Sunteți pe pagina 1din 2

SOFOCLE, OEDIP REGE.

-apolinic/ dionisiac -ciuma si legatura dintre ea si destinul lui oedip -violenta in tragedie -de ce este oedip un erou tragic? -oedip si sfinxul(vezi si ghicitoarea) -problema libertatii lui oedip Vezi -Grecii si irationalul, E.R. Dodds -Violenta si sacrul, Rene Girard (Oedip si tapul ispasitor) Laios a fost ucis la incrucisarea a 3 drumuri la drumul inspre delfi, oedip venind de la sanctuarul de acolo iar laios ducandu-se. Pe oedip-copilul, laios l-a legat la picioare si l-a aruncat pe un munte neumblat Oedip se certa cu creon deoarece crede ca el si tiresias l-au mintit in legatura cu uciderea regelui laios Oedip il suspecteaza e creon si ajunge sa se indoiasca si de iocasta Iocasta fara sa stie ii marturiseste adevarul Oedip afla ca e copil din flori si pleaca sa delfi sa intrebe oracolul. Acesta ii spune ca o sa se impreune cu mama sa si ca o sa isi ucida tatal Auzind aceste lucruri, oedip pleaca din corint in dorinta de a-si evita destinul Laios il loveste pe oedip cu toiagul in cap. manios, oedip il ucide Oedip vede in trecut, tiresias in viitor. Oedip tot iscodind trecutul, ajunge pe marginea prapastiei. Astfel, drama psihologica a lui oedip se adanceste. Oedip-gasit in muntii citeron si crescut de polybos. Pastorul care i-l incredintase pe oedip-copilul lui polybos este acelasi care vine in teba si il instiinteaza de moartea tatalui. Ciobanul ii spune despre gleznele sale legate. Iocasta se lamureste, oedip insa, nu. Oidypous inseamna picior umflat- se trage de la gleznele sale umflate Oedip afla de la pastor ca iocasta il daruise cu gandul de a fi ucis deoarece se temea de oracol Insemnatatea timpului este deseori evidntiata in lit elena. Aici timpul e sinonim cu dreptatea care vede tot.

Oedip spune ca apolo este faptasul durerilor sale deoarece acesta hotarase moartea sa insa, oedip evidentiaza liberul arbitru prin exclamatia: dar eu mi-am spart ochii, eu insumi, nu altul. Oedip ar vrea sa fie orb si in mormant pentru ca acolosa nu dea ochii cu aceea care ii fusese mama si sotie. In aceasta conceptie, mortii erau-din punct de vedere moral dar si fizic- o continuare a celor vii.