tiEAEII-ITAI?

EA CONSTRIJCT L_On
MI{-JAItsUDESCU

IOAN.PETRU CIONGRADI NICOLAE TARANU ICAN CAVRILAS M II-]AELA . ANCA CIUPALA IRINA LUNGU

VESPER 2OOI

Descrierea CIP a Bibliotecii Na$onale a Roraini,ei Reabilitarea construc{iilor I Budescu Mihai, Ciongradi Ioan Petru, JEranu Nicolae, . .. - Iaqi: Vesper, 200 i

2t0 p,23 cm.

Bibliogr.

isBN 973-96589-9-7

I.

Budescu, Mihai

II" Ciongradi, Ioan Petru

III" Ttuanu, Nicolae
624

Tipirit

Ia Tipografia POLIROM laqi 2001

PREFATA
Cartea de fafd a fost elaborati in cadrul Proiectului SOCRATES-CDA intitulat,,Resources Managernent and Local Developmenf', coordonat de Prof. Georges Balafoutas de la Aristotle University of Thessaloniki, Grecia 9i a fost pusfl la dispoziEia specialiqtilor prin Edirura VESPER.
Lucrarea se doregte un mijloc de informare generai6 asupra modalitdfilor de reabilitare a construcpiilor eare au fost afeetate urnare a numeroaselor cauze care pot apare pe

durata existentei

lor cum ar fi: efectul acfiunilor extraordinare (seismele, vdntul, alunecdrile de teren, inundafiile, varialiile mari de temperaturE, incendiile, exploziile ete.), inbitrlanirea materialetror, efeetul proceselor tehnologice qi al agenfilor chimici, degadarea terenului de fundare gilsau a infrastructurii, greqeli de proiectare gi de
execufie etc.

Cutremurele de pdmAnt rdmin tnsi una dintre cele mai importante cauze generatoare de degradiri gi avarii latsate categoriile de construcfii, cele mai vulnerabile fiind clidirile vechi, la care nu s-au aplicat m[suri specifice de protecfie. De altfel gi la construcfiile noi, proiectate pe bara concephrlui ductil - care sti la baza normelor ach.rale de proiectare antiseismic[ - pot aparc degradilri limitate in zonele potenfial plastice, care trebuie refrcute.

Lucrarea debuteazl, cu descrierea tehnicilor de evaluare calitativi gi analiticd a stdrii construcfiilor gi a modului de prersntare gi de sintetizare a concluziilor evaluirilor intr-un raport de expertizl.. in continuare sunt indicate procedeele auxiliare evaluirii gi anume diagnosticarea stdrii structurilor cu ajutorul diferitelor echipamente gi aparate de determinare
a rezisten,telor materialelor gi a caracteristicilor dinamice ale construc,tiilor.

in capitolele urmitoare sunt preznntate produsele gi materialele compozite moderne pentru reabilitarea
structurilor, procedeele de consolidare a infrastrucfurilorn a construcfiilot dinaddne de clrimid5 gi piatri" a structurilor din beton armat, precum qi de reabilitare higrotermic| a

clidirilor.

Un capitol special al lueririi se ocup[ de reabilitarea construefiilor la acfiunea seismici cu ajutorul iznl1riribazei gi prin creqterea capaciti\li de disipare a energiei indus6. de cukemur.
Lucrarea este orientati astfel incit s[ rEspundi cerinfelor studenlilor, doctoranzilor gi inginerilor constructori care doresc si se inforrneze in acest domeniu vast gi divers al reabilitirii construcfiilor.

Autorii

CTJPRII{S
pag.

