I

. .
<
Manualul a fost e1aborat pe haza programei
aprobate de Ministerul Educatiei Iii 1nvatalUintului
Au participat:
LIGIA: partea I, cap. I, II, III, IV *i V
HILOHI SABINA: partea I, cap. VI
NADOLO ANDREI: partea a II-a
LAZEANU LUCIA: partea a III-a
Referenti : fiz, VASILE PETRESCU
Redactor: ing. FELICIA BALASAN
Tehnoredactor: ELENA PETRICA
Coperta: VICTOR WEGEMANN
PARTEA iNTHA
TEHNICA MASURARII MASELOR
CAPITOLUL I
NOTIUNI INTRODUCTIVE
A. MASA GREUTATE
Masa, alaturi de spatiu si timp, este una din rnarimile fundamen
tale ale mecanicii, Trairn in spatiu si in timp, intilnim diferite obiecte
si corpuri care au 0 masa pe care 0 sesizam cind vrem sa le miscam.
Nctiunea de masa este strins legata de notiunea de materie, masa
reprezentind una din caracteristicile fundamentale ale materiei.
Dupa cum se cunoaste din mecanica, legea a doua a lui ,Newton
afirll1.a.. __<daca un obiect in miscare sufera 0 acceleratip,'inseamna
ca asiipra lui actioneaza 0 forta. Experimental se constata insa ca :
daca asupra unor corpuri diferite actioneaza aceeasi fort a, ele capata
diferite acceleratii. De aid se deduce ca, acceleratiile corpurilor sint
determinate nu numai de fortele care actioneaza asupra lor, ci si de
o alta proprietate, care este tocmai marimea fizica numita masd,
Matematic, legea a doua a lui Newton se exprirna astfel :
F= m- a, (1)
'I
adica forta F care actioneaza asupra unui corp este numeric egala
I
cu masa m a acestuia inmultita cu acceleratia a pe care 0 capata
i
corpul sub actiunea fortei.
Din relatia (1) rezulta ca masa unui corp poate fi determinata
prin relatia :
F
m=
a
Deci, masa se exprima numeric prin raportul dintre fort a F si
acceleratia a.
,I'
I
_ .<1
3
Tot din rnecanica este cunoscuta legea atractiei universale, care se
exprima prin relatia :
in care:
F
r
k
F = k mI' m.,
(2)
y'
este fort a cu care se atrag doua corpuri avind masele m1 si m
2
;
distants dintre corpurile de masa m
1
si m
2
;
. ... I newton X metru'
constanta gravltatlel Ulllversa e = 6,670 X 10-
11
.
kilogram'
Aceste doua legi permit sa se studieze fortele ce actioneaza asupra
obiectelor din apropierea suprafetei Pamintului.
Egalind relatia (1) cu (2) rezulta :
mM
F = k -- = m'g, '(3)
R'
considerind M - masa Pamintului, R - raza Pamintului, si
g = k . M / R2 acceleratia gravitatiei.
Forta G care actioneaza asupra unui corp pe directie verticala
'datorita gravitatiei universale, denumita greutate, este egala cu :
G=m 'g. (4)
Greutatea la inal}imi mici in raport cu raza Pamintului este aproa
pe independenta de inaltime. Din relatia (4) se pot duce urma
toarele:

i' - greutatea G, a unui corp de masa m, variaza cu acceleratia
gravitatiei, care, la rindul ei, depinde de latitudine si de altitudine.
La poli, g are valoarea maxima, egala cu 9,831 m/s
2
, iar la ecuator, g
are valoarea minima, egala cu 9,781 m/s
2
, diferenta datorindu-se va
riatiei razei Pamintului :
- acceleratia gravitatiei g este acceleratia pe care 0 capata orice
corp lasat sa cada liber in vid (adica in conditii in care efectele de
frinare pe care le-ar exercita atmosfera sint inlaturate).
Multa vreme, in limbajul curent si, uneori, chiar in diY.erse publi
catii,nQ!:iunile deimasa si gre.utate au fost confundate, mai precis
notiunea 0 substituia pe aceea de masa. Acest lucru se
datoreste caraeterului mai palpabil al notiunii de greutate in raport
cu acela abstract al notiunii de masa dar, evident, acest lucru nu poate
justifiea, in nici un caz, 0 asemenea confuzie.
1*

4
------------------1
Timp de peste doua secole s-a crezut ca ecuatiile miscarii formu
late de Newton descriu absolut corect natura lucrurilor. Legile lui
Newton implica tacit faptul () marime constanta.
In anul 1905, Albert Einstein a corectat aceste lucruri in cadrul
teoriei relativitatii restrinse, aratind ca Ia..viteze .foarte mici, masa
unui corp creste cu viteza lui. Masa poate fi deci definita ca fiind
o miirime scalard care mdsoarii inertia corpurilor,
B. UNITAll DE MASURA
Sistemul de unitati de masura legal si obligatoriu in toate doineni
ile de activitate din tara noastra este Sistemul International de Uni
tati (simbol S.l.).
Unitatea de masura a masei in sistemul international este kilogra
mul, cu simbolul kg.
Kilogramul se defineste ca masa "kilogramului prototip interna
tional", adoptat ca unitate de mdsurii a masei de cdire Conferinia Gene
rala de Masuri Greutati, in anul 1899.
Kilogramul prototip international confectionat din platina iridiata
este pastrat la Biroul International de Masuri si Crentati de la Sevres
Franta.
Tara noastra poseda ca prototip kilogramul national numarul 2,
atribuit in acest scop de Conferinta Oenerala de Masuri si Oreutati
din anul 1889. Acesta este pastrat de Institutul national de metro
logie Bucuresti 9i serveste ca referinta pentru intreaga activitate de
asigurare a uniforrnitatii si preciziei masurarilor de masa din
R.S. Romania.
C. DETERMINAREA MASEI CORPURILOR
Determinarea masei corpurilor, cintarirea, are ca scop, obtinerea
unor inforrnatii de masurare, adica a unor inforrnatii de un tip parti
cular care ne spun de cite ori masa corpului examinat este mai mare sau
mai mica decit masa unui anumit corp, adoptat drept unitate de rna
sura. Intrucit aceste informatii se obtin prin intermediul unor mij
loace tehniee adecvate, inainte de prezentarea operatiei de cintiirire
propriu-zise este necesara 0 prezentare a aparatelor de cintarit.
i "d
5
1
..----"
c
6
J ..
~ O
2 2
P
J 1 S h d '" b 1 ~ .
zg. .. c ema e prmcrpiu a a antei
. 1
simp e.
1. Aparate de cintarit
Din punctul de vedere al
principiului de constructie, apa
ratele de cintarit se pot clasifi
ca in doua grupe mari :
- aparate de cintarit cu
pirghii, din categoria carora fac
parte balantele si basculele;
- aparate de cintarit fara
pirghii, care functioneaza in
baza unor traductoare, ca : doze
tensornetrice, traduetoare hidra
ulice, cu element elastic, pneu
ti di ti . 1 1
rna 1C, ra toac rve Sl a te e.
~ A ' 1 d A
Iritrucit aparate e e cin
tarit cu pirghii reprezinta in
2. Cintarirea
Cintarirea este operatia de masurare prin care se determina masa
unui corp. Actiunea greutatii unui corp care este asezat pe un reazem
se manifests prin fort a pe care acesta 0 exercita asupra reazemului.
Acest fapt permite sa se efeetueze cintarirea eu ajutoru1 aparatelor
de cintarit,
Astfel, dad se asaza un corp pe talerul unei balante simple (v.
Iig. 1.1), se observa ca talerul va cobori sub influenta greutatii Q a
acestuia, Pe celalalt taler se a;;aza mase de lucru, de marime convena
bila cu greutatea P, astfel incit virful indicatorului balantei, la oprire,
sa fie in dreptul reperului din mijloc de pe scara gradata ; la aceasta
pozitie a pirghiei [orizontala] si a acului se spune ca balanta este in
pozi{ie normald de echilibru. .
in aceasta situatie, momentele date de cele doua greutati Q si P
fata de axa 0 a balantei sint egale:
"
QOA = p. OB,
deoarece OA OB,
avern :
Q= P.
I
I'
I Deci, in operatia de cintarire descrisa se face 0 comparare intre ac
tiunea greutatii Q a corpului si aceea a greutatii P a masurilor de
masa, stabilindu-se egalitatea lor.
Notind cu 11lQ
greutatile Q si P
DeoaJece Q
masa corpului si cu m
p
masa masurilor de masa,
se exprirna, utilizindu-se relatia (4) ;
Q = mQ . g.
P = mp . g.
P, rezulta ca :
prezent si desigur vor reprezenta 9i in urrnatorii ani, marea majoritate
a aparatelor de cintarit din economie si cum aceste aparate sint sin
gurele care pot fi utilizate ca etaloane si 1a cintaririle de precizie ridi
cata, prezentarea succinta a aparatelor de cintarit in acest capitol, pre
cum si exemplificarile principale de la capitolele 2 si 3 care trateaza
problernele cu caracter general ale cintarclor si metodelor de cintji
rire va fi Iacuta pe aparatele cu pirghii si. in principal, pe balanta
simpla,
~
. a. Balanta simpla (fig. 1.1), eel mai simplu si rnai vechi dintre
aparatele de cintarit, are ca parte principala pirghia cu brate egale 1,
mobila in jurul unei axe orizontale forrnata din muchia unui cutit 0,
r cu rol de cutit de sprijin numit cutit central, fixat la mijlocul pirghiei.
;q La distante egale de muchia cutitului central se gas esc dona cutite
A si B, numite cutite de sarcina. Pe muchiile acestor cutite sint sus
pendate ce1e doua talere 2 ale balantei, prin interrnediui unor vergele
de suport 3 si al unor piese numite paftale 4. Un ac indicator 5, solidar
cu pirghia, se deplaseaza in fata unei scari gradate 6.
b. Baseula este un alt aparat de cintarit cu 0 larga utilizare, a
carei constructie se bazeaza pe un sistem cinematic compus din doua
sap. mai multe pirghii. Pe una sau doua dintre ele, denumite ptrghii\ ,Ii .
de sarcina, se a ~ a z a platforma. Aceasta constituie receptorul de sar-
Cum insa
.
latia de mai
mQ . g = 11tp g.
g are aceeasi valoare la ambele talere ale balantei, re
sus devine:
mQ = mp . (5)
I,
Iii cina a1 aparatului, pe care se incarca corpul a carui masa urmeaza Din relatia (5) rezulta ca prin operatia de dntarire, efeetuata cu
~ sa fie determinata. Forta reprezentata de greutatea acestui corp ester ;ljutorul unei balante simple cu bratele egale, se determina egali
redusa de sistemul pirghiei de sarcina 9i transmisa ptrghiei de echi- f" t atea a doua mase din egalitatea greutatilor lor, deoarece influenta
acceleratiei gravitatiei g se elimina, operatia fiind executata in ace
n j ~ . ' _
7
,'J'
.'!
.",
lasi loc'. Masa unui corp ramine neschimbata in orice punct de pe Verificarea cuncstinteler
suprafata globului pamintesc,
Se mentioneaza ca operatia de cintarire descrisa mai sus consti 1. Ce se intelege prin masa unui corp?
tuie un caz particular, deoarece, pentru usurinta intelegerii, s-a pre 2. Ce fel de marime este masa :
supus ca, prin adaugarea greutatilor P, pirghia balantei este adusa - Constanta?
in pozitia normala de echilibru. De cele mai multe ori, pirghia balan - Variabila?
tei ramine in echilibru intr-o pozitie inclinata, apropiata de pozitia 3. Ce se intelege prin greutatea unui corp?
normala de echilibru. Acest caz va fi discutat in cele ce urrneaza. ... Ce fel de marime este greutatea:
Dupa cum s-a aratat, basculele au doua sau mai multe pirghii, - Constanta?
iar fort a provenita de la greutatea corpului de cintarit este redusa - Variabila?
de pirghiile de sarcina 9i transmisa la pirghia de echilibrare. Opera 5. Care este unitatea de masura pentru masa in Sistemul International de Unitllti
tia de cintarire este realizata prin stabilirea egalitatii momentului I}i cum se defineste ?
fortei (reduse), determinata de obiectul cintarit fata de axa de oscila 6. Care este unitatea de masura pentru greutate in Sistemul International:
tiea pirghiei de echilibrare, cu momentul unei alte forte, care lucreaza Dyna?
pe aceeasi pirghie, forta generata de greutatea unui corp de masa - Newton?
determinata, denumit cursorul de echilibrare. - Kilogramul-forfa P
Se poate trage conc1uzia ca, la aparatele de cintarit cu pirghii, 7. Ce marime fizica se deterrnina atunci cind se efectueaza clntarlrea unui
masa unui corp se determina prin compararea greutatii corpului res corp Cll 0 balanta simpla :
pectiv cu greutatea altor corpuri de referinta. Acest fapt a contribuit
. ~
Greutatea?
si ella confuzia ce se manifesta in intelegerea diferentei dintre notiu - Masa?
nile de masa si greutate a corpurilor,
La aparatul de cintarit fara pirghii, greutatea corpului produce
J
'modificari ale elementelor de masurare ale aparatului: defor marea
elementului elastic la aparate1e cu element elastic, cresterea pre
t ,
siunii in sistemul hidraulic la aparatele hidraulice etc. care sint trans
k,
, ~
mise dispozitivului de indicare ; aceste modificari sint proportionale I:
cu greutatea corpului de cintarit, Iridicatiile acestor aparate sint ):'
CAPITOLUl II
date in unitati de masa, cu toate di. acestea mascara direct greutatea
CARACTERISTICllE APARATElOR DE CiNTARiT
corpurilor. La efectuarea unor cintariri de precizie cu aceste aparate
r
(la anumite balante de torsiune, spre exemplu), trebuie sa se tina (
JI
seama insa de influenta acceleratiei gravitationale a locului de rna
I ~
A. NOTIUNI GENERALE
surare si de forja arhimediana, daca acestea afecteazii semnificatia
rezultatelor masurarilor, Aparatele de cintarit fara pirghii sint gra
date (etalonate) cu mase etalon.
\
Orice aparat de cintarit, indiferent de principiul sau de functio
Pentru efectuarea cintaririi, la unele aparate de cintarit cu pirghii 1 ,
nare sau de destinatia sa, poate fi tratat ca 0 cutie neagrii, reprezentatii
, '
sint necesare masuri de masa, spre exemplu, la balanta simpla, la
sub forma unui dreptunghi (fig. 1.2). Adjectivul negru subliniaza
balanta compusa, la balante semiautomate pe intervalele de imasu
iaptul di. se face abstractie de solutiile concrete care stau la baza
rare care depasesc limita maxima a scarii gradate. Aparatele de cin
constructiei aparatului. Atunci cind se va prezenta descrierea deta
tarit fara pirghii nu necesita masuri de masa pentru efectuarea dn
liata a unui numar mare de aparate, practic se poate spune ca aceasta
taririi.
cutie va fi luminata, adidi. se vor evidentia prineipiile de functionare
~ i solutiile constructive prin intermediul carora acestea se realizeaza.
1 Se precizeaza ca relatia 5 este riguros valabila fie atunci dnd se face dntiiri
Functionarea unei astfel de cutii poate fi descrisa prin intermediul
rea in vid, fie in cazul in care dntiirirea se face in aer insa corpurile Q '\\i P au
aceea'\\i densitate. caracteristicii de convertire, adica prin relatia functional a dintre X,
".'1'
...
9"'-. 8
i

I
I'
J.
(

(.
semnalul de intrare si X, semnalul
de iesire, In cazuI aparatelor de cin
tarit, semnaIuI de intrare va fi in

totdeauna forta exercitata de corpul
" cintarit (greutatea corpulni). rn ceIe ce
Hg. 1.2. . a apara- urrneaza, pentru prescurtare, marirnea
tuhri de cmtant. masurata asupra receptoruIui de sar
cina va fi denumita miisurand (conform
STAS 2872-74), iar marimea de iesire va putea fi, dupa caz, depla
sarea unui ac indicator sau a unui spot Iuminos in dreptuI unei scari
gradate, un anumit grupaj de cifre in cazuI indicatiei nurnerice etc.
In figura 1.3 sint prezentate grafic 0 serie de realizari posibile ale
unor caracteristici de convertire. La majoritatea aparateIor de cinta
rit, caracteristica de convertire este 0 functie liniara 1, dar exista si
cazuri cind poate avea 0 alura neliniara 2.
Caracteristicile principale ale abaraielor de Cntarit se clasifica in
doua categorii:
- caracteristici metroIogice:
- caracteristici functionals
Din prima categorie fac parte: sensibiIitatea, pragul de sensibili
tate, justetea, fideIitatea, stabilitatea fata de efecteIe factoriIor de
influenta si clasa de predzie.
CaracteristiciIe functionale cuprind: intervaIuI de cintarire, li
mita maxima, respectiv minima de cintarire, timpuI de r aspuns,
cadenta de masurare, ca
pacitatea de suprasarcina,
fiabilitatea metrologica.

I
i::

:;,
..:
2 /' -1
/'
1. Sensibilitatea

/' I:;
'--"
",,'"
/"
Sensibilitatea unui apa
rat de cintarit este caracie
ristica metrologicd ce expri
ma raportul dintre uariatia
marimii de iesire si variatia
miirimii de i'ntra;e care' 0
produce.
-.I
-
Adica :
Fig. 1.3. Caracteristica de convertire a aparatu
s =
(6)
lui de cirrtarit.
!:lX. '
10
.( [sore/no C;iJl&da) !
III care:
S este sensibiIitatea aparatului :
J1X
i
- variatia masurandului :
J1X - variatia marimii de iesire a aparatuIui produsii de apIicarea
e
lui ,-:lX
i
.
De exemp1u: pe ta1eruI de sarcina a unei balante serniautomate
se aplica 0 masa etalon de 100 g, inregistrindu-se 0 deviere a acului
indicator de 20 de diviziuni. Se intreaba care este sensibilitatea unei
asernenea balante ?
20 .
S = - = 0,2 div/g.
100
Daca caracteristica de convertire este Iiniarii (fig. 1.3), atunci pe
intregul interval in care se pot face masurari sensibilitatea este ace
De fapt, in acest caz, sensibilitatea nu este altceva decit coefi
cientu1 unghiu1ar a1 caracteristicii de convertire. Cu cit un aparat
este mai sensibil, adica are 0 sensibilitate mai ridicata, cu atit panta
caracteristicii de convertire este mai abrupta invers, cu cit sensi
bilitatea este mai scazuta, cu atit panta aceleiasi caracteristici este
mai lina.
In general se cere ca aparatul de cintarit sa aiba 0 sensibilitate
ridicata.
In cazuI in care caracteristica de convertire este neliniara, sensi
bilitatea nu poate fi definita decit specificind concomitent punctu1
de pe scara pentru care ea a fost determinata, Irrtr-adevar. pentru
cea de-a doua curba din figura 1.3 se observa ca sensibilitatea are
vaIori diferite pentru fiecare valoare a sarcinii cintarite,
Deseori, in aplicatii, este necesara fo1osirea unei marimi care
reprezinta inversul sensibilitatii. Aceasta marime poarta denumirea
de ualoarea diviziunii. Astfel, pentru exemplu1 numeric discutat mai
sus rezulta ca :
- tJ.x i - 100 - 5 /d'
d - --- - - - g IV,
sx, 20
unde d este valoarea diviziunii.
Dupa cum se va vedea, sensibilitatea constituie 0 caracteristica
metrologica principala a tuturor aparatelor de cintarit. Pentru aiputea
Iolosi corect 0 balanta si, in deosebi, pentru a putea verifica dad
sc-nsibilit.atea acesteia corespunde, este necesar sa intelegem bine
Iactorii care deterrnina cresterea, respectiv diminuarea sensibilitatii,
Aceasta chestiune se pune intrucitva diferit la fiecare tip de
h:d:1nta, tot.usi, 0 analiza f actrta asupra unuia din cele mai vechi,
11

p
Fig. 1.4. Determinarea sensibilitatfl la balanta simpla.
dar in acelasi timp inca ~ i astazi foarte raspindite tipuri - balanta
simpla - ne permite sa punem in lumina 0 serie de conc1uzii valabile
pentru majoritatea balantelor,
Se considera deci 0 pirghie AOB, a unei balante simple (fig. 1.4),
, la care:
d este distanta dintre muchia cutitului central 0 si Iinia care
uneste muchiile cutitelor marginale A ~ i B.
~
OA = OB = b - lungimea bratului pirghiei :
OC = a - distanta intre 0 9i centrul de greutate G;
o 6 - unghiul dintre verticala 9i fiecare din brate.
Daca se adauga 0 sarcina p pe talerul din stinga, pirghia se inclina
"
'I
in aceastii parte si, dupa un oarecare numar de oscilatii, ia o rnoua
~
pozitie de echilibru A'OB',
unde:
1:AOA'= 1: BOB' = 1:COC' = ex.
Ecuatia de echilibrn in acest caz este ;
(P + p) . l . sin (e - ex') = G . a sin ex + P . I . sin (6 + ex),
care dezvoltata devine:
'(P + p) . Z . (sin 6 . cos IX - sin ex cos 6) =
= G . a . sin 6 + P , l . (sin 6 . cos IX + sin ex . cos 6),
12
adica :
p . I sin 6 . cos IX = G . a . sin IX + (2 . P + P)l . sin ex . cos 6.
1mpartind prin cos ex rezulta :
p . I . sin 6 = tg ex[G . a + (2 . P + P) . I . cos 6].
Neglijind pe p, care este mic in raport de 2 . P, se obtine expresia :
tg ex = p . I sin 6 , (7)
2 . P . I cos 6 + G . a
in care: I . cos 6 este proiectia bratelor de pirghie pe verticala (fig.
1.5) care trece prin 0 si reprezinta distanta pe verticala d dintre planul
cutitelor extreme si muchia cutitului central. Aceasta marime joaca
un rol important in studiul sensibilitatii.
In mod obisnuit, unghiul 6 este foarte apropiat de 90, astfel ca
se poate asimila sin 6 = 1; in acest caz, formula (7) devine:
p. I 8)
~ e x = , (
2.P.d+Ga
daca ex este foarte mic, atunci se poate considera tg ex ~ ex si, tinind
seama de relatia (6), relatia care da sensibilitatea balantei examinate
va fi:
5 = I (9)
. 2.Pd+Ga
a. Diseutia relatiei (9 Tinind seama de pozitia muchiilor cutite
lor, prezinta interes trei azuri (fig. 1.6) ; cind cutitele sint in acelasi
plan, (fig. 1.6 a) in forma de acoperis (fig. 1.6 b) ~ i in forma de V (fig.
1.6, c).
0-- 0
d
o ~
b
d
~
A
----------------i
C
I
Fig. 1.6. Cutite dispnse:
Fig. 1.5. Distanta dintre muchiile
a - in linie dreapt1l.; b - in forma
cutitelor,
de acoperts , - In formll de V.
13
!
1.
1
;{Muchiile cuiitelor in acelasi plan (fig. 1.6, a) reprezinta situatia
ideala si, in acest caz, d = 0, iar relatia (9) devine:
1
5=-
G.a
Cum P nu mai apare in formula, rezulta ca sensibilitatea este,
in acest caz, independenta de sarcinile asezate pe talere.
lit!uchiile cutitelor situate in forma de acoperis inseamna ca planul
cutitelor marginale se gaseste sub cutitul central, asa cum se vede
in figura 1.6, b. In acest caz, d este pozitiv, astfel incit atunci cind
P creste, numitorul functiei din relatia (9) creste, respectiv 5 scade.
In aceasta situatie, sensihilitatea scade cind sarcina creste,
Acesta este cazul general: pirghia incarcata se incovoaie sub
acjiunea sarcinilor ce lucreaza pe cutitele marginale; atunci apare
d care devine din ce in ce mai mare, pe masura ce sarcinile cresco
Variatia posibila a sensibilit.atii, care scade cu sarcina, este reprezentata
prin curba I din figura 1.7.
M uchiile cutitelor situate in forma de V inseamna ca planul cutrte
lor marginale se gaseste deasupra cutitului (fig. 6, c). In acest caz
d va fi negativ. Tot negativ va fi produsul 2 . P . d. Relatia (10)
devine:
5=----
(10)
Ga-2Pd
Cind P creste, numitorul ecuatiei (10) scade, astfel incit 5 creste.
In acest caz, sensibilitatea creste cu sarcina.
In realitate fenomenul este mai complicat, deoarece, 0 data cu
incarcarea talerelor, pirghia se incovoaie din ce in ce mai mult, iar la
;;; un moment dat muchiile cutitelor
ajung sa fie in acelasi plan (d = 0).
n Continuind cu incarcarea talere
c lor, pirghia se incovoaie si mai mult,
muchiile cutitelor ajungind in forma
I . de acoperis (d > 0) cind, dupa cum
am vazut, sensibilitatea incepe sa
descreasca.
. In acest caz, variatia sensibilita
S.Jf'cma tii cu sarcina este reprezentata prin
Fig. 1.7. Reprezentarea grafica a II din figura 1.7. Curba sensi
sensibilitatii balantei in functie de bilitatii unei balante moderne trebuie
sarcina cintaritll. sa fie' de acest tip, deoarece numai
14
astfel se poate asigura 0 sensibilitate aproximativ constarrta la
diferite sarcini.
b. Influenta lungimii I a bratului pirghiei. Se discuta cazul cind
muchiile cutitelor sint in acelasi plan, atunci:
1
5=-
Ga
(11)
Deci, sensibilitatea este cu atit mai mare cu cit lungimea unui
brat al pirghiei este mai mare si cu cit masa pirghiei ;;i distanta dintre
centrul de grentate si axa sint mai mid. Cu cit un brat este mai lung,
cu atit are insa 0 incovoiere mai mare. Se ajunge la cazul cind muchiile
cutitelor sint in forma de acoperis, cind dupa cum s-a vazut sensibi
litatea descreste cu sarcina.
Se demonstreaza ca daca inaltimea h a sectiunii pirghiei in dreptul
muchiei cutitului central este mare, sensibilitatea balantei nu mai
depinde de lungimea bratelor de pirghie.
In consecinta, pentru ca incovoierea pirghiei sa fie cit mai redusa,
se construiesc balante cu brate cit mai scurte posibil, lungimea I fiind
Iirnit.at.a de asezarea talerelor cu h. cit mai mare. La balantele de pre
cizie moderne, lungimea pirghiei nu depaseste 150 mm la aparatele
cu limita maxima de cintarire de 200 g !ji 250 mm pentru limita maxima
de cintarire 1 kg.
c. Inlluenta greutalii (G). Din relatia (9) reiese ca pentru 0 lungime
data este avantajos sa se micsoreze greutatea, respectiv masa pirghiei.
In acest scop, la cele mai multe balante simple se fac decupari in
pirghie.
Insa micsorarea masei pirghiei este limitata de necesitatea de a
se asigura rezistenta pirghiei, care trebuie sa fie suficienta pentru
ca incovoierile sa fie mici,
d. Influenta marimii a - distanta de la centrul de greutate la
muchia cutitului central. Tot din relatia (10) rezulta ca sensibilitatea
creste cind valoarea lui a descreste. In acest sens este avantajos sa
se apropie cit mai mult centrul de greutate de muchia cutitului cen
tral, manipulindu-se in acest scop dispozitivele de reglare, cu care
este inzestrata orice balanta de precizie,
Daca insa a devine prea mic, atunci G . a devine neglijabil fata
de 2 . P . d, iar sensibilitatea tinde sa fie invers proportionala cu
sarcina.
Pe de alta parte, pirghia unei balante poate fi considerata un
pendul fizic care poate oscila cu perioada de oscilatie data de
relatia :
(12)

15
I
"
l i

0,

unde: L este lungimea pendulului simplu, sincron cu pendulul fizic
;;i are valoarea:
k"
L=a+-, (13)
a
k fiind raza de giratie, In relatia (13), valoarea lui a este neglijabila
fata de, aceea a lui k
2
Ja.
Inlocuind pe L in relatia (12), se obtine :
V
k"
T = 21t -,'
ag
de unde se deduce ca daca a fiind foarte mic, perioada oscilatiei T
va fi foarte mare. Deci trebuie sa se astepte mult timp pina ce balanta
ia pozitia de echilibru, astfel incit operatia de cintarire ajunge la
durate inacceptabile. Din aceasta cauza, la aparatele uzuale de cintarit
a este de citiva milimetri.
e. Influenta ealitatil eutitelor. Cutitele tocite, ruginite, stirbite,
sparte etc. scad sensibilitatea balantei. Pentru a ilustra aceasta, se
reprezinta exagerat uzura unui cutit central (fig; 1.8), care se sprijina
pe pernita printr-o suprafata foarte mare. Daca se adauga 0 mica
greutate pe talerul sting, atunci rezultanta R a fortelor care lucreaza
pe cele doua cutite marginale se va muta spre stinga, Daca punctul
de aplicatie al rezultantei se va gasi in interiorul bazei de sustinere
a cutitului, pirghia balantei nu se va inclina.
Practica a demonstrat ca sensibilitatea unei balante, depinde in
cea mai mare masura de calitatea cutitelor.
La unele balante simple se traseaza 0 curba a valorii diviziunii
functie de sarcina de incarcare (fig. 1.9). Aceasta curba serveste la
C
A

Sp
13l6mg/d" t - -. - - .- - - _
IUII"'9ld" r- - - -
I/Jimgld.,
!fJ.!i"'/d
R'p
R
Olcg 2trg jlcg IOI(g
Fig. 1.8. Jnfluenta calitap.i crrtitelor Fig. 1.9. Reprezentarea grafica a va
la balanta simpla. rlatiei valorii diviziunii in functie de
sarcina de incarcare.
16
lucrarile de comparatio a maselor etalon si de lucru. La curba valorii
diviziunii prezentata in figura 1.9 se rernarca faptul ca, din cauza
incovoierii pirghiei, valoarea acestei caracteristici creste cu sarcina,
invers decit la curba I din figura 1.7.
La alte aparate de cintarit, care nu au scara gradata in unitati
de masa, valoarea diviziunii se considera a fi sarcina care deplaseaza
aratatorul mobil Iata de eel fix cu un anumit nurnar de milimetri,
stabilit in functie de clasa de precizie a aparatului.
Trebuie rnentionat faptul ca valorile diviziunii pe care trebuie
sa le realizeze diferite aparate de cintarit ce se utilizeaza la noi in
tara sint stabilite prin standarde si instructiuni de verificare, elaborate
de Institntul national de metrologie.
Totodata trebnie subliniat faptul ca la toate aparatele de cintarit
prevazute cu scara gradata (adica cu scari pe care este indicata, prin
constructie, valoarea diviziunii), se prodnce in timp, datorita feno
menelor de uzura, imbatrinire san dereglare, 0 modificare a pantei
si, mai rar, a alurii caracteristicii de convertire. 0 asemenea situatie
(v. fig. 1.3 reperul 3) are drept consecinta atit modificarea sensibi
litatii aparatnlui cit si a valorii diviziunii. Iritrucit aceste modificari
nu devin cunoscute decit cu ocazia verificarii aparatului de cintarit,
rezultii ca in intreaga perioada in care se trtilizeaza aparatul cu sensibi
litatea modificata fata de valoarea initiala se comit erori. Aceste erori,
datorita cauzei care le genereaza, sint denumite erori de sensibilitate.
Erori de sensibilitate apar si la aparatele de cintarit fara scara
gradata. Dar, intrucit la acestea de regula valoarea diviziunii se
determina experimental inaintea unor serii de cintariri, sansele ca
in perioada scurta cit dureaza 0 serie de cintariri sa se produca 0
modificare a sensibilitatii sint mult mai reduse.
2. Pragul de sensibilitate
.Aparatele de cintarit se caracterizeaza si printr-o alta caracteristica
strins legatii de sensibilitate, si anume pragul de sensibilitaie.
, Pragul de sensibilitate este definit ca: cea mai mica valoare a
sarcinii de cinidri; care determind () variatie distinct sesizabild a mdrimii
de iesire (STAS 2810-69). '
Aplicarea practica a acestei definitii necesita unele precizari supli
mcntare in ceea ce priveste uariatia .distinct sesizabild a marimii de
irsirc. Primitori ai inforrnatiilor de masurare obtinute in urma cinta
ririlor pot fi atit masinile, mai precis dispozitivele automate, cit :;;i
(:Iccst lucru se intimpla eel mai des) operatorii umani.
'I't'l1l\j(,il mu s urjiri i mas elor , volumelor si merimilor analitice 17
Ii.

,

,

Daca in cazul dispozitivelor automate variatia distinct sesizabilii
poate fi univoc explicitata ca acea valoare a semnalului de iesire care
declanseaza 0 actiuue corespunzatoare a dispozitivului, nu este aceeasi
situatie cu operatorii umani. Unii operatori pot sesiza corect 0 variatie
egala cu 0 zecime din lungimea celei mai mici diviziuni de pe scara
gradata, altii, doar 0 cincime. Datorrta acestui fapt, in norme
instructiuni s-a convenit ca pentru determinarea pragului de sensibi
litate sa se indice valoarea semnalului de iesire pe care trebuie sa 0
produca 0 sarcina de cintarit foarte mica. De exemplu, in cazul aparate
lor cu echilibrare automata sau serniautomata si indicare continua,
verificarea pragului de sensibilitate se face astfel : 'se asaza, fara socuri,
pe aparatul echilibrat, atit la gol cit si in sarcina, 0 masa egala cu
eroarea ..tolerata pentru aparatul respectiv. Aceasta trebuie sa pro
voace 0 deplasare a indicatorului egala cu cel putin 0,7 din valoarea
acestei suprasarcini.
3. Justetec
Se presupune ca. se executa cite 0 serie de deterrninari cu trei
aparate de cintarit asupra aceluiasi masurand (obiect). Diferenta
dintre rezultatul masur arii si valoarea adevarata a masurandnlui
(marirnii cintarite) poarta denumirea de croare de mdsurarc (STAS
2872--74).
E = X - X
o
,
in care:
E este eroarea de masurare ;
X valoarea exprimata de rezultatul masur arii (cintaririi}:
X - valoarea masurandului, mai precis valoarea adevaratii a
o
rnasei obiectului cintarit.
Daca rezultatele erorilor individuale obtinute in cele trei serii
de determinari se reprezinta grafic, folosind pentru aceasta figuri
de tipul celor utilizate la panourile de tragere la tinta, in anumite
cazuri particulare pot rezulta imaginile prezentate in figura I. 10.
Distanj.a fiecarni punet marcat cu (+) fata de centrul tintei repre
zinta, la 0 anumita scara, marirnea erorii respective. Punctul care
trece prin centrul tintei corespunde unei erori egale cu zero.
Dupa cum se observa, cele trei imagini, fiecare corespunzind unui
anumit aparat, difera esential in privinta a dona caracteristici:
centrul de grupare al erorilor;
- imprastierea erorilor in jurul centrului de grupare.
18
a b c
Fig. 1.10. Analogia dintre erorile de masurare si trasul la tinta.
In primul caz (fig. 1.10, a), erorile sint strins grupate, insa centrul
de grupare este distantat fata de centrul tintei. In eel de-al doi lea
caz (fig. 1.10, b) se poate afirma, ceea ce este mai greu sesizabil, ca
ccntrul de grupare coincide practic cu centrul tintei, insa avem de:a
face cu 0 imprastiere mult mai mare in raport cu primul caz. III
sflr9it, in cel de al treilea caz (fig. 1.10, c), irnprastierea este midi
si suplimentar si centrul de grupare se suprapune practic en centruJ
tintei.
Aceste exemple dernonstreaza ca este necesar ca orice aparat de
masurat, si de la aceasta regula nu fac exceptie nici aparatele de
cintarit, sa fie caraeterizat in privinta erorilor prin eel putin doua
caracteristici distincte.
]ustetea, definita drept caracteristica metrologica a unui mijloc
de masurat (aparat de cintarit}, exprirna calitatea " acestuia in
(Tea ce priveste gradul de afeetare a rezultaielor miisurarilor cu erori
sisicmaiicc (STAS 2810-69).
Eroarea de Justete se deterrnina ca suma algebrica a erorilor siste
matice, care in conditii determinate afecteaza valoarea rezultatului
iuiisurarii furnizat de un mijloc de masurat.
Aplicarea acestei defirritii necesita explicarea notiunii de eroare
sistematica. Eroarea sistematica este acea eroare care rarnine con
stanta, atit ca valoare absoluta citsi ca semn, atunci cind se mascara
'll'!Hitat acelasi masurand, in conditii practic identice, sau care variaza
"(' baza unei legi definite, cind conditiile se modifica.
De exemplu, rezulta 0 eroare sistematica tipica atunci cind se
cu ajutorul unei balarite cu brate egale se utilizeaza 0
llwsii etalon a carei valoare se considera egala cu 1 kg, atunci cind
ill rcalitate ea este de 1,009 kg, sau atunci cind bratele balantei sint
dl' lungimi diferite sau, in fine, atunci cind la un aparat de cintarit
('II searii gradata, din anumite motive, scara s-ar deplasa fata de pozitia
19
initials, Toate cauzele de acest fel genereaza erori care ramin practic
constante, indiferent de cite ori se repeta cintarirea conditiile
r aminind neschirnbate.
Din punctul de vedere al imaginilor prezentate in figura 1.10.
aceste cauze deterrnina deplasarea centrului de grupare al erorilor
fata de centrul tintei,
Ca si in cazul sensibilit.atii, este important sa fie analizati faetorii
care determinii justetca unui aparat de cintarit. Pentru ca un aparut
de cintarit sa fie just este necesar ca intre bratele de pirghie ale aparatu
lui sa existe un raport bine determinat. La toate balantele simple
cu brate egale, intre cele doua brate de pirghie trebuie sa existe raportul
lJJ. La basculele care au bratele neegale, intre lungimile bratelor de
-pirghie trebuie sa existe un raport bine deterrninat (de exernplu 1/2,
1/5, 1/10 etc.), adica cel prescris de constructia basculei respective.
Se considera cazul balantei simple cu bratele egale, cu pirghia
reprezentata schematic prin linia AOB (fig. 1.11). Lungimile celor
doua brate de pirghie OA si OB se inseamna cu I 9i l', iar balanta este
in pozitie normals de echilibru, talerele ei fiind ncincarcate, Punind
pe talere doua mase egale,ele exercita asnpra cutitelor marginale
A si Bale pirghiei fortele verticale P ;;i Q egale cu greutatile lor si
,
egale intre ele. Pentru ca echilibru1 balantei sa nu fie modificat, tre J
buie ca momentele in raport cu axa 0 ale celor dona forte P si Q sa
I
fie egale, adica :
1
\
P . I = Q . I'. (14)
,
Cum p. = Q, rczulta ca 0 balanj.a va fi justa atunci cind I = I',
adica cind bratele de pirghie sint egale.
De aceasta conditie trebuie sa tina seama constructorii pentru a
r ealiza balante care sa indeplineasca conditia de justete. Egalitatea
t
perfecta a bratelor de pirghie nu poate fi insa niciodata realizata
riguros.
I
in relatia (14), inlocuind pe P si Q cu mp . g si mQ . g, conform
relatiei (4) si simplificind cu g se obtine :
I'
m
p
l = mQ . I'. (15)
Daca se scade mp I' din fie
r
care membru al relatiei, rezul
'I
t
..
ta :
P,
Fig. 1.11. ]ustetea. 1a balanta simpla. mj> . i mp'l' mQ .i' -nip'?"
20
sau
mp(1 - I') = i' (mQ - mp),
care se poate scne sub forma de proportie astfel:
-mp
(16)
I' mp
De aici rezulta ca diferenta relativa a celor doua brate de pirghie
este egala cu eroarea relativa* a masei mo cintarite.
Daca este nevoie sa se fad cintariri foarte precise, de exemplu
500 g, cu 0 eroare care sa nu depaseasca 0,1 mg, trebuie ca :
mQ - mp = 0,000 1 = __1
mp 500 5000 000
deci, diferenta relativa intre cele doua brate ale pirghiei trebuie sa
fie:
I - I'
i' 5 000 000
Daca unul din brate este de 200 mm, atunci:
I - I' 1
----,
200 5000 000
sal! :
I - I' = 200 = 0,000 04 mm.
5 000000
Intre cele doua brate de pirghie nu trcbuie sa existe 0 diferenta
mai mare de 0,04 [Lm. Aceasta conditie nu poate fi insa realizata prac
1ie. Dealtfel, este suficienta 0 diferenta de temperatura de 0,05 C
intrc cele doua brate, pentru a se produce 0 diferenta de lungime
intro ell' de 0,04 [Lm. Chiar daca temperatura braj.elor ar fi uniforma,
1otn:;;i variatiile de temperatura in cursul unei zile sau de la 0 zi la
'.db pot modifica pozitia de echilibru a balantei, pentru ca un aliaj
IlII ('stc niciodata perfect omogen si deci cele doua brate pot intot
,(t -auna prczenta usoare inegalitati de dilatatie.
a e1imina eroarea de justete, chiar la 0 balanta de precizie,
('lilt ;tririk trcbuie sa fie executate printr-o metoda care sa elimine
incgaliUttii bratelor, adica printr-o metoda de dubia cinidrire.
HWlIfl'll relntivll a unei cintariri eAte eroarea cintaririi raportata la masa c1llti\
1111\
21
o balanta tehnica obisnuita nu mai este insa in aceeasi situatie.
Cu 0 astfel de balanta se cintareste de exempln 1 kg cu 0 eroare
de 2 g.
Se po ate deci scrie:
mQ-mp _2_
mp 1000 500
Daca lungimea bratelor de pirghie este de 200 rnrn, intre ele nu
bui . t dif + d 200 0 4
tre uie sa exis e 0 1 erenpa mal mare e - = , mm, ceea ce este
500
posibil de realizat. De aceea, la balantele obisnuite se poate cintari
prin metoda simplei cintariri, adica asezind pe un taler al balantei
corpul de cintarit, iar pe celalalt, greutati de lucru,
Tinind seama de faptul di pirghiile aparat.elor de cintarit nu pot
fi astfel construite incit intre lungimile bratelor sa existe exact raportul
stabilit, standardele si instructiunile de verificare admit ca aceste
aparate sa poata functiona cu anumite erori tolerate de justete.
I,
4. Fidelitatea
,
I
\
Fidelitatea se defineste drept caraeteristicii metrologicii almui
I
mijloc de mdsurai care exprimii calitatca acestuia in ceca cc
\
gradul de a[eciare a rezultatelor miisurilor cu erori intimpliitoare (STAS
,
2810-69).
Eroarea de jidelitate se determina ca rezultanta erorilor intimpliitoare,
care in condiiii determinate ajceteazii valoarea miisurandului [urnizuui
de un mijloc de mdsurai.
Eroarea intimpliitoarc este acea eroare care variaza neprevaztlt
atit ca valoare absoluta cit ca semn, atunci cind se mascara repetat
r
acelasi masurand in conditii practic identice. Cauzele erorilor intirn
,
platoare sint jocurile in partile mobile ale aparatelor de cintarit,
:
variat.ia rntrmplatoere si necontrolabila a caracteristicilor unor materiale

din care sint construite aparatele si altele.
Pentru caracterizarea unui aparat, din punctul de vedere al erori
I
r
lor de fidelitate, trebuie utilizate caracteristici statistice care sa exprime
gradul de imprastiere al erorilor in jurul centrului de grupare. Un
aparat de cintarit este mai fidel atunci cind are 0 eroare de fidelitate
mai midi, respectiv cind erorile sint mai concentrate in jurul centru
lui de grupare.
Eroarea de jidelitate se exprima cantitativ prin masuri statistice
ale
22
1'-'_.
In acest scop se folosesc, de regula, unul din urmatorii doi indi
catori de masura ai imprastierii : amplitudinea salt eroarea medic
!Jiitratica.
r-; Amplitudinea (R) este diferenta dintre cea mai mare (E max ) si
cea mai mica (E
min
) valoare a erorilor individuale dintr-o serie de
masurari efeetnate asupra aceluiasi masurand :
R = E max - E mi n .
Eroarea medic piitratica (5) sau eroarea standard este radacina
patrata din media aritrnetica a patratelor abaterii erorilor indivi
duale fata de eroarea de justete, adica fat a de valoarea me die a
erorilor.
V
f (Ei - e)'
5[EJ = __
( 17)
N -" 1
in care Neste numarul determinarilor.
1 ,IN
<:: '--= M[EJ = - (E
1
+ E
2
+ E 3 + ... + EN) = -.E (E;)
N . N
media aritmetica a erorilor (EJ care reprezinta totodata 0 masura
a erorii de justete.
In aceasta relatie se mediaza patratele abaterilor si nu abaterile
in sine, deoarece in cazul unei repartitii simetrice suma abaterilor
este de regula egala cu zero. In cele ce urrneaza, pentru prescurtare,
in locul notatiei 5 [EJ se va utiliza, cu aceeasi semnificatie, simbolul
5
E
sau chiar 5 cind acest lucru nu poate da nastere la confuzii.
Fidelitatea unui aparat de cintarit depinde de modul in care au
Iost executate si montate piesele aparatului, precum si de frecarea
intre cutite si pernite in timpul oscilatiei.
a. Exeeutia pieselor componente ale aparatelor de eintarit, La
confectionarea pieselor componente trebuie sa se acorde 0 atentie

deosebita :
- cutitelor si pernitelor, care forrneaza articulatiile acestor
aparate :
- placutelor limitatoare, care au rolul de a limita deplasarea
cutitelor pe pernite si a pernitelor pe cutite.
Materialele utilizate pentru executia acestor piese, calitatea supra
.-1
fcte1or, duritatea, unghiul Ietelor active trebuie sa indeplineasca
l'I>lJditiile cuprinse in instructiunile de verificare pentru aparatul de
I
._1,
23
A' cintarit respectiv, precum si pe ace
0'
lea din documentatia tehnica de exe
cutie.
b. Montarea coreeta a pieselor
eornponente, Conditia esentiala pen
tru fidelitatea unui aparat de cintarit
A este paralelismul cutitelor. Se consi
dera bratul sting al pirghiei unei ba
lante simple (fig. 1.12), reprezentat
prin cutitul marginal din stinga AA'
si cutitul central fJO'. Forta Peste
Fig. 1.12. Eidelitatea la bal anta sim- ;ezultanta fortelor ce se e ~ e r c i t a pc
pla. muchia cutitului marginal, si anume
greutatea talerului sting :;;i a corpului
cu care acesta este incarcat, Fort.a Pare punctul de aplicatie in
punctul M de pe muchia cutitului AA'. Se duce perpendiculara CM,
care pentru simplificare se presupune a fi orizontala. Momentul for
tei P in raport cu muchia cutitului CO' (axa de oscilatie a pirghiei)
este :
M= p. CM.
~ Acest moment trebuie sa-si pastreze intotdeauna aceeasi valoare,
pentru 0 valoare data a fortei P; deci, bratul de pirghie CM sa ramina
acelasi intr-o serie de cintariri succesive. De asemenea, muchiile cu
titelor trebuie sa fie foarte fine, pentru ca acest brat de pirghie sa fie
bine definit.
IJ
Rezulta ca lungimea CM nu trebuie sa varieze atunci cind P se
r'
deplaseaza de-a lungul muchiei cutitului AA', ceea ce inseamna ca
muchiile cutitelor central si marginal trebuie sa fie riguros paralele.
Cutitele sint reglate la paralelism prin incarcarea pe cutitele mar
ginale a doua greutati cu drlige, de masa egala. Deplasarea acestor
greutati de-a lungul muchiilor cutitelor marginale nu trebuie sa in
fluenteze asupra pozitiei de echilibru a balantei.
De asemenea, este necesar ca muchiile cutitelor sa fie perpendi
cul are pe Iata pirghiei la care sint montate, caci altfel intre cutite si
pernite se poate ivi frecarea de alunecare.
Cutitele aparatelor de cintarit trebuie sa fie fixate la pirghii, deoa
rece astfel lungimile bratelor de pirghie vor fi bine definite si, prin
urrnare, momentele fortelor aplicate pe aceste brate vor fi constante.
Piulitele moletate de la balantele simple trebuie sa se deplaseze
pe tije1e lor filetate cu oarecare frictiune, pentru a nu se deplasa sub
influenta oscilatiilor :;;i a trepidatiilor, schimbind astfel centrul de
greutate al pirghiei.
24
c. Freearea dintre eutite ~ i pernite este_un alt factor care influen
teaza fidelitatea aparatelor de cintarit. In mecanica exista doua
I'
feluri de frecari : frecarea de alunecare si frecarea de rostogolire,
ultima fiind, de regula, mai midi decit prima. Intre cutite si pernite
se produce frecarea de rostogolire. Daca muchiile cutitelor sint bine
ascutite, rectilinii si perpendiculare pe planul de oscilatie al pirghiei
respective, frecarea intre cutite si pernite este foarte midi si influen
teaza putin fidelitatea aparatului, Daca muchiile cutitelor nu sint
perpendiculare pe planul de oscilatie si nu sint rectilinii, atunci fre
carea de rostogolire va fi insot.ita de frecarea de alunecare a cutitelor
pe pernite si, in acest caz, frecarea totala va fi marit a, astfel incit
aparatul scos din pozitia de echilibru nu va mai reveni in aceeasi
pozit.ie.
5. Clasele de precizie, erorile tolerate
~ i factorii de influenta
a. Clasele de preeizie. Dupa cum s-a aratat, nu toate aparatele
de cintarit au caracteristici metrologice identice. Numai in anumite
cazuri este necesar sa se masoare cu 0 precizie ridicata (eroare midi),
fiind justificata utilizarea unor aparate de cint.arit costisitoare. In
alte cazuri insa este suficient sa se utilizeze aparate de cintarit de
precizie medie sau chiar inferioara, mult mai accesibile din punctul
de vedere al pretului.
Din aceste motive, toate aparatele de cintarit se impart in c1ase
de precizie, intelegind prin aceasta notiune un indice numeric conven
tional ce caracterizeaza 0 categorie de aparate de cintarit cu caracte
ristici metrologice ce pot fi incadrate in aceleasi limite (STAS 2810-69).
Toate aparatele de cintarit, in functie de caracteristicile lor, se
impart in patru c1ase de precizie, cu urmatoarele denumiri si simbo
1uri de identificare :
precizie speciala = clasa 1 cu simbolul ( I) ;
precizie superioara = c1asa 2 cu simbolul LII ) ;
precizia medie clasa 3 cu simbolul (III) ;
precizie inferioara - clasa 4 cu simbolul (InI ) .
Pentru ca un aparat de cintarit sa apartina unei anumite clase de
l'l\cjzie, valoarea minima a diviziunilor trebuie sa fie egala sau mai
1I1:Lrl' asHe!:
prccizie special a - valoarea diviziunii nu se limiteaza;
25
\.
I
III
,J
t
r
\
precizie superioara - valoarea diviziunii 1 mg;
precizie medie - valoarea diviziunii 0,1 g;
precizie inferioara - valoarea diviziunii = 5 g.
In acelasi timp insa, pentru ca un aparat de cintarit sa poata fi
incadrat intr-o anumita clasa de precizie, el trebuie sa aiba un anumit
nurnar de diviziuni reale sau conventionale. Acest aspect va fi expli
citat in paragraful urrnator.
b. Erorile tolerate. Dupa cum se va arata in capitolul V, unul
din principalele criterii de clasificare a aparatelor de cintarit are in
vedere modul de prelucrare a semnalelor provenite de la receptorul
de sarcina, respectiv legat de aceasta modul de prezentare a rezul
tatului cintaririi. Anticipind cele ce se vor prezenta in paragraful
respectiv, putem mentiona ca sub acest aspect aparatele de cintarit
se clasifica in:
Aparate analogice, in care semnalul de intrare este utilizat:;;i pre
lucrat intr-o forma continua, iar semnalul de iesire se obtine sub forma
deplasarii unui element mobil, de exemplu un ac indicator, in raport
cu un reper sau 0 scara gradata,
Aparate digitale, in care semnalul de intrare este pre1ucrat intr-o
forma discontinua si, drept urmare, devine posibil ca rezultatul cin
taririi sa se reprezinte sub forma unui grupaj de cifre, adica al unei
indicatii numerice.
In ceea ce priveste aparatele analogice, acestea la rindul lor se
clasifica in aparate:
- cu scara gradata :
- fara scara gradata,
Aceasta anticipare a unor criterii de c1asificare a aparatelor de
cintarit este necesara pentru a putea intelege modul in care se pre
scriu erorile tolerate pentru diversele categorii de aparate de cin
tarit.
Erorile tolerate constituie valori limita ale erorilor admise pentru
diversele tipuri de aparate de cirrtarit, valori stabilite atit prin regle
mentari internationale cit si prin prescriptii nationale. Ultimele, in
tara noastra apar sub forma de Iristructiuni de verificare, elaborate de
Iristitutul national de metrologie.
Pentru a putea intelege principiile in baza carora se stabilesc ero
rile tolerate, trebuie definite doua notiuni noi :
d.; diviziunea de verificare, marimea conventionala prin in
termediul careia se stabileste marimea erorii tolerate;
n
v
numarul diviziunilor de verificare, marime caracteristica
fiecarui tip de aparat de cintarit.
26
In cazul aparatelor analogice de cintarit cu scara gradata, divi
ziunea de verificare (d,,) este de regula egala cu valoarea pe care 0
are in unitati de masa cea mai mica diviziune aplicata pe scara gradata
(d - diviziune analogica), adica avem de a face cu diviziuni reale.
,
a
In cazul aparatelor digitale de cintarit, diviziunea de verificare
este de regula egala cu valoarea unei unitati din cea mai mica decada
de cifre cu care se afiseaza rezultatul cintaririi (dd- diviziune digitala).
In sfirsit, in cazul aparatelor analogice de cint.arjt far a scara gra
data, diviziunea de verificare se deterrnina ca fiind egala cu 0 divi
z.iune conventionala (dJ, care in realitate nu exista (este 0 marirne
fictiva) dar a carei valoare 0 putem determina ca raportul dintre
limita maxima de cintarire a aparatului respectiv 9
i
un coeficient
numeric dat in functie de c1asa de precizie.
o asernenea reglementare face ca diviziunea de verificare sa in
terviria ca 0 trasatura de unire pentru absolut toate categoriile de
aparate de cintarit, in
diferent de tipul sau cla
sa de precizie a acestora ,
adica in toate caznrile:
/d
a
d,. = ':;:dc
"dd
" Cea de a doua mari
me, onumerata mai sus,
numarul diviziunilor de
verificare se deter
mina in general ca ra
portul dintre limita ma
xima de cintarire (L max )
si valoarea diviziunii de
verificare.
Irrtr-o forma sinteti
ca, utilizind aceste doua
marimi, ansarnblul ero
rilor tolerate specifice
tuturor tipurilor:;;i c1a
selor de precizie de apa
rate de cintarit este re
dat prin graficele din
figura 1.13, respectiv in
t.abelul 1.1.
r-, A)/I ()f
JP/l.';//(,j
-as
o !
_ Old,
touuuCltf,v
-
JOWUd.

