P. 1
recenzie facuta exemplu

recenzie facuta exemplu

|Views: 5|Likes:
Published by iulia_mihaela_24

More info:

Published by: iulia_mihaela_24 on Aug 15, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/19/2014

pdf

text

original

CRISTIAN PANA este lect.univ.dr.

la UNIVERSITATEA ECOLOGIVA DIN BUCURESTI, unde susţine cursuri de FINANTE PUBLICE, FISCALITATE ETC. MANUALUL DE FINANTE PUBLICE are marele merit de a pune alături de rigoarea ştiinţifică şi viziunea comprehesivă asupra fenomenului, demersul îndrăzneţ în tratarea aspectelor pe care le studiază: “DOMENIUL FINANTELOR SE OCUPA CU CONCEPTELE DE TIMP, BANI SI RISC, PRECUM SI MODUL IN CARE ACESTEA SUNT INTERDEPENDENTE”. Autorul se adresează atât practicienilor, cât şi specialiştilor în ştiinţele FINANTELOR PUBLICE, oferind fiecăruia deopotrivă un instrument de analiză şi un construct consistent pentru reflecţia proprie, pentru reconsolidarea şi decantarea informaţiilor. MANUALUL DE FINANTE PUBLICE o problematică de interes general şi special pentru toţi cei implicaţi în activitatea DE GESTIONARE A FONDURILOR. MANUALUL DE FINANTE PUBLICE este structurat pe 9 părţi (I-IX) care abordează fundamentele FINATELOR PUBLICE. Toate au ca obiect de studiu specific GESTIONAREA FONDURILOR ROLUL EXTREM DE IMPORTANT AL ACESTEI STIINTE. INSUSI CRISTIAN PANA SPUNE, INCA DIN PRIMELE RANDURI CA “FINANTELE SUNT STIINTA DE GESTIONARE A FONDURILOR”. PRIMUL CAPITOL AL CARTII SE INTITULEAZA “ CONTINUTUL, FUNCTIILE SI ROLUL FINATELOR PUBLICE”, IN CARE ESTE EXTINS CONCEPTUL DE FINANTE PUBLICE. SINTETIZAND, LECT.UNIV. CRISTIAN PANA EXPRIMA FUNCTIILE PRINCIPALE ALE FINANTELOR PUBLICE , ROLUL SI EVOLUTIA ACESTORA, IMPACTUL FINANTELOR PUBLICE ASUPRA ECONOMIEI. DE ASEMENEA, ACEST CAPITOL TRATEAZA SI PROBLEMA CONTROLULUI FINANCIAR CE VIZEAZA CONSUMUL PRODUCTIV “CONTROLUL FINANCIAR SE REALIZEAZA DIN

GRADUL DE REDISTRIBUIRE INTRE RESURSELE SI DESTINATII. NIVELUL FINANTELOR PUBLICE. Acestea constituie o cale de realizare a evaziunii fiscal international. CAILE DE ACOPERIRE A NECESARULUI DE RESURSE NEACOPERIT”. Capitolul 4 are ca obiectiv să evidenţieze specificul si continutul resurselor financiare publice. care prezinta mecanismul de functionare al societatilor “offshore”. DEOARECE ACESTEA INFATISEAZA DE FAPT FORMA BANEASCA INTRUN STAT. Capitolul 4 analizează procesului complex al impozitelor si dreptul statului de a introduce impozite si modul in care isi exercita acest drept. De asemenea. Demersul întreprins conduce la identificarea principalior factori de influenta a cresterii cheltuielilor publice. “tarile care detin paradisurile fiscale pot obtine fluxuri masive de capital strain. si anume fiscalitatea.FAZA DE REPARTITIE SI ANALIZEAZA PROVENIENTA RESURSELOR SI DESTINATIA ACESTORA. GRADUL DE FISCALITATE. TITLUL CU CARE SE MOBILIZEAZA SI CEL CU CARE SE REPARTIZEAZA FONDURILE. Capitolul 3 are ca obiective specifice evidenţierea IMPORTANTEI CHELTUIELILOR PUBLICE. ca si cititor. cresterea nivelului de trai”. modernizarea si relansarea economic-sociala si in final. Un subcapitol care mie. . Capitolul 6 analizează o problema importanta a oricarui stat. care sa poata servi pentru finantarea infrastructurii. Capitolul 2 are ca scop demonstrarea FAPTULUI CA “ACITIVITATEA FINANCIARA DINTR-O TARA DEMOCRATICA ESTE GESTIONATA DE O MULTITUDINE DE ORGANE SI ORGANISME. CU DIVERSE GRADE DE SUBORDONARE”. mi-a prezentat un interes deosebit este cel intitulat “Paradisurile fiscale”.