ASPECTE GENERALE 1.1 REABILITAREACONSTRUCTtrLOR

1.2

I.3

EXEMPLEDECAZ
NOIPROCEDEE DEREABILITARE STRUCTURALA REABTLTTARE HIGROTERMICA

4
1a LL

1.4

l5

EVALUAREA STARII CONSTRUCTIILOR

2.1 NECESITATEA EFECTUARTI EXPERTIZELOR 2.2 METODOLOGIT DE EVALUARE A STARTT CONSTRUCTIILOR

E)OSTENTE 2.2.1 Etapeleevalu6rii

19

2l zl
22 24 29 30

2.3 3.1 3.2 3.3

2.2.2 Date inifiale 2.2.3 Evalulricalitafive 2.2.4 Evalu6rianalitice

RAPORTULDEDGERTTZA

SI.STEME SI APARATURA PENTRU DIAGNOSTICAREA

STRUCTURILOR
ASPECTE GENERALE

35
35

DIAGNOSTICAREACUULTRASUNETE DETERMINAREA REZISTENTET BETONULUI PRIN METODE. MECANICE

3.4

3.3.1 Metoda amPrentei 3.3.2 Metoda reculului

40 40

4l
ia ia NL

DETERMINAREA REZISTENTEI BETONULUT PRIN INCERCARI DISTRUCTIVE PE CAROTE

3.5

3.4.1 Extragereacarotelor 3.4.2 Numirul 9i condiliile de plstrare a carotelor 3.4.3 Incercarea la compresiune a earotelor 3.4.4 lncercarea nedistructivi a carotelor
PROCEDEE

44 44 46
ST

METODE DE MASURARE A VIBRATIILOR. APARATURA

3.5.1

Sisteme gi procedee de acfionare 3.5. 1.a Generatoare mecanice 3.5. l.b Generatoare hidraulice 3.5. 1.c Generatoare electrodinamice

47 47 48
50

5l

3.5.2

'
3.5.3

Traductori gi captori pentru misurarea vibrafiilor 3.5.2.a Traductori electrici rezistivi 3.5,2.b Traductori inductivi

52 53

54
55 55 55

3.5.2.cTraductoripiezoelectrici
Captori 3.5.3.aCaptori de for{n 3.5.3.b Captori penrm vibragii

3.5.4 Aparatura

pentru captarea gi prelucrarea informa{iei 3.5.4.a Conversia analog-numericd 3.5.4.b Prelucriri ale misur[torilor dinamice

56 60 60

6l

MATERIALE COMPOZTTE MODERNE PENTRU REABILITAREA STRUCTURII,OR

4.T

ASPECTE GENERALE 4.1.1 Definireasistemelorcompozite 4.1.2 Rolul fazelor ln stabilirea proprietifilor materialelor compozite armale cu fibre

65

65 66 66 68 68

4.I.2.aMatrieea
4.1.2.b ArmStura

4.1.3

4.1 .2.e

Interfata armituri-matrice

4.2

Problerne specifiee utiliz6rii conrpozitelor polimerice structurile inginereqti

in
68
7A

4.3

4.2.1 Aspecte generale 4.2.2 Fibre din sticli 4.2.3 Fibre din carbon qi din grafit 4.2.4 Fibre aramidice
MATRTCE POLIMERICE

FIBRE PENTRUARMAREACOMPOZITELORPOLIMERTCE

7A
7A 71 4a t)

73

4.3.2

4.4

4.3.1 Aspecte generale 4.3.1.a Matrice polimerice termoplastice 4.3.1.b Matrice polimerice termorigide Tipuri de matrice polimerice termorigide utiliz-atela reabilitarea structural6 4.3 .2.a Raqinile poliesterice 4.3.2.b R6ginile vinilesterice 4.3.2.c Rdqinile epoxidice

73

IJ
75

tj
75
1(}

/D 77 77 78 78

PRODUSE COMPOZITE PENTRU REABLTTARE

4.5

4.4.2 4.4.3

4.4-l

STRUCTURALA
Compozitele polimerice armate cu fibre din sticli Compozitele polimerice armate cu fibre din carbon Compozitele polimerice armate cu fibre aramidiee

PARTICULARITATT ALE REABILITARII STRUCTURALE CU MATERIALE COMPOZITE

79

111

CONSOLIDAREA INFRASTRUCT URILOR

5.1 ASPECTEGENERALE s.2 TipuRrDEDEGRADAnral,rFLiNDATrrLoR 5.2.1 Eroziunea funda{iilor din piatrX 5.2.2 Mdcinarea fundafiilor si perefilor de subsol din cdrlmidd 5.2.3 Putrezirea in&astructurilor din lemn 5.2.4 Degradlri prin umezire a infrastrucfurilor din piatri qi clrimidi ce au ca liant varul sau argila 5.2.5 Degradiri prin dezvoltarea unor taslri suplimentare 5.2.5.ala sclderea nivelului apei subterane 5.2-5.b La terenuri cu capacitate portantd scdnttl

81

82
82

84 84 84
85 85 86 86

fundaliilor incirc6rilor invecinate 5.3 CONSOLIDAREAFUNDATIILORDINPLATRA 5.4 CONSOLIDAREAFUNDATTILORDINBETONARMAT 5.5 TIPURTDEPILOTTLTTLIZATTLACONSOLIDAREA

