Havre. Aeroporturile Parisului (Charles de Gaulle si Orly) se inscriu printre cele mai mari din lume. Franta este a treia tara ca prezenta in spatiul cosmic, seria de rachete Ariane fiind lansata de la o baza situata in Guyana. Franta este una dintre tarile cele mai vizitate si cu cele mai mari venituri din turism. Intre cele mai importante atractii turistice se inscriu: Parisul si imprejurimile, alte orase cu monumente si muzee (intre care Chartres, Reims, Lyon), valea Loarei Statiunile situate pe Coasta de Azur (Cannes, Saint-Tropez, Nisa etc.), statiuni montane si de sporturi de iarna din Alpi (Chamonix), insula Corsica. Intre numeroase atractii ale Parisului se inscriu catedrala Notre Dame, muzeul Luvru (cel mai renumit din lume), Turnul Eiffel, iar in imprejurimi palatul Versailles. Comertul este foarte activ, Franta avand o pondere de peste 5% in comertul mondial. Exporta o gama larga de produse si importa in deosebi hidrocarburi. Transporturile Lungimea cailor ferate franceze este de 32727 km, din care 12986 sunt electrificate.Superexpresurile franceze denumite TVG(train de grand vitese) sunt cele mai rapide din Europa.Centrul cailor de transport este Parisul, care este si port fluvial si are trei aeroporturi.In tara exista 1504940 km autostrazi cu plata.Pe caile fluviale interne avand o lungime de cca. 8500 km se desfasoara o importanta activitate de transport de marfuri.Liniile

aeriene internationale sunt conduse de Societatea Nationala Air France iar liniile interne de Air Inter. Industria Franta este una din tarile puternic industrializate.Are o industrie grea foarte dezvoltata (rafinarii de pertrol, industria sidelurgica, industria cimentului, a hartiei si celulozei, industria chimica si constructiile de masini).Industria autovehiculelor este a patra ca marime din kume dupa Japonia,SUA, si Germania.In toate tinuturile Frantei prospera turismul, mai ales pe litoral, in munti si in Paris.

Agricultura Franta este cel mai mare producator agricol al Uniunii Europene.La nord se cultiva grau,cartofi,orz si sfecla de zahar.Cea mai mare cantitate de vin se produce in zona Languedoc, dar majoritatea vinurilor de calitate sunt originare din zona Bordeaux, din Cote d`or de langa dijon si din Champagne.In tinuturile de munte si de dealuri o importanta mare are cresterea atat a oilor cat si a vacilor de lapte.In franta se produc o sumedeniede branzeturi renumite.In agricultura lucreaza 5% din totalul fortei de munca.Raportul suprafetelor cultivate este de cca. 32%, a pasunilor de 25% iar a padurilor de 27% si suprafata tarii. BRANZETURI Franta este recunoscuta fara doar si poate ca fiind patria unei largi varietati de branzeturi. In jur de 400 de tipuri de branza sunt produse in fiecare an in diferitele regiuni ale Frantei, de la branza cu mucegai, pana la branza de capra sau de oaie. Numai cand auzim de faimoasele branzeturi frantuzesti parca ne lasa gura apa. Iata cateva din cele mai apreciate tipuri de branza frantuzeasca: Bleu dAuvergne este o branza frantuzeasca de culoarea albastra, denumirea provenindu-i de la regiunea Auvergne situata in partea central sudica a Frantei. Blue dAuvergne este preparata din lapte de vaca si depozitata aproximativ o luna in locuri ferite de soare. Blue dAuvergne are un gust puternic, insa spre deosebire de alte branzeturi cu mucegai este mai putin sarata si are o consistenta mai cremoasa. Este adesea folosita in preparea sosurilor pentru salate si paste, dar este servita si ca aperitiv sau desert alaturi de mere, biscuiti sau pere, alaturi de un pahar de vin rosu. Morbier este o branza de o consistenta medie, nici prea tare nici prea moale, denumita astfel dupa un mic orasel din Franta, Morbier. Morbier are o culoare cu tenta rozie, se poate intinde usor pe paine si este recunoscuta dupa dunga neagra din mijloc. Partea de deasupra dungii negre este rezultata din laptele colectat dimineata, iar partea de dedesubt este rezultata din laptele

colectat seara. Gustul este usor amarui, nefiind o branza apreciata de toata lumea, si se serveste in special la aperitiv. Beaufort este o branza cu o consistenta tare, obtinuta din lapte de vaca si produsa in zona Beaufort din Alpii Francezi. Branza Beaufort poate fi regasita in trei variante: Beaufort de Savoie produsa pe timpul verii, Beaufort dalpage si Beaufort dhiver produsa iarna. Beaufort este o branza cu un gust deosebit si cu o aroma unica gratie altitudinii la care este produsa. Se topeste usor, motiv pentru care este frecvent utilizata in prepararea branzei topite, si poate fi servita alaturi de somon si un pahar cu vin alb. Roquefort este o branza cu mucegai albastra, produsa din lapte de oaie in partea de sud a Frantei, fiind una din cele mai recunoscute tipuri de branza frantuzeasca. Gustul este unul ce variaza de la sarat, dulce si pana la afumat. O bucata tipica de branza de Roquefort cantareste intre 2 kilograme si jumatate si 3 kilograme, si are o grosime de circa 10 centimetri. Cum fiecare kilogram de branza necesita aproximativ 5 litri de lapte, Roquefort este bogata in proteine, grasimi, minerale si calciu. Brie este o branza obtinuta din lapte de vaca, denumita dupa provincia franceza Brie. Are o culoare usor galbuie, fiind acoperita de o crusta de mucegai alb. Brie este o branza extrem de savuroasa, foarte moale, cremoasa, fiind preparata in diverse moduri si din diferite tipuri de lapte in intreaga lume. Brie este produsa din lapte de vaca degrasat total sau partial, incalzit la o temperatura de maxim 37 de grade. Laptele este apoi turnat in forme fiindu-i adaugate cateva felii foarte subtiri de branza. Apoi amestecul este lasat sa se usuce circa 18 ore, dupa care branza este sarata si lasata intr-un loc intunecos cel putin 4 saptamani. Traseul gastronomic al Frantei bucataria traditionala franceza este considerata una dintre cele mai rafinate din lume, iar preparatele sunt gatite intr-o maniera eleganta. Insa, o persoana care calatoreste prin Franta ramane uimita de cat de diferite sunt obiceiurile legate de gatit si ingredientele principale de la o zona la alta. De exemplu, in zona de nord-vest se consuma mult unt, mere si smantana (nu neaparat, combinate). Locuitorii din sud-vest se dau in vant dupa foie gras, manatarci, rachiu de prune si grasime de gasca, iar in sud-est se resimt influente italiene: ulei de masline, mirodenii si rosii. In nordul Frantei se regasesc si in bucatarie influente flamande: se consuma cartofi, carne de porc, andive si bere, iar in est influentele germane troneaza: slanina, carnati, bere si varza murata. \Valea Loirei este faimoasa pentru bucatele din peste udate de vin alb, iar bucataria basca se remarca prin folosirea in cantitati mari a rosiilor si ardeilor. Producatorii francezi au luat in serios amenitarea produselor agricole crescute cu ingrasaminte chimice si sau alaturat miscarii internationale Slow food care sustine pastrarea obiceiurilor culinare specifice fiecarei tari si eliminarea a tot ce e chimical din alimentatia animalelor si din cultivarea fructelor si legumelor. Asa ca, legumele, fructele si carnea sunt sanatoase. O dupa-amiaza in stil frantuzesc Duminica, francezii i-au masa cu familia si prietenii, masa care incepe in jurul orei 13.00 si se