5WJ.,
+
5Ul'EIIIOAilA
.05d.
01
0,5d,
2000Ddy
-ISd.

/'-1[0;[
II1A/4
'"IOLWdlo'
12CWd.
-Md.
.,..t5d...
rNFERIOAII),
I"..
ilJO()c4
:lODd.
-is
Fig. 1.13. Erorile tolerate specifice diferitelor clase
de aparate de clntarit Ia verificarea initiala.
27
--- ---
Tabelul 1.1
Erori tolerate ale aparatelor de cintiirit
Erori tolerate
In verificarea
Clasa de precizie
Perio-
Pentru intervalul de clntarire
Ini tiala
dtca
d
d v
v
0

"-- 1 2
:J
Precizie 0,5 1
Pentru sarcini crcscatoare cuprinse intre limita minima
speciala
si inclusiv 50 000 d; 9i pentru sarcini descrescatoare
cuprinse irrtre 50 000 9i 0 d "
1
( I )
2 Pentru sarcini
V
cuprinse intre exc1usiv
50000 du . si
inc1usiv 200 000 d
1,5
vo
3 Pentru sarcini mai mari de 200000 dv'
I
Precizie 0,5 1
Pentru sarcini crescatoare cuprinse intre Iimita minima
superioara
si 5000 d
v
inc1usiv
9
i pentru sarcini descrescatoare
( II) cuprinse intre 5 000 9i 0 d
vo
1 2
Pentru sarcini cuprinse intre exclusiv 5 000 d 9i inclusiv
v
20000 dv'
1,5 3 Pentru sarcini mai mari decit 20000 dt!"
\ Precizie 0,5 1
Pentru sarcini crescatoare cuprinse intre limita minima.
I medie
si inc1usiv 500 d
v
si pentru sarcini descrescatoare cuprinse
intre 500 si 0 a.: ( III )
I
2
Pentru sarcini cuprinse intre exchrsiv 500 d -5i inclusiv
v
2000 dv'
1,5 I 3 Pentru sarcini mai mari decit 2000 d
v'
.'
Precizie 0,5 1
Pentru sarcini crescatoare cuprinse intre limita minima
inferioara
si inc1usiv 50 dv -5i pentru sarcini descrescatoare cupriirse
intre 50 9i 0 (IIII) d
v'
'l
1
1 2
Pentru sarcini cuprinse intre exclusiv 50 d 9i inc1usiv
t
v
200 d
V
"
1,5 3 Pentru sarcini mai mari decit 200 d
v' I
Analiza acestora evidentiaza urrnafoarele particularitati:

- Pentru toate de precizie, erorile tolerate' variaza in
I
i trepte, in functie de intinderea intervalului de cintarire. Astfe1, pe
' 0 prima portiune care se intinde de la limita minima de cintarire
(L
min
) si pina la un anumit numar de diviziuni de verificare, care este
valabil in functie de clasa de precizie, eroarea tolerata (E ) este
T
: egala cu 0,5 X dv' Pe a doua portiune, eroarea tolerata devine egala
cu dv' iar pe a treia cu 1,5 X d
v
' Aceste erori tolerate se refera la veri
ficarile initials. La verificarilo periodice, erorile tolerate se dubleaza,
28
adica devin egale cu d; 2 d
v
respectiv 3 dv' Se mentioneaza ca, la
anumite 'aparate de cintarit, portiunea superioara lipseste, intregul
interval de cintarire fiind acoperit de erori tolerate egale cu 0,5 d
v
si d.:
Cu cit avem de a face cu 0 clasi; de precizie mai ridicata,
cu atit creste numarul diviziunilor de verificare. Astfel, dad la
clasa de precizie speciala numarul diviziunilor de verificare cuprins
in intervalul de cintarire poate fi oricit de mare [nelimitat}, in cazul
clasei de precizie inferioara acesta poate fi de maximum 1000.
Tabelul 1.2
:'iIumarul de diviziunl pI' elase de Ilrecizie a uparatelor de (,intaril fara scara gradata
Clasa de precixie
Precizie
speciala
( I )
Llrnita de mnxirnii cintarirc
100 mg c::: L
max
< 1 g
1 g < L max < 10 g
Minim
1 000
Di vizfnnl conventtouatc, de
Ntrmar
I
Valoarea unei
I
Maxim
divizmni
\
10 000
I 0,1 mg
10000 L
max/10
000
-
10 g < L max < 100
L max > 100 g
g 10 000
1
100000
I
100000
1 mg
L max/100 000
,
Precizie
superloara
(li)
1 g <; L max < 5 g
5 g <; L max < 100 g 1000
1000
I
20000
L
max/1
000
5 mg
------
L max > 100 g 20000 L max/20 000
Precizie
medie
( III)
20 g <; L
ma,
<; 100 g
100 g < L max < 1 kg
'\
1 kg < L max <; 2 kg
200
1000
I
1000
I
1 000
2000
-
0,1 g
L
max/1
000
1 g
L max > 2 kg 2000 L
max/2000
Prccizie
i ufcrioara
. I HI
1 kg <; L
max
<; 2 kg
L max > 2 kg
200
I
400
400 5 g
L max/400
29
-
---
-
Tabclul I,,]
Num/irul de dlvizlunl pe elase de preelzle a nparatelor de elutarit eu seara ornilntii
Clasa de
precizre
Valoarea diviziunii d
a
, respect lv dd
Preeizie
speciala
( I )
0,01
d < 0,01 mg
mg <- d < 1 mg
d ;;, 1 mg
Precizie
supcrioara
( II )
1 mg <: d <
10 mg <: d <
d ;;,
10 mg
I mg
I g
!i
I .
\
Precizie
medie
( III )
0.1 gce:;d<:lg
Ig<d<;5g
5 g < Ii < 10 kg
I
'J
d > 10 kg 750
t
Precizie infe
rioar a
lIn
5 g <: d <: 10 kg
-
100
d> 10 kg 200
\,
Nurnar diviziuni
Minim
I
10
100
200
1 000
5000
50sau
200*
200
500
Maxim
Nelimita.t
Nelimitat
Nclimitat
100000
100000
100000
10 000
10000
10000
10000
I 000
I 000 ,
* Se refera la aparatele de cirrtiirtt cu scara gradatii ell eehilibrare neautoma til.
In tabe1a 1.2 si 1.3 se prezinta nurnarul minim, respectiv maxim,
"
de diviziuni pe care trebuie sa-l aiba aparate1e de cintarit pentru
a putea corespunde uneia din ce1e patru c1ase de precizie.
In tabe1e1e 1.4; 1.5; 1.G 9i 1.7 se dau pentru ce1e patru c1ase de
precizie 9i tipuri de aparate de dntarit enumerate, va1ori1e lui d
a
(dd') d,,, nv 9i L"'in, in functie de L max.
30
"'t
....;
]
sc
..c
<:I
N
:s
,.,
'"'
'"
=
'"
...
";:j
S
'" ..
=
... '"
:s
,.,
:6
'"
...
...
'"
0::
;;
.. os
> ., -o
v,
., =
-I
-
'<:l
"'" -o "
'<:l \!
:;: :;:
> \-0"5 0
,C';l ;:::l
oS
I I I I
"

V/ \! VI 0
0
'" cc
0 0 0 0
'"
<l 0 0 0
;;
...
.. '"
="
..

,"
..
'"'
'"
""
=

<I>
";:
... '"
...
E
;.; '"
I
0
0
0 0
0
<;'1 M <;'1
- 0lJ ..
...
<:: e
E
l! l!
"
" "
0
>-.l >-.l
e
on "" "" 0 0"" "" 0
on on
'"
II II II

'" '" .J'
"" 0

"" 0""
0 0
on on on
0 M 0
..
0
..
OlJO
S 0 ;:: :;: :;:
0 S
'"
0"
0

e
:t "
J >-.l
OlJO 0lJ
0 <:: 0
E 0 0
0
0
..
"" 0 0 '<:I


0"
e
"
os
" ""
"" >-

><

><

os "" ""
"
"" ""
"1:0 l! >
"" >-.l '<:I >-.l
>- ""
I
'co
a
a
.
a
j"l
s
.,4
z <:.J

a

;.a,S
l-o ...
,,'
Ei
,,""

:
" "
5

""
'" '''-0 "
"@
;
-
:
.:::
"l:3
>""
"rB ;j
'" "
"
w
0 "'""
'"
;
"

'C::
a
...
"
><
a "
1:0
,,"l
j
>
<:I
>
<:I
eo 0lJ

"""
"""
S E
on
0
0"
'" 0"
0lJ
VI VI
S
N
on

'tl

0 " "" \jj
0
VI ""
0" 0lJ VI
S
0lJ
VI S
M
0
S
'" 0"
-""
0lJ

0lJ 0
\1
0
0
.....

:l >< VI ".,
...- ><
1:0 V
>< ><

>-.l

l!
'" >-.l
>-.l " LJ J

l!
\1 ;;
>-.l \J'
>-.l ..., VI
CD VI V
<IJ
VI
0lJ
E V
0lJ OJ 0lJ
CD
tlll
"' S
0
0 0 0
Z
0 0lJ 0 P
S
0 0
1 g .;;; L
max
< 5 g
5 g <; L
max
<: 100 g
100 g .;;; L
max
.;;; 200 g
200 g .;;; L
max
I g .;;; L
max
< 50 g
109 < L
max
< 50 g
50 g ,;:;; L
max
< 500 g
50 g .;;; L
max
,;;;; 5 kg
100 g ,;;;; L
max
,;;;; 50 kg
5 kg ; L
ma
.<
10 kg,;;;; L
max
1 g < L
max
-< 500 g
10 g ,;;;; L
max
,;;;; 50 g
5 kg -< L max
10 d
v
= L
max/100
10 d
v
= 50 mg
10 d
v
= L
max/200
50 a; = L
max/400
10 d
a
50 d
a
10 d
a
50 d
a
50 d
a
50 d
a
50 d
a
10 s,
50 d
a
50 d
a

0:
'"'
~
;:
Llmlta maxima
"
L
mu
fi
..

2:
g:
El
20 g <; L"."x < 100 g
eo
100 g <; L
max
<; 1 kg
0
1 kg <; L ..."", < 2 kg
:<
<
2 kg < L ...u
~
'"
0'
.,
i:1.
20 g <; L
max
< 100 g
El
100 g <; L ma" < 1 kg
..
.,
100 g <; L ..."" <; 10 kg
[
400 g < L ..."x < 5 kg
.,
0' 2 kg <; L ma" < 50 kg
5 kg <; L
mu
< lOt
..
10 kg <; L ..."" <; 100 t
"

:: 15 t <; L m""
n
20 t <; L",,,,,
'"
20 g .-;;; L ..."" < 10 kg
400 g < L
ma"
< 50 kg
.--........
~ - - ~ -
~
Tabelul I. 5
Curacteristieile searilor gradate la aparatele de cintarit de preeizie superloara
Valoarea diviziunii Numiir diviziuni
Numar
Limita maxima Vatoarca diviziunii Limi ta maxima
de verificare verificare
di viziuni
L
max
d
a
san dd
d Lmin
n v
n
v
Caracterlsticlle scarllcr gradate Ia aparatele de cintiirit de preelzle medle
I Valoarea cliviZfuni!) NUtMr clivizfuni
Valoorea. diviziunii Numar divisiuni
de verilicare verificare
d" sau dd d
v
n
v
n
I I
Aparate jara scarii gradatd
Aparate j,lre'! scare'! gradate'!
Lmax/I 000
5 mg
L
max/20
000
L
max/20
000
Img ,;;;; d;; 5 mg
IOmg .;;; a;; 50 mg
I mg .;;; d
a
.;;; 5 mg
10 mg ; d
a
<
500 mg
10 mg <;; s; ,;;;;
500 mg
1 g -< a,
I g ,;;;; d
a
1mg';:;d
a-<5mg
10 mg -< a; <
500mg
1 g < da
200.;;; n .;;;
50000
1000.;;; n
< 5000
100000 .;;; 11
< 100000
1000 < n
< 10000
IO 000 ,;;;;
n ; 10000
5000.;;; n
n,;:; IO 000
10 000 < n
n ,;;;; 100000
d
a
I n
5 mg
I
max/5 mg
d
a
n
L
max
/IO 000 10000
d
a
I n
L
max
/IO 000 I 10000
d
a
n
0,1 g
0,2 g < d
a
<; 1 g
200 < n < 1000 0,1 g sau 0,2 g
200 <; n -< 1000 L ...
u
/ 1 000
0,1 g <; d" <; 1 g
d
a 1 000<n<10 000
L ...
ax
/ l 000 200 < n <; 1000 2 g sau 5 g
d
a
10 g <; d
a
<; 10kg
1 000<n<10 000 2 g sau 5 g
500.-;;; n < 1000 Lm"x/1000
10 g <; d
a
.-;;; 10 kg 1000 < nO;;;; 10000
d
a
20 kg < d
a
750 < n < 1000 L m",,/1000
20 kg < da
1000 < n <;
d"
100000
500 < n <; 10000 10 g sau 20 g
5 kg < L m"" <; 200kg
500 <; n <; 10 000
50 g < d
a
<; 10 kg
20 kg < d
a
25 kg .-;;; L
ma"
.-;;; 100 t
750 -< n .-;;; 10000
15 t <; L m""
50 < n < 10000 0,1 g <: d
a
< 1 g
200 <: n <; 10000 2 g sau 5 g
1000
L
max/5
mg
20000
20000
A parate CH scare'! gradatd cu echilibrare neautomatii
d
a
d
a
d
a
d
a
d
a
Aparatc cu scare'! gradata ell echilibrare semiautomata sau automata
n
n
n
n
n
200 < n -<
100000
1000 ,;;;; n
-< 100000
5000,;;;; n
,;;;; 100000
-
-
-
-
-
-
- -
d.
d
a
d
a
0,1 g L
max/O,l
g
1 000
L","x/
1 OOO
1 g L
max/1
g
2000 L
max/2000
A parate cu scara gradata cu echilibrare neautomatiJ
n
n
n
L
m",,/O,l
g
1000
n
1000
n
1 000
n
1 000
n
Aparate cu scard gradata cu echilibra1"e semiautomatii sau automata
T'abelul I. 6
I
Limita minima
Lmi'"
50 do = 5 g
50 do = L ...ax/ 20
50 a; = 50 g
50 a; = Lm"x/4O
10 d
a
20 d
a
20 d
a
50 d",
50 d",
50 d
a
50 d
a
100kg-r
1000 kg+
10 d
a
20 d"
20 d
a
50 d
a
1000 kg+
:;2
k
+ Dae!'> 10 d au 0 valoare mai mare de 1 000 kg, limita inferioara a limitei minime de cintarire este
a
de 10 d
a
~
Iliii
r-,

]
sc
-o

t
oJ
t'
\
I'
,==
:;
.S
..
]


::. '"
'"
"'" ...

'"
'"
"'"


c.,
'"
==
.!
.,
...

.. ==
=>
..

..
,==
<IJ '"
i
;l
-c

5
'W
:
a .:
2"'1
]
:L
> '"
;.a:E
... ...
's
;:l
z
11---
:

'> 5

OJ >
...

<tt
;;.
"E
.S
":; "
;a"
...

z
:E
.S
.!l.,.'"
::1
'tl",




..
a " j;
]
2"'1
.. ..
":l ":l
o 0
- -
o
....
blJ 1
o
II') >-4
II
., ..
":l ..,
o 0
- -
.. .. e
":l ":l ""
000
- -
" " .., ""
o 0
- -


":l
<;
t,
,<;

"
'" ,<;
...

.::l

"'"

0
o
....
:;

>-4
bl) 0
o
ll';)
--;
"

>-4
o
o
....,.
g ..,"
:!..
..
"
>-4
o
o 0
o 0
-e -
\j VI
"
VI VI
o 0
o 0
C'l ....
bl)
.!<l
o
-
VIS ..," oJ
oJ VI VI VI
VI bl) bl)
.!<l .!<l bl)
o 0
C'l C'l
bl) 0

:;

>-4
oo " ..,
:!..
..

II') >-4
o
000
000
....,. ....
v V VI

VI VI VI
000
000
- - ....
;;:
"
,<;
<l
:::
c

<;
'"
:;:
<;
...
@
-e
"
sc
o
bl)
.!<l
'" 0
blJ...-t
S \I
"'" "
p ..,
VI
bl) bl)
II') 0 II')
-
;;:
"
,<;
<l
..,

,<;

"
'"
;;:
"
,<;
tl

-2
;;
"
",.
,<;
<l
:::
c


sc
'"

...

:.:::
"
sc
,<;
tl
..,
<;

><;

"
'"
;;:
'"
'"
tl
...
<;
"'"

VI VI

VI VI
" "
":l ..,
o 0
o 0
o 0
VI "
" ":l
.., VI
VI ell
.!<l
II') 0
C'l
ell
o
-

0 0
0 0
.......
.. ..
" "
>-4 >-4
VI VI
bl) bl)
.!<l .!<l
C'l

C'l
VI


'"-1 '"-1
VI \j
+' +'
.... 00
V V VI


>-4 >-4 '"-1
VI VI VI
bl) bl) ell
.!<l .!<l
C'l C'l
bl) +'
.!<l +' 0
C'l .... -
VI
+'
o
-
:;
..
'"-1 "
VI '"-1
ell VI
.!<l +'
....
Trebuie retinut ca numai in cazul scarilor gradate analogice avem
de-a face cu diviziuni reale, adica diviziuni care apar fizic pe supor
tul material al scarii gradate (cadranul). In cazul aparatelor de cin
tarit fara scara gradata, pentru uzul verificarilor, acestea se asimi
leaza cu aparatele de cintarit care an scara gradata. In acest scop,
in tabelele 4, 5, 6 si 7 coloana 5 indica nurnarul sau relatia de ealcnl
a numarului diviziunilor de uerificare, operatia de verificare efectuindu
se pe baza acesteia ca si cum aparatul ar avea in mod real un ase
menea nurnar de diviziuni.
In cazul aparatelor digitale de cintarit, fie ca acestea sint prevazute
eu un sistem de afisare numerica, fie cu un sistem de imprimare nu
merica, ele se considera echivalente cu un aparat de cintarit a carui
scara gradata are atitea diviziuni de cite ori valoarea celei mai rnici
unitati afisate (imprimate) se cuprinde in limita maxima de cintarire.
e. Faetorii de influenta. Erorile unui aparat de cintarit depind
de 0 serie de Iactori, ca: mediul ambiant, conditiile de instalare a
aparatului etc. Din aceasta cauza, in norme, standarde si alte tipuri
de specificatii se indica, pe de 0 parte, erorile de baza ale aparatelor,
adica erorile stabilite in conditii de referinta si pe de alta parte, erorile
suplimentare care rezulta atunci cind aparatul functioneaza in condi
tii diferite de cele de referinta,
Din acest punet de vedere, unui aparat fata de efee
tele unor asemenea faetori de influenta reprezinta siea 0 caracteristica
de calitate metrologica.
Faetorii de influenta cei mai irnportanti sint urmatorii : denive
larea, temperatura, caraeteristicile electrice cu care se alimenteaza
aparatul, cimpurile magnetice 9i eleetrice, vibratiile 9i conditiile at
lllosferice.
6. Caracteristicile functionale ale aparatelor de cintarit
':/.,.. Intervalul euprins intre limitele maxima 9i minima de cintarire
l'ste denumit interval de Cntarire.
o alta caraeteristica functional a este capacitatea de suprasarcina.
Aceasta consta in calitatea unui aparat de dntarit de a suporta, fad
defectiuni, sarcini ce depagesc intervalul de cintarire sau conditiile
de referinta normate.
intreaga expunere pina acum cu privire la functionarea apara
ll'lor de cintarit s-a referit numai la regimul de echilibru static, adidi
s a Jacut abstractie de timpul care se scurge de la inceperea cintaririi
f'
'"
35
prin aplicarea obiectului cintarit asupra receptorului de sarcina si
pina in momentul in care devine posibila citirea rezultatului cintaririi.
Durata acestei perioade de stabilire a valorii stationare, foarte im
portanta in multe aplicatii, deterrnina durata unei cintariri. Aceasta
depinde atit de caracteristicile dinamice ale aparatului (in principal
momentele de inertie), cit si de modul in care s-a aplicat sarcina de
cintarit.
Majoritatea aparatelor de cintarit sint echipate cu dispozitive spe
ciale, amortizoare, prin intermediul carora, in anumite limite, acest in
terval de timp poate fi reglat. Prin reglaje se cauta sa se obtina un
asemenea regim tranzitoriu incit indicatorul sa ajunga la valoarea
stationara, corespunzatoare sarcinii cintarite, dupa efectuarea unui
anumit numar de oscilatii in jurul valorii finale.
Intrucit a!;;a cum s-a aratat, toate aparatele de cintarit sint carac
terizate de 0 anumita eroare toleratd (E
T
), s-a stabilit, prin conventie,
ca durata perioadei de stabilire a echilibrului (to), denumita timp de
r aspuns sau durata a regimului tranzitoriu sa se determine ca : inter
valul de timp care se scurge de la aplicarea brusca a unei sarcini pe
re ceptorul de sarcina si pinji in momentul in care oscilatiile indica
torului sint mai mici decit eroarea tolerata,
La unele aparate de cintarit (curba 2 fig. 1.14), indicatorul reac
tioneaza cu 0 anumita intirziere (r) dupa aplicarea sarcinii de cintarit.
t Aceasta intirziere, denumita timp mort, se deterrnina, tot prin con
ventie, ca intervalul de timp care se scurge de la momentul aplicarii
!
sarcinii de cintarit si pina in momentul in care indicatorul se depla
I'
seaza eel putin cu 0 valoare egala cu eroarea tolerata.
,:,
Pentru unele aparate de cintarit, de exemplu dozatoarele sauapa
ratele de cintarit cu ciclu automat, devine necesara introducerea
+[

xi
'j - -
I'
-\., ,,'" t'
T -
'
t,
I
J
Fig. 1.14. Curba de variajie a semnalu
lui de la un aparat de cintarit in
timpul procesului de trecere de la 0
valoare cmt/irita la 0 alta.
caracteristicii functionale numita
cadenti; de Aceasta repre
zinta nurnarul maxim de cintariri,
in unitatea de timp, pe care le
poate efectua aparatul fara ca sa
se depaseasca erorile tolerate.
La toate aceste caracteristici
functionale s-a adaugat in ultimi
ani 0 caracteristica de foarte mare
importanta, numita jiabilitatea me
trologica.
.' 0ridt de bun ar fi un aparat
de cintarit in momentul fabricarii
sale, el trebuie totusi considerat ca
avind 0 calitate
daca nu va pastra un anumit timp perforrnantele initiale si indeo
sebi caracteristicile metrologice. Din acest punct de vedere, orice
depasire a unor erori tolerate, specifice aparatului respectiv, se consi
dera drept 0 defectiune metrologies. Pericolul acestor defectiuni cons
ta in faptul ca ele sint ascunse, utilizatorul aparatului neputindu-Ie
sesiza decit indirect, prin efectele negative pe care le produc sau prin
operatiile periodice de verificare metrologica,
Deci, jiabilitatea se ocupa de eoolutia calitdiii in timp, jurnizind
metode fji relaiii matematice pentru a putea mdsura gradul in care apa
raiele de cintdri: ifji conserud calitatile in timp. In acest scop se deter
mina probabilitatea ca un aparat de cintarit sa functioneze in conditii
determinate un anumit interval de timp (eventual un anumit numar
de cintariri), fara ca erorile tolerate, specifice aparatului respectiv,
sa fie depasite .
Verificarea cunostinteler
1. Ce caraeteristici metrologice Ili tehnice influenteaza planeitatea muchiilor
cutltelor :
sensibilitatea?
- [ustetea ?
- fidelitatea?
2. Cum influenteaza calitatea muchiilor cutitelor asupra sensibilitatii, indeosebi
la balantele de precizie?
3. 0 balanta simpla are in prima portiune a intervalului de masurare 0 sensi
bilitate constanta, egala cu 5 div./g. Admitlnd ca cea mai mica valoare a
mlirimii de iesire distinct sesizabila este de 0,5 div., se intreaba care este
pragul de sensibilitate al balantei ?
-'. Sensibilitatea unei balante simple cu scara gradata a fost initial egal1l. cu
10 tiusslg, Dupa un timp, datorita uzurii cutitelor, sensibilitatea a devenit
egala cu 9 mm/g. Cu cite diviziuni va devia acul indicator al balantei la cinta
rirea unui obieet de 10 g:
- Initial :
- dupa modificarea sensibilitati],
5. Valoarea diviziunii unei bascule semiautomate este de 10 kg. eli pe
intreaga intindere a Intervalului de cintarire bascula are diviziuni de
valoare, ce valoare va avea sensibilitatea basculei?
6. Cum se poate regIa la balanjele de precizie distanja dintre muchia cut!tului
de sprijin centrul de greutate al pirghiei?
7. Sa se defineasca. valoarea diviziunii pentru aparatele de cintarit en scarii.
gradata aparatele de cintiirit fara scara gradata.
36
37
8. Pentru cintarirea unui obiect eu masa de circa 250 g trebnie sa se aleaga
unul dintre ee1e doua aparate de cirrtarit eu earacteristici metrologiee no
minale identice. In vederea adoptarii deciziei de alegere, se efectueaza en
ambele aparate cite 0 serie de sase cintariri eu mase etalon de 250 g, obti
nindu-se rezultatele din tabe1a urmatoare :
Aparatul Rcxultatelc determluarilor, in g
r:
\A)
251,14 251.31 251,07 251,07 251,21 251,24
B 250,98
-
250,24 250,19 250,73 250,31 250,67
Se intrcaba :
- Care din eele doua aparate are 0 eroare de [ustete mai mare?
- Care din eele doua aparate are 0 croare de fidelitate mai mare?
9. Care este condrtia de constructie ca un aparat de cintarit sa fie just:
Masa pirghiei sa fie mica?
+ Iutre bratele de pirghie sa fie un raport bine determinat?
Planeitatea muehiilor cutitelor P
10, Sa se raspunda ee diferenta ar putea fi intre bratele de pirghie la 0 balanta
J
uzuala, bratele avind 0
o precizie de 2 g?
lungime de 200 mm, pentru a putea cintari 1 kg cu J, If
"
11. Cum se
i .
I;
)'
verified paralelismul muchiilor cutitelor ?
CAPITOLUL III
ERORI DE CINTARIRE. PROCEDEE
~ I METODE DE M I C ~ O R A R E A ACESTORA
A. NOTIUNI GENERALE
Ori ce fe1 de masurare este efectuata cu 0 eroare de masurare ;
nici cintarirea nu face exceptie de la aceasta regula,
Asa cum s-a aratat in capitolul II, din punctul de vedere al mo
.Inlni in care se manifesta erorile de masurare, ele se pot dasifiea in :
- erori sistematice;
- erori irrtirnplatoare,
determinind doua din principalele earacteristici metrologiee ale apa
ratelor de cintarit, justetea si respeetiv fidelitatea,
Prin constructia aparatelor de" cintarit, se prevad masuri pentru
ca aceste erori sa nu depa;;easea anumite limite. Totusi, in majori
tutea cazurilor, diminuarea sau ehiar eliminarea acestor erori trebuie
roalizata prin utilizarea unor metode speciale de cintarire. Pentru
.t ilustra aceste metode este necesar sa examinam in prealabil simpls
cintarire.
1. Simpla cintarire
Cintarirea unui corp eu ajutorul unei balante simple se poate exe
. uta asezind pe unul din talerele balantei eorpul de cintarit, iar pe
,,'!alalt taler, greutati de lueru, pina cind balanta este adusa in po
/ i t.iu normala de eehilibru. Aceasta constituie 0 metoda directa de
.-iutjirire, denumit.a simpla cinidrire, masa eorpului de cintarit fiind
,..;ali'i ea valoare cu masa greutatilor de lueru.
Aceasta metoda se utilizeaza la cintaririle tehnice, care sint de
I,recizie mai redusa.
Metoda mai poate fi irtilizata si la cintariri mai precise. In aeest
"II., pozrtia de eehilibru a balantei nu se mai apreciaza, ci se deter
Illilli'i prin citirea elongatiilor aeului indicator si prin calcul. Se consta
I ;'( cii adueerea balantei exact in pozrtia normala de eehilibru este 0
tll'l'ratie Ioarte migaloasa, dad nu chiar imposibila. In plus, ea este
i uut i lii, deoareee masa eorpului de cintarit se poate determina si
,II uuci cind pirghia se gaseste intr-o pozitie inclinata, apropiata de
II ';\ nor mala.
39
Pentru aceasta se determina urmatoarele pozitii de echilibru:
- pozitia de echilibru a balantei neincarcate Po;
- pozitia de eehilibru PI care se obtine incarcind talerele eu
masele mQ 9i mp;
- pozitia de echilibru P
2
care se obtine prin adaugarea pe talerul
mai ridicat a unui mici suprasarcini s, astfel incit pozitia de echilibru
P
2
sa se deplaseze cu 3 sau 4 diviziuni fata de PI; masa mQ se afla
din relatia :
'\. .'
mQ=mp{PI-P
O
) s ,
'v..
'. " ". p. - P1
.''''',
semnul depinzind de marimea lui mp fata de mQ'
rn metoda simplei cintariri, eroile de justete apar din cauza imposi
bilitatii practice de a realiza pirghiile balantelor cu bratele riguros
egale.
Pentru ilustrare se propune 0 balanta cu brate egale cu lungimile
t
I
, ~
t
~
\'
..'
I si I' astfel ca I > I'. Punind pe talere sarcinile P
echilibru va fi:
.P . I = Q . I',
de unde:
Q = P ~ '
r
Notlnd:
I - I' = -r,
I = I' + -r,
9i inlocuind valoarea lui I in relatia (18), se obtine :
l'+'t' 't'
Q = P- = P + P _.
r l'
si Q, relatia de
(18)
(19)
Din relatia '(19) reiese ca eroarea datorita inegalitatii bratelor
este direct proportionala cu sarcina si cu diferenta de lungime dintre
brate si invers proportionala cu lungimea bratului de pirghie 1'.
In acest caz, pentru corectarea rezultatelor ar fi necesar sa se
calculeze cite 0 valoare care, adaugata pe talerul respectiv, sa repre
zinte corectia corespunzatoare fiecarei sarcini dntarite. Operatia
este practic imposibila, deoarece nu se cunoa!jte masa corpului care
se dntihe9te, aceasta constituind scopul operatiei.
Pentru inlaturarea erorilor provocate de inegalitatea brate1or,
singurul mijloc adecvat 11 constituie aplicarea uneia din cele trei
metode de dubla dntarire care sint descrise in continuare.
40
Erorile datorate lipsei de justete a greutatilor de lucru pot aparea
la efectuarea dntaririlor din cauza di valoarea efectiva a acestora
nu corespunde riguros cu valoarea nominala. Aceste erori sint provo
cate de ajustarea incorecta a greutatilor, de schimbarea valorii masei
in timp din cauza uzurii, a actiunii agentilor chimici externi etc.
Pentru obtinerea de rezultate exacte, la efeetuarea cintaririlor
de precizie trebuie sa se tina seama de aceste erori. Ele sint mentio
nate, de obicei, in certificatele ce insotesc trusele de greutati de preci
zie. Aceste certificate se elibereaza cu ocazia verificarilor de stat.
In unele cazuri, in certificate se dau corecpiile care trebuie aplicate
pentru obtinerea valorii efeetive a masei. Corect.ia fiind egala cu
eroarea sistematica luata cu semn contrar, trebuie sa se tina seama
de semnul algebric la efeetuarea acestor operat
ii.
Eliroinarea erorilor datorite cintaririi in aero A9a cum s-a ar atat,
operatia de cintarire este 0 comparare cu ajutorul balantei intre
actiunea greutat
ii
Q a corpului de cintarit si a greutatilor P de lucru.
Avind in vedere ca operatia de cintarire se executa in aer , greutatile
corpurilor care actioneaza pe talerele balantei vor fi mai mid decit
atunci cind operatia s-ar efeetua in vid, conform legii lui Arhimede.
Pentru eliminarea influentei erorilor provenite din cauza cintaririi
in aer, atunci cind se efectueaza cintariri de precizie, este necesar ea
atit greutatea corpului de cintarit cit 9i a greutatilor de lucru de pe
balanta sa se reduca la vid, adica sa se introduca corectia pentru
pierderea de greutate in aer.
In aeest caz, relatia de echilibru in aer va fi :
(20)
Q- V
Q
Pa = P - Vp Pa,
in care:
Q este masa corpului de cintarit :
VQ - volumul corpului de cintarit ;
Pa - densitatea aerului;
P _ suma greutatilor de lucru aplicate pe taler;
Vp - volumul greutatilor de lucru P.
Relatia '(20) poate fi scrisa 9i sub forma:
mQ P mp
Q - ../Q . m . Pa = - V
p
g . Pa,
sau:
Q(l - : ~ ) = P(l - ::),
41
111 care:
PQ este densitatea corpului;
Pp - densitatea greutatilor de lucru,
astfel ca :

Q (21)

PQ
Daca greutatile folosite si corpul de cintarit sint confectionate
din acelasi material (PQ = pp), adica au volume egale, fractia din
relatia (21) devine egala cu unitatea si Q=P, deci corectia pentru
pierderea de greutate in aer nu mai este necesar sa se aplice.
In cazul cind corpul si gretrtatils sint confectionate din materiale
diferite (PQ #- pp) si deci au volume diferite, este necesar sa se aplice
corectiile pentru pierderea greutatilor in aero
1n locul relatiei (21), in practicii se foloseste 0 relatie aproximati
va, si anume :
Q = P r
1
+ - Pa]' (22)
Prin dntarirea in aer se determina valoarea masei aparente a
It
. corpului, iar prin aplicarea corectiei de pierdere in aer, aratata mai
sus, se obj.ine in final valoarea masei reale a corpului.
Reducind cu valoarea acceleratiei gravitatiei, relatia (22) devine:
(23)
'II
I

In certificatele care insotesc trusele de greirtati de precizie sint
indicate valorile maselor greutatilor, la care s-a efectuat corectia
pentru pierderea de greutate in aer.
De exemplu, se cere sa se afle masa unui corp, cintarirea fiind
efectuata in aer cu greutati de masa cunoscuta. In urma cint.aririi
se obtine rezultatul 210,25748 g. Se cunoaste
densitatea corpului:
"
PQ = 11,8 X 10
3
kg/m
3
,
densitatea greutatilor :
Pp = 8,4 X 10
3
kg/m"
si densitatea aerului*:
p" = 1,2 X 10
3
kg/m
3
.
* 7n determinarl deosebit de precise, valoarea densitapil aerului se obtine din
tabele special intocmite, care dau valori stabilite in raport cu presiunea barometrica,
umiditatea i temperatura mediului,
Aplicind relatia (23), se obtine :
mQ = 210,25738[1 + (_1_ - = 210,24509 g.
11,8 8,4
Relatia (23) se mai poate scrie si sub forma:
mQ = m p (VQ - VP)Pa'
deoarece:
mo V . mp T.r
Q = .0 P - p,
care reprezinta volumele corpului Q ale greutatilor P.
In ultima vreme, pentru simplificarea calculelor, la greutatile
de precizie medie s-a introdus notiunea de densitate conoeniionald
care, indiferent de natura materialelor din care sint confectionate
greutatile, se considera a fi egala cu 8 kg/m
3

2. Dublo cintarire
Atunci cind se urrnareste executarea unei cintariri de mai mare
precizie, trebuie sa se utilizeze 0 metoda care sa elimine influenta
inegalitatii bratelor de pirghie,
In acest scop se utilizeaza metoda dublei cintariri, denumite
astfel deoarece este necesar sa se execute cite doua cintariri simple
Metodele de dubla cintarire sint in numar de trei, si anume : me
toda Gauss, metoda Borda si metoda Mendeleev. '
Se mentioneaza ca pentru simplificarea dernonstratiei se considera
ca la fiecare din cele doua cintariri se obtine pozitia norrnala de echili
bru, cu toate cii atunci cind se lucreaza se obtin doar pozitii de echili
bru apropiate de cea normala, asa cum s-a aratat la metoda de simpla
cintarire.
a. Metoda Gauss sau metoda transpozitiei se efectueaza in modul
urrnator : se asaza corpul de cintarit de greutate X pe unul din tale
rele balantei (fig. 1.15, a), iar pe celalalt, greutati de lucru P, pina
dud balanta este adusa in pozitia normals de echilibru. Se perrnuta
apoi corpul de cintarit pe celalalt taler (fig. 1.15, b) in locul greu
Hltilor de lucru, iar pe talerul ramas liber se adauga greutati de
Iucru P' pina cind balanta ia din nou pozitia norrnala de echilibru.
Sc efectueaza calculul masei m
x
a corpului de cintarit.
42
43
1 r I ['
1111111111
1
p
a b
Fig. 1.15. Cintllroea prin metoda Gauss:
a - prima cintartre a corpului; b - a doua cintarire a corpului,
Pentru aceasta se scriu egalitatile momentelor pentru cele doua
cintariri :
Xl = Pl',
Xl' = P'<t,
Aplicind relatia (4), se obtine : (24)
mxl = mpl'; (25)
mxl' = mp.. l.
Irrmultind mernbru cu membru, relatiile (24) si (25) devin:
m ~ . 1 . l' = m
p
m
p
, 1. 1',
prin simplificare se obtine :
mx
2
= 1np mp'
adica :
m
x
= .Jmp.mp'.
Cum insa mp are 0 valoare foarte apropiata de mp', din cauza
ca diferenta intre cele doua brate 1 9i l' este destul de mica, se poate
lua:
p
m = m ; mp' (26)
x
Masa corpului de cintarit se ia deci egala cu media ari trnetica
a celor doua mase mp si ms-, determinate prin ce1e doua cintariri.
44
Din formula (26) reiese ca rezultatul cintaririi nu depinde de lungi
mile celor doua brate ale pirghiei, deoarece in aceasta relatie nu figu
reaza 1 si 1'.
Aceasta metoda nu este prea des utilizata in practica curerrtji,
datorita caracterului ei laborios. Este utilizata insa la Biroul Inter
national de Masuri si Greutati de"Ia:"Slyre!?, la compararea'de inalta
precizie a etaloanelor de masa. Ea este de asemenea utilizata si in
cadrul Institutului national de metrologie, atunei cind se executa
comparatii cu prototipul national al kilogramului sau atunci cind se
fac comparat
ii
de inalta preeizie a etaloanelor de masa.
b. Metoda Borda sau metoda substlnrtlei- Pentru efectuarea de
cintariri prin metoda Borda se procedeaza in felul urmator : se asaza
corpul de cintarit de greutate X pe unul din talerele balantei, de
exemplu pe eel din stinga (fig. I. 16, a), iar pe celalalt, tara T, adica
material constituit din alice, bucatele de hirtie etc., pina cind balant
a
este adusa in pozrtia normala de echilibru. Se da apoi jos corpul de
cintarit de pe taler ~ i se asaza pe acesta greutati de lucru P (fig. 1.16, b)
pina cind balanta ia pozitie normals de echilibru.
Masa mx a corpului de cintarit este egala cu masa mp a greutatilor
de lucru. Aceasta rezulta din egalitatea momentelor pentru cele doua
cintariri si este exprimata de relat
iile:
X.l=T.l';
P.l = Tl'.
Daca se tine seama de relatia (4), relat
iile
devine:
m! = tnT
l
'
mp'! = mT'!'
l t'
r
l
I m ~ I I ' 1 \
,",Illftl'
T
p T
x
fJ
a
Fig. 1.16. Cintllrirea prin metoda Borda:
a _ prima clnt1\rire a corpului; b - a doua clntlU'ire dupa lnloculrea corpului cu greut"'ll de luern.
45
de unde rezulta :
mxl = mp.l,
simplificind cu l:
1n
x
= 1It p (27)
Din relatia (27) reiese ca valoarea masei corpului de cintarit nu
depinde de lungimea bratelor, deoarece in aceasta relatie nu figu
reazii l si l', .
c. Metoda .l\'[endeleev san metoda sareinii eonstante san a sensi
bilitatii eonstante. S-a aratat ca sensibilitatea balantelor variaza,
in general, cu sarcina la care sint incarcate. Cum cintaririle se fac
de obicei la sarcini diferite, rezulta ca si sensibilitatea va fi diferita,
si deci operatiile de cintarire nu se fac cu aceeasi precizie.
Mendeleev a imaginat 0 metoda de dubla cintarire, in care se
lucreaza la limita maxima de cintarit. la care sensibilitatea balantei
este constanta.
Cintarirea prin metoda Mendeleev se efectueaza astfel: se incarcii
ambele talere la sarcina maxima a balantei, pe talerul din stinga sar
cina fiind forrnata din mai multe greutati de lucru mici (fig. 1. 17, a).
Se echilibreaza balanta eu diferite materiale usoare (bucatele de hirtie
etc.), astfel inch indicatorul sa se opreasca in dreptul reperului din
mijloc al scarii gradate. Se asaza apoi corpul de cintarit pe talerul
din stinga (fig. 1. 17, b) de pe care se scot greutati pina cind acul
indicator revine din nou in dreptul reperului din mijloc.
Masa corpului de cintarit m
x
este egala cu suma maselor greuta
tilor de lucru, ""2:.mp, ridicate de pe taler, asa cum rezulta din calculul
de mai jos,
1 r l r
11"1"111
1
1:Pi-"LPf.+X T
h
Fig. 1.17. Cintiirirea prin metoda Mendeleev:
a - prima cintatire, balanta incarcata ell greutati de lucru egale ell limita maxima de ctctartre : b - ,'I'
doua cjntarirc, greutatile de lucru fHnd lnlocuite de corpul de ctntarit.
46
a
Egalitatea rnomentelor pentru cele dona cintariri este exprimata
de rela.tiile :
""2:.P
jl
=Tl',
(""2:.P
j
- ""2:.P + X)l = T .l',
care se pot inlocui cu :
(""2:.mp; - ""2:.mp + mx)l = ""2:.mpi -I":
de aici r ezulta ca :
~ m p i == ""2:.mp; - ""2:.mp + mx,
respectiv :
(28)
m
x
= ~ m p .
Verificarea cunostintelor
1. Ce avantaj prezinta operatia de simpla cintarire :
_ Necesita un timp scurt pentru a fi efectnata?
_ Asigura 0 precizie satisfacatoare ?
2. Se efectueaza cintarirea unui corp cu 0 balanta simpla cu brate egale, avind
scara gradata bilateral, cu minus la stinga, obtinindu-se datele aratate
mai jos:
Opera(ii
Sarcina pe talerul :
I
Elonga(ii
I
sting drept
It
I
div,
I,
I
div,
I,
div,
1
Fara
sarcina
Fara
sarcina
3,7 -4,2
-0,9
3,6
4,3
2 mQ
72,913 g 4,4
:1 mQ
72,913 g+
4 mg
1.2 -5,4
1,1
" , 1- , '
Sa se calculeze masa corpului.
~ . Sa se arate ce fel de erori pot produce urmatoarele cauze :
Deplasarea accidentala a unei pernite de la locul ei.
Starea de oboseala a operatorului.
Inegalitatea brate10r de pirghie.
47
- Folosirea masurilor de masa nejuste.
- Un .!10c asupra unei balante de precizie sau, in general, asupra unui aparat
de cintarit,
Neparalelismul muchiilor cutitelor,
Variatia uniforma sau neuniforrna a temperaturii.
Neatentia operatorului.
- Instalarea necorespunzatoare intr-o incapere a unei balante pe precizie,
- Cintarirea in aero
- Mediul ambiant umed, incarcat cu praf.
4. Se cere sa se aile masa unui corp. cint1irirea fiind efectuata in aer cu greut1iti
de masa cunoscute.
in urma cintaririi se obtine rezultatul m
p
= 122,48329 g.
Se cunoaste densitatea corpului PQ = 7,4 X 103 kg/m'.
densitatea greutatllor Pp = 8,4 X 103 kg/m' densitatea aerului P =
a
1 2 103 k / ..',., .'() 5 "
= ,X g m-, -n 'j " ..J
5. Cum se elimina erorile datorate inegalitatll bratelor de pirghie in atelierele
de conditionat balante.
6. Prin ce metoda de cint1irire se elimina erorile datorite variatiei sensibilitatj]
cu sarcina:
- Gauss?
Borda?
- Mendeleev?
,I
CAPITOLUL IV
MASURI DE MASA
A. NOTIUNI GENERALE
Masurile de masa reprezinta materializarea unitatii de masa,
kilogramul, sau a multiplilor si submultiplilor zecimali ai acestuia.
Conform unor conventii internationale, seriile de mase sint astfel
alcatuite incit numarul si valoarea pieselor sa permits cintarirea oricarei
mase intre cele doua limite ale seriei. Valoarea lor face parte din sirul
numerelor 1 X 10", 2 X 10" si 5 X 10" fata de unitatea de masa,
unde n este un numar intreg pozitiv, negativ sau egal cu zero.
Dupa masele se clasifica in mase etalon si mase de lucru.
48
j
1. Mase etalon
Masele etalon servesc la pastrarea, reproducerea transmiterea
unitatii ide masa. Dupa criteriul subordonarii metrologice al des
tinatiei, acestea se impart in mai multe categorii.
Subordonarea etaloanelor ca si ordinea de comparare in vede
rea transmiterii unitatii de masa este stabilita de catre Institutul
national de metrologie, in cadrul unci document oficial denumit
schema de transmitere a unita/ii de masd. tn figura 1.18 este prezentata
schema de transmitere a unitatii de masa care cuprinde totodata
si aparatele de cintarit prin intermediul carora se realizeaza operatiile
de transmitere a unitatii de masa.
Etaloanele de masa, in functie de precizie, se clasifica in etaloane
primare, secundare ;;i de lucru.
a. Etaloanele primare de masa intrunesc cele mai ridicate cali
tati metrologice. In cazul in care un etalon primar serveste ca element
de referinta pentru atribuirea valorii tuturor celorlalte etaloane ale
marimii respective intr-o anumita tara, acesta capata si functia de,
etalon national. .
Kilogramul a fost definit prima data, la sfirsitul secolului al
XVIII-lea, ca masa unui decimetru cub de apa distilata la maxi
mum de densitate si la presiunea atmosferica norrnala, fiind materia
lizat sub forma unui cilindru drept din platina pura cu diametrul egal
cu inaltimea, ambele egale cu aproximativ 39 mm, Sub aceasta for
ma, kilogramul etalon a fost depus la arhivele Nationale din Fran
ta, motiv pentru care a prirnit denumirea de kilogramul de la Arhive.
Dupa anul 1860, prin masurari foarte precise s-a stabilit ca
kilogramul de la Arhive este mai greu decit un decimetru cub de apa
distilata, cu 72 mg. Deoarece practic nu se putea modifica masa tutu
ror greutatilor care se gaseau atunci in uz, s-a preferat sa se conserve
masa kilogramului de la Arhive si sa se schimbe definitia unitatii de
masa, ceea ce a facut ca, in anul 1872, Comisia Internationals a
Metrului sa adopte ca unitate de masa kilogramul de la Arhive.
Materialul utilizat pentru constructia kilogramelor prototip care
ur mau sa fie declarate etaloane nationale a fost un aliaj de 90% pIa
l ilia 10% iridin, dur, care asigura stabilitatea in timp a masei.
:in anul 1889, prima Conferinta Cenerala de Masuri si Greutati
a sanctionat ca prototip international unul din noile etaloane realiza
te: de asemenea s-a atribuit prin tragere la sorti prototipurile natio
nale tarilor care au aderat la Conventia Metrului. Tara noastra a
pr iinit cn aceasta ocazie kilogramul prototip nr. 2.
,I Tdlllj('il maselor, volumelor marimilcr analitice 49
tn 1901 cea de-a treia Conferinta Cenerala de Masuri Oreutati
a. reconfirmat kilogramul ca unitate de masurji a masei,
Definitia actuala a kilogramului in cadrul Sisternului International
este urrnatoarea : kilogramul este masa prototipului international
al kilogramului (STAS 737/1-72).
b. Etaloanele secundare de masa au valoarea atribuita prin com
paratie cu etalonul primar. Etaloanele secundare de masa sint de patru
ordine, in functie de precizia necesara, in diversele trepte prin inter
mediul carora se transmite unitatea de masa.
Etaloanele secundare de ordinul I cuprind doua sau maimulte
etaloane de 1 kg care se compara ca si prototipul national in serie
inchisa, atit intre ele cit si fiecare din ele cu prototipul national. Aceste
etaloane servesc la transmiterea unitatii de masa la etaloanele secun
dare de ordinul II. In mod analog, de la etaloanele de masa de ordinul
II unitatea este transmisa la etaloanele secundare de ordinul III,
care, la rindul lor, transmit unitatea la etaloanele secundare de ordi
nul IV.
Cele patru ordine de etaloane secundare reprezinta treptele 'nece
sare ca precizii, in operatiile de transmitere a unitatii de masa, care
nu pot fi judicios asigurate decit in acest mod.
PrincipaleJe caraeteristici ale maselor etalon sint indicate in ta
belul 1.8.
Masele etalon secundare sint constituite din materiale inalterabile
si omogene, pentru ca masa lor sa fie invariabila in timp. Cu privire
la forma etaloanelor,acestea sint, in general, masive, si anume eta
loanele secundare de ordinul I, II, si III in kilograme si grame ' (fig.
1.19 si fig. 1.20). Masele etalon in miligrame pot fi construite sub
--- -+
I

Fig. 1.19. Masa etalon se

eundarli de ordinul I de
1 kg cilindru masiv.
l _-----
Fig. 1.20. Mase etalon secundare
de ordinul II Ili III, cilindrice ma
sive, eu buton fix, in kg Iji in g.
...;
'"

'u
-<::l
N'"
.;
... '"

::l

e
'"

'0;
;:
.!

f
'"

!j:.. l-O..
tl.. -<::l.
o
a>
o c:l;l N c:i(;l
N
"
H H HH
,H HH


oil ::!
oil oil::! oj I
;.:, ;:;:; (I;", ;". '"
::!
'-'
ro
"0
CJ '"
CJ
:;::l ....
]'
:;::l
l'I "
.:';1
00
::!