5.2.5.d La cregerea 5.2.5.e La demolarea conshucfiilor

.2.5 .e

La terenuri cu stratificalie neuniformd in znna activd a

86 86 87
89

92
93

5.6 CONSOLIDAREA FUNDATIILOR PE PILOTI 5.7 CONSOLIDAREATERENULUDEFUNDARE

INFRASTRUCTI]RILOR

94
95

5-7.1 Consolidareaterenuluiprin silicatizare 5.7.2 Consolidarea terenului prin cimentare 5.7.3 Consolidarea terenului prin argilizare 5.7.4 Consolidarea terenului prin bitumare 5.7.5 Consolidarea terenului prin alte procedee

96
97 98 99

CONSOLIDAREA STRUCTURIIORDINZDARIEDE CARAMIDASIPIATRA 103 6.1 ASPECTE GENERALE 108 6,2 PRINCIPIT GENERALE DE CONSOLIDARE 108 6.2.1 Refacereazidiriilordislocate 109 6.2.2 Betonarea parfiald in qtrepi cu beton 110 6.2.3 Injectarea qi matarea fisurilor gi crdpiturilor lll 6.2.4 Coaserea fisurilor cu scoabe din o,tel

6.2.5 C[miSuireaperqilor 6-2.6 Bordareagolurilor 6.2.7 Legarea zonelor de colf 6.2.8 lntroducerea de tiranfi 6.2.9 Inkoducerea de eclise din profile metalice
6.2.10 6.2.11

111
L

IJ

ltJ

114

Lt6

Dispunerea de elemente orizontaie gi verticale din beton Consolidarea structurilor din zidlrie fotrosind rnateriate compozite armate cu fibre

armat

116

(CPAF)

ll7

1V

CONSOLIDAREA STRUCTURILOR DIN BETON ARMAT

7.T ASPECTEGENERALE 7.2 PRINCIPI GENERALE DE CONSOLIDARE 7.2.2 7.2.3 7.2.4

7

T23

'2.1

7.3

consolidarea cu panouri din beton annat sau din Consolidarea cu sisteme de contravdntuire din consolidarea prin introducerea unor strucfuri Consolidarea prin refacerea / cregterea capacithfiiportante a elementelor

ziddrie ofel adiacente CpAF

125

lzg
130

i33
133

CONSOLIDAREA CU PRODUSE DIN CPAF 7.3.1 Componentele soluliilor de consolidare bazatepe

structurale

137

7.3.2

l3g

7.3.3

Probleme speciale gi precau{ii necesare lautirizarcasistemelor compozite de Folosirea CPAF la consolidarea elementelor incovoiate din beton 7.3.3.a Modul de realizare a solufiei de 7 .3.3.b Consolidare pentru sporire a capacitillii portants la

consolidare armat incovoiere forfecare

l3g
VA
140

consolidare

L4l

7 .3 .3

.c Consolidare penfru sporire a capacitllii portante Ia

7.3.4

ufilizarea cPAF la consolidarea st6tpilor din beton

armat

V4
147

NOI STSTEME DE RB,ABILTTARE A STRUCTURIICIR I"A ACTIUNEA

8.I 8.2
8.3

SETSIIIICA

ASPECTEGENERALE IZOLAREASETSMICAA BAZEE

153
153

&.2.1 Reazemecinematice 8.2.2 Reazenre din elastomeri 8.2.3 Exemple de structuri reabilitate

155

prktizolareabazei

t56
160

CRESTEREA CAPACITATI DE DTSiP.AREAENERGIET 8.3.1 Disipatori cu deformarea plasficd a ofelului 8.3.2 Disipatori cu extruderea plumbului

r65

8.3.3 8.3.4 8.3.5

Disipatori cu frecare
Disipatori v&scoelastici gi vdscogi 8.3.4.a Disipatori vdscoelastici
8.3.4.b Disipatori vdscoqi Exemple de structuri reabilitate cu disipatori de energie

t66 t69
169

t7l
Lt I

172 173

9.1 9.2

REABILTT
ASPECTE

TERMICA A CLADIRILOR
177
181

NECESITATEA

9.2.1 9.2.2 9.2.3

TLITARII HIGROTERMICE ScSderea ca ilor de lzr.lare termici ale materialelor Creqterea nive i de exigenfe privind confortul higrotennic Cregtereaniveltrlui \xigenEe privind gradul de izolare termici