angajat la toate nivelurile sistemului şi ale procesului de învăţământ. funcţiile şi structura finalităţilor. Finalităţile educaţiei. obiectivele specivice realizabile în diferite forme de educaţie/instruire. Capitolul 7 defineşte şi analizează: conceptual pedagogic de educaţie din perspective istorică şi axiomatică. Conţinuturile generale ale educaţiei. Pe baza acestor criterii. metodologia specifică. obiectivul general urmărit. . principiile care legitimează eficienţa activităţii.Noile educaţii”-conţinuturi particulare ale educaţiei. definirea şi analiza conţinuturilor . clasificarea finalităţilor realizată prioritar în funcţie de sfera de referinţă a acestora. În concluzie cele 6 capitole analizează statutul epistemologic al pedagogiei ca ştiinţă socioumană specializată în studiul educaţiei. Formele generale ale educaţiei.Concepte pedagogice fundamentale” şi este compusă din capitolele 7-14 (Definirea şi analiza conceptului pedagogic de educaţie. conţinuturile particulare. Perspectiva istorică şi axiomatică propusă evidenţiază valoarea paradigmei curriculumului în contextul pedagogiei postmoderne care confirmă poziţia centrală a fundamentelor pedagogiei (în calitate de teorie generală a educaţiei) în contextual ştiinţei educaţiei. Managementul sistemului de învăţământ şi Schimbarea sistemului de învăţământ).. evidenţiind importanţa funcţiei centrale cu carater obiectiv. Capitolul 9 defineşte şi analizează conceptual pedagogic de conţinut general al învăţământului pe baza următoarelor criterii epistemice: valoarea general-umană reflectată. care vizează formarea dezvoltarea personalităţii şi structura de funcţionare a activităţii de educaţie – un model conceptual în perspectiva paradigmei curriculumului. Contextul în care se realizează educaţia.Este evidenţiat acest fenomen Reconceptualizarea curriculumului în context social postmodern este prezentată din perspective deconstrucţiei şi a reconstrucţiei reflectate şi la nivelul evoluţiei ştiinţelor educaţiei posmoderne. Partea a doua a cărţii se intitulează . Funcţiile. Capitolul 8 defineşte şi analizează conceptual pedagogic de finalitate a educaţiei. clasificate şi analizate pe criterii epistemologice riguroase. finalităţile macrostructurale şi un model global şi deschis al finalităţilor ca fundament al proiectării curriculare a educaţiei/instruirii. caracteristicile şi structura educaţiei..

construirea unui model conceptual din perspective paradigmei curriculumului. politicii. În concluzie cele 8 capitole definesc şi analizează. Autoeducaţia şi . determinate de valori umane fundamentale. Educaţia permanentă. educaţie aplicată/tehnologică. complementară cu cea a conţinuturilor generale ale educaţiei. Capitolul 11 analizează problematica formelor generale ale educaţiei.noilor educaţii” î n curriculumul şcolar şi universitar. în consens cu cerinţele paradigmei curriculumului. finalităţile educaţiei.pedagogiei generale . din perspective paradigmei curriculumului. aflate la baza demersului epistemic al tuturor ştiinţelor educaţiei: educaţia.noile educaţii” în calitate de conţinuturi particulare determinate de problematica lumii contemporane generată de evoluţiile economiei. Capitolul 13 continuă analiza sistemului de învăţământ din perspective structurii sale de conducere. exprimate în termini de: educaţie morală. formele educaţiei. sistemul de educaţie. procesul de învăţământ. afirmat în societatea postmodernă. care evaluează calitativ prin adoptarea modelului managerial.Direcţiile de evoluţie a educaţiei” şi este compusă din capitolele 15-18 (Evoluţia educaţiei din perspective paradigmei curriculumului.. precum şi reforma educaţiei-schimbare superioară la nivelul sistemului de învăţământ. Relaţia dintre . O atenţie specială se acordă conceptului pedagogic fundamental de sistem de învăţământ. definit şi analizat în sens larg. conţinuturile generale ale educaţiei (cu deschidere spre .noile educaţii” şi conţinuturile generale ale educaţiei precum şi integrarea . Capitolul 12 delimitează la nivel social şi defineşte drept concept pedagogic contextul educaţiei... Pe baza conţinuturilor generale ale educaţiei. Partea a treia a cărţii se intitulează .. formele generale ale educaţiei. funcţiile educaţiei. educaţie intelectuală/ştiinţifică. Se defineşte conceptul pedagogic de schimbare în educaţie. managementul educaţiei. următoarele concepte pedagogice fundamentale. structura educaţiei.noile educaţii”). Capitolul 10 defineşte şi analizează . educaţie estetică şi educaţie fizică. culturii comunităţii în societatea posmodernă. sistemul de învăţământ. Capitolul 14 analizează modul în care are loc schimbarea la n ivelul sistemului de învăţământ. în perspective evoluţiilor înregistrate în societatea postmodernă..

Capitolul 16 analizează o direcţie principală de evoluţie a educaţiei postmoderne. Sunt evidenţiate fundamentele educaţiei permanente precum şi avansarea unei strategii a educaţiei permanente. Capitolul 17 analizează o a doua direcţie principală de evoluţie a educaţiei postmoderne.problemele puse în dezbatere vizează premisele autoeducaţiei. necesitatea valorificării sale la toate nivelurile sistemice şi ale procesului de învăţământ. educaţia. Problematica avută în vedere urmăreşte definirea conceptului pedagogic de educabilitate şi a factorilor educabilităţii: ereditatea. În concluzie cele 4 capitole identifică şi analizează direcţiile principale de evaluare a educaţiei. construită la nivelul unui model prospective. Capitolul 18 analizează cea de a treia direcţie de evoluţie a educaţiei angajate din perspective paradigmei curriculumului. mediul. .Valorificarea deplină a educabilităţii). bazate pe cunoaştere. care contribuie la atingerea unui studio superior de dezvoltare a paradigmei curriculumului. determinate pedagogic în contextual afirmă rii modelului cultural al societăţii postindustriale informaţionale. Acest model confirmă inportanţa paradigmei curriculumului. dependentă de educaţia permanentă în contextual paradigmei curriculumului. referitoare la valorificarea deplină a educabilităţii. Capitolul 15 evidenţiază direcţia fundamentală de evoluţie a educaţiei în contextual afirmării depline a paradigmei curriculumului în calitate de model exemplar de abordare a teoriei în pedagogia postmodernă. elaborarea conceptului pedagogic de autoeducaţie şi avansarea unei metodologii de proiectare şi realizare a autoeducaţiei.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->