'"
cs E
'n I S
.... ::!
CJ E ::! ro ....
:=
-a "
0..0.. 0..0.. ';:1

s.. :
,,
] I :::lG e s
:::l 6
.s
5JJ"
::I
.0" .0

::!
oj ro
.0 " E
'"
a 0
,g"O :9"0 ro
'd ro
I ....

';1

"
'M "

g,ro 'd
.S;
P.::! <;l '..-1 ...-1

_ <1,1 .-., I
'(? "
'"
I
'E-:::t
...j...-Io- " eo v::! +-' ......
I oE OD-. :;;J
::I l'I l'I
OH

o
H -H '(jj.. .9:>- '(jj..
roH roH roH
+-'
,,- ....
0._
'"
"i::'3
+-'
;.:::If.h
.... g .... ::I
o
H

......
"J ,cd- 'cd e-l


:::l
-
dj'E +-'
'.g- " +-'
::! ro ::! cd
Ej gj 0 gj 0
" of) :3 Hro
S "
OOCJ 6 "
00
CJ
oj '"0 ro'd
r:<
cd .... cd ...

"

" "
....
"
.... "

0
H
"
ro
"
...
ro
"

0
'" I
l'I"O l'I'd CJ ...... ::I'd CJ ......
o l'I ..s l'I u::= o l'I
ro
::! ::! .t: (;1::!
<il ro
.... CJ .... CJ [;ta
"'"' CJ
?.o
o

eo- en-
o o o o
N C'l
o N N
0

't:,.. Ol
o o o o
"'b/) N " _.... .
'" '" '"
o en- OJ>-.
8- eo 8 0()
N
8- 8
",' N "
- a
"
",-
en-
o .
o 0 o
-a o -
8-
C'l
N
_ '"
O(J ";j..
;;. o N b/) - o
o. '" o
_ 13
00
- oS cib/) - o"N
N
o 00 00 o o , 00
",
.f) C'l N
",-
".;-6
'n '"
'"
o '"
H ",Ol
'-' "H "H
"'H "'H
ro I
'd- 'd;:l
;::l ;:1 l'I g
j"

S;s CJ",
<lI ....
"
(f)o
" ... (f)O " ... (f)o
z
;:;:
"1'
N
'(jj..
::!
o
;:;:
CD
"

......
'N
o
0..
13
8
...
"
ro
.0
oJ

::I
8
i=Q
50
III

..
ol
::l
:g
::l
o
.::...
'"" ...;
]
sc
"" <:l
h
.... ':1.."".
<:l
<:l


....

et) lI> '"' '00
....
a>
j

e'l

"'1
...;...; H H ...;
MMM M::l M
ol
li:fi:1i: >:t<'A >:t< >:t< >:t< >:t< >:t< 'A >:t< Ii:
'-' ::l
:;l

'13
'"
GlJ'

ol ::l
8
Ol
t

e

.8
::l
ol ..
::l ]
p.'
P. '::I .;?

:;:1'-'
'" S
:=J "
.g",
;o;::l S
ol
ol ol ::l :?
'0'0 '"
Ol ::l .
'"
] Ol ol
eo
o 00 Q)
'A
::l ol
,ol .8 ol '0 Jol
ol
...,
.... ol '-' ....
.... '"
'-'
ol
j
.... ol ce
::l
$.::l $. P. ;::l o
.s, ,B<
::l
>:t<
Ool
'A 00l <Ii >:t< o <Ii 0-<
'A
,
til
ol
'0
.ct o
Ol
'O!-
.l:l Po<
...,
..
o
.. ...

o
'" :;:I :;:I .
Q)",

I
;tt"" ;3:;:1
;ttll>
...,
oJ ,-,,0
::l ol ol
'A ol

ol ....
.. ol .. ol
S
'" '" ,000 '" '"
b.Oc:J b.Oc:J ,0 o'"
.(j)..
os olb.O
oj .. os ..
'" ol
......
'"
'" 0 > ::l
'" 0
ol:;:l
::l
rg ::l
I=l tl '-';..>
ol '" '-';..> ;j
o ::l
:t:..., :t;l ol
Ol .... 1:1ol .. .. .. ::l
..., '" "'Ol '" 0
lJOl
>t1''O >,0 >P. >,0
o
""

""

....
o' o o o
e'l b.Oe'l
.
.
o o o
i
..... lI>
o lI> lI>
0 ..
.... ""0 o b.O
g"
o ....

C'l 8 eo .... eo c-l ............ '1'"""1
err o
S
lI> et)
MO lIi O'l"""'f o eo eo b.O:l 0 0e'l o
.9
o ..... .0 o
.. e'lb.O
o e'l _ e'lb.O 'ct

o ....
S
000 tJr.0c;).. ..... lI> ...,
go.oe'l
o' (fJ OOll>o
.0 .
oS
000 00 Oe'l 00 000 00 o
e'l
...... tr.>C"lI/)lt:> lI> .... lI>' lI> e'l e'lll> ..... lI> ..... co
::l
'0 '"
Ol
"'> ...,
o
3"
tlO..
"0
::l '"
'0;3 ol '"
1iii
.
1 u ..

Et ol
a
rn '" ... 0 >t1'.E >
08 <JD0GJ
<!@00<w
.: 1\
<l
l\ 1
h
Fig, 1.21. Mase etalon secundare ordin I la IV si mase
etalon de lucru in mg:
a - sub forma de placi : b - sub forma de fire,
forma de placi (fig. 1.21, a) sau sub forma de fire formate din segmente
consecutive (fig. 1.21, b).
Etaloanele secundare de ordinul I sint in general numai de 'un
1 kg.
Etaloanele secundare de ordinul II, III IV se construiesc numai
in serii. In cazul pieselor duble sau triple din cadrul aceleiasi serii,
aces tea se diferentiaza prin imprimarea unui punct, respeetiv a doua
puncte. Diferentierea maselor in miligrame in forma de fire se face
prin una sau doua indoiri a segmentelor extreme.
c. Etaloanele de lucru au valoarea atribuita prin cornparatie
directa cu etaloanele secundare de ordinul IV, principala lor destina- .
tie constind in verificarea mijloacelor de masurat, masurilor de masa
:;;i aparatelor de cintarit, cu 0 larga utilizare in industrie, fapt pentru
care aceste etaloane au valorile nominale peste 20 kg si sint con
struite din font a.
Din punct de vedere construetiv, toate masele etalon de lucru
sint prevazute cu cavitate de ajustare (1 - fig. 1.22, 1.23, 1.24,
1.25, 1.26, 1.27, 1.28, 1.29).
Din categoria etaloanelor de lucru, in serii sint reunite numai
etaloanele de lucru cilindrice cu buton de prindere de la 20 kg la 1 g
53
9

-
:

.
/

/

/

/

l

9

i

l
l
J
1
U
;
;
J
d

I
,
j
o
,
p

,
p
I
O
d

-
6

:

n
1
l
"
,
d

d
a
o

-
8

:

q
n
m
s

-
t

:

-
9

:

l
l
l
l
1
d

-
9

:

[
l
l
S
O
q

"

T
3
J
1
U
F

n
r
i
u
o
d

-
r

!

;
;
J
l
l
n
i
l
.
!
l
S

n
r
m
a
d

f
u
s

-
o
q

-

;
:
u
.
t
q
.
s
n
f
-
e

d
P

a
p
3
1
!
l
I
.
T
3
;
)

-
Z

!

J
;
}
u
!
m

-
L

O
O
Z
;

a
p

n
l
:
m
T

i
l
p

U
O
r
e
p

!
S

0
0

T

'
3
>
[

O
O
Z

'
?
l
'
l

D
O
S

a
p

A
I

[
l
l
U
I
P

-
r
o

<
l
p

a
r
u
p
u
n
o
o
s

u
o
p
q
a

a
S
l
l
l
l
l
:

'
f
Z
'
J

'
3
!
:
1
.
_
. ,

-
-
-
-
-
-

-
-
-
-
\

I

!
i

!

I

a
I

/
B
@
i
I

/

/

I

\

9

l

I

L

.
.
.

"
"
P
l
l
l
"
!

n
1
l
U
,
d

'
p

'
P
1
;
x
!

-
6

;
}
I
"
8
;
)
I
'
B
m

n
r
m
a
d

d
;
}
;
)

-
8

q
n
r
n
s

-
L
!

:
r
e
d
r
o

-
9
!

-
g
!

[
'
B
s
o
q

;
)
1
'
B
I
1
U
!

n
r
j
u
s
d

-
p

;
)
I
!
n
A
H
s

n
.
:
q
.
u
a
d

[
e
s
o
q

-

'

d
l
t
q
s
n
f
u

o
p

d
l
'
B
l
!
A
'
B
;
)

-

!

I
d
l
I
I
t
U

-
I

:
3
>
[

0
0
0

1

<
l
p

n
r
o

-
n
T
"
p

U
O
f
B
P

I
S

A
I

r
l
l
u
f
p
.
r
o

a
p

a
r
u
p
n
n
o
o
s

u
O
[
l
l
l
a

a
S
l
l
W

'
Z
Z
'
[

'
:
1
!
:
1
.

9
I

'
-
'
-
'
'
'
r

c

I
I
miner1On1,;

I
/---.....
I I
I
/
1
I I
I
I \ I
I I
L __ J
I
I
.;
.r
m/'nerclel
/ '
==--:..-J
I
I
I '-,
I
I"f"l
I
s
Fig. 1.27. Mase etalon de lueru parale Fig. 1.28. Mase etalon
lipipedice de 20 kg l1i 10 kg eu: de lucru, in kg l1i g:
a - miner din fonta ; b - miner din otet, 1 - cavitate de ajustare.
;:q; :z::::::;:;
_ ff _
{ ,--....-
'"

__.
Fig. 1.29. Vagon etalon:
1 - cavitate de ajustare.
si eta1oane1e in rniligrame. Ce1e1a1te mase se construiesc ca piese indi
vidua1e. Protectia acestor etaloane se face prin niche1are sau eromare
pentru ee1e construite din aliaje de cupru :;>i prin metalizare (eu zinc)
sau brumare pentru etaloanele din fonta eu valori nomina1e de la,
50 kg 1a 1000 kg.
56
2. Mase de lucru
Mase1e de 1ueru au valoarea atribuita prin cornparatie eu eta1oa
ne1e secundare sau de lucru, in functie de precizia lor. Dupa cum se
observa din schema de transmitere a unitatii de masa, in anumite
cazuri este necesar ca une1e mase de lucru sa fie comparate direct
cu etaloane secundare, datorita faptului ca aceasta reclama precizii
simi1are cu ace1ea pe care 1e au eta1oane1e secundare de ordin inferior.
Mase1e de 1ucru, in functie de precizia lor, se impart in cinci cate
gorii, denumite in mod uzua1 greutati de lucru c1asa 1, 2, 3, 4 si
5, care sint fo1osite 1a cintariri de laborator, industriale, cornerciale
etc. Greutatile de lucru sint fo1osite 1a aparatele de cintarit a carer
pozitie de echilibru se obtine cu ajutorul acestora.
Creutatile c1asa 1, 2, 3 si 4 se construiesc reunite numai in serie,
iar ce1e de clasa 5 sint construite, in general, ca piese individua1e.
Seriile de greutati c1ase1e 1 2, 3 ;;i 4 sint pastrate in cutii de lemn
sau din material plastic. Pentru manipularea greutati10r in cutii se
gasesc si scu1e (pensete, furci, minere etc.).
Pe fiecare greutate de clasa 1, 2 si 3 in kg, g si mg (in foi) se
aplica, in relief sau in adincime, inscriptia valorii lor nornina1e. Adau
garea simbo1u1ui kg, g sau mg nu este obligatorie.
In tabe1a 1.9 se indica principalele caraeteristid ale greutati10r
de lucru.
a. Greuta1ile clasa 1 (fig. 1.30) si (fig. 1.21, a) se utilizeaza in
1aboratoare pentru cintarirea snbstantelor pentru efectuarea analize
lor microchimice :;;i chimice de inalta precizie.
Aceste mase sint masive, adica nu au cavitate de ajustare,
b. Greuta1ile clasa 2 (fig. 1.31, 1.32, 1.33 :;;i 1.21, a) se utilizeaza
in 1aboratoare 1a cintariri de inalta precizie si 1a analize chi mice de
precizie curenta. Creutatile c1asa 2 de 1a 200 g
1al mg (fig. 1.32:;;i 1.21, a) sint denumite si greu
tali anaiitice. Creutatile clasa 2 in kg si g
(fig. 1.31 si 1.32) poseda cavitate de ajustare
inchisa printr-un buton filetat, care se msuru
beaza in corpu1 greutatii.
c. Greutalile clasa 3 (fig. 1.34 9i 1.21, a) se
utilizeaza in 1aboratoare 1a efeetuarea analizelor
tehnice, precum si 1a cintarirea meta1e1or pre
tioase. Creutatile de 1a 20 kg 1a 20 g (fig.
1.34) au 0 cavitate de ajustare 1 care se inchi- Fig. 1.30. Greutil.t
i
clasa
pe cu un cep de a1uminiu 2, asezat pe un surub 1, in g.
57
C
a
r
a
e
t
e
r
i
s
t
i
e
i
l
e

e
o
n
s
t
r
u
e
t
i
v
e

a
l
e

g
r
e
u
t
i
i
t
i
l
o
r

d
e

l
u
e
r
u

T
a
b
e
l
u
l

1
.
9

C
I
:
a

I

-
-

n
o
m
i
n
a
t
a

a

g
r
e
u
t
a
t
i
l
o
r

I

D
e
s
t
i
n
a
t
i
a

I

M
a
t
e
r
i
a
l
u
l

I

F
o
r
m
a

2

3

4

5

5
0
0
,
2
0
0
,
1
0
0
,
5
0
,
2
0
,
1
0
,
5
,
2
,
1

g

C
i
n
t
i
i
r
i
r
i

i
n

l
a
b
o
r
a
t
o
a
r
e

O
t
e
l

p
a
r
a
m
a
g
n
e
t
i
c

s
a
u

a
1
a
m
a

I

P
i
g
.

1
.

3
0

p
e
n
t
r
u

a
n
a
l
i
z
e

m
i
c
r
o

5
0
0
,

2
0
0
,

1
0
0
,

5
0
,

2
0
,

1
0

m
g

O
t
e
l

I
n
o
x
i
d
a
b
i
l

p
a
r
a
m
a
g
n
e
t
i
c

s
a
u

c
h
i
m
i
c
e

d
e

i
n
a
l
t
i
i

p
r
e

a
l
u
m
i
n
i
u

a
l
l
o
d
i
z
a
t

P
i
g
.

1
.

2
1
,
a
c
i
z
i
e
5
,
2

!
?
i
1
m
g

A
l
i
a
j

d
e

a
l
u
m
i
n
i
u

2

2
0
,

1
0
,

5
,

2
,

1
k
g

C
i
l
l
t
a
r
i
r
i

d
e

p
r
e
c
l
z
i
e

i
n

O
t
e
l

i
n
o
x
i
d
a
b
i
l

p
a
r
a
m
a
g
n
e
t
i
c

s
a
u

P
i
g
.

1
.

3
1

l
a
b
o
r
a
t
o
a
r
e

!
?
i

l
a

a
n
a
l
i
z
e

a
l
a
m
a

I

P
i
g
.

1
.

3
2

c
h
i
r
n
i
c
e

d
e

p
r
e
c
i
z
i
e
5
0
0
,
2
0
0
,

1
0
0
,
5
0
,
2
0
,

1
0
,
5
,
2
,

I
,

g

O
t
e
l

i
n
o
x
i
d
a
b
i
l

p
a
r
a
m
a
g
n
e
t
i
c

a
l
p
a

c
u
r
e
n
t
a
5
0
0
,

2
0
0
,

1
0
0
,

5
0
,

2
0
,

t
o

m
g

c
a

a
n
o
d
i
z
a
t

I

P
i
g
.

1
.

2
1
,
a

I

5
.

.

2

s
i

1
m
g

A
l
i
a
j
e

d
e

a
l
u
m
i
n
i
u

-
1
-
1

"
.

I
V
,

5

1

m
g

A
l
i
a
j
e

d
e

a
l
u
m
i
n
i
u
C
i
n
t
"
r
i
r
i

d
e

p
r
e
c
i
z
i
e

!
?
i

2

(
d
l
l
a
r
e
t
i
)

c
i
n
t
a
r
i
r
!

c
u
r
e
n
t
e

P
i
g
.

1
.

3
3

3

3

2
0
,

1
0
,

5
,

2
,

1
k
g

C
i
n
t
t
i
r
i
r
i

i
n

l
a
b
o
r
a
t
o
a
r
e

A
l
a
m
a

s
a
u

o
t
e
l

i
n
o
x
i
d
a
b
i
l

F
i
g
.

T
.

3
4

p
e
n
t
r
u

a
n
a
l
i
z
e

t
e
h
n
i
c
e
-
-
'
r
o
i

I

p
a
r
a
m
a
g
n
e
t
i
c

5
0
0
,
2
0
0
,

1
0
0
,
5
0
,
2
0
,

t
o
,
S
,

2
,

1

g

-
c
i
n
t
a
r
i
r
e
a

m
e
t
a
l
e
l
o
r

p
r
e
-
,

.
a
l
p
a
c
a

s
a
u

a
l
u
m
i
n
i
u

a
n
o
d
i
z
a
t

t
i
o
a
s
e
5
0
0
,

2
0
0
,

1
0
0
,

5
0
,

2
0
,

1
0

m
g

A
l
i
a
j
e

d
e

a
l
u
r
n
i
n
i
u

F
i
g
.

1
.

2
1
,
a

5
,

2

!
?
i
1

m
g

4

2
0
,

1
0
,

5
,

2
,

1
k
g

C
i
r
r
t
a
r
i
r
i

i
n

l
a
b
o
r
a
t
o
a
r
e

O
t
e
l
-
c
a
r
b
o
n

s
a
u

a
l
a
m
a

F
i
g
.

1
.

3
5

!
?
i

f
a
r
r
n
a
c
i
i
5
0
0
,
2
0
0
,

1
0
0
,
5
0
,
2
0
,

1
0
,
5
,
2
,

1

g

A
l
i
a
j
e

d
e

a
l
u
m
i
n
i
u

s
a
u

a
l
p
a
c
a

5
0
0
,

2
0
0
,

1
0
0
,

5
0
,

2
0
,

1
0

r
n
g

A
l
i
a
j
e

d
e

a
l
u
r
n
i
n
i
u

P
i
g
.

1
.

2
1
,
a

5
,
2

!
?
i
1
m
g

2
0
,

t
o
,
s
,

2
,

1

k
g

O
t
e
l
-
c
a
r
b
o
n

F
i
g
.

1
.

3
6

5
0
0
,

2
0
0
,

1
0
0
,

5
0
,

2
0
,

t
o
,
S
,

2
,

I

g

1

5
,

2
,

1
k
g

r
-
o
n
t
a

c
e
n
u
s
i
e

F
e

1
0

P
i
g
.

1
.

3
7

5
0
0
,

2
0
0

s
i

1
0
0

g

2
0
s
i

t
o
k
g

F
o
u
t
a

c
e
n
u
s
i
e

F
c

1
0

F
i
g
.

1
.

3
8

/
2
0
,

1
0

5

k
g

P
o
n
t
a

c
e
n
u
s
i
e

F
c

2
0

F
i
g
.

1
.

3
9

2
,

1

k
g

5
0
0
,

2
0
0
,

1
0
0

!
?
i

5
0

g

P
o
u
t
a

c
e
n
u
s
i
e

F
c

2
0

F
i
g
.

1
.

4
0

'1
1
.
.
.
.
.
,
.
r
t
-
r
o

o

<

I
:
l

-
P
'
r
o

g
r
l
-
P
'
.
,
.
.

u
:

f
1

P
"

>
r
l
-
r
l
-
;
:
:
:
t
.
C
1
Q

r
o

'
o
W

r
+

,
,
-
.
.

-
-
f
J
T
r
o

'
"
.
.
.
.
.
.
.
.
.

p
'

.

h
-
-
"

"
1
\
f

r
;
:
.
.
r
o

n

-
-
-
L
:
r
-
_

r
-
-
t

H
-
>

>
-
1

'
"
:
I

I
:
l

P
'

(
J
l

P
'

n
-
:
-
.
.

<
.
.
J

(
J
I
>
-
1
P
'
;
:
:
:

P
o
S
>
-
1
(
t

n

Q.
.
.

i
i
i

'
"

.
.
.
.
.

P
'

P
o

0

I
=
l
(
l
)

-
a
0
.
>

S
"
<

t
t

(
t

C
;
)

.
.
.
.
.

>
-
1

r
o

P
'

n

q
q

1
!
.
r
t

p
:
P
i
c

;
'
.

N

P
'

-
<

(
J
l

'
-
r
l

>
-
1

.
.
.
.
.

f
o
-
"
-
'

)
-
0
1
..
\
j
t
'
"

.
.
.
.

>
-
1

8

g

P
'

:
:
:
'
:
$
'

.
-
.
,
.
.

r
o

.
.
.
.

I
'
i
'
Q

.
.
.
.

r
l
-
r
l
-
P
'

(
/
q

@

P
'

P
"

P
o
r
l
-
f
1

"
"

!
n
'
n

e
n

"
'
"

P
"

"
d

r
l
-
r
o

r
l
-
P
'

0

"
d

:
;
:
.

.
.
,

'
"
t>
.>

1
!
.

J

e
;

0
"
:
:
1
.
0

>
-
1

.
.
.
.
8

(
1
)

o
"
-
-
;
:
:
+
:
;

r
o

p
:>

C
lQ

e
.
c
i
Q
'

?
'

P
o
C
1
Q

?
'

;
:
l

.
.
.

.
.
.
.

>
-
1

P
'

(
l
)

.
,
.
.

r
o

n

"
d

r
l
-
C
I
Q

.
.
.
.
.
.

r
o

(
/
q

I
:
l

p
;

.
.
.
.
.

n

-
r
l
-
r
-
-
t

P
"

r
o

?
"

r
o

C
J
:
)

'
"
d

(
D
P
;
'

"
1
1
:

.
.
.
.
.
.

>
-
1
>
-
1
"
d

-
r
l
-
(
J
I
.
.
.
.
.

w
'
"
......

S

r
o

r
o

'
-
>
l

r
o

P
o
:
:
l

H

0
"
1
:
l
'
O
'

r
o

7
;
"
'

P
'

I
Q
L
.

(
J
J

)
-
o
I
.
'
(
'
D

I
-
i

P
'

n

:
:
:

.
.
.
.
.

P
'

C
1
Q

P
o
'
;

.
.
.(
J
)
.

r
o

.
.
.
.
.

e
.

e
.

.
.
.
.
.

S
l
n
a
C
1
Q

.
.
.
.
.
.

:
:
:

.
,
.
.
.
-

p
;
'

g
o

:
:
l

r
:

U

i
n

(
D
'

P
'

:
:
:
'
:
C
1
Q

.
.
.
.
.
.
.

1
\
'
\

.
.
.
,

...... >

.
.
.
.
.
U
J

)
0
-
0
1
0
'
\
-
1

.
.
.

(
i
'
1
:
l

r
-
t
-
P
o
"
d

P
'

N
r
o
.

$
.

P
'

r
o

P
'
:
:
:

.
.
.
.
.

r
o

>
-
1

r
l

"
d

"
d

r
l
-
(
J
)

Q
;

P
'
r
o

r
l
-
r
o

r
l

.
.
-

"
d

.
.
.

r
t

:
:
l

r
o

.
.
.
.
.

(
)
e

:
J
;
9

>
-
1

r
o

r
o
r
l
-
P
'
-
I
:
:
>
.
:
=
:
P
l
'
>
-
1

N

t
j

?
"
n

n

P
'

P

r
t
-
r
o
.

P
o

.
.
.
.>

P
'

(
;
=
=
-
=

0
;
.
,
.
,

"
-
-
,

'
0

n
1
i
l

P
'

r
o

:
:
l

r
t

\
>
l

r
o
?
"

2
.

e
;

.
.
.
.
.

P
'
'
'
d

n

g
.
r
o

,

n

(
J
l

0
'

r
o

c
n

r
o

(
1
)
P
'
r
l
-
o
:
:
l
>
-
1
p
'
>
-
1
r
l

P
'

r
o

I

r
p

>
;
'
r
o

,
,
-
-
-
-
-
:
J
p
J
r
o

>
-
1

?
'

>
-
1

.

'
"

i
j
'

!
-
"

"
'
"

>
:

.
.
.
.
.
"
l
<

1
!
.

r
?
Q
'
Kilogramu1 prototip national si balanta etalon
seeundarii de ord. I de 1 kg eu citire de 1a dis
tanta.
Mase si balante etalon secundare de ord. II
Mase balante etalon seeundare de ord. II
Mase .}i balante et.alon secundare de ord. IV.
Mase i balante etalon seeundare de ord. III
61
Mase i balante etalon de 1ueru.
w ' y Categoria maselor etalon si a balantelot. ell care
Categoria maser supusa veriflcarii se executa efalonarea - venhcarea
Mase etalon seeundare de ord. I
de 1 kg
Mase etalon seeundare de ord. II
Mase etalon seeundare de ord. III
si greutati c1asa 1
Mase etalon seeundare de ord.
IV si greutati c1asa 2 si 3
Mase etalon de 1ueru i greutati
c1asa 4
Greutiiti c1asa 5
Tabelull.10
Mij1oaee1e de masurat etalon ee servese 1a etalonari (verifieilri)
3. Verificarea maselor
Verificarea maselor etalon si a maselor de lncru cuprinde atit
verificarea aspectului exterior si a constructiei privind dimensiunile,
aderenta stratului de protectie, volumul cavitatii de ajustare, cit
si verifi carea masei.
Metodele de verificare a masei sint diferite in functie de ordinul
etaloanelor sau a c1asei greutatilor de lucru.
Mijloacele de masurat etalon (ansamblul balanta etalon - masa
etalon) care servesc la verificarea diferitelor categorii de rnase sint
indicate in tabelul 1.10.
tatii se a plica emblema intreprinderii producatoare, precum si numa
rul stan dardului in vigoare.
e. Greutalile clasa 5 (fig. 1.36, 1.37, 1.38, 1.39, lAO) slut utilizatv
la efectuarea cintaririlor curente in corner] si industrie. Creutatile c1asa
5 cilindrice din otel de la 20 kg la 1 g (fig. 1. 36) au aceeasi construe
tie ca si cele din c1asa 4, cu deosebirea ca suprafata lor se fosfateaza
sau se bruneaza pentru a fi mai rezistente la agentii atmosferici.
La greutatile c1asa 5 cilindrice din fouta (fig. 1.37 si 1.38), cavita
tea de ajustare se inchide cu un cep din plumb care trebuie sa inde
plineasca aceleasi conditii ca la greutatile c1asa 4.
Creutaj.ile in forma de trunchi de piramida hexagonala (fig. 1.39)
au la partea lor superioara un miner de prindere semicircular 4. Cavi
tatea de ajustare 1 la greutatile din fig. 1.39 si lAO se inchide cu un
cep de plumb 2 asezat pe 0 saiba din tabla de otel 3, care se sprijina
pe un prag amenajat in cavitate.
Creutatile clasa 5 au inscriptia valorii lor nominale urmata de
simbolul respectiv, emblema intreprinderii producatoare si numarul
standardului in vigoare.
.1
',',(/
i
_
J
2
- . . -
I
I
Fig. 1.40. Greutiiti c1asa
5, de 2 kg 1a 50 g din:
fontli.
2
3
.,
.J..
Fig. 1.39. Creutati c1asa 5, de
. 20, 10 si 5 kg din fontli.
L.
5


5
3
3
-4
1
I
I:
I
I
r-t'
: I,
L -'
. I
1
STAS
l-}J
1".:1)
.
I
I
I
--l


S AS
Fig. 1.36. Oreutati c1asa Fig. 1.37. Gretrtati c1asa 5, de 5 kg
5, in kg i g din otel, i 1 kg din fontii.
marcii se stat, asezat pe un disc din tabla de otel 3. Acest disc, la
rindul lui, se sprijina pe un prag 4. Pentru imobilizarea cepului, cavi
tatea este prevazuta cu 0 degajare 5.
Pe toate greutatile se aplica inscriptia valorii nominale hi kg,
g sau mg. Adaugarea simbolului nu este obligatorie. La baza greu-
Fig. 1.38. Oreutati
clasa 5, de 20 i
10 kg.
60
!
~ I
q
,I
a. Metoda intereompararii se aplica etaloanelor secundare de
ord. I de I kg (la noi in tara aceste etaloane sint in numar de
patru) prin efeetuareaunui numar de comparari ca rezultat al tutu
ror combinarilor posibile intre etaloanele comparate cite doua, Masa
fiecarui etalon se obtine prin calcul, utilizind metoda celor mai mici
patrate.
b. Metoda etalonarii in serie Inehisa se aplica etaloanelor secun
dare de ord. II si consta in compararea sumei totale a inaselor din
serie cu un etalon secundar de ord. I a carui valoare nominala este
egala cu masa acestei sume. In continuare se efectueaza compararea
maselor secundare ord. II din serii intre ele, ;;i anume se cornpar a
fiecare masa etalon cu masele mai mid combinate astfel incit masa
acestor cornbinatii sa fie egala cu valoarea norninala a masei cornpa
rate.
Dupa efeetuarea acestor operatii, pe baza rezultatelor obtinute,
se calculeaza valoarea fiecarei mase in parte, prin rezolvarea unui
sistem de ecuatii alcatuit din comparatiile executate.
Astfel, pentru seriile cu limitele 500 g 1a 1 g si 20 kg la 1 kg
se foloseste, la etalonarea in serie inchisa, un etalon de 1 kg,
compararea in functie de limitele si componenta seriei efectuindu-se
in ordine descrescatoare pentru seriile in grame si miligrame sau cresca
toare pentru seriile in kilograme.
- Pentru seriile in grame:
In cazul unei serii de 500 g de tip C cu piese duble de 100 g
(100' g) si 10 g (10- g) a carei componenta alcatuieste suma de
kg:
}:; 1 kg = 500 + 200 + 100 + 100' + 50 + 20 + 10 + 10' + 5 +
+ 2 + 1 + I: + l"g
se executa in partea intiia a etalonarii urrnatoarele combinatii
1 kg etalon l: 1 kg
500 g }:; 500 g
200 + SO g 100 + 100' + SO g
200 + 50 g - 100 + 100' + 50 g
200 g = 100 + 100' g
200 g = 100 + }:; 100 g
200 g = 100' + }:; 100 g
100 + 50 g = 100'+}:; SO g
100+ 1:50 g - 100-+ SO g
100 g = 100' g
100 g = 50 + }:; SO g
100' g = SO + }:; SO g
50g =l: 50g
62
In continuare se etaloneaza 9i celelalte doua parti ale seriei, pentru
partea a doua efectuind aceleasi cornparatii ca in partea intiia pen
tru piesele de 20 g la 5 g, iar in partea a treia efectuind cele 9ase
cornbinatii posibile cu piese1e de 2 g si 1 g. Dupa efectuarea acestor
cornparatii, pe baza rezultatelor obtirrute se calculeaza valoarea fie
carei piese in parte, cu ajutorul unor relatii obtinute din rezolvarea
sistemului de ecuatii alcatuit din cornparatiile executate.
- Pentru seriile in miligrame se executa aceleasi comparatii ca
pentru masele in grame, cu deosebirea ca etalonul folosit este de 1 g
- Pentru seriile in kilograme:
In cazul unei serii de 20 kg de tip A (piesele duble sint de 2 kg
(2' kg) cu componente :
20 kg + 10 kg + 5 kg + 2 kg + 2' kg + 1 kg
se foloseste etalonul de 1 kg si se efectueaza urrnjitoarele compa
ratii in cadrul seriei:
1 kg etalon 1 kg
1 kg etalon + 1 kg 2 kg
1 kg etalon + 1 kg - 2' kg
1 kg + 2 kg + 2' kg 5 kg
1 kg + 2 kg + 2' kg + 5 kg = 10 kg
1 kg + 2 kg + 2' kg + 5 kg + 10 kg = 20 kg
c. Metoda etalonarii in serie inehisa restrlnsa se aplica etaloane
lor secundare de ord. III si greutatilor c1asa 1 folosind tot un etalon
de 1 kg pentru seriile in grame, respectiv 1 g pentru seriile in mili
grame, cu deosebirea ca numarul cornbinatiilor intre piesele seriei
este mai redus, ceea ce conduce la un sistern de ecuatii mai restrins
si la un caleu1 mai simplu. De exemp1u pentru seria de 500 g de tip
C se efectueaza in total 13 cornbinafii fata de 31 (necesare la metoda
ser i ei inchise pentru etaloanele secundare de ord. II).
Seriile in kilograme se etaloneaza in modul aratat la punetu1 b.
d. Metoda dublei elntariri Borda sau metoda tarei se foloseste
la etalonarea maselor etalon secundare de ord. IV si a maselor etalon
de lucru mai mare de 20 kg, de asemenea la verificarea greutatilor
c1asa 2, 3, 4 si 5. Pentru toate aceste mase, etaloanele folosite sint
indicate in tabelul 1.10.
Metoda consta in compararea Iiecarei mase de serie M; cu 0 masa
etalon Me de aceeasi valoare norninala, echilibrarea Iacindu-se cu 0
tara T, iar pozit.iile de echilibru P determinindu-se conform relatiei
((9) din citirea a trei elongatii consecutive in cazul balantelor cu
63
\ .
. 'I
I
mdicatie directs, si a relatiei '(30) in cazul balantelor cu indicatie
prin proiectie din citirea consecutiva a trei pozitiide echilibru:
P = e
1
+ e
3
(29)
4
P' + P" + P"
Pmed = . (30)
3
Prima cintarire se efectueaza cu etalonul asezat pe un taler si
tara pe celalalt, determinindu-se pozitia de echilibru Pl'
A doua cintjirire se efectueaza inlocuind etalonul cu masa de
verificat, tara raminind aceeasi, si se deterrnina pozitia de echilibru P2'
Sint situatii cind in urma inlocuirii greutatilor pentru obtinerea
echilibrului este necesara adaugarea unor mase "m", care se scad
din masa obtinuta dad sint asezate pe acelasi taler cu masa de veri
ficat si se aduna cind sint pe talerul opus.
A treia cintarire se efectueaza pentru a determina valoarea in
unitati de masa a diviziunii balantei, prin adaugarea unei suprasar
cini s capabila sa modifice pozitia de echilibru P
2
cu 3 pina la 5
diviziuni, obtinindu-se pozitia de echilibru P
3

Valoarea diviziunii se calculeaza astfel :
s s
V
d
= sau (31)
P3 - p.
V
d
= , _ P3
Iolosindu-se una din relatiile care deterrnina 0 valoare pozitivii a
fractiei,
Valoarea efectiva a masei de verificat AI
v
se calculeaza conform
relatiei (32):
M
v
= Me + (P
2
- PI)V
d
, (32)
constatindu-se dad. se incadreaza in erorile tolerate stabilite pe ntru
diferitele categorii de mase in instructiunile de verificare.
e. Metoda llendeleev sau metoda sensibilitatii eonstante este
tot 0 metoda de dubla cintarire care se aplica la 'verificarea maselor
etalon de lucru mai mici de 20 kg, precum si a greutajilor clasa 4
si 5.
'Prin aceasta metoda se lucreaza la limita maxima a balantei,
ceea ce face ca sensibilitatea (valoarea diviziunii) sa fie constants
indiferent de valoarea piesei verificate, procedindu-se astfel :
se asaza pe unul din talerele balantei mase etalon a carer
valoare tot.ala este egala cu limita maxima a balantei, echilibrarea
obtinindu-se cu 0 tara pe celalalt taler;
64
- se scoate din totalul maselor etalon masa etalon Me de aceeasi
valoare norninala eu masa de verificat M; fiira a se modifica tara;
- in locul masei Ai
e
se asaza masa de verifieat }"I
v
;
- in continuare se aplica acelasi procedeu de lucru si calcul
relatia (32) descris anterior la metoda tarei.
Verificarea cuncstintelor
1. Sa se precizeze ce sint masurile de masa, precum motivele care au condus
ca aceste masuri sa fie denumite impropriu, chiar in literatura de speciali
tate, greutatf,
2. Cum se clasifica masurile de masa dupa ce criterii ?
3. Sil se precizeze care dintre valorile de mai jos exista in componenta seriilor
de greutati, utilizate in mod curent:
100 kg? 500 g?
3 kg? 0,5 mg?
260 mg?
Care sint criteriile dupd care s-au stabilit valorile maselor?
5. Ce se intelege prin serii de greutati !;li de cite feluri pot fi acestea?
Ii. Avind la dispozitic 0 serie de greutati clasa 4 de 1000 g de tip B, ce greu
tati se vor utiliza pentrn a cirrtari 944 g?
7. Ce se intelege prin truss de greutati ?
8. Sa se arate criteriile dupa care s-a stabilit schema de transmitere a unitdtii
de masa,
9. Cum se clasifica masele etalon !;Ii dupa ce criterii?
10. Din ce materiale se construiesc masele etalon?
Ce forme constructive se prefera P Care sint motivele ?
11. Cum se pastreaza Iji se folosesc masele etalon?
12. Masele etalon secundare de ordinul III, in kg g. au cavitate de ajustare:
- Da, pentru ca masa lor sa poata fi ajustata ?
- Nu, deoarece volumullor nu s-ar mai putea determina prin metoda hidro
statica ?
13. Din ce materiale sint construite, cum se pastreaza !;Ii se utilizcaza greutatfle
de lucru?
14. Ce material se poate utiliza pentru ajustarea greutatilor clasa 2 3:
Plumb?
Praf de nichel?
Pilitura de cositor pur?
Aliaje de plumb?
15. Dar pentru ajustarea greutatilor, clasa 4 lli 5?
5 .. masurarii maseloI. volumelor mfirimilO'r analitice 65
16. La greutatile clasa 2, butonul de prindere, care inchide cavitatea de
ajustare, este asigurat cu un cep din material inoxidabil, pentru a nu se
modifica masa greutatilor ?
- Nu, deoarece personalul care nianipuleaza astfel de greutati are a calificare
superioara sau de specialitate, neavind nici lID interes sa umble la cavitate,
in scopul falsificarii masei greutatilor.
- Da, pentru remedierea masei greutatilor, pe cep aplicindu-se marca de
verificare ?
CAPITOLUL V
APARATE DE CiNTARIT
A. CLASIFICAREA DE CINTARIT
Aparatele de cintarit se pot c1asifica dupa un mare numar de
criterii, astfel:
In functie de solu/iile de principiu care stau la baza construciiei :
- aparate de cintarit cu pirghii :
- aparate care functioneaza in baza a diverse traductoare, altele
'1;1 decit pirghiile.
I
In functie de erorile tolerate, aparatele de cintarit se impart in
patru clase de precizie: speciala, superioara, medie inferioara.
In functie de modul de prelucrare prezentare a semnalelor se im
part in:
- aparate analogice;
- aparate digitale.
Un alt criteriu de clasificare are in vedere modul de mdsurare a
masei :
- aparate care mascara direct masa;
- aparate care mascara indirect masa.
Despre acestea din urma se poate preciza:
a) Aparatele de Cntarit care masoara direct masa sint aparate cu
pirghii. Dupa cum s-a aratat, aceste aparate determina masa corpuri
lor, independent de gravitatia locului in care se face masurarea. Masu
rarea se realizeaza prin egalarea mornentulni greutatii corpului de
cintarit (sau a unei fractiuni deterrninata din acesta) cu momentul
greutatii masurilor de masa, sau cu momentul unor greutati con
stante, care actioneaza asupra pirghiei de echilibrare.
Potrivit STAS 3960/1-71 "Aparate de cintarit cu pirghii, Clasi
ticare", aceste aparate se impart in balante si bascule.
Balaniele sint aparate la care egalitatea momeirtelor este deter
minata printr-o singura pirghie, pe care actioneaza greutatea eorpului
de cintarit : celelalte pirghii, daca exista, servesc numai la transmi
terea sau la eoneentrarea fortelor. Bratele de pirghie la balante pot
egale san neegale. Aceste aparate sint, in general, utilizate pentru
cintiirirea corpurilor de masa mica sau putin voluminoase.
Basculele sint aparate de cintarit la care egalitatea momentelor
este deterrninata printr-un sistem de pirghii, Bratele aeestor pirghii
sint neegale. Basculele sint utilizate pentru determinarea masei cor
purilor grele sau voluminoase.
b) Aparatele de Cntarit care mdsoard indirect masa, prin masura
rea greutatii, sint mai putin raspindite decit aparatele de cintarit
cu pirghii, eu toate ca prezinta unele avantaje, dintre care meritio
nam faptul ca sint mai robuste si mai simple, ocupa un volum mai
redus si masoara mai rapid decit aparatele eu pirghii, Reprezentantii
tipici ai aeestei categorii sint atit aparatele cu doze tensometrice*,
cit si cintarele cu arc (cintare dinamometrice) care datorita preciziei
scazute nu sint admise spre folosire in tranzactii eomerciale. Masa
indicata de aceste aparate depinde de valoarea locala a acceleratiei.
Datorita avantajelor semnalate, aceste aparate sint utilizate eu
bune rezultate in diverse procese tehnologice si aplicatii, in care pre
cizia lor este satisfacatoare.
Un alt criteriu de c1asificare are in vedere constructia dispozitivu
lui de indicare a pozi/iei de echilibru, respectiv a rezultatului cintaririi,
Din acest punct de vedere, aparatele de cintarit pot fi:
- fara scara gradata :
- eu scara gradata.
In sfirsit, in Iunctie de gradul de automatizare al procesului de
cinidrire, aparatele de cintarit se clasifica in aparate :
eu functionare neautomata :
cu functionare semiautomata ;
eu functionare automata;
* Aceste aparate vor fi studiate in Capitolul VI.
67
66
,
respectiv, in cazul aparatelor de cintarit cu scara gradata, se clasifica
suplimentar in aparate:
cu echilibrare neautomata;
- cu echilibrare semiautomata ;
- cu echilibrare automata.
Pentru a intelege aceasta ultima clasificare trebuie avut in vedere
ca procesul de cintarire se compune dintr-o serie de secvente : incar
carea receptorului de sarcina, echilibrarea sisternului de pirghii (In
cazul aparatelor cu pirghii), afisarea (indicarea) rezultatului cintaririi,
descarcarea sarcinii cintarite de pe receptorul de sarcina.
Prin funciionare, in clasificarea susmentionata se are in vedere
modul in care se realizeaza incarcarea, respectiv descarcarea recep
torului de sarcina. Astfel, de exemplu, 0 balanta analitica cu proiectie
sau 0 balanta (bascula) serniautomata se considers aparate de cintarit
cu functionare neautomata, deoarece operatiile de incarcare respec
tiv descarcare se realizeaza manual. In functie de automatizarea
partiala sau totala a acestor operatii, aparatele de cintarit devin
aparate cu functionare semiautornata sau automata.
Prin echilibrare, in clasificarea mentionata, pentru cazul aparate
lor de cintarit cu pirghii si scara gradata se are in vedere modul in
care se obtine cuplul de echilibrare. Astfel, in cazul aparatelor de
cintarit cu echilibrare neautomata acest cuplu se realizeaza prin
deplasarea manuala a unui cursor de echilibrare, spre deosebire de
aparatele de cintarit cu echilibrare automata la care atit cuplul de
echilibrare cit si indicarea rezultatului cintaririi se realizeaza automat,
adica fara nici 0 contributie a operatorului. Intre aceste doua extre
me se situeaza aparatele de cintarit cu echilibrare semiautomata, la
1'1
I
care se realizeaza 0 echilibrare automata a dispozitivului de indicare,
, .
asociata cu deplasarea unor greutati aditionale de catre operator,
in toate acele cazuri cind sarcina cintareste limita maxima de cin
tarire a dispozitivului de cintarire.
J<Se precizeaza ca aceste criterii de clasificare sint cornune atit
aparatelor de cintarit cu pirghii cit si celor care functioneaza in baza
diverselor traductoare.
B. APARATE DE CINTARIT CU ECHILIBRARE NEAUTOMATA
$1 SEMIAUTOMATA
)
.,,'
>'
'\
Aceasta categorie de aparate este ilustrata prin: balante simple, "
l,t
balante compuse, balante romane, bascule zedmale, bascule roma
ne, toate aceste aparte lind cu functionare neautomata.
1. Balante simple
Balantele simple sint aparate de cintarit care au ca parte compo
nenta 0 pirghie cu brate egale, iar talerele sint situate sub aceasta
pirghie.
Dupa constructie si utilizare, balantele simple se impart in dona
categorii, anume :
balante simple de lucru;
- balante etalon.
1) Balantcle simple de lucru sint balantele care se utilizeaza la efec
tuarea cintaririlor curente in laboratoare, industrie, comer]; Dupa
precizia cu care efectueaza cintaririle, aceste balante se impart in
urrnatoarele categorii:
balaute clasa 1;
balante clasa 2;
balante clasa 3;
balante clasa 4;
balante clasa 5.
a. Balantele clasa 1 si f2) denumite si balante microanalitice,
respectiv analitice, sint simple' cu 0 mare,
utilizate in laboratoare la efectuarea cintaririlor de precizie ridicata.
Ele se construiesc de diferite tipuri ; diferentierea se face dupa limitele
maxime de cintarire pentru care sint construite, dupa felul cum se
face citirea indicatiilor, dupa precizia de cintarire etc.
Dupa modul cum sint citite rezultatele cintaririi, balantele anali
tice se impart in:
- balarrte analitice cu indicatie directa :
- balante analitice cu indicatie prin proiectie.
Limitele maxime de cintarire pentru care se construiesc balantele
microanalitice sint : 20 g si mai mid, iar pentru cele analitice, de
200 g si 100 g.
a) Balantcle analitiee ell, indicaiie directii sint, din punet de vedere
constructiv, cele mai simple balante analitice. In figura 1.41 este
reprezentata 0 balanta de 200 g limita maxima de cintarire, iar in
figura 1.42 0 balanta microanalitica cu indicatie directa, avind limita
maxima de cintarire de 20 g. Constructia acesteia este asemanatoare
cu aceea a balantei analitice de 200 g, piesele microbalantei avind
insa dimensiuni mai mid. Sensibilitatea microbalantei este de 10
pina la 100 de ori mai mare dedt aceea a balantelor Pentru
a se putea citi cele mai mici devieri ale acului indicator, balanta este
69
68
(?
.J
III III D ,
'1 I
I
1I III ' " '
II'1IiI: . :=- I
i I' II ,
I
'. i II r \.-" I' iii II
I I ,I Iii ti \ - Ii
! I II Iii t \ i .. /
I
I
---i-
Ij
\
!
I
/,
111/\ : I ff
I
Fig. [,41. Balauta analitica (c1asa 2) en indicatie directa.
inzestrata eu 0 scara gradata, numita microscard, eu un microscop
7, care permite citirea deplasarii microscarii, faFt de un reper fix
al sau. Pirghia balantei are 0 scara gradaUi pentru calareti, ale carei
repere sint citite eu lupa 2. Balanta este dotata si cu amortizoare
eu aer 3.
b) Balaniele analiiice cu indicajia prin proiecjie. In afar a de balan
te1e analitice deserise pina aeum exista balante analitiee de construe
tie mai cornplexa, care sint prevazute eu un dispozitiv optic, avind
70
_! I);
.2
,.['
I;
'I
..
I
r
;:

I
!i I [I
I
I
1 >
;.
r \
I [I:
Ii
1\
ill
I
-1 [I
I' ==J ,;
I ['0
Y;1
iL
1..... .-.. -'- =z) -=--=:rJI

"
Fig. I.42. Balanta microanaliticii (c1asa 1) en indicatie directa.
r
,
rolul de a usura operatia de cintarire si de a ridiea preeizia oitirii
I"
", 1tldicatiilor balantei.
In afara de dispozitivul amintit, aeeste balante mai au si alte
dispozitive auxiliare, constructia balantei propriu-zise neprezentind
i 11:;i"'t deosebiri esentiale fata de balantele eu indieatie directa,
La unele din balante eu indicatie prin proiectie (fig. 1.43)
scam gradaHl este trasata pe un material transparent si este fixata
1)(' acul indicator. Mieroseara este proiectata de un Iascicul luminos
p(' rm ccran I din stieHl translucidii, rnontat la postament, pc can
"illt t.rasatc n uul san mai multe repere.
Cole ma.i moder ne tipuri de balante aualitice ell indica] ic pri II
proicctic (fig. 1.44) sc construiesc cu un singur taler 1 pc cure sc
\'OIp111 ell, cintarit, CcU'tlalt taler cstc inlocuit cu un suport cure
71
.......-......
;1\'
'(ii,
.s
53
,,"
.p
.,....,
Cd ::l
l=l

led

(Ij .. 1
,......, 0
c;1 H
il1
.s
",. ....
p.,

."'"
r, '"
..... CJ
,
<l.J
",..
'"
t
Cd
+'
,'"
;i .
o <lJ
'tJ El
;i '"
Q
:fr]
'0'" P
a 'n
p ....'
..... 0
...
0.
+,
.

'n ....
'tJ eo
.8 cd
::l
(j ,'"

'n P

4) <1J
S

M
P '" cd N
Cd
il1
;;i
....;
.

'"

C'j
;:::
<J.8

-o


xe
+J
p.,;:::
<l.J
FL
Fig. l.45. Balanta analitica ell indieatie prin proiectie eu imprimare.
se in interiorul balantei si pe care se asaza greutatile aditionale,
eu ajutorul unui dispozitiv special, actionat de butoanele 2, din exterio
rul balantei. Citirea indicatiilor se face pe UN ecran 3. Lirnita maxima
de cintarire a acestei balante este de 200 g.
" 0 varianta perfectionata a balantei analitice cu un singur taler
este prezentata in figura 45. Balanta este prevazuta cu un dispozitiv
de codare electromecanica, care, fiha sa influenteze conditiile de cin
tarire, fnrnizeaza la iesire sub forma unui cod (0 de semnale
electrice) rezultatul cintaririi. Semnalu1 electric obtinut la acest dis
pozitiv de codare este aplicat unui minicalculator, prevazut cu memo
rie si imprimanta. Acest ansamblu face posibil ca pe 0 banda de hirtie
sa se obtina automat valorile imprimate ale tarei, ale masei totale,
respectiv a diferentei dintre acestea, adica masa efectiv cintarita
(masa neta).
Balanta microanalitica cu indicatie prin proiectie si meca
nidi a greutajilor este prezentata in figura 1.46. La aceasta balanta
sc rernarca faptul ca pentru cresterea preciziei, compartimentul in
l'are se gaseste pirghia 1 este izolat de compartimentul in care se gasesc
1alerele. In balanta se afla un dispozitiv special 2 care preia, in afara
ncesteia, corpul de cintarit 11 mecanic pe talerul de sarcina.
73
72
I I
':
Fig. 1.46. Balanta lllieroanalitiea ell indieatie prin proiectie
9i grcutat! aditionale.
o u1tramicroba1anta. (fig. 1.47) eu Iimita maxima de cintarire de
10 mg este destinata efectuarii cintaririlor eu preeizia de 0,1 (J.g.
Pirghia si ta1eru1 sirrt mu1t usuratc fiind realizate din aluminiu. Pentru
eliminarea influentei temperaturii mediului ambiant, balanta este
prevazutji eu trei incinte interioare sueeesive termoizolante. Aeeesul
la taler se face prin capacul 1. 0 sursa exterioara de lumina artificiala
trebuie adusa In dreptnl oglinzii 2, care reflectji raza de lumina pe
o microscara fixata solidar eu pirghia. Imaginea microscarii este
citita prin oeu1aru1 unui microseop 3.
1"1
Dispozitivele auxiliare la balaniele analitice. Dupa cum s-a vazut, ~ .
balantele analitiee sint lnzestrate eu unele dispozitive care ajutii
pe operator Sa efectueze cintarirea In conditii cit mai corespunzatoare.
Acestea sint dispozitivele pentru: mauipularea. calaretilor, asezarea
mecanica a greutatilor aditionale etc.
74
///
-- Dispozitioele pentru
manipularea cCilarejilor (13
Jig. 1.41) servese la a ~ e z a ---=:::::
-.