18i

t82 r82

g.2.4
9.3

PRINCIPI'L REABILITARII HIGROTERMICE PRIN SUPLIMENTAREA CAPACITATII DE ZOLARE 9.3.1 Reabilitarea ir:moa opac6 a perefilor exteriori

Modernizarea unor cl5diri existente

t84
185

186

g.3.2 g.3.3 g.3.4 9.3.5

9.4 9.5

MATERTALE TTNUCIZbTANTE PENTRU REABILITAREA

9.3.1.a Reabilitarea pe fata interioarf, 9.3. 1 .b Reabilitarea pe fala exterioarl 9.3.1.e Reabiiitarea pe ambele fege Reabilitarea in zonele vitrate ale perefilor exterlort 9.3.2'a Reabilitarea termicl a zoneior transparente g.3.2.b Reabilitarea termic6 a cercevelelor Reabilitarea acoperigurilor - terasi 9.3.3.aReabilitarea acoperiqurilor prin inlocui re totzl| supli mentare 9. 3. 3.b Reabil itarea acoperiqurilor cu straturi g.j.3.cReabilitarea acoperilurilor prin prevederea de prpante Reabilitarea planSeului peste subsol Reabilitarea perelilor de subsol

t87

i88
188 189 189 189 190 190
191

191

L9l r92
193

HIGROTERMICA A CLADIRILOR soLUT[ TEHNICE DE REABILTTARE TERMOFIZICA A' CLADIRILOR

196

9.5.1

g.5.2 g.5.3

Apticareatermoizolafiei suplimentare 9.5. 1.a Peretele exterior - zona opasd 9.5.1.b Peretele exterior - zona vitratd 9.5. I .c AcoPerigul - terasi 9.5.1.d Planqeul Peste subsol 9.5.1.e Peretele de subsol Froteclia stratului termoirnlantsuplimentar
9.5.2.a Pere{ii exteriori 9.5.2.b Perelii de subsol 9.5.2.c AcoPeriqul - teras6

196

t96
197

i98
198 198 199

199
2AZ

243
a

Sisteme achrale dL reabilitare higrotermicl

perefilor exteriori

2A3

g.5.4Efecteleeconomicealereabilitiriihigrotermiceaclsdirilor termice 9 .5.4-aEconomia de energie datoriti reabititirii

termofizic5

245
245 209

g.5.4.b Durata de recuperare a investitiei pentru reabilitarea

ASPECTE GENERALE

1.1

REABILITAREA CONSTRUCTIILOR

prin Reabilitarea unei construclii se referd la readucerea in stare activd, refacere, a anumitor run4iuni ale acesteia care au fost deteriorate in procesul de exploatare din diverse carrze. Reabilitarea construcfiilor este o preocupare permanentd a inginerilor pot constructori. Explica{ia acestui fapt este asociatd atdt cu degraddrile care cdt qi apare in timp, ca urmare a fenornenului de imbdtrdnire a materialelor, ie efectete inor acyiuni extraordinare. Astfel seismele, vdntul, alunecdrile de ieren, incendiile, inundaliile, exploziile, agen{ii chimici 9i procesele tehnologice sunt numai o parte din factorii care pot produce avarii' O altd cavzi.,ire tinde sd aibd chiar ponderea cea mai mare, se referd la dinamica modific6rilor func{ionale din contextul actual.

In mod curent se intdlnesc

degradiri ale construcfiilor cauzate de imbdtrbnirea materialulut prin lepagirea duratei de vialL, apanlia

fenomenului de obosealS, curgere 1ent6, fluaj 9i din incdrcdri alternante sau din acfiunea unor agenti chimici.

Sunt numeroase caztxTle cdnd avariile construcliilor sunt datorate degraddrii terenului de fundare ptin creqterea nivelului panzelor

la fre-atice, lipsa mdsurilor de proteclie in cazul pdmdnturilor sensibile apelor umezire gi a pamanturilor cu umflari 9i contrac{ii mari, infiltra{ia

pluviale'gi tehnologice sau infiltra{ia apelor ca urmare a intrefinerii defectuoase a instafaliilor de alimentare cu ap[, de canalizare 9i de
incdlzire. Nu sunt de neglijat nici greselile de proiectare cate pot impune procesul de fi situaliile c6nd inginerul proiectant acceptd sisteme reabilitare, "rrit'u, cdnd structurale improprii, ca produs al crealiei arhitecturale, sau cazurile