termina in jurul orei 17.00. Un pranz traditional include: un antreu, felul principal, branza si desert. La antreu se poate servi: sufleu de branza (fierbinte), supa de ceapa gratinata (fierbinte), scoici gratinate (fierbinti), avocado si oua cu crab (rece), pate de iepure (rece), somon cu capere (rece), salata de andive, nuci si branza Roquefort (rece). Obligatoriu felul principal contine carne sau peste cu garnitura de legume. De exemplu, jigou de miel, friptura de vita cu cartofi, tocana de fasole verde si legume. Intre felul principal si branza se serveste salata verde. Apropo de branza, unele soiuri sunt pastrate in scoarta de copac. Platoul de branzeturi include cel putin trei, patru soiuri de branza, nelipsite fiind Camembert, Roquefort si Brie, asezonate cu frunze de laptuci. Dupa ce se asaza bine in stomac cele de mai sus urmeaza desertul. Budinca de caise, tarta cu mere, congolais (biscuiti cu cocos), prajitura cu portocale si struguri, desertul Concorde (bezea de cacao si spuma de ciocolata) sunt foarte apreciate. De ajuns cu atatea dulciuri, parca ar merge o cafeluta, mai exact un cafe noir. Sa o servim in stil frantuzesc, adica cu un patratel de ciocolata neagra sau trufe. Bon app tit! Vinurile franceze Frana este patria vinurilor clasice. Altoaiele de vi de vie de acolo au fcut cea mai mare carier. n lumea ntreag sunt produse vinuri dup modelul Bordeaux n mici butoiae, cel mai des din stejar franuzesc. La cel mai inferior nivel se gsesc vinurile de mas, aa numitele vins de table , destinate consumului de zi cu zi. Ceva mai sus se afl vins de pays (vinuri locale) cu specificaia denumirii geografice a locului din care provin. Urmtoarele n ierarhie sunt vins dlimits de qualit suprieure vinuri de o calitate ridicat, care au nregistrat denumirea geografic. n vrful ierarhiei se afl vinurile clasei appellation dorigine contrle (AOC sau AC) . AOC garanteaz originea, respectarea exact a normelor referitoare la altoiul de vi de vie, metoda de vinificare, mrimea produciei, controlul gustului. Cele mai importante regiuni viticole din Frana sunt Bordeaux, Burgundia i Valea Rhne-ului, cu diferena c Bordeaux, care este locuit de numeroase familii aristocrate, n mod clar iese n eviden. Nici unul din vinurile ce provin din Bordeaux nu este produs dintr-un singur altoi toate sunt amestecate. Cel mai nobil altoi rou este cabernet sauvignon, ceva mai puin de soi este merlot. Altoaiele importante albe sunt smillon i sauvignon blanc acoperite de mucegai nobil, care dezvoltndu-se pe boabe le ia apa i las numai zahrul. Vinul rezultat este concentrat, bogat, foarte aromat, ntreinnd o balan ntre dulcea i acrea, cu o not caracteristic n gust de mucegai nob n Burgundia vinurile roii sunt produse dintr-un singur altoi pinot noir. Vinurile burgunde sunt vinuri pentru arom au mai puin asprime i extract dect de exemplu Bordeaux, dar pot mirosi ameitor. ntre vinurile albe domin altoiul chardonnay. Vinurile produse din acest altoi n regiunea Chablis se bucur de un aa renume, nct Chalbis a devenit sinonimul vinul ui alb. A doua extrem burgund o reprezint vinurile din Beaujolais. Sunt vinuri roii necomplicate, de fructe i uor de but produse din soiul gamay. Din Valea Rhne-ului provine ntre altele chteauneuf-du-pape. Podgoriile din apropierea

orelului Chteauneuf-du-pape se caracterizeaz prin exclusiva prezen a pietrelor care acoper terenul cultivat. Acestea provin din coridorul rului Rhne care odinioar curgea pe aceste terenuri. Aceste pietre protejeaz n timpul verii pmntul mpotriva uscrii, iar via de vie mpotriva ngheului n timpul nopilor friguroase de iarn, reinnd ziua cldura, pe care o restituie n timpul nopii. La sud de Paris se afl Champagne, unde ncepnd cu secolul al XVII lea sunt produse vinurile spumoase, dintre care cel mai nobil este ampania Vive la France! Tara vinurilor produce, din ce in ce mai mult, bio In fiecare an pe 14 iulie, francezii sarbatoresc caderea Bastiliei, bineinteles, cu un vin bun... ba chiar de citiva ani incoace, unii din ce in ce mai multi sarbatoresc cu vin bio. Conceptul a ajuns in Franta cu 10 ani inainte de a fi auzit de viticultorii din romania. Asa ca in 1997, Correns, un mic sat din sud-estul Frantei isi propunea sa cultive struguri bio. Ideea, propusa de primarul satului, el insusi viticultor, a fost primita cu bucurie de toti cei 700 de locuitori si s-a dovedit solutia ideala pentru ca satul sa scape de criza vinului din 2005. Cu timpul, s-a dovedit a fi mai mult decit o masura de protectie: Correns a devenit intre timp o destinatie extrem de cautata pentru ecoturism pentru ca si-a capatat pe drept renumele de a fi primul sat bio din Franta. Ecologia i-a cuprins treptat pe toti locuitorii micului sat: dupa agricultura ecologica, au invatat sa aplice si principiile eficientei energetice, asa ca principalele cladiri din localitate: primaria, consiliul si scoala au fost refacute pentru a indeplini cele mai inalte standarde de mediu, si au inceput sa utilizeze energia regenerabila.