::=---:-1 2
rea calaretilor pe 0 scara
gradata trasata pe pirghie _
sau pe 0 rigla gradata (15 .I
fig. 1.41) solidara eu pir
ghia. Calaretii au valorile
masei de 10, 5 si, mai rar,
de 1 mg. Cu ajutorul calare
tiler se pot masura diferen
te mid de masa, de 0,1 mg
san ehiar de 0,01 mg.
Scarile gradate pentru
di1areti au, de obieei, 100
diviziuni, cite 50 diviziuni
pe fiecare brat. Reperele
Fig. I. 47. Ultramicrobalanta.
extreme ale scarii gradate
sint trasate in planurile
verticale care tree prin muehiile cutitelor marginale ale pirghiei, iar
reperul din mijloc este trasat In planul vertical al muehiei eutitului
central.
Reperu1 zero se poate gasi la mijlocul scarii gradate, cind reperele
extreme sint numerotate eu 50; in acest caz, seara gradata este bila
terala, Daca reperul zero se gasei;>te la extremitatea din stinga a scarii,
reperul din mijloe este numerotat eu 50, iar reperul din extrema dreapta,
en 100; in aeest eaz, scara gradaid este unilaterala.
La scarile gradate bilateral, asezarea calaretului de 10 mg pe
reperul 50 din stinga, de exemplu, echivaleaza eu incarcarea talerului
din stinga a balantei eu 0 masa de 10 mg. Momentul greutatii calare
tului fata de axa de oscilatie este egal eu masa calaretului inmultita
en lungimea intregului brat. adica 10 X 1 l. Asezarea aceluiasi calaret
pc reperul 25 din stinga adica la jumatatea bratului, echivaleaza
en incarcarea taleru1ui din stinga eu 5 mg, momentul fiind 10 X 0,5l.
Fildnd acelasi rationament, asezarea calaretului pe reperul 1 echiva
leaza eu incarcarea talerului respeetiv eu 0,2 mg, deoarece mornentul
este 10 x i.so l.
Deei, intrebuintind un calaret eu masa de 1 mg, se pot masura
variaj.ii de masa de 0,02 mg.
La scarile gradate unilateral, eu care se prevad, de obicei, balan
\l'h microanalitice, calaretul, daca nu este folosit la cintarire, trebuie
si"'t se gaseasea pe reperul zero. De asemenea, atunci cind se echili
75
//.7
7
Fig. 1.50. Balanta c1a.sa 4 cu coloana.
77
tele analitice. Aceste balante au
a executie mai putin pretentioasa,
corespunzatoate cerintelor respec
tive.
(3) Balan/ele Glasa 3 au a con
struct
ie
in principiu asemanatoare
cu a balantelor analitice. Se utili
zeaza in laboratoare pentru efeetua
rea dntaririlor tehnice de precizie
corespunzatoare. De obicei nu au
amortizoare :,;i nici dispozitive de
indicatie prin proiectie.
In figura r.49 este reprezentata
o balanta c1asa 3 cu dispozitiv 1
pentru asezarea mecanica a greu
tati!or aditionale.
Balante1e c1asa 3 se construiesc
cu urmatoarele limite maxime de
cintarire : 10 g, 20 g, 100, g 200 g,. , ,. ,. 0
1 kg, 2 kg, 20 kg si 50 kg. Fzg. 1.49. ciasa .J eel greutat
1
B I I I 4
A '1' aditionale.
b a ante e Gasa sint utr iza '
tc in pentru efeetuarea
dntaririlor tehnice, :,;i in Iarrnacii. Aceste balante pot fi cu coloana
sau suspendate. Cele suspendate pot fi, la rindul lor, cu sau fad
cursor.
@ Balante Glasa 4 GU Goloana.
1)upa cum se vede in figura r.50,
halanta c1asa 4 cu coloana are
urmatoarele parti componente
principale: un postament 1, for
mat dintr-o placa masiva de
lcmn san metal, a pirghie simpla
2 cu brate egale, prevazuta cu
ncul indicator 9, a coloana 3,
pc care se sprijina pirghia, ta1e
rele 4 suspendate la extrernita
[Ilc pirghiei, prin intermediu1
Ilaftalelor 5 si al vergelelor de
suport 6. Balanta este dotata cu
dispozitiv de izolare, actionat
de butonul 7 9i cu fir cu greu
tl\h' 8.
76
breaza balanta neincar
cata, ciiHiretul trebuie sa
se gaseasca asezat pe re
perul zero.
Masa calaretului utilizat
la scarile gradate unilateral
este de dona ori mai mica
decit la cele en scara gra
data bilateral, adica este
de 5 mg. Deplasarea cala
retului pe reperul 100, din
partea dreapta a scarii gra
date, echivaleaza cu aseza
rea pe talerul din dreapta
al balantei a unei greutati
de 10 mg, momentul Hind
5 X 21.
Acelasi calare]; de 5 lUg
Fig. 1.48. Balant.a analitica eu indicatic prin asezat pe reperul 50 de la
proiectie asezarea mecanicii a greutatilor pin1i mijlocul scarii gradate lu-
Ia limita maxima de cintarire. creaza ca si cum s-ar fi luat
, a masa de 5 mg de pe talerul
din stinga ;;i s-ar fi adaugat pe talerul din drepta. 1n acest caz, momen
tul este 5 >< 1 1.
Deplasarea calaretului nurnai cu a singura diviziune echivaleaza
ell ridicarea sau asezarea unei mase de 0,1 mg.
- Dispozitiuele pentri: asezarea mecanicd a greutafilor adiiionale
servesc la echilibrarea balantei din afara cutiei, prin agezarea meca
nidi a unor greutati de forma specialape una sau mai multe tije, fixa
te la una din paftalele balantei sau la vergelele de suport ale talerului
respeetiv. Astfel, se inlocuieste operatia de agezare manuala a greu
UtWor pe taler.
La balanta analitica eu indicatie prin proiectie si asezarea meca
nidi a greutatilor din figura 1.48 dispozitive1e pentru manevrarea
greutatilor sint constituite din:
- trei suporturi, dintre eare primul 1, fixat 1a pafta, serveste la
asezarea greutatilor in miligrame, iar celelalte doua 2 sint fixate de
vergelele suport ale talerului 9i servesc la asezarea greutatilor in
grame;
- discurile circulare 3, pentru actionarea greutatilor aditionale.
Pe aceste discuri sint inscrise valorile greutatilor aditionale..
V b. Balanf,ele elasa 3, 4 5 servesc pentru dntariri, 1a
care nu se poate 0 precizie mare ca aceea obtinuta cu balan-
I
Ii
, t '
, '
I.
I
79
Fig. 1.53. Balanta clasa 4 suspendata cu
cursor.
4. 1101,.111'
1
Fig. 1.52. Balanta c1asa 4 suspendata fara
cursor.
balante, talerele sint suspen-vc'
date, de obicei, prin cerceii 3,
piesa din sirma d ~ otel avind
forma unui S. In general,
talerele 4 sint confectionate
dintr-un material plastic,
fiind suspendat de cercei
prin intermediul unor ~ ; n u
ruri 5.
---- Balant
ele'
c1asa 4 suspen
date fara cursor se construiesc
cu urrnatoarele limite maxime
de cintarire : 1 g, 2 g, 5 g,
10 g, 20 g, 50 g 9i 100 g.
- ~ f) Balantele clasa 4 sitZ
pendate cu cursor (fig. 1.53)
se deosebesc de cele fara cur
sor prin aceea ca pe unul din
bratele pirghiei este trasata 0
scara gradata pe care se depla
seaza 0 greutate fixa 1, denu
mita cursor de echilibrare. Valo
rile diviziunilor scarii gradate
pot fi in grame, centigrame
sau miligrame.
Cintarirea la aceste ba
lante se efectueaza fie numai
cu ajutorul cursorului, atunci
cind masa corpului de cinta
rit este egala sau mai mica
decit limita snperioara a scarii
gradate, fie cu ajutorul greuta
tiler c1asa de fabricatie 4 si
ale cursorului, in cazul unui
cor.., de masa mai mare.
~ Balante de cereale. Din
categoria balantelor c1asa 4
fac parte balantele de cereale
care au unele piese modificate
~ i adaptate nevoilor impuse
rk- utilizare.
Balantele de cereale sint
_-----3
'\
I
/
Aceste balante nu au, in general, cutie de protectie si pot fi far a
dispozitiv de izolare.
Balanjele se construiesc cu urmatoarele limite maxime de cintarire :
5 g, 20 g, 100 g, 500 g, 1 kg, 2 kg, 5 kg, 10 kg si 20 kg.
d) Balantele clasa 4 cu un taler ~ i indicaiie prin proiec/ie reali
zeaza perforrnante de virf in categoria acestor aparate, prin rapiditatea
si precizia cu care efectueaza cintaririle. Schema unei asemenea balan
te este redata in figura 1.51 in care 1 - este 0 pirghie cu brate neegale,
avind doua cutite unul de sarcina si unul de sprijin. La bratul lung
este montata 0 contragreutate, amortizorul 2 si microscara 3. La
bratul scurt sint montate greutatile aditionale 4 si talerul 5.
Sistemul optic constituit din bee, condenser, microscara, obiectiv,
Ientile 9i oglinzi proiecteaza imaginea microscarii pe ecranul 6. Carcasa
balantei inchide toate componentele balantei, in exterior raminind
numai talerul si ecranul pe care se proiecteaza microscara.
e) Balantele clasa 4 suspendate lara cursor (fig. 1.52) se deosebesc
de balantele cu coloana prin aceea ca postamentul si colo ana, ca ele
mente de sustinere a pirghiei, sint inlocuite cu paftaua de suspen
dare 1, care are dona pernite. De aceasta pafta, balanta se poate
tine cu mina sau suspenda de un suport. Pozitia de echilibru a ba
lantei este aratata de indicatoru12, mascat complet de paftaua de sus
pendare, cind balanta este in pozitie normala de echilibru, La aceste
s:
Fig. 1.51. Balanta c1asa 4 cu un taler IIi indicatie
prin proiectie.
78
81
---(
~ t
-t- r-
I
\ ~ '-T/J :J...-.-2
2
f
b1=\;;;j 5
Fig. I.56. Componentele balantei de cereale cu bloc
si clapcta de 1 1.
' ~
'I I' ,I:
:qli'."
o '1l,I'llil.l '11; 'llr:irii mnscl or. volumelor ~ i m ar imilor an alitice
Fig. I.55. TIalania de cereale cu bloc, de 1 1.
cereale la care turnarea eerealelor in tubul de umplere se realizeazii
mecanic, acestea fiind balante eu bloc 9
i
clapeta.
_ Balanicle de cereale cu bloc ~ i clapeta, de 1 I (fig. 1.56) au aceleasi
[,lrti eomponente ea si ba
liutele eu bloc, deosebindu
: . ; ~ insa de aeestea prin eon
srructia eprubetei. Aeeasta
oste prevazuta la partea
i-iferioara cu 0 pilnie fixa
I, al carei orificiu este
I .ichis san deschis cu aju
(owl unei c1apete meea
lIil'L' 2. Eprubeta eu c1a
1,,:Hl s<' asaza deasupra
t ubului de umplere si, apoi,
priu manipularea c1apetei,
Sc' lasa sa curga cerealele
III tubul de umplere. Se
,,1 i 111 i nii astfel erorile dato
I l t I' modului de turnare a
l'llilhdor.
Balantclc de cereale
aparate de cintarit pentru deter
minarea masei volumiee a ce
realelor.Pi-tn masa volumica
se intelege masa unui litru de
cereale, exprimata in grame.
Aceasta marime depinde nu nu
mai de calitatea griului, dar 9i
de umiditatea sa.
Aceste balante sint folosite
la achizitionarea produselor ce
realiere, unde stabilirea masei
volumice este un factor foarte
important atit pentru economia
tarii cit si pentru calitatea pro
duselor derivate.
La noi in tara sint utilizate
mai multe feluri de balante de
cereale, si anume: cu bloc, cu
bloc si clapeta si cu dispozitiv
regulator de umplere.
Pentru transmiterea unitatii
de masa volumica a cerealelor se
utilizeaza ca etalon de referinta 0
balanja etalon de cereale de 20 I
(fig. 1.54), care Se gaseste la Insti
tutul national de metrologie.
Aceasta balanta constituie un
determina masa hectolitrica a ce etalon national si cu ajutorul ei se
realelor.
Balanta de cereale cu bloc de 1 l (fig. 1.55) are urmatoarele parti
componente importante:
- postamentul 1, cu dispozitivul de fixare 2, a vasului masura 4;
balanta simpla avind pirghia 3, cu talerul pentru greutati in stinga
si vasul masura 4 in dreapta; cutitul de radere 6, care se introduce in
fanta 5 de la vasul masura ; blocul 7; tubul de umplere 8, care se a9a
za peste vasul masura : eprubeta 9; 0 trusa de greutati de la 500 g
100 mg.
Balantele de eereale eu bloc de 1 1, desi destul de raspindite, se
eonstruiese astazi mai rar, deoarece turnarea manuala a cerealelor
in tubul de umplere nu poate asigura 0 tasare omogena a cerealelor,
lucru esential la determlnarea corecta a masei volumice eu balanjele
de eereale. Pentru aeest motiv a Ineeput constructia balantelor de
80
Fig. I.54. Balanja etalon de cereale de 201:
1 - postament; 2 - vns-masura ; g - pilnie;
4 - cuttt de raderc ; 5 - plrghie; 6 - taler.
cu dispozitiv regulator de umple
re, de 1 I au 0 constructie ase
manatoare eu a eelorlalte balante
de eereale. Aeestea au in plus, ia
partea inferioara a tubului de
umplere, un dispozitiv in forma
de con eu virful in sus, care are
rolul de a regIa umplerea vasului
masura printr-o impartire uni
forma a boabelor.
@ Balantele clasa 5 (fig. 1.57),
5
denumite si balante tehniee obis
nuite, sint balante simple, de
obieei suspendate. Limitele rna
4 xime de cintarire ale acestor
balante sint : 2 kg, 5 kg, 10 kg
si 20 kg.
Fig. 1.57. Balanta clasa 5: (;j" .
1 - pafta de suspendare; 2 _ anitator mobil; f 2))B alanpe!e s.l.nt balante
3 - aratator fix : 4 - taler; 5 - lanturi ; 6 - pafta. slrittSle, constituind mijloacele de
transmitere a unitatii de masa
de Ia kilogramul prototip national pina la greutatile de lueru,' prin
intermediul etaloanelor seeundare al etaloanelor de lucru.
Dupa precizia lor, balantele etalon se impart in doua eategorii:
balante etalon seeundare si balante etalon de lueru.
c. Balantele etalon seeundare, Cu ajutorul aeestor balante se trans
mite unitatea de masa de la kilogramul prototip national pina la masele
etalon de lueru, prin intermediul maselor etalon secundare.
Balantele etalon seeundare se impart, la rindul lor, functie de pre
cizia lor, in patru ordine: ordinul I, II, III si IV.
a) Balaniele etalon secundare de ordinul I cuprind balantele de
inalta precizie care sint utilizate la Biroul International de Masur:
Greutati de la Sevres pentru transmiterea unitatii de masa, de 1a
kilogramul international la kilogramele nationale, preeum si pentru
intereompararea aeestora din urma. Balante similare sint folosite
in majoritatea tarilor care au aderat la Conventia Metrului, pentru a
transtnite unitatea de masa de la kilogramele nationale respective 13.
masele etaIon seeundare de ordinul I de 1 kg, precum si pentru a sta
bili valorile multiple fractionare ale unitatii de masa la piese1e din
cornponenta seriilor de mase etalon seeundare de ordinul 1. De aserne
nea, balantele etalon seeundare de ordinul I sint utilizate pentru trans
miterea unitatii de masa la masele etalon secundare de ordinul II,
folosindu-se etaloane de masa de ordinul 1.
82
(

Fig. 1.58. Balanta etalon sccundara de ordinul I de 1 kg.
Limitele maxime de cintarire ale aeestor balante etalon sint :
kg, 5 kg, 1 kg, 500 g, 200 g, 20 g si 2 g.
In figura 1.58 este reprezentata 0 balanta etalon secundara de
ordiuul I de 1 kg limita maxima, denumita si balanpa de distanpa.
I'l'utru a e1imina influenta operatorului asupra balantei, aeeasta se
iuu ncvreaza de la 0 distanta de circa 4 m, cu ajutorul a patru tije
uu-talice. eutia cu geamuri a balantei raminind inchisa in tot timpul
llpl'ratid de comparare. La aeest aparat se Iucreaza prin metoda de
dllhlil cintarire Gauss. Operatiile de permutare a maselor etalon de
pl' talcrul de cintarire 1 pe talerul de cintarire 2 se efectueaza dupa
1ruusportarea maselor pe talerele 3 si 4 ce se rotese in jurul coloanei,
ell' nscmenea, adueerea balantei in pozitia de cintarire si apoi de repaus,
r-Icctueaza eu ajutorul tijelor metaliee 5, preeum si al meeanismelor
\'1\1(' sc gasesc la partea de jos a balantei.
h) Balanic etalon secundare de ordinul II. Cu ajutorul acestor balan
I(' cnmpara prin intermediul maselor etaIon seeundare de ordinul
83
Fig. 1.59. Balallta etalon secundarii de ordi
nul II de 20 kg.
II masele etalon secundare de
ordinul III si se verifica greu
tatile c1asa 1. Limite1e maxime
ale balantelor etalon sec un
dare de ordinul II sint : 20 kg,
10 kg, 5 kg, 2 kg, 1 kg,
500 g, 200 g, 100 g, 20 g si
2 g.
In figura 1.59 este repre
zentata 0 balanta etalon se
cundarii de ordinu1 II avind
lirnita maxima de 20 kg.
La balaritele etaIon secun
dare de ordinul II se poate
1ucra prin una din ce1e trei
metode de dubla cintarire :
Gauss, Borda si Mendeleev.
- Balantele etalon secun
dare de ordinul III se utili
zeaza la compararea maselor
etalon secundare de ordinul
IV si la verificarea greutati
lor c1asa 2 si 3 prin interrne
diul maselor etalon secundare
de ordinul III, lucrindu-se fie
prin metoda de cintarire Bor
da, fie prin metoda de cin
tarire Mende1eev.
Limitele maxime ale aces
tor balante sint : 1 000 kg,
500 kg, 200 kg, 50 kg, seria
corrtinuindu-se cu valorile li
mitelor maxime de 1a ordinul
II.
In figura 1.60 este repre
zentata a balanta etalon se
cundara de ordinul III de 2 kg
eu indicatia prin proiectie.
Fig. 1.60. Balanta etalon secundara
de ordinul III de 2 kg.
c) Balantele etalon secundare de ordinul IV servesc, prin inter
nu-diul maselor etalon secundare de ordinu1 IV, la compararea maselor
('(alon de lucru si la verificarea greutatilor c1asa 4. La acest tip de balan
\1' se lucreaza prin metoda de cintarire Borda. Constructia lor este
si milara eu a balantelor etalon seeundare de ordinu1 III.
Limitele maxime de cintarire ale ba1ante1or etalon secnndare de
.ndinul IV sint identice eu cele de la III.
d) Basculele etalon secundare de ordinul IV sint singure1e aparate
,k cintarit de tip bascula care fae parte din categoria etaloane1or.
I'l' astfel de bascule se stabi1esc mase1e cele mai mari ale etaloanelor
.Ic lucru de ordinul III, adica masele de 500 kg de 1000 kg,
(maximum) utilizate 1a verificarea basculelor pod rutiere si feroviare.
( ipcratia se executa cu ajutorul maselor etalon secundare de ordinul
I V, prin metoda Borda.
La basculele pod etalon, baseule asemanatoare constructiv cu
.i puratele din categoria bascu1e1or, prezentate In continuare, insa
Illllstruite si reglate cu mai multa ingrijire decit bascu1e1e simi1are de
lucru, se stabileste masa vagoanelor etalon de 60 si 30 t, limita lor
maxima de cintarire fiind de 75 t.
(Cf)Balantele etalon de Iucru sint utilizate 1a verificarea greutatilor
cu ajutoru1 maselor etalon de 1ucru, prin una diu metode1e
dv dubla cintarire Borda sau Mendeleev. Balantele etalon de lucru
(fig. 1.61) au aceleasi parti componente ca si balantele etalon secun
dan', dar fara a fi prevazute cu eutie de protectie. Limite1e maxi me
dv cintarire ale acestor balante sint : 20 kg, 10 kg, 5 kg, 2 kg, 1 kg,
S()O g, 200 g si 20 g.
Din aceasta eategorie fac
parte si balantele trusa etalon
de 1ucru, care sint transpor
1.ibile in vederea verificarilor
1'(' teren.
- Trusele de verificare au
,Iolla balante etalon de lucru,
una cu limita maxima de
kg (fig. 1.62) 9i cea1a1ta
I'll limita maxima de 100 g.
1,:1 pirghia balantei mari exis
1;1 lUI al patrulea cutit, de
1;\ It' s(' suspenda un drlig 1
Sail 1111 taler. Raportul dintre
distuntu acestui cuj.it la cuti
1111 cvutral lungimea bratu- Fig. UJI. llalanF\ ctalou de lucru de 20

84
87
!!J
:;
!J /5 If. f? IE 17 15 ?5

// ./ . / // /
/./ .. / // /
Fig. 1.63. Balantll compusa.
? J J
" / /1\ \ l I\n
r i ,
2/
Atit balantele compuse cit si basculele au cimp de incarcare si
trebuie sa fie astfel construite incit sa indeplineasca doua conditii,
si anume:
- rezultatul cintaririi trebuie sa fie independent de pozitia pe
care 0 ocupa sarcina de cintarit sau greutatile de lucru pe talere sau
I.le platforma ;
- talerele sau platformele trebuie sa se deplaseze paralel cu ele
insesi in timpul oscilatiilor.
Balantele compuse se impart, tinindu-se seama de limita lor
maxima, in:
- balante compuse obisnuite, cu limitele maxime de 5, 10 san
:20 kg, care se utilizeaza, mai ales, in tranzactiile comerciale;
- balante compuse tehnice, cu limite1e maxime de 100, 200 san
:500 g, care se utilizeaza in farmacii si laboratoare.
a. Balantele eompuse obisnuite (fig. 1.63) sint utilizate in comert,
Balanta compusa obisnuita se compune din: postamentul 7, reunit
doua piese de legatura 24, care se sprijina pe picioare1e 9. Pirghia
de sarcina principals cu bratele egale 8 se sprijina prin cutitul central
dublu 13 pe pernitele 14 de la postament, Deplasarea pirghiei este
limitata de doua pl acute limitatoare 10 si 12. La extremitatile acestei
pirghii sint fixate doua cutite marginale 20, pe muchiile carora
se sprijina suporturile talerelor 18, prin intermediul sustinatoarelor
J9. La mijlocul fiecarui brat de pirghie este fix at cite un cutit de lega
:f

'J'
Fig. 1.62. Balanta etalon de lucru, trusa,

I
I 1
I I
I
)! ! ; i

Balante compuse
Balantele compuse sint aparatele de cintarit care au talerele situate
deasupra pirghiilor. Datorita acestui fapt, manipularea corpurilor
de cintarit si a greutatilor de lucru, cu care se stabileste pozitia de
echilibru, este mult inlesnita, Spre deosebire de balantele simple,
la care talere1e se sprijina pe cite un singur cutit, la balantele compuse
talerele se sprijina pe cite trei cutite care constituie trei puncte de
incarcare. Balantele compuse au deci pe fiecare taler un cimp de
incarcare de forma triunghiulara.
lui balantei poate fi 1/5 sau 1/10 (la balanta din figura 1.62 raportul
este de 1/5). La cirlig, sau pe taler, se pot aseza pentru verificare
greutati c1asa 4 de 20 kg, 10 kg si 5 kg, pentru echilibrarea carora
se asaza pe talerul sting al balantei mase etalon de lucru avind .0
marime care tine seama de raportul aratat mai sus.
Oreutatile de lucru de 2 kg, 1 kg, 500 g si 200 g se verifica la balan
ta cu raportul 1/1, iar greutatile 100 - 1 g, la balanta cu raportul
de 1/5 sau 1/10.
86
tura 17, 1egat cu pirghia de sarcina secundara 1, prin paftaua 3, ~ i
cutitul 2, pe care se sprijina aceste pirghii. Fiecare din ce1e dona
pirghii de sarcina secundara 1, care sint de ordinul II, au axa de oscila
tie pe muchia cutitului 22. Acest cutit este 1egat, prin intermediul
pafta1ei 21 si a1 cirligului 23, de piesa de legatura 24 a postamentului.
Pe cutitul 5, pirghia de sarcina secundara primeste sarcina de 1a supor
tu1 18 al ta1erului respectiv, prin intermediul piciorului 4 si al paftalei
6. Balanta are doua talere : unul pentru marfa 11 si al doilea pentru
greutati 16, unul din talere fiind prevazut cu 0 cupa de tarare 25.
Pozitia de echilibru a balantei se observa cu ajutorul aratatoare
lor IS,
Principiul de function are a balaniei compuse obisnuite. Pentru a
urrnari principiul de functionare a balantei compu:,e obisnuite se
reprezinta schematic aceasta balanta in figura 1.64. In aceasta figu
ra, AA
I
este pirghia de sarcina principala, iar0
2
A
2
~ i 03A3 sint pirghiile
de sarcina secundare cu cutitele si pernitele lor. Pentru ca cele doua
conditii generale ale tuturor aparatelor de cintarit, care au un cirnp
de incarcare, sa fie indeplinite, locu1 cutitelor de la pirghiile balantei
compuse trebuie astfel alese incit sa existe proportia :
OA = 02A2
013 2132
si pentru simetrie:
OA, 03A3
--=--,
013, 3133
x
)
/
B
A
I
O
2 ,8
2 X"

#
0
AI
A
2 A
3
x
2
P2
2Xl12X2
2P2'1' 2PI
I
I
t2X
t
2P
Fig. 1.64. Schema cinematica a balantei cornpuse.
de asemenea, aceste patru rapoarte trebuie sa fie egale intre ele :
OA = OA I = 02
A2
= D,A3 (33)
013 OBI 2132 D3B"
Aceste rapoarte sint ega1e, de obicei, cu 2, adica cutitele B ~ i
B
l
sint asezate la jumatatea bratelor pirghiei de sarcina principala,
iar B
2
si B
3
, la jumatatea pirghiilor de sarcina secundara,
Se presupune d. balanta cornpusa este incarcata pe talerul deta
sabil cu un material oarecare de greutate X, iar pe talerul nedetasabil,
cu greutati de lucru de greutate P. Greutatea X se descompune ill
doua componente: Xl care lucreaza asupra cutitelor marginale A
ale pirghiei de sarcina principala, ~ i X
2,
care lucreaza asupra cutitului
de sarcina A
2
, al pirghiei de sarcina(secundara din stinga. Deci :
t- .
X = Xl + X 2
Se observa ca Xl > X
2
, intrucit X nu are punctul de aplicatie pe
mijlocul talerului, ci mai spre stinga. Dar Xl' care actioneaza in A,
1 '2 +' v. B d OB 0.1
se poate in OCUI CU Xv care actioneaza In , eoarece = -.
'2
La rindul lui X
2,
care actioneaza in A
2
, se po ate inlocui cu 2 X 2, care
ti v. B v 0 B " 0.A2
ac lOneaza In 2' cact 2 2 = ---.
J 2
Irisa B
2
este 1egat de B prin interrnediul unei paftale si 2x2 se va
transmite in B. tn B actioneaza :
f
~ ,
2x
l
+ 2x
2
= 2(x
l
+ x
2)
= 2X.
De asernenea, forta P se descompune in componentele PI si P'lt
care actioneaza in Al ~ i respectiv A
3
, PI fiind mai mare ca P2'
Componenta PI din Al este echivalenta cu 2P2, cad OBI = 0:1 ~ i
h din A
3
este echivalenta cu 2P2' din B
3,
cad 03B3 = 0,,;4
3

Dar 2P2 se transmite in B

v
unde va lucra 2Pl + 2P2 = 2(P1 +P2) =
0--= 2P,
Balanta va fi in pozitie norrnala de echilibru dad. momentele
Iortelor 2X din B ~ i 2P din B
l
, in raport cu cutitul 0, vor fi egale:
2X . 0 B = 2P . 0 B1>
de unde se deduce:
X OA = P OA
l
,
(34)
dcoarece :
20B = OA si 20B
l
= 0.01
1
,
89
88
- )
fr
LJ

Fig. [.65. Balanta compusa tehnica,
Din relatia (34) se deduce di pozitia de eehilibru a balantei nu
depinde decit de valorile fortelor X si P, fiind deci independenta
de valorile eomponentelor Xl si X
2
, PI si P2' tn consecinta, rezultatul
cintaririi este independent de pozitia incarcaturilor de pe talere.
Daca pe timpul oscilatiei cutitul A coboara cu 2 mm, cutitul B
coboara cu 1 mm. Cutitul B
2
, care este legat de B, se va inclina tot cu
1 mm, iar cutitul A
2
cu 2 mm. Insa A si A
2
sint cutitele care spri
jina talerul detasabil, care pe timpul oscilatiei va cobori cu 2 rnm,
adica se va cdeplasa paralel cu el insusi,
Se mentioneaza ea rationamentul ee s-a facut mai sus asimileaza
arcurile de cutitele A, B, B
I
si Al cu tangentele lor. EI nu
este valabil decit pentru micile oscilatii in jurul pozitiei de echilibru.
b. Balante compuse tehnice. Balantele eompuse tehnice (fig. 1.65)
au 0 constructie similara cu a balantelor cornpuse obisnuite. Majori
tatea aeestor balante au postamentul 9i pirghiile inchise intr-o cutie 1.
I
Ii
'\
Verificarea cunestintelor
1. Sa se faca 0 descriere a balantei analitice cu Indicatie directa si una pentru
balanta analitica cu indicatie prin proiectie.
2. Ce avantaje prezinta balanta cu indicatie prin proiectie fata de aceea cu
indicatia directa :
Operatia de cintiirire este mai usoara, mai comoda P
Balanta se deregleaza mai greu?
Citirea indicatiilor se face cu 0 precizie mai mare?
Cintarirea se efectueaza intr-un timp mai scurt ?
3. Ce stnt calaretii de la balantele de precizie Iii ce avantaje prezinta utilizarea
lor?
4. La care din categorille de balante c1asa 2, aratate mai jos, se poate efectua
operatla de cirrtarlre cu 0 precizie mai mare:
_ Balante cu indicatie directa ?
_ Balante cu indicatie prin proiectie ?
5. Sa se descrie dispozttivele pentru manevrarea greutatllor aditionale, pre<:um
1)i avantajele utiliziirii lor.
G. Din ce motiv balantele simple de precizie sint inzestrate cu dlspozitive de
izolare?
7. Ce sint 1)i in ce domenii se utilizeaza balantele clasa 4?
8. Sa se explice cum se efectueaza operatla de cintarire la 0 balanta suspendata
cu cursor c1asa 4.
9. Intr-o farmacie se utilizeaza balante c1asa 2 sau 3 ?
10. Ce marime fizica se mascara cu ajutorul balantelor de cereale:
Masa?
Masa volumica ?
Densitatea?
Ponderitatea?
11. Cum se c1asifica balantele etalon?
12. Ce metode de cintarire sint folosite la balanta etalon secundara de ordinul
I de 1 kg (balanta de la distanta}?
13. tn ce scop este folosita metoda de dubla cintarire Mendeleev in lucrarile de
verificare ce se efectueaza pe balantele etalon de lucru?
14. Ce domenii de verificare sint asigurate prin folosirea balantelor trusa etalon
de lucru?
iiJJ Bascule zecimale
i <:
Aparatele de cintarit

bazate pe principiul pirghiilor cu brate neega
Ie, la care pentru efectuarea cintaririi se utilizeaza greutati de lucru
avind 0 masa de 10 ori mai mica decit aeeea a sarcinii de cintarit,
se nume sc bascule zecimale.
a. Baseulele zecimale obisnuite. Exists mai multe eategorii de
baseule zecimale, dintre care eele mai raspindite sint baseulele zeci
male obi snuite. Aceste aparate, pentru usurinta Incarcarii, au plat
forma sit uata aproape de sol. Limitele maxime de cintarire ale bascu
lelor zecimale obisnuite sint de 50, 100, 200 500 kg.
Bascula zecimala (fig. 1.66) are urrnatoarele parti eomponente:
Postamentul 1 se sprijina pe patru picioare 2. Pe postament este
fixata co loana 3, prevazuta cu un cadru metalie 10, un aratator fix
11 si pie dica pirghiei (zavorul) 12; la eoloana este fixat un fir eu
greutate.
90
91
92
Platforma 4 este de forma dreptunghiulara sau patrata, prevazuta
cu 0 rezematoare 5 pentru apararea dispozitivului de cintarirc. Plat
forma are doua suporturi bifurcate, prin intermediul carora platforma
se sprijina pe paftaua pendulara dubla 7. La partea din fata (dinspre
coloana), scheletul platformei se terrnina in forma de V :;;i se sprijina
printr-o veriga, 8 de tija de tractiune 9.
Pirglzia de sarcina 6 este in forma de V si are cinci cutite,
Pirghia de echilibrare 13 este prevazuta cu aratatorul mobil 74
si cu dispozitivul de tarare alcatuit dintr-o tija filetata 15, pe care
se deplaseaza un cursor 16 cu 0 contrapiulita 17. Aceasta pirghie
este prevazuta cu patru cutite : '
- cutitnl de legatura 18, care face legatura intre pirghia princi
pala si pirghia de sarcina, prin intermediul tijei de legatura 19 ;
- cutitul de sarcina 20, care face legatura intre pirghia principala
si platforrna prin interrnediul tijei de tractiune 9 ;
(36)
/1..,'7
fj
JL
EF
10
FE
FG
D
j
",r,",
x
I
xt
[
l
~ X
A
C x
2
T
B
x'
I
-
oX,
precum si raportul:
Fig. 1.67. Schema cinematidi a basculei zecimale.
cutitul de sprijin 21, prin care pirghia principala se reazerna pc:
doua pernite fixate la coloana ;
- cutitul talerului 22, pe care se suspenda talerul pentru greu
tati prin interrnediul unei paftale.
Talerul pentru greutati 23, format dintr-o placa din otel, este
suspendat pr intr-o vergea indoita 24 din otel.
Principiu! de ficnctionare al basculei zecimale. In figura L67 este
reprezerrtata schematic 0 bascula zecimala la care AC este pirghia
de sarcina, iar DG pirghia de echilibrare.
Intre distantele dintre cutitele acestor pirghii exist a proportia :
AD = FE , (35)
AC FD
Valoarea cornuna a rapoartelor care constituie proportia (3S) este
,-,gaUi, de obicei, cu 1/6, iar valoarea raportului (36) este intotdea
l111a In 0, de unde si denumirea acestei bascule.
Se presupune ca platforma basculei zecimale este incarcata cu 0
sarcina X, care ur meaza a fi cintarita, iar talerul cu greutati de lucru P.
93
r;
I
/
'3
I
I,
111//'
f{J
/
li
Fig. 1.66. Basculri zecimala.
I
/
I
10
I
lJ
? 4 - - ~
J Y: ....'
Conform definitiei aparatului, trebuie sa existe conditia :
x
p=-. (37)
10
Sarcina X se descompune in doua componente: Xl> care lucreaza
pe cutitul de sarcina B, si X2' care lucreaza la vergeaua de tractiune,
astfel incit :
X = Xl + X2
Din cauza pozitiei sarcinii X pe platfor ma se observa din figura
ca Xl> X2
. Componenta Xl din B se descornpune, la rindul ei, in alte doua
componente : x ~ in C ;;i 0 componenta in A, care este anulata de reac
tiunea pernitei cutitului A.
Atunci :
X{ = Xl AB. (38)
AC
Dar x{ se transmite asupra cutitului D de la pirghia de echilibrare.
Se scriu momentele fortelor care actioneaza asupra acestei pirghii:
1 0\
X ~ FD + X2 FE = P . FG. (39)
, ,I Inlocnind pc x; cu valoarea lui diu (38), rezulta :
AB,
Xl - . F J) + X
2
FE ~ P . FG.
AC
Tinind seama de relatia (35), rezulta :
II
,/'
..
Xl FE . FD + X
2
FE = P . FG.
PD
De aici:
(Xl + x
2
)FE = P . FG,
sau
X FE = p. FG. (40)
Deci, bascula zccirnala este astfel construita ca si cum intreaga
sarcina X a corpului de cintarit ar lucra asupra cutitului de sarcina
E al pirghiei de echilibrare.
Din aceasta ultima relatie mai reiese d rezultatul cintaririi nu
depinde de pqzitia ocupata de sarcina X pe platforrna, ci numai de
marimea acesteia.
94

Din relatia (40)
Conform relatiei
se deduce:
FE
p=X-
FG
(36) se poate scrie :
X
p= -,
10
asa cum s-a aratat in relatia (37).
Dad in timpul oscilatjei cutitul B coboara cu 1 mm, cutitul
C va cobori cu 6 mm, A fiind asezat la 0 distanta de 9ase ori mai mare
decit B. Dar C fiind in legatura cu D, prin intermediul tijei de legatura
va cobori tot cu 6 mm. In acest caz, E va cobori numai cu 1 mm,
deoarece este la 0 distanta de F de 9ase ori mai mica. decit D. I11sa B
si E sint cutitele pe care se sprijina platforma basculei, care pe timpul
oscilat.iei va cobori cu 1 mrn, adica se va deplasa paralel cu ea insasi.
b. Baseulele zeeimale eu pilnie sint utilizate in agricultura si sint
;lsemanatoare construetiv cu ce1e obisnuite, cu deosebirea ca. au instala
Ht pe platforrna 0 pilnie.
0)Bascule romene
La basculele romane, echilibrarea masei corpului de cintarit se
lace prin deplasarea unor greutati de masa constanta. Aceste greutati,
deuumite cursoare de echilibrare, se deplaseaza de-a lungul UUGr brate
cu scari gradate in unitati de masa sau prin deplasarea unui singur
cursor de echilibrare cornpus, prevazut cu lamele gradate.
Basculele romane se construiesc intr-o mare varietate de tipuri,
1
i
uindu-se seama de modul lor de instalare, de natura corpului supus
dntaririi, de forma piesei care primeste corpul de cintarit etc.
Basculele romane se clasifica dupa cum urmeaza :
Bascule
~ o m a n e
Obisnuite
Pentru persoane
Format masa
Trans Pentru vite
portabile Pod
Cu pilnie
Suspendate
Bascule
pod
J
Stabile
l
Cu rezervor
Cu pilnie
Cu cale aeriana
pent r n vehicule
rutiere
Pentru vagonetc
Pentru vagcunc
I
95
97
(41)
] .. I 1
6
I R J
:1:2
B'
s:
. c'
y
x
X,
Fig. 1.69. Schema cinemetica a basculei romane obisnulte.
B A
7 - Tehnica masurarit maselcr, volumelor rnarimllor analitice
AB A'B'
-=:::::-_.
AC A'C'
Se presupune di pe platforma basculei romane se incarca 0 sarcina
X. Forta X se descompune in doua componente, Xl si X 2, care lncreaza
asupra cutitelor de sarcina B si B' de la pirghiile de sarcina. Este evi
dent ca X = Xl + X
2
intra in crestaturile din dreptu1 diviziunilor. Pe bratul secundar cu
scara gradata 13, care se gaseste deasupra bratului principal, se dep1a
seaza un cursor mic 14.
Pentru echilibrarea pozitiei de echilibru a bascu1ei neincarcate.
cind ambe1e cursoare se gasesc in dreptul reperelor zero ale scari10r
gradate, pe bratul scurt al pirghiei se deplaseaza 0 piesa de masa con
stanta denumita greutate de tarare 15.
Limitele maxime de cintarire ale basculelor romane obisnuite sint
de 50, 100, 150, 200, 500, 1000 si 2000 kg.
Principiul juncpionarii basculei romane. Schema cinematica a
basculei romane obisnuite este reprezentata in figura 1.69, iar schema
in perspectiva a sistemu1ui de pirghii de sarcina este indicata in
figura 1.70.
Intre bratele pirghiilor de sarcina exista proportia :
-......." <>
/
10/
Fig. 1.68. Bascula romana obisnuit.a.
, -
______ n
96
(a-ylBascule romane trans
porfabile cuprind:
-c a) Basculele romane
----- obisnuite sint cele mai ras
pindite bascule romane
transportabile, fiind larg
uti1izate in industrie, co
mert si azricultura. La
"
aceste aparate, platfonna
se gaseste aproape de sol,
--Ij astfe1 incit corpurile ce ur
meaza a fi cintarite sa poata
fi usor incarcate pe platfor
-12 rna. Bascula romana. obis
nuita (fig. 1.68) are urrna
toarele parti componente
importante :
Postameniul 7, care sus
tine toate celela1te piese
ale basculei, la care este
11 fixata coloana 2, avind
zavorul (piedica de b1ocare)
3 si aratatorul fix. Coloana
sustine pirghia de echili
brare 4.
Platforma 5, are patru
suporturi bifurcate 6, prin
care p1atforma se sprijina pe cutitele de sarcina ale pirghiilor de sar
cina prin intermediul paftalelor pendulare 7. Platforma are 0 rezcmii
toare 8. Une1e bascule rornane au montate pe platforrna 0 pilnie
pentru cintarirea materialelor granulate. Aceste aparate poarta de
numirea de basculc romane cu ptlnie.
Sistemul de pZrghii are pirghiile de sarcina si pirghia interme
diara, toate de ordinul II. Pirghiile de sarcina 9 sustin platforma
9i sint in numar de doua sau trei. Pirghia de cornunicare 10 face lega
tura intre pirghiile de sarcina si dispozitivul de cintarire, prin inter
mediul tijelor de tractiune 11.
Dispozitivul de Cntarire la care se citeste valoarea sarcinii cintarite
este constituit din pirghia cu scara gradaH, numita pirghia de
echilibrare. Pe bratnl principal al acestei in unitati
de rnasa, se deplaseaza cursorul de echilibrare si cursor
simp1u, prevazut 1a 0 extremitate cu 0 piesa in forma de dinte, care
__
'__._. 3

/"10:. /.72, nascn!a romanll
format masli.
99
a celor doua rapoarte se presupune ca este de
1/5. In acest caz, daca cutitul B coboara pe tim
pul oscilatiei basculei cu 1 mm, atunci cutitul
C se va inclina cu 5 mm. Tot cu 5 mm va co
bori si cutitul C', iar cutitul B' va cobori cu
I mm. Insa B si B' sint cutitele pe care se spri
jina platforma, care pe timpul oscilatiei va co-,
liar! cu 1 rnm, raminind paralela cu ea insasi.
b) Basculele romane pentr persaane. Pentru
cirrtarirea persoanelor se utilizeaza bascule
adaptate in mod special acestui scop (fig. 1.71).
Acestea au aceleasi parti componente ca si bas
culele rornane obisnuite, fata de care insa pre
zinta unele deosebiri de ordin constructiv, si anu
me platfonna, postamentul si coloana fast
iuodificate in fel incit 0 persoana sa stea co
mod in picioare si sa se poata dntari singura.
Pentru aceasta, platforma 1 si postamentul
:! sintexecntate de mai mici decit Fig.I.7l. Bascula roma
la basculele romane obisnuite, iar co1oana este nil pentru persoane.
iulocuita printr-o teava 3 fixata in pozitie verti
,-.lla la postament. Dispozitivul de cintarire 4 este fixat 1a partea
superioara a coloanei. Basculele romane pentru persoane se constru
i.-sc cu limita maxima de 150 kg.
c) Basculele romane format masa. Pentru a cintari unele piese volu
iuinoase si pentru anurnite scopuri speciale (de exernplu, cintarirea
st npilor de albine etc.) se utilizeaza bascule romane format masa,
Aceste aparate de dntiirit au platforrna situata deasupra tuturor celor
lultc piese. Bascula rornana format masa, reprezentata in figura 1.72,
stc inchisa intr-o cutie rnetalica, a carei parte superioara a aparatu
lui este platforma 1. Cutia este prevazuta cu un capac si eu dona
11111lere, pentru a putea fi transportata, Lirnitele maxime de cint.arire
;11(' acestor bascule sint de 100, 150, 200 si 500 kg.
(43)
(44)
(
4- )
b/
Yl = Xl AB . (42\
AC !
De asemenea, X
2
da nas
tere in C' (cutitul de lega
tura a pirghiei de sarcina)
fortei )'2' care are valoa
rea:
In figura se 0 bserva cs.
Xl > X
2,
din cauza asezarii
sarcinii X pe platforrna.
Componenta Xl da nas
tere unei forte Yl in C (cu
titul de legatura al pirghiei
mari de sarcina}, forta care
are valoarea :
z = Y AC = X
A B
. AC = X
A B
.
AD AC AD AD
B
A,
A'B'
Y
-x-
2. 2 A'C'
Aceasta forta se transmite si ea asupra cutitului C si impreuna cu
forta Y1 da nastere fortei X, deci:
AB A'B'
Y =)'1 +Y2 = Xl - -I- X2 -
- AC A'C'
Forta Z se transmite asupra cutitului de sarcina E a pirghiei cn
scara gradata este echilibrata prin dep1asarea cursoarelor R R'
de-a lungul bratelor cu scara gradata.
A doua conditie teoretica, 9i anume aceea a plat
formei, se realizeaza datorita proportiei (41), la care valoarea comuna
. '1 ind A'B' AB fl" (41)
S1 In ocmn - cu - con orm re atiei :
, A'C' AC
'y AB AB '( , ) AB X AB
= Xl - + x
2
- = Xl - x
2
- = - .
AC AC I AC AC
Din ultima relatie se vede ca s-au eliminat din caleul cele doua
componente Xl si X
2,
asa incit rezultatul cintaririi nu mai depinde de
pozitia sarcinii X de pe platforma,
Forta Y da in D (cutitul de transmitere a pirghiei mari de
sarcina) unei forte Z, care are valoarea:
,

.> / ; t
l

-t
G X"
/' /
*>/ a
A'
Fig. 1.70. Schema sisternului de pirghii de sarcina.
98
Fig. 1.73. Bascula romana pentru vite.
d) BascuZeZe romane pcntru vite se utilizeaza pentru cintarirea
vitelor in gospodariile agricole si zootehnice, precum i in abatoare.
Basculele romane pentru vite (fig. 1.73) au pe laturile mari ale plat
formei grilaje, iar pe laturile mici ale platformei doua usi pentru intra
rea si iesirea animalelor. In unele cazuri, basculele romane pentru vite,
desi transportabile sint asezate pe fundatii, astfel incit suprafata plat
formei se gaseste la nivelul solului, pentru a fi usor accesibila.
e) BascuZeZe romane suspendate (fig. 1.74) sint intrebuintate in
industrie, pentru cintarirea diferitelor materiale si produse. Basculele
se intrebuinteaza fie suspendate de un suport, fie suspendate de maca
, rale sau poduri rulante. rntreg aparatul este inchis intr-o cutie metalica
2
- 4)
:="'''',;::=,:,',::::J-,,:
- =---::::
ci;> r,

I' - ..
... _t.,; , "'
..Lh.