Reabilitarea construcfiilor

b:*3"3T1

a rncarcanlor.

schimbd ulterior destinalia constructiei gi rezultd o subevaluare

apare gi erori conceptuale referitoare la alclfuirea structurald, de modelare sau chiarde calcul.

uleori, in procesul de proiectare pot

Foarte frecvente sunt gi greselile de execulie, cdnd sunt utilizate materiale de calitate inferioard, respectd proiectui sau tehnolojiit. a. punere in 1u.se operd' Pot apare deficienfe prin solicitarea elementelor sltructurale ?naintea atingerii parametrilor de ai materialelor sau prin efectuarea -rezisten{6 lucrdrilor pe timp friguros fdrd mdsuri adecvate.

aduc{iunile de ap5 etc.

fi avariate gi de o serie de factori externi cum ar fi: cregterea traficului din zond, iealizarea unor"construcfii noi sau degradarea sistemelor de infrastructurd, cum sunt canalizdrile,

Indirect, construcfiile pot

numeroase procese tehnorogice cu degajdri de substanfe chimice agresive (exemplu clorul, sulful etc.)"care pot uJ.ltrru procesul de degradare, mai ales dacd umiditatea este excesivd gi lipsesc sistemele de ventilare' Uneori modificSrile tehnologice pot conduce la cregterea nivelului de agresivitate chimici sau la cregteria nivelului vibraliilor. Totodatd sunt cunoscute numeroase cazui de degradari provocate de avarierea utilajelor qi instalaliilor industriale.

In industrie sunt

Acliunea seismicd rdmdne ins[ una dintre cele mai importante cauze generatoare de degraddri ale construcfiilor, cele mai vulnerabile fiind clddirile vechi, la care nu au fost luate mdsuri specifice de protec{ie. uneori nurndrul mare de seisme inregistrate pe durata vie{ii unei construclii duc la pierderea capacitdfii portante ca unnare a oboselii materialului. Dar cel mai grav este atunci c6nd apar acliuni seismice extraordinare, nespecifice amplasamenfului, care pot distrugeri in masd ale fondului construit. "urru Nu trebuie uitat nici conceptul de proiectare ductil, care std labazatufuror codurilor actuale de proiectare la acliuni seismice, ji .*. acceptd aparifia in anumite zone a degraddrilor' strucfurale tn cazul unor acfiuni seismice

puternice.

Aspecte generale

chiar f6r^6 Modificarea funclionald sau schimbarea destinaliei construc{iei, in existlla urruriiloi, impune reabilitarea structurald pentru a avea sigUranld exploatare.
Reabilitarea structurali
po ate

fi r ealizatd p/rn

i. schirnbarea destinaliei clidirii; ii. inlocuirea sau modificarea par{ial[ a construc]iei; iii. refacerea structurald loca16;
iv.
modificarea structuralS. construc{iei Toate aceste modalitdli de reabilitare sunt strict legate de starea gi de posibilitdfle tehnice 9i economice de intervenJie'

c6nd sistemul schimbarea de destinalie (i) este posibilS numai in cazul clas[ inferioard de struetural nu este puternic ifectat, iar prin trecerea intr-o importanld sunt satisfdcute cerinlele de siguranld' definitiva Inlocuirea sau modificarea parliald (1i)poate insemna eliminarea de niveluri, a unei pdrfi a conJtrucliei-(de exemplu reducerea numdrului permite, structural pastrarea numai a faladeloi etc.) sau, dac6 sistemul iefacerea integrali a unor pdrfi din construcfia avaiatd'
Refacerea structurald locald (consolidarea) (iii) este aplicabila pot fi aplicate care numai anumite elemente ale structurii sunt avariate 9i a structurii nu masuri obignuite de interven{ie. ln acest mod, schema staticd iar prin intervenlie se reface capacitatea portanta a elementelor
se modificd

in situalia in

avariate.

moduri: Modificarea structurald (iv) poate fi in{e1eas6 in mai multe . introducerea unor elemente constructive adiacente care impreund cu

structuraexistentdformeazdunaltsistemstructural;

.schimbareaconceptuluistructuralprinalteprocedeecarepot

fiizolateabazei conduce la cregterea siguranfei in expl'oatare, cum ar pentru structurile amplasate in zone seismice'

Reabilitarea construcfiilor

In reabilitarea structurali trebuie parcurse o serie de etape:

i.

expertizarea clddirii care constii in:

relevarea st6rii sistemului structural,

diagnosticareastiirii materialelor atilizate,

diagnosticareaexperimentalE, diagnosticarea analitici a structurii;

ii. stabilirea mdsurilor de intervenliegi proiectarea lor;

iii. execulia reabilitdrii structurale (consoliddrii);
iv. diagnosticarea experimentald a sistemurui reabilitat.

o parte din aceste etape nu sunt totdeauna obligatorii, d:.:?t"1 construcfiei,.de importanfa acesteia, d.
stabilite de specialigti gi propunerile acestora.