Toate aceste masuri, incepind de la viticultura si pina la modul de viata, le-au adus satenilor din Correns mai multe decit se asteptau: vinzarile de vin cresc de la o luna la alta, iar pe linga asta au cistigat o viata sanatoasa, si chiar calitatea apei din fintini s-a imbunatatit simtitor, datorita lisei chimicalelor din sol. Mai mult decit atit, au cistigat o multime de turisti, iar pentru ei, in fiecare a treia saptamina din august, satenii organizeaza cea mai ecologica petrecere din Franta. Nu e de mirare ca pina si Brad Pitt s-a hotarit sa-si ia o casa in satucul care, pina acum 10 ani, era total necunoscut... Delicatese franceze Pui de baltaAnual, francezii consuma intre 3000 si 4000 tone de pui de balta (adica 60 - 80 milioane bucati). In prezent, puiul de balta este o specie protejata in Franta, fiind importat din Indonezia. Puiul de balta poate fi usor preparat (dat prin faina, prajit in ulei de masline si asezonat cu

usturoi)si are doar 70 calorii la 100 g. MelciMelcii sunt deosebit de apreciati in Franta, spre deosebire de alte tari europene, unde sunt considerati drept un fel de mancare cel putin ciudat. Franta este cel mai mare consumator de melci din lume, cu peste 40 mii tone pe an! Specia cea mai apreciata este melcul de Burgundia (escargot de Bourgogne), protejata prin lege. Melcii sunt consumati alaturi de un sos special preparat, din unt, patrunjel, usturoi si condimente. Scoici Scoicile sunt consumate in general crude. Pentru a avea o savoare deosebita, ele sunt deschise cu putin timp inainte de a fi consumate si puse in sare grunjoasa. Scoicile crude sunt asezonate cu suc de lamaie sau otet. Ele au 60 calorii la 100 g (echivalentul a 8 scoici), dar contin vitamine si minerale. Foie Gras Foie gras este un pate de ficat de gasca (sau de rata, mai rar), cu o textura extrem de fina si savuroasa. Aceasta specialitata franceza este consumata in special Craciun si Anul nou. Quiche lorraine o tarta pufoasa umpluta cu un amestec din sunca si branza. Cordon bleu un fel de snitel, care contine carne, sunca si branza. Ingredientele se inmoaie in pesmet si in ou si se prajeste pana devine auriu. Bouillabaisse - supa de peste specifica zonelor mediteraneene este une dintre cele mai importante contributii ale artei culinare franceze la bucataria internationala. Ratatouille o tocana de vinete, rosii, dovlecei, ceapa, usturoi si verdeata. Salade Nicoise salata din rosii, oua fierte, masline, ansoa, cartofi, mazare, ardei, bucatele de ton sau salata verde. Sampania Dom Perignon Sampania este un vin spumos, celebru in intreaga lume, care poarta numele regiunii Champagne din nord-estul Frantei. Desi termenul de sampanie este folosit pentru a desemna alte vinuri spumoase, francezii sustin ca el ar trebui utilizat doar pentru vinurile din regiunea Champagne. Spre deosebire de alte vinuri, sampania sufera o a doua fermentatie, care duce la aparitia mult apreciatelor bule. Strugurii din care este produsa sampania sunt fie de tip Chardonnay (albi), Pinot noir (negri) sau Pinot meunier. Adevarata sampanie este astazi asociata cu luxul si consumata doar la ocazii speciale. De altfel sampania este foarte scumpa, nu numai datorita strugurilor de cea mai buna calitate, dar si a faptului ca este fabricata prin metodele traditionale. Contrar parerii generale, Dom Perignon nu a inventat sampania, ci a perfectionat tehnica producerii sale. Acest calugar benedictin a fost primul care a utilizat dopul de pluta, legat de sticla printr-un fir de canepa impregnata in ulei, pentru a-i permite vinului sa-si pastreze prospetimea.

Desertul este adus de francezi. i nu ne referim doar la rsfurile dulci de origine franuzeasc, ci la cuvntul n sine, care provine de la franuzescul desservir, termen a crui traducere nseamn debarasarea mesei. Abia n secolul al XVII-lea acesta a cptat semnificaia rsfuluidulce pentru naiuni din toat lumea. i dac la nceput desertul se referea la fructe sau brnzeturi consumate dup felul principal, obiceiul a devenit popular odat cu trecerea timpului i cu dezvoltarea numeroaselor produse de patiserie, prjituri i dulciuri sofisticate ale francezilor. Produsele franuzeti de patiserie fac parte dintre cele mai bune din lume. i nu e de mirare, dac ne gndim la minunatul miros de aluat proaspt scos din cuptor prezent pe strduele franuzeti, la vitrinele sutelor de patiserii cu scenografii apetisante sau la buctarii francezi, de la cei care gteau pentru regii Franei i pn la chefii de la faimosul restaurant de lux al hotelului Ritz. Dar se pare c bazele acestor realizri n istoria culinar franuzeasc au fost puse cu mici ajutoare non-francofone. n mod ironic, cel mai cunoscut produs de patiserie franuzesc, croissantul, ar avea origine austriac: potrivit unei legende, acesta ar fi fost creat n Viena, pentru srbtorirea unei victorii n faa invadatorilor otomani. Alte legende vorbesc despre cum regina Maria Antoaneta a Franei, nscut n Austria, soia regelui Louis al XVI-lea, ar fi cerut cte un croissant n fiecare zi. n timp ce legenda are surse nesigure, exist certitudinea c acest tip de mncare era prezent la curile regilor francezi. Majoritatea produselor de patiserie au rdcini mediteraneene, datorit Imperiului Otoman, care a dominat Europa n secolul al XIII-lea. Chiar i dup cderea acestui imperiu, mncarea i cultura fceau parte din viaa de zi cu zi a europenilor, iar produsele de patiserie erau servite la curile franceze i spaniole. Iar istoricii n materie de mncare au identificat drept surs primar reetele dulci aduse de cruciai, rapid adoptate de buctarii din Europa Medieval. Chefii din perioada Renaterii italiane i al celei franceze au perfecionat foile de plcint, iar chefii din secolele XVII i XVIII au introdus noi reete. Se spune c plcinta cu foi ar fi fost inventat n jurul anului 1540 de Popelini, buctarul ef al Catherinei de Medici, dar cel care a ridicat produsele de patiserie franuzeti la rangul de art ar fi Antonin Carme, care a gtit pentru Napoleon, dar i pentru regele englez George al IV-lea i pentru arul Alexandru al Rusiei. Carme a creat conceptul de haute cuisine, dar nainte de a ajunge cheful regilor, i-a ctigat faima prin munca la propria patiserie, Ptisserie de la rue de la Paix, unde ale sale pices montes(construcii din aluat,zahr i marzipan expuse n vitrina patiseriei), au devenit renumite prin complexitatea lor. La sfritul secolului al XVIII-lea, existau mai bine de o sut de patiseri doar n Paris, iar n 1986, peste 40.000 erau rspndii n ntreaga Fran. Patiserii cei mai buni sunt considerai eroi, nume precum cel al lui Carme, al lui Nicolas Stohrer, inventatorul baba au rhume( o prjitur cu fric, nsiropat de obicei cu rom) sau Vincent La Chapelle, buctarul lui Madame de Pompadour, amanta regelui Louis al XV-lea, i autorul crii Buctarul modern n 1735 influennd buctria din ntreaga lume