-,......
I'
0- -'.
Fig. 1.74. Bascula romana suspendata.
100
I. care are rolul de a sustine piesele lui si a le porteja contra lovituri
lor. Cutia are la partea ei superioara un inel sau 0 piesa de sustinere
.', prin care bascula poate fi suspendata. Sisternul de pirghii este con
st ruit dintr-o pirghie de sarcina 3 si 0 pirghie de comunicare 4.
Dispozitivul de cintarire este de 0 constructie asernanatoare cu
.rcela de la bascula romana obisnuita. Accesulla dispozitivul de cinta
I ire se face printr-un capac 6. Sarcina este suspendata la cirligul de
sarcina 5, sustinut de pirghia de sarcina.
Limitele rnaxime de cintarire ale basculelor romane suspendate pot
Ii de 1, 2, 3, 5 si 10 t.
/1;). Bascule romane stabile cuprind:
a) BascuZele romane pod pcntru vehicuZe ruiiere sint utilizate pentru
\-intarirea vehiculelor rutiere cu tractiune mecanica sau animala,
Pcntru ca vehiculele sa poata fi urcate pe platforma i sa fie cintarite,
.iccasta se gaseste la nivelul solului, formind un fel de pod deasupra
l',lopii fundatiei, de unde i denumirea de bascule pod ce se dau acestor
'l parate de cintarit.
Bascula rornana pod rutiera (fig. 1.75) are urrnatoarele parji
{'
e
Fil:. J. 7". Bnsculll rmufln:"I pod pentru vehicule rutierc.
101
" ',j
cornponente : postamentul, platforrna san podul, sisteinul de pirghii,
dispozitivul de cintarire.
Postamentul 1 este construit dintr-o fundatie de beton sau zidarie,
marginita la interior spre platforms cu 0 bordura din otel laminat.
Platforma sau podul 3, de forma dreptunghiulara, este construit
din lernn de esenta tare, din metal sau din placi de beton arrnat,
asezate pe un schelet rigid din otel laminat. Scheletul podului este
format din grinzi longitudinale 4, consolidate prin grinzi sau intari
turi transversale. La colturile platforrnei sint fixate patru suportnri
bifurcate 5, care se reazerna pe paftalele pendulare 6.
Sistemul de pirghii este constituit din doua pirghii de sarcina 7,
in forma de V, care sustin platforma :;;i 0 pirghie de cornunicare simpla
8, care primeste forta de la pirghiile de sarcina, 0 reduce si 0 transrnite
la dispozitivul de cintarire.
Dispozitivul de ciniiirire 2 are aceeasi constructie ea si la bascula
rornana obisnuita, putind avea un cursor simplu sau cornpus (fig. 1. 76).
In ultimul caz, in locasuri practicate in interiorul cursorului mare
se deplaseaza lamele 1 cu scara gradata. Cursorul compus mai poate
avea si un dispozitiv 2 pentru imprimarea sarcinii cintarite pe tichete.
Limitele maxime de cintarire ale acestor bascule sint de 10, 15 si
20 t. '
b) Basculele romane pod pentr-uvagoane. Necesitatea de a se cintari
vagoanele de cale terata incarcate en marfuri a dus la ideea de a se
monta pe platforma unei baseule pod rutiere sine de calc ferata de
lungimea acestei platforrne.
La bascule romane pod cu
cale intrerubtii, sinele de pe
platforrna se gasesc pe direc
Fa sinelor de pe sol, fiind
intrerupte la intrarea si la
iesirea de pe platforrna, . de
unde si denurnirea aeestora de
bascule pod cu cale intrerupta
(fig. 1.77). In general, eon
structia lor este asernanatoare
en a basculelor pod rutiere, cu
deosebirea ca platforma este
mai ingusta, depasind eu putin
distanta intre eele dona sine
2/
1J
de eale de pe ea. Fata plat
Fig. 1.76. Cursor compus cu dispozitiv de formei este construita in ge
imprimare. neral din tabla striata.
La basculc romane pod cu
(ide continua, sinele de cale nu
:;lnt intrerupte in dreptul plat
tormei basculei, fiind situate
pe sol. Platforma este plasata
intre sinele de cale, neavind
nici 0 legatura eu acestea.
Toate basculele pod cu cale
continua poseda dispozitive
.Ie izolare care coboara plat
Iorma in pozitie de repaos si
o ridica in pozitie de cintarire.
[n figura 1.78 se vedea Fig. 1.77. Bascula romana pod pentru vagoane.
cum roata vagonnlUl 1 nu are
nici un fel de contact eu platforrna 2 a basculei atunci dud aceasta
cste in pozitie de repaus. Atunci cind platforma este adusa in pozit
ie
de cintarire (fig. 1.79), platbanda de sustinere 1, care se gaseste de-a
lungullaturii lungi a platformei, prinde buza 2 a bandajului 3 al rotii
\ragonului si 0 ridica complet de pe sina. In acest mod, vagonul pierde
contaetul ell sina de cale, fiind sprijinit 11e platbande1e de sustine
.e ; vagonnl este astfel cintarit. Dupa aceea, platforma vagonului
--ste adusa in pozitia de repaus, dud vagonul este asezat pe sinele de
cale, pierzind astfel eontaetul cu bascula.
j:ig. 1.78. Pozitia de repaus la
pentru vagoane cu cale
continue.
y2
Fig. 1.79. Pozitia de cintarire la
bascula cu cale continua.
103
102
105


T I
J
.I
/2
l'i; ... I +
", C/ "it'/1fi!*"/ " ' ,''-- ".,,,, i

I
i \ _ _
I
, ''. / -,'
! I L_' _ --.---, _ I
\ - J,.7
Fig. 1.80. Bascula roma ""'L
na eu pilnie, f
Fundatia din beton a basculei are la partea ei superioara un
]Jodet 10, construit din scinduri groase, sprijinite pe grinzile 11 incas
j rate in fundatie. Pe podet, care nu are Iegatura eu pilnia, este montat
1111 jgheab 12, prin care se introduc cerealele din vagon in pilnie.
La unele silozuri, calea ferata pentru vagoane este montata chiar
.lcasupra pilniei, pe podetul care este construit din beton arrnat. De 0
I.nrte si de cealalta a caii ferate sint practicate deschideri in podet,
.icoperite cu gratare, prin care sint lasate sa curga cerealele din vagoa
lie in pilnia basculei.
d) Basculclc ramam pentru cale aeriana (fig. 1.81) sint utilizate
III tlllele intreprinderi unde se transportii produse sau materiale pe 0
aeriana de suport, de exemplu in abatoare, cariere de piatra,
i 111 reprinderi miniere etc. 0 portiune 1 din de suport este intrerup
1;'j 1n dreptul basculei, fiind suspendata de pirghiile de sarcina 2 ale
,'Jlaratului. Greutatea corpului se transmite prin pirghia de comuni
I I Ill' 3, tija de transmitere 4 pirghia intermediara 5, la dispozitivul
tI" 6, care este situat pe sol.
La basculele pod cu cale continua se pot efectua cintariri si f{u-a
ca bascula sa mai fie adusa in pozitie de repaus, raminind tot tirnpul
in pozitic de cintarire, permitind astfe1 cresterea vitezei dedlltarire.
In accst caz, urcarea coborirea vagoanelor pe platforma se poate
face datoritii faptului ca cele doua platbande de sustinere sint iricli
nate la cele doua extremitati ale platformei, forrnind rampe pentrn
urcarea vagoanelor. Pentru ca vagonul sa-si pastreze direc
tia atunci cind circula pe platforma basculei, aceasta este inzestrat a
pC' laturile ei lungi cu platbande de conducere 4.
La basculele pod cu cale continua au Iost marito cu mult atit Iirni
ta lor maxima de cintarire, cit si Iungiinea platformei, din cauza con
structioi noi a vagoanelor de cale ferata grele si foarte 1ungi. Astfel,
limitelo maxime 1a aceste aparate sint 40, 75, 100, 150 si chiar 200 t.
Bascu1ele pod feroviare moderne au 9i alte caracteristici construc
tive. Piesele care suporta sarcina, Cum ar fi p1atforma, pirghiile, cuti
tole si pernitele, precum alte piese componente, sint astfel dimensio
nate incit sa suporte trecerea celor mai gre1e locomotive care circul;']
pe caile ferate. S-a ajuns astfe1 1a notiunea de sarcina de sus/inerc
maxima, care este sarcina cea mai mare pe cafe trebuie sa 0 suporte
p1atforma si de care se tine seama 1a calculul dirnensionarii pieselor
Sarcina de sustinere maxima este totdeauna mai mare decit limita
maxima de cintarire a bascu1ei respective.
Unul din tipurile de bascula pod feroviara, de constructis mai
nroderna 1a noi in tara, are dona platforme, una de 10 m cealalta
de 7 m 1ungime. Dispozitivu1 de cintarirs are 0 singura pirghie gradat a
si totodata un schirnbator de platforme care permite sa se efectueze
cintarirea sarcinilor de pe fiecare platforma in parte, precum si de
pc ambe1e p1atforme.
c) Basculele romane cu pUnie sint utilizate in silozuri, rnori, depozit..
pentru cintarirea cerealelor. In figura r.80 este reprezentata 0 bascula
eu pilnie utilizata 1a mori pentru a cintari cerealele ce se descarca din
vagoane. Bascu1a se compune dintr-o pilnie 1 de mari dimensinni,
construita din tabla, a carei parte inferioara se poate deschide san
incbide printr-nn 2, actionat cu ajutorul rotii 3. Cerea1ele din
pilnie, dupa ce au fost cintarite, sint lasate sa curga intr-un transpor
tor cu mek sau pe banda rulanta, care Ie transpo;rta mai departe in
siloz sau moara. Pilnia se sprijina prin intermediul unci ,rame de
sustinere 4 pe pirgbiile de sarcina, care sint in numar de patru: doua
pirgbii lungi de sarcina 5 doua pirghii scurte de sarcina 6. Pirghiile
de sarcina sint sustinute de doua grinzi incastrate in fundatia 7.
Pirgbiile de sarcina transmit forta reprezentata prin greutatea eerea
lelor din pilnie la dispozitivul de cintarire 8, prin intermediul a doua
pirgbii de comunicare a pirghiei intermediare 9.
104
2 Verificarea eunostintelor
-.
1. Ce se intelege prin cimp de
incarcare ?
2. Care sint conditiile pe care
trebuie sa le indeplineasca
aparatele de dntarit ce pose
j
d1i cimp de incarcare ?
3. Sii se Intocmeasca un desen
schematic al unei bascuie
j_ -i pentru vehicule rutiere Cll
doua poduri la care suprafe
6 tele celor doua dmpuri de
/
Incarcare sa fie hasurute,
/
4. Cu care dintre aparatele ara

tate mai [os se poate efectua
5 I I
cintarire mai precisa si pentru
ce motiv?
\ I Balante clasa de fabrica \l:L
Q "'"
tie 5?
Balante compuse?
Fig. 1.81. Bascula romana pentru cale
5. De ce la constructia basculc
aeriana.
lor SE. utilizeaza ;;i pirghii rIe
ordinul II:
Pentru a inlesni operatia de ciutarire ?
Pentru a face posibila operatia de cintarire P
Pentru a reduce forta reprezentata prin greutatea corpnlui de cintiirit?
6. Ce se Intelege prin bascula zecimala r
7. Sii se intocmeasea un desen schematic a unei bascule zecimale obisnuite
la care suprarara cimpului de incarcare sa fie hasurata,
8. Ce se intelege prin bascula rornana P
9. Sa se faca clasificarea basculelor romane.
10. Ce avantaje prezinta operatta de cintarire cu bascula romana fat a de cinta
rirea cu bascula zecimala :
Operatia de cintarire este mai precisa r
- Se efectueazii intr-un timp mai scurt?
- Se executa cu mai multa usurinta prin deplasarea cursoarelor de cchili
brare?
Cere un efort fizic mai mic r
- Rezultatul cintarirli se obtine aproape direct?
11. Sa se deseneze schema unei bascule romane obisnuite, aratlnd rolul fiecarut
cutit, precum ;;i modul cum se efectueaza cirrtarirea.
106
s'
x
"
i>
/'
!?
.! 'tlI-

Tig. 1/2. Schema cine
matica a basculei ro

mane.
12. Sa se afle masa cursorului de echilibrare de la 0 bascula romana obisnuita
(fig. 1.82), la care asupra tijei de tractiune, deci asupra cutitului G atunci
cind aparatul este incarcat la limita lui maxima, Iucreaza 50 kg. Distanta
HG, intre cele doua cutite ale pirghiei de echilibrare, este de 40 mm iar lungi
mea scarii gradate de pe bratul principal este de 400 mm. La aceasta bascula,
cu limita superioara de cintarire de 1000 kg se dau urmatourele dimensiuni :
HG = 40 mm ; DE = 83 mm; EF = 555 mm :
BC = B'C' = 418 mm ; AC = A'C' = 494 mm;
lungimea diviziunii de pe bratul principal L = 16 mm;
valoarea diviziunii de pe bratul principal Va = 50 kg;
lungimea diviziunil de pe bratul secundar 1= 3,2 mm;
valoarea diviziunii de pe bratul secundar va = 0,5 kg.
Se cere sa se afle masele celor doua cursoare de echilibrare
R ;;i R'.
13. Sa se faca 0 comparatie intre diferitele tipuri de bascule pod pentru vagoane,
tinindu-se seama de caracteristicile lor constructive.
14. Sa se explice de ce basculele pod cu cale continua nu jeneaza clrculatia trenu
rilor neexistind, in principiu, nici un fel de restrictie in ceea ce priveste viteza
acestora.
Hi. Sa se arate motivele pentru care la basculele pod moderne cu cale Intrerupta
la 0 viteaa de pin1i la 20 kmjh este permisa circulatia trenurilor pe platfor
mele acestor aparate de cintarit.
16. De ce aparatele de cintarit uzuale moderne nu mai sint inzestrate ell dispozi
tive de izolare?
107
C. APARATE DE CfNTARIT CU ECHILIBRARE AUTOMATA
Aceasta categorie de aparate cuprinde balante si bascule semi
automate, aparate semiautomate si automate de dozat, balante auto
mate.
Prime1e doua dintre acestea sint aparate de cintarit cu fuuctio
nare neautomata, iar ultimile sint tipice pentru categoria aparatelor
de cintarit cu functionare automata.
A:;;a cum se va vedea din prezentarea acestei categorii de aparatc,
un aparat cu functionare semiautornata sau automata trebuie sa fie
concomitent si cu echilibrare automata.
1. Aparate de cintiirit semiautomote
Aparatele semiautomate sint utilizate in corner], la posta la cinta
rirea scrisorilor si coletelor, la cintarirea persoanelor, in industrie
pentru cintarirea unor mase mari etc. Masa corpului de cintarit pro
duce rotirea cu un anumit unghi al unui dispozitiv de inclinare. Acest
dispozitiv deplaseaza un ac indicator in fata unui cadran cu scara
gradata, de obicei in unitati de masa, pe care se face citirea valorii
masei corpului ce se cintareste.
Larga raspindire a acestor aparate se datoreste, in primul rind,
I,
marelui avantaj pe care il prezinta in ceea ce priveste rapiditatea
cintaririlor.
a. Generalitali. Aparatele serniautomate au urrnatoarele parti
componente principale :
sistemul de pirghii ;
dispozitivul de inclinare :
dispozitivul de indicare;
amortizorul.
a) Sistemul de pirghii este eel descris anterior la aparatele de
cintarit manuale; acesta poate fi de balanta C011lpUSa sau de bascnla,
in functie de limita maxima de cintarire a aparatului si asigura ca
rezultatul cintaririi sa fie independent de locul ocupat de sarcina pe
taler sau pe platforrna.
b) Dispoziiiuul. de inclinare. Principiul de functionare a dispoziti
vului de inclinare se bazeaza pe proprietatea ca 0 pirghie se afla in
echilibru atunci cind momentele Iortelor aplicate de 0 parte si de alta
a axei de sprijin sint egale, indiferent daca pozitia pirghiei este orizon
108
1ala sau inclinata. Dupa principiul de
nrnctionare se deosebesc trei feluri de
<.
.Iispozitive de inclinare, si anume :
,..
\
_ dispozitive de inclinare de tan
\
\
gcnta;
\
\ I
_ dispozitive de inclinare de sinus;
\ I
dispozitive de inclinare diferen
1iale.
j --- ~ I 0 - --' t1
Dispozitivu1 de inclinare de tan
B)t., - ---0 i:i- 1/\ ~ . '- ;-1
I 8 10 L1 I
gcnta. In figura 1.83 este reprezentata
8
1
-+ I I
schema celui mai simplu dispozitiv de
I -, [ " ~ _ 'c I
inc1inare al unui aparat de dntarit semi
I '- ~ t !
automat. Dispozitivul de inclinare este
construit dintr-o pirghie AOB de ordi
a
V I c c It
I X
o
nul I, cu doua cutite : cutitul de sprijin
0, in jurul caruia oscileaza pirghia, si
a t
cutitul de sarcina A, unde actioneaza X
D
' X
forta reprezentlnd greutatea corpului de
cintarit. In B actioneaza 0 forta repre- Fig. I.83. Dispozitiv de inclinare
zcntind greutatea'Qa unei piesede masa de tangenta.
constarrta, denumita contragreutate.
Se noteaza cu X
o
forta care lucreaza in A atunci cind aparatul
cste neincarcat. Aceasta forta reprezinta tractiunea tijei care uneste
dispozitivul de inc1inare cu sistemul de pirghii al aparatului de dntarit
sau, in cazul cind dispozitivul de inclinare singur este folosit ca aparat
de cintarit, reprezinta greutatea cirligului pe care se agata sarcina.
In pozitia de echilibru a dispozitivului de inclinare neincarcat, centrul
de greutate C al pirghiei este pe verticala lui 0, la 0 distants OC = a.
Se noteaza bratele de pirghie :
AO = 1; OB = b.
Ecuatia momentelor dispozitivului de inclinare fara sarcina va fi:
X 0.1 = Q. b. sin 6. (46)
Atunci cind in A actioneaza 0 sarcina X, dispozitivul se va inclina
~ i va lua pozitia A'OB', iar C se va deplasa in C'. in acest caz, ecuatia
momentelor va fi:
(47)
(X + X o)lcos 11.. = Ga -sin 11.. + Qb sin(6 + 11..) ;
X 1.cos 11.. + X 0 1.cos 11.. = G a .sin 11.. + Q.b .sin 6 cos 11.. +
+ Q. b-cos 6 -sin 11... (48)
109
)(
R
o
Fig. J.86. Schema cinematica
a dispozrtivului de inclinare
difererrtial.
1
Fig. J.85. Dispozitiv de inclinare di
Ierential.
F
111
_ Dispozitivul de inclinare diferenpial. In scopu1 realizarii unei scari
eu diviziuni ega1e s-au eonstruit dispozitive numite diferentiale. Dupa
cum se vede in figura 1.85, 1a aceste dispozitive cutitul de sprijin este
inlocuit cu un sector circular 1 si 0 panglica de otel 2, fixata 1a posta
mentul aparatu1ui de cintarit, De sectoru1 circular este fixata contra
greutatea 3. Acu1 indicator 4 este soli dar cu sectoru1 circular 1.
Pentru stabilirea ecuatiei de echilibru a acestui dispozitiv, se con
sidera ca dispozitivul se compune din doua tambure concentrice, avind
.iceeasi axil de oscilatie in 0 (fig. 1.86). Pe tamburu1 A, solidar cu con
tragreutatea Q, se infasoara panglica metalica R"" fixata cu 0 extremi
tate de postamentu1 balantei F si cu cealalta extremitate, de tarnbur,
In punctu1 f. Pe celalalt tambur, B, se infasoara panglica metalica
f?",fixata de tambur in punctu1 g si care suporta corpu1 de cintarit.
Cind se atirna de capatul pang1icii R, 0 sarcina X, tamburu1 B se
roteste cu un unghi , panglica R
a
se infaoara in juru1 sau si ridica
<lispozitivu1 catre punctul fix Feu 0 inaltime proportionala cu unghiu1
de rotatie IX. Miscare de translatie a centru1ui 0 se transforma, cu aju
torul unei crema1iere9ia1uneirotidintate.solidare cu un ac indica
tor, intr-o miscare de rotatie si astfe1 se poate citi pe un cadran divizat
III unitati de masa, care este valoarea masei sarcinii X. Atunci cind
IlSllpra dispozitivu1ui nu actioneaza nici 0 Iorta, verticala coborita
di n centrul de greutate a1 dispozitivu1ui, inclusiv si ace1a a1 contra
(51)
XOA = QB'b';
Xl = Qbsin IX;
Q. b k'
X = - sin IX = -sm IX,
I
k fiind 0 constanta. Rezulta ca sarcina de
cintarit este proportionala cu sin IX, de
unde si nume1e acestui dispozitiv de in
clinare.
Scara gradata 1a aparate1e eu dispozi
tive de inclinare de sinus are diviziunile
de la mijlocu1 cadranu1ui mai mici dedt
cele de 1a extremitati.
A
x
110
Ecuatia (46) se poate scrie:
X 0 -l .cos a: = Q.b .sin 6 cos a;
care daca se scade din (48) se obtine :
Xlcos a: = Gasin oc + Qbcos 6sin IX; (49)
X l .cos o: = sin IX(G. a + Q.b.cos 6) ;
X
G . a -I- Q . b . cos II t k t (-0)
= g IX = . g IX, ~
I
k fiind 0 constanta. Rezulta ca sarcina X este proportionala eli tg IX,
de unde vine si denumirea acestui dispozitiv de inclinare,
Scara gradata a aparatelor de cintarit semiautomate cu dispozitiv
de inclinare de tangenta nu are diviziunile echidistante: ele sint mai
mari la mijlocul cadranului si mai mici la extrernitati.
Dispozitivul de inclinare de sinus (fig. 1.84). La acest dispozitiv
de inclinare, bratul OA este de lungime constanta, fiind construit
dintr-un sector circular care are centrul in O. Pe acest sector se infa
soara 0 banda de otel fixata in punctu1 M. Sarcina de cintarit X se
aplica 1a aceasta banda de otel.
Se presupune, pentru simplificare, ca in situatia cind nici 0 sarcina
nu este suspendata de banda, centrul de
greutate B a1 contragreutatii se va gasi pc:
vertica1a din 0, bratul OA fiind orizontal,
Sub actiunea unei sarcini X, dispozitivul
de inclinare se roteste cu un unghi . In
pozitie de echilibru, ecuatia de echilibru
este:
'0' I .
'I
'\ / ~
' ~ :
I
I
!
f
tJ Q
Fig. J.84. Dispozitiv de incli
. nare de sinus.
t;
Irl

greutatii Q, coincide cu verticala coborita din axa O. Sub actiunea
sarcinii X, dispozitivul se va inclina, capatind 0 anumita pozitie de :
echilibru.
Momentele in raport cu FA sint :
X(OB - OA) = Q(CA + OC sin G<) ;
X(R - r) = Q(r + b sin ) ;
Qr Qb. rr r K'
X = --+--Sln G< = .o, + Sln , (52)
R-r R-r
K si K' fiind constante. Din relatia (52) rezulta ca totusi rotatiile
dispozitivului de inclinare nu sint proportionale cu sarcinile, ci numai
sinusurile unghiurilor. Pentru a se obtine diviziuni echidistante pe
scara gradata, la aceste dispozitive se realizeaza 0 demultiplicare cit
mai mare, cu ajutorul unei cremaliere si al unui pinion solidar cu aeul
indicator, astfel incit rotatia dispozitivului de inclinare sa fie cit mai
mica. In acest caz se poate confunda sinusul cu unghiul respectiv si
X devine atunci proportional cu unghiul.
Un alt tip de dispozitiv de inclinare diferential (fig. 1.87) a fost
construit utilizindu-se suprafata circulara a unui tambur, atit pentru
suspensia dispozitivului cit si pentru apli
1:1
carea fortei X care actioneaza asupra sa.
Sensul fortei X trebuie in acest caz in
versat cu ajutorul unui scripete.
Ecuatia de echilibru la acest dispozitiv
este:
Ii I,
XAB=QDA, (53)
/ ,J"
"I'I
tI
.4 dar
-,
II ,'!I
DA = R - OD = R - b sin ll.
Considerind semnul (-) cind C este in
dreapta lui Q si semnul (+) cind C este la
stinga lui, se obtine :
X 2R = (R - b -sin a.) Q,
(J
de unde:
Fig. 1.87. Dispozitiv de ir.:cli
nare diferential en tambnr QQ. b
X=----sln a.. (54)
circular.
2 2R
Daca II este suficient de mic, de exemplu, daca variaza intre -10
0
+10 0 de 0 parte si de cealalta parte a verticalei OC, relatia (54J
S(' poate scrie :
X = K' + KG<. (55)
Deci, arcele II sint proportionale cu sarcinile X si diviziunile scari
vor fi egale.
- Rectijicarea dispozitivelor de inclinare. Pentru a se obtine divi
ziuni echidistante, chiar si atunci cind se folosesc dispozitive1e de incli
uare de tangenta sau de sinus, a fost necesar sa se aduca unele modifi
('i'tri constructive acestor dispozitive, cunoscute sub denumirea de
rrctificdri, Aceste rectificari se realizeaza in diferite moduri.
Astfel, cutitul de sarcina la dispozitivul de tangenta si sectorul
circular la cel de sinus se inlocuiesc prin came, avind suprafetele de
obicei cilindrice, care sint fixate excentric fata de axa de oscilatie 0
a dispozitivului (fig. 1.88). In acest caz, la balanta cu dispozitiv de
I angenta tija de tractiune s-a inlocuit printr-o banda flexibila de otel.
c) Dispozitivul de indicare serveste la citirea rezultatului cintaririi
si are doua parti, acul indicator si cadranul. Acestea, la cele mai multe
.rparate, se dubleaza (doua ace indicatoare si doua cadrane), pentru
l'a vinzatorul si cumparatorul sa poata observa simultan pozitia de
chilibru a aparatului. Citirea trebuie sa fie sigura, usoara si precisa,
(1(' aeeea dispozitivul de indicare trebuie sa fie construit eu multa
i ngrijire. Cind virful acului indicator se opreste in fata unui reper al
sl:i'irii gradate de pe cadran, este necesar sa se aprecieze cu usurinta
valoarea masei corespunzatoare acelui reper. Acul indicator nu trebuie
s;\ fie prea departat de eadran,
pc-ntru a se micsora astfel erorile
1I(' paralaxa provocate de pozitia
a operatorului. Pentru ca
"it irea sa se faca corect,operatorul
i rcbuie sa fie astfe1 plasat incit ra
/.a lui vizuala sa fie perpendiculara
II" cadran si aceasta sa treaca prin
virful acului indicator.
Se limiteaza erorile de paralaxa,
ohligind operatorul sa ia pozitie
,'meda prin diferite mijloace. Ast
1,,1, la unele balante, virful acului
,'sIp lrltit, Iormind 0 suprafata per
' ...-'\"
(
-": ',-,.. _. -. . "\
-,
",,,
1\/
/
,
,

j U
JH'llllieulara pe suprafata cadranu- Fig. 1.88. Dispozitiv de Inclinare dife
lui. Cind se face citirea, nu trebuie rential reetificat.
ti TdHlica mtisurarti maselor, volumelor !;'i marlrnilor analitice 113
112
sa se vada virful acului decit ca 0 singura linie dreapta, subtire. La
alte balante, sub cadran se asaza 0 oglinda, Atunci cind se face ci
tirea, nu trebuie sa se observe imaginea acnlui in oglinda.
d) Amortizorul, Datorita faptului ca operatia de cintarire la balan
tele si basculele semiautomate trebuie sa se faca repede, aceste aparate
sint dotate eu dispozitive amortizoare, care au rolul de a Irina oscila
tiile pirghiilor, dupa 3-5 oscilatii simple.
Amortizoarele aparatelor de cintarit semiautomate sint de trei
feluri, si anume :
115
111l1nlui. In vederea reglarii timpului de amortizare, la partea supe
Iioara a pistonului se gaseste discul 3, care are acelasi numar de
rificii si de aceeasi marime, ca si cele de la piston. Prin rotirea dis
ului s ~ mareste sau se micsoreaza trecerea lichidului prin orificiile
IIspeetive.
La aparatele de cintarit semiautomate se utilizeaza pe scara larga
.unortizoarele cu lichid, cu ulei mineral, deoarece: constructia lor
,s1 e putin pretentioasa, se regleaza cu usurinta, amortizarea se face
uniform.
Pentru ca variatia temperaturii sa nu influenteze prea mult asupra
.unortizarii, s-au construit amortizoare dotate cu termometre regula
I "are, care in functie de temperatura lichidului comanda inchiderea
san deschiderea orificiilor din piston :;;i astfel mentine acelasi timp
,1l- amortizare a oscilatiilor, independent de temperatura la care lucrea
;,i aparatul de cintarit respeetiv.
- Amortizorui magnetic este format dintr-o piesa solidara cu sis
t r-uiul de pirghii, 0 paleta din cupru, care se deplaseaza in cimpul
polilor unui magnet permenant. In paleta se indue curenti turbionari,
,11 caror efeet este de a se opune miscarii: de aici apare un efeet de
Irinare.
h. Balante semiautomate. Balantele semiautomate sint aparate de
.jlltarit la care egalitatea momentelor se deterrnina fie nurnai eu
.rjutorul dispozitivului de inclinare, acesta constituind balanta insasi,
l i ( ~ cu ajutorul dispozitivului de inclinare legat la un sistern de
Iirghii.
Balantele semiautomate se impart in:
balante de inclinare ;
- balante fara greutati;
-, balante cu greutati:
Balantele semiautomate cu sau fara greutati au dispozitivul de
inolinare combinat cu pirghii de balanta compusa,
a) Balaniele de inclinare sint ce1e mai simple balante semiauto
.u.rte. Un exemplu de balanta de inclinare il reprezinta balanta pen
t III fire reprezentata in figura 1.91. Acest tip de balanta este folosit
III industria textila pentru a determina masa unor jurubite de fire de
11I1J1lbac, lina sau matase, in scopul stabilirii finetei aeestora.
Balanta se cornpune dintr-o pirghie 1, care are la una din extremi
';'1 i un cirlig 2, pentru atirnarea jurubitelor, iar la cealalta extremitate,
II ontragreutate de masa constanta 3. Pirghia este prevazuta cu un
;1' l'll extrernitatile conice, care se sprijina liber pe doua lagare, fixate
Lt lurca 4. Cadranul 5 are forma de evantai, iar acul indicator 6 este
."Iidar cu pirghia 1. Coloana 7 este fix ata la postamentul 8.
amortizoare cu aer ;
amortizoaro cu lichid;
amortizoare magnetice.
La aceste dispozitive, reglajul amor
tizarii se realizeaza prin variatia rezis
tentei de frecare produse la deplasarea
pistonului.
Primele doua tipuri de amortizoare
sint construite dintr-un cilindru, in irrte
riorul caruia se deplaseaza un piston lc
gat la una din piesele care oscileaza, ale
aparatului de cintarit.
- Amortizorul cu aer (fig. I. 89)
este format dintr-un cilindru 1 confec
tionat din fouta, protejat la interior
prin depuneri metalice, iar pistonul 2
este confectionat din grafit si actionat
cu ajutorul tijei 3. Reglajul amortizarii
se face printr-o variatie corespunzatoare
a sectiunii de trecere a aerului printr-un
orificiu de la cilindru. La functionarea co
recta a acestui tip de amortizor con
tribuie mult calitatea executiei ajusta
jului piston-cilindru, de asemenea starea
de curatenie din interiorul cilindrului.
- La amortizorul cu lichid (fig. 1.90)
frinarea este obtinuta prin deplasarea
unui piston 1 intr-un mediu lichid. Li
ehidul folosit este un ulei mineral de
viscozitate si punet de congelare con
venabile. In piston sint prevazute ori
ficii speciale 2, care permit trecerea lichi
dului spre partea opusa deplasarii pis
.3
. .1
Fig. I.S9. Amortizor ell aero
~ I ~ ~ 2
.? -".
--:.7'23.
Fig, I.90. Amortizor ell liehid.
114
...
-
11
___ 13
15
IL_., '3
7
5
',
\ 13
7
-
v.> I
/\ I
/ , I
.5 \ I /
\
\
--,
\
I
1'------ --I
117
Acul indicator 7, solidar cu dis
pozitivul de inclinare, se poate
I h-plasa in fata cadranului 8. Ba
I:lllta este prevazuta cu amorti
zorul cu ulei 9.
Balantele semiautornate fara
):/cutati se construiesc pentru
urmatoarele limite maxi me de
intarire : 1 si 2 kg.
c) Balantcle semiautomaic
;:rcutali. La majoritatea balan
\lor semiautornate folosite in
omert si industrie, reznltatul
"illtaririi se obtine fie numai cu 10_,
.rjutorul scarii gradate a cadra
uului, pentru sarcini care nu
.lcpasesc limita superioara a 4-
searii gradate, fie cu ajutorul
de lucru si a scarii
,',radate, pentru sarcini mai
mari. La unele balante, greuta- Fig. 1.93. Balanta semiautomata eu greu
\ ill' sint asezate manual de ope tati asezate manual.
I .rtor, iar la altele, asezarea greu
t ;ltilor se face mecanic, prin actionarea unor dispozitive speciale.
Idp Balania semiautomatd cu greutali asezate manual este repre
ICllbta schematic in figura 1.93. Aceasta balanta serniautomata are
doua talere si un dispozitiv de inc1inare articulat cu un sistem de
pirghii de tip C. Jntregul sistem este protejat de 0 carcasa,
Pe pernitele 1, fixate la carcasa, se sprijina cutitele centrale 2,
.i l pirghiei 3. Aceasta pirghie dubla are 9ase cutite, dintre care doua
.x-ntrale 2 si patru marginale 4. Aparatul are doua tije de distantare
,i 6 , care sint in legatura cu barele 7 si 8. Tijele au rolul de a mentine
t nlerele orizontale in timpul oscilatiilor balantei, Balanta mai este
prcvazuta cu doua talere 9 si 10, un amortizor cu ulei sau aer 11 si
('11 0 nivela montata la carcasa. Dispozitivul de inclinare 12 este de
1.mgenta, Legatura dintre pirghia de sarcina 3 se face prin interrnediul
1ijci de tractiune 13, iar dispozitivul de inclinare este prevazut cu con
t r.igreutatea 14.
Balanta are doua indicatoare 15, fixate la pirghia de inc1inare,
('are se deplaseaza simultan 9i paralel in fata celor doua cadrane 16,
dispuse pe ambele fete ale balantei semiautomate. Cadranele, in
/, Irma de sector de cerc, sint gradate, de la 0 la I kg. Cintaririle pina
\
J
!
!
9
6
Fig. f.92. Balanta. semiantomata nira
greutat],
If

\. I
5
I /
, ,
'/
l - 4
/
.-7
8
/
3,
5
Fig. 1.91. Balanta de inclinare.
I
1 tex '_c - g/m
1000
Masa jurubitci cu care se incarca balanta produce rotirea pirghiei
cu un anumit unghi, deplasind acul indicator in fata cadranului divizat
in unitati de masa sau exprimat direct in unitati pentru finetea fire
lor-. Unele balante de acest fel au cadranul divizat in unitati de masa
si in unitati tex.
b) Balantele semiautomate jara greutii{. Aceste balante, la care
pentru obtinerea indicatiilor nu sint necesare greutati de lucru, sint
utilizate pentru cintarirea maselor pina la 2 kg.
In figura 1.92 este aratatii schematic 0 balanta semiautomata
fara greutati. Ea nu are decit un singur taler 1, pe care se asazji corpul
de cintarit. Talerul se sprijina pe pirghia principala 2 si pirghia secun
dara 3. Pirghia principala este legata, prin intermediul tijei 4, cu dis
pozitivul de inclinare de tangenta 5, prevazut cu contragreutatea 6.
1 Finetea flrelar se exprima In uniUtti din :;isteuml tex. Unitateu de baza a sis
temului tex reprezinta masu, in grame, a 1 000 m din irnl masurat:
116
'1
1
1:111
.,.--
119
\'l'ea ee perrnite asezarea, respeetiv ridicarea greutatilor aditionale
I k- pe bara 1. Simultan eu manipularea greutatilor, pe cadranul balan
lei, la 0 Iereastra 5 din cadran, apare cifra corespunzatoare valorii
\!;reutatilor asezate pe bara. Rezultatul cintaririi se afla adunind cifra
indicata la Iereastra cu indicatia de pe cadranul balantei. Cu acest
tip de balanta se pot efeetua cintariri pina la 10 kg.
Balantele semiautomate cu greutati asezate mecanic pot avea
limitele maxime de cintarire de 2, 5, 10 si 20 kg.
__ e.IBascuJele semiautomate sint aparate de cintarit identice, din
de vedere al constructiei, cu basculele romane, cu deosebire cii,
in locul dispozitivului de echilibrare manual, se trtilizeaza- dispozitive
.lc cintarire automata denumite capete de cintdrire.
Forta provenita de la sistemul pirghiilor eu brate neegale este
redusa si transmisa capului de cintarire in cadrul caruia aceasta fort a,
sub forma unui cuplu, poate actiona fie asupra unui dispozitiv de
inclinare, fie asupra unui dispozitiv cu arcuri. Sub actiunea concorni
tenta a acestor doua cupluri, atit dispozitivul de inclinare cit si dispo
/.itivul cu arc rotesc acul indicator, care se deplaseaza in fata unui
.adran divizat in unitati de masa.
Capetele de cintarire pot fi de mai multe Ieluri : cu dispozitiv de
inclinare cu segmenti, cu dispozitiv de inclinare cu role, cu arcuri
.-tc.
Capul de cinidrire cu dispozitivul de inclinare cu segmenji (fig. 1.
a) este constituit din urrnatoarele piese principale: segmentii 1,
pe care se infasoara patru benzi elastice din metal 2. Fiecare segment
cste prevazut cu 0 tija filetata pe care se poate deplasa 0 contragreu
tate 3. Doua din aceste benzi sint fixate la suportul 4 al tijei 5, prin
care se face legatura cu sistemul de pirghii al basculei. Prin inter
mediul unui dispozitiv de distantare 6, deplasarea greutatilor de incli
uare se transmite cremalierei 7, care, la rindul ei, angreneaza pinio
nul 8 asezat pe axul acului indicator.
Capul de cintiirire cu dispozitivul de inclinare cu role (fig. 1.96, b)
are constructia identica cu cea descrisa mai sus, numai ca segmentii
pe care se infa
90ara
benzile elastice sint inlocuiti cu rolele 1.
Capul de cinidrire cu dispozitivul cu arc (fig. 1.96, c) se deosebeste
de eelelalte tipuri descrise prin faptul ca unul din cuplnrile de rotatie
l'(. aetioneaza asupra aeului indicator este creat de forta elastica
a unor arcuri cilindrice 1. Avantajul acestei solutii consta in simpli
tate:;;i robustete, ceea ce Ie face indeosebi indicate la regimuri de
('xploatare in care eapul de dntarire este supus unor 90euri sau
vibratii.
9 .J
\ ,j
1 __ -r
".'- -- y " '/ ,71 ----s ----
.31 n \rJ ----<>; - --,I
+!-o---===--_/
Fig. 1.95. Schema cinematica a balantei
semiautomate en grenti'lti agezate mecanic.
5,0f] <50

la 1 kg se fac prin citirea directa pe cadran a valorii masei corpului
cintarit, iar cele mai mari de 1 kg, atit prin adaugarea de greutatil
de lucru corespunzatoare pe talerul pentru greutati cit prin citirea '
pe cadran. Suma valorilor greutatilor a indicatiei de pe cadran
reprezinta valoarea masei corpulni cintarit. Balantele semiautornate
en greutati asezate manual se construiesc eu urmatoarele limite maxi
me de cintarire : 1, 2, 5, 10 si 20 kg.
e) Balanta semiautomaid cu greutaji asezate mecanic. In fignra 1.94
este arata.t aspectul exterior al acestei balante, iar in fignra 95, schema
cinernatica a unei balante semiautomate, en greutati asezate rnecanic
si eu nn dispozitiv de inclinare de sinus. Aceasta balanta are un singur
taler 9
i
0 constructie similara cu a balantoi semiautomate eu greu
tat
i
asezate manual. Pe pirghia principala este montata, la una din
extremitati, 0 bara transversala 1, asezata in dreptul eel or doua
cutite de sarcina ale pirghiei, Aceasta bara serveste pentru asezarea
greutatilor aditionale 2, care sint actionate eu ajutorul unui dispozitiv
de manipulare din exteriorul carcasei. Dispozitivul este format dintr-un
ax eu came 3, la care sint articulate, prin bare, greutatile aditio
nale, Cu ajutorul butonului in forma de rozeta 4, axul poate fi rotit,
118
Fig. 1.94. Balanta semiau
tomata eu greuti'lti agezate
meeanic.
2
'"
u
.!:1
,,"
H
+'
l:1 ..
<l)
u "8
..,
'0 ::l
u
it
l
V '"

0) "
.....; a
M
&
B
e
'9
'"
<.
In afar a de capetele de cinta
rire des crise mai exista si alte
tipuri, 9i anume: capete cu ro
tatie multipla a acului indica
tor, cu sau fad greutati aditio
nale, cu indicatie prin proiectie
etc.
In figura 1.97 se poate vedea
eadranul unui cap de cintarire
eu rotatii multiple ale acului in
dicator fara greutati aditionale.
Pe cadran sint decupate feres
trele 1 in dreptul reperelor prin
cipale. La aceste ferestre apar,
unele dupa altele, numerele care
indica masa corpului de cintarit.
Aceste numere sint inscrise pe
o placa din aluminiu 2, asezata
in spatele cadranului, care co
boara pe masura ce masa de pe
bascula creste odat.a cu miscarea
de rotatie a acului indicator.
5 chema unui cap de dntarire cu
indicatie prin proiec/ie (fig. 1.98)
este reprezentata printr-o tije
"",500- .'.\1::-... 1GiJ a
i
M
o '\ ' ,.\ ,:, I' "I 1,7J'"
,,\. \0" '1"....,.... ,., ...
" [;]
'100",,_
b:J:I",/

... :.
0,.
'"<,,,,"iW r"
t,l
!' -: /
2
>/ fZl
,< ..
. -,;.<,': ."j
Fig. J.97. Cadran eu rot.atfi multiple.
'0<
II"
/l;(l
o
w

... ,. Il L.... c......o

\


'.'
fixata in prelungirea dispozitivului de inclinare cu segrnenti. De
aceasta se fixeaza 0 microscara 6, trasata pe un material transparent
cu ajutorul sursei de lumina 1 al lentilelor 2, 3 9i al unor oglinzi 4
si 7; portiunea de microscara corespunzatoare masei cintarite este
proiectata pe ecranul translucid 5 al capului de cintarire pe care se
gase9t e, de asemenea, un indice fix, in raport cu care se face citirea
valorii masei cintarite,
Un alt tip de cap de cintarire la care cadranul este mobil este
aratat in figura 1.99, rezultatul cintaririi, fiind indicat intr-o fereastra
1 din carcasa capului. Acesta este inzestrat si cu un dispozitiv
care forrneaza automat valoarea masei corpului cintarit, valoare ce
se poate citi la fereastra 2 a carcasei. Capul de cintarire poseda 0 c1a
viatura cu ajutorul careia se poate forma: data calendaristica, numa
rul 9i tara vagonului, atunci dnd capul de cintarire (fig. 1.100) este
morrtat la 0 bascula pod pentru vagoane, simbolul marfii etc. Toate
aceste date, inc1usiv valoarea masei corpului cintarit, se pot imprima pe
tichete de cintarire, pe fise, pe formulare de cartoteca, benzi de control.
I
121
1

-
a
u
u
o
d
u
r
a
;

_

8

:

O
j
O
l

n
o

l
'
o
d
n
s

-
l

:

o
p

n
q
l
l
l
!
d

-
9

:

"
U
p
l
1
l
.

O
p

"
q
"
l
!
d

-
g

:

-
P

:

"
U
1
l
0
j
r
o

-
&
'
:

:

O
1
]
l
l
!
l
1
1
P

a
p

:

;
)
U
1
J
0
2
1
l
A

n
.
n
u
a
d

p
o
d

1
,
;
;
l
l
l
;
J
S
l
l
H

'
0
0

l

'
L

'
3
t
g

I

"

.
.

'
<
:
l

;
:
;
'
"

>

(
l
j

'
N

(
J

0

0
0

'
d

O
l

t:::J

.
.
.
.
;

-

I: If'
Ii. ,i:

il,II!1
124
7
----i2
,--8
125
a produselor, efectueaza
si introducerea acestora
in ambalaje, respectiv in
saci sau pungi.
In figura 1.103 este
reprezerrtata 0 balanta
semiautornata de insa
cuit ciment, in saci de
50 kg. Dupa cum se vede
in figura, aparatul de
cintarit este 0 balanta
simpla, care se sprijina
pe un postament fixat pe
o Iundatie din beton 1.
Postamentul are dona
suporturi din otel 3, pe
care sint montate cuti
tele de sprijin 4, cu mu 6/
chiile in sus, pe care se
sprijina pirghia balantei
6, prin intermediul per .
nitelor fixe 5. Balanta "1
propriu-zisa este
ta dintr-o pirghie dubla Fig. l.103. Balanta semlautornata pentru insaenit
6, pe bratul din stinga ciment.
avind suspendat talerul
pentru greutati 2, iar pe bratul din dreapta suportul pentru saci 7,denu
mit scaun. Pe scaun se asaza sacii de hirtie, cu valva, goi, care, dupa
umplere, cu ajutorul manetei 8, se r astoarna pe banda transportoare.
Cimentul este adus de un alimentator cu melc in camera de ali
mentare 9, din care apoi trece spre camera rotorului cu palete 10
actionat de un motor electric. Cimentul este impins, prin tubul de
umplere 11, in sacul de hirtie fixat la extremitatea acestuia. Tubul de
umplere este format din doua portiuni : una fixata la camera rotoru
lui cu palete 9i cealalta la scaun, pentru a perrnite balantei sa se incline
pe masura ce sacul se umple cu ciment. In momentul cind acesta a
atins masa de 50 kg, subarul 12 inchide trecerea cimentului, iar opera
torul rastoarna sacul pe banda.
La balanta semiautomata pentru insacuit produse pulverulente
(fig. 1.104), operatorul fixeaza sacul la gura de umplere si declanseaza
debitul de produs. Introducerea produsului in sac, cintarirea, precllm
oprirea debitului se efectueaza automat de catre balanta. Apoi
opcratorul da jos sacul de pe balanta.
Fig. 1.102. Bascula semiantomata
suspendata.

.
Fig. 1.101. Bascula semiantomata
obisnuita:
1 - pirghii de sarcina; 2 - pirghii de trans
mitere: 4 - postarnent ; 5 - picioare de calaj:
8 - platforma ; 9 - tij;; de tractiuue ; 10 co.
loana : 11 - amortizor.
In figura 1.101 este reprezentata 0 bascula semiautornata obisnuita,
Bascula semiautomata suspendata (fig. 1.102) are 0 carcasa 1 in
care se afla montat dispozitivul de inclinare 2, care, la rindul lui, este
legat, prin tija de tractiune 3, de sistemul de pirghii constituit din
pirghia de sarcina 4 si din pirghia interrnediara 5. Corpul de cintarit
se atirna la drligul de sarcina 6.
d. Aparate de eintarit semiautomate pentru ambalat. In industria
materialelor de constructii, chimica si alimentara se folosesc aparate
semiautomate care, odata cu operatia de cintarire a materialelor sau
.. ... ..
I,

Fig. 1.104. Balanta semiautomata
pentru ins:'lcuit produse pulverulente.
Fig. 1.105. Balarrta semi
automata transportabila
I;j
pentru Insacuit produse
granulare.
I, ,i
Pentru materialele granulare care curg mai greu, cum sint
mintele sau alte produse chimice, se utilizeaza balante semiautomate
de ambalat de tipul celei aratate in figura 1.105. Materialul de cintarit
"j:, este adus si impins cu ajutorul paletelor 2, actionate de un motor, in
I.!!r'
sacul 1 atirnat de balanta.
! l"
Q. Aparate de eintarit semiautomate pentru dozat, In industrio
este foarte raspindita cintarirea de cantitati constante de mate
riale, in scopul dozarii acestora intr-un anumit proces tehnologic.
Astfel de dozari se intilnesc frecvent in cele mai diferite ramuri
ale industriei, cum sint : industria chimica, metalurgica, alimentara,
a materialelor de constructio etc. De exemplu, in constr uctii, pentru
pregatirea betonului se dozeaza cimentul, nisipul, pietrisul si apa,
precum si diferite adaosuri speciale. De asemenea, in industria stic1ei
se formeaza, prin dozare, incarcatura cuptoarelor. Aceste operatii
se fac cu aparate de cintarit semiautomate pentru doz at, care au la
baza balanto sau bascule semiautomate. Exista aparate de dozat actio
nate manual, care sint insa mai putin utilizate, avind 0 productivitate
scazuta.
:11;
In general, aparatele semiautornate de dozat au aceleasi parti
componente ca si aparatele semiautomate pentru preambalat. Apara
tele semiautomate de dozat sint de doua feluri : transportabile si sta
bile. Cele transportabile sint necesare acolo unde dozarea materiale
lor nu poate fi fiicuta in imediata apropiere a locului de productie,
din diferite cauze, cum ar fi lipsa de spatiu, temperatura prea ridicata
etc. In figura 1.106 se arata un aparat semiautomat transportabil
pentru dozat, asezat pe un carucior, care poate fi deplasat pe sine, in
interiorul intreprinderii, acolo unde este necesara dozarea materia
lelor.
Aparatele semiautomate de dozat stabile sint, de obicei, montate
pe un postament de beton. Exists si unele tipuri suspendate pe un
schelet metalic, cum este cel din figura 1.107.
Acest dozator este folosit pentrn cintarit cantitati constante de
ciment la prepararea betonului si functioneaza in felul urrnator :
carrtitatea de ciment necesara, dupa reteta respectiva, se obtine prin
deplasarea corespunzatoare a cursoarelor de pe pirghiile gradate din
entia cu pirghii in Iata aparatului. Prin intermediul unui comutator,
montat la una din pirghiile cu cursor, se cornanda electric inchiderea
sau deschiderea scurgerii cirnentului, operatic efectuata prin ventile
pneumatice.
De obicei, la fabricarea betonului, irnpreuna cu dozatorul de ciment
Iunctioneaza si dozatoare pentrn diferite sorturi de pietris si doza-
Fig. 1.106. Balanta semiautomata transportabila
pentru dozat.
Fig. 1.107. Dozator !'ttJtrll d
ment.
127
126
_ ..