-ar*it,

ele fiind determinate de intervenfie

1.2.

EXEMPLEDE CAZ

Degi in literatura de specialitate sunt descrise numeroase constnrcfii avariate gi modalitdfile de intervenfie penhu reabilitare, r" prrrirria in continuare numai unele exemple reprezentative din experienfa auiorilor.

Atunci cdnd betonul este supus unor temperaturi ridicate perioadi o indelungati ,i*p se produce imbetranirea accelerati ji*utrtiutul devine 99 mult mai friabil. un exemplu in acest sens este clddirea unei fabrici de unde cuptoarele au.fost_amplasate prea aproape de stdlpii :utoane, centrali, fErd mEsuri de izolare termicd, rrg.f.t. nfectut a-fosf cedarea stdlpilor in momentul producerii unei ac{iuni seismice puternice [l].
curent in industie existti utilaje care produc vibrafii, iar lipsa unor mdsuri de izolate locald poate genera slibirea imbinarilor dintre elemrt.f" sftrch'ale.

un exernplu tn acest sens este clddirea unui combinat chimic destinat producerii de materiale plastice [2]. Astfel, recipientul de barbo tare a

Aspecte generale

materialului plastic a fost amplasat, din condi{ii tehnologice, la primul nivel al construc[iei, frg.l.2.a. Dupd o perioad[ de circa 15 ani de funcfionare imbindrile dintre elementele prefabricate au cedat, crescdnd astfel nivelul de vibrafii din structuri la o valoare periculoasi. Prin introducerea unui egafodaj de susfinere a recipientului, fundat independent de structurd, s-au eliminat complet vibra{iile, iar prin dispunerea unor reazeme flexibile a crescut qi randamentul utilajului, frg.l .2.b.

Fig.l.1 Imbdtrdnirea betonului

ca rumare a supunerii la temperaturi ridicate o perioadtr indelungati.

DESTJSTINERE

GHIDA'E

b.

Fig.l.2 Imb[trdnirea

ca

urnare a supunerii la vibratii

o perioadd indelungatd.

a. situalia ini1ial6, b. solu{ia de eliminare a sursei de vibra{ii

Reabilitarea construcf construcfiilor iilor

Avarii importante asupra constructiilor le intalnim insd in industrie gi in

mod special in industria chimicd. Degajdrile de gaze in atmosferd in condilii de mediu umed formeazd, acizi care, in contact cu elementele de construcfie neprotejate, conduc la degradarea accelerati a lor.

cel mai grav efect, din punctul de vedere al construcfiilor, este ins6 cel provocat de pierderile sau deversdrile de substan{e chimice in sistemele de
canalizare care, intrdnd ulterior in pdnzele freatice, atacd structurile dinspre

tundatii, fig.1.3, [3].

FUNDATIE SI STILP

APELE AGRESIVE

DISTRUSE

DE

Fig.1.3 Efectele agresivit[ii apei din pdnza freatic[ pe platforma unui combinat de celulozd gi hdrtie.

unele centrale termoelectrice construite in Romania in perioada anilor '50-'60 au sala cazanelor conceputd astfel incdt structura cazanelor susfine qi acoperigul halei. La primele cazane conskuite nu s-a linut seama de nivelul acliunii seismice, astfel cd dupd cutremurul dn 1977 la una din centrale o contravdntuire qi-a pierdut stabilitatea, fig.L.4. In consecinld, grinda cu z[brele a fost antrenat[ de cazan iar efectul cel mai important a fost cedarea legdturilor cu corpul intermediar al clddirii [4].
De cele mai multe ori gregelile de concepfie structural6 sunt puse in eviden!6 atunci cdnd apar acfiuni extraordinare. Degi hala din fig.1.5 cu destinafia fabricr de hdrtie a fost bine execut atd, a cedat la acfiunea seismicd. ca urmare a diferenlei exagerate de rigiditate a elementelor adiacente care susfineau acoperigul, legdfurile chesoanelor au