ACTORI

Louis de Funs (nscut Louis Germain David de Funs de Galarza la 31 iulie 1914 d. 27 ianuarie 1983) a fost un actor francez de film. S-a bucurat de un succes enorm n majoritatea rilor Europei i vestul Asiei timp de mai muli ani, dar a rmas aproape necunoscut n rile anglofone.[necesit citare] ntr-un sondaj de opinie din 1968 a fost votat cel mai popular actor francez. [1] Majoritatea filmelor sale de succes, ca de exemplu cele din seria Jandarmul din Saint-Tropez (Le gendarme de Saint-Tropez), sunt bazate pe gaguri vizuale (slapstick); dei de Funs putea interpreta i roluri serioase cu o subtilitate suficient, a fost renumit mai ales pentru grimasele i expresiile faciale exagerate. n majoritatea filmelor sale, personajele interpretate de Louis de Funs au n comun mai multe caracteristici: un tip de vrst medie, predispus la hiperactivitate, rea-credin i un temperament incontrolabil. Alturi de statura mic i contorsiunile faciale tip Jerry Lewis, aceast hiperactivitate produce un mare efect comic, mai ales n contrast cu rolurile lui Bourvil de om calm, binevoitor i bine dispus. dith Piaf (n. 19 decembrie 1915, Paris, Frana - d. 10 octombrie 1963, Grasse, Frana) a fost o actri, cntrea i textier francez de mare succes, care a consacrat, att n Frana ct i n ntreaga lume, genul "chanson raliste" (cunoscut cel mai adesea doar ca chanson). n cultura francez i european a secolului 20, ansonetista francez ocup un loc unic, exprimnd prin vocea i interpretrile sale deosebite, angoasa i frmntrile unei ntregi generaii de francezi i vest-europeni, martori interbelici ai ascensiunii nazismului, respectiv participani ulteriori ai reconstruciei post-belice a democraiilor europene. O carier furtunoas Primul su mare succes dateaz din ianuarie 1937, cnd obine un angajament la teatrul "ABC" din Paris cu numele artistic de dith Piaf, iar impresarul Raymond Asso i nregistreaz discul cu "Mon lgionnaire". Dotat cu o voce capabil de nuane infinite i plin de dramatism, dith Piaf a anticipat cu un deceniu sensul de rebeliune i nelinite care-i va caracteriza pe artitii intelectuali de pe "rive gauche", din care vor face parte Juliette Greco, Boris Vian, Roger Vadim. Jean Cocteau scrie pentru ea piesa de teatru "Le Bel indiffrent". Desprit de Raymond Asso, dith ncepe o legtur amoroas cu Paul Meurisse, un actor de cinema debutant, pe care l prsete pentru compozitorul Michel Emer, care compune pentru ea melodiile "L'accordoniste" i "Le disque us". n timpul ocupaiei germane are contacte cu micarea de Rezisten i entuziasmeaz publicul cu melodiile "Le vagabond", "Le chasseur de l'Htel", "Les histoires de coeur". Totui, dup eliberare, i se reproeaz faptul de a fi concertat la Berlin, la invitaia autoritilor germane. n 1944, o dragoste furtunoas se deslnuie ntre dith Piaf i un tnr cntre debutant, Yves Montand (care ulterior va avea propria sa carier prestigioas) mpreun cu care apare n

concerte. n 1946, scrie textul celebrei melodii "Je vois la vie en rose", muzica de Louiguy (Louis Guglielmi), care va face ncojurul lumii. La sfritul anului 1947, dith cltorete pentru prima dat la New York. Aici cunoate pe actria Marlene Dietrich i, mai ales, pe boxeurul Marcel Cerdan. Acesta devine amantul su, "le meilleur amant du monde". De la Paris la New York, ntre un concert al lui dith Piaf i o lupt pe ring a lui Marcel, dragostea lor ctig tot mai mult n intensitate. La 27 octombrie 1949, dith primete tirea accidentului de avion, n care Marcel Cerdan i-a pierdut viaa. Pentru ea, ntr-o stare de profund depresie, lumea nu mai poate fi la fel ca nainte. Revenit la Paris, scrie - n amintirea acestei iubiri - textul pentru "L'hymne l'amour" (muzica de Marguerite Monnot). Alain Delon - Unul din cei mai buni actori francezi In 1964, cinemateca franceza a gazduit un spectacol al filmelor lui Delon. Aceasta onoare pe care a primit-o atat de devreme in cariera sa, i-a conferit o mare distinctie in randul starurilor mai tinere. Debutul sau pe scena teatrului s-a produs in 1961. A jucat in piesa lui John Ford, "Tis Pity she?s a whore", alaturi de Romy Schneider, in Paris. Productia a fost regizata de Visconti. Delon va lucra din nou cu Visconti in "Il gattopardo" (The leopard). Intre 1962 - 1963 a jucat in tei filme care au primit diverse premii: "L?Eclipse" a lui Antonioni, care a castigat Premiul Special al Juriului la Festivalul Filmului de la Cannes, "Le Gupard" a lui Visconti, care a castigat Premiul "The Golden Palm" la acelasi festival si filmul "Mlodie en sous-sol", sub regia lui Verneuil,care a fost premiat in State cu Globul de Aur, pentru cel mai bun film strain. In timpul ultimelor sale filmari, Delon l-a cunoscut pe Jean Gabin. Cu putin timp inainte de filmul "La tulipe noir" (1964) a cunoscut-o pe Francine Canovas cu care s-a si casatorit. Delon a colaborat cu numeosi regizori de-a lungul carierei sale. Printre ei se afla si Jean-Pierre Melville. Acesta l-a distribuit pe Delon in filmele "Un flic", "Le cercle rouge" si "Le Samourai", care a fost considerat a fi unul din cele mai bune filme din cariera sa. In 1964 si-a deschis propria companie de productie, impreuna cu Georges Beaume. Primul lor film s-a numit "L?insoumis", dar a fost refacut din cauza unor probleme cu legea. Dupa acest incident, Delon si-a facut propria casa de filme, ADEL. Primul film produs in studioul sau, in care a si jucat s-a numit "Jeff". Acesta a fost urmat de "Borsalino". In 1974 a facut un duet cu solista de muzica pop Dalida, inregistrand piesa "Paroles, paroles" care a devenit in scurt timp un hit in Franta, Japonia, Canada si multe alte tari. In 1984 a primit premiul Csar (echivalentul francez al Oscarului) pentru cel mai bun actor, pentru prestatia din filmul "Notre histoire".