- Dr g
toare de apa al carer recipient de sarcina este un rczervor. Adesea,
aceste dozatoare functioneaza combinat, formind agregate complexe.
La aceste dozatoare, a carer limita maxima ajunge pina la 3000 kg,
se poate asigura 0 precizie de cintarire de O.5 - 2%. Randamentul
acestor dozatoare este destul de mare, intrucit durata unei cintariri
este in general de 35-60 s, in functie de eapadtatea dozatorului
respectiv.
Verificarea
1. Cum se clasifica aparatele de cintarit semiautomate?
2. Ce este dispozitivul de inclinare la aparatele de cintarit semiautomate cu
cadran?
3. Ce este caracteristic la dispozitivul de inc1inare de tangenta ] Dar de sinus?
Dar la cele diferentiale?
4. Prin ce procedeu se obtine diviziuni uniforme la aparatele de cintarit serniau
tomate:
- Rectificarea dispozitivelor de inclinare P
- Utilizarea la dispozitivul de inclinare a unui sistem de multiplicare a rota
tiei acului indicator?
5. Care sint caraeteristicile dispozitivelor de indicare?
6. Care este motivul pentru care este necesara inzestrarea aparatelor de cintiirit
semiautomate, Indeosebi a celor cu cadran cu dispozitive amortizoare?
7. Care este avantajul principal al balantolor semiautornate cu greutati asez ate
manual fata de 0 balantji manuala, de exernplu, balanta cornpusa :
o precizie mai mare?
- Rapiditatea cintaririlor P
- 0 cintarire mai comoda >

8. Care este componenta caracteristicj a aparatelor de cintarit serniautorn ate
cu cadran:
Sistemul de pirghii?
Dispozitivul de inclinare P
Dispozitivul de indicare?
Amortizorul ?
9. Sii se faca 0 comparatie, in ceea ce priveste constructia, peutru 0 bulanta
de inclinare si 0 balanta semiautomatii cu cadran fara greutati,
10. Sa. se calculeze masa etalon necesara pentru verificarea reperului 90 tex,
la 0 balanta semiautomata cu cadran pentru finetea firelor (balanta de
incIinare) pentru scara de 10 m.
11. Sa se indice principalele caracteristici de constructie ale amortizoarelor.
12. Care este modul de functionare a capului de cintiirire cu rotatie multiplii?
13. Care sint calitatile capetelor de cintarire nlOdeme?
128
14. Sa se descrie si sa se arate modul de functionare a balantei semiautomate
pentru insacuit ciment?
15. Sa se enumere aparatele de cintarit seruiautomate pentru dozat utilizate in
diferite dornenii.
2. Aparate de cintarit automate
Aparatele de cintarit automate executa toate operatiile din pro
cesul de cintarire fara participarea operatorului. Din aceasta categorie
fae parte atit balantele automate inregistratoare destinate cintaririi
cerealelor, balantele inregistratoare de dozat in pungi 9i sad, precum
basculele inregistratoare cu banda transportoare.
Q Balante automate inregistratoare. Balantele automate inregis
trat-bare sint aparate de cintarit folosite in silozuri, mori, intreprinderi
industriale etc., pentru cintarirea si totalizarea cantitatilor de produse
materiale in bucati sau pulverulente. Constructia acestor aparate
se bazeaza pe principiul pirghiilor cu brate egale, prevazute cu dispo
zitive care efectueaza in mod automat incarcarea, cintarirea si descar
carea produselor ce se cintaresc,
Balantele automate se clasifica, dupa modul de descarcare a cupei
dupa granulozitatea produselor sau a materialelor ce se cintaresc
L'U ajutorul lor, in mai multe categorii.
a) Balantele automate inregistratoare pentru materiale granulare ser
vesc pentru cintarirea materialelor in bucati mid, cum ar fi : griu,
secara, porumb, flo area soarelui etc. Balanta automata inregistra
toare cu cupa basculanta pentru materiale granulare (fig. 1.108)
are urrnatoarele parti componente principale :
Postamentul 7, care este constituit din doua suporturi metalice
l'ixate pe fundatie, in cazul balantelor stabile sau pe un cadru rigid
prevazut cu roti, pentru cele transportabile.
Balanta propriu-zisa, care este 0 balanta simpla cu brate egale
ste alcatuita din pirghia dubla 2, cupa 3 si talerul pentru greutati 4.
Dispozitivul de compensare are rolul de a inchide dispozitivul
de alimentare cu putin rnai inainte ca in cupa sa se gaseasca canti
I .itca de material ce trebuie cintarita.
i IIchiderea dispozitivului de alimentare se produce in momentul
ill care materialul din cupa impreuna cu materialul ce se gase9te in
,';\<!vre In momentul inchiderii, insumeaza 0 masa egala cn aceea sta
i>ilitii pcntrn a fi dnti'irit. Acest dispozitiv este alcatuit din pirghia
Ill- ('OlTlpCIlSare 5, la care este montata 0 bara cu scara gradat1l. pc care
II 1','111111'<1 Illdh\ll(\lli T1hHH'Jor, volumdor mArirnilor analitico 129
. ............ iz;...i:
- . .......................

e u !I lt
i

,-...--//
__----2'
7 .-'
It!'
I i, I
'I
,I 10,
Fig. 1.108. Balanta automata inregistratoare cu cupa basculanta
pentru materiale granulare,
se deplaseaza un cursor de reglaj 6, care are rolul de a regla forta de
apasare de jos in sus ce actioneaza asupra unei pernite de la taler. In
felul acesta se usureaza intentionat masa talerului pentru a se asigura
inchiderea dispozitivului de alimentare inainte ca in cupa sa se gaseasca
cantitatea de material ce trebuie cintarit.
Dispozitivul de blocare 7 al pirghiei care are rolul de a bloca pirghia
de compensare in timpul verificarii.
Dispozitivul de alimentare serveste la primirea materialului in
pilnia 8 care trece mai departe in cupa 3. Acest dispozitiv asigura,
130
IIIi 11 inchiderea pe rind a celor doua clapete 9 10, aliment.area cupei
III doua faze: alirnentarea grosiera si alimentarea Iina.
Dispozitivul de descarcare serveste la oprirea alimentarii fine si
1:1 actionarea dispozrtivului 11 care produce descarcarea materialului
iutarit in cupa cind acesta ajunge la cantitatea stabilita. Acest lucru
ste realizat prin rasturnarea cupei care este astfel construita ca forma,
i ncit sa-si deplaseze centrnl de greutate prin incarcarea cu material.
Iiupa golire, centrul de greutate revine la pozit.ia initiala, ceea ce face
l'a cupa sa revina la pozitia initiala si astfel sa poata incepe un non
ciclu de cint arire.
Dispozitivul de numarare 12 este montat la postament si intra in
iunctiune dupa fiecare rasturuare a cupei numarind r asturuarile
.rcesteia.
Balanta auxiliara 13 serveste pentru a cintari restul de material
I i'tmas in cupa dupa ultima cintjirire automata; acest rest are 0 masa
mai mica decit cantitatea ce unna a fi cintarita, astfel incit cupa nu
se mai poate goli automat.
b) Balantcle automate inregistratoare eu eupa basculanid pentru
produsc in buca/i mario Cu ajutorul acestor balante (fig. 1.109) se
c1ntaresc produsele in bucati mari, cum ar fi: sfecla, cartofi, carbuni
tc.
Cantitatile de produse cint arite cu aceste balante nu pot fi constante
\'a la balantele automate pentru produse in bucati mid sau pulve
rulente, deoarece produsele fiind in bucati mari, nu se pot ajusta in
('antitati mai mid. Cantitatile cintarite sint totdeauna ceva mai mari
dccit iimita maxima de'
dntarire a balantei (sau a .
masei pentru care a fost
tl'glata balanta sa fie utili
/.ata) .
Balantele automate cu
('npa pentru
produse in bucati mari au
.u-clasi principiu de func
[.ionare ca al balantelor
.uitomate pentru produse
III bucati mid, deosebindu
sc insa de acestea, cons
t ructiv, prin aceea ca la
halantele pentru cintarit
produse in bucati mari lip
Sl'SC dispozitivul de com
pc-nsare, dispozitivul de
w"'s:_f=FifiiiI'i"t'i$'t
Fig. 1,109. Balanta automata inregistratoare pen
tru materiale in bucati mari.
131
-re ... -, - n -.'

alimentare fina si balanta auxiliara, Aceste balante au 0 singura
clapeta de inchidere, asigurind astfeI numai alimentarea grosiera,
De asemenea, aceste balante au un dispozitiv de insumare cu doua
mecanisme. Unul dintre acestea insumeaza masele corespunzatoare
greutatilor de pe taler dupa fiecare rastumare a cupei, iar eel de-al
doilea insumeaza, printr-un dispozitiv mecanic, cantit.atile in plus
peste sarcina de trtilizare,
c) Balantele automate inregistratoare cu baza cupei rabatabilc au,
in principiu, aceleasi parti componente cu cele ale balantelor cu cupa
basculanta. Cupa este de forma tronconica, cu baza mare la partea
superioara. Aceste balante au 0 productivitate mare ajungind sa
efectueze chiar 20-25 cintariri pe minut. Ele sirrt combinate cu
diferite tipuri de alimentatoare si diferite dispozitive de cornanda pentru
incarcare si descarcare ; aceste dispozitive de comanda pot fi mecanice,
electrice, pneumatice etc.
in figura 1.110 este reprezentata 0 balanta automata inregistra
toare cu baza cupei rabatabila, pentru var, antracit si cocs.
Gf Balantele automate pentru ambalat, Iritr-o serie de intre
prinderi, pe linga cintarirea in cantitati constante a unor materiale
9i produse, este necesara si introducerea rapida a acestora in: pungi,
sad, cutii, Iazi, butoaie etc.
,
tI
,-"' S-a aratat la capitolul precedent di s-au construit in acest scop
balante semiautomate pentru ambalat. Existi; insa balante care fae
II,j
aceste operatii complet automat, adica fara int.erventia opcratorului.
De fapt, acestea sint niste instalatii complexe, care, in afara de aparatul
de cintarit, au 0 scrie intreaga de
dispozitive speciale automate por
nind de la alimentarea cu produ ,
.'11
" sul de cintarit pina la lipirea sau
capsarea, dupa caz, a ambalajului.
NI
Este caracteristic pentru aceste
aparate di au 0 produetivitate
foarte mare, 0 precizie de dozare
ridicata, precum si posibilitatea de
a modifica sarcina de cintarit,
dupa nevoie. Majoritatea aparate
lor de acest tip se construiesc, in
general, pentru limite maxi me de
cintarire de: 25, 50, 100, 200 si
Fig. 1.110. Ba1anta automata inregtstru- 500 g si 1, 2, 5, 10, 20 kg, ajun
toare eu baza cupei rabatabila. gind pina la 200 kg.
132
/'11:' 1.111. Balauta automata eu actio
nare eleetrica.
Fig. 1.112. Balanta automata pentru am
balat produse alimentare.
Din prima categorie face parte balanta automata reprezentata
111 figura I. 111. Aceasta balanta modema, actionata electric, aruba
I,'aza in pungi produsele alimentare granulare, cum Si11t: orezul,
I.ahiirul etc. Sarcinile de utilizare ale balantei sint in mod obisnuit de
:iOO sau 1 000 g. Productivitatea unei astfel de balante nu depaseste
I -18 cintariri pe minut.
Pcntru marirea productivitatii la aceste aparate, cintarirea se face
III mai multe etape cu mai multe balante, si astfel se ajunge pina la
cintariri pe minut.
1JII alt model reprezentativ pentru aceasta categorie de aparate
11, viutiirit este dozatorul pentru fulgi de cartofi realizat de Intreprin
dl'll'it Balanta Sibiu (fig. 1.112). Dozatorul arc la baza 0 balantii
"I'lllialltomatii de 2 kg, direia is-au efeetuat 0 serie de modificari.
Ic-l talerul de marfa s-a inlocuit cu 0 cupa de dozare cu clapct (I
I h' actionata de un electromagnet, 1n fata acului indicator
nuiplnsat dispozitivul de programare compus din douii sosizo.ir
I'll Iotodiode a dlror pozitie in raport ell scara gradata 5(' pout
dill e-xterior.
133
., ..
..
f
.' 'I
In momentul cind acul indicator depaseste primul sesizor, acesta
comanda inchiderea alimentarii grosiere a buncarului din care materia
lul ajunge in cupa de dozare. La obturarea de catre acul indicator al
eelui de al doilea sesizor, acesta comanda inchiderea alimentarii fine
astfel incit cu precizia ceruta sa se deverseze in ambalajnl pregiit.it
masa de fulgi prestabilita,
Pentru asigurarea curgerii line a materialului de dozat, instalatia
este prevazut.a cu un vibrator electromagnetic care vibreaza jgheabul
de alimentare prin care materialul trece prin buncarul de aliment are
in cupa de dozare a balantei.
Ca perforrnante metrologice, aparatul asigura precizia de dozare
de + 1% pentru doze intre 200 g 1000 g 7i 0,5% pentru doze cuprinse
intre 1 kg si 2 kg. Durata unui ciclu de dozare este de circa 6 secunde,
@ Balante automate de Insaeuit. Tot la intreprinderea "Balanta"
s-a realizat, in baza unei solutii similare, un dozator pentru insacuit
in plase cartofi ceapa (fig. 1.113). La baza dozatorului se afla 0
balanta serniautomata de serie cu doua talere si cu limita maxima de
cintarire de 5 kg. Pe talerul de marfa se fixeaza cupa de dozare pre
vazuta cu dona c1apete pentru evacuarea produselor cintarite, actio
nate de un electromagnet de la dispozitivnl de comanda, Talerul pentru
greutatile de lucru este acoperit cu 0 cutie metalica de protectie, care
poate fi sigilata pentru a preintirnpina rnodificarea abuziva a sarcinii
dozate. In interiorul balantei serniautomate se introduc doua sesizoare
fotoelectrice, a caror pozitie ill raport cu scara gradata poate fi depla
sata din exterior.
La trecerea acului indicator in
Iata prirnului sesizor, prin obtura
rea faseiculului lurninos se gene
reaza un sernnal electric la iesirea
fotorezistentei, semnal care coman
da oprirea benzii elevatoare de
alimentare grosiera totodata por
nirea benzii pentru alimentarea
fina. La obturarea de catre acul
indicator a celui de al doilea sesizor
(corespunzator atingerii cantitiitii
de produse prestabilite), in baza
aceluiasi mecallism se comanda
oprirea' benzii elevatoare de ali
lllentare fina deschiderea dape
Fig. 1.773. Balanp dozator pentru in- telor cupei pentru evacuarep pro
sacuit in plase. duselor cinHlrite.
134
Precizia dozatorului este : 25 g la ambalaje de 1 kg; 75 g la
.nuba.laje de 3 kg; 125 g la ambalaje de 5 kg.
Productivitatea variaza de la 735 kgjh la arnbalaje de 1 kg, la
I 765 kgjh la arnbalaje de 5 kg.
rid) Aparate de elntarit dozatoare. Una din t.endinte in constructia
mb-&rna de aparate de cintarit corista in realizarea unei game largi
etc aparate de dozat diverse produse in cantit.ati fixe pentru cornerciali
zare prearnbalata sau pentru nevoile unor procese tehnologice.
In acest cadru au fost realizate si la noi in tara 0 serie de modele
periectionate de asemenea dozatoare, produse ulterior in serie de
unitatile constructoare de aparate de cintarit, Tipica pentru aceasta
categoric de aparate este familia de dozatoare gravimetrice cu functio
nare discontinua, produsa de intreprinderea "Balanta"-Sibiu. Familia
este compusa dintr-o mare varietate de aparate diferite ca limite maxi
me de cintarire, rnateriale de dozat si destinatie (functionare), reali
zatc ins8. in baza unor idei de tipizare cu 0 maxima economic de com
ponente diferite.
Sirul standard de limite maxirne de cintarire pentru care se COIlS
truiesc asernenea aparate este de 50, 100, 200, 500, 1 000 si 2 000 kg.
Principalele utilizari ale acestor aparate, care de obicei cintaresc,
in baza unor retete constante, doua pina la patru componente, cu
posibilitati de a extinde chiar mai mult numarul acestora, le gasim
in Industria metalurgica (furnale, otelarii, turnatorii), in industria
constructiilor (prepararea betoanelor), in industria chimica, in industria
alimentara etc. in aceste aplicatii, dozatoarele efectueaza dozari
cumulative, adica un sort de material cintarit se depune peste sortul
cintarit anterior, dupa terminarea unui ciclu reluindu-se seria de do
zari cumulative.
Principalele componente ale unui asemenea aparat de cintarit
sint : postameritul, sistemul de pirghii, receptorul de sarcina. coloana,
dispozitivul de cintarire, dispozitivul de programare, dispozitivul
de alimentare, dispozitivul de golire.
In figura 1.114 se prezint.a schema sinoptica a principalelor varian
te constructive in care se realizeaza aceste componente. AsHel,
fUl1ct
i e
de natura materialului de dozat (pulverulent sau lichid),
ca S;i de granulatia acestuia, dispozitivul de alimentare cel de eva
cuare poate fi realizat cu c1apete cu sau fara obturator (a b), cu
:;;ibar (c), cu sector simplu (d) sau dublu (e), cu dop conic (f), cu jgheab
vibrant (g) sau fluidizant (h), cu 9nec (i), cu banda (j) sau cu diverse
tipuri de pompe (k l).
Dispozitivele de golire slnt asemanatoare, constructiv functional,
Cll dispozitivele de alimentare din figura 1.114, exceptind dispoziti
vU] de tip a care este folosit numai pentru alimentare.
135
I

I I
:!&
'-., -cc

J 1
Ii?
JiJ-


C'5
'"




CS'q;


--./'
8"
I

<,
I
"'----I
L-> )-.-
"-'

_
/ I
7
r---; r-",
o
f=l
':i
,..
,..
...;
.'0

, r--t::J
<,
'--'
-
{

,-..._'...... ! '"
L-i-:-i ::;

,
r---:-;
',"
J-t
-o I
JH
r P!IK&iF
Dupa cum se vede din
schema prezentata in figu
ra 1.114, prin intermediul
dispozitivului de alimenta
re materialul de dozat este
colectat in pilnie, respectiv
in receptorul de sarcina.
Aparatul de cintarit pro
priu-zis este 0 bascula rea
lizata dintr-un sistem de
pirghii. Deplasarea pirghiei
de sarcina se transmite
unui cap de cintarire prin
pirghii intermediate.
In figura 1.115 se pre
Q)

...
.,.,
Q)

...
oj
t,

aj
o
.,.,
aj
N
,oj

.,.,
c,
o
.s
V1
,oj
S
Q)
,.<:I

zinta ansamblul unei coloa
ne cu cap de cintarire, la
care pirghia de sarcina ac
tioneaza prin tractiune, In
cadrul capului de cintarire
Fig.
(de tip C4-4), cu contra
grentati, sau (CA-2) cu
arcuri spirale, este amplasat si

- -!i. -'1 -,
0' 1 :'
'J ., '"I

/1" I
,- j -, ,
.t ;._)_': j.,: '"jr,
1: Ir:
! 1
'. I j" ,
\ " -, :,/ I,: . 1
'-.......-, -0 " .IiI I:, I
\\(, ' v/ .. "",\ / I
i I " ... i_
+"J ii' --: .. ".: ' .1]

U
, ".,',,0 -=-:=.:... I, _
'
J.115. Dozator - ansamblu coloana cu cap.
programatorul. Acesta este realizat
1,1
II; i
"
I
sub forma unor brate (1) care se pot deplasa, din exteriorul capului,
in directiile in care se deplaseaza :;;i acul indicator.
La primele variante, semnalul de comanda pentru oprirea alimen
tarii se obtine prin intermediul unor microcontacte, care la atingerea
unei anumite valori prestabilite de catre acul indicator comanda in
chiderea unor relee de apropiere.
In variantele mai perfectionate, utilizate in constructiile actuale,
bratele programatorului sint prevazute cu un sistem de palpare foto
electrica, compus dintr-un fotorezistor :;;i 0 sursa de lumina.
Pe acul indicator este aplicat un stegulet metalic, care la atingerea
masei programate obtureaza fasciculul luminos de pe bratul progra
matorului respectiv, determinind prin aceasta modificarea rezistentei
fotorezistorului, ceea ce are ca efect aparitia unui semnal electric
care cornanda oprirea alimentarii cu material.
Dispozitivele de golire au in general 0 constructie asemanatoare
cu aceea a dispozitivelor de alimentare.
e. Baseule automate inregistratoare. Pentru cintarirea continua
;1 materialelor care se transporta pe banda se utilizeaza aparate de
cintarit automate, care au la baza constructiei 0 bascula, Acestea
137
i l ~ - ' - - . : : = . = - ~ - - = - ~
d
Fig. 1.117. Balantii automata pentru transportor eu bandii inclinaHi.
flux uniform cantit.at'ile de material necesare pentru dozare. Bascu
lele automate sint similare in ceea ce priveste constructia cu bascule
automate pentru transporter. La baseulele automate dozatoare, men
trnerea debitului de material pe banda este insa 0 conditie obligatorie.
In acest scop, aceste aparate sint prevazute cu dispozitive mecanice,
electrice, electronice sau pneumatice pentru reglarea automata
debitului de material.
D. DIGITALIZAREA APARATELOR DE CiNTARIT CU PiRGHIJ
Fig. 1.116. Bascul.i automata pentru transportor eu banda orizontnl L
efectueaza operatia de cintarire ilra a tulbura avansul lin aI materia
lelor pe bandavinsumind valorile maselor cintarite, Se folosesc in in
dustria chimica, metalurgica, alimentara sau energetica [t.ermocen
trale). Ele sint insa folosite si in sisteme de automatizare, atunci cind
sint prevazute eu dispozitive speciale de actionare si reglare automata,
in scopul dozarii anumitor materiale.
a) Bascule automate pentru iransportor (fig. L116). Accstea sint
instalate irrtr-o deschizat.ura practicata in postarnentul transportoru
lui. Postamentul 1 al basculei sprijina cele doua pirghii de suport al
sarcinii 2, care sustin, prin interrnediul unor tije 3, cadruJ basculei 4
pe care sint asezate rolele. Acestea sint la aceeasi inaltimc cu rolele
transportorului, care sustin banda ce se deplaseaza in sensuI aratat
de sageata, transportind materialul adus din tubul de aductie.
Aceste bascule au 0 functionarc cic1idi., un ciclu de cintarire repre
zentind timpul in care trece pe cintar portiunea de banda egala cu
lungimea teoretica a benzii. Aeeasta este reprezentata prin portiunea
de banda ce apasa pe cadrul 4 al basculei. Basculele cintaresc ciclic
materialul sau produsul care se gaseste la un moment dat pe lungimea
teoretica a benzii, insumind totodata valorile maselor cintarite la un
totalizator asernanator cu eel descris la balantelc automate.
Basculele pcntru transportor se pot rnonta atit la transportoare
orizontale cit si la transportoare inclinate fata de orizontala cu un
unghi pina la 25 ",
In tara no astra se Iabrica bascule automate pentru transportor
atit cu banda orizontala cit ~ i cu banda inclinatji (fig. 1. 117). Acestea
sint utilizate pentru cintarirea automata si continua a materialelor,
ca : minereuri feroase sau neferoase, diverse sorturi de carbuni, sare
etc.
.Ab) Bascule automate dozatoare cu banda. Aceste aparate, care au
la baza constructiei lor 0 bascula, transporta pe banda si aduc intr-un
a
o tendinta ce se manifesta din ce in ce mai pregnant in constructia
aparatelor de cintarit este digitalizarea. Principiul digitalizarii consta
In crearea coridit.iilor pentru 0 afisare (imprimare) numerics, adica
direct sub forma de cifre, a rezultatului dntaririi.
Afisarea numerics prezinta fata de afisarea analogies mai multe
avantaje, si anurne :
_ eliminarea erorilor subiective de citire :
_ vizualizarea rapida a inforrnatiei de masurare :
_ interpretarea usoara a inforrnatiei.
'I'otodata, aparatele de cintarit digitale prezinta si avantajul
unor erori neinsemnate in cazul transmiterii rezultatelor cintaririi
la distants. Daca transmiterea se realizeaza sub forma unui cod de
impulsuri. dispozitivul de codificare poate fi realizat fara dificultate.
astfel inc:it semnalul sa. fie in limite largi insensibil fap. de erorile
care au ca efect modificarea amplitudinii impulsurilor. In acelasi timp
139
138


c
J
2
"'
-'-
1
1
= -
.--=
-==

.-== --=
.-===
-===

--=

.-=
--=

-=
-==
._==E
-=
b
J L7..xv/ pur/a/or
lo/ ..
I
5'dlt'ffl 01
?a71t"

IYJultp/v
Ilk,

COv'i),"CTF...n=
8 oroo c
Fig. 1.119. Dispozitiv de codificare cu disc.
In cazul unor aparate de cintarit prevazute cu sisteme de indicare
.malogica de tipul scara gradata :;;i ac indicator, convertoru1 ana1og
rligital poate fi realizat sub forma dispozitivului reprezentat in figura
1.119. Partea principala a convertorului este un disc sau un segm.ent
de disc purtator al codului, realizat dintr-un material translucid. In
figura 1.120, a este aratat separat un disc, iar in figura 1.120, b,
un segment mult marit dintr-un astfel de disc. Dupa cum se observa
In fignra 1.119, discu1 care este legat cu axul sau de axul acului
indicator se opre;;te intr-o anumita pozitie. in aceast.a situat
ie,
lumina
provenita de 1a 0 sursa de lumina care genereaza un fascicu1 de raze
paralele trece numai prin portiunile transparente ale discului. dispuse
concentric. Numarul cercurilor cu asemenea segmente este egal cu
uumarul ordinelor utilizate in cadrul codului. Raze1e de lumina ce
strabat discu1 sint ghidate de un sistem de Iante, dupa care cad pe un
, 1
N
u
"".lOr "'1'''1 4 t: t J t. "5 to t?
or o 011 100 101 100 011 100 fOI
la:!j ot> I: I 'II 1'1 \ 'LllUU; I I'---ill
'rx"lsur' . I, I ;'I : ' , I , I
Ll. 1 \
140
.. Cod de numere, in care valorile se reprezirrta printr-o combinat.ie de numai
doua simboluri. In acest seal', in codurile binare se utilizeaza simbolurile 0 1. Ordi
nul codului se refera Ia numiirul de simboluri binare care se utilizeazii pentrn repre
zentarea unei valori.
Fig. 1.118. Diagrama inregistrarti cintarirti Ia a bascula.
un asemenea dispozitiv poate detecta automat erorile care constau
in pierderea unui impuls si poate sa corecteze automat rezultatul,
sau sa repete operatia de generare a combinatiei de impulsuri.
In cazul aparatelor de cintarit cu pirgbii prevazute cu afisare digi
tala, se pastreaza nemodificat sistemul de pirghii al balantei (basculei
clasice), uneori chiar si sistemul de afisare analogica 9i se asociaza un
convertor analog - digital, adica un dispozitiv capabi1 sa converteasca..
indicatiile continuie (analogice) intr-un semnal discret (discontinuu),
care apoi este utilizat pentru reprezentarea numerica a rezu1tatului
cintaririi.
Pentru a ilustra particularitatile esentiale ale aparatelor digitale
de cintarit, in figura 1.118 este indicata curba care rezulta la in
registrarea unor mase cintarite cu un aparat analogic, de exemplu 0
bascula transportoare. Cintaririle au fost efectuate 1a timpii: t
J
t
2
,
t
a
... t 7 .
In cazul cind un asemenea aparat de cintarit se echipeaz a cu un
convertor analog-digital, acesta converteste semnalul continuu intr-un
cod de numere binare, reprezentat in partea de jos a figurii 1.118.
Se observa ca 0 este reprezentat printr-un pachet de trei impulsuri
scurte, ia.r 1 printr-un irnpuls mai lung. Pentru simplificarea exempli
ficarii s-a folosit un cod de numai trei ordine*, in constructiile reale
se utilizeaza 7 -8 ordine.
I:
II
a
Fig. 1.120. Disc codat.
141
ansamblu de fotoelemente (fotorezistentc). Fotoelementele luminate
genereaza un semnal electric, spre deosebire de cele neluminate a
caror tensiune de iesire rarnine practic nula. In felul acesta se obtine
o combinatie de semnale electrice binare, corespunzatoare pozitiei
in care s-a oprit discul, adica indicatiei analogice a aparatului de
cintarit.
Un cap de cintarire care cuprinde un asemenea convertor ana
log-digital, care poate fi asociat oricarui tip de bascula la care
sacrina cintarita determina prin sistemul de pirghii 0 forta la capa
tul tijei de tractiune, se prezinta in figura 1.121. Practic, in acest
convertor nu se utilizeaz.a un disc intreg, ci numai un segment de
disc 1, fixat prin intermediul unei tije 2, solidar cu echipajul mobil
al capului de cintarire, Lumina provenita de la sursa 3 este trecuta
printr-un sistem de Ientile de focalizare 4, transmitind printr-un sistem
de oglinzi 5 imaginea de pe discul cu cod corespunzatoare pozitiei in
care s-a oprit echipajul mobil, adica valorii sarcinii cintarite, sisternului
de fotocelule cu fante de ghidare 6. Semnalul electric obtinut sub forma
unui cod binar este decodificat in blocul 7 si reprezentat numeric de
sistemul de afisare 8. Se rernarca faptul ca in capul de cintarire este
mentinut, pentru siguranta in cazul unor defectiuni, si sistemul de
afisare cu scara gradata si ac indicator 9.

6
\
IWm1mJ
, ..
1-
.-J
'=- ]
'1:
I /4
-,
f
Fig. 1.121. Cap de cintarire prevazut cu convertor analog digital.
142
".
o asemenea solutie a fost adoptata si in
.onstructia capului de cintarire cu afisare nu
l\1erica realizat de Intreprinderea "Balant
a"
(fig. 1.122).
In figura 1. 123 se prezinta desenul micro
scarii utilizate in constructia acestui cap de cint a
rire, Dupa cum se observa din fragmentele
.J-A' in care se reproduce portiunea initiala si
Iinala a codului utilizat, avem de a face cu 14
simboluri binare, cite patru pentru ordinul uni
Uiti!or, zecilor si sutelor si doua pentru ordinul
miilor*.
Pentru citirea pozitiei in care s-a oprit echi
pajul mobil se Ioloseste un palpator fotoelectric
cornpus din 14 surse de lumina, sisteme optice
de focalizare si concentrare (lentil a condensoare Fig. 1.122. Cap de cin
obiectiv) si 14 fotorezistente. Fiecareia din cele tarire digital.
1009 diviziuni ale scarii gradate ii corespunde
anurnita cornbinatie (unica) intre sernnalele binare care provin de
la ce1e 14 cirripuri ale segmentului de codare.
Peritru afisarea zecirnala a rezultatului cintaririi se folose;;te pe de
o parte un convertor de semnale binar-zecimal (dispozitiv decodificator)
IlJ


. \ 2

\
'"",
'':1,>,:
I '

\ \\ II \' '0



/l!;,tI. '-.J .
L At
ft.

Fig. 1.123. Microscara codificatn.
* In terminologia intreprinderii "Balanta"-Sibiu acest cod a fost denumit DATEX.
143
Fig. 1.124. Balanta semiautomata digitala de
uz eomerciaL
adaptat codului binar utilizat si pe de alta parte un ansamblu de patru
,I
"
tuburi NIXIE.
Se mentioneaza ca acest cap de cintarire, avind semnalul de intrare ,
unificat (8 dN), poate fi adaptat la orice bascula cu un asemenea semnal
de iesire la tija de tractiune si ca pentru inregistrarea rezultatelor
cintaririlor si dupa necesitati insumarea acestora, capul de cintarirs.
descris poate fi asociat cu calculatorul de birou Mures 12 A, care se
echipeaza suplimentar cu un numar de electromagncti comaridat]
secvential de dispozitivul decodificator pentru actionarea tastaturii.
Balanie semiautomate digitale. Intreprinderea "Balanta"-Sibiu a
realizat de asemenea 0 balanta semiautomata digitala de uz comercial
cu afisarea numerica a masei cintarite, a pretului unitar al produsului
cintarit (lei/kg) si a sumei care reprezinta valoarea produsului cintarit
(lei).
Partea principala a balantei este un aparat de cintarit de precizie
me die, cu echilibrare automata, cu un singur taler pe care se asaza
marfa ce urrneaza a fi cintarita (fig. 1.124). Balanta este desti
nata in principal cintaririlor efectuate la desfacerea produselor ali men
tare, legumelor, fructelor, produselor chimice si altele care se vind in
stare nepreambalata, Pe una din pirghiile de inc1inare ale balantei
se fixeaza 0 microscarji realizata pe un suport translucid, care intr-un
cod binar special (DATEX)
reproduce cele circa 5 000 de
diviziuni ale scarii gradate.
Dupa stabilirea echipajului
mobil in pozitie de echilibru,
pozitia corespunzatoarr- masei
cintarite este cifita cu ajuto
rul unui palpator fotoelectric,
compus dintr-un sistem de
proiectie a scarii codificate
[sursa de lumina, condensor,
obiectiv) si 14 fotorezistoare
dispuse liniar, la distanta de
4 rnm una de alta sub 0 masca
cu fante.
Semnalele binare obtinute
la i e ~ i r e a fotorezistoarelor
sint aplicate dispozitivului de
inmultire in care se efectueaza
produsul dintre masa cintarita
si pretul unitar al produsului
si totodata unui dispozitiv
de convertire binar - zecimala de la care semnalul zecimal cores
punzator masei cintarite se afiseaza cu ajutorul a patru tuburi NIXIE,
atit pe fata aparatului care se gaseste catre operator (vinzator) cit
si pe fata opusa care se gaseste spre cumparator.
Tot printr-un sistem de convertire binar - zecimala si cu ajutorul
unui sistem de reprezentare identic (insa cu cinci tuburi NIXIE)
se afiseaza si suma de plata. Pretul unitar se introduce prin inter
mediul unni bloc separat realizat din trei comutatoare mecanice
en 10 pozitii.
Performantele si principalele caracteristici ale aparatului sint
urmatoarele :
Limita maxima de cintarire
5 kg
Limita minima de cintarire
100 g
Erori tolerate:
de la 100 g ... 2,5 kg de justete 2,5 g
de fidelitate 2,5 g
de la 2,5 kg ... 5 kg dublul celor de mai sus;
Treapta preturilor unitare de la
0,10 lei
0,10 lei/kg la 100 lei/kg
Verificorea cunostlntelor
1. Ce se intclcge prin aparate de ciutarit automate?
2. Sa se descrie balanta pentru produse granulare, insistind asupra rolului
fiecarei parti componente.
3. De ce limita minima de cintarire la balantele automate eu cupii basculanta
este de numai 50% din limita superloara, in timp ee la majoritatea aparatelor
de cintarit limita minima este de 10% din limita maxima?
4. Care este motivul pentru eare balantele automate eare ciutaresc produse
san materiale diferite sint inzestrate eu dispozitive de numarare a cic1urilor
de cintarlre iji uu cu dispozitive de insumare a cantitdtilor cirrtarite ?
a. Care este motivul pentrn eare balautele automate pentrn materiale sau pro
duse in bucati mari nu sint inzestrate eu dispozitive de alimentare fina ?
6. Sa se afle eare este masa restului de material ramas in cupa, dupa ultima
ointarire automata, la 0 balanta eu limita superioara de cintiirire de 500 kg
dacu dlspozitivul de cintarlre pentru resturi indica 320 kg?
7. Ce avantaje prczinta balantele automate pentru ambalat ?
8. Ce aparat de cintarit se va uttliza Ia cintarirea f1iinii intr-o moara :
Bascula romana eu pilnie?
Balanta automata eu fuudul eupei rabatabil ?
Bascula semiautornata eu pilnie?
Balanta automata cu cupa bascularrta ?
10 Tehnica mesurdrii maselor, volumelor ~ i rnarimilor analitrce 145 .........4
144
9. Sa se faca 0 descriere a basculelor automate pentru trausportor O7i una pen
tru baseulele automate dozatoare eu banda inslstindu-se asupra caracteristi
eilor constructive 9i functionale ale acestora, cit 9i a importantei ce 0 prezin
ta aeeste aparate de cintarlt pentru eeonomia tarii.
10. 1ntr-o intreprindere de ulei, punindu-se problema cintaririi cojilor de flo a
rea-soarelui, ee rezulta dupa deeorticarea semintelor, sa se raspunda eu ee
fel de aparat de cinfarit ar fi mai convenabil sa se efectueze aceasta operajie
de cintlirire:
Bascula romans eu pilnie?
Balanta automata eu cupa basculanta pentru niateriale in bucati mid?
Bascula automata eu banda transportoare?
E, VERIFICAREA APARATEtOR DE CiNTARIT
Verificarea metrologica constituie un ansamblu de operatii prin
intermediul caruia se constata daca 0 masura sau un aparat de masurat
corespunde prescriptiilor impuse de specificatiile prevazute in stan
darde, norme interne si instructiunile de verificare metrologid elabo
rate de Institutul national de metrologie.
Iristructiunile de verificare constituie principalul indreptar in
efectuarea verificarilor aparatelor de cintarit, ele continind in mod
detaliat atit descrierea caracteristicilor aparatelor ce trebuie verificate
cit si metodele folosite in acest scop.
In cazul aparatelor de cintarit, 0 serie de tehnici de verificare sint
comune unui anumit numar de categorii de aparate, ceea ce face posi
bila prezentarea lor unitara,
La aparatele de cintarit se urmareste atit verificarea aspectului
exterior, cit si a earacteristieilor metrologice.
1. Verificarea aspectului exterior ;;i a constructiei
Acestea constau din examinarea conditiilor referitoare la materiale,
calitatea suprafetelor, rezistenta pieselor componente, duritatea unor
piese, dimensiuni, inscriptii etc.
Din punct de vedere al constructiei, aparatele de cintarit trebuie
concepute rezistent, anume pirghiile si celelalte piese asupra carora
actioneaza sarcina trebuie dimensionate conform calculelor de rezis
stabilite prin norme. De asemenea, executia trebuie sa fie ingrijita
intrucit numai in acest fel se pot asigura performantele metrologiee.
Printre conditiile tehnice impuse de instructiunile de verifieare si
norrne se citeaza ea mai importante urrnatoarele :
a) Articulatiile cutit-pemita se construiesc din oteluri care pot
',;1 asigure urmatoarele duritati:
_ pentru cutite 58 ... 62 HRC respectiv 670 .... 762 HV ;
_ pentru pemite si placute limitatoare min. 62 HRC respectiv
ruin. 762 HV cu mentiunea ca duritatea pernitelor trebuie sa fie mai
mare decit cea a cutitelor respective eu eel putin 2 unitati HRC sau
,'i() unitati HV.
Unghiurile formate de muehiile active sint in general de 7515 0
I'('ntru cutite si 13010 0 pentru pernite.
Cutitele care vin in contact cuiplacutele limitatoare au partea
n ontala tesita sub un unghi de 803.
Suprafetele de lucru ale aeestor articulatii se lustruiesc, gradul
lor de rugozitate fiind functie de c1asa de precizie a aparatului respec
t i v.
Cutitele se morrteaza prin incastrare in corpul pirghiei, pe cel putin
I;:J din inaltimea lor.
b) Dispozitivc de cintarirc cu cursoare de echilibrare. Brat.ul de pir
f;hie gradat, principal, trebuie sa aibacrestaturile cu pante de egala
I II dinatie in care se asaza dintele cursorului de eehilibrare. Dintele
ursorului este confectionat din otel calit eu duritatea 30 ... 40 HRC.
t 'ursoarelele si lamele gradate pot avea cavitati de ajustare care se sigi
!('aza cu cep de plumb pentru marcare (inchiderea cavitatii este ase
111:lnatoare cu cea a greutatilor clasa 4).
Deplasarea eursoarelor pe bratul de pirghie trebuie sa se fad cu
ire-care pentru a nu aluneca in timpul dntaririi.
In cazul cursoarelor compuse, limita superioara a scarii gradate
.\ primei lamele va fi egala cu 9/10 din valoarea unei diviziuni de pe
lnatul gradat principal. Limita superioara a celei de a doua lamele
,'sic egala cu 9/10 din valoarea unei diviziuni a primei lamele si asa
mni departe.
c) Dispozitivc de imprimare. Aceste dispozitive trebuie sa asigure
illqlrimarea numai atunci cind indicatorul este in pozitie de echilibru.
IllIprimarea la aparatele digitale nu trebuie sa fie posibila peste limita
ru.rxima de cintarire, de asemenea si in cazul aparatelor eu echili
hrare automata sau semiautomata cind acestea sint in oscilatie.
d) Dispozitivul de mancurarc a gre2ttiifilor adiiionale trebuie sa
asezarea greutatilor corect, mereu in aceeasi pozitie pe pirghie
'::111 pe receptorul de sarcina la eare se aplica.
l') Dispozitivul de tara poate fi gradat sau negradat. Tara eehili
I.rata este determinata ea valoare numai In eazul dispozitivelo
r
de
147
146
tara gradate. Constructia dispozitivului de tara trebuie sa asigure
utilizarea numai intre limitele lui de actionare, iar intrarea in functiu..
ne trebuie semnalata vizibil prin indicarea valorii tarei sau afisareaj
pe instrument a literei "Tn.
In cazul dispozitivelor de extragere a tarei, acestea trebuie sa fie,
prevazute cu un echipament care sa nu perrnita cintariri peste limita
maxima de cintarire, sau sa semnaleze crt aceasta a fost atinsa.
f) Dispozitivul de reglare la zero. Eiectul maxim de tarare la zero
al greutatii de tarare trebuie sa fie de maxim 4% din limita maxima
de cintarire. Actiunea greutatii de tarare trebuie sa fie astfel inch la
o rotire complectii a acestei greutati sa se obtina 0 variatie a pozitiei '
de echilibru de maximum 4 diviziuni de verificare.
In cazul aparatelor cu indicare digitala, reglarea la zero trebuie
sa poata fi controlata cu ajutorul unui indicator de zero prin care sa
se evidentieze pozitia de echilibru fara sarcina a dispozitivului de
echilibrare.
g) Dispozitivul de amortizare trebuie sa asigure amortizarea dupa
3 ... 5 oscilatii simple. Amortizoarele cu lichid sensibil la variatii
de temperatura trebuie sa fie prevazute cu un organ de reglare auto
mata sau cu un organ de reglare manual a la care accesul operatorului
,sa fie usor,
h) Dispozitivul de nivel care echipeaza aparatele de cintarit trans
portabile cu exceptia celor suspendate, trebuie sa prezinte 0 sensibili
tate in functie de c1asa de precizie a aparatului. Acest dispozitiv se
monteaza fix pe aparat si trebuie plasat intr-un loc vizibil vpentru
operator.
i) Dispozitivul de indieare a sareinii ell scc'iri trasate pc eadran. In
cazul scarilor trasate pe cadran se impun urmatoarele conditii :
- Lungimea diviziunii trebuie sa fie egala cu (L +0,5)i
o
unde: L
este distanta minima de citirein m (daca aceasta este inferioara lui
0,5 rn, se ia L = 0,5 m); i
o
este lungimea minima a diviziunii in mm
care in functie de c1asele de precizie trebuie sa aiba urrnatoarele
valori:
pentru aparate de precizie speciala si superioara 1 mm;
pentru aparate de precizie medie si inferioara :
1,25 mm pentru repere trasate pe cadrane;
2 mm pentru repere proiectate;
5 mm pentru indicatoare numerice continue cu sau fara pro
iectie.
Valoarea diviziunii pentru aceeasi scad trebuie sa fie constanta
148
'.. i sa faca parte din sirul 1 X 10", 2 X 10" sau 5 X 10" unitati
(II [iind un numar intreg, pozitiv, negativ sau egal cu zero).
-- Trasarea reperelor trebuie sa fie coristituita din drepte de aceeasi
\',Iosime cu valori cuprinse intre 1/10 pina la 1/4 din lungimea divi
/iunii dar nu mai mica de 0,2 mm pentru a asigura 0 citire corecta,
l.ungimea reperelor mai scnrte trebuie sa fie eel putin egala cu lun
".i mea diviziunii. La aceeasi scara reperele pot fi difererrtiate prin
d()ua sau trei lungimi.
_ Cifrele care marcheaza reperele numerotate trebuie sa aiba
Illttlt
imea
(in mm) mai mare sau egala cu de trei ori distants mini
Illi't de citire (in m) dar nu mai mici de 2 mm.
_ I ndicele de eitire trebuie sa aiba 0 grosime egala cu aceea a repe
r.-lor si 0 lungime astfel incit extremitatea sa sa acopere eel putiu
II'.!. din lungimea reperelor celor mai scurte.
Distants dintre indicele de citire si scara gradata trebuie sa fie
\ d mult egala cu lungimea diviziunii dar nu mai mare de 2 mm.
In cazul aratatoarelor (exemplu, la balanta compusa bascula
I,cimala), acestea trebuie sa fie de egala grosime, iar distanta dintre
virfurile lor cind aparatul este in pozi'tie normala de echilibru trebuie
,:i fie cuprinsa intre 1 si 4 mrn.
j) I nscripii. Toate aparatele de cintarit trebuie sa fie prevazute
,/I inseripjii care se aplica fie direct pe cadrane fie pe placuta de
m.ircare.
Inscriptiile se refera la limita maxima, limita minima, valoarea
.Iiviziunii, denumirea intreprinderii sau marca de intreprindere,
<imbolul c1asei de precizie, simbol international (III), anul de
r.ibricatie, numarul de fabricatie si alte inscriptii dndaparatele au 0
.k-stinatie speciala. (exemplu, natura materialelor ce se cintaresc.)
In cazul cind aparate1e sint prevazute cu placute de marcare dupa
v.-rificarea de stat, marca se aplica pe cepul de plumb al placutei de
.uurcare. In cazul aparatelor fara placuta, marca de stat se aplica pe
t I plomba care sigileaza dispozitivele de cintarire.
2. Verificarea caracteristicilor metrologice
Verificarea caracteristicilor metrologice se efectueaza prin incar
, :1 rea aparatului cu mase etalon, examinindu-se erorile efective de
Iitstete si fidelitate, respectiv daca pragnl de sensibilitate se incadreaza
III lirnitele admise de erorile tolerate.
In cadrul aparatelor de cintarit cu Iunctionare automata (balante
.mtomate inregistratoare, dozatoare, bascule cu banda), caracteristicile
149
metrologice se verified si cu materialul sau materialele cintarite in
mod curent de aceste aparate.
Dupa cum s-a aratat, una din principalele caracteristici metrolo
gice ale aparatelor de ciritarit este eroarea tolerata. Grice operatic
de verificare a caracteristicilor metrologice a unui aparat de cintarit
trebuie precedata de determinarea erorii tolerate specifice ace1ui apa
rat, daca aceasta marime nu este cunoscuta din alte surse.
a. Caleularea erorilor tolerate. In cele ce urrneaza se exemplifies,
pentru unele tipuri reprezentative de aparate de cintarit, modul
in care se calculeaza erorile tolerate.
a) Aparatele de ctntari: fara scard gradaid: Din aceasta categoric .
face parte de exemplu balanta compusa de 20 kg, cuprinsa in grupa
aparatelor de precizie medie. Pe postamentul acestor balante este
inscriptionat simbolul
Din tabelul 1.6 rezulta, pentru limita maxima de cintarire data.
un numar de diviziuni de verificare d
v
' de 2 000, iar valoarea diviziunii
L
m ax
de verificare d; se poate determina prin rrelatia d; = ; rezulta
2000
deci ca :
20
d.; =-= 0,01 kg.
2000
Erorile tolerate la verificarea initiala, stabilite in conformitate
cu tabelul 1.1, sint urmatoarele :
intre limita minima 50 d;
(0,5 kg) si 500 d
v
(5 kg) 0,5 d
v
= 5 g;
intre 500 d; (5 kg) si
:1, "
2 000 d
v
(20 kg) 1 d
v
= 10 g
la gol (dupa descarcare] 0,5 d, = 5 g
."
b) Aparate de dntarit cu scard gradatd echilibrare neautomatii,
Din aceasta categorie se da ca exemplu bascula romana pentru vehi
cule rutiere de 20 t, de precizie medie. Acest aparat are valoarea divi
ziunii analogice d
a
de 10 kg, iar numarul n de diviziuni reale (analogice)
este dat de raportul:
L
max
n = -
_ 20000
10
= 2 000 diviziuni.
da
Din tabelul 1.6 rezulta ca la numarul de diviziuni reale n = 2 000,
diviziunea de verificare d.; este egala cu diviziunea reala d
a
a apara
tului, care in exemplul discutat este de 10 kg.
150
Erorile tolerate la verificarea
.u datele din tabe1ul 1. 1, sint
intre limita minima 50 d
a
(500 kg) si 500 d
a
(5 000 kg)
- intre 500 d
a
(5 000 kg)
9i 2 000 d
a
(20 000 kg)
- Ia gol (dupa descarcare)
initiala, stabilite in conformitate
urrnatoarele :
0,5 dv = 5 kg
1 dv = 10 kg
0,5 d
v
= 5 kg
e) A paratele de cinidri! cu scard gradata echilibrare semiauiomaiii.
I lin aceasta categoric se dau urmatoarele exemple:
- Balanta semiautomata de 10 kg, cu limita de cintarire pe cadran
de 1 kg. Aceasta este un aparat de precizie medie. Acest aparat are
valoarea diviziunii d
a
= 5 g. Rezultji :
L
max
a a; 5
n = = 10 000 = 2 000.
Din tabelul 1.6 rezulta ca diviziunea de verificare d; este egala
eu diviziunea reala d
a
a aparatului. Erorile tolerate la verificarea
initiala stabilite pe baza datelor din tabe1ul 1.1 sint urrnatoarele :
- intre limita minima 20 d;
(100 g) si 500 d
v
(2,5 kg) 0,5 d
v
= 2,5 g;
- 'lntre 500 d; (2,5 kg) si
2000 d, (10 kg) 1 dv = 5 g;
- la gol (dupa descarcare) +0,5 d; 2,5 g
- Balanta analitica cu indicatie prin proiectie, cu limita maxima
de cintarire de 200 g. Acest aparat de cintarit este de precizie speciala
simbol ( I ). Valoarea real a a diviziunii acestui aparat d
a
este de 0,1 mg.
Deci, numarul de diviziuni se va determina cu relatia :
= L
max
n = = 2 000 000
a d 0,0001
a
Din tabelul 1.4 rezulta ca pentru acest aparat d.; = da
Conform datelor din tabelul 1.1, erorile tolerate pentru verificarea
initiala vor fi :
intre limita minima 50 d;
(5 mg) si 50 000 d
v
(500 mg)
intre 50 000 d
v
(500 mg) si 200 000 d
u
(20 g)
- peste 200 000 d, (20 g)
- la gol (dupa descarcare)
0,5 dv = 0,05 mg
1 d
v
= 0,1 mg
1,5 dv = 0,15 mg
0,5 d;
d) Aparatele de dntiirit cu scarii gradaii:
Dintre aceste aparate se citeaza basculele
= 0,05 mg
echilibrare automata.
semiautomate care sint
151
aparate de' precizie medie. Se da ca exemplu bascula senriantornatji
de 200 kg, care are valoarea diviziunii reale cia = 200 g. Nu-narul de
diviziuni al acestui aparat se deterrnina astfel:
, = = 200 == 1 000.
d
a
0,2
Conform tabelei I.G, d; = cia
Din tabelul I.6 rezulta urrnatoarelc crori tolerate pentru verifi
care initial a :
intre limita minima 50 d;
(10 kg) si 500 d
v
(100 kg) 0,5 d
v
= 100 g
intre 500 d
v
(100 kg) si
2 000 d
v
(200 kg) l s, = 200 g
la gol (dupa descarcare] 0,5 d; = 100... g
Pentru verificarea caracteristicilor metrologice : justetea, fideli
tatea, valoarea diviziunii, sensibilitatea si pragul de sensibilitate se
utilizeaza mase-etalon de categorie corespunzatoare claselor de pre
cizie a aparatelor de cintarit, ce se verifies in conformitate cu schema
de transmitere a unitatii de masa (v. fig. I.IS).
, b. VeriIicarea [ustetii. Verificarca erorilor de justete se face incar
,II' '
cind receptorul de sarcina cu mase ctalon 9i inregistrind indicatiile
aparatului de cirrtarit, Pe baza acestor indicatii, erorile de justete se
I, I,
deterrnina fadnd diferenta dintre valoarea indicata si valoarea maselor
etalon corespunzatoare,
a) La aparatele de precizie specialii superioarii (balante micro
analitice, balante analitice, balante etalon etc.), justetea se determina
"III, astfel :
- la limita maxima pentru balantele etalon (tabelul 1.11) ;
01 I I"
- la valoarea corespunzatoare ca masa cu 50000 d
v
(aparate
de precizie speciala}, respectiv 5000 d; (aparate de precizie superioara)
si la limita maxima, cazul balantelor microanalitice si analitice.
Pe baza rezultatelor din tabelul 1.11 erorile de justete la balantele
etalon se determina conform relatiei (56) :
= (1"3 + p. + 1"7 + 1"8 _ 1", + 21"6 + plO)Va [mg],' :(56)
]
2 4 4 max
in care: Va este valoarea diviziunii balantei determinate 'pentru
max ,
limita maxima de cintarire,
Sernnul + din Iata parantezei se ia in cazul 'cind masel e etalon m
s-au adaugat pe talerul drept al balantei, iar semnul - se ia atunci
152
.....rmular pentru inregistrarea rezultatelor verifieiirii balantelor etalon
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
ordinul II, III, IV balanlelor etalon de Iueru.
Pozifii Elongatii
Sarcina pe talerul Difcrenta dintre
I
de
echilibru
de echilibru
Ill' '
el, ez eSt e, I,
Pi
StIng Drept div. div,
1 I
0 I
0
0
S,
G
e
11
G
3
+ mat
G; + 1n
G
e
+ mat
G; + m
c, + mat-l
+ s.
0 0
G'
G
e
+ mat
e
G; +m
G
e
+ mat
G; + In -I- Sa
G
e
+ mat
0 0
0
0
s.
0
G'
e
G
e
0
G'
0
G
e e
0 0
16
G'
G
e 17 e
0 0
18
G'
G
e 19 e
0
20 0
G'
21
G
e e
I
I
div.
P ,
I
1\
1"3
p.
1"5
p.
1"7
I
I'
I 8
p.
1",0
1"11
P,.
1",3- 1",.= sr,
1"13
1",.
p
, 5-1",.=!'lp2
1",5
P,.
p
17-p
,.=!'lp3
1",7
1"18
p19-
p,8=!'lp.
1",9
1"20 P21
P
20=O!'l
1"5
1
1"21
T abelul 1.11
seeundare de
Observatit
5,0= ... mg
s. = .,. mg
Ss = ... mg
s. = ... mg
m =2 ... mg
cind masele etalon s-au adaugat pe talerul sting. Aceasta regula se
refera la balantele la care se considers reperul zero in stinga scarii
gradate, iar indicatorul este indreptat in jos.
_ In cazul balantelor analitice si microanalitice metoda de veri-
Iicare a jnstetii este mai simpla. Astfel, operat
ia
de permutare
(schimbarea maselor de pe un taler pe altul) se face numai odata
pentru fiecare sarcina verificata si, in consecinta, relatiile de calcul
contin un numar mai rnic de termeni privind pozit
iil e
de echilibru.
balantei ;
1n acest caz rezulta datele din prima jurnatate a tabelei I.U,
pe baza carora se calculeaza eroarea de justete.
In acest tabel s-a notat eu:
G si G: - masele etalon egale in valoare cu limita maxima a
e
153
---- -----
...
-
._._0....
Sv S2' S3 S4 masele etalon adaugate pentru determinarea sensi
bilitatii ;
m
masa etalon adaugata dupa permutarea greutatilor
G, G; (in cazul in care balanta nefiind justa a
fost necesar sa se adauge material de echilibrare);
aceasta greutate se poate aseza, dupa caz, pe un taler
sau altul pentru a se obtine echilibrarea balantei ;
mat
materialul necesar pentru echilibrare in cazul cind
balanta nu este justa si acul indicator iese din scara,
Acest material se asaza, dupa caz, pe un taler san altul
al balantei,
Pm = p. -I- P
s
[div] ;
2
(57)
D = Pm - PI [div];
]=D,V
d
[mg]
in care:
Pm este pozitia medie de echilibru la sarcina de verificat;
D eroarea de justete in diviziuni;
] - eroarea de justete in miligrame;
Va - valoarea diviziunii la 50000 d
v
' respeetiv 5000 d.;
- La aparatele de precizie speciala fji swperioard, cu indicajieprin
proiecjie, se efectueaza 9i verificarea scdrii gradate. Aceasta verificare
se face pentru doua punete, si anume pentru limita superioara a scarii
gradate si pentru jumatate din limita superioara a acestei scari. Pro
cedeul de lucru este urmatorul : dupa deterrninarea pozitiei de echili
bru a balantei neincarcate se adauga, pe rind, mase egale eu valorile
celor doua punete de verificat.
Calcularea erorii de indicatie a scarii E; se face conform relatiei :)
E; = !J.P; - Sci' (58
i = 1,2, ...
in care:
!J.P; este diferenta dintre pozitia de echilibru a aparatului neincar
cat si pozitia de echilibru a aparatului incarcat cu masele
indicate mai sus;
Sei valoarea efectiva a maselor etalon folosite la verificarea
celor doua punete ale scarii gradate.
Erorile tolerate pentru aceste verificari sint :
2 d pentru searile eu valoarea diviziunii .... 0,5 mg
1 d
v
pentru scarile eu valoarea diviziunii . . . . . 0,5 mg
v
b) La aparatele de cntarit de precizie medie inferioard. (bascule,
dozatoare, partea analogica din constructia basculelor digitale etc.),
erorile de justete se deterrnina :
_ la sarcini crescatoare cuprinse intre limita minima de cintarire
si limita maxima de cintarire si la sarcini descrescatoare cuprinse
intre aceleasi limite. Valorile efective ale erorilor de justete se deter
mina pentru un nurnar de patru pina la zece punete ale intervalului
de cintarire ;
_ pentru aparatele cu pirghii gradate (baseule rornane) la patru
repere 1/4, 1/2, 3/4, precum 9i ultimul reper al intervalului de cintarire
pentru bratul secundar gradat. Se precizeaza ca atunci cind se verifica
reperul 1/4, aparatul trebuie sa fie incarcat eu limita minima de cin
tarire, deoarece, in caz contrar, verificarea se efectueaza sub limita
minima, ceea ce este interzis, In continuare, bratul principal gradat
se verified pentru zece repere uniform repartizate :
_ pentru aparatele eu cap de cintarire (bascule semiantomate)
la un numar de circa zece repere cifrate ale scarii gradate, repartizate
uniform pe intervalul de dntarire.
La toate aceste aparate de cintarit dupa descarcare se deterrnina
eroarea de justete, aparatul fiind nsincarcat, adica valoarea cores
punzatoare nerevenirii indieelui mobil in pozitia initiala de echilibru.
_ La aparatele de cntarit de precizie medie fji inferioard se deter
mina si 0 eroare de justete pentru cazul aseziirii excenirice a etaloanelor
de masa in cimpul receptorului de sarcina. Astfel, in functie de timpul
receptorului de sarcina 9i destinatia aparatului, se prevad urmatoarele :
_ pentru aparatele de cintarit transportabile cu platforrna, bas
cule zecimale (fig. 1.125, a), bascule rornane obisnuite (fig. 1.125, b),

j



c
b
{]
Fig. 1.125. Pozitiile de indrcare cu mase etalon la verificarea excentrice:
a _ pentru aparate de clntiirit eu trci puncte de lndrcare; b - penlru aparate de clntarlt eu palru
puncte de inearcare; c - pentru bascule vehicule rutiere,
155
154
se aplica mase etalon in valoare de 1/3 din limita maxima de cinta
rire, succesiv in ce1e patru zone hasurate, care nu trebuie sa depaseasca
1/4 din suprafata totala a platformei;
- pentru aparate1e de cintarit tr ansportabile cu pilnie (bascule
zecima1e, rornane, semiautomate), maselc etalon in valoare de 10%
din 1imita maxima de cintarire se aplica in dreptul celor patru cutite
de sarcina. In acest scop se prevad platforme speciale care se monteaza,
cu ocazia verificarilor, pe colturile carora se incarca etaloanele;
- in cazu1 aparatelor de cintarit stabile, destinate cintaririlor unor
sarcini mobile (bascu1e pentru vehicule rutiere, bascule de cale ferata),
aceasta proba se efectueaza aplicind asupra fiecaruia din ce1e n cutite
L
max
de sarcina, 0 sarcina concentrata egala cu pe 0 suprafata de
n-l
incarcare egala cu fractiunea _1__ din suprafata receptorului de
n+l
sarcina.
In situatia in care doua cutite de sarcina sint prea apropiate, se
aplica 0 sarcina dubla de 0 parte si de alta a axei dintre doua cutite.
De asemenea, suplimentar, 1a bascu1ele pentru vehicu1e rutiere se face
o proba cu 0 sarcina mobila (camion, caruta, vagonet, electrocar)
plasata succesiv in trei pozitii distincte (A, B, C) pe platforrna (fig.
1.125, c). Dupa scoaterea sarcinii mobile de pe platforrna se parcurg
1 1' in' ordine inversa pozitii, 1
La basculele de calc feraid aceasta proba se face cu vagoane etalon
I,i: de 30 si 60 t, care sint deplasate pe platforrna in pozitiile indicate in
figurile 1.126 si 1.127, astfe1:
- 1a basculele cu Iirnita ma

xima de 30 si 40 t se folosest.e
= r=-------'
30 t se 1,1", 1 .
vagonul etalon de care
deplaseaza in ce1e trei pozitii
(fig. 1.126);
-- 1a basculele cu limita ma
III

?==::J
1
,=
xima de 75 si 100 t cu 0 singura

. I platforrna verificarea se executa

conform figurii 1.126, folosindu
se pe rind vagoanele etalon de
30 si 60 t;
- la basculele cu limita ma
.1c==='r=
xima de 100 t, cu doua p1atfor
me de 7 si 10 m, verificarea se
Fig. 1.126. Pozitiile de mcarcare cu vagoa
executa c'u vagonul etalon de
ne etalon la verificarea unei bascule de cale
30 t care se deplaseaza in pozitii
feratii cu 0 platforma,
le 1-8 (fig. 1.127). Dupa inde
156
partarea vagonu1ui de 30 t se
de t /e-J 1 TT= aduce vagonul et.alon 60 pe
platforma de 10 m care se dep1a
seaza in pozitiile 1-5 (fig. 1.127).
In continuare. pe platforma de


C'l I
,=
7 m se aduce :;;i vagonu1 etalon de
30 t, totalizind astfel 100 t, res- J
=r=-r , 1"
peetiv limita maxima de cint.arire
a basculei.
Se precizeaza ca 1a celelalte /,
T 1'=
bascule limita maxima se realizeaza
prin adaugarea de mase etalon de

lucru linga vagonul etalon. De ase-
5='='l====;=r:::Jcy=-f
menea, manevrarea vagoanelor atit
pentru basculele cu 0 platforms r (, '
cit si cu doua p1atforme se face in c' 1 C--r-l"'==
doua sensuri, respectiv dus ]i in-
tors, respectindu-se pozitiile indi- 7=) _J
cate in figura 1.118. . A J.
c. Verifiearea fidelitatii. Eroarea , l' \?1 f,l,
de fidelitate in functie de clasa de 8=( 1 l =
precizie a aparatelor se determin8. .
Fig. 1.127. Pozifiile incarcare
din 10, respectiv 5 cintariri.
de cu
vagoane etalon la verificarea unei bas
a) La aparatele de cintarit de
cule pod de cale feratii cu doua plat
prccizie speciala superioard eroa
forme.
rea de fidelitate (relatia 59) se
determina astfel:
_ la ba1antele eta10n secundare de ordinu1 I si II si balantele
de lucru c1asa 1';;i 2 (microana1itice), eroarea de fide1itate se detern{ina
din 10 cintariri 1a limita maxima, care alterneaza cu 10 cintariri pen
tru aparatu1 neincarcat, ca1culindu-se, conform tabelei 1.11, valorile
Pi precum si diferentele b"P
i.
Pe baza acesior date se deierminii eroa
rea medie patratica 51:
I
J 10
51 = / 8 (t!..P -
[div] ,
(59)
n - 1
n = 1, 2, 3,
in care:
b"P este media arit.metica a valorilor b"Pi
157
Eroarea tolerata de fidelitate Sto! este mai midi sau eel mult
egala cu 1/3 din valoarea absoluta a erorii tolerate de justcte E :
s; :( ..!. IETI.
T
3
La balantele etalon secundare de ordinul III si IV si la balantele
de Iucrn clasa 3 9
i
4, eroarea de fidelitate se determina, in general,
la limita maxima de cintarire alternind determinarile la aceasta sarcina
cu determinarile aparatului neincarcat (v. tabelul 1.11, pozij.iilo
12-21). Din aceste rezultate se calculeaza fidelitatea pe baza criteriu
lui amplitudinii pentru aparatul neincarcat F 0 (relatia 60) si pentru
aparatul incarcat cu limita maxima E (v. tabelul 1.11 si relatia
max
(1), in final obtinindu-se:
r, = (P omax - P omi n ) Vi, [mg], (60)
F
max
eccc (I1P
max
- I1Pmi")Vdma, [mg]. (61)
La aparatele de precizie medie 9i inferioara eroarea de fidelitate
se determina pentru doua sarcini si anume pentru 0 sarcina a carei
valoare este inferioara valorii 500 d1! pentru aparatele de precizie
medie, respectiv 50 d; pentru aparatele de precizie inferioara, 0
sarcina cu 0 valoare mai mare de 500 dv' respectiv 50 d1!' care sa
reprezinte insa eel putin 2/3 din lirnita maxima de cirrtarire,
1
1P
' Aceasta operatia se repeta de cinci ori, incarcind succesiv aparatul
cu fiecare sarcina pe rind. Amplitudinea R a sirului de cinci determi
i:
nari E (respectiv diferenta dintre indicatia cea rnai mare X :;;i
ma r
indicatia cea mai mica X min) trebuie sa fie eel mult egala cu valoarea
absoluta a erorii tolerate de jnstete E
T
pentru sarcina verificata :
R = X max - X min :( E
T
. (62)
I,
d. Valoarea diviziunii. Aceasta caracteristica se verifica numai
la aparatele de precizie speciala si superioara fara scara gradatji (balan
1
te etalon, balante analitice etc). Determinarea se efectuea::a in punctolo
in care se deterrnina si eroarea de justete a aparatului. In acest scop
se pe taler 0 suprasarcina s de valoare convenabila care sa poata
produce 0 deplasare de :3-4 diviziuni a pozitiei de echilibru (P )
n
fat a de pozitia initiala (P.. - 1) nira aceasta suprasarcina,
Pe baza datelor din tabelul 1.11 valoarea diviziunii se ca1culeazii
astfel: V
d
, pentru aparatul neilldircat V
dm
pentru aparatul ind,rcat
ax
V
cu limita maxima

[J
do
-
mg ,
(PI - P
2
) + (P
ll
- P
I O
) -
(63)
V
dmaz
+ S3 [mg].
= (P. _ .P
s
) + (F" -- F )
(64)
B
158
In cazul cind deterrninarile nu se repeta pentru aceeasi sarcina,
(';( in cazul balantelor analitice, microanalitice etc., formulele de mai
"l1S se simplifies capat.ind expresia:
S2
(65)
V
d
= P - P
4 s
e. Determinarea sensibilitatii. La aparatele fara scara gradata,
<c-nsibili.tatea se verified pentru punctele pentru care se deterrnina
';,i erorile de justete. Pentru aceasta verificare se asazji pe taler 0 supra
sarcina egala cu eroarea tolerata de justete a aparatului care trebuie
"tl produca eel putin urmatoarele deplasari ale indicelui mobil:
- 1 mm pentru aparatele de precizie speciala si superioara ;
- 2 mm pentru aparatele de precizie medie si inferioara cu limita
maxima de cintarire mai mica de 30 kg;
- 5 mm pentru aparatele de precizie medie si inferioara cu limita
maxima de cintarire mai mare de 30 kg.
La aparatele cu scara gradata sensibilitatea este caracterizata de
lungimea diviziunii I, egala cu:
I = '(D + 0,5)I"'i"'
in care:
D este distanta minima de la care se poate face 0 citire optima
a indicatiei aparatului de cintarit ;
lmin - lungimea minima a diviziunii.
Pentru lungimile mini me se prescriu urrnatoarele valori :
- 1 mm pe scara gradata si 0,5 mm pe vernier sau alt dispozitiv
.ijut.ator de citire pentru aparatele de precizie speciala si superioara ;
- 1,25 rnm pe scara gradata la aparatele cu indicatie directa-si
mrn pe scara gradata la aparate1e cu indicatie prin proiectie pentru
;(paratele de precizie medie 9i inferioara.
De exemplu: se verifica sensibilitatea la 0 bascula semiautomata
de 1 000 kg la care citirea optima a indicatiilor se face de la distanta
de 0,5 m. In acest caz, lungimea minima a diviziunii trebuie sa fie
i (0,5 + 0,5) 1,25 = 1,25 mm. Deci, distanta dintre doua rcpere
trebuie sa fie de minimum 1,25 mm pentru ca aparatul sa fie cores
J111l1Zator din punct de vedere al sensibilitiitii.
f. Verifiearea pragului de sensibilitate. Aceasta caracteristica se
dltermina numai in cazul aparatelor de precizie medie inferioara,
,'11 scara gradata. In cazul aparatelor a caror echilibrare este neauto
(balante bascule romane) pragul de sensibilitate se
159
prin asezarea fara soc, pe receptorul de sarcina, a unei rnase echivalen
.
.
te cu 0,4 din valoarea erorii tolerate de justete, care trebuie sa produe
deplasarea vizibila a indicelui mobil.
In cazul aparatelor cu echilibrare automata sau semiautomata,
sint de sernnalat doua cazuri :
- aparate analogice (balante si bascule semiautomate), la care
pragul de sensibilitate se deterrnina prin asezarea fara soc a unei
mase echivalente cu eroarea tolerata de justete care trebuie sa pro
voace 0 deplasare a indicelni mobil, corespunzatoaro cu eel putin 0,7
din valoarea acestei suprasarcini ;
- aparate digitale, la care pragul de sensibilitate se deterrnina
prin asezarea, fara soc, a unei mase cu valoare de maximum 1,4 dd'
care trebuie sa mareasca indicatia cu 1 dd' La aceasta verificare se i
fac doua determinari consecutive pentru ca valoarea pragului de'
sensibilitate sa rezulte din media acestor dona dcterrninari.
g. Faetori de influenta. Dintre faetorii de influenta cei mai impor
tanti se mentioneaza influenta denivelarii asupra aparatelor de cin
tarit transportabile, precum si temperatura.
Stabilitatea indieajiilor aparatului de cintarit fata de efectul deni
velarii iese In evidenta prin deterrninarea erorilor pentru denive1area
n
.aparatului fara sarcini, precum si incarcat eu limita maxima de cin
tarire. Erorile tolerate de indicatie la aceastii verificare sint urrna
toarele: '
- pentru aparatul neincarcat (aparatele de precizie medie in
Ierioara) indicatiilo pot varia cu 2d pentru denivelare longitudinala
v
sau transversala, corespunzatoare la 2
0
/ ;
0 0
- pentru aparatul incarcat cu limita maxima (aparatele de pre
cizie superioara, medie inferioara) indicatiile pot varia cu 1 d;
pentru 0 denivelare longitudinala san transversala de 10/ (apara


tele de precizie superioara) si 2
0
/
0 0
(aparatele de precizie
0 0
medic si
inferioara).
Pentru aceste incercari se introduc sub punetele de sprijin ale
aparatului de cintarit (picioarele fixe sau reglabile) placute metalice,
a caror grosime se alege in functie de distanta dintre punctele de
sprijin 1ndt sa se produca denivelarea urmarita,
Valoarea temperaturii, precum variatiile acesteia in timpul
unei determinari pot influenta rezultatele dntaririlor. Pentru ca
aparatele de dntarit sa lucreze In conditii optime trebuie respeetate
anumite prescriptii de temperatura care, in general, slnt indicate de
construetori. Astfel s-au stabilit urmatoarele intervale de temperatura
In :care aparatele de c1ntarit pot functiona corespunzator :
160
- pentru aparatele de precizie speciala si superioara temperatura
.II' respeetiv 20 5C, cu conditia ca variatia tempera
t urii in timpul masurarii sa fie de maximum 0,5 /h, respeetiv 1/h ;
- pentru aparatele de precizie medie si inferioara temperatura
de _10 la +40C.
3. Verificarea functionarii aparatelor de cintarit automate
Verificarea functionarii acestor aparate cuprinde:
- verificarea functionarii aparatelor de cintarit propriu-zis, asa
c-um s-a aratat mai sus;
- verificarea Iunctionarii aparatului in regim automat.
Verifiearea functionarii In regim automat se executa cu materialul
specific destinatiei aparatului, iar metoda de verificare este adecvata
principiului constructiv al aparatului.
Din categoria aparatelor de cintarit automate, cele mai raspindite
siut aparatele cu banda, dozatoarele balantele automate inregis
t ratoare.
a. Baseulele automate eu banda se verifica prin cintarirea mate
I ialului ce se transporta pe banda (carbuni, minereuri, var etc.). In
ucest 'scop, materialul este captat si cintarit pe un aparat a carui
precizie de cintarire este de minimum 1/3 din eroarea tolerata a bas
culei cu banda. In ceea ce priveste cantitatea de material folosita la
verificarea basculei cu banda, aceasta trebuie sa fie eel putin egala
I'll sarcina minima totalizata de aparat. Sarcina minima totalizata
rcprezinta 2% din sarcina totalizata intr-o ora la debitul maxim al
uparatului cu banda. Metoda de verificare poate fi aplicata si In situa
tia cintaririi materialului pe aparatul de control, inainte de a fi circulat
cintarit pe banda baseulei. In ambele cazuri trebuie ayuta 0 deose
bita grija ca materialul sa nu se piarda In timpul transportului. Erorile
tolerate la verifiearea eu material sint de 0,5% sau 1% din sarcina
totalizata, In functie de precizia aparatului.
b. Dozatoarele. Verifiearea se efectueaza eu produsul care se
(lozeaza In mod curent. In cazul In care aparatul dozeaza mai multe
produse, se aleg pentru verifieare produsele eu eea mai mica cea
Illai mare granulatie.
Materialul de dozare cu care se face verificarea trebuie sa corespunda
din punet de vedere ealitativ standard:ului referitor la produsul respec
t iv (granulatie minima aderenta etc). Estc
lIl'cesar ca pe tot parcursul verificarii, materialul folosit sa nu pre
I.i lite neuniformitati de struetura .sau modifice structura datorita
II _. Tehnica rnasurarii maselor, volumelor marimilor analitice
161
'J
2
manipularilor multiple, astfel incit sa se incadreze in standardele
respectivului material de dozat.
Verificarea cu material se efectueaza la 0 cadenpa cit mai apropiata
de cadenta maxima.
Verificarea se executa pentru doua doze, si anume: pentru doza
minima 9i 0 doza cuprinsa intre 1/2 din limita maxima de cintarire
i limita minima de cintarire.
Pentru fiecare doza verificata se inregistreaza 20 probe consecutive.
Daca doua sau mai multe probe depasesc valorile prescrise in tabelul
12, dozatorul se respinge. Rezulta deci ca la un numar de 20 de
doze, 0 singura doza poate depa9iamplitudinea pentru sarcina res
pectiva,
In functie de necesitatile preciziilor de dozare in comert 9i industrie,
dozatoarele se construiesc pentru trei clase A, B ~ i C, stabilite si
in functie de valoarea dozelor (tabelul 1.12).
Tabclul I.12
(;Jasele de erori tolerate III dozatoure
Amplitudiuea totcrata
'n
Masa programata
(D)
a dozelor
ctasa A Clasa B
I
Clasa C
~
D < 20 g
20 g <; D <; 50 g
50 g <; D <; 500 g
500 g <; D.;;; 1 kg
1 kg <; D < 10 kg
10 kg <; D.;;; 20 kg
20 kg <; D <; 100 kg
100 kg <; D <; 200 kg
D> 200 kg
5%
1 g
2%
10 g
1%
100 g
0,5%
500 g
0,25%
10%
2 g
4%
20 g
2%
200 g
1%
1 kg
0,5%
:1= 20%
4 g
8%
:1:: 40 g
4?/"
400 g

00/
.. /0
2 kg
=1 1%
Amplitudinea se deterrnina ca diferenta algebrica dintre valoarea
maxima respeetiv minima a erorilor dintr-un sir de determinari.
c. Balantele automate inregistratoare. Verificarea balantelor auto
mate inregistratoare in regim automat se efectueaza tinind seama de
particularitatile constructive ale aparatului, precum si de natura
materialului care se cintareste,
Balantele automate inregistratoarepentru bucati mici (griu, se..,
cara, porumb, floarea-soarelui etc.) se verified cu unul din materialele
pentru care sint construite, de obicei griu. Aceasta verificare consta
in gasirea pozitiei optime a cursorului de reglaj, de la pirghia de com
162
pcnsare, pentru ca in cupa sa se afle cantitatea constants corespun
ziitoare limitei maxirne de cintarire a aparatului. Pentru aceasta se
rae, in prealabil, doua siruri de cintariri de reglaj, si anume: la zece
dntariri cursorul se asaza pe extremitatea stinga a barei gradate si
la alte zece cintariri cursorul se asaza pe extremitatea dreapta a barei
gradate. In aceste doua situatii, indicatiile balantei trebuie sa fie intr-un
caz mai mici, iar in celalalt caz mai mari decit masa ce urrneaza a fi
cintarita. .
Se calculeaza media celor doua siruri rie cintariri M 0, cu cursorul
la stinga barei gradate ~ i M"" cu cursorul la dreapta barei gradate
~ i se afla diferenta V, in grame, a materialului cintarit prin caIcularea
sumei valorilor absolute a celor doua medii:
V = IMol + IM",I
Cunoscind numarul de diviziuni N de la bara gradata a pirghiei
de compensare, se calculeaza pozitia optima a cursorului P, respeetiv
reperul pe care trebuie asezat pentru ca in cupa sa curga cantitatea
de material stabilita :
Mo' N [d' ]
P=-- lV. (66)
D
Dupa plasarea cursorului pe reperul rezultat din calcul se efectueaza
alte zece cintariri automate. Prima' conditie este ca media aritmetica
a erorilor acestor zece cintariri sa se incadreze in erorile tolerate prescrise
pentru clasa de precizie respectiva (tabelu1 1.13).
Tabelul I.13
Erori tolerate Ia veriIiearea balantelor automate Inreptstrutoure
Clasa de preclzie
Balanta de precizie medic Balante de precizde intcrloara
o,s% .... 2% 0,05% si 0,1 % I';roare tolerata E T
din sarcina cintiiritii. din sarcina eintaritii..
A doua conditie ca aparatul sa fie adrnis la verificare este aceea
C:l fiecare rezultat individual sa se incadreze in erorile tolerate stabilite
in Iunctie de limitele maxime de cintarire (tabelul 1.14).
a) Balantele automate inregisiraioare cu cupa basculantii pcntr
lmciili mari (sfecla, cartofi, carbuni etc.) se verified priu doua metod!' :
163
Tabelul 1.14
- Cintarirea materialului
Erori tolerate pentru rezultutele lndlviduale pe 0 bascula obisnuita inainte
la verificarea -eu material
dea fi cintarit de balanta auto
mata inregistratoare. In acest
I,.imita maxima de ctntarire Eroarea unel cintartri
scop, materialul se cintareste
L
max
individuate
I pe 0 bascula zecimala, romana
sau semiautomatji ale carei
L max <: 20 kg
3 ET
20 kg < L
max
<: 500 kg 25 E
T
erori nu trebuie sa depaseas
L max 500 kg '2 ET ca 0,5 din erorile tolerate ale
unui aparat nou, iar 0 can
titate A de material in saci,
care trebuie sa fie mai mare cu circa
10% decit limita maxima a ba
lantei ce se verifica,
Se inregistreaza citirea X a mecanismului de integrare a balantei,
apoi se alirnerrteazji treptat balanta pina cind cupa se rastoarna,
Se face citirea a doua Y a integratoarelor, iar diferenta Z dintre ce1e
doua citiri reprezinta cantitatea de material indicata de aparat, care
este data de relatia : Z = Y - X.
Se cintareste la bascula restul de material B care nu a intrat in
cupa irnpreuna cu toti sacii goi. Diferenta A - B = C reprezinta
cantitatea respectiva de material cintarita de balanta.
Se compara cele doua rezultate obtinute Z si C, iar diferenta
dintre ele constituie eroarea balantei automate inregistratoare.
Operatia se repeta efectuind in aceleasi conditii zece cintariri,
calculindu-se media aritmetica care nu trebuie sa depaseasca erorile
tolerate din tabelul 1.13, de asemenea eroarea fiecarui rezultat indivi
dual trebuie sa se incadreze in erorile tolerate din tabelul 1.14.
- Recintarirea materialului pe 0 bascula obisnuita dupa ce a fost
cintarit de 0 balanta automata inregistratoare. Materialul cintarit de
balanta automata se colecteaza intr-un recipient care se cintareste pe
bascula de control.
Se compara rezultatul obtinut la cintarirea pe balanta automata
si rezultatul obtinut la cintarirea pe bascula, diferenta dintre ele
constituind eroarea balantei automate inregistratoare.
Operatia se repeta de zece ori, aparatul considerindu-se admis
la aceasta verificare daca se incadreaza in erorile tolerate din tabelele
1.13 si 1.14.
b) Balantele automate nregistratoare cu baza cupei rabatabilii,
precum $i cele cu clapetii rotativii, ambe1e destinate cintaririi produselor
pulverulente (faina, tarite etc), se verifica in mod asemanator cu
balantele automate pentru produse in bucati mici, avind aceleasi
erori tolerate din tabelele 1.13 9i 1.14.
*
* *
1,64'
Prin metodele prezentate s-au ilustrat tehnicile de verificare metro
logica, pentru toate tipurile reprezentative de aparate analogice de
intarit. '
Verificarea oricarui alt tip -de aparat analogic de cintarit necuprins
In exemplele prezentate se face pe baza de asimilare cu una. din cate
goriile descrise.
4. Verificarea functionarii aparateJor de cintarit digitale
Din descrierea principalelor tipuri de aparate digitale de cintarit
rczulta ca. cele mai raspindite solutii constructive sint realizate pe
haza asocierii unui aparat obisnuit de cintarit cu pirghii (aparat ana
logic de cintarit) cu un convertor analog-digital [(analog-discret)
un dispozitiv de afisare sau imprimare numerica (fig. 1.128).
Actiunea convertorului si a dispozitivului de afisare efectueaza
operatia de rotunjire a rezultatului, in limita de 0,5 dd'
Dupa cum se observa in desenul din figura 1.129, eroarea de rotun
jire E, variaza intre limite1e -0,5 dd si +0,5 dd' in forma unor dinti
de [erdstrdu,
Intrucit sistemul de afisare nu poate indica decit valori intregi
de diviziuni digitale, rezulta ca, de exemplu, pentru un masurand
egal cu 0,4 dd' se obtine 0 indicatie 0, deci 0 eroare de rotunjire E; =
.= 0,4 dd' Pentru un alt masurand egal cu 0,8 dd se obtine 0 indicatie
egala cu 1 dd' adica 0 eroare de rotunjire E, = 0,2 dd etc. Pe de
o parte se observa ca, in limitele fiecarei diviziuni, erorile de rotunjire
cresc liniar, in functie de valoarea masurandului, pina la jumatatea
diviziunii, unde are loc 0 schimbare de semn a erorii, dupa care tot
liniar ele descresc pina la zero, iar pe de alta parte, acest proces de
variatie se repeta identic in intervalul fiecarei diviziuni, generind
Aporcrl
ancthglC of
Con\ot'rlor
LJiS/,<WIi v
c/nl6rll
.dgllo/
ofiSOJ7: -?1)mU
117?/)r;mol?:'
/lCO
'..... .I
V
Aparal dgtlo/ de c:/iJ./j"J
Fig. 1.128. Schema - bloc a unui aparat de cintarit digital.
165

fa;; 2dc; Jed
l'05V
- - - - L - --_... .J "- - - ----- 1---
+
I
I
I

I "'I I \.1
I ...
1108
1
I
I I
-l. IJ:. __ 1 _
--I-
I
---...,
I
I -OSc{; : I

t,};vlz/Une
Fig. 1./29. Variatia erorii de rotunjire la un aparat de cintarit
digital.
functia in forma de dinti de ferastrau, redata in figura 1.129 pentru
trei diviziuni.
Acest fapt face ca erorile aparatelor digitale de cintarit sa se de
termine ca suma a doi termeni:
E
D
= E
a
En (67)
in care:
ED este eroarea rezultanta a aparatului digital;
E
a
eroarea aparatului analogic de cintarit care intra in
cornponenta aparatului digital;
E
r
eroarea de rotunjire a dispozitivului de convertire analog
digital a sistemului de afisare,
Pe baza relatiei (67), erorile tolerate se exprirna ca suma a doi
termeni: .
E
TD
= E
Ta
E
Tr
= ETa 0,5 s; (68)
in care:
E
TD
este eroarea tolerata a aparatului digital;
ETa
eroarea tolerata specifica aparatului analogic de cintarit
care intra in cornponenta aparatului digital;
eroarea tolerata de rotunjire , care prin definitie . este E
Tr
de 0,5 dd;
dd valoarea diviziunii echivalente a aparatului digital de
cintarit,
166
In figura 1.130 se exem
'?d..,
plifica modul in care se
nsociazi; cele dona erori to
lerate ETa si Err = 0,5 dd
ill cazul verificarii initiale
It unor aparate digitale de
.intarit de clasa medie de
prccizie, Dintii de Ieras
trrll1 sint reprezentati, con
ventional, in figura cite
unul pentru fiecare 60 de
diviziuni.
-

_+81..1 _
Tinind cont de aceste
dcmente, se poate afirma
Crt eroarea tolerata a unui
aparatdigital de cintarit
trebuie sa fie egala cu eroa
rca tolerata specifica unui
aparat analogic de cinta
rit avind aceeasi valoare
a diviziunii si acelasi nu
mar de diviziuni, admitind
t otodata ca, dupa rotun
jire, indicatiile discontinue -20,'1
pot fi afectate de 0 eroare
Fig. 1./30. Erorile tolerate la verificarea inij.iala
suplimentara de rotunjire
a aparatelor de cintarit digitale de precizie medie.
<gala cu plus sau minus 0
j umatate de diviziune.
Practic, verificarea aparatului digital de cintarit se rezurna la
dcterminarea lui E
a
- care din motivele mai sus aratate poarta si
dcnumirea de eroare premergatoare rotunjirii.
Verificarea aparatului digital de cntarit poate fi efectuata prin
doua metode distincte, echivalente ca valoare a conc1uziilor, dar
diierite din punctul de vedere al volumului de lucru pe care 11 necesita.
Aeeste metode constau in:
_ determinarea valorii efective a erorii prernergatoare rotunjirii ;
_ determinarea valorii erorii rezultante a aparatului de cintarit
pc baza indicatiilor digitale, ceea ce permite sa se constate daca Ea
este mai mic sau mai mare decit ETa fara a fi necesara determinarea
valorii lui Ea'
Prima metoda de verificare poate fi ilnstrata prin urrnatorul exem
plu : se verifica 0 bascula digitala de 1 000 kg eu sistemul de afisare
167
, III
"I j:
It rll
" Iii
de patru cifre, deci aparatul se considera a avea 1000 de diviziuni
echivalente, fiecare avind valoarea dd = I kg.
Pentru verificarea aparatului la valoarea de 788 kg, se procedeaza
ca in cazul aparatelor analogice, adica se aplica mase etalou repre
zentind 788 kg pe receptorul de sarcina. Presupunind cii aparatul
a afisat valoarea de 788 kg, seaplica 0 suprasarcina care trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii :
- sa fie mai mica. decit valoarea unei diviziuni dd;
- sa fie suficientii insa pentru a obtine 0 indicatie mai mare
cu 0 unitate decit cea anterioara (788 + I = 789) ;
sa fie multiplu de 4, pentru a putea efectua coinod 2-3 injuma
tatiri succesive ale suprasarcinii.
Efectuarea unui numar de 7 -8 cintariri poate furniza sirul de
valori prezentate in tabelul 1.15.
Tabelul 1.15
Rezultatcle verificllrli unel bascule dlgltnle prln metodn deterrnlniirli erorli premergiitoare
rotunJlrli
Milrimea suprasarcinii
Nr. ctntarirti Masa etalon aplicata I Jndicatia digitala
apncate
J
788 788 I

2 788,8 789 0,8
3 788,4 789 0,4
4 788,2 788 0,2
5 788,2 789 0,2
6 788,2 789 0,2
7 788,2 789 0,2
Se observa ca cea mai mica suprasarcina la care aparatul indica
atit 788 cit si 789 kg este de 0,2 kg. Adica, in acest caz, el rotunjeste
rezultatele cu + sau -, 0 jumatate de dd' Considerind valoarea virtual
indicata in acest caz egala cu (789 + 788)/2 = 788,5 kg, rezulta :
E (I = 788,5 - 788,2 = + 0,3 kg.
168
Daca Era este egal cu 0,5 kg, aceasta bascula trebuie adrnisa
III urma verificarii, deoarece Ea < Er
In cazul celei de-a doua rnetode de verificare trebuie, de asemenea,
l'fectuate mai multe determinari, insa in multe cazuri sint suficiente
doua. Prin verificarea cu aceeasi bascula la diviziunea 963 kg ar putea
rezulta numai una din urrnatoarele opt corribinatii de rezultate, in
urma aplicarii pe receptorul de sarcina a unei mase etalon de 963 kg.
Tabelul 1.16
Rezultntele veriticilrli uuei baseule dlgltale
prln metoda determiniirli erorli rezultante
Valori indicate de 'bascttla verlficata, in kg
4 5 6 7
2 3
Cazul
I I I I l
, ,
In urma primei deter
963 962 964 963 962 962 963 962
iuinar!
---- ----
---- - - - ~
T11 urrna eelei de a
963 962 963 963 964 ' 963 962 964
rloua determinari
-- ---
Expresia generala a
rezultatelor
ndd
--
(n-l)
dd
--
(n+l)
dd
nd
a
--
--
(n+l)
dd
--
ndd
(n+l)
dd
--
(n-l)
dd
ndd
'--
ndll
(n-l)
dd
(n-l)dd
(n+l)da
--
l iecizla ce trebuia
A R A R A A A R
Illloptata
In ultimul rind al tabelului 1.16 sint indicate deciziile: A de
admitere si R de respingere a basculei verificate.
n _ numarul de diviziuni echivalente corespunzator sarcinii veri
ficate ;
A - acceptarea hasculei ;
R - respingerea basculei.
('e trebuie adoptate in functie de rezultatele obtinute in cele doua
dcterrninari, in ipoteza ca eroarea tolerata premergatoare rotunjirii
Hj'a = 0,5 dd ~ i Err = 0,5 dd'
Dupa cum se observa, sint admise bascule1e in cazul in care eel
putin un rezultat din cele doua coincide cu valoarea efectiva a masei
talon aplicata pe receptorul de sarcina si celalalt nu depaseste aceasta
8
169
2
'III
I II
I 1111
valoare cu mai mult de 1 dd (cazurile 1, 3, 5, 6, 7) din tabelul 1.16,
Sint respinse basculele in cazul carora doua rezultate difera cu eel
putin 1 dd fat a de valoarea efectiva a masei etalon aplicate (cazurile
2, 4, 8 din tabelul 1.16).
In cazurile cind unul din cele doua rezultate coincide cu masa
efectiva si celalalt difera cu 1 dd' se considera ca, la a doua deter
minare, variatia erorilor intirnplatoare face sa apara E = 0,5 dd.
adica 0 valoare ce nu depaseste pe ETa = 0,5 dd,
a
respectiv ca
ED = 0,5 dd 0,5 dd' Daca in ambele cazuri exista 0 abatere
de 1 dd' inseamna ca sint temeiuri serioase sa se admits ca eel
putin in unul din aceste cazuri E > 0,5 dd si deci bascula trebuie
respinsa (E
a
> E
T
) .
a
CAPITOLUL VI
APARATE DE C!NTARIT CU TRADUCTOARE
A. CLASIFICAREA APARATELOR
In general, traductorul este un element care, supus actiunii unui
sistem tehnic stabileste 0 corespondenta univoca intre valorile rnarimii
de intrare specifica acestui sistem si valorile specifice altui sistem
numita marirne de iesire,
STAS 2810-69 defineste traductorul de miisurat ca fiind un "dispo
zitiv care conuertesie, cu 0 eroare limitii prestabilitii, semnalul aplicat
la intrare intr-un semnal de iesire",
Din punctul de vedere al acestor definitii si pirghiile aparatelor
de cintarit trebuie considerate ca fiind traductoare: pirghiile de
la aparatele de cintarit transforrna greutatea corpului de cintarit,
inc1usiv greutatea receptorului de sarcina (marimea de intrare) intr-o
deplasare preluata, in cazul eel mai simplu, de un ac indicator.
Pentru obtinerea informatiei de masurare sub 0 forma convenabila
este necesar uneori sa se asocieze mai multe traductoare.
In acest capitol vorn prezenta aparate de cintarit care au in com
ponenta lor alte traductoare decit pirghiile. Pentru simplitate, le vom
170
dupa denumirea uzuala Iolosita in 1i
tr-ratura. Deosebim astfel aparate de cinta
lit:
_ cu elemente elastice (fir sau banda de EL!I t;::: J
lorsiune, arcuri, doze tensometrice, magneto
oIastice, magnetostrictive, inductive, cu mic
rncontacte) ;
hidraulice ;
- pneurnatice :
_ cu surse radioactive etc.
J 4
Dintre acestea, 0 pondere mai mare in
l.
oconomie 0 au cele cu element elastic si
indeosebi cele cu doze. '
1.131. Aparat de
Fig.
cintarit en are.
1. Aparate de cintarit cu elemente elastice
Functionarea acestor aparate se bazeaza pe deformarea elastica
a unui element mecanic sub actiunea greutatii corpului de cintarit.
In Iunctie de solutia constructiva aleasa, inforrnatia de masurare
obtine fie direct de la un ac indicator solidar cu elementul mecanic
care se deformeaza, fie sub forma de sernnal electric. ...:
a. Aparate de cintarit eu are. In figura 1.131 este un aparat
de cintarit cu doua arcuri elicoidale (1) care sint so1icitate 1a compre
siune. Sarcina de cintarit (2) este deasupra. Prin intermediul
crernalierei (3), acul indicator (4) se roteste si indica pe un cadran
(care nu este figurat) masa corpului. Aparatul este de precizie inferioara.
Asemenea aparate, cunoscute sub denumirea de dntare dinamometrice,
sc irrtilnesc in turnatorii si servesc 1a cintarirea pamintu1ui de formare
a incarcaturii pentru cubilouri.
Pentru cintarirea unor probe mici de fire sau tesaturi in industria
pentru cintarirea probelor mici de hirtie, in industria hirtiei,
pcntru cint.arirea filamentului in industria becurilor, pentru cintaritrea
de substante in industria chirnica farrnaceutica, se utilizeaza halante
dcnumite "de torsiune". Se mentioneaza ca denumirea de balante
de torsiune ce se da aparatelor a caror functionare se bazeaza pe
doformarea arcurilor spirale nu este proprie.
In figura 1. 182 se arata aspectul exterior a1 unei balante de torsiune
vu arc spiral, cu un singur brat pentru masurilor de masa
scara gradata simpla iar in figura 1.133 se vede principiu1 de con
structie al acestei ba.lant.e.
Acest aparat are urrnatoarele parti componente: - postamentul,
cOllstituit din trei picioare. dintre care doua sint prevazute cu suruburi
171

f
15
22
,,2/
17
,/<5
20

/2 --,
/j
"(J
I , Fig. 1.132. Balanta de torsiune.
Fig. 1.133. Principiul de eonstruetie
al balantei de torsiune eu are spiral.
I: iii
de calaj (1), iar unul din ele cu nivela (2); - coloana (3), fixata pe
postament; - carcasa (4) care acopera mecanismul balantoi, cu cutia
de prctectio (5) a talerului; - dispozitivul de cintarire constituit din:
'III,
arcul spiral (6), axul balantoi (7) de care este fixata 0 extremitate
a arcului spiral si care se roteste in lagarele de agat (8), montate pe
111>1,
suportul din interiorul carcasei ; - indicatorul (9) de care este fixata
cealalta extremitate a arcului spiral si care se poate roti in fata cadranu
lui (10) cu ajutorul butonului de reglare (11) prin intermediul benzii
de transmisie (12) si al rotilor dintate (13); - pirghia (14), fixata ,
la axul balantei are la extremitate un cirlig (15) de care se poate sus
penda talerul (16) sau un alt receptor de sarcina; - indicatorul de
control al pozitisi de echilibru (17) care oscileaza fata de reperul de
control fix (18) trasat pe cadran ; - arcul spiral (19) care serveste
la reglarea pozitiei reperului de control, cu ajutorul butonului de
reglare (20); - amortizorul, constituit din discul metaIic (21) mont.at
la axul balantei, care se deplaseazii odata cu acesta irrtre poIii magnetu
lui (22) ; - dispozitivul de blocare a pirghiei, care se poate mauevra
cu ajutorul butonului (23).
hi Aparate de eintarit ell fir sau
III1Itda de torsiune. Aceste balante de
l orsiune sint mai putin raspindite
I kdt cele cu arc spiral deoarece au 0
IOllstructie mult mai delicata, fiind
ustfel susceptibile de a se deregla
Limitele lor maxime de cintarire
sillt de obicei de ordinul miligramelor.
In figura 1.134 este reprezentata
CI balanta de torsiune cu fir de cuart.
Pi rghia (1) a balantei este constituita
dintr-un capilar de sticla fiind fixata
ell serlac la firul de cuar] (2). La 0 . .
vxtremitate a pirghiei se gaseste tale- Fig. 1.134. de torsiune eu
rul (3), iar la cealalta extremitate este fir de cuar],
Ii xa t indicatorul (4), care se poate
dcplasa in fata placutei cu scara gradata (5) care se priveste prin
sistemul optic 6. Intreg mecanismul balantei se gaseste montat intr-o
cutie cu geamuri. Balanta este de precizie speciala.
c. Aparate de elntarit ell doze. Complexitatea crescinda a proceselor
industriale, automatizarea acestora au impus introducerea pe scara
larga a unor aparate de cintarit cu performante adecvate cerintelor
t chnicii moderne. Aparatele de cintarit cu doze raspund acestor
cl'rinte :
- informatia de masurare este prelucrabila de aparatura
I'!ectricii si electronica si se poate transmite U90r la distanta;
timpul de raspuns este foarte scurt;
pot functions in conditii grele de mediu (praf, umiditate,
noroi, etc.);
ocupa spatiu redus;
se pot monta in locuri inaccesibile altor tipuri de aparate
de cintarit ;
se pot integra in bucle de reglare automata;
se pot conecta la echipamente de calcul ;
se intretin relativ usor ;
la majoritatea aparatelor intervalul de masurare se poate
schimba comod.
Datorita avantajelor enumerate, cintarirea cu aparate de cintarit
vu doze s-a extins in toate sectoarele unde este necesara masurarea
lll:tsei cu 0 precizie medie 9i inferioara.
In principiu, un aparat de cint arit cu doze este compus din elemente
173
172
traductoare, elemente de masuraro !ii
prelucrare a semnalului obtinut de lal
traductoare si elemente de afisara:
a rezultatului masurarii,
Fig. 1.135. Schema bloc simplificata Schema bloc sirnplificata a unui
a unui aparat de cintarit cu doze. aparat de cintarit cu doze este pre
zentata in figura 1.135 in care (1)
reprezinta blocul traductor, (2) blocul de rnasurare si prelucrare a
semnalului furnizat de blocul traductor, iar (3) reprezinta blocul de
afisare a rezultatului masurarii, Aparatele de cintarit cu doze au 0
precizie medie si inferioarn.
- Doze de mdsunu, Doze1e sint corpuri de otel elastic care se
deformeaza sub actiunea sarcinii dntarite. Deformarea este preluatii
de alte elemente si transformata in semnal electric. Se va explicala
fiecare tip de doza in ce constau aceste elemente. Denumirea uzuala
a doze1or este de celulc dinamometrice de masurat sau doze de mdsurat,
In functie de modul de solicitare a elementului elastic, dozele se
pot c1asifica dupa cum urrneaza :
doze de compresiune;
- doze de tractiune :
- doze de incovoiere;
I III Dozele solicitate la compresiune sint cele mai mult folosite. Dozele
solicitate la tractiune si incovoiere sint folosite la cintarirea corpurilor
I: u!:
suspendate.
Dozele se construiesc in mai multe variante dintre care cele mai
uzuale sint :
dozele tensometrice;
doze1e magnetoelastice;
dozele maglletostrictive;
dozele inductive;
dozele cu microcontacte.
Se mentioneaza ca doze1e se utilizeaza pe scad Iarga si la masura
rea fortelor.
- Doze tensometrice. La aceste doze, ca de altfel si la alte variante
constructive, 0 atentie deosebita se acorda constructiai mecanice a
corpului elastic. Forma corpului elastic conditioneaza in mare miisura
obtinerea unei precizii de masurare ridicata,
In tabelul 1.17, sint aratato diferite forme constructive ale corpu
lui elastic la dozele tensometrice solicitate la compresiune.
!n tabe1ul 1.18 sint aratate diferitele forme constructive ale corpu
lui elastic la dozele tensometrice solicitate la intindere sau inco
voiere.
174
v:l-rianta constuct iva I Forma const ruct iva

Cilindru plin
I
Dcopt&
0

l'ilindru gal
I
Coloana H
II

1 coloane cu
II
0
I,allla hiperboloid. I
I
II
III
Tabelul 1.17
Forma ccnst ruct iva
II Varianta const ruct iva II
rl Paralelipiped stan
tat
Ine! elastic cu
deformare radiala,
D
Cilindru incarcat
pe generatoare.
~
~
Inel toroidal.
~
II I
t
II Bara flambata,
I
dJ
175
Varianta construct iva r Forma construct ivA Varianta constuctivA
Dublu inel supus I
la torsiune.
Cilindru decupat. I
Varianta const ruct iva t
i: II!
'Iii
rnel
I" '''I''
.. 1111"
.Paralelipiped stan
tat circular.
Placl
in morrtaj com
pena.
176
8
t
rnel elastic cu
fire libere (inf,t
surate pe baste
de sticla).

Cadru supus la
flambaj (Porta
axiala).

Forma construct iva II Varianta constuct iva


+


t

+
Bara tncastrata,
Triunghi de egala
rezistentao
Cadru din placi
triunghiulare.
Tabela 1.17 (continuare)
I Forma constructtva
,
+

8o.rlono{e de sheld.
+

Tabela 1.18
l Forma coustucti va

A



Corpul elastic se executa din materiale cu limita de elasticitate
rela tiv mare:
- otel avind in compozitie Fe-Cr-Mo-Ni (E =19,6 -;- 21,36
10
2
N1m
2
oe = 785 ..;-. 980 . 10-
6
N1m
2)
;
- dural avind in compozitie Al-Cu-Mg (E = 63,70 -;- 70,56
10
2
N1m2 ce = 245 -;- 342,8 . 10-
6
N1m2) ;
- cupru beriliu (E = 9,8 ..;-. 11,76 . 10-
2
N/m
2
; ce = 88,2 . 10-
6
N/m
2
) . '
Pentru siguranta in functionare, domeniul de solicitare al corpu
lui elastic se alege 1/4 sau 1/3 din limita de elasticitate a materialului.
Pe corpul elastic se aplica marca sau captorul. Marca sau captorul
consta dintr-o rezistenta a carei valoare variazaproportional cu
deformarea corpului elastic. Marca se poate confectiona sub forma
de fire, sub forma de bobine san sub forma de folii.
Marcile sub forma de fire pot fi lipite de corpul elastic prin inter
mediul unor c1eiuri sau rasini speciale sau pot fi infasurate pe bastonase
de sticla incastrate in extremitatile corpu1ui elastic.
1,:[arci1e sub forma de bobine se lipesc de corpu1 elastic.
Marcile sub forma de folii se executa similar cu circuitele imprimate
si de asemenea se lipesc de corpu1 elastic.
Materialele frecvent folosite pentru rezistenta sint ISO-elastic,
crome1ul si mai ales constantanul. Diametru1 firelor de masurare este
aproximativ 0,2 mm, iar valoarea rezistentei e1ectrice in cazul marcilor
sub forma de bobine poate ajunge 1a 1,5 kQ.
Se acorda 0 mare atentie locului de amp1asare al marcii pe corpul
elastic. Aceasta trebuie plasata in zone in care efortul unitar in sectiune
este constant, 1a 0 solicitare constanta. '
In cazul folosirii marcilor sub forma de fire la doze1e solicitate
la intindere, alungirea longitudinal a a corpului elastic se transmite
direct rezistentei. Conform legii lui Hoocke.