Inainte de a anunta ca isi va incheia cariera artistica a acceptat sa apara in filmul lui Bertrand Blier, "Les acteurs", un omagiu adus actorilor Gabin, Ventura, Bourvil, Montand, Signoret, De Funcs. In 2001, la 14 ani dupa filmul "Cinma" cu Edwige Feuillcre, Alain Delon a revenit la televiziune pentru trilogia marseileza a lui Jean Claude Izzo Fabio Montale, pentru TF1. In 2003 a jucat in serialul "Frank Riva", si in adaptarea romanului lui Kessel, "Le lion". In 2004 a facut trei noi episoade pentru "Frank Riva", care a fost difuzat la sfarsitul lui 2004 si inceputul lui 2005 pe canalul France 2. Revine pe scena in octombrie 2004 pentru o suta de reprezentatii ale piesei "Les montagnes russes" a lui Eric Assous, la Teatrul Marigny, alaturi de Astrid Veillon. Brigitte Bardot Brigitte Anne-Marie Bardot (n. 28 septembrie 1934, Paris) este o actri de cinematograf, fost sex-simbol al anilor '60. A reuit s-i transforme iniialele B. B. ntr-o legend, care va evoca ntotdeauna frumuseea, plcerea de a tri i libertatea. n copilrie a fost "timid i urt. Aveam prul rar, ochelari i purtam aparat de ndreptat dinii" (Brigitte Bardot n memoriile sale Initiales B.B.). Transformarea ntr-o superb femeie i iniierea unei cariere de o deosebit strlucire s-au produs treptat. A lucrat mai nti ca manechin pentru marile case de mod pariziene. La vrsta de 15 ani apare pentru prima dat pe coperta revistei Elle i ncepe s fac cinematografie la 17 ani. Debutul este n Le trou normand de Jean Boyer n 1952, anul n care se cstorete cu Roger Vadim. La nceput - spune ea nimeni nu se interesa de ea. Pn n 1956, cnd triumf n filmul cu titlu premonitoriu Et Dieu cra la femme ("i Dumnezeu cre femeia"), n regia lui Roger Vadim. El este cel care a lansat o nou imagine a feminitii, eliberat de complexe, direct, inocent i provocatoare totodat. Cu urmtoarele filme En cas de malheur ("n caz de nenorocire") i Babette s'en va-t-en guerre ("Babette pleac la rzboi") devine n Frana mai popular dect Michelle Morgan i n U.S.A. dect Marilyn Monroe. Turneaz apoi filmul La vrit ("Adevrul"), cu Henri Clouzot, dar succesul i este umbrit de dezvluirea amnuntelor vieii ei intime dup desprirea de Roger Vadim, fcut de secretara sa i publicat n revista France Dimanche. Face o tentativ de sinucidere, dar este salvat i - dei voia s abandoneze cariera cinematografic - accept propunerea regizorului Louis Malle s interpreteze rolul principal n filmul Vie prive ("Via particular"), care i se potrivete acum perfect. Devine cea mai fotografiat femeie din lume, cu o notorietate pe care uneori o resimea ca un infern, urmrit continuu de admiratori i de paparazzi. n mijlocul acestui haos reuete s fac poate cel mai bun film al ei, Le mpris ("Dispreul"), n regia lui Jean Luc Godard. n 1966 se cstorete cu bogatul om de afaceri german Gunter Sachs, petrece o aventuroas lun de miere n insulele Tahiti, dar nici aceast csnicie (a treia!) nu dureaz mult. Peliculele de la nceputul anilor '70, L'Ours et la poupe ("Ursul i Ppua"), Les novices ("Novicele") sunt mai puin convingtoare. n 1973, dup filmul Don Juan 73, realizat cu regizorul de la nceputul carierei sale Roger Vadim, i anun retragerea definitiv din viaa cinematografic. Avea 38 de ani i punea punct unei cariere i

poate unei epoci. Brigitte Bardot, cstorit cu Bernard d'Ormale, este acum o doamn n vrst, ducnd o via retras, aproape lipsit de cochetrie, dedicndu-se aciunilor de protecie a animalelor. A intervenit i pentru protejarea cinilor vagabonzi din Bucureti. Fernandel Fernandel, cu adevratul nume Fernand Joseph Dsir Contandin (n. 8 mai 1903, Marseille d. 26 februarie 1971, Paris), a fost un actor francez de mare succes, att pe scena teatrelor, ct i n filmele de cinema, comedianul cu zmbet cabalin, devenit celebru n rolul lui Don Camillo din seria de filme Don Camillo i Peppone, alturi de Gino Cervi, dup povestirile scriitorului Giovanni Guareschi. Biografie Fernandel s-a nscut la 8 mai 1903 n Marsilia. Prinii aparineau lumii spectacolului, aprnd n vodevilurile la mod, astfel c Fernandel are din copilrie contact cu scena i la vrsta de 12 ani debuteaz ntr-un mic rol n drama istoric Marceau ou les enfants de la rvolution de Anicet Bourgeois la teatrul Chave. n 1915 tatl lui este mobilizat i Fernandel este silit s lucreze pentru ntreinerea familiei, mai nti ntr-o banc, apoi - pn n 1925 - ntr-o fabric de spun. Cnd are timp, apare n diverse ipostaze (cntre, cabaretist) n cafenele sau pe scenele teatrelor Eldorado, Chtelet i Palais de cristal din Marsilia. La 4 aprilie 1925, se cstorete cu Henriette Manse, sora prietenului su inseparabil, Jean Manse. mpreun cu Henriette vor avea trei copii, Josette n 1926, Janine n 1930 i Franck n 1935. nc de cnd era logodit, viitoarea lui soacr, doamna Manse, exclama cnd venea s-o vad pe Henriette: "Voil le Fernand d'elle!" (Iat-l pe Fernandul ei!, n pronunia francez Fernandel), i aa adopt acest pseudonim cu care se va identifica pn la sfritul vieii. Dup terminarea serviciului militar n 1926, este remarcat de Jean Faraud, directorul francez la Paramount, care-l angajeaz ca animator n pauzele filmelor de cinematograf. n 1930 se mut la Paris, unde are un angajement n revista Nu sub regia lui Henri Varna, nregistrnd un adevrat triumf, hotrtor pentru viitoarea-i carier. Astfel primete din partea regizorului Marc Allgret primul su rol ntr-un film, Le Blanc et le Noir (Alb i Negru, 1931). Rolul i ofer ocazia s cunoasc dou persoane, care vor deveni prietenii si: Sacha Guitry, autorul piesei dup care s-a fcut scenariul filmului, i Raimu, actorul principal. n acelai an, Jean Renoir l distribuie ntr-un rol mai important n filmul "On purge bb", dup o pies de Georges Feydeau, i devine vedeta filmului "Le Rosier de Madame Husson" (Tnrul virtuos al doamnei Husson), n care interpreteaz un rol care l va caracteriza pe viitor: acela al unui tnr aparent ntru, n filmul respectiv, un adolescent naiv care-i pierde virginitatea ntr-un local ru famat. Urmeaz o serie de filme, printre care cele sub regia lui Marcel Pagnol: "Angle" (1934), "Regain" (Reluarea, 1937), "Le Schpountz" (1937), "La Fille de Puisatier" (Fiica fntnarului, 1940) i, mai trziu, "Topaze" (1950), care i aduc consacrarea definitiv. Datorit lui Pagnol - spunea Fernandel - am putut dovedi c sunt un adevrat comedian. n 1938, publicul francez l alege ca cel mai popular actor, naintea actorilor Danielle Darrieux i Jean Gabin.