(66)
in care:
e este a1ungirea relativa a corpului elastic;
I - lungimea corpu1ui elastic;
/).1 a1ungirea corpului elastic;
a efortu1 unitar in corp;
E - modulul de e1asticitate;
A aria sectiunii considerate.
G - greutatea care solicita corpul elastic.
12 -. Tehnica masurarii maselor, volumelor martmtlor analitice 177
Rezistsnta electrica a marcii este data de relatia :
1 II
e e
R=p-.s=py' (67)
f
in care:
R este rezistenta conductorului;
p - rezistivitatea electrica ;
5 - sectiunea conduetorului;
V - volumul conductorului :
Ie - lungimea conductorului.
Pentru a obtine relatia dintre alungirea corpului
elastic si rezis
tenta electrica a marcii, diferenticm relatia (67) :
II I' I"
AR = Ap ; +2 It' Ale V - p ;. AV.
Dar:
I ~ R
y-=p-
I r lill'
2 IeI' = 2.!!.. .
V Ie '
I i' ,I
p l ~ R
VJ=y
Atund se obtine relatia :
". 1111',
-r I:.R = 1:.1' +2 I:.l e _ I:.V .
(67')
I ," ' I ~ " R I' i, V
Daca flo este coefidentul lui Poisson (raportul dintre contractia
transversala si alungire) si k
v
0 constanta de material, fiind cunoscute
relatiile :
/1:.; = (1 - 2 fJ.
) si, l;' J (67")
~ i
~ = kv ~ , I (67''') - relatie experimentala
178
se poate scrie :
1:.1 1:.1 )
I:.R = k . I:.I
e
(1 - 2flo) + 2 ~ - ~ (1-2flo ,
R v t, t, t,
I:.R = I:.l
t
[k
v(l
- 2flo) + 1 + 2floJ. (67
I V
)
R t,
in final se 0 btine :
1
(68)
\1:.: = kmE.
In aceasta relatie k reprezinta coeficientul de sensibilitate al
m
materialului.
Deformatia corpului elastic sub actiunea greutatii este transfor
mata deci, in variatia unei rezistente electrice care va fi masurata cu
o schema adecvata.
In ultima vreme se utilizeaza pentru confectionarea marcilor ten
sometrice semiconductori. Marcile cu semiconductori au 0 sensibili
tate mult mai mare dedt marcile metalice si sint influentate mai
putin de factori externi. Aceste marci se realizeazji in multe variante
constructive. Datorita progreselor realizate in tehnica elementelor in
tegrate, aceeasi pastila de siliciu poate sa contina nu numai elementul
sensibil, dar si circuite de amplificare, obtinindu-se in felul acesta
semnale electrice cu valori mari.
Mentionam ca marcile tensometrice sint folosite nu numai pentru
masurarea maselor ci si pentru masurarea altor marimi mecanice
(forte, presiuni, etc.).
In figura 1.136 se prezinta 0 sec- l' J
tiune printr-o doza tensometrica, Cor
pul elastic are forma unui cilindru
gol (2) pe a carui fata interioara se
monteaza marcile (7) orientate in di
rectia in care au loc deforrnatiile. Pe
Iata exterioara sint aplicate de ase
menea 4 marci insa orientate per
pendicular pe directia deforrnatiilor.
Creutatea se transmite la corpul elas
tic prin emisfera (6) si 0 piesa in
tcrrnediara (7) denumita capacul do
zei. Carcasa (4) asigura etanseitatea,
robustetea si capacitatea dozei de a Fig. 1.136. Dozil. de mllsurnrc tenso
lucra in medii cu praf, corosive si Cll metrlcll.
179
..
un grad accentuat de umiditate. Membrana (3) elimima influenta
fortelor transversale.
In figura 1.137 este prezentata doza tensometrica realizata dupa
o conceptie originala a Institutului de Cercetari si Proiectari pentru
Automatizari-Bucuresti. Corpul elastic (1) are forma de inel, iar marca
este construita sub forma unor fire (2) intinse liber, prinse de bastonase
de sticla (3), incastrate in corpul elastic. Doza este solicitata la
compresiune. Se pot masura mase pina la 5000 kg.'
- Doze magnetoelastice. Daca un corp feromagnetic se deforrneaza
elastic, deci in corp apar tensiuni mecanice elastice, curba sa de mag
netizare se modifies. La compresiune, permeabilitatea materialului
scade, iar la intindere creste, Doza magnetoelastidi confine 0 indue
tanta inglobatii in materialul feromagnetic din care este alcatuit
corpul elastic.
In figra 1.138 este reprezentata 0 sectiune printr-o doza magneto-
elastica. Corpul dozei (2) este un cilindru masiv din permaloy C (78,5%
Ni). In aeest cilindru se prac
tica, prin frezare, santuri in
care se asaza infasurari de
cupru (3). 'Greutatea' este apli
cata prin intermediul unei
emisfere (6) si a eapacului (1).
II
J I!
Creutatea care solicita doza
creeaza 0 tensiune mecanica
"lIiI
II
2
4
I!JI
J
-,

Fig. 1.137. Dod tensornetrica fabrlcata Fig. 1.138. Sectiune printr-o
in RSR. doza magnetoelasticil..
uviud drept rezultat modificarea perrneabilitatii (1. a materialului.
PI' masura ce greutatea perrneabilitatea seade. Variatiile en
temperatura ale infasurarilor de cupru sint compensate de rezistenta
(.'I) cu coeficient de temperatura negativ. Daca infasurarile de eupru
siut alimentate cu tensiune constanta, curentul care circula prin in
este proportional en 1/(1.. Infasurarile de cupru se monteaza
in bratele unei punti de inductanta 4.
Dozele magnetoelastice sint solicitate numai la eompresiune. Daca
sint supraincarcate apare fenomenul de saturatie magnetica.
Cu aeeste doze se pot masura mase cuprinse intre 0,1 t si 20 t.
- Doze magnetostrictive. Doze1e magnetostrictive folosese efectul
lit. magnetizare a unui corp sub influeuta unei deforrnari mecanice.
"crmeabilitatea magnetica a corpului depinde de starea locala vde
IIdormatie. Efectul magnetostrictiv este puternic in corpnrile fero
magnetice san ferimagnetice.
o asernenea doz.a este aldituita (fig. 1.139, a) din tole silicioase,
prcvazute cu 4 orificii, in care au fost introduse dona bobinaje incru
forrnind primarul si respectiv secundarul unui transforrnator.
primara este alimentata eu tensiune alternativa. In ab
sl'nta solicitarii, liniile de flux se inchid ca in figura 1.139, b neafectind
hobinajul seeundar.
La aplicarea fortei, modificarea permeabilitaj.ii in sensul de apli
care al aeesteia are drept urmare modificarea traseului liniilor de
0-----
0----
c
+
b
a
Fig. 1.139. Tole de dozil. magnetostrictive.
161
180
cimp care inconjoara si infasurarea de
2 J
masurare, inducind in aceasta 0 t.e.m.
proportionala cu fort a (greutatea corpu
lui, respectiv masa acestuia) (fig. 1.139, c).
/4
Doza are forma din figura 1.140, to
lele silicioase fiind amplasate in partea
centrala intr-un locas special (1) etans.
j
Greutatea este preluata punctiform de
6 doza prin emisfera (2) si este transmisa
pachetului de tole prin intermediul ele
mentului (3) care este legat de corpul
. . (4) al dozei prin membranele elastice (5).
Ftg. [.140. magnetostne- Doza mai poseda un dispozitiv de con
tlvll. solidare (6) pe Iundatie si urechi deta
sabile (7). Tolele si infasurarile sint pro
tejate impotriva umiditatii, prafului si a altor agenti destructivi
prin acoperire cu un invelis de rasini epoxidice.
Cu doze de acest tip se pot masura mase pina la 2000 t.
- Doze inductive. La dozele inductive, deforrnatia corpului elas
tic deplaseaza miezul feromagnetic al unei bobine, deterrninind in
felul acesta modificarea inductivitatii L a bobinei.
In figura 1.141 este reprezentata 0 sectiune printr-o doza in
I r
ductiva, Corpul elastic (1) are forma unui cilindru. Greutatea solicita
corpul (3) si prin intermediul sferei (4) este preluata de membrana
I i' It,
(2) care se deforrneaza elastic, antrenind in felul acesta si miezul
feromagnetic (5). Bobina (6) este prinsa de arrnatura fixa (7).
De la bobina ies in exterior conductoarele (8).
4
,., 'II"
5
7
8

5
Fig. [.141. Sectiune printr-o
doea inductiva.
182

a
2
L,

LZ
J
/

b
Fig. [.142. Dozll inductiva,
In figura 1.142, a este aratat un alt tip constructiv de doza inducti
va. Corpul elastic (1) are forma unui inel de care se prind, in partea
snperioara, infasurarile (2). iar in partea inferioara miezul Iero
magnetic (3). In urma deforrnarii inelului, care poate fi solicitat
atit la intindere cit si la compresiune, se modified inductivitatea bo
binelor. Schema electrica echivalenta a celor 2 bobine este data in
figura. 1.142, b.
Cu dozele inductive se pot masura curent mase pina la 20 t.
- Doze cu microcontacte. Dozele cu microcontacte se preteaza la
actionari sau automatizari de procese de cintarire, 0 asemenea doza
poate sesiza depasirea valorii prescrise a masei masurate. In figura
1.143 este reprezentata 0 doza cu microcontacte. Corpul elastic (1)
are forma inelara, iar solicitarea este preluata prin intermediul ernis
ferei (2). Bratele (3) sustin microcontactele (4). Distanta intre micro
contactele (4) si microcontactele (5) fixate pe corpul elastic se poate
regIa cu ajutorul suruburilor (6) in functie de valoarea prestabilita
a masei masurate.
Accesoriile dozelor. In scopul realizarii unei masurari cit mai exacte,
dozele sint prevazute cu 0 serie de elemente auxiliare: - placa de
prindere; - elementul de preluare a solicitarii : - suportul; - si
guranta de suprasarcina. Placa de prindere (1) din figura 1.144,
care serveste la fixarea corpului cintarit (2), se interpune intre acesta
doza (3) si are rol in asigurarea distributiei uniforme a sarcinii,
::::=:J
2
7
I
" 1

/
6
.7
Fig. [.143. Doza en microeon
Fig. [.144. Placa de prindere.
tacte,
183
Placa de prindere mai este prevazuta
4--
cu pernita (4), cu inelele de otel (5)
si cu siguranta (6). Deasupra placii
se asaza placutele metalice (7) de
egalizare a efortului. Corpul de cin
tarit poate fi asezat si liber pe doza
prin interrnediul unei foi de met.al-az
best. Metal-azbestul sau ferodoul
cum este denumit comercial - este
un material constituit dintr-o tesa
tura sau dintr-un amestec de fibre de
~ J 2
Fig. 1.145. Suport de dod cu bile. azbest si fire metalice neferoase si are
un coeficient de frecare foarte mare.
Elementul de preluare a solicitarii are rolul de a prelua solicitarea
punctiform si de a 0 distribui uniform pe corpul elastic. Preluarea
punctiforma este asigurata de 0 sfera, 0 emisfera, un con etc. La do
zele descrise anterior, elementul de preluare a solicitarii face parte din
ansamblul dozei, dar el se poate prezenta si ca accesoriu separat.
Pentru asezarea dozei pe fundatie serveste suportul dozei. In
forma cea mai simpla, suportul dozei se prezinta ca 0 placa prevazuta
cu gauri de prindere a dozei si cu gauri de prindere de fundatie. Doza
.se asaza pe suport intr-un locas circular.
I I ~ i
Atunci cind exista pericolul aparitiei unor forte laterale care ar
influenta negativ precizia masurii, se folosesc suporturi cu bile cu role
II ,I!;
(fig. 1.145). Suportul cu bile din figura 1.145 este format din 2 parti (7)
si (2) care sustin cite 0 placa din otel dur (3). Bilele (4) sint asezate
in locasurile unei placi de ghidaj. La aparitia unor forte laterale,
partea de sus a suportului aluneca pe bilele (4), evitindu-se astfel
efectul nedorit al acestor forte.
Pentru protectia la suprasarcina, mai ales in Aregim dinamic, se
,. ';":1
utilizeaza siguranta de suprasarcina (fig. 1.146). In acest caz, se re
nunta la placa de prindere, in locul acesteia montindu-se siguranta
de suprasarcina. In interiorul carcasei (7) se afla arcurile calibrate
(2). Arcurile se tensioneaza cu ajutorul suruburilor (3) la 0 valoare
apropiata de sarcina maxima a dozei. Arcurile se sprijina pe placa
,I
(4) si pe poansonul (5). Sarcina se transmite dozei prin interrnediul
arcurilor. La aparitia unei suprasarcini, arcurile sint comprimate sup
limentar, iar corpul cintarit se va sprijini pe reazemul rigid (7). In
felul acesta este asigurata protectia dozei. Siguranta se sprijina pe
doza (8) prin intermediul pernitei (6).
Elemente de masurare fji prelucrare a semnalului electric jurnizat
de traductoare. Pentru masurarea semnalului furnizat de traductoare
I
/
-. J
~
~ ~
u,
Fig. 1.146. Siguranta de
suprasarcina,
se ntilizeaza scheme electrice adecvate. Atunci cind se obtine un sem
nal electric mic, schema realizeaza si 0 amplificare a acestuia.
Semnalul electric furnizat de pilda de dozele tensometrice fiind
suficient de mare este masurat cu ajutorul unei punti electrice fara
a mai necesita amplificare. Puntea este alimentata cu tensiunea
continua U
A
iar la iesire se obtine tensiunea U
e
, care se masoara cu
un aparat corespunzator. In lipsa solicitarii dozei tensiunea U e, este
nula, Se poate demonstra ca pentru 0 solicitare oarecare, tensiunea
de ie9ire a puntii este proportionala cu deforrnatia corpului elastic.
Aparatul indicator este gradat direct in unitati de masa, Valoarea
maxima a tensiunii de alimentare este limitata de rezistenta marcilor
(uznal intre 10-15 V).
Cind se utilizeaza pentru masurare
1
o singura doza tensometricii cu marci
rezistive, puntea de masurare este con
!
stituita chiar din marcile dozei. In fi
:;:
gnra 1.147 este data schema electricii a
unei doze tensometrice cu 8 marci. Se
demonstreaza matematic cii la dozele If,
cu corp elastic cilindric, solicitate la
+
cornpresiune, cele mai mici erori de rna
RT?
snrare se obtin daca se utilizeaza 8
marci (R
1
R
s
), dintre care patru
(R
2
, R
3
, R 6' R 7) numite marci active +
Va preiau efortul de compresiune, iar cele- L ---l
lalte patru (R R
4
, R
s
, R
s
) preiau efor- ----
v
turile laterale din corpul elastic. R
o
si Fig. 1.147. Schema electrica a
R ~ reprezinta rezistente de ajustare unei doze de masurat.
185
184
II
' -"'"
/ -
1/,
{If
(
"<1/
,+.. - \ I
4f&: J (1)
II aj\ i
I
M"'I \,
\1 /VR,

I
o
r I
---- - - - ------.J
Fig. 1.748. Schema de masurare
a sernnalului obtinut de la 0 dozli
magnetoelastica.
grosiera si respectiv fina pentru echili
brarea bratelor puntii. Pentru compen
sarea variatiilor rezistentei marcilor cu
temperatura se introduce intr-un brat
al puntii rezistenta R
T
. , iar pentru
tJ compensarea variatiei rezistentei marci
lor datorit.a dilatarii sau contractarii
corpului elastic se utilizeaza rezistentele
RT , si RT
In cazul deterrninarii masei unor
corpuri mari ca buncare, recipienti etc.,
care necesita mai multe puncte de spri
jin este necesara utilizarea unui numar
corespunzator de doze. Utilizarea mai
multor doze contribuie la marirea
semnalului electric care se mascara.
Din punct de vedere electric, in
functie de sensibilitatea aparatului in
dicator, tensiunile de iesire Se pot lega in paralel, in serie sau rnixt,
Atunci cind se utilizeaza doze magnetoelastice, masurarea semna
lului electric se face cu 0 punte de inductante, In figura 1.148 este
redata schema de principiu a masurarii semnalului electric, atunci
cind se utilizeaza pentru cintarire 0 singura doza magnetoelastica.
'\1
Inductanta L T a dozei se monteaza intr-un brat al puntii, iar in alt
brat inductanta de comparatio L
M
. In celelalte doua brate se mon
teaza rezistentele R1 si R
2
De asemenea, in serie cu inductantolo
LT si LM se monteaza rezistentele reglabile R
T
si R
M
, pentru echi
librarea puntii. Fiind 0 punte cu inductante, puntea se alimenteaza
in curent alternativ. Diodele D
1
. D
4
servesc pentru redresarea
,i"I;':::
curentului de dezechilibrare al puntii care apare in procesul de rnasu
-'I rare. Aparatul indicator este un aparat de curent continuu si se gra
';';il
deaza direct in unitati de masa.
Schemele electrice care mascara semnalul obtinut de la traduc
toare, fad sa-l amplifice, sint scheme simple, dar introduc erori mari
datorita variatiei accidentale a fiecarui element din circuitul de rna
surare.
Schemele electrice care amplifies semnalul furnizat de traductoare
au perforrnantele imbunatatits (se ut.ilizeaza amplificatoare cu reac
tie negativa, stabilizatoare de tensiune etc.). Amplificarea sernna
lului se realizeaza fie in curent continuu fie in curent alternativ. Ase
menea scheme de masurare le putem intilni in componenta apara
telor de dntarit cu doze, indiferent de solutia constructiva adoptata
pentru doza.
Folosirea metodei de
masurare prin compensare
(pentru arnbele tipuri de
scheme) ridica considerabil
precizia de masurare. Se
folosesccompensatoare cu
compensare totala sau pro
portionala. Compensarea
semnalului se realizeaza
continuu la compensatoa
rele analogice, si in trepte
la compensatoarele digitale.
In industrie se folosesc, de
obicei scheme cu compen
sare automata. In figura
1.149, este data simplificat
automata.
r--'
r----..,..--
,!.
I
Iei' -, O
I I I
;... I .' I j
..... r----,--.--,. t
.
0
.
;. ,....--,
I I C?'. i
;
,
l--lJ__.': _ i
r
./
,
c" ,I
I
l . --. T . '", _: -:_:_ .. __ J
-_.-6---'
, ......,It b+s'
"
1
1.
Fig. 1.749. Schema de masurare prin metoda
cornpensarii.
0 schema de masurare cu compensare
Traductoarele T
1
T
4
sint conectate in punte. Variatia rezis
tentei lor in urma solicitarii, reprezentata de greutatea corpului cin
tarit, dezechilibreaza puntea. Semnalul de dezechilibru al punt
ii
este
introdus in amplificatorul (2) care actioneaza motorul electric rever
sibil (3) al unui potentiometru electronic. Motorul deplaseaza cursorul
potentiometrului (R ) pentru echilibrarea puntii, iar pe scara (4)
v
este indicata valoarea masei masurate. Semnalului electric furnizat
de traduetoare i se opune, deci, semnalul obtinut de la un element de
regl
are.
Schema prezentata realizeaza 0 compensare totala si continua.
Operatia de dntarire a unor produse implica masei
ambalajelor. a dispozitivelor de prindere, etc. Aceasta impune ca ina
inte de dntarire sa se Iaca tararea instalatiei. In cazul cind operatia
de tarare se executa automat, aceasta se comanda din exterior, prin
tr-o cheie prevazuta pe panoul aparatului. Compensatorului de rna
surare i se mai asociaza, in acest caz, un compensator auxiliar, po
tentiometru de tarare, relee temporizate, etc.
Compensatoarele digitale ofera 0 precizie mai buna decit cele ana
logice, au 0 viteza rnai mare de raspuns si nu poseda elemente mobile
supuse uzurii. Afisarea numerica directa, gabaritul redus, sigurant
a
in frmctionare oferita de folosirea circuitelor integrate le confera 0
neta superioritate. Principalul dezavantaj al compensatoarelor digitale
estecostul aetual relativ ridicat.
Schemele de rnasurare a semnalului obtinut de la traduetoare se
realizeaza divizat, bloc sau modular. Executia divizata cuprinde uni
tat
i
disparate reunite intre ele prin cabluri conduetoare. Execut
i a
bloc cuprinde unitati tip montate in sertare Execut
ia
187 186
modulara cuprinde un numar de module debrosabile cu functii bine
definite, care conectato in sertare due la realizarea schemei propuse.
Cu un mumar limitat de module tipizate se pot realiza mai rnulte ti
puri de scheme de cintarire, Executia modularji reprezinta ultima
orientare in acest domeniu, prezerrtind avantaje ca :
, posibilitati usoare si rapide de adaptare la noi conditii tehno
logice si
- depanare rapida.
Elementele de afisare sint fie elemente de afisare analogica, fie'
clemente de afisare numerica.
- A f i ~ a r e a 'analogica a masei, Dupa cum s-a aratat, traductoarele
sint alimentate eel mai adesea cu tensiune continua sau alternativa,
la iesire obtinlndu-so un semnal de aceesi natura. Sernnalul de ie
sire, amplificat sau nu, este afisat pe un aparat electric a carui scala
este gradata direct in unitati de masa,
Scala aparatului poate fi:
scala circulara sirnpla ;
scala circulara dubla indicind unitatile ~ i decadele;
scala cu tarnbur orizontal si reper fix;
scala cu panglica rotitoare, cu lentila de miirire.
Pentru afisarea analogica in locuri deschise, unde rezultatul tre
buie citit de la distante mari, se utilizeaza aparate indicatoare speciale
I _II,
1'1 fie de tip ceas, fie cu dira lurninoasa. Caracteristic pentru afisarea
analogica este indicarea continua a marimii masurate.
, :I!
- Afisarea numericii a masei, Afisarea numerica reprezinta 0
tendinta moderna care ofera avantaje fata de afisarea analogica :
sint eliminate erorile de citire si inforrnatia de masurare este vizuali
zata si perceputa rapid.
, )/""1
Afisarea numerica este discontinua (discreta). Cel mai raspindit
sistern de numeratie folosit in cazul prelucrarii numerice a inforrna
tiei de masurare este sisternul in baza 2. Acest sistem perrnite folo
sirea unor scheme simple cu elernente active cu numai 2 stari stabile;
una din stari este asimilata cu stare ,,0", iar cealalta cu starea ,,1".
Inforrnatia nurnerica este astfel usor de prelucrat ~ i transmis. Pentru
afisarea numerica a rnarirnii de intrare este necesara transformarea
codului binar intr-un cod care permite afisarea cu zece pozitii (cores
punzatoare cifrelor 0 ... 9) si respectiv cu 7 segmente cu ajutorul
carora se pot forma cifrele de la la 9.
Dupa modul de reprezentare a cifrei, indicatoarele nurnerice fo
losite in constructia aparatelor de cintarit pot fi:
indicatoare numerice cu spot luminos;
indicatoare numerice in mozaic ;
188
indicatoare numerice cu segmente de linii luminoase;
indicatoare numerice ell figuri.
La indicatoarele numerice cu spot luminos, reprezentarea cifrei
in Iata operatorului se face sub forma unui spot luminos care se de
plaseaza cu viteza foarte mare, astfel incit creeaza imaginea statica
a 'cifrei. '
La indicatoare1e mozaic, cifra de pe tablou este format a din
puncte separate luminoase si forma cifrei se obtine din diferitele com
hinatii ale punctelor luminoase.
La indicatoarele cu segmente cifra este formata nu din puncte
luminoase, ci din segmente luminoase.
Indicatoarele cu figuri prezinta cifra pe ecran in forma unei figuri
pregatita dinainte. Figura poate fi gravata pe metal sau pe sticla.
Indicatoarele cifrice de panou contin tuburi cu descarcare in gaze
care au electrozi in forma de cifre (cu rol de catozi). Aceste tuburi
sint cunosctite sub denumirea de tuburi NIXIE.
Comanda indicatoarelor numerice se face cu elemente mobile
sau statice. Indicatoare1e cu elemente mobile contin parti mecanice
comandate electric, in general. Indicatoarele cu e1emente statice
utilizeaza pentru indicatia numerica fenomene diverse ca : fotoluminis
centa, luminiscenta catodica, actiunea razelor infrarosii asupra ecra
nelor Iuminiscente, fenomene in cristale lie hide, etc.
,
Pentru citirea indicatiilor la distante man (in hale, la citirea sarci
nii macaralelor, etc.) se utilizeaza indicatoare cifrice cu lampi cu incan
descerrta. Cifra se obtine prin ilurninarea cu Iampi cu filament a unor
fante practicate intr-un
ecran opac. Indicarea ci
frica se poate obtine si
~ .
2 '>>-----,
direct priu iluminarea unor
lampi cu incandescenta
intr-un cirnp cu 7 X 5
Iampi. Comanda aprinderii
lampilor se face printr-o
schema cu relee.
Daca semnalul obtinut
este analogic i se utilizeaza
afisarea numerica, este ne
cesara introducerea in
schema de masurare a
unui convertor analog-di
gital. unui semnal analogic.
189
Fig. I.150. Schema bloc de afisare numerica a
Convertorul analog digital este un "dispozitiv de eodare, utilizat pentru dis
eretizarea dupa 0 regula prestabilita a unui semna1 eontinuu, purtator a1 infor
matiei de masurare" (STAS 2810-69).
In figura 1.150 se da 0 schema bloc de afisare a semnalului ana
logic sub forma numerica, Blocul (1) este blocul adaptor intre impe
danta de iesire a dozei si impedanta de intrare a blocului comparator
(2). Blocul comparator compara semnalul analogic de intrare cu un
semnal analogic obtinut de la un convertor digital-analogic (3). Con
vertorul digital-analogic contine 0 retea (R) de rezistente de precizie,
cu ajutorul carora se transforrna semnalul numeric codificat al numa
ratoarelor N
l
.. . N
n
.
Pentru a intelege, in principiu, functionarea acestei scheme, pre
supunem ca, la un moment dat, blocul (4) de afisare numerica a afisat
masa cu valoarea mI' In momentul urrnator se cintareste un corp
cu valoarea masei m
2
In blocul (2) se vor compara semnalul cores
punzator masei m
l
cu semnalul corespunzator masei m
2
In Iunctie
de semnul diferentei (m
i
< m
2
sau m
2
< m
l
), comparatorul (2), prin
i ntermediul blocului (5), va comanda numaratoarele (N) sa numere
i ntr-un sens sau altul impulsurile primite de la blocul (6) pina la
egalizarea celor doua semnale. Blocul (4) va afisa noua valoare m
2

, Prelucrarea transmiterea la distan!a a daielor ob!inute prin cin

idrire, Datele obtinute prin cintarire se pot pre1ucra cu :
elemente de calcul specializate;
IJ::;?
dispozitive de imprimare;
masini contabile integrate;
calculatoare de proces.
Elementele de calcul specializate executa operatii aritmetice, sim

ple, cu semnalele analogice obtinute de la traductoare (cu sau fiira
adaptare).
oil
Dispozitivele de iniprimare pot fi masini de tiparit, perforatoare
de banda sau cartele, In afara de valoarea masei determinate se pot
imprima si alte date suplimentare (data si ora cintaririi, or. sarjei
etc.)
Masinile contabile integrate realizeaza calcule complexe (totali
zare partiala, totala etc.), imprimindu-le pe formulare tip.
Calculatoarele de proces sint calculatoare care conduc procese
tehnologice complexe. Atunci cind in procesul tehnologic intervin
operatii de cintarire, semnalele obtinute de la instalatia de cintarire
sint introduse in calculator pentru analiza, decizie, comanda,
Transmiterea la distant-a a datelor obtinute prin cintarire se face
prin circuite electrice. In general, se prefera transmiterea in curent
190
.//
--r-
_0
--------=-== 1M
t __
- ._


I
J
.. '(.j . ,,;
'/,',.) 'I / '
Fig. 1.151. Aparat de cintllrit eu p1atformll.
ce1ei in tensiune, deoarece influent-a parazitilor electrici este mai
redusa. Transmiterea datelor obt-inute de la aparatele de cintarit
la distante mari se face prin unde radio.
Tipuri constructive $i junc!ionale de aparate de cintarit cu doze.
Aparatele de dntarit cu doze se utilizeaza in foarte multe dome
nii si prezinta 0 mare diversitate de tipuri constructive si Iunctio
nale.
Le gasim raspindite mai ales in industrie, functionind adesea
in conditii grele de mediu, supuse la solicitari statice sau dinamice.
Aparatele de uz industrial se construiesc ca aparate robuste, cu 0
fiabilitate ridicata, De foarte rnulte ori le intilnim ca parti componente
ale unor instalatii complexe aferente proceselor tehnologice.
Pentru cintarirea vehicolelor se utilizeaza aparate de cintarit
al carer receptor de sarcina este constituit dintr-e platforma.
Pentru cintariri de laminate (profile, tabla, benzi) de blocuri
incandescente si in general de materiale transportate pe cai cu role,
receptorul de sarcina al aparatului (fig. 1.151) este tot 0 platforma
(1 2) care se gaseste sub rolele (3); este prevaztrta cu grinzi trans
versale (8) si se ridica numai in tirnpul dntaririi. Greutatea materia
lului de pe role este preluata de aceste grinzi. Platforma se sprijina
pe un piston (9) care se deplaseaza in corpul cilindric (6) si este act-
io
nat hidraulic de agregatul 4, prin intermediul conductei 7. Corpul
pistolului se sprijina pe 0 doza tensometrica (5).
Pentru cintarirea din mers a vagoanelor, de asemenea, se utilizea
za aparate de cintarit al carer receptor de sarcina este 0 platforma.
191

n,
(.
".""
'n,./,(;I'
; / I ,'777177
IH I ---j!)

Figura 1.152 infatigeaza 0 schema
bloc de principiu a unui asemenea
aparat. Calea ferata (2) este intre
rupta si platforma (3) este plasata
pe dozele (4). Vagonul (1) este cin
tarit in momentul in care se depla
seaza pe platforma.
La cintarirea vagoanelor din
C
1
mers, desi viteza este mica (cca.
3 km/h) apar fenomene ttanzitorii
la intrarea osiei pe platforma si
vibratii de joasa frecventa (2, 3 Hz)
peste care se suprapun armonicii de
ordin superior, ceea ce duce la sca-
Fig. 1.152. Schema bloc a instalat.iei derea preciziei. Semnalul furnizat
pentru cintarirea din mcrs a vagoanelor. de doze este trecut prin blocurile
(5) si (6) unde are loc detectarea
si atenuarea undei de joasa frecventa. Semnalul de iesire al atenuato
rului, cind circuitul poarta este deschis incarca condensatorul C
2

Tensiunea de 'indrcare a condensatorului este rnasurata, ea fiind
proportionala cu masa vagonului. Elementele Zl si C
2
alcatuiesc un
circuit de filtrare. Deschiderea portii (9) este comandata prin impulsuri
,dreptunghiulare emise de generatorul (8) cuplat cu un circuit de
,
comutare (7). Circuitul de comutare este actionat la trecerea vagonu-
II,;"
lui de pe calea ferata pe platforrna.
Aparatele de cintarit cu doze se utilizeaza foarte comod si la
cintarirea corpurilor suspendate. In figura 1.153 este aratat cum se
monteazii la cirligul unei macarale doza (1) a unui aparat de cintarit.
flo'" Schema bloc a aparatului este data in figura 1.154. Aid este necesar
ca valoarea masei cintarite Sa fie cunoscuta atit de macaragiu cit
i
si de personalul de deservire de pe sol. Se impune deci, transmiterea
la distanta a valorilor masurate, Semnalul obtinut de la blocul traduc
tor (1)este masurat in blocul (2) si codificat in blocul (3). Blocul (4)
serveste pentru afisaj numeric mic in cabina macaragiului, iar blocul
(5) serveste pentru afisaj numeric mare, instalat pe podul rulant
care poate fi vazut de la distanta. Blocurile (6), (7) (8) servesc pen
tru transmiterea la distanta a inforrnatiei de masurare, care este
primitii de blocurile (9) si (10), afisata numeric cu cifre mid de blocul
(11) 9i inregistrata in blocu1 (13) dupa 0 decodificare realizata in
blocul (12).
La caile aeriene se pot folosi aparate de cintarit cu doze montate
pe sina.
192
\--. --'
"

r.. :---:-\
""2 'I q , ,-_.-J __
Fig. 1.154. Schema bloc a unui apa
Fig, 1.153. Montarea unei
rat, de cintilrit cu doze, cu transmiterea
doze de masurat la cirligul
la distanra a valorilor masurate.
unei macarale.
Pentru cintarirea motoarelor de gabarit mare, a transforrnatoare
lor uriase, care se realizeaza cel mai adesea ca unicate, se folosesc
uparate de cintarit cu doze prinse de piStOIlul unor cilindri hidraulici.
Aparatele sint portabile. Prin actionarea pompei de alimentare a
c-ilindrilor. pistonul se ridica :;;i preia sarcina. Se folosesc 3 sau 4
.iparate de cintarit dispuse simetric sub utilaj.
In schema din figura 1.155 este prezentata in principiu functio
"area unui aparat de cintarit utilizat in garile maritime si aeriene
f-- '-l-L' (t1 1-1
' r'
I
I'

? (-1 J
L ----' -1,_'
1
,',' ." ", I
["'1
1 .;;' -1:' "
J '__ '
L.
ill'
I'
t:1
\11
III
1
III
. '4_J
i!,:
11
"J;J
\
pcntru cintarirea colete1or.
Sc determina nu numai masa
('oletului, dar si volumul aces
t Ilia. Coletul (5) este adus de
pc banda transportoare (4)
pl' banda de masurare (3)
(an.' este amplasata pe doze
Ill' masurare, Coletul trece
printr-un cimp de explorare
('II cclule fotoelectrice (2). Ce
11I1l'ksint iluminate de lampile
(I) in spectrul ultraviolet.
l tru lira coletului modifica ilu
uriuurca fot ocelnlclor. de aid
1:\ . mi\lHIlt\IH nltuwl 01" , 'YnlU111u1ur ,I
. --1
_oi
._---;)
Fig. 1.155, Apnrat pentm c1l1tllrlt
mArlnll10r 1I1l4J1tlce 193
I

J
,,-'/1 . J
l-;
1
9
II
. : rI

12 13
. . ..
Ftg. 1.156. Schema bloc de prmcipiu
'a unui dozator gravimetric cu banda.
.
.
.",
putindu-se obtine volumul coletu
lui. Valoarea masei coletului este
valoarea me die a masei masurate
pe parcursul benzii de masurare,
Limita maxima de cintarire este'
de cca 230 kg.
1n figura 1.156 este data schema
de principiu a unui tip de dozator
gravimetric cu banda. Materialu1
din buncarul de stocare (1) cade':
pe talerul (2) care este rotit de'
motorul auxiliar de curent con
tinuu (3). Cutitul (4) impinge mate
rialul pe banda scurta (5) antrenata
de motorul de curent continuu (6).
Tensiunea masurata la doza (7)
este aplicata blocului (9) care co
ruanda simultan, prin intermediul
amplificatoarelor (10) 9i (11) mo
torul (6) de antrenare a benzii 9i
motorul (3), prin infasurarea de
.. (8) 1 '1 (1) . ( )
excitatie . B OCUr1 e 2 1.3.
servesc pentru reglarea excitatiei
motorului (3).
u ,
Functionarea dozatoarelor cu banda este influentata negativ
de curgerea neuniforma a materialului. Pentru compensarea acestui
neajuns se prevad sesizori cu electrozi capacitivi, inductivi sau rezis
tivi, care controleaza prezenta materialului in jgheabul de varsare
al buncarului,
Precizia de masurare este de 0,5% pentru materiale de granula
tie fina si uniforma si 1% pentru materiale cu granulatie mare si ne
.;/1
uniforma.
In figura 1.157 este data schema bloc a unui dozator de buncar
utilizat in industria constructiilor pentru realizarea amestecurilor
de componente. Dozatorul este compus din: - receptor de sarcina
(A), doze tensometrice (B), indicator compensator (C), programator
(D), sistem de alimentare cu material (E) cu dispozitiv (F) de reglare
a debitului. Sistemul de alimentare cu material contine un vibrator
(1), un snec (2) si un electroventil (3).
In sistemul de rezemare pe trei doze, dad acestea sint in plan
orizontal receptorul de sarcina nu introduce erori.
Ansamblul receptor de sarcina-doze este caracterizat prin urma
toarele marimi :
194
Jemn(JIQ-IOV
\""qote/
8
Schema bloc a unui dozator gravimetric de buncar,
- masa nominala ; - Qt = masa receptorului de
Qm - masa materialului dozat la sarcina maxima
Fig. 1.157.
Q.. = 'i:.q..
sarcina (tara);
utila ; (J.i = Q.. + Qt - coeficient de incarcare a dozelor.
Qm .
Pentru indicarea masei se foloseste un indicator compensator
cu semnalul de intrare intre 1 mV si 10 mY. Pentru ca la intrarea
compensatorului sa soseasca de la doze un semnal cuprins intre 1 mV
si 10 mV se foloseste un adaptor cu iesire in tensiune. Iesirea in ten
siune este destinata - atunci cind se utilizeaza - indicarii numerice
sau analogice. In instalatiile de automatizare se utilizeaza iesirea in
curent unificat.
Sistemele unificate de curent sau tensiune sint acele sisteme care folosesc ace
l asi dorneniu de vartatte a semnalului attt pentru intrare cit si pentru iesire,
Semnalul obtinut de la dozele tensometrice cu diferite limite
de masurare Iumizeaza semnalul de intrare unui adaptor care-l trans
forma in semnal unificat de curent 10 mA, sau 4+20 mA).
Semnalul unificat de curent este mai putin afectat de parazitii
electrici industriali.
1n cazul semnalului unificat de tensiune adaptorul da la iesire
o tensiune unificata (0,4-2 V; 1 - 5 V; 1 - 10 V).
195
In cazul utilizarii semnalelor unificate de tensiune, pentru ca
procesul de .masurare sa nu fie afectat, sint necesare aparate eu impe
danta mare de intrare.
Scara aparatelor de masurat care primesc la intrare semnal
unificat se gradeaza in semnal unificat san in procente (0-100%).
Intre marimea de rnasurat si indicatiile scalei exista 0 relatie de cores
pondenta (ex. : 0% = 0 kg, 100% = 5000 kg; sau 2 rnA = 0 kg;
10 rnA = 5000 kg). Scala se poate grada si in; unitati de masa,
Programatorul de dozare serveste programarii cantitatilor de
materiale care sint necesare realizarii diverselor retete de betoane,
Face parte dintr-un sistem unificat de dozare si poate fi utilizat si
in alte cazuri. Programatorul compenseaza intr-o punte de masura
semnalul electric cules de pepotentiometrul de programare cu semna
luI electric cules de la un potentiometru traductor rezistiv, care urma
reste cantitatea programata. Semnalul de iesire alpuntii este ampli
ficat si realizeaza comutarea tuturor sorturilor programate comenzile
necesare realizarii ciclului automat.
Programatorul indeplineste urrnatoarele Iunctiuni : programeaza
pentru dozare, realizeaza dozarea grosiera si fina a agregatelor si
cimentului, realizeaza comutarea la sortul urmator dupa 0 pauza
de la terminarea dozarii unuia din sorturi, sernnalizeaza dozarea fie
carui sort, dupa dozarea ultimului sort, da comanda pentru continua
rea ciclului automat si pregateste dozarea urmatoare, realizeaza coree

tia dinarnica automata a cantitatii prescrise.
.'. ii
1.1:;'1
Programatorul permite realizarea dozarii semiautomat sau auto
mat. Programatorul contine 4 parti functionale distincte: puntea de
masura si programare, amplificatorul de eroare, schema de comutare
a sorturilor, partea de semnalizare optica si comenzi in exterior.
Sistemul de alimentare poate fi: jgheab, vibrator, snec, electroventil,
banda etc. (in functie de natura materialului dozat) ca si la doza
toarele cu pirghii.
'II' I
Eroarea introdusa de sistemul de alimentare este strict dinamica
si depinde de debitul de curgere al materialului si de timpul de ras
puns al elementului de actionare,
Din punct de vedere functional, aparatele de cintarit cu doze
folosite in industrie pot realiza ca )'i cele cu pirghii controlul masei
unui material, pot cintari cantitati prestabilite pentru realizarea
unei sarje sau a unui amestec, pot supraveghea mentinerea la 0 va
loare constanta a masei materialului dintr-un recipient, pot numara
obiecte identice, pot sorta etc. Pot servi de asemenea, ca regulatoare
pentru transportarea unei cantitati variabile de material in unitatea
de timp, pentru a satisface 0 anumita lege de variatie a masei in
elementul automatizat sau pot servi ca dozatoare.
196
In general, un aparat de cintarit nu indeplineste numai una din
functiile enumerate ci indeplineste mai multe functii simultan.
I nstalaiii complexe care folosesc aparate de dntarit cu doze.
Utilizarea unor instalatii complexe de cintarire in industrie este
justificata din punct de vedere tehnic si economic mai ales in ramurile
unde se vehiculeaza sarcini mari : industria extractiva, siderurgica,
metalurgica, industria materialelor de constructii, transporturi, indus
tria sticlei, termoenergetica, industria chimica a colorantilor si a
rnaterialelor plastice, industria alimentara etc.
. De pilda, in fabricile de sinterizare a minereurilor calitatea pro
dusului in conditii mereu variabile (minereu cocs diferite, umiditate
variabila); impun controlul permanent si automatizarea dozarii
materialelor in sarje. Se irtilizeaza in acest scop instalatii complexe
de cintarire cu dozatoare gravimetrice cu banda.
o asemenea instalatie se la fabrica de aglomerate de la
Combinatul Siderurgic Galati.
: Tot cu instalatii complexe se realizeaza controlul masei de otel
turnat, a masei nisipului de formare in turnatoriile de precizie, a
masei de cornbustibil solid uecesar centralelor termoenergetice.
Pentru evidenta productivitatii abatajelor de carbune, pentru
masurarea masei carbunelui prelucrat Ulterior (concasat, cocsificat,
brichetat, etc.) se folosesc de asernenea, instalatii complexe care con
tin aparate de cintarit cu doze.
In figura 1.158 este reprezentata schema de principiu a procesu
lui automat de incarcare a f urnalelor de la Combinatul Siderurgic
Galati. In acest proces este necesara masurarea masei materialelor
care se introduc in furnal. Este necesara de asemenea, dozarea materia
lelor dupa diferite retete. Datorita timpului scurt schimbarii rapide
a retetelor, supravegherea incarcarii si dozarii materialelor este rea
lizata de calculatoarele de proces. Furnalele sint incarcate la partea
superioara prin doua schipuri (carucioare) (s) care aluneca pe 1
0
cale
inclinata. Materialele necesare rincarcarii sint stocate in buncare de
mare capacitate si de aici sint varsate in pilniile aparatelor de cintarit
(1! 2, 3). Pilniile aparatelor de cintarit sint asezate pe doze tensome
tnce (5, 6, 7, 8).
Schema de masurare a aparatului de cintarit se gaseste in camera
de comanda a furnalului si consta dintr-un compensator analogic
}lIeVazut cu un convertor analog-digital. Schema de masurare mai
cuprinde elemente de comutatie statica si relee cu rol de comanda
(12,,13, 14). Tot in camera de comanda ise mai 0 schema
care indica optic pozitia utilajelor si care cuprinde indicatoarele
cifrice elementele de referinta numerice ale aparatelor de dntarit.
197
t
---
r----------------------------,
I

[>
....
L/[> [>L/
lil
I o
:" I

ff
[>

iI.l
L/ L/ C>
E
E
I
I
oj
.E
I
,0
I @
I u
L
I
_
<11
'0
.9

oj
=
.e
oj r' J
I ' f
.I.,il'

t.I
...
t.I ""
.E

....
.
:;
Z
oj
UJ
-ill:
;::::
...
'-:> .E
oj


S
]

:l ......
"<
I
oci
I
'"
...

...;

V)
....

-& I


;::


I


I

"
'0:

Cl::
::::,
"
r-
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
Aparatele de cintarit dau urmatoarele semnale de comanda :
sernnalul de gol;
semnalul pregatitor ;
sernnalul de oprire ;
sernnalul final.
Semnalul de gol comanda incarcarea pilniei. Semnalul pregatitor
comanda inchiderea alimentarii buncarului de stocare : semnalul
de oprire opreste banda de transport, iar semnalul final comanda
imprirnarea valorii rnasei cintarite, Iridicatiile instantanee ale apara
telor de cintarit cit si valorile de referinta programate sint transrnise
calculatorului de proces care controleaza permanent
in timp a proeesului de incarcare a furnalului. Cu ajutorul ealculatoru
lui se memoreaza eventuala diferenta intre valoarea prescrisa eea
cintarita se seade automat din valoarea prescrisa pentru urmatoarea
cintarire. In aeest proees eomplet automat se mai folosese: pilnie
de cintarire pentru adaosuri (4), e1emente de comanda si actiouare
(9), (10), (11), elemente de programare pentru sorturi de material
(/5 ... 21), elemente de inchidere hidraulice (a, b, c, d).
2. Aparate de cintarit hidraulice ,i pneumatice
A paratele de cintiirit hidraulice au ca principiu varia.tia presiunii
unui lichid supus actiunii greutatii eorpului cintarit. Sirrt aparate
de preeizie inferioara se utilizeaza pentru cintarirea de mase mari.
Variatia presiunii li
chidului este transmi
sa unui manometru
care are cadranul divi
zat in unitati de masa.
In figura 1.159 se
arata un astfel de
aparat. Pistonul (1) / .
se deplaseaza sub ae- t/:;ll I fV:j __2 I
tiunea greutatii, exer
cita presiune asupra
lichidului din cilin
drul (2), care la rin
dul sau transrnite pre-
J
Fig, 1.159. Aparat de cin
tlIrit hidraulic.
199
5

Fig, 1.160. Schema de principiu a unei ba
lante pneumatice.
siunea in tubul (3) al unui ina
nometru,
Avantajele pe care le prezin
ta astfel de aparate constau in
dimensiunile mid, in . posibilita
tea. de transmitere a indicatiilor
la distanta,
A paratele de cintarit pnetcma
tice se utilizeaza in tehnica auto
matizarilor pneumatice.
La aceste aparate inforrnatia
de masurare se 0 btine masurind
presiunea unui gaz. In fignra 1.160 este data schema de principiu
a unei balante pneumatice cu ajutaj - clapeta (1). Sub actiunea sar
cinii asezate pe receptorul (2), distanta intre clapeta si ajutaj se
micsoreaza, presiunea din camera de reactie (3) crescind proportio-.'
nal pina la obtinerea echilibrului. Valoarea sarcinii, respectiv a masei,
se deterrnina masurind cu manornetrul (4), gradat in unitati de masa.:
presiunea in camera de reactie. Pentru tarare se modifies presiunea
in camera de tarare (5) cu ajutorul ventilului cu a\ (6).
Cu aceasta balanta se pot cintari mase' cuprinse intre 1 g si 30 g
iar precizia de masurare este superioara.
1\\1
I"
3. Aparate de cintarit cu surse radioactive
Functionarea acestor aparate se bazeaza pe variatia intensitatii
fluxului radiant (emis de 0 sursa de izotopi) la trecerea acestuia prin
materialuI care se cintareste.
Aparatele de cintarit cu surse radioactive se utilizeaza pentru
'li, 'I' masurarea continua a masei benzilor de hirtie, carton, carton asfaltat,
etc., in miscare.
Ca surse de radiatii sint folositi diversi izotopi radioactivi ca :
cesiu 137, kripton 85, thaliu 204, strontiu 90, etc.
In fignra 1.161 este prezentat schematic un aparat cu surse radio-:
active, folosit pentru masurarea masei benzilor de hirtie. Aparatul
contine un traductor constituit dintr-o camera de ionizare. Sursa
radioactiva (1) este montata intr-un conteiner special sub banda de
hirtie (2), iar camera de ionizare (3) este plasataxleasupra. Banda
de material, de grosime constanta si suprafata cunoscuta, absoarbe
radiatiile remise de sursa proportional cu densitatea materialului.
Intensitatea fluxului radiant al sursei va fi diminuata deci proportional
200

4
5 ".2 3
B
9
'i
7
I
Fig. 1.161. Schema unui aparat de masurat masa hirtiei cu surse radioactive.
cu densitatea materialului (deci cu masa lui) si corespunzator va
varia curentul camerei de ionizare, Atit sursa dt si traductorul sint,
montate pe carucioarele (4) care se deplaseaza concomitent pe doua
sine (5). Variatiile curentului din traductorul (3) sint amplificate
de un amplificator special si apoi sint aplicate la intrarea unui circuit
diferential, La intrarea acestui circuit se aplica 0 tensiune stabi
lizata, care se poate regla cu ajutorul dispozitivului (6). Valoarea
tensiunii aplicate la circuitul diferential, in scopul compensarii variatii
lor de curent in camera de iouizare, este proporfionala cu unghiul
de rotire al tamburului dispozitivului de reglare (6). Aparatul se
fixeaza la 0 anumita valoare, corespunzatoare prescriptiilor procesu
lui tehnologic. Atunci cind aceasta valoare este se aprinde
unul din cele doua becnri (7) sau (8), aratind semnul + sau -,
dupa sensul depasirii. Aparatul electric inregistrator (9) inregistreaza
pe banda toate fat a de valoarea fixata initial.
Aparatele de cintarit cu surse radioactive pot efectua masurari
continue fara intreruperea procesului tehnologic si pot sa vina in
contact cu obiectul masurat.
B. VERIFICAREA APARATELOR DE CI'NTARIT CU TRADUC!OARE
In capitolul V s-a precizat ca indiferent de construcfia lor, apara
tele de cintarit se clasifica conform STAS3960jl-7L
In aceasta idee, verificareaaparatelor de cintarit cutraductoare
se asimileazacu cea a unui aparat corespunzator cupirghie, cu 'scara
gradata, analogic sau digital.
201
1n cazul aparatelor de cintarit cu
'Jj ''1 d d x' W
:Vrvl oze care, upa cum s-a aratat sint
compuse din mai multe e1emente, fie
care dintre aceste elemente introduce
un anumit tip de eroare care se tra
duce printr-o eroare de masurare.
Astfel, dozele introduc 0 eroare
7iKJ:!; data de ansarnblul erorilor de nelinia
ritate, histerezis, curgere si punct de
zero; eroarea nu poate fi descornpusa
, in componente.
tjJ Eroarea de neliniaritate se defineste
. . . ca fiind diferenfa dintre caracteristica
Fig, 1.162. Diagrama erorilor la staticd realii !ji caracteristica efectiva 0
doza. a unei doze (0 dreapta avind panta
egala cu sensibilitatea dozei).
Pe figura 1.162 se pot preciza dar erorile enumerate:
- eroarea de neliniaritate L este jumatate din segmentul cuprins
intre caracteristica si dreapta intre F si D;
- eroarea de histerezis H este diferenta dintre ordonate intre
curbele de incarcare si descarcare a dozei, pentru 50% din sarcina
nominala ;
'- eroarea de curgere sau de inertie c este diferenta intre ordonate
la sarcina norninala punetele D E, obtinute la incarcari diferite
la un interval de eel putin 90 minute intre ele ;
- eroarea de punet de zero, o apare dupa un timp de functionare
si este 0 consecinta a erorii de curgere.
Variatiile de temperatura produc erori care se compenseaza,
Dozele de masurare se incadreaza ca precizie intre 0,5 si 1,5%.
Eroarea de ansamblu a dozei se deterrninii cu mase etalon sau cu
ajutorul unei masini de incercare.
Erorile introduse de elementele de prelucrare a semnalului sint
de asernenea importante.
tn cazul amplificatoarelor de curent continuu, cea mai importanta cauza de erori
este deriva de zero. tn cazul amplificatoarelor de curent aiternativ, erorile care apar
se datoresc semnalelor parazite variatiei ,ftecventei tensiunii retelei, mai ales. Pentru
evitarea acestor erori se iau masuri de ecranare a circuitelor se lucreaza cu rezistente
de intrare de valori mici.
Elementele de introduc, de asemenea, erori.
tn cazul numerice trebuie acordata 0 atentie deosebitll realizllrii coreete a
conexiunilor dintre diferite circuite in scopul evitllrii receptionllrii de impulsuri straine
circuitului de masurare.
202
Sistemul de inregistrare, dnd exista poate fi deseori 0 cauzll de erori atunci clnd
nu este Intrejlnut corespunzlltor (de exemplu. apar frecllri sau rllmineri in urmll a
penitei fatll de variatia fenomenului).
In majoritatea cazurilor elementele care intra in componenta
unui aparat de dntarit cu doze se pot verifica etalona separat. Se
pune insa problema a verificarii etalonarii intregului aparat.
Verificarea unui aparat de cintarit cu doze cuprinde mai multe
etape dintre care:
_ verificarea incarcarii simetrice a dozelor;
_ verificarea indicatiilor cu ajustarea corespunzatoare a ele
mentelor variabile;
_ verificarea metrologies a intregului aparat,
Verificarea incarcarii simetrice a doze1or consta din urmatoarele
operatii :
_ se aduce aparatul indicator la zero mecanic ;
_ se pune instalatia sub tensiune si se asteapta pina la atingerea
regimului de durata :
_ se aduce potentiometrul de tarare pe pozitia zero;
_ se dezlipesc pe rind legaturile de masurare la cite doua doze
se verifica la un compensator portabil indicatia pentru doze ramasa
in circuit (de ex: la un aparat cu 3 doze), indicatiile nu trebuie sa
difere de la doza la doza.
Se lipesc apoi toate legaturile si se aseaza in diferite puncte ale
receptorului de sarcina, 0 sarcina egaHi cu 1% din cea nominala.
Indicatiile nu trebuie sa fie diferite.
Verificarea se executa pentru mai multe puncte din intervalul
de masurare.
Pentru verificarea dispozitivului electric de masurat, in cazurile
cind nu exista mase etalon adecvate, se roloseste un simulator de
doza denumit si doza fantorna sau celula Iantoma.
Simulatorul este 0 punte calibrata cu rezistenj.e in trepte, cu sensibi
litatea reglabila si reproduce electric incarcarea dozei.
pina la ora actuala nu exista elaborate instructiuni oficiale de
verificare metrologies a aparatelor de cintarit cu doze de aceea
verificarea se executa prin asimilare cu aparate de dntarit cu pirghii.
Verificarea
1. Ce se intelege prin traduetor?
2. Enumerat
i
principalele tipuri de traductoare folosite in constructia apara
tdor de dntarit.
203
3. Care sint principalele avantaje pe care Ie ofera utilizarea aparatelor de cinta
'rit cu' doze?
4. Enumerati principalele parti componente ale aparatelor de cintarit cu doze:
5. Cum se masoara semnalele furnizate de traductoarele aparatelor de cintnrit
cu doze?
6. Care este schema electricii echivalenta a unui doze?
7. Precizati avantajele schemelor de masurare cu compeusare.
8. Care sint avantajele cornpensatoarelor digitale ?
9. Cum se pot afisa datele obtinute prin cirrtarire ?
10. Precizati avantajele afisarii numerice ~ i indicati modalitati de realizare a
acesteia:'
11. Cum se prelucreaza datele obtinute prin cintarire P
12. Care sint cerintele constructive care se impun aparatelor de cintil.rit de uz
industrial?
13. Care sint principalele tipuri constructive ~ i ce functii pot indeplini aparatele
de cintarit de uz industrial?
14. Explicati pe scurt functionarea unui dozator de banda ~ i a unui dozator de
buncar. Coinparati-Ie cu aparte cu pirghii similare.
14. Cum se verificii un aparatde cintarit cu traductoare?
16. Care sint particularitatile verificarii aparatelor de cirrtarit; cu doze?
Ii
.,
I,
.,1. I ""
i"
~ ~ ' ~ ,