Catherine Deneuve Biografie Una dintre cele mai respectate actrie din industria filmului francez, Catherine Deneuve i -a ctigat reputaia jucnd ntr-o serie de filme ale renumiilor regizori Luis Bunuel i Roman Polanski. Fiic actorului de teatru i film Maurice Dorleac, Deneuve s-a nscut la Paris pe 22 octombrie 1943. A debutat n film la vrsta de 13 ani, cu un rol n filmul din 1956 Les Collegiennes i merge mai departe pentru a juca n filmele unor regizori precum Roger Vadim (cu care are un copil) inainte de marele succes cu musical-ul lui Jaques Demy, Les Parapluies de Cherbourg (The Umbrellas of Cherbourg) (1964). Are o izbucnire cu dou roluri in filmul lui Roman Polanski, Repulsion in 1965 i n filmul lui Bunuel din 1967 Belle de Jour. Mai trziu, n acelai an, d dovada de talent n filmul lui Demy, Umbrellas, urmat de Les Demoiselles de Rochefort, n care joac alturi de sora ei Franoise Dorleac. Catherine Deneuve a fost premiat de Academia Fancez de Cinema pentru cea mai buna actri n 1980 cu The Last Metro (1980) i n 1982 la acelai festival i aceeasi categorie a ctigat cu Place Vendome (1998). La Festivalul de Film de la Veneia n 1988 a ctigat premiul pentru cea mai buna actri cu Place Vendome (1998) i n 1992 a fost nominalizat la Oscar pentru cea mai bun actri cu filmul Indochine (1992). n anul 2000, Deneuve a primit mai multa atenie din partea criticilor cnd a fost distribuit alturi de islandeza Bjrk in filmul lui Lars von Trier, musical-ul Dancer in the Dark. Polarizand criticii i audiena deopotriv, Dancer in the Dark a ctigat premiul Palme d'Or la Festivalul Internaional de Film de la Cannes; continund tradiia lui von Trier de a crea filme dificile i provocatoare, i acesta pare a nu fi cu nimic mai prejos. Cabaretul Moulin Rouge Cabaretul Moulin Rouge a fost construit in anul 1889 de catre Josep Oller, care la acea vreme detinea si Olympia, un alt local celebru din Paris. Moulin Rouge se afla in apropiere de Montmartre in cartierul rosu al Parisului numit Pigalle si este usor de localizat datorita celebrei mori de vant de culoare rosie pe care o are pe acoperis. Moulin Rouge este celebru datorita faptului ca este considerat locul in care a luat nastere forma moderna a dansului can-can. Astazi Moulin Rouge este un obiectiv turistic de seama si ofera dans si divertisment clientilor sai din intreaga lume. Decorul din interiorul cabaretului inca pastreaza mult din romantismul Frantei de la inceputul secolului XX. Cabaretul Moulin Rouge Printre artistii celebri care au tinut reprezentatii in faimosul cabaret din Paris se numara: Elton John, Liza Minelli, Frank Sinatra, Josephine Baker sau Edit Piaf. Moulin Rouge a fost subiectul

unor opere ale pictorului post-impresionist Toulouse-Lautrec. De asemenea au existat mai multe filme cu numele cabaretului printre care si cel din 2001 cu Ewan McGregor si Nicole Kidman care la fel ca adaptarea din 1952 a fost nominalizat pentru categoria cel mai bun film la Oscaruri. Principala atractie a cabaretului este french can-can-ul. Acest dans a existat cu mult inaintea cabaretului Moulin Rouge si era un dans al clasei muncitoare dar acesta a fost adaptat de catre curtezanele de la Moulin Rouge astfel incat sa incante clientela masculina a localului.

Moulin Rouge De ce este aceasta banala moara rosie pariziana ce-si invarte lenesa palele-i intreaga noapte, atat de vestita in intreaga lume? Cu ce este ea mai importanta decat o moara de vant olandeza sau decat o centrala eoliana? . Cu ce e Moulin Rouge mai presus decat vecina ei din strada Lepic, Moulin de la Galette, transformata si ea intr-un restaurant? Poate pentru faptul ca aici, langa aceasta moara, in cartierul Montmartre, pe vremea cand Turnul Eiffel era inca doar un vis frumos, au trait, au pictat si au servit impreuna, cate un pahar de sampanie, cognac sau calvados, Paul Gaugin si pictorul cel mic, urt si schiop, Henry de Toulouse Lautrec, ale carei eroine de pe pnzele impregnate cu uleiuri colorate erau tocmai prostituatele de la Moulin Rouge sau cele din Place Pigalle. Poate pentru c, povestile triste au priza la public, asemenea celei a lui Van Gaugh, un alt pictor cu probleme de sanatate, care nu si-a vazut vandut in timpul scurtei sale vieti decat o singura pictura. Nici Toulouse Lautrec n-a avut mai mult succes, el vanzand doar cateva afise publicitare cu celebrii dansatori ai cabaretului Moulin Rouge, La Goulue, regina neincoronata a colinei Montmartre, dansatoare care tinea, alaturi de slabanogul Valentin zis si dezosatul, capul de afis, seara de seara, in Paris. Poate pentru ca nobilimea Europei trebuia pe undeva sa-si cheltuie banii ce-i prisoseau si latinii au stiut cel mai bine sa se dea in spectacol si sa absoarba acesti bani. A propos, eu n-as vedea un anglosaxon, punand mai mult suflet in acest dans Can -Can mulenrujian decat o fac azi latinii, chiar daca la o banala selectie de la celebrul cabaret parizian, atunci cand se anunta scoaterea la concurs a unui post vacant de dansatoare, se prezinta vreo 2000 de tinere fete din intreaga lume, toate mai inalte de 1,70 cm si sunt admise doar... cel mult doua, titulara si eventual o rezerva. Poate pentru ca prin venele lui Offenbach, cel ce-a compus muzica Can-Can-ului de la Moulin Rouge, (cabaret la care ai nevoie mereu de o rezervare la telefonul 0153098282 din Franta sau 003353098282, din Romania), n-a curs niciodata altceva decat cabernet de Bordeaux si acest spectacol de revista ce se intinde pe intrega durata a noptii, insotit de un Menu French Can-Can, ce nu costa decat 150 de euro. Sampanie, va rog! La acest spectacol, aproape neschimbat de decenii, am asistat si eu odata, demult, in cei 110 franci francezi ai acelor vremi, erau incluse, in afara spectacolului propriu zis, un

meniu savuros, o jumatate de sticla de sampanie si un zambet al unei tinere animatoare care te intreba gale din priviri, din cand in cand, Voulez-vous coucher avec moi?. Iar eu ii raspundeam tot gale, daca nu cumva si acest minor serviciu al cabaretului, nu este si el inclus in pret. Poate pentru ca Nicole Kidman, renumita actrita de la Hollywood, a facut un rol memorabil, in filmul Moulin Rouge si-a fost nominalizata pentru un Oscar. Poate pentru ca si prin venele noastre latine, clocoteste acelasi exuberant si nebunatic sang rouge precum un Jidvei sau un Murfatlar rosu, lichide pe care multi scandinavi, arabi, slavi sau japonezi ar dori sa si le transfuzeze in corp si pentru care ar plati chiar si greutatea loc in aur. (e vorba doar de o transfuzie de 4 sau 5 litri, nu e mult, cand productia de vin rosu a Frantei e de zeci de milioane de hectolitri). Poate pentru ca tot ceea ce se petrece, noapte de noapte, in jurul palelor rosii ce se invart ardeleneste in cartierul rosu al Parisului, a doua zi, odata cu aparitia zorilor, e spalat cu apa unor furtunuri sub presiune, pentru ca, la ora 6 dimineata, cartierul sa poarte iarasi cu mandrie numele unui sculptor adorat de intreaga Franta, numit Jean Baptiste Pigalle si sa-si recapete aerul unui cartier pietonal si sanatos, in care copiii o pornesc in liniste spre scoala. Sau poate pentru ca vis--vis de cabaret e-un canal ce pompeaza un permanent jet ascendent de aer cald, unde toti cei cu pletele-n vant se distreaza de minune sau poate pentru ca si mai vis--vis, dupa o alee cu castani si bancute care in noptile calde de vara se transforma in locuri de rendez-vous ad hoc, se gaseste, bine ascuns de ochii multimii, un lant de magazine xxx. Oare ce-ar fi Parisul fara Moulin Rouge, fara Turnul Eiffel, fara colina Montmartre, fara Versailles, fara Arcul de Triumf sau fara Avenue des Champs Elysees? Am vizitat la viata mea multe orase importante ale acestei lumi, precum Paris, Roma, Frankfurt, Napoli, Venetia, Viena, Zurich, Budapesta, Lyon, Warsovia, Bucuresti, Sofia, Bordeaux, Targu-Mures, Bruxelles, Valencia, Milano si altele dar nici unul dintre ele nu s-a lipit de talpile adidasilor mei de voiaj precum Parisul, nici unul nu m-a facut sa-l revad de zece ori si care, dupa ani si ani, inca ma mai invita la o cafea Sa fie oare de vina tot moara cea rosie de langa cartierul pictorilor impresionisti? Acum insa, cand in aer pluteste deja un parfum de vacant de iarna, cand, in curand, albul inzapezit al crestelor montane ne va sfarma pivirea-n bucatele mici de gheata si apoi, nisipul cel fierbinte al plajelor lumii si spuma rece a valurilor marii ne vor mangaia talpile goale, cand linistea verde a pajistilor de munte ne va ademeni sufletul oboist, avem nevoie de viata ce-o emana acest cabaret si de stropii ei de sampanie, pe care noi, zugravi ai realitatii, le vom fi imprastiat in alte sute de picaturi mai mici, fiecare cu savoarea ei, incercand sa va coloram un pic viata. Scopul lor? Sa va dea de inteles ca pe planeta noastra cea albastra, in care pamantul e inca sclavul apei, furtuna s-a potolit si putem calatori oriunde. Omul zilelor noastre a atarnat Coltul, Winchesterul si iataganul in cui, inlocuindu-le cu o mica valiza de voiaj plina cu o fireasca dorinta de a ne cunoaste mai bine minunatul nostru domiciliu planetar. Nu-mi ramane, decat sa va urez o vacanta de iarna placuta tuturor si, la vara, sa va bucurati de o cupa de sampanie, poate chiar in cabaretul Moulin Rouge, caci se pare, ca

din intreaga istorie turistica a omenirii, niciodata, Omului, nu i-a mers mai bine decat acum. Cele mai renumite branzeturi din Franta si imprejurimi In cele ce urmeaza am incercat o scurta prezentare a celor mai cunoscute si apreciate branzeturi din Franta dar nu numai. Aceste tipuri de branza se gasesc in orice supermarket si fac parte din alimentatia noastra asa ca este interesant sa incercam sa le aflam secretele. Bleu dAuvergne cest tip de branza din lapte de vaca se fabrica relativ de putina vreme, de pe la mijlocul secolului trecut. Mucegaiul albastru care brazdeaza branza este dezvoltat din painea de secara, dandu-i totodata un miros si un gust pregnant de fan si flori. Pont lEveque Produsa din lapte de vaca si originara din regiunea Basse Normandie, este unul din cele mai vechi tipuri de branza din Franta, datand din secolul al 12-lea. De abia in secolul al 17-lea a inceput sa fie cunoscut sub numele de Pont LEveque, dupa satul in care se producea, aflat in Normandia. Aceasta branza este foarte apreciata datorita gustului bogat obtinut de la soarele si iarba din regiunea Normadiei. Textura ei este cremoasa si fina iar pe masura ce se matureaza, coaja acesteia capata o culoare portocalie-rosiatica. Brie de Meaux AOC Este considerata regele branzeturilor si este produsa in regiunea Champagne-Ardenne din lapte de vaca. Are o consistenta cremoasa iar pe masura ce se invecheste se poate detecta o usoara aroma de nuci. Are o culoare galben-pai iar coaja este de un alb catifelat. Maroilles Poate cea mai cunoscuta branza din nordul Frantei, aceasta are un miros puternic sub care se ascunde un gust subtil si bogat. Le Comt Branza Comt este probabil cea mai bine vanduta branza din lume. Creata in 1952, se clasifica in functie de stadiul de maturare. La patru luni este cremoasa iar incepand de la 10 luni devine usor sfaramicioasa si mai densa. Gruyre franais AOC

Considerata mai buna decat branza Comt, este foarte apropiata ca si gust de aceasta. Se recunoaste usor datorita micilor gropite de marimea unei cirese. Neufchtel AOC Fabricata din lapte de vaca in regiunea Haute Normandie, acest tip de branza se prezinta sub forma de inima sau bloc. Este asemanatoare cu branza de tip Brie. Camembert Este o emblema a gastronomiei frantuzesti alaturi de vinuri si specialitatile de panificatie. A fost creata de Marie Harel la sfarsitul secolului XVIII. Este produsa din lapte nepasteurizat incepand din 1983. Exista numeroase copii sau variatii ale retetei dar fara prea mare succes pentru adevaratii amatori de Camembert. Coulommiers Considerata fratele mai mare al branzei Camembert si fratele cel mic al celei Brie, este originara din satul cu acelasi nume. Gustul caracteristic pentru Coulommiers este dulce cu aroma de migdale iar coaja de un alb catifelat prezinta o usoara pigmentatie rosiatica facand-o astfel usor de identificat. Chvre aux herbesEste o specialitate din lapte de capra din regiunea Alpilor. Acoperita de un strat fin de ierburi de Provence si cu o textura cremoasa la interior, aceasta branza de capra poate fi degustata pe parcursul intregii veri. Emmental Grand Cru Este produsa din lapte nepasteurizat de vaca fiind necesari in jur de 700 pana la 1000 de litri de lapte pentru a obtine 70 kg de Emmental. Savorea sa unica este data de gustul dulce caracteristic branzeturilor montane. Dupa o perioada indelungata de maturare capata o culoare usor galbuie, interiorul avand gauri de dimensiunea unei nuci. Fromage blanc Numele inseamna branza proaspata fiind asemanatoare la gust cu iaurtul. Se poate servi alaturi de fructe la desert sau i se adauga miere regasindu-se pe lista restaurantelor sub numele de fromage blanc au miel. Reblochon AOC Numele acestui tip de branza se pare ca provine de la verbul reblocher ce inseamna a mulge a doua oara. Aceasta denumire dateaza inca din secolul al 16-lea, cand, se spune, ca exista o taxa pe lapte impusa fermierilor. Asa ca, acestia erau nevoiti sa mulga a doua oara vacile, dupa ce treceau oficialii care colectau laptele datorat ca taxa. Gustul acestei branze are o aroma de alune iar textura sa cremoasa seduce multi degustatori.

RacletteOriginara din Elvetia, branza raclette a fost ulterior adoptata si produsa in toata Franta. Cele mai apreciate varietati provin totusi din regiunea Savoie unde se intalnesc si numeroase specialitati de raclette cu piper, chimen si chiar afumate. Este de asemenea si numele unui foarte popular fel de mancare, raclette, in prepararea caruia se foloseste acest tip de branza acompaniat de cartofi, produse din carne si legume. CheddarCreata la inceputul secolului al 12-lea, a fost declarata cea mai buna branza din Anglia de catre regele Henry al II-lea in anul 1170. Cheddar este originara de pe pajistile bogate din Sommerset, mai exact din regiunea Cheile Cheddar. Deoarece numele de Cheddar nu a fost protejat de-a lungul timpului, in prezent este fabricata in numeroase tari. Gustul si textura sa universala o fac cea mai consumata branza din lume. GorgonzolaEste o branza cu mucegai albastru ce provine din regiunea Bergame a Italiei. Totusi a cucerit foarte repede intreaga Europa prin gustul sau cremos ce devine usor picant cu trecerea timpului. FetaLa origine, branza feta provine din Grecia si era facuta din lapte de oaie sau capra. Deoarece a inregistrat un mare succes pe piata, a inceput sa fie produsa mai mult din lapte de vaca si mai rar din lapte de capra. In orice caz, este un ingredient nelipsit din salatele estivale. MozzarellaInitial produsa in regiunea Pouille din Italia exclusiv din lapte de bivolita, in ziua de azi Mozzarella este cunoscuta drept un tip de branza proaspata pe baza de lapte de vaca. Nu sunt putine retetele de salate, pizza,.. ce o au ca ingredient de baza.

Fiecare provincie a Frantei are o bucatarie distincta: in nord-vestul Frantei se folosesc untul, crme fraiche (un tip de smantana specifica) si merele; in Provene (sud-est), uleiul de masline, condimentele si rosiile; in sud-vest grasime de rata, foie gras (pateu de ficat de gasca) si ciuperci porcini (cpes); in nord-est se simte influenta germana si se foloseste slanina, carnatii, berea si sauerkraut. Pe langa aceste patru regiuni principale, exista multe tipuri de bucatarie locala, cum ar fi Valle de la Loire (Valea Loirei) faimoasa pentru felurile de mancare delicate din peste de apa proaspata ca si pentru vinurile albe, bucataria din Basque caracterizata prin rosii si chili, sau bucataria din Rousillon, asemanatoare cu cea Catalana. Aceste diferente regionale sunt mai estompate decat in trecut datorita migratiei populationale, dar sunt in continuare clar delineate. In plus, bucataria locala de tara franceza trece printr-o perioada de renastere puternica. Pe tot teritoriul, bucataria franceza este caracterizata printr-un numar mare de tehnici, unele extrem de complicate care servesc drept baza. Orice bucatar va poate spune ca mancarea

O alta legenda extrem de cunoscuta o are in prim plan pe Maria Antoneta, principesa de origine austriaca, maritata cu regele Frantei, Ludovic al XVI-lea. Aceasta este cea care, potrivit traditiei, introduce acest produs de patiserie in Franta, insistand ca bucatarii regali sa ii pregateasca, dupa descrierile ei, croissantul care ii aducea aminte de tinuturile natale si de copilarie, Maria Antoaneta avand, la vremea respectiva, doar 15 ani. Multi pun la indoiala aceasta legenda, din cauza faptului ca produsul de patiserie, croissantul, presupune multa pricepere si o cunoastere exacta a ingredientelor si a etapelor de preparare, incat nu putea fi descris cu lux de amanunte de catre regina. Mai mult, Maria Antoneta nu ar fi putut mentiona acest produs de patiserie, fara ca toti cronicarii de la curte sa nu consemneze, in scrierile lor, aceasta dorinta a reginei. Pe deasupra, intr-o foarte lunga lista cu mancarurile traditionale si cu cele specifice acelor vremuri, nu exista nici cea mai mica aluzie in legatura cu existenta croissantului. O alta legenda s-a tesut in jurul ofiterului austriac August Zang, care infiinteaza o patiserie in Paris, pe strada Richelieu, in jurul anului 1839. Aceasta patiserie cu specific vienez, inclusiv kipfel si briose, devine extrem de populara, intr-un timp scurt, inspirandu-i si pe patiserii de origine franceza. De-a lungul timpului, kipfel a suferit diverse transformari, ajungand sa fie astazi cunoscut sub numele de croissant.

Astazi, acest produs de patiserie a devenit un simbol arhicunoscut al culturii si traditiilor gastronomice franceze, patiserii de la sfarsitul secolului al XIX-lea imbunatatind briosele vieneze, cu aluat foietaj, dar pastrand forma de semiluna. Chiar denumirea este frantuzeasca, croissant insemnand corn (semiluna), dar si corn (aliment). Cuvantul are, de asemenea, legatura cu verbul croitre a creste (aluatul). Potrivit maestrilor-patiseri, exista cel putin cincizeci de parametri care trebuie respectati pentru a obtine un croissant adevarat: calitatea fainii, a untului, timpul de crestere a aluatului, fasonarea preparatului, temperatura cuptorului, durata coacerii